Nr. 67 GRATUIT · În Timiºoara am venit în 1956, când populaþia era de 90.000 de locuitori,...

Primãriei Municipiului Timiºoara

,,..

Serie nouã ★ Anul VI ★ Nr. 67 ★ GRATUIT ★ IULIE 2008 ★ www.primariatm.ro

La mulþi ani, Timiºoara!

SÃRBÃTOARE De nouã ani, prin hotãrâre de consiliu local, data de 3 august a devenit ziua oraºului nostru, zi marcatã prin organizarea de diverse evenimente. Aceastã zi marcheazã momentul intrãrii trupelor româneºti în Timiºoara la 3 august 1919 ºi instaurarea administraþiei româneºti

În 28 iulie 1919, dr. Aurel Cosma, numit prefect al judeţului Timiş - Torontal de către Consiliul Dirigent, decretează preluarea puterii şi instalarea administraţiei româneşti. La 1 august 1919 soseşte în Timişoara prima unitate de jandarmi români, iar la 3 august 1919 îşi fac intrarea solemnă în oraş, unităţile Armatei Române, sub comanda colonelului Economu. La vama oraşului, trupele sunt întâmpinate de o mulţime de oameni, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, în frunte cu prefectul dr. Aurel Cosma.

Ziua de 3 august 1919În dimineaţa zilei de 2 august 1919

a sosit la Timişoara un detaşament de 480 de jandarmi români de la Arad, iar în după-amiaza aceleiaşi zile, un detaşament de 500 de jandarmi de la Lugoj. A doua zi, 3 august 1919, unităţi ale armatei române, afl ate sub

comanda colonelului Virgil Economu şi-au făcut intrarea în Timişoara. Aspectul oraşului era cu totul schimbat: fl amura tricoloră împodobea casele oraşului, poporul se grăbea să-i salute pe dorobanţii români.

Primirea ofi cialãSosirea armatei era anunţată pentru

ora 8,30. Străzile erau deja inundate de o mulţime de zeci de mii de oameni, postaţi de-a lungul trotuarelor încă de la ora 8. La vama oraşului, trupele sunt întâmpinate de o mulţime imensă, îmbrăcată în haine de sărbătoare, în frunte cu prefectul Dr. Aurel Cosma. Armata română a intrat în Timişoara pe fosta cale a Recaşului, azi Calea Dorobanţilor, pe sub un splendid arc de triumf, apoi s-a deplasat până în piaţa care de atunci, se numeşte Piaţa Unirii, unde s-a desfăşurat solemnitatea ofi cială de primire.

Intrarea în Piaþa UniriiLa intrarea în Piaţa Unirii a avut loc

defi larea Armatei, compusă din două batalioane de infanterie a Regimentului 2 Româneşti, două companii de mitraliere şi baterii de artilerie. La primirea ofi cială făcută în Piaţa Unirii au luat cuvântul protopopul ortodox al Timişoarei, Ioan Oprea, apoi primarul oraşului Iosif Gemml, care a salutat armata română în numele tuturor locuitorilor oraşului, indiferent de naţionalitate, apoi fostul vicecomite din partea şvabilor, colonelul Karl von Moller; din partea populaţiei maghiare – ziaristul Albert Marton, iar în numele sârbilor protopopul Novacovici. A răspuns din partea armatei române colonelul Virgil Economu.

Anul acesta, la fel ca şi în urmă cu 89 de ani, în 1919, ziua de 3 august este o zi de

duminică. O zi de sărbătoare. Aşa cum se întâmplă în ultimii ani, şi de această aniversare municipalitatea a pregătit o serie de evenimente destinate timişorenilor de toate vârstele.

Dorinţa noastră este să marcăm cât mai clar în conştiinţa timişorenilor momentul de sărbătoare pe care Timişoara îl trăieşte. Ziua oraşului trebuie să fi e ziua tuturor celor care s-au născut sau trăiesc în acest oraş. Trebuie să fi e ziua celor care, clipă de clipă, se identifi că cu destinul acestui oraş şi care atunci când îşi doresc o viaţă mai bună, îşi doresc, totodată, o Timişoară mai frumoasă şi mai modernă.

Avem o urbe plină de istorie, plină de tradiţie, avem personalităţi care şi-au lăsat amprenta prin activitatea şi viaţa lor asupra oraşului pentru care au muncit din răsputeri ca să-i dea strălucirea ce l-a făcut să fi e supranumit “ Mica Vienă”. Această moştenire istorică este nu numai prilej de mândrie, ci ne şi obligă să ne străduim să menţinem ridicat standardul la care a fost dintotdeauna situată Timişoara.

Ne dorim ca prin momentele variate pe care le-am pregătit timişorenilor să transformăm Timişoara, pentru trei zile, între 1 şi 3 august, într-un oraş al sărbătorii.

Nu doar concertele vor fi prezente în viaţa oraşului nostru, cu genuri şi stiluri diferite, cu timişoreni şi străini, ci şi expoziţii, inaugurarea unui nou parc, rememorarea celor care au făcut şi fac cinste oraşului nostru.

De fapt, ziua Timişoarei trebuie să fi e momentul în care privim în urmă, cu mândrie, la ce ne-a lăsat istoria moştenire şi la înaintaşii de excepţie care au schimbat oraşul nostru în bine.

La mulţi ani Timişoara!La mulţi ani timişoreni!

De ziua oraºului

În loc de editorial

Istoria urbei în cifre

Evenimente ºi oameni care au schimbat faþa ºi destinul Timiºoarei. Momente de cotiturã în istoria oraºului nostru. Acestea sunt lucrurile pe care vi le prezentãm ■ 10-11

Prin ochii cetãþenilor eiCum aratã Timiºoara pentru timiºoreni? Ce mesaj au ei de transmis cu ocazia zilei oraºului nostru? Sunt întrebãri pe care le-am adresat preºedinþilor de consilii consultative de cartier ■ 2

Timiºoara pe podiumOfi cial, Timiºoara este al doilea oraº al României, în ceea ce priveºte numãrul populaþiei. Creºterea înregistratã în ultimii ani, se datoreazã în principal investiþiilor masive atrase ■3

Înaintaºii noºtri, timiºoreniO abordare nouã a momentului „3 August 1919”: cum arãtau timiºorenii de la 1919? O reconstituire posibilã graþie proiectului Banaterra, derulat de Asociaþia Rastko România din Timiºoara ■ 6-7

Gheorghe [email protected]

,,..

La intrarea în oraº trupele româneºti au fost întâmpinate de populaþia îmbrãcatã de sãrbãtoare ºi purtând steaguri tricolore

(continuare în pagina 7)

2 MonitorulPrimãriei Municipiului Timiºoara

,,..

Timiºoara, în ochii cetãþenilor eiLEGÃTURÃ Preºedinþii consiliilor consultative de cartier îºi spun opiniile despre oraºul în care au crescut

1-3 august 2008

Viktor Cserb, preºedinte CCC Calea Martirilor – „Timiºoara va redeveni oraºul fl orilor”

În ultima perioadã, Timiºoara a luat o nouã înfãþiºare, cu sprijinul Primãriei. În curând vom putea sã ne lãudãm ºi sã ne bucurãm de noul oraº al fl orilor care va redeveni Timiºoara.

Dan Goldiº, preºedinte CCC Sever Bocu-UMT – „Putem fi mai europeni decât suntem cu adevãrat”

În anul 2007, fi ecare locuitor al cartierului Calea Lipovei a beneficiat de investiþii în infrastructurã ºi diverse amenajãri urbane în valoare de 293 de lei ºi 43 de bani. Suma pare micã, dar dacã înmulþim cu cei 29.472 de lo-cuitori, domiciliaþi în cele 12.219 apartamente sau case familiale din zonã, vom constata cã fondurile alocate atât pe persoanã, cât ºi pe apartament sunt cele mai mari din þarã. În anul 2008, suma totalã alocatã de la bugetul Primãriei este asemãnãtoare, dar sperãm sã mai creascã în urma rectifi cãrilor trimestriale. În consecinþã, putem afi rma cã bugetul admin-istrativ alocat unui timiºorean este comparabil egal cu bugetul unui locuitor al unui oraº de aceeaºi mãrime din Grecia, Portugalia ºi Spania. Ar trebui sa ne considerãm fericiþi! Cel puþin la acest indicator suntem egalul unui cetãþean european dintr-un oraº cu populaþia de sub 1.000.000 de locuitori. Dar dacã din punct de vedere statistic stãm bine, realitatea ne demonstreazã cã suntem încã departe de civilizaþia unui cartier european. ªi, din pãcate, lucrurile nu þin numai de primãrie, de drumuri, de parcuri, ci chiar de…noi. De multe ori, aspiraþiile europene ale cartierului nostru sunt frânte de chiºtocul de þigarã care se aruncã pe trotuar de la etajul IV, de maºina vecinului care este parcatã în fi ecare searã pe spaþiul verde, de staniolul care poposeºte pe jos dupã ce chiar copilul meu a mâncat îngheþatã. În Grecia, Spania ºi Portugalia nu se petrec astfel de lucruri ºi cartierele din oraºele lor aratã mai bine decât cartierul în care locuim. Dacã în sufl etul nostru existã un sâmbure de mândrie localã, ar trebui sa existe ºi un fi ricel de civism, care sã ne îndemne sã culegem staniolul de pe jos, sã îi spunem vecinului sã nu mai parcheze pe spaþiul verde ºi sã ne stingem þigara în scrumierã. Cel puþin acum, de Ziua Timiºoarei, sã dovedim cã putem fi mai europeni decât suntem cu adevãrat.

Ion Sîntea, preºedinte CCC Circumvalaþiunii – „Putem avansa prin munca fi ecãruia dintre noi”

În Timiºoara am venit în 1956, când populaþia era de 90.000 de locuitori, era o curãþenie deosebitã, un oraº cu adevãrat european. A urmat o perioadã de declin economic, dupã care industria s-a dezvoltat foarte mult. La ora actualã, o populaþie de 400.000 de locuitori ºi o suprafaþã ca a Timiºoarei înseamnã enorm de gestionat. Ne putem mândri cã suntem pe locul al doilea în þarã ca ritm de dezvoltare. Sunt mulþumit de ce s-a fãcut pânã acum ºi vom putea avansa doar prin munca fi ecãruia dintre noi. Populaþia trebuie sã înþeleagã cã pentru a avea un oraº curat ºi care sã arate bine, trebuie sã sprijine administraþia localã ºi

sã ne sprijine pe noi în activitãþile consiliului consultativ de cartier.

Ion Olaru, preºedinte CCC Plopi-Kuncz - „Oraºul este apreciat ca o falã a bãnãþenilor”

Locuitorii municipiului de pe Bega sãrbãtoresc an de an, la 3 august, Ziua Timiºoarei. Oraºul, ca centru politico-administrativ al judeþului Timiº, s-a extins, dezvoltat ºi modernizat neîncetat, mai ales în ultima vreme, fi ind apre-ciat, pe bunã dreptate, ca o falã a bãnãþenilor. S-au reînnoit elemente de infrastructurã ºi mijloace de transport în comun, au apãrut noi parcuri ºi locuri de joacã. Locuitorii urbei au fost antrenaþi în activitãþi ce vizeazã sporirea gradului de confort, de liniºte ºi ordine publicã, prin transparenþa decizionalã, în benefi ciul tuturor. ªi prin intermediul consiliilor de cartier, Primãria este în contact direct cu cetãþenii

oraºului, le cunoaºte mai bine doleanþele ºi poate acþiona în consecinþã pentru rezolvarea acestora. La mulþi ºi prosperi ani, Timiºoara! La mulþi ºi fericiþi ani, timiºoreni!

Nicolaie Mircia, preºedinte CCC Ronaþ – „Timiºoara este casa noastrã comunã”

Timiºoara reprezintã oraºul tuturor posibilitãþilor, al pãcii ºi al neastâmpãrului. Reprezintã deschiderea spre Europa, cu carisma noului, începând de la iluminatul electric, primul tramvai ºi pânã la începutul Revoluþiei anului 1989. Reprezintã pacea, prin armonia ºi buna convieþuire multinaþionalã, multiculturalã ºi multiconfesionalã, ca model pentru cei ce au ochi de vãzut ºi urechi de auzit. Reprezintã neastâmpãrul, de la edilul oraºului pânã la cetãþenii cartierelor, bine organizaþi în Consiliile Consultative de Cartier cu dorinþa lucrului bine fãcut. Reprezintã noul ºi aducerea aminte de istoria neamului, a evenimentelor anului 1919, care îndeamnã la recunoºtinþã ºi la zile mai frumoase: „Ziua Timiºoarei” ºi la „Zilele Cartierelor Timiºoarei”. Timiºoara reprezintã „casa” noastrã comunã.

Dan Regea, preºedinte CCC Freidorf-zona Polonã – “Nu aº putea trãi altundeva”

Timiºoara este oraºul fl orilor, al parcurilor ºi al spaþiilor verzi. Un oraº cu o istorie zbuciumatã, dar cu oameni harnici ºi buni, alãturi de care ºi eu convieþuiesc de mai bine de 30 de ani. Nu cred cã aº putea trãi altundeva.

Ioan Popa – preºedinte CCC Calea Aradului – “Am contribuit întrucâtva la structura acestui oraº”

În prezent sunt mulþumit de activitatea Primãriei în ceea ce priveºte dezvoltarea oraºului nostru. Desigur cã mai este mult de lucrat, în special în ce priveºte combaterea poluãrii, modernizarea infrastructurii ºi, ce este foarte important, ºoseaua de centurã, de care cu toþii avem nevoie. Personal sunt venit în Timiºoara încã din anul 1961, cunosc

foarte bine acest oraº. Am lucrat ºi în cadrul Primãriei, la Serviciul de Gospodãrire Locativã. Oraºul a progresat din multe puncte de vedere, s-a construit foarte mult ºi Timiºoara s-a extins de-a lungul anilor. Dacã ar fi sã aleg un alt oraº din Europa unde sã locuiesc, nu m-aº putea hotãrî. Timiºoara rãmâne pentru mine oraºul de sufl et, mi-e drag ºi aici doresc sã rãmân. Aici am prieteni ºi sunt legat de amintirile lucrurilor plãcute din trecut. Plus cã mã leagã ºi faptul cã, întrucâtva, prin activitatea pe care am avut-o, am contribuit ºi eu la structura acestui oraº.

Inge Kron, preºedinte CCC Steaua-Fratelia - “Cine a fost la Timiºoara va reveni cu siguranþã”

Timiºoara este marea mea dragoste, este oraºul în care m-am nãscut ºi în care au trãit deja bunicii mei. Aici convieþuiesc în armonie ºi toleranþã mai multe naþionalitãþi. Cine a fost odatã la Timiºoara, va reveni cu siguranþã ºi a doua oarã, nu numai pentru frumuseþea lui, dar ºi datoritã ospitalitãþii oamenilor.

Adina Þepeluº, preºedinte CCC Zona Soarelui-Sta-dion – “Respirãm uºuraþi când revenim acasã”

Timiºoara, eºti cetatea în care respirãm uºuraþi când îþi trecem porþile întorcându-ne din concediu acasã. De ziua ta, copiii nãzdrãvani ai cetãþii ar vrea sã-þi dãruiascã râsete cristaline rãsunând din nou în parcul lor, în parcul “Ion Creangã”, alãturi de pãrinþi ºi bunici mulþumiþi de lucrul bun, fãcut dupã ani pânã la capãt. De ziua ta, Timiºoara, ºi mari ºi mici, vrem sã simþim cã iþi aparþinem ºi cã ne aparþii. Vrem sã ne gãsim fi ecare locul, vrem sã ne simþim “acasã”!

Iancu Negrulescu, preºedinte CCC Calea ªagului – „Timiºoara înseamnã aproape totul pentru mine”

Timiºoara, pentru mine înseamnã foarte mult ºi aº îndrãzni sã spun cã aproape totul. Nu m-am nãscut în Timiºoara, dar am sosit în acest oraº în anul 1948, nu cu mult dupã sfi nþirea

Catedralei a cãrei prezenþã m-a impresionat atunci foarte mult. Cu trecerea timpului, am reuºit sã constat ºi faptul cã Timiºoara este un oraº special ºi prin gradul de civilizaþie al locuitorilor sãi, ºi prin mediul economic viu ºi dinamic. Astfel, sunt mândru sã spun cã aici mi-am desãvârºit pregãtirea profesionalã, aici am lucrat fãrã întrerupere timp de 45 de ani ºi tot aici am asistat la transformãrile bune ºi rele prin care a trecut oraºul. Sper ca în urmãtorii ani sã fi u martorul liniºtit al restaurãrii caselor din cartierele istorice, al transformãrii canalului Bega în cale navigabilã, al extinderii reþelei de transport în comun cu mijloace nepoluante (tramvaie ºi troleibuze) ºi al construirii pistelor de bicicletã pe toate traseele importante din viitorul nostru oraº european.

Ioan Bolog, preºedinte CCC Mehala – „Simt mândria de a fi timiºorean”

Sunt get-beget timiºorean, nãscut aici, în cartierul Mehala, care din 1910 este parte a oraºului Timiºoara. Un oraº cu multe parcuri, fl ori, cu multe universitãþi. Ca cetãþean al oraºului, solicit tuturor locuitorilor sã sprijine

eforturile municipalitãþii, Consiliului Local ºi Primãriei la redobândirea frumuseþii oraºului. Sã devinã aºa cum i s-a spus odinioarã, oraºul parcurilor ºi trandafi rilor. Personal simt mândria de a fi cetãþean al oraºului, locuitor al acestui cartier unde m-am nãscut, am crescut ºi m-am format. Îmi doresc ca în viitor sã existe între car-tiere ºi între cetãþeni o rãspundere civicã, pentru pãstrarea mediului înconjurãtor, a curãþeniei, în aºa fel încât oraºul sã devinã unul din cele mai frumoase din România. Cu ocazia Zilei Timiºoarei doresc locuitorilor oraºului multã sãnãtate ºi prosperitate!

Dorel Bolduº, preºedinte CCC Campus-Medicinei – “Trebuie sã respectãm istoria Timiºoarei”

Timiºoara este oraºul nostru, al tuturor celor care, de mai mult sau mai puþin timp, locuim aici. Calitatea vieþii noas-tre depinde, în egalã mãsurã, atât de viziunea ºi acþiunile autoritãþilor locale ºi ale instituþiilor publice, cât si de com-portamentul, atitudinea ºi implicarea în viaþa publicã a tuturor locuitorilor. Cu toþii trebuie sã respectãm ºi sã preþuim istoria multisecularã a oraºului nostru, dar ºi sã acþionãm, zi de zi, ca el sã devinã cu adevãrat un oraº European de care sã fi m mândri ºi în care viaþa noastrã sã fi e mereu o bucurie! Ziua Timiºoarei ne oferã tuturor prilejul sã demonstrãm acest lucru.

Gheorghe Stãiculescu, preºedinte CCC Blaºcovici – “Un simbol al democraþiei ºi toleranþei”

Istoria ºi spiritul Timiºoarei, cel mai occidental municipiu din România, atât geografi c cât ºi spiritual, sunt legate de curgerea liniºtitã a Begãi, martor al tuturor evenimentelor ºi transformãrilor trecute ºi viitoare. Timiºoara este un oraº multicultural, leagãn de culturã ºi civilizaþie româneascã, simbol al democraþiei ºi al toleranþei. Sunt mândru cã sunt locuitor al acestui municipiu în care am crescut ºi m-am format ca om ºi unde mi-am fãcut prieteni de încredere. Pentru data de 3 august nu pot decât sã spun: “La mulþi ani, Timiºoara!”.

Marin Teodorescu, vicepreºedinte CCC Mehala – “Timiºoara a deschis drumul românilor spre libertate”

Pentru mine, Timiºoara este oraºul marilor iniþiative economice, sociale ºi politice, este oraºul care în decembrie 1989, prin curaj, eroism, responsabilitate ºi solidaritate a deschis drumul românilor spre libertate, demnitate, iniþiativã economicã privatã ºi democraþie. Activitatea cetãþenilor în cadrul consiliilor consultative de cartier a dus la creºterea performanþelor administrative, la rezolvarea unor probleme în cadrul car-tierelor ºi la implicarea directã a acestora în sistemul democraþiei participative. Fac un apel cãtre toþi locuitorii cartierelor Timiºoarei, sã acorde mai multã atenþie mediului înconjurãtor, curãþeniei ºi bunului mers al activitãþilor gospodãreºti.

DEMOCRAŢIE PARTICIPATIVĂ

3Primãriei Municipiului Timiºoara

,,..ORAŞUL Monitorul

Giuvaerele cetãþiiRESTAURARE Cele mai importante clãdiri istorice ale Timiºoarei au primit o faþã nouã graþie ADP Construcþii

Palatul Culturii, care adăposteşte Opera, Teatrul Naţional, Teatrul Maghiar şi Teatrul German, situat în plin centrul oraşului Timişoara, şi-a recapătat identitatea graţie l u c r ă r i l o r e xe c u t a t e d e A D P Construcţii.

Fostul teatru ,,Franz Joseph”, cons t ru i t în s t i lu l e c l e c t i c a l Renaşterii italiene târzii, de firma austriacă ,,Fellner und Hellmer”, între anii 1872 si 1875, adăpostea la acea vreme un teatru şi un han.

În octombrie 1880, un incendiu a distrus în mare parte imobilul, pentru ca în perioada comunismului c l ăd i r e a s ă su f e r e mod i f i c ă r i esenţiale, care i-au anulat multe d intre mot ive le arhi tectonice , închizându-se feres t re le de pe aripile tronsonului frontal.

L u c r ă r i l e e x e c u t a t e d e Administrarea Domeniului Public Construcţi i au vizat în primul rând repunerea în valoare a acestor ferestre , reprezentat ive pentru concepţia arhitectonică a clădirii.

Balconul Operei este simbolul Revoluţiei din 1989, motiv pentru

care par tea centra lă a c lăd i r i i păstrează înfăţişarea pe care a avut-o în acele zile de decembrie.

Domul, bijuteria arhitectonicã din Piaþa Unirii

Finisajul exterior a fost realizat din tencuieli cu var, cu elemente de profi latură ancadramente şi decoraţi i st i l baroc, din piatră n a t u r a l ă ( g r e s i e ) s a u p i a t r ă artificială. Acoperişul turlelor şi al ediculului de la intrare este realizat din lemn cu învelitoarea din tablă zincată montată pe astereală.

Domul Romano Catolic este un monument reprezentativ de artă barocă, ridicat între 1733 şi 1773. Patrimoniul său cuprinde obiecte de mare valoare artistică şi istorică, printre care orologiul din turn (realizat în anul 1764), clopotul episcopal ( instalat în 1763) ş i orga, datată sfârşitul secolului al XIX-lea.

Alte clădiri istorice restaurate de ADP Construcţii Timişoara sunt cea a Primăriei şi Carul cu Bere, din Piaţa Traian.

DATE STATISTICE Ofi cial, Timiºoara este al doilea oraº al României, în ceea ce priveºte numãrul populaþiei. Creºterea înregistratã în ultimii ani de oraºul nostru se datoreazã în principal investiþiilor masive atrase

Recent, Institutul Naţional de Statistică a dat publicităţii date statistice conform cărora Timişoara a trecut pe locul doi de pe locul cinci în ceea ce priveşte populaţia, în ultimii ani, în fruntea topului, pe locul I afl ându-se Bucureştiul. Mai exact, este vorba despre o creştere cu 9.000 de persoane, Timişoara având în momentul de faţă o populaţie de 312.400 locuitori

Cauzele creºterii demograficeAnal i za f ăcută de exper ţ i

relevă faptul că investiţiile masive derulate în oraşul nostru, urmate de în f i in ţ a re a a numeroa s e locuri de muncă ş i creşterea nivelului de trai au condus la migraţia forţei de muncă către zona de vest şi Timişoara. Astfel, au fost determinaţi următorii pol i economici a i României : Bucureşti-Ploieşti, Timişoara – Arad, Constanţa – Galaţi, Cluj şi Craiova, regiuni susţinute de numărul mare de locuitori, ceea ce înseamnă forţă de muncă şi putere de cumpărare. O altă constatare a fost că bugetele municipalităţilor sunt direct infl uenţate de aceste creşteri, oraşele menţionate mai sus folosesc bugete care totalizează

„Doar douã dintre primele zece oraºe din România au cunoscut

patru miliarde de euro, adică aproape jumătate din totalul bugetelor locale din România.

o creºtere a numãrului de locuitori în ultimii trei ani: Bucureºti-ul, care a câºtigat 20.000 de locuitori în ultimii trei ani ºi Timiºoara, cu un plus de 9.000 de locuitori. Ca urmare, în top 10 al celor mai mari oraºe

din România, Timiºoara a trecut pe locul al doilea de pe locul cinci. Evoluþia aratã investiþiile masive atrase de capitalã ºi vestul þãrii în ultima perioadã.”

Ziarul Financiar

Timiºoara pe podium

Călătorii mai simple

Este vorba despre sistemul de plată care conţine abonamente, carduri şi bilete de hârtie. Sistemul a trecut de mult de faza de proiect şi se afl ă deja în faza de implementare.

Una dintre cele mai importante facilităţi ale noului sistem de taxare este utilizarea cardului RATT ca portofel electronic. Este vorba mai exact despre un card de debit care gestionează un cont de călătorii preplătite. Acesta va putea fi alimentat la orice centru comercial RATT şi va putea fi utilizat imediat, iar fi ecare validare a unei călătorii va debita on-line tariful corespunzător din contul călătorului.

Pentru că este vorba despre călătorii pre-plătite, nu se aplică restricţiile de utilizare valabile în cazul abonamentelor referitoare la linie, perioadă şi validarea repetată. Călătoriile pot fi efectuate oricând, pe orice linie, la orice tarif, şi validarea repetată nu este restricţionată în nici un fel. Debitarea contului se va face la tariful valabil pe linia respectivă în momentul călătoriei, indiferent de situaţia ofertei tarifare a RATT în momentul în care a fost încărcat cardul. Utilizarea repetată pentru un grup de persoane care călătoresc împreună se realizează prin atingerea pictogramei „R” înaintea fi ecărei validări. Echipele mobile de control vor verifica identitatea dintre numărul de validări realizat în acea călătorie, număr care a rămas înscris pe card şi numărul de persoane din grupul respectiv. Epuizarea contului sau insuficienţa soldului pentru o validare va fi semnalizată explicit de către validator.

Validarea călătoriei se face prin trecerea cardului prin dreptul unui aparat montat lângă fi ecare uşă. Toate vehiculele vor avea instalat cel puţin un aparat de validare dual, care primeşte atât carduri, cât şi bilete. Dacă nu este ecranat de obiecte metalice, cardul nu trebuie neapărat să fie scos din suportul de protecţie sau din portmoneu. Prezenţa în acelaşi suport a altor carduri, bancare sau de fidelizare, nu perturbă cu nimic validarea şi nu are nici o influenţă asupra acestora. Echipele de control ale RATT vor dispune de aparate portabile pentru verifi carea cardurilor.

Aceste date personale vă sunt solicitate exclusiv pentru ca dumneavoastră să puteţi benefi cia de facilităţile de tarif acordate prin reglementări naţionale şi locale.

INOVAÞIE RATT pregãteºte un nou sistem de taxare a cãlãtoriilor cu mijloacele de transport în comun

1-3 august 2008

Una dintre clãdirile semnifi cative ale oraºului este Domul din Piaþa Unirii


,,.. 1-3 august 2008 EDILITAR

Bulevardul Constantin Brâncoveanu, străzile Ciprian Porumbescu şi Romulus vor primi, cu începere din acest an, o înfăţişare nouă şi modernă. SC Administrarea Domeniului Public (ADP) SA va crea pe cele trei artere 204 locuri de parcare. „În această zonă, maşinile staţionează pe carosabil şi sufocă traficul rutier, generând disconfort, viteză redusă de deplasare şi lipsa siguranţei în circulaţie”, declară şeful Serviciului Administrare Parcări, Ionel Ursu. „Vom amenaja parcări

Analizarea stadiului investiţiilor pe care le are municipalitatea în domeniul iluminatului public,

Parcãri în zona BrâncoveanuINVESTIÞII ADP va amenaja peste 200 de locuri de parcare într-o zonã foarte aglomeratã a oraºului

în afara zonei carosabile. Pe anumite porţiuni, acestea se vor realiza în lung, paralele cu axul drumului, iar acolo unde spaţiul ne permite, parcările vor fi oblice, pentru a realiza mai multe locuri de staţionare. Vom aplica aceeaşi tehnologie folosită pe bulevardul Cetăţii” a adăugat Ionel Ursu.

Piste pentru cicliºtiLucrarea va fi realizată în colaborare

cu Primăria Timişoara, care va amenaja zona pietonală şi o va dota cu piste

pentru bicilişti. „Avem deja avizul Comisiei de Circulaţie, iar acum am demarat formalităţile pentru obţinerea certificatului de urbanism. După ce primim toate avizele necesare, vom începe lucrările, ceea ce apreciez că se va întâmpla în luna septembrie” a precizat şeful Serviciului Administrare Parcări, Ionel Ursu. Zona Brâncoveanu este cel de-al patrulea front pe care acţionează ADP în 2008, după parcările amenajate pe bulevardul Cetăţii, bulevardul Dragalina şi bulevardul 16 Decembrie.

Investiþii pentru iluminatul publicEVALUARE Se afl ã în curs de execuþie mai multe lucrãri în domeniul iluminatului public în mai multe zone

Noi fântâni publice vor fi foratePROGRAM În fi ecare an, municipalitatea realizeazã zece noi foraje, în diferite cartiere ale municipiului, la solicitarea cetãþenilor

În ultima perioadă s-a lucrat pentru întreţinere străzi modernizate: Rusu Şirianu, Al. Vlahuţă, Cerna, Stan Vidrighin, Grădina Zoo, Mircea cel Bătrân, bd. Cetăţii, Timiş, Intr. Sabinei, Irlanda, Arcaşilor, Ecoului, Balta Verde, Dropiei, Grofsoreanu, Camil Petrescu, Rene Brasey, Intr. Labirint, Cronicar Neculce, Martir P. Domoşneanu, strada Labirint, I. Vulcan, Piaţa Bihor, Pădurarilor, Buftea, bd. T. Ionescu, Cal.Aradului, Baader,întreţinere străzi de pământ: Virgilius, Flacăra, N. Ursu, Muzicescu nr.105-107, Fermităţii, Ţiţeica, Pelican, Cezar Bolliac, Brumărele, întreţinere urgenţe: bd. I. Maniu, E. Cuteanu întreţinere trotuare: Beethoven, bd. M. Eminescu, Ranetti, Glad, lucrări de investiţii: RK Dâmboviţa: Aleea Muzicii, străzile Veveriţei, Petalelor, Ştiinţei, Cerceilor, Leonard, Fructelor, Filateliei, modernizare L. Rebreanu bd. Gen. Dragalina, amenajare străzile Brediceanu-Gh. Lazăr: lucrări de marcare, plus indicatoare.

În Timiºoara, se realizeazã mai multe investiþii în modernizarea iluminatului public

Mai multe artere importante din municipiu vor fi dotate cu parcãri

Amenajări

Alimentarea cu apă potabilă a Timişoarei se asigură din sistemul centralizat de distribuţie, având ca surse Canalul Bega şi foraje de adâncime medie. Fântânile publice forate constituie o sursă alternativă de apă, dar şi o sursă de siguranţă în cazul în care sursa principală ar putea să fie afectată.

În prezent, în Timişoara există 82 de fântâni publice forate în diferite cartiere, la care din acest an se vor adăuga încă zece. În fiecare an, Primăria realizează zece noi fântâni forate. Evaluarea programului arată că în iulie şi august se fac licitaţiile, din septembrie începe execuţia şi se vor finaliza până la sfârşitul acestui an. Pentru stabilirea amplasamentelor, s-au luat în considerare propunerile venite de la cetăţeni.

pentru extindere şi modernizare arată că sunt în curs de execuţie mai multe lucrări: Zona de nord: extinderea

sistemului de iluminat public pe străzile Gheorghe Lazăr 36, Dropiei nr.4 şi 7, Labirint nr.2 -realizat 90%, termen de finalizare 28.08.2008; extindere sistem de iluminat public pe strada Brânduşei- realizat 10%, termen de fi nalizare 5.09.2008; extindere sistem de iluminat public în Complexul comercial Take Ionescu-realizat 98%, termen de finalizare 28.08.2008; extindere sistem de iluminat public în Parcul Central -a fost fi nalizată lucrarea, se execută branşamentul, realizat 98%, termen de finalizare 17.08 2008; extindere sistem de iluminat public zona Bucovina careul de blocuri A26,27- a fost depusă documentaţia pentru obţinerea avizului unic şi acordului unic; extindere iluminat public Bogdăneştilor nr.32- depunere în curs a documentaţiei pentru autorizaţia de construire; extindere iluminat

public Aleea Ghirodei-a fost depusă documentaţia pentru obţinere aviz unic şi acord unic; extindere iluminat public careu de blocuri străzile Carei şi Călan-a fost depusă documentaţia pentru obţinerea avizului şi acordului unic; extindere iluminat public pe străzile Nădăşan, Semicerc, Todoran-depunerea documentaţiei pentru obţinerea avizului unic şi acordului unic; extindere iluminat public în careul de blocuri străzile Orşova, Cugir şi Dej-în faza depunerii documentaţiei pentru autorizarea construcţiei; extindere iluminat public pe strada Pan Halipa- în faza depunerii documentaţiei pentru autorizarea construcţiei; extindere iluminat public pe strada Furnicii-a fost depusă documentaţia pentru obţinerea avizului unic şi acrodului unic. Zona de sud: extindere iluminat public pe străzile Traviata şi Aida-realizat 98%,

termen de fi nalizare 17.09.2008; extindere sistem de iluminat public pe strada Preot Alexandru Bălaşa- depunere documentaţie pentru obţinerea avizului unic şi acordului unic; extindere iluminat public pe Intrarea Iorgovanului şi Intrarea Cerceilor- depunere documentaţie pentru obţinerea avizului unic şi acordului unic; extindere sistem de iluminat public pe strada Mihail Sadoveanu- depunere documentaţie pentru obţinerea avizului unic şi acordului unic; extindere sistem de iluminat public pe Intrarea Cântului- depunere documentaţie pentru obţinerea avizului unic şi acordului unic; extindere sistem de iluminat public pe strada Claude Debussy- depunere documentaţie pentru obţinerea avizului unic şi acordului unic.

Amplasamentele Astfel, locaţiile noilor foraje

s u n t : C a l e a Şa g u l u i - l â n g ă blocul nr.31; Cartier Fabric-strada Telegrafului colţ cu strada M. Kogălniceanu; zona Calea Lipovei - s t rada Leandrului ; Cartier Ciarda Roşie-strada N. D. Cocea la intersecţie cu strada Humuleşti; zona centrală-strada Alba Iulia(se face foraj pe locul cubului, unde există o fântână, dar are alimentare de la reţeaua oraşului); Piaţa Traian; zona bd. Dâmboviţa- strada Iorgovanului; Cartier Mehala-strada Mircea cel Bătrân la intersecţia cu Livezile; zona Cant ina Elec t rot imiş ; Cartier Freidorf-strada Podgoriei la intersecţia cu I.Slavici.

Fântânile publice sunt deja în numãr de 82

5Primãriei Municipiului TimiºoaraSPAŢII VERZI Monitorul

,,..

Reamenajãri la locurile de joacã PROGRAM Vor continua lucrãrile de reabilitare ºi de realizare de noi spaþii pentru timpul liber

În acest an, Primăria Municipiului Timişoara continuă programul de modernizare a spaţiilor de joacă, în acest context înscriindu-se şi reabilitarea locului de joacă amplasat în triunghiul format de Splaiul Peneş Curcanul cu străzile Primăverii şi Viorelelor. Pentru a asigura echipamente noi şi sigure, au fost recondiţionate unele din cele

existente, iar altele au fost înlocuite cu echipamente achiziţionate din import. Astfel vechiul tobogan cu foişor a fost înlocuit cu un modern complex de trei tobogane. Au fost montate un ansamblu de căţărat şi două albinuţe, toate din import. Au fost refăcute gradenele de la groapa de nisip şi s-a completat cu nisip. Au fost

1-3 august 2008

recondiţionate cele două cumpene, iar o măsuţă de şah şi rotativa au fost reamplasate. A fost suplimentat numărul de bănci la 18, acest parc fi ind şi loc de recreere şi odihnă pentru alte categorii de cetăţeni. Programul de amenajare a noi locuri de joacă şi de reamenajare a celor vechi va continua şi se au în vedere spaţiile de joacă de

la Grădiniţa cu Program Săptămânal nr. 1 ITA de pe str. Al. Odobescu, Grădiniţa PP 30 de pe str. V. Lupu, locul de joacă de pe strada Chiriac nr. 3, cel de pe str. Mureş intersecţie cu Calea Martirilor, „Prâslea cel voinic” de pe Calea Sever Bocu (fostă Lipovei), spaţiul de joacă situat pe strada Orşova, etc.

CADASTRU Studiile pentru întocmirea Cadastrului verde al Timiºoarei aratã cã avem 25 de parcuri ºi scuaruri, care totalizeazã 98,9 ha, situate aproape exclusiv în zona centralã. Sunt aproximativ 218 specii în Parcul Botanic, iar numãrul total de arbori ºi arbuºti din parcuri este de peste 21.000 de exemplare (212 exem-plare/hectar), cea mai mare densitate existând în Parcul Catedralei (259 exemplare/ha).

CEL MAI VECHI Parcul Coronini este cel mai vechi parc al oraºului. El a purtat, de-a lungul timpului, mai multe denu-miri: Parcul Coronini, Stadt Parc, Regina Maria, Poporului, Tineretului ºi acum din nou poartã denumirea iniþialã. În jurul anului 1858, guvernatorul Timiºoarei, Cronin Cromberg a dispus plantarea de arbori ºi realizarea într-o primã formã a parcului.

CONCENTRARE Municipiul Timiºoara are în prezent 502 ha spaþii verzi publice din care: parcuri 87,59 ha, scuaruri 12,97 ha, spaþiile verzi din aliniamente stradale ºi de la blocuri 328,58 ha, perdeaua forestierã 22 ha, Pãdurea Verde 50,7 ha. Ca repartizare teritorialã, se observã concentra-rea acestor spaþii în zona centralã a oraºului, Canalul Bega constituind un ax. Parcurile amenajate în aceastã zonã sunt: Parcul Central, Parcul Cat-edralei, Parcul Justiþiei, Parcul Copiilor, Parcul Poporului, Parcul Alpinet, Parcul Rozelor, Parcul ILSA, Parcul Cetãþii, Parcul Studenþesc.

ORIGINAL Parcul Rozelor este considerat cel mai original ºi impresionant parc din salba de parcuri ce fl ancheazã râul Bega, în zona centralã a oraºului. Suprafaþa sa totalã este de 35 790 mp. Într-o hartã ce dateazã din jurul anului 1910 este menþionatã existenþa aici a unui patinoar ce aparþinea unei asociaþii, pe locul aproximativ al gropii în care se afl ã în prezent terenurile de tenis.

MonitorulTe informeazã

,,..

Lucrãri la Parcul ViitoruluiIMPLICARE Au fost atraºi sute de voluntari în Parcul Adolescenþilor pentru plantarea vegetaþiei

Primăria Municipiului Timişoara încurajează şi sprijină eforturile tuturor celor care vor să îmbogăţească spaţiul verde şi să păstreze renumele Timişoarei de “oraş al florilor şi al parcurilor”. Municipalitatea a plantat în acest an peste 18.000 de arbori ornamentali şi arbuşti şi 100.000 de bucăţi de gard viu, parte din acestea fi ind plantate prin asociaţiile de proprietari şi locatari. Colaborarea cu Petrom este, acum, o nouă oportunitate. Transformarea Parcului Adolescenţilor într-un parc al viitorului în cadrul programului naţional al companiei este, în aceste condiţii, deosebit de importantă. Pe de o parte, redă locuitorilor zonei un spaţiu verde complet refăcut, modernizat şi în care să petreacă clipe plăcute. Pe de altă parte, este un semnal de implicare a mediului economic şi poate deschide o cale spre mai multe cooperări cu mari societăţi. SC Petrom SA investeşte 400 000 de euro în reamenajarea la standarde europene a Parcului Adolescenţilor, pe baza proiectului

tinerei Mirela Cârstea, care se pune în practică şi cu sprijinul Primăriei. După fi nalizare, care se doreşte a fi de Ziua Timişoarei, 3 August, Primăria va asigura paza şi întreţinerea. Zona reamenajată se întinde pe 1,2 ha şi va cuprinde o zonă de recreere, dar şi una

de joacă. Va fi amenajată şi parcarea de lângă parc. Pentru a determina locuitorii din zonă să aibă grijă de parc, a fost organizată o acţiune de voluntariat, joi, 10 iulie, în Parcul Adolescenţilor. Au participat aproximativ 250 de persoane, copii, părinţi şi bunici din zonă, elevi

de la Şcoala Generală 25 care se afl ă chiar lângă parc, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale de mediu, dar şi ai autorităţilor locale, şi ai Petrom Au muncit cu toţii şi la fi nal participanţii au primit câte un carnet de voluntar şi felicitări.

Perdeaua forestierã a TimiºoareiLA JUMÃTATE S-au plantat pânã acum 23 de hectare din cele 50 câte va avea în total „coridorul verde”

Un proiect deosebit de important este realizarea perdelei de protecţie din nord-vestul oraşului, la care s-au plantat până acum 23 de hectare din 50. Extinderea spaţiilor locative într-un oraş dinamic ca Timişoara, amplasarea oraşului în plină câmpie într-o zonă cu vânturi dominante din direcţia de NV, necesitatea de a proteja

oraşul în ansamblu lui au determinat realizarea unei perdele forestiere de protecţie. Având în vedere creşterea înceată a arborilor, timpul relativ mare pentru realizarea efectului de protecţie, 15-20 ani, lucrările de înfi inţare a perdelei de protecţie au început din 2001. Perdeaua forestieră are o lăţime de 60 m, care asigură

Perdeaua este structuratã pe 7 tronsoane, fi ecare tronson având o altã compoziþie de specii. TRONSONUL I (limitrof cãii ferate Timiºoara-Arad), suprafaþa-ºapte hectare, a fost plantatã în anul 2001-2002. TRONSONUL II (în continuare dupã pod), suprafaþa-douã ha, plantatã în toamna 2003 ºi primãvara 2004. TRONSONUL III (dupã canal la ciobani)

suprafaþa-douã ha, a fost plantatã în ianuarie 2005. TRONSONUL IV (limitrof Cãii Torontalului) are o suprafaþã de trei ha, fi ind plantatã în 2004. TRONSONUL V (în continu-area tronsonului III)-suprafaþa 3,2 ha, a fost plantatã în toamna 2005. TRONSONUL VI (în continuarea tronsonului V)-suprafaþa 1,6 ha, plantatã în decembrie 2005 ºi ianuarie 2006,

este împrejmuitã cu gard din sârmã ghimpatã pe 450 ml. S-au plantat urmãtoarele specii: frasin, corcoduº, salcâm, mesteacãn, molid, arþar ºi prun roºu. TRONSONUL VII (limitrof Cãii Aradului, USAB)-în primãvara 2007 s-au plantat trei ha pe o suprafaþa de teren de la USAB, de o parte ºi de alta a canalului. Lãþimea perdelei forestiere este de 30 m.

Structura pe tronsoane la marginea oraºului

Echipele de voluntari mari ºi mici au contribuit la plantarea pomilor ºi arbuºtilor

acumularea în interiorul ei a întregii cantităţi de zăpadă transportată de vânt şi anihilează într-o măsură mare efectul negativ al vântului, care transportă praf. Perdeaua se întinde de la calea ferată Timişoara Arad până la Calea Aradului. Este împrejmuită, în proporţie de 90%, cu un gard din sârmă ghimpată.

Perdeaua Forestierã stã în calea vânturilor ºi a prafului


,,.. ISTORIE1-3 august 2008

Asociaþia Proiectul Rastko România din Timiºoara deruleazã din noiembrie 2006 proiectul internaþional denumit Proiectul Banaterra, dedicat Banatului istoric. Acesta este conceput ca o posibilã enciclopedie a Banatului, fi ind derulat în ºapte limbi. Printre altele, sunt prezentate personalitãþile ºi localitãþile bãnãþene (cu texte ºi imagini de ieri ºi

astãzi), informaþii inedite. Pentru a oferi on-line, 24 de ore din 24, în întreaga lume, imagini live din Timiºoara, Asociaþia a lansat complementar Proiectului Banaterra, proiectul intitulat „Timiºoara, live”, cu imagini transmise din Piaþa Victoriei ºi din Piaþa Unirii. Le puteþi viziona pe www.banaterra.ro.

Înaintaºii noºtri, timiºoreniINEDIT Vã propunem o abordare nouã a momentului „3 August 1919”: cum arãtau timiºorenii de la 1919? O reconstituire posibilã graþie proiectului Banaterra, derulat de Asociaþia Rastko România din Timiºoara, ºi pe care vã invitãm sã-l vizitaþi pe www.banaterra.ro. Nu veþi regreta!

Cele mai frumoase „amintiri” pe care istoria recentă a Timişoarei ni le-a lăsat sunt ilustratele vechi cu imagini despre oraşul nostru, vederi cu care fi ecare dintre noi ne mândrim să le arătăm celor care n-au văzut vreodată Timişoara.

Dar cum arătau timişorenii de la 1919? O întrebare la care putem răspunde cu fotografii făcute de foto grafi renumiţi ai Timişoarei, fotografi i reu nite pe www.banaterra.e u / r o m a n a / t a x o n o m y _ v t n /term/259.

Fotografi iCei care au realizat fotografi ile,

foto grafi timişoreni de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea sunt: Beranek,

Emil Bernard, Friedmann M., Fridolin Hess, Knirsch A., Kossak Josef, Krausz Gyula, Krausy Julius, Krauss es Klapok, Licht F., Malere, Mierzinsky, Stokmann N., Szanto Miksa, Zeller Adolf.

Mulţumim lui Duşan Baiski ini ţia torul proiectului Banaterra, coordonator şi webmaster şi echipei proiectului pentru amabilitatea de a ne permite folosirea datelor de pe www.banaterra.ro.

Ce este proiectul Banaterra?

Timiºoara a cunoscut pânã la primul rãzboi mondial unul dintre cele mai impor-tante ritmuri de înfi inþare a întreprinderilor. Între 1900 – 1910, numãrul acestora a crescut cu peste 20%: 132 de stabilimente în prelucrarea metalelor feroase, 252 în industria alimentarã, 519 în confecþii ºi îmbrãcãminte, 45 în domeniul þesãturilor, 130 în prelucrarea lemnului, 14 în industria tipografi cã, 24 în industria ceramicii, cãrãmizilor etc. Ca urmare, între 1900 – 1910, creºte numãrul angajaþilor la Timiºoara, cu 95,5%.

În 1919, Timiºoara avea o populaþie de aproximativ 70.000 de locuitori. La recensãmântul din 1910, cel mai aproape ca datã de anul 1919, se înregistrau 15,5% ortodocºi, 68% romano-catolici, 1% greco-catolici, 4,9 % reformaþi, 0,1% unitarieni, 2,2% evanghelici ºi 10,2% cultul mozaic.

Instrucþia ºcolarã a cunoscut o dezvoltare însemnatã, pânã la primul rãzboi mondial. Consiliul municipal a alocat sume consistente pentru susþinerea procesului educaþional. Astfel, doar în 1919, din bugetul local al Timiºoarei au fost alocate 526.552 coroane pentru ºcoli. Nivelul de instruire era foarte ridicat, la recensãmântul din 1910 înregistrându-se doar 16,28% analfabeþi din populaþia Timiºoarei. În 1920 se înfi inþeazã ªcoala Politehnicã din Timiºoara.

În 1919, în oraº existau 4.200 de case. De asemenea, în acelaºi an erau 5.590 de edifi cii particulare ºi publice. Din acestea, 60% erau din cãrãmidã sau piatrã ºi 80% erau acoperite cu þiglã. Comparativ, la Debreþin erau doar 47,8% de clãdiri cu pereþii din cãrãmidã, iar la Szeged, 20,7%.

În 1918, salariul anual al ºefului Poliþiei era de 15.640 de coroane, al unui poliþist de 3.490 de coroane; medicul ºef avea 13.170 de coroane, iar un paznic 3450 de coroane. În 1914, bugetul Primãriei Timiºoara era de 5.599.081 coroane.

ISTORIE 7Monitorul

,,..

Primãriei Municipiului Timiºoara

Discuþii pregãtitoareÎn data de 1 mai 1919, a sosit

la Timişoara o misiune a ziariştilor din ţările Antantei, condusă de George Moroianu. Aceştia au avut discuţii cu fruntaşii naţionali români şi au fost informaţi despre nemulţumirile populaţiei. Ei au fost primiţi şi de generalul Prudeanu, care s-a pronunţat în favoarea cauzei româneşti.

În acelaşi sens, s-a manifestat şi generalul Berthelot, care, în data de 9 mai 1919, a trecut prin Timişoara. El a fost salutat de căpitanul Tocineanu, care l-a întâmpinat la gară.

Modalitãþi de retragereÎn data de 18 iulie 1919, a

sosit la Timişoara o comisie a Consiliului Dirigent, pentru a discuta cu generalul francez De Tournadre şi cu autorităţile militare sârbeşti modalitatea de retragere a armatei de ocupaţie sârbă şi preluarea administraţiei de către români. În ziua următoare, 19

Timiºoara, în vara lui 1919ULTIMELE ZILE Procesul instaurãrii administraþiei româneºti în zona care fusese recunoscutã României de cãtre Conferinþa de Pace de la Paris s-a accelerat în luna iunie 1919

iulie, a venit la Timişoara o comisie tehnică trimisă de consiliul Suprem al Antantei, pentru a stabili noua linie de demarcaţie între România şi regatul SCS. Comisia a fost prezidată de generalul De Tournadre, România a fost reprezentată de colonelul Virgil Economu, iar Serbia de colonelul Velcivics. Comisia a stabilit o linie provizorie, cea defi nitivă urmând să fi e stabilită la Conferinţa Păcii, dincolo de care armata sârbă de ocupaţie trebuie să se retragă în intervalul 8 iulie – 3 august.

RetragereaPe 27 iulie 1919, ultimii militari

sârbi au părăsit teritoriul revenit statului român, iar în ziua următoare, generalul francez De Tournadre l-a instalat pe dr. Aurel Cosma în fruntea judeţului nou constituit Timiş-Torontal, primul prefect român, eveniment marcat azi prin placa de marmură instalată la intrarea actualului Cerc Militar din Timişoara.

Între timp, trupele franceze s-au retras treptat din toată zona Banatului care revenea României, acţiune ce a luat

sfârşit la 31 iulie 1919. După retragerea trupelor de ocupaţie din Banatul de est, a intrat începând cu 22 iulie 1919 armata română, deci aproape după două luni de la preluarea administraţiei civile.

În Banat a venit să preia admini-straţia militară Divizia a II-a Oltenia, comandată de generalul Iancu Jitianu. Deplasându-se cu trenul, divizia gene-ralului Jitianu a fost întâmpinată cu

La începutul secolului XX, în Timiºoara existau 200 de posturi telefonice, ºi oraºul era legat interurban cu Arad, Szeged ºi Bu-dapesta. Abonamentul în Cetate era de ºase guldeni ºi în cartiere (Fabric, Iosefi n, Elisabetin) de opt guldeni.

În 1920 s-a întemeiat Asociaþia „Amicii Muzicii” din Timiºoara, care va încorpora o parte din instrumentiºtii Societãþii Filarmonice, activând, sub denumiri diferite, în paralel cu aceasta. La începutul secolului erau 12 tipografi i în Timiºoara, 22 de redactori ºi ziariºti profesioniºti (14 de limba maghiarã, ºapte de limba germanã ºi unul de românã).

1-3 august 2008

(urmare din pagina 1)

entuziasm de populaţia şi de ofi cialităţile româneşti din localităţile de pe traseu.

Între timp, la Timişoara, noul prefect român, dr. Aurel Cosma, a început pregătirile pentru în tâm pinarea armatei române.

În dimineaţa zilei de 2 august 1919 a sosit la Timişoara un detaşament de 480 de jandarmi români de la Arad, iar în după-amiaza aceleiaşi zile, un detaşament de 500 de jandarmi de la

Lugoj. A doua zi, 3 august 1919, uni-

tăţi ale armatei române, aflate sub comanda colonelului Virgil Economu, şi-au făcut intrarea în Timişoara. Aspectul oraşului era cu totul schimbat: flamura tricoloră împodobea casele oraşului, poporul era îmbrăcat în haine de sărbătoare şi se grăbea să-i salute pe dorobanţii români.

În 1912, prin Gara Josefi n treceau zilnic 120 de trenuri cu 1.100 vagoane. S-a amenajat un port nou, în apropierea podului de cale feratã Modoº, fi ind unul dintre cele mai moderne poduri fl uviale ale Ungariei. Transportul în comun plasa Timiºoara printre primele oraºe europene, datoritã preocupãrilor în domeniu. În 1899 este pus în utilizare tramvaiul electric. La 1919 erau aproape 11 kilo-metri de linie de tramvai electric ºi 34 de vagoane de tramvai.

8 ZIUA TIMIŞOAREIMonitorulPrimãriei Municipiului Timiºoara

,,.. 1-3 august 2008

3 August 2008, Piaþa Unirii3 August 2008, Piaþa Unirii

„Red, Red Wine”, „Can’t Help Falling In Love With You” sau „I Got You Babe” vor rãsuna în Piaþa Unirii, de Ziua Timiºoarei, 3 August 2008 – interpretate de inegalabilul Ali Campbell,

solistul trupei UB40 timp de aproape 30 de ani. Ritmurile muzicii reggae vor umple Piaþa Unirii, începând cu ora 21,00, în seara de 3 August 2008.

Ali Campbell, nãscut în 15 februarie 1959 la Birmingham, cântãreþ ºi compozitor englez a activat în calitate de vocalist al trupei UB40 încã de la formarea trupei în 1978.

Ali Campbell la Ziua TimiºoareiAli Campbell la Ziua Timiºoarei

9Monitorul

,,..ZIUA TIMIŞOAREI

Aşadar, o diplomă de recunoaştere şi omagiile municipalităţii vor primi: Peter Hochmuth – preşedintele Clubului Oamenilor de Afaceri Germani; Peter Bayard - Director - Helvetica Profarm; Vasile Hojda – prim bariton al Operei Române din Timişoara; Petrică Moise – interpret de muzică populară; Constantin Grangure – s cu lp to r ; Tomi ţă Frenţescu- coreograf şi conducător artistic al Ansamblului „Timiş” al Casei de Cultură a Municipiului Timişoara; Iosif Dudaş – cronicar sportiv; Constantin Popa - antrenor de handbal.

ªedinþã festivã

Cetãþeni de onoare

Anul acesta se împlinesc 50 de ani de când echipa de fotbal Ştiinţa Timişoara a câştigat titlul de Campioană a României. Foştii componenţi ai echipei de aur au primit distincţia de cetăţeni de onoare ai municipiului Timişoara: Dincă Schileru (antrenor), Iosif Lereter, Cornel Tănase, Ioan Sbârcea, Ioan Ciosescu, Petre Cădariu, Costică Filip, Octavian Brînzei, Iuliu Boroş, Gheorghe Codreanu, Petre Cojereanu, Mircea Enăchescu, Raul Mazăre, Constantin Dinulescu, Ilie Gârleanu, Constantin Florescu, Petrişor Curcan.

Anda Adam, un nume care nu mai are nevoie de prezentare printre iubitorii genului. Va face o searã incendiarã la Timiºoara, în cea de a doua zi a manifestãrilor dedicate sãrbãtorii oraºului nostru.

Un spectacol de foc cu jonglerii de foc este ceea ce vã propune Asociaþia AT4T prin The Serious Road Trip Romania în cadrul Proiectului ManyFest ºi marcheazã inaugurarea expoziþiei festivalului de arte vizuale.

Deliu Petroiu (mijloc) în Sala Rotondã a Casei de Culturã a Municipiului Timiºoara, la ziua Timiºoarei în anul 2003. De acum, amintirea sa va fi pãstratã vie, în locul acesta atât de drag lui.

Cele patru fete de la Amadeus îi vor cînta pe timiºoreni cu un stil inedit: clasic-pop. Ele vor fi precedate de un cvartet compus din profesioniºti ai Filarmonicii Banatul, „Opus Mundi”, cu un program deosebit. Totul, pe scena din Piaþa Unirii, în 1 august.

Programul zilelor Timiºoarei, 1-3 augustSÃRBÃTOARE Anul acesta, la fel ca în 1919, ziua de 3 august este o zi de duminicã. Un bun prilej pentru a avea un week-end plin de evenimente culturale. Mai jos, o sintezã a evenimentelor cuprinse în intervalul 1 – 3 august

Muzică, expoziţii, momente festive de readucere aminte a celor care fac cinste oraşului nostru sunt doar câteva din evenimentele rezervate anul acesta celor care se afl ă în Timişoara şi vor să sărbătorească ziua oraşului nostru.

Un lucru este cert: evenimente vor fi pe gustul tuturor.

Începutul e clasic!Prima zi a week-end-ului de sărbătoare

începe cu tradiţionalul concert de muzică clasică, anul acesta pe scena din Piaţa Unirii urcând cvartetul „Opus Mundi”, profesionişti ai Filarmonicii Banatul din Timişoara, în componenţa: Călin Nanu (vioară), Cynthia Păuna (violă), Diana Ivaşcu (violoncel), Ştefan Colompar (vioară). Va urma Trupa Sistem - o formaţie deja renumită prin show-urile care combină muzica cu efectele speciale şi coregrafi ce. Constituită în 2000, trupa a fost şi rămâne în avangarda muzicii româneşti, membrii ei fiind fascinaţi de noile modalităţi de expresie. Trupa este formată numai din percuţionişti profesionişti : Robert Magheţi, Florin Romaşcu, Claudiu Purcariu, Ciprian Rogojan şi Toth Zoltan. Apreciate de public, melodiile lor au fost mereu

prezente în Top 5.

Program pentru cei tineriSâmbătă este ziua dedicată celor

tineri. „Amadeus” - patru fete care uimesc publicul românesc cu un stil inedit: clasic-pop. Eleganţa stilului clasic şi ritmica stilului pop dau muzicii „Amadeus” o graţie fascinantă. ”Amadeus” are următoarea componenţă: Andreea Runceanu cântă la vioară, Alexandra Chise – vioară, Cristina Filotti – pian, Graţiela Giolu – contrabas. Noutatea absolută în România este faptul că toate fetele au instrumente electronice de ultima modă. Va urma Anda Adam, care va susţine un concert fulminant pe scena din Piaţa Unirii, aşa cum ne-a obişnuit deja. Fascinată de iureşul continuu de pe scenă şi îndrăgostită de muzică, Anda a rămas mereu în atenţia publicului şi a mass media.

Remarcată repede de cei care aveau un cuvânt de spus în materie de muzică, ea a devenit rapid preferata a numeroşi producători ca voce, preferata multor artişti ca parteneră de show, preferata multor oameni de media ca voce.

De la ora 23,00 va avea loc un spectacol „de foc”, cu… foc, parte a proiectului Asociaţiei AT4T, „ManyFest, Festival al artelor vizuale”.

Ali Campbell, cap de afi ºConcertul de excepţie de anul acesta

va fi susţinut duminică de cel care de aproape 30 de ani cântă melodiile care i-au adus în top pe cei de la UB40. Aşadar o seară încântătoare în acordurile pieselor „Red, Red Wine”, „Can’t Help Falling In Love With You” sau „I Got You Babe”. Concertul Ali Campbell va fi precedat de recitalul timişorenilor de la Blues Doctors.

Vineri, 1 august Piaþa Unirii21,00 – Cvartetul „Opus Mundi” – componenþã Cãlin Nanu (vioarã), Cynthia Pãuna (violã), Diana Ivaºcu (violoncel), ªtefan Colompar (vioarã). 22,00 – „Trupa Sistem”-este formatã din percuþioniºti profesioniºti ºi este renumitã pentru show-urile pline de culoareSâmbãtã, 2 augustPiaþa Unirii21,00 – „Amadeus” - patru fete care uimesc publicul românesc cu un stil inedit: clasic-pop. 22,00 – Anda Adam - a debutat în show biz încã de la vârsta de 16 ani, fi ind o prezenþã agreabilã, cu o mare poftã de viaþã ºi plinã de energie. 23,00 – Spectacol de foc, Asociaþia „AT4T”.Duminicã, 3 august Piaþa Unirii21,00 – Blues Doctors – trupa timiºoreanã, condusã de medicul Cãtãlin Voiºan.22,00 – Ali Campbell (UB40). 23,30 – Focuri de artifi cii.

Pe scurt...

1-3 august 2008

RECUNOAªTERE Anul acesta, ºedinþa festivã a Consiliului Local Timiºoara, organizatã cu ocazia zilei oraºului va omagia personalitãþi ale Timiºoarei, oameni care s-au remarcat în profesia lor.


,,.. ISTORIE

Istoria Timiºoarei în cifrePROGRES Evenimente ºi oameni care au schimbat faþa ºi destinul Timiºoarei. Momente de cotiturã în istoria oraºului nostru. Acestea sunt lucrurile pe care vi le prezentãm mai jos: istoria Timiºoarei în date

Dilich - Cea mai veche gravurã oarecum corectã despre Timiºoara. Este opera lui Wilhelm Dilich ºi se gãseºte în cartea acestuia intitulatã Ungarische Chronica…. Cartea a apãrut pentru întâia oarã în anul 1600, la Cassel. Aceastã imagine a Timiºoarei a fost preluatã mai târziu de foarte mulþi gravori. („Timiºoara veche – imagini de epocã” de Árpád Jancsó ºi Loránd Balla)

Cazarma Transilvania - În anul 1719 Contele Mercy începe con strucþia cazãrmii Transilvania care avea o lungime de 483 metri fi ind clã direa cea mai lungã din Europa epocii res pective. Poarta principalã avea un turn de strajã, înalt, frumos ºi falnic, care se folosea ca observator.

Prinz Eugen Plaz (actuala Piaþa Libertãþii) – Numele de Piaþa libertãþii a primit-o când primarul-poet Johann Nepomuk Preyer, în 1848, a comunicat din balconul primãriei, adeziunea cetãþenilor la revoluþie. Cândva a purtat ºi numele de Piaþa Parãzilor.

1-3 august 2008

Urcat pe tron în anul 1307, Carol Robert de Anjou nu se simte în siguranţă în capitala sa Buda, unde îl ameninţau puternicii săi duşmani din nobilimea maghiară. Dă ordin să se construiască la Timişoara clădirile necesare spre a instala curtea şi dregătoriile. În opt ani, meşteri italieni ridică un palat regal strălucitor, se perfecţionează fortificaţiile, se aduc soldaţi, se instalează negustori. Din localitatea sărăcăcioasă, fără importanţă, Timişoara devine de azi pe mâine un adevărat oraş, o capitală. Regele Carol Robert îşi mută reşedinţa la Timişoara în anul 1316.

După mai multe lupte cu turcii, Timişoara cade în mâinile turcilor, în ziua de 26 iulie 1552, comandantul Losoncius a predat cetatea cu condiţia ca trupele să poată părăsi cetatea nestingherite, dar turcii nu s-au ţinut de cuvânt şi au ucis pe toţi care ieşeau din cetate. Astfel, asupra Timişoarei şi Banatului s-a lăsat întunericul unei dominaţii otomane de 164 de ani.

Turcii şi-au dat seama de importanţa strategică a Cetăţii Timişoarei şi de aceea îi repară zidurile şi-i aduc mai multe îmbunătăţiri. Castelul cetăţii, adică fostul palat a lui Huniade serveşte drept locuinţă pentru paşă. Turnul de apă e sistat, iar insula ia numirea de Palanca Mică şi se populează din nou. Palanca Mare, care se întindea spre răsăritul oraşului, acum se extinde spre nord şi apus. Pe lângă mlaştinile care serveau de fortifi caţii naturale şi care înconjurau Timişoara, turcii ridică întărituri, palisandre de stejar şi sapă şanţuri adânci în jurul Timişoarei.

La sfârşitul secolului al XVIII-lea, oraşul Timişoara este socotit drept unul dintre cele mai frumoase şi curate oraşe ale Europei. În anul 1781, Timişoara e declarat oraş liber regesc prin diploma lui Iosif al II-lea, din 21 De cem brie 1781. Această diplomă e reînnoită de către împăratul Leopold al II-lea, iar în anul 1790, înscrisă în legile ţării.

Intrarea în cetatea Timi-şoarei a lui Eugeniu de Savoya ca învingător s-a făcut în 18 octombrie 1716, pe poarta numită „Poarta Prinţului Eugen”. Astfel, Timişoara şi Banatul, după 164 de ani de dominaţie turcească ajung iar în stăpânirea creştinilor. Prinţul Eugeniu de Savoya recomandă, iar împăratul numeşte drept guvernator al Banatului Timişean pe generalul de cavalerie Mercy Claudius Florimund, care s-a dovedit un organizator şi un gospodar excepţional.

Pentru oraşul Timişoara, în special, contele Mercy a făcut atât de mult încât trebuie să-l considerăm ca adevăratul întemeietor al oraşului mo dern. Ambiţia lui a fost să facă din Timişoara cel mai frumos oraş din imperiu. În cei 12 ani cât a comandat regiunea, contele Mercy a în-ceput secătuirea mocirlelor, canalizând Begheiului, a încu rajat agricultura şi a pus bazele unei industrii înfloritoare într-un cartier nou creat (Fabrică). A început construirea cetăţii moderne şi a unei serii de edi fi cii publice existente şi astăzi.

Contele Mercy în anul 1728 canalizează apa Beghe-iului, fapt care dă Timişoarei un nou imbold de dezvoltare. În 1774 se face încercarea de alimentare cu apă potabilă a Timişoarei, aducându-se în cetate apă din cartierul Fabrică, pe o ţeavă groasă. Acest apeduct e o realizare pentru acea perioadă. În 1771 se deschide prima tipografi e în Timişoara, e tipografia Matei Heimerl.

În jurul cetăţii, radial s-au dezvoltat noi cartiere, cel mai vechi este „Maierele Române”, înfiinţat în anul 1 7 1 8 ( a c t u a l u l c a r t i e r Elisabetin). În anul 1720 se înfi inţează cartierul „Fabrică”, iar în anul 1744 ia fiinţă cartierul „Iosefin”. Oraşul Timişoara se dezvoltă, cetatea şi zidurile de apărare devin inutile şi începe de molarea zidurilor şi porţile cetăţii, începând cu anul 1892 şi până în 1910 cartierele unindu-se cu Cetatea.

11MonitorulPrimãriei Municipiului Timiºoara

,,..ISTORIE

Duminicã, 3 august 1919 – Intrarea armatei române în Timiºoara. Mulþimea – populaþia din oraº ºi din satele învecinate – însoþeºte armata românã pe traseul ei triumfal de la bariera de pe ºoseaua Recaºului din Fabric pânã în Cetate, în Piaþa Domului, unde s-a fãcut primirea ofi cialã ºi festivã

Duminicã, 3 August 1919 – Intrarea armatei române în Timiºoara. În fruntea coloanei militare cãlãreºte colonelul Virgil Economu. În faþa lui, în trãsurã, organizatorii primirii ofi ciale. Pe marginea strãzii merg ostaºii din Garda Naþionalã localã care au menþinut ordinea.

Dr. Aurel Cosma, cel dintâi prefect român al Timiºoarei ºi al judeþului Timiº ºi Torontal salutã sosirea unitãþilor militare române în Gara Mare, la câteva zile dupã intrarea armatei române în Timiºoara.

1-3 august 2008

Dr. Carol Küttel a fost primar al Timişoarei între 1859-1861 şi 1867-1872 con-tribuind substanţial la dez-voltarea oraşului. În timpul său, funcţia militară a cetăţii Timişoara a fost treptat re-dusă. A facilitat construcţia drumului public în interiorul cetăţii şi dezvoltarea zonei adiacente cetăţii. Străzile au fost pavate, clădirile spitalului şi primăriei au fost extinse, a fost înfiinţată brigada de pompieri voluntari şi a fost restaurată zona rezidenţială. În 1867, un plan al liniilor tramvaiului tras de cai a fost creat după ideile sale. A sprijinit formarea unui liceu modern (astăzi Liceul Lenau) şi a unui parc al oraşului. A ajutat la construcţia „Teatrului, Redutei şi Hotelului” cheltuind o parte însemnată a averii personale. Pe perioada construcţiei, Împă-ratul Franz Josef I a vizitat Timi şoara.

În partea a doua a sec. XIX o avalanşă de noutăţi tehnice revoluţionează viaţa urbană a Timişoarei:

- 1853, telegrafi a;- 1857, iluminatul public cu

gaz, în premieră;- 1857 se leagă oraşul la re-

ţeaua feroviară europeană;- 1867 ia fi inţă Societatea de

tramvaie cu cai, care uşurează transportul între cartiere;

- 1881 se instalează moderna reţea telefonică;

- 1884 Timişoara este pri-mul oraş din Europa cu străzile iluminate electric;

- 1895 începe asfaltarea stră zilor;

- 1899 se pune în funcţiune tramvaiul electric;

- Între 1912–1914 se mo-der nizează reţeaua de apă şi canal;

Josef Klapka a fost primarul Timişoarei între anii 1819 – 1833. Mandatul său avea să dureze nu mai puţin de 14 ani. În perioada 1825 – 1832, a reprezentat Timişoara în parlamentul de la Budapesta. De profesie tipograf şi editor, de numele său se leagă o premieră culturală: în anul 1815 a înfiinţat prima bibliotecă publică de împrumut din Imperiul Austro-Ungar. Aceasta avea o sală de lectură şi aproape patru mii de volume.

Carol Telbisz este cel mai longeviv primar al Timişoarei. Timp de 29 de ani, în perioa da 1885 - 1914, el a condus ora şul de la statutul de cetate fortifi cată, cu funcţii pre ponderent militare, la aşezarea modernă, dezvoltată în toate domeniile care avea să devină.

În timpul administraţiei lui Carol Telbisz, a fost mo-der nizată canalizarea şi ali-men tarea cu apă a oraşului, ilu minatul stradal şi a fost in trodus tramvaiul electric. Au fost ridicate instituţii de învăţământ şi de cultură, au fost deschise bibliotecile populare şi au fost înfiinţate multe dintre fabricile emblematice ale Timişoarei.

Ales primar al Timişoarei în anul 1919, inginerul Stan Vidrighin este una dintre personalităţile care a schimbat decisiv oraşul, prin modernizarea reţelei de canalizare şi alimentare cu apă. El a rămas în istorie ca primul primar al Timişoarei după alipirea Banatului la România, în 3 August 1919. Lucrările de construcţii pentru canalizare au început în 1909, concomitent la cele două canale colectoare de pe malul stâng şi drept al râului Bega. Lucrările pentru staţia de epurare, mai difi cile ca realizare, au început în luna aprilie a anului 1911. În 26 octombrie 1912, în Timişoara a început să funcţioneze sistemul de canalizare şi staţia de epurare a oraşului, unul din primele din ţară. Stan Vidrighin a deschis o cale viitorului văzut de el: un oraş în dezvoltare, un oraş modern, european.

„Dacã privim la ceea ce am realizat ºi la acele planuri care ne aºteaptã, atunci putem spune cã am terminat doar începutul ºi am asigurat doar bazele nec-esare dezvoltãrii în continuare. Generaþia urmãtoare are datoria de a transforma Timiºoara într-un oraº mare, frumos ºi modern” pri-mar Carol Telbisz (1885-1914)

Istoria Timiºoarei în cifreSCHIMBARE Fapte ºi oameni care prin destinul lor ºi-au pus amprenta pe dezvoltarea Timiºoarei ºi au fãcut Timiºoara modernã. Oameni pe care îi despart secolele, dar pe care îi uneºte acelaºi lucru: dragostea pentru oraºul nostru


,,.. PAGINA CETĂŢEANULUI1-3 august 2008

Primãria Municipiului TimiºoaraB-dul C.D. Loga nr. 1, www.primariatm.ro

969 - Call Center

,,..

Primar: GHEORGHE CIUHANDUAudienþe: luni, de la ora 10,00

e-mail: [email protected], [email protected], Tel.: 0256-490363, cam. 113

Viceprimar: ADRIAN ORZAAudienþe: joi, de la ora 10,00e-mail: [email protected];

Tel.: 0256-494657, cam. 106

Viceprimar: SORIN GRINDEANUAudienþe: miercuri, de la ora 9,00

e-mail: [email protected]; Tel.: 0256- 490388, cam 106

Secretar: IOAN COJOCARIAudienþe: miercuri, de la ora 10,00;

e-mail: [email protected]; [email protected];Tel.: 0256-493018, cam 110

Director Direcţia Urbanism: EMILIAN SORIN CIURARIU

Audienþe: miercuri, de la ora 9,00; e-mail: [email protected]; Tel.: 0256-221496, 408414, cam. 207

Director Direcţia Edilitară: DUMITRU ANDOR

Audienþe: luni, de la ora 9,00; e-mail: [email protected]; Tel.: 0256-493017, cam 215

Director Direcţia Patrimoniu: NICUŞOR CONSTANTIN MIUŢ

Audienþe: marþi, de la ora 10,00; e-mail: [email protected]; Tel.: 0256-204177, cam. 230

Director Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară: MARIA STOIANOV

Audienþe: luni, de la ora 9,00; e-mail: [email protected]; Tel.: 0256-220583

Director Direcţia de Evidenţă a Persoanelor: VASILE TĂRCIATU

e-mail: [email protected]; Tel.: 0256-408346

Director Direcţia Poliţia Comunitară: DORU SPĂTARU

Audienþe: miercuri, de la ora 10,00; e-mail: [email protected]; Tel.: 0256-246112

Director Direcţia Economică: SMARANDA HARACICU

e-mail: [email protected]; Tel.: 0256-408327, cam. 102

,,..

,,..

,,..

,,..

,,..

,,..

,,..

,,..

,,..

,,..

Director Direcţia de Dezvoltare: AURELIA JUNIEe-mail: [email protected]; Tel.: 0256-408354, cam. 118

,,..

Director Direcţia de Comunicare: VIOLETA MIHALACHE

e-mail: [email protected]; Tel.: 0256-408348, cam. 121

,,..

Director Direcţia Fiscală: ADRIAN BODO

Audienþe: luni, de la ora 9,00-11,00e-mail: [email protected];Tel.: 0256-293606, cam. 129

,,..

Director Direcţia de Mediu: VASILE CIUPA

Audienþe: luni, de la ora 10,00; Tel.: 0256-408428, cam. 304

,,..

Director Direcţia Drumuri şi Transporturi: CULIŢĂ CHIŞ

Audienþe: marþi, între orele 10,00-12,00e-mail: [email protected]

,,..

Bachner Andrei, str. Mureº, nr. 2, sc. D, ap. 2

Sesizeazã cã în Calea ªagului, în spatele blocului de la nr. 2, unde sunt garaje, se sparg maºini ºi se depoziteazã ºi gunoi foarte mult din cauza lipsei iluminatului stradal . Sol ic itã montarea a 2-3 stâlpi de iluminat public stradal.

Rãspuns: În spatele blocului de la nr.2 s-a constatat lipsa iluminatului public, iar în acest sens se vor lua mãsurile necesare în vederea extinderii reþelei de iluminat public.

Marin Zora, str. N. Leonard, nr. 10, ap. 8

Solicitã forarea unei fântâni între str. Leonard ºi str. Verdi, deoarece cea mai apropiatã fântânã este în P-þa Doina ºi str. Grãdinii, fi ind foarte departe.

Rãspuns: Solicitarea privind forarea unei fântâni între strada Leonard ºi strada Verdi, rãmâne în atenþia Biroului Hidrotehnic din cadrul Direcþiei Edilitare spre promovare ºi execuþie în anul 2009.

Caraion Constantin, str. sever Bocu, nr. 39

Solicitã montarea de coºuri de gunoi.

Rãspuns: În faþa blocului domnului Caraion existã coº de gunoi stradal.

Caraion Constantin, str. Sever Bocu, nr. 39

Solicitã verificarea nivelului de poluare emis de fabrica de anvelope, deoarece filtrele sunt inactivate frecvent, mai ales pe timpul nopþii.

Rãspuns: Primãria Municipiului T imiºoara pr in serv ic i i le de specialitate au realizat în perioada octombrie 2007 - martie 2008 o serie de trei monitorizãri privind impactul pe care activitatea economicã a societãþii Continental o are asupra calitãþii mediului ºi sãnãtãþii umane.

Actualmente problemele legate de activitatea Societãþii Continental ºi de nivelul de puluare se afl ã în atenþia Agenþiei pentru Protecþia Mediului, cãreia îi puteþi trimite sesizarea dumneavoastrã.

În funcþie de sesizãrile fãcute de cetãþenii municipiului, Autoritãþile Teritoriale de Protecþia Mediului (APM, GNM) vor dispune mãsurile în consecinþã.

Militaru Micu, str. Lãmâiþei, nr. 18

Solicitã introducerea iluminatului public stradal pe o porþiune de 200 m (între imobilul cu nr. 11 ºi I. Slavici, bl. 4).

Rãspuns: Între imobilul cu nr. 11 de pe strada Lãmâiþei ºi strada I. Slavici bl. 4 s-a constatat lipsa iluminatului public. Lucrarea de extindere a iluminatului public va fi cuprinsã pe lista de investiþii ºi se va supune spre aprobarea Consiliului Local Timiºoara, urmând ca apoi sã se realizeze un proiect tehnic de execuþie in vederea obþinerii autorizaþiei de construire pentru a se putea executa lucrarea.

Rãducan Romita, str. Storojinet, bl. B – 14, ap. 16

Solicitã executarea unor lucrãri de reparaþii la trotuarul din faþa imobilului.

Rãspuns: Lucrãrile de reparaþii ale trotuarului de pe Str. Storojinet sunt în atenþia noastrã urmând ca aceste lucrãri sã fi e executate în funcþie de disponibilitãþile fi nanciare.

Chepeþan Mihai, str. Perlei, nr. 37, bl. 205, ap. 16

Solicitã ca pensionarii sã benefi cieze de gratuitate la intrarea meciurilor jucate de Poli Timiºoara pe Stadionul Dan Pãltiniºanu.

Rãspuns: Stimate domn, vã rugãm sã adresaþi cererea dumneavoastrã Clubului „Poli”, deoarece instituþia Primãriei nu este în drept de a acorda aceste facilitãþi.

Denþean Dan, str. E. Cuteanu, nr. 13, bl. D2, ap. 6

Solicitã refacerea asfaltãrii strãzii.

Rãspuns: Dupã fi nalizarea lucrãrilor la reþelele termice secundare de cãtre S.C. COLTERM vom avea în vedere ºi executarea unor lucrãri de reparaþii ale carosabilului de pe str. Cuteanu.

Denþean Dan, str. E. Cuteanu, nr. 13, bl. D2, ap. 6

Solicitã desfundarea canalizãrii ºi ridicarea gunoiului.

Rãspuns : So l i c i ta rea pr i v ind desfundarea canalizãrii ºi ridicarea gunoiului de la adresa menþionatã de dvs. a fost transmisã cãtre SC AQUATIM SA, societatea care administreazã ºi întreþine reþelele de apã ºi canal de pe raza municipiului Timiºoara, în vederea analizãrii ºi rezolvãrii problemei ridicate de dumneavoastrã.

Pãuºan Ioan, str. Hebe, nr. 36, sc. A, ap. 10

Sesizeazã cã la adresa menþionatã, pe porþiunea b-dul L. Rebreanu la intersecþia cu str. Iris, se înfundã foarte des canalul ºi întreabã dacã nu se poate înlocui conducta principalã.

Rãspuns: Situaþia privind înfundarea canalului de la adresa menþionatã de dvs. a fost transmisã cãtre

SC AQUATIM SA, societatea care administreazã ºi întreþine reþelele de apã ºi canal de pe raza municipiului Timiºoara, în vederea analizãrii ºi rezolvãrii problemei ridicate de dumneavoastrã

Pãuºan Ioan, str. Hebe, nr. 36, sc. A, ap. 10

Solicitã repararea trotuarului ºi a carosabilului pe porþiunea b-dul L. Rebreanu - intersecþia cu str. Mureº.

Rãspuns: Repararea trotuarului de pe str. Hebe între Blv. L. Rebreanu ºi Str. Mureº este în atenþia noastrã urmând ca aceste lucrãri sã fie executate în cursul anului 2008 în funcþie de programarea lucrãrilor din zonã ºi a disponibilitãþilor fi nanciare.

Mayer Francisc, Calea Torontalului, nr. 13, sc. A, ap. 10

Întreabã dacã vãruirea arborilor este un delict.

De asemenea, referitor la întreþinerea zonelor verzi de cãtre asociaþia de proprietari, întreabã: dacã bl.41 are cca. 30 m de la bloc la limita carosabilului, care componente trebuie întreþinute: trotuar, alee, l=4m, coºuri de gunoi, mobilier stradal, spaþiile plantate limitrof parcãrii ºi parcarea.

Rãspuns: În conformitate cu HCL nr. 371/2007 art. 22 lit o) vãruirea trunchiului arborilor reprezintã contravenþie ºi se sancþioneazã contravenþional. De asemenea în conformitate cu HCL nr. 371/2007 art. 22 l it . g) „neefectuarea lucrãrilor de întreþinere a zonei verzi limitrofe imobilelor sau blocurilor de locuinþe, pânã la limita carosabilului, fi e prin mijloace proprii, fi e prin societãþi comerciale specializate în executarea lucrãrilor horticole, prin încheierea de contracte de prestãri servicii” constituie contravenþie ºi se sancþioneazã conform legilor în vigoare.

Mayer Francisc, Calea Torontalului, nr. 13, sc. A, ap. 10

Propunerea ca executarea reabilitãrii termice sã fi e fãcutã în 3 etape, deoarece nu se poate asigura cota de 33% de cãtre asociaþia de proprietari în aceastã perioadã scurtã.

Rãspuns: Reabilitarea termicã a clãdirilor are loc în 2 etape: prima etapã cuprinde auditul, studiul de fezabilitate ºi proiectarea, iar cea de-a doua etapã se referã la execuþia propriu-zisã a lucrãrilor de reabilitare. Cota de 33% din execuþia lucrãrilor, ce revine asociaþiei de proprietari, trebuie asiguratã, în totalitate, în momentul începerii procedurilor de achiziþie publicã pentru executarea lucrãrilor.

Iacob Mildegard Ana, str. Ismail, nr. 5

Solicitã deplasarea unei comisii care sã constate cã ºoseaua s-a ridicat cu 50 cm pe unele locuri faþã de trotuar, iar apa se scurge pe trotuare ºi în curþile caselor. Iar pe partea stângã nu existã ºanþ de colectare a apei de la nr. 1 pânã la nr. 11. Solicitã remedierea situaþiei.

Rãspuns: Dupã efectuarea lucrãrilor de asfaltare a strãzii se va executa un canal pluvial deschis pentru preluarea apelor pluviale de pe stradã. Str. Ismail va fi inclusã în programul de întreþinere ºi reparaþii strãzi de pãmânt ºi piatrã spartã. Scurgerea apelor se va rezolva prin amenajarea unor ºanþuri.

Acea Elena, Calea Torontalului, nr. 9, sc. B

Sesizeazã cã pe Calea Torontalului s-a realizat de curând o parcare Telpark, dar scãrile care duc de la trotuar la parcare nu s-au realizat. Doamna întreabã în sarcina cui cade realizarea acestor trepte.

Rãspuns: S.C. ADP S.A. a fost înºtiinþatã în vederea remedierii situaþiei semnalate de dvs.

Marin Zorca, str. N. Leonard, nr. 10A

Sesizeazã cã în urma unor lucrãri de înlocuire a þevilor de încãlzire ºi a lucrãrilor de asfaltare s-a distrus spaþiul verde ºi solicitã refacerea acestuia.

Rãspuns: S-au luat mãsuri pentru refacerea în cel mai scurt timp a spaþiului verde (spaþiul dintre trotuar ºi carosabil) de pe str. N. Leonard, afectat de lucrãrile la reþeaua termicã primarã.

Marin Zorca, str. N. Leonard, nr. 10A

Sesizeazã cã în urma înlocuirii conductelor de termoficare, gurile de canal din carosabil au rãmas înfundate, când plouã apa bãlteºte. Solicitã curãþarea acestor guri de canal.

Rãspuns: Situaþia gurilor de canal a fost transmisã cãtre SC AQUATIM SA, societatea care administreazã ºi întreþine reþelele de apã ºi canal de pe raza municipiului Timiºoara, î n vede rea ana l i z ã r i i º i rezolvãrii problemei ridicate de dumneavoastrã.

Muntean Carmen Mihaiela, str. Muzicescu, bl. 6, sc. A, ap. 7

Sesizeazã cã a depus o cerere pentru autorizaþia de construcþii pentru casã, nr. de înregistrare U 22007-004343 din 07.08.2007, cod validare: 12F79E, adresa lucrãrii: ªtefan Szonyi, nr.4 ºi solicitã rezolvarea cererii.


,,..1-3 august 2008

Primãria Timiºoara, împreunã cu tinePrimãria Timiºoara, împreunã cu tine

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

Cupoanele se pot depune sau trimite la adresa: Primãria Timiºoara, bv. C.D. Loga nr. 1

Biroul e-Comunicare

Nume:...............................................................................................................

Adresã:.............................................................................................................Taloanele anonime NU se iau în considerare.

Sugestii ºi probleme legate de activitatea Primãriei

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

Ce pãrere aveþi despre Monitorul Primãriei Municipiului Timiºoara?

Rãspuns: Solicitarea dumneavoastrã venitã prin „Monitorul” Primãriei a fost înaintatã cãtre Direcþia de Urbanism spre rezolvare. Fãrã aceste documente cererea dumneavoastrã nu poate fi soluþionatã favorabil. Vã rugãm sã depuneþi actele necesare pentru rezolvarea cererii. Mai jos vã voi comunica rãspunsul de la Direcþia de Urbanism prin care vi se mai solicitau depunerea unor acte la dosar:

„Referitor la adresa înregistratã la noi sub numãrul de mai sus, prin care solicitaþi eliberarea autorizaþiei de construire pentru construcþie casã în regim P+M, ºi împrejmuire proprietate în strada ªtefan Szonyi, nr.4, vã facem cunoscut urmãtoarele: pentru promovarea cererii d-voastrã, vã rugãm sã completaþi documentaþia cu Extras C.F. pentru drum (domeniu public) ºi servitute de trecere, plan de situaþie existent cu evidenþierea clãdirilor pe parcelele învecinate (evidenþiere aliniament), detaliu de împrejmuire conform PUZ, plan de dezmembrare vizat de PMT.”

Craiovan Ana, str. Gh. Lazãr, nr. 34, ap. 38

Întreabã cine are obligaþia de a curãþa fântâna din Piaþa Unirii, deoarece este plinã cu depuneri.

Rãspuns: Fântâna din Piaþa Unirii a fost curãþatã la începutul lunii aprilie 2008.

Mândrucencu Elisaveta, str. V. Lucaci, nr. 21, ap. 18

Întreabã dacã primãria mai acordã scutire de la o parte din impozit, pentru cã a fãcut cerere din data de 12.03.2007, dar în data de 03.03.2008 a plãtit integral impozitul.

Rãspuns: Stimatã doamnã, Vã rugãm sã vã adresaþi direct Direcþiei Fiscale din cadrul Primãriei Timiºoara pentru a vã lãmuri situaþia dumneavoastrã.

Caraghiaur Ana Maria, str. Gh. Ivãnescu, nr.53-57, bl.B, sc.2

Doreºte sã ºtie când a existat în Timiºoara o fabricã de conserve de peºte, deoarece a moºtenit un vas de ceramicã pe care scrie în limba maghiarã numele proprietarului ºi denumirea fabricii. Doamna bãnuieºte cã e din timpul Austro-Ungariei, vasul fi ind în formã de butoiaº, iar proprietarul a fost: Feingold Vilmos.

Rãspuns: Într-adevãr a existat o fabricã de peºte cu 20 de muncitori (menþiune publicatã în descrierea „Timiºoarei” de cãtre Redacþia Institutului Naþional de Monografi i – Redactor Dr. Samuil Borovszky – în anul 1913, în capitolul Industrie, la Budapesta.

O altã menþiune despre fabrica de peºte apare publicatã în „Ghidul Banatului”, de Dr. Emil Grãdinariu ºi Ion Stoia-Udrea, Timiºoara, 1936, pagina 212, denumirea fabricii fi ind Compania S.p.a. conserve de peºte, Timiºoara IV, strada G. Pop de Bãseºti, proprietar fi ind Schultz Arnold.

Caraghiaur Ana Maria, str. Gh. Ivãnescu, nr.53-57, bl.B, sc.2

Solicitã refacerea trotuarelor pe str. Gr. T. Popa ºi mutarea unor stâlpi existenþi în mijlocul trotuarelor, precum ºi refacerea trotuarului pe porþiunea de la poarta a II-a UTT pânã la primele case.

Rãspuns: Lucrãrile de reparaþii trotuare de pe str. Gr. T. Popa sunt în atenþia noastrã urmând a se executa în funcþie de disponibilitãþile fi nanciare.

Barãgau I., Moraru A ºi Iordache V, str. Ariadna, nr.3, 2A ºi 5

Solicitã asfaltarea strãzii Ariadna, deoarece din lipsã de fonduri a fost lãsatã neasfaltatã în 2003-2004.

Rãspuns: Repararea carosabilului degradat de pe str. Ariadna a fost introdusã în programul de reparaþii carosabil pe anul 2008 urmând ca aceste lucrãri sã fi e executate în funcþie de programarea lucrãrilor din zonã ºi a disponibilitãþilor fi nanciare.

Nãnuþi Nicolae, str.Liniºtei, nr.5, ap.5 ºi Aurel David, str. Liniºtei, nr.5, bl.85, ap.1

Sesizeazã cã în urma lucrãrilor de amenajare a cartierului din Calea Aradului Est, în faþa imobilelor de la adresele menþionate s-a stricat spaþiul verde ºi s-a deteriorat carosabilul ºi trotuarul. Solicitã remedierea situaþiei.

Rãspuns: Se va solicita societãþii care a afectat carosabilul ºi trotuarul sã ia de urgenþã mãsurile care se impun în vederea refacerii domeniului public afectat. În caz contrar aceasta va fi sancþionatã conform prevederilor legale.

Lupaºcu Stela, str. N. Filipescu, nr.6, Sc. B, Ap.1

Întreabã când se vor zugrãvi faþadele blocului nr.6, Sc. A ºi B de pe strada Filipescu, deoarece sunt într-o avansatã stare de degradare.

R ã s p u n s : Co n fo rm H C L n r. 3 7 1 / 3 0 . 1 0 . 2 0 0 7 º i n r . 464/18.12.2007, secþiunea a II-a: Obligaþiile Cetãþenilor ºi ale Asociaþiilor de Proprietari/Locatari, art. 2, alin.1, lit. c) asociaþiile de proprietari/locatari au obligaþia sã asigure curãþarea faþadelor locuinþelor ºi a altor construcþii amplasate la frontul strãzii, tencuirea ºi zugrãvirea periodicã a acestora, înlocuirea jgheaburilor ºi burlanelor degradate.

Rãducan Romita, str. Storojinet, bl. B – 14, ap. 16

Solicitã realizarea de marcaje pietonale ºi a unor semne de circulaþie corespunzãtoare la intersecþia str. Bucovina-Matei Basarab-Viilor.

Rãspuns: Comisia de Circulaþie, din data de 19.06.2008, a aprobat realizarea trecerilor pietonale la intersecþia str. Bucovinei cu str. Matei Basarab, acestea urmând a se realiza în funcþie de grafi cul de lucrãri al societãþii de profi l.

Jarcãu Constantin, str. Zorilor, nr. 18

Doreºte sã atragã atenþia asupra comportamentului neadecvat al vatmanilor, ºi enumerã: accidentul petrecut la începutul lunii martie în P-þa Libertãþii, incidente în care, din cauza unor pãturi puse în geamul despãrþitor dintre vatman ºi cãlãtori, vatmanul nu a deschis uºa pentru cãlãtori, deoarece nu i-a vãzut. ªi exemple de acest gen pot continua. Domnul propune luarea de mãsuri pentru reglementarea situaþiei.

Rãspuns: Solicitãm domnului sã ne transmitã mai multe date pentru identifi carea vatmanului implicat în acel accident.

Azoiþei Constantin, str. Frederic Mistral, nr. 5

Solicitã montarea semnelor de circulaþie la intersecþia strãzilor: Frederic Mistral, Garofi þa, Ion Ginescu, Intrarea Carului, Romul Ladea.

Rãspuns: Consilierii de la Serviciul de Reglementãri Transporturi Urbane se vor deplasa la faþa locului pentru a verifica necesitatea instalãrii indicatoarelor rutiere.

Azoiþei Constantin, str. Frederic Mistral, nr. 5

Solicitã realizarea unei piste de biciclete pentru copii în parcul pentru copii delimitat de strãzile Garofi þa ºi Mistral.

Rãspuns: Serviciul de Reglementãri Transporturi Urbane a demarat un studiu pentru realizarea pistelor pentru bicicliºti pe întreg teritoriul Municipiului Timiºoara. Realizarea pistelor pentru bicicliºti în parcuri care au ca destinaþie trafi cul pietonal nu este posibilã.

PAGINA CETĂŢEANULUI

Numerele de telefon ale Primãriei Municipiului Timiºoara: 408.300/1,2,3,4,5,6,7,8

Primãria Municipiului TimiºoaraB-dul C.D. Loga nr. 1 www.primariatm.ro

969 - Call Center

PROGRAM CU PUBLICUL

Luni, Miercuri, Joi şi Vineri: 8,30-16,30Marţi: 8,30-18,30

Serviciul Centrul de Consiliere Cetăţeni (camera 12)

Serviciul Public de Locuinţe şi Utilităţi: Biroul Locuinţe Biroul Chirii Compartimentul Coşerit Compartimentul Administrare Cimitire şi Pompe Funebre

Direcţia Fiscală: Biroul Încasări Taxe şi Impozite locale: Luni, miercuri, joi şi vineri: 8,30-16,00 Marţi: 8,30-18,00

Direcţia Patrimoniu: Biroul Urmărire Venituri

Direcţia de Evidenţă a Persoanelor: Serviciul Stare Civilă Înregistrări decese: Luni, miercuri, joi şi vineri: 8,30-16,30; Marţi: 8,30-18,30; Sâmbătă şi duminică: 9,00 - 11,00 Serviciul de Evidenţă a Persoanelor Biroul Verifi cări Biroul Avizări Cereri Biroul Actualizare a Registrului Permanent

Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară: Serviciul de Asistenţă Socială

Direcţia Poliţia Comunitară: Serviciul Dispecerat non-stop: tel. 246112

AUDIENŢE CU PUBLICUL

Direcţia Fiscală: Inspectori: Serviciul Impozite şi Taxe - Persoane Fizice: Joi: 10,00-12,00, camera 30 Serviciul Impunere Clădiri, Terenuri, Taxe Auto şi Alte Taxe - Persoane Juridice: Joi: 9,00-12,00 Serviciul Impozite şi Taxe - Persoane Juridice: Joi: 9,00-12,00

Direcţia Urbanism: Inspectori: Luni - Vineri: 8,30-10,30 Marţi şi Joi: 8,30-10,30 şi 15,00-17,00

Direcţia Patrimoniu: Serviciul Publicitate şi Comerţ: Luni - Joi: 8,30-10,30 Marţi şi Joi: 8,30-10,30 şi 15,00-17,00

Direcţia Edilitară: Inspectori: Luni - Vineri: 8,30-10,30 Marţi şi Joi: 8,30-10,30 şi 15,00-17,00

Serviciul Administrare Fond Funciar: Marţi şi Joi: 8,30-10,30 şi 15,00-17,00 Audienţe: şef serviciu, Edith Sas: Marţi: 9,00

Serviciul Juridic: Marţi: 16,00-17,00

Centrul de Reabilitare Urbană: Adresă: Piaţa Traian, str. Ştefan cel Mare nr.2 Tel.: 0256-435436, 0356-459350; e-mail: [email protected]; website: www.gtztm.ro Program de consultanţă: Luni - Vineri: 9,00-17,00


,,.. TIMP LIBER1-3 august 2008

Etapa I – 26.07.2008 FC Argeş – FC TimişoaraEtapa II – 02.08.2008 FC Timişoara – Pandurii Tg. JiuEtapa III – 09.08.2008 Gaz Metan Mediaş – FC TimişoaraEtapa IV – 16.08.2008

Programul meciurilor din cadrul turului Ligii I la fotbalFC Timişoara – CS OtopeniEtapa V – 23.08.2008 Gloria Buzău – FC TimişoaraEtapa VI – 30.08.2008 FC Timişoara – Rapid BucureştiEtapa VII – 13.09.2009 U Craiova - FC Timişoara

Etapa VIII – 20.09.2009 FC Timişoara – FC VasluiEtapa IX – 27.09.2009 Poli Iaşi - FC TimişoaraEtapa X – 04.10.2008 FC Timişoara – Gloria BistriţaEtapa XI – 18.10.2008

Concertul Carreras, excepþionalDISTINCÞIE Celebrul tenor a primit placheta de argint a municipiului pentru regalul oferit timiºorenilor

Cel mai important eveniment muzical al anului, concertul José Carreras, a atras la Ştrandul Tineretului din Timişoara, mii de oameni. Celebrul tenor a concertat alături de sopranele Sabina Puertolas, care a fost intens aclamată de public, şi românca Alexandra Coman, iar dirijorul orchestrei Filarmonicii Banatul a fost nepotul său, unul dintre cei mai reputaţi dirijori, David Gimenez Carreras. Au fost interpretate celebre bucăţi muzicale, care

au ridicat audienţa în picioare. Pe scena de la Ştrandul Tineretului, José Carreras a primit de la primarul Gheorghe Ciuhandu, placheta de argint a Timişoarei, ca recunoştinţă pentru concertul de binefacere pe care marele tenor l-a oferit timişorenilor. Organizatorii evenimentului au fost: Fundaţia Culturală Arte Factum, Consiliul Local al Municipiului Timişoara şi Primăria Municipiului Timişoara, sub patronajul primarului Timişoarei, şi Teatrul Maghiar de Stat Csiky Gergely.

Tenorul José Carreras s-a nãscut la 5 decembrie 1946, la Barcelona. A urmat Conservatorul din Barcelona, iar în 1970 a semnat primul contract cu Teatrul din Barcelona, dupã care au urmat roluri celebre la New York, la teatrul londonez Covent Garden, Opera de Stat din Viena, Scala din Milano, Teatro Colon din Buenos

Aires. În 1987, o formã gravã de leucemie l-a obligat sã renunþe, temporar, la scenã. A ajuns la o jumãtate de secol de carierã la 62 de ani, deoarece a urcat pe scenã la 11 ani. El este ºi cel care a avut ideea de a forma celebrul trio de tenori care a încântat o lume întreagã: Luciano Pavarotti, Placido Domingo ºi José Carreras.

Jumãtate de secol de carierã

Maestrul José Carreras a primit distincþia conferitã de primarul Gheorghe Ciuhandu

Farul Constanţa - FC TimişoaraEtapa XII – 25.10.2008 FC Timişoara – CFR ClujEtapa XIII – 01.11.2008 Oţelul Galaţi - FC TimişoaraEtapa XIV – 08.11.2008 FC Timişoara – Dinamo Bucureşti

Etapa XV – 15.11.2008 Steaua Bucureşti - FC TimişoaraEtapa XVI – 22.11.2008 Unirea Urziceni - FC TimişoaraEtapa XVII – 29.11.2008 FC Timişoara – FC Braşov


,,..SPORT

vã prezintã aceastã paginã

Elevii lui Dusan Uhrin au trecut examenul final înainte de începerea campionatului, dar nu cu notă maximă, aceştia reuşind doar două goluri cu o echipă sârbă de liga a doua.

Timişorenii s-au plasat avansat din primul minut în terenul lui Borca, Stancu având rol de coordonator iar mijlocaşii de bandă Bădoi şi Karamyan foarte avansaţi.

Dominarea s-a concretizat rapid, Bucur înscriind în minutul 8, în urma unei pase înalte a lui Bădoi. Cu un apetit crescut pentru joc, bănăţenii nu au redus deloc turaţia, iar Stancu, Magera şi Karamyan au fost în mai multe rânduri aproape de majorarea scorului. Ritmul s-a pierdut în a doua repriză, Stelian Stancu fi ind însă în continuare foarte activ în ofensivă. Primul său şut a trecut pe lăngă poartă, dar în minutul 65 fotbalistul nu a mai

ratat cadrul porţii, fructifi când din careu o centrare a lui Abiodun.

Gata de noul sezonTEST Poli a încheiat cu o victorie de moral seria amicalelor din aceastã varã ºi aºteaptã cu optimism primul joc ofi cial

„Ne lipseºte pasa fi nalã”Înaintea ediţiei de campionat

2008/2009, Poli suferă la construcţie, acolo unde Uhrin jr. vrea să aibă un joc mult mai combinativ.

Domnule Uhrin, unde evaluaþi potenþialul echipei, dupã douã cantonamente?

Este greu de aproximat. Unii jucători au venit destul de târziu, totul ne va arăta începutul campionatului. Pe unii jucători nu i-am cunoscut absolut deloc când au venit la echipă. Rămâne de văzut cum se vor aclimatiza la Timişoara şi totul depinde de acomodarea lor.

Sunteþi mulþumit de noii veniþi? Sunt mulţumit cu unii, sigur. Care

dintre ei, nu pot să spun pentru că nu am vorbit individual, însă putem construi o echipă bună. Noi echipa am schimbat-o aproape total, iar noii jucători trebuie să demonstreze dacă se potrivesc aici sau nu.

Dupã nouã transferuri, cum stã Poli cu omogenitatea?

Sunt un grup de jucători care vorbesc în mai multe limbi. Apoi bineînţeles este o concurenţă foarte mare pe posturi. În momentul în care creşte concurenţa, nici omogenitatea nu este de 100%.

Înainte de cantonament v-aþi dorit adversari cu joc mai dur. Asta a lãsat urme în lot: Alexa ºi Abiodun sunt indisponibili.

Eu cred că asemenea accidentări se pot întâmpla în orice fel de meci. Alexa

a avut probleme cu celălalt genunchi, acum s-a accidentat, dar nu ştiu dacă la un contact din meci.

Vã îngrijoreazã cã aþi înscris doar douã goluri în Austria ºi aþi achiziþionat totuºi atâþia atacanþi?

Noi ne-am creat multe ocazii în fi ecare joc acolo ne-au lipsit alte lucruri. Chiar am discutat la antrenamente despre asta şi ne lipseşte foarte mult pasa finală. Pasele finale nu sunt precise şi cu asta sunt nemulţumit. Acesta este singurul punct unde sunt nemulţumit în momentul de faţă. Atacanţii ajung în faţa sorţii, îşi fac ocazii de gol, însă nu ajung datorită paselor fi nale primite de la mijloc. Aş spune mai degrabă că linia mijlocaşilor ar trebui să îşi ridice nivelul evoluţiilor. Mi se pare că s-a făcut foarte puţin pentru asta.

Aþi ºi cãutat multe variante pentru postul de playmaker.

Da, încă nu sunt nici acum hotărât cine va juca, asta este valabil pentru toţi cei patru mijlocaşi din teren. Îmi lipseşte creativitatea liniei de mijloc, este prea puţin pentru ce îmi doresc.

O observaþie personalã, prin despãrþirea de Marius Popa, postul de portar pare slãbit. Aºa este?

Nu cred. Dar sunteþi de acord cã Pantilimon

aratã o formã deosebitã comparativ cu Pedro Taborda?

Nici acest lucru nu îl cred. Dacă tot ar fi să discutăm despre subiect, cred că fi ecare portar al nostru are ceva în plus faţă de ceilalţi.

INTERVIU Nemulþumirea antrenorului lui Poli Timiºoara, Dusan Uhrin este legatã de linia de mijloc a echipei

[email protected] JAKABHAZI

,,..

Cristian SERTEA

,,..

[email protected]

Liga românã, mai puternicãSreten Sretenovic s-a antrenat ieri normal, deºi avea o uºoarã contuzie la gleznã dupã meciul de sâmbãtã. Com-parând campionatul în care va evolua, cu cel din Serbia, fundaºul central a spus: “În Serbia practic numai Steaua Roºie ºi Partizan conteazã pentru titlu. În România lista este mai mare, conþine cinci formaþii”.

“Titularii se aleg pe merit”Noul portar al lui Poli, Pedro Taborda, nu-ºi face griji în privinþa postului de titular, fi ind însã conºtient cã este permanent monitorizat: “Nu am emoþii, tot ce pot sã fac este sã muncesc în fi ecare zi. Trebuie sã demonstrez cã merit locul de titular, sã arãt antrenorului cã merit sã joc la Timiºoara”, a spus portughezul.

Ar putea scãpa de bisturiu

Balazs Borbely (foto) ar putea scãpa de operaþia de la genunchi, cel puþin aºa susþine staff ul medical de la Poli. Fot-balistul a fost diagnosticat cu rupturã de menisc sãptãmâna trecutã, dar primul verdict ar putea fi fals. Durerile resimþite în ultima perioadã ar putea fi provocate de suprasolicitarea din cantonamente, iar dacã astãzi se confi rmã cã nu are rupturã de menisc, Borbely ar putea fi pe teren chiar ºi în runda inauguralã a noului sezon. Teymoor Ahmadi, medicul lui Poli, a confi rmat informaþia cã slo-vacul are ºanse sã scape de „cuþit”. „Este adevãrat. Este posibil sã fi e vorba de o micã recidivã la o problemã pe care a avut-o cu ligamentul colateral intern ºi sã nu fi e necesarã intervenþia chirurgicalã”, a precizat Teymoor.

Monitorulªtiri sportive

,,..

Amicalele lui Poli dinaintea începerii Ligii I1 iulie Poli - FC Kosice (Slovacia) 0-13 iulie Poli - Lankaran (Azerbaidjan) 1-16 iulie Poli - Zaporoje (Ucraina) 1-29 iulie Poli - Dunfermline (Scoþia) 4-111 iulie Poli - Viktoria Plzen (Cehia) 1-015 iulie Poli - FC Bihor 6-019 iulie Poli - FC Borca (Serbia) 2-0

Dusan Uhrin jr. este încrezãtor în forþa grupului de la Poli

Timiºoara

Alb-violeþii s-au pregãtit intens pentru sezonul 08/09

1-3 august 2008


,,.. ISTORIA ORAŞULUI TĂU

Industria morãritului a fost cea mai veche ramurãISTORIE Producþia de panifi caþie realizatã în oraºul de pe Bega era recunoscutã în toatã regiunea

Istoria ilustrată a Timişoarei

Moara cu aburi ElisabetaIndustria de morărit este poate cea

mai veche ramură a industriei. În afară de patru mori mai mici, Timişoara aveam şi trei mori mari, acţionate cu aburi, ca moara Elisabeta, care era cea mai mare moară cu aburi din oraş. Această moară a funcţionat din anul 1869, ca proprietate a Societăţii morilor cu aburi din Banat. În anul 1880 Societatea morilor cu aburi Elisabeta din Budapesta a cumpărat-o şi funcţiona ca o fi lială a acesteia până în anul 1909, când a vândut-o unei alte societăţi. Moara ocupa o suprafaţă de 14 890 de metri patraţi, avea o linie ferată industrială cu o lungime de un kilometru, iar puterea electrică a motoarelor cu aburi şi electrice era de 900 de cai putere. Asigura munca pentru 280 de muncitori şi 40 de funcţionari. Se măcinau anual 475 000 de chintale de de grâu, din care o

parte se transporta în Austria, Germania, Elveţia, Franţa şi Marea Britanie. Mai târziu, producţia anuală depăşea 600 000 de chintale, din care 450 000 făină, iar 150 000 pentru furaje. Se exportau aproximativ 225 000 de chintale de făină şi 7 000 de de chintale de furaje în Austria şi Bosnia-Herţegovina în principal, mai puţin peste Ocean şi restul rămânea în ţară. Prin mărimea fabricii, a producţiei şi dotarea sa excepţională, ocupa un loc prestigios între morile din provincia ţării.

Moara cu aburi PannoniaFuncţională din anul 1869, Moara cu

aburi “Pannonia” era cea mai veche moară şi dădea de lucru la 55 de muncitori. Dealtfel, morile de apă de pe Bega din Fabric erau cele mai vechi mori de apă şi din ele s-au construit primele două stabilimente ale Primei Societăţi Mecanice, care erau de asemenea vestite în

toată lumea şi aveau cifre de afaceri uriaşe. Aceste mori au fost puse în funcţiune în anul 1863 şi dădeau de lucru la 200 de aoemni, în medie. Pentru utilizarea raţională a energiei apelor begheiului se făceau pregătiri tehnice. Era planifi cată o instalaţie centrală de turbine, care să poată acţiona nu numai morile, ci şi iluminatul electric şi tramvaiele.

Moara cu aburi HungariaLa acea vreme, zona dintre Gară

şi Canalul Bega putea să fi e numită şi platforma industrială. Imediat lângă Gară se afl a moara cu aburi “Hungaria” fostă “Pannonia”, construită în 1869 peste drum de Gară. Moara cu aburi “Hungaria”, societate pe acţiuni, a pornit în anul 1910. Producea făină albă şi neagră, tărâţe şi gris. Era construită pe o suprafaţă de 800 de metri patraţi. Puterea de acţiune

o furniza o maşină cu aburi de 600 de cai putere de tip tandem. Lucra cu o sută de muncitori şi se măcinau zilnic o sută de chintale de grâu. Făcea şi export, mai ales în Austria. Moara a devenit apoi o societate pe acţiuni, care s-a numit “Bega”. În anii 80 ai secolului 19, acţionari principali erau Karl Steiner, Michael Magori şi Johann Rödig. După intrarea în funcţiune din 1910, s-au construit mai multe clădiri anexă, a fost legat stabilimentul de Gară cu linii de cale ferată industrială, lucra cu 150 de muncitori şi s-a montat o instalaţie de fabricat paste făinoase pentru producţia de macaroane, tîiţei şi alate paste făinoase, acţionată de o maşină cu aburi de 600 de cai putere. Acţionar principal era Societatea pe Acţiuni de Bănci şi Comerţ Szana, iar director al morii era Moritz Körper.

Octavian LEŞCU

de Octavian LEªCU

1-3 august 2008

TIMIŞOARA ÎN ANUL 1915-IOSEFIN

Regionala de căi ferate Timişoara şi Spitalul CFR funcţionează pe Splaiul Tudor Vladimirescu ce s-a mai numit Begabalsor. Palatul a fost construit între anii 1900-1902, fi ind prevăzut cu două nivele , între anii 1904-1906 fi ind adăugat un al treilea nivel. În acest palat cu intrarea pe Splaiul Tudor Vladimirescu nr.13 funcţionează Spitalul Regional al CFR din anul 1958. În trecut, în această parte a Palatului, după unele surse, a funcţionat policlinica şi sanatoriul Casei Cercuale.

Moara Elisabeta - Borovsky 1913

Nr. 67 GRATUIT · În Timiºoara am venit în 1956, când populaþia era de 90.000 de locuitori,...

Documents

Transcript of Nr. 67 GRATUIT · În Timiºoara am venit în 1956, când populaþia era de 90.000 de locuitori,...