AămistraţiiiM, n Tipograla:

Braş«v, piaţa mare Nr. 30.Sorisori nefracoate an se

primesc. — Manuscript* nu se jretrimet,

INSEflÂTE se primesc la Adml- nlttraţluno în Braşov şi la ur- máfcórele Birouri de anunoluri:

în Viena: X. Dukes, Hnnrich Schctkk, Rudolf Mosst, Ă. Oppelikt Nachfolger; Anton OpptUk, J. Dannsocr, în Budapesta: A. 7. Boldbergerg, Sckxtein Bemat; în Bucuresci: Ăgtnce Havcu, Suc- eursale de Boumanie; în Htun> bort,; Karoly» ék Lúbmann,

Preţul Inserţlunllor: o seria garmond pe e colóna 6 or. şi 80cr. timbru pentru o publi- oare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială.

Reclame pe pagina a 3-a o seriă 10 or. séu 80 bani.

-A-IfcT-CTIL L I 2 I .

paieta" iese in M-care й.ibo ia iB its pestrn Aistro-üwarta:Pe un an 12 fl.. pe şese Urni

8 fl., pe txei luni 3 fl. N-rii de Dumlseei 2 II. pe an.

Peatri M â n ia si striiiâtate:Pe un an 40 franol, pe fése luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Dumineci S frânei.

Se prenumără la tóté ofioiele poştale din intru şi din atari

şi la dd. ooleoterl.A t o a m t i l î8 iu t BrasoT

acuninistraţiunea, piaţa mare, Târgul Inului Nr. 80 1! etarla I.: pe un an 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2II. 50 or. Cu dusul în oasă: Pe un an 1211., pe 6 luni 6 11...pe trei luni 3 fl. Dn esemplar 6 cr. ▼. a. séu 15 bani. Atftt abonamen- tele o&t şi inserţiunile sunt

a se plăti înainte.

Nr. 91. Braşov, Mercmî-Joi, 25 Aprilie (7 Maiü) 1896.

Care se fiă gândul nostru.B r a ş o v , 24 Aprilie (6 Maiü).

Mâne se împlinesc doi ani, de când în mijlocul însufleţirei poporu­lui român adunat din tóté părţile, a însufleţirei pentru causa sa dréptá, в'a început înaintea juraţilor din Cluşiu procesul Memorandului.

In timpul acesta ne-am putut con v in ge cu toţii despre scopul, ce l’au avut şi-l au cei dela putere cu urmăririle judecătoresc!, cu proce­sele politice, cari de-atuncî au mers tot crescend şi cari au cerut tot mai multe victime pană şi din mijlocul ţărănimei nóstre.

De sigur, că nu este numai în­tâmplare, dóca nici măcar în luna acésta de Maiu, luna de miere a mileniului, noi Românii nu suntem scutiţi de procese politice.

Şi tóté acestea le-am suferit şi le suferim pentru ce?

Pentru-ca contrarii noştri se p0rtă cu speranţa, că prin aceste persecutări le va succede a terorisa poporul nostru aşa de mult, încât cu timpul se nu mai cuteze nimeni să-şi ridice glasul în apărarea drep­turilor lui şi în combaterea atenta­telor, ce se fac în contra vieţei sale naţionale.

Şi de unde îşi iau contrarii noş­tri credinţa, că cu astfel de prigo­niri ne vor aduce pe noi Românii la neputinţă, de-a mai resista?

Din esperienţa lor vechiă, ce s’a probat de atâtea ori, că pe noi Românii ne pot desbina uşor îndată ce se vor areta de-o parte neîndu­plecaţi, ér de alta vor juca pe córda slăbiciunilor nóstre personale. Vorba contelui Iuliu Andrassy: „Intr’omână biciul, ér într’alta ovesM.

Cu acest sistem au voit se-şî încerce norocul contrarii noştri şi la procesul Memorandului, dér n’au reu­şit, căci fanatismul Ungurilor cluşeni a lăcut se le scape ovesul din mână, şi au rămas numai cu biciul, pe ca­re-1 pocnia însu-şî preşedintele tri­bunalului de se ducea vestea.

FOILETONUL „GAZ. TRANS.“

Trei milione.Léon delà Roque şi Maurice dela

Menars şedeau într’o restauraţiune din cele mai plăcute şi-şi serbau prima revedere dela eşirea lor din colegiul, ce-1 cerceta­seră împreună.

— „Aoum, iubite Leon44, începu Mau­rice, „tu tot-déuna ai fost de părere, oă omul trebue sé se însôre pentru bani. Spune-mî, pănă unde ai dus’o cu acest principiu ?tt

Leon făcii o f&ţă posomorită, apoi <jise : „Oh, pentru mine nu esistă încă o partiă bogatău.

— „Eu aş sci unau, grăi Maurice.— „O strigôe bătrână ?u— „O vëduvâ tinerăw.— „De bună sémà urîtă, necioplită,

nesufenbilă?u— O personă plăcută, inteligentă şi

interesantă*4.— „Cine-i persôna aceea plăcută ?“

N’au putut face dór nici o is­pravă cei ce au umblat se aducă pe membrii comitetului de pe banca acusaţilor la o ruşin0să capitulare; nu li-a succes nici măcar să-i des- bine, cu tóté ca reuşise cu intri gele lor, ca unul din membrii comitetu­lui să spargă solidaritatea în apăra­rea dreptului de limbă, ce s’a fost inaugurat cu atâta mândriă de ca- tră apărători şi aeusaţî.

Nesuccesul de atunci însă n’a descuragiat pe contrarii noştri. Ei şi-au urmărit planul mai departe cu tenacitate şi şi-l urmăresc şi as* tăcjî.

Dâcă n’au putut să împiedece desastrul moral, ce l ’au îndurat, prin bărbătesca şi demna declaraţiă, prin care acusaţii se constituiră în acusatorî, ei au primit, un an şi ju­mătate mai târc}iu, satistacţia ca, în diametral contrast cu spiritul ace­lei declaraţii, doi corifei ai comite­tului să-şi facă închinăciunea şefului acelei puteri publice, care i-a acusat şi i-a condamnat.

Şi satisfacţia lor, spre nenoro­cire, n’a fost numai efemeră, căci astăcji nu fără îndreptăţire organele lor se bucură de desbinarea, ce s’a produs în sînul acelui comitet.

Nu s’ar bucura, déca nu ar crede sus şi tare, că vermele neîn­ţelegerilor şi al desbinărei róde şi la trunchiul şi la rădăcina steja­rului.

Ei cred şi sperézá, dér har Dom­nului, pănă acuma n’au încă nici o probă în favorul lor. Pot să fiă cer­taţi şi desbinaţî câţl-va membri din comitet, dér de aici nu urmeză nici decum, ca se fiă certat şi desbinat şi partidul, care a ales înainte cu patru ani acel comitet.

Prea s’au fost dedat în timpul din urmă cei din comitet cu cre­dinţa, că ei sunt mai mult, decât nisce mandatari ai partidului, sunt chiar personificarea lui. Acésta, în legătură cu cultul personal, care ajunsese a da róde atât de ciudate

— „Cameriera nevestei mele?"

— „Domnule de Menars !u striga Leon

mânios. „Doră n’am ajuns eă iau oameriera nevestei d-tale!“

— „Iustina posede trei milione44, 4ise Maurice.

Leon se linişti numai decât.

— „Trei milione!44 esclamâ el. „Mi* posibil !u

— „Eu spun purul adevăr. Iustina are trei miliâne, e de 32 ani, de statură mică, e înţelâptă şi văduvă44.

— „Văduvă ?“— „Da, ou trei luni înainte de-a mă

însura eu, era nevasta lui George, a servi­torului meu. Sărmanul, nu s’a putut bucura mult timp de fericire, el trăi cu ea numai două-trei luni44.

— „Şi George acesta îi lăsa trei mi­lione?44

— „George ? George nu-i lăsa ni­mic44.

— „Pentru numele lui Dutnne4eu, es-

şi estravagante în colonele unei anu­mite foi „ acreditate u, a produs în organismul partidului o formală stagnare a circulaţiunei sângelui, care cu timpul putea să aibă efec­tele cele mai desastrudse.

Este, deci, timpul suprem, ca să se pună in mişcare şi se se re­învie circulaţiunea în organismul în­treg al partidului. Şi proba cea din- tâiQ, ce-o va da partidul nostru na­ţional astfel recules, sperăm, că va dovedi, că cele ce s’au petrecut şi se petrec în sînul partidului nu sunt nici-de-cum efluxul unor stări bol­nave în organismul naţional, că acesta este încă sănătos şi n’are lipsă, decât, cum am <)is, numai de-o desmorţire a tuturor membrelor sale, de-o învioşare a forţelor sale, pentru ca să pdtă lua însu*şi cea mai hotărîta posiţiă faţă cu unele apariţiuni anormale din sînul său.

In timpuri grele, ca cele ce le străbatem, nu ne mai putem împe- deca şi încurca cu cestiunî perso­nale, de ori-ce natură ar f i ; nu ne putem opri la neajunsurile, cu cari au a se lupta între ei membrii co­mitetului.

Astăzi am ajuns la punctul, când trebue să esclamăm cu stră­bunii noştri: Salus reipublicae suprema lex! Nu pers6nele, ci principiile tre­bue să iăsă învingăt<6re.

Nu cestiunea păsurilor indivi­duale, ci numai şi numai cestiunea cea mare şi sfântă a păsurilor n6stre generale, cestiunea de vieţă a na- ţiunei n6stre atât de ameninţate tre­bue să fiă hotărît6re pentru faptele n6stre.

Dea cerul să nu ne înşelăm în presupunerea nbstră, că acesta este acjî gândul, acăsta este convingerea majorităţii covîrşit6re a bărbaţilor noştri.

Aceste idei ni-le-a resuscitat amintirea cailei de 7 Maiu în nisce momente, când stăm aprdpe de-o nouă probă, la care suntem puşi prin convocarea d-lui Dr. Raţiu.

primă-te odată mai lămurit44, фее Leon ne­răbdător.

— „Tu soii, iubite amice, că eu lo­cuiam în Faubourg Saint-Honoré...44

— „Da, în casa tătâne-tău...44

— „Şi pe care o erecţii eu. Prin că­sătoria am ajuns şi în proprietatea casei de peste drum dela aceea. Dér asta nu se ţine de obiect. Intr’o ф, Pofc fi de atunci cam doi ani, văcju-i în feréstra casei de peste drum delà a nôstrà o fată frumosă. Ea-şî ridica ochii, şi observând, oă o văd, dispăru. Servitorul meu chiar întră în odaiă44.

— „George, i-am фв lui, ounoscl tu fetiţa cea frumôsâ, oe şede în casa de peste drum ?a

— „E fata domnului delà Tour44.

— „Tatăl meu se număra între cunos­cuţii domnului dela Torn;. Acesta era văduv şi trăia forte retras, deşi era avut. Unii domni şi dame bătrâne veniau în casa lui şi jucau whist. De când îi vè^ui ÎLta, ardeam de dorul, de a ii invitat şi eu la o astfel de

Studenţimea „arică-naţională“ din Viena

în contra mileniulni.V IE N A , 4 Maitt st. n«

Soiţi, oă meetingul proiectat şi oon- chemat de oătră studenţimea arioă-naţio- nală vienesă pe de 2 Maiti, nu s’a putut ţinâ din oaus&, oă l’a interes poli­ţia, oare a silit marea mulţime a studen­ţilor, oe erau adunaţi în sala „ Wimberger“ să se împrăştie.

La provocarea din urmă, de-a se îm­prăştia, mandatarii studenţimei ariee - na­ţionale, după o soartă discuţiă, au decis ou unanimitate, conform însăroinărei, oe-o primeso fiă-care în parte dela commilitonii şi conaţionalii săi, să publice resoluţiunile, oe erau pregătite pentra acel meeting.

Vă comunio, deci, textul acestor re- soluţiunl, -ce l’am tradus din limba ger­mană:

Resoluţiunile

studenţimei arice-naţionale <$n Viena în contra aşa numitei serbări a mileniului.

De6re-ce Maghiarii oând ou inva- sianea lor, ce se pretinde a-se fi întâmplat înainte ou o miiă de ani, au devastat Ger­mania, Italia, Franoia, Elveţia, Panonia şi peninsula balcanică, şi prin omor şi ja ff sabiă şi foo au devenit o plagă a strămo­şilor noştri;

Deore-ce dânşii în decursul a o miă de ani, oe ei susţin o& i-ar fi petrecut în mijlocul popdrelor arice, s’au nisuit neîn­cetat de-a aservi ou puterea prin legi par­ticulare naţiunile, de origine nemongolioă, ce locuiau cu ei împreună;

De-6re-ce ei, departe de a fi un bu­levard în oontra Turoilor, s’au aliat de re- peţite-orl ou aceştia în contra Europei creş­tine -arice, ba au stat pe partea semi-lunei ohiar şi în decursul eliberărei Ungariei de sub domnia turcesoă prin oştiri germane;

De6re-oe chiar şi 8stă(}l, la finea se­colului al 19-lea, ei înoâroă de-a despoia în ohipul cel mai neaucjit de brutal pe Germanii, Saşii, Românii, Serbii, Slovacii, Ruteuii şi Slovenii de limba, de naţionali­tatea, ba chiar de t6te drepturile lor oe- tăţenescl;

serată. Mulţămită tatălui meu, în scurtă vreme primii o invitare.

„Atunci văc^ui pe Eugenia, vorbii ou ea şi devenii un oercetător regulat al oasei. Pentru de-a plăoe tatălui ei şi pentru de-a avă ocasiă să-i visitez c}ilnic, învăţai a juca whist, studiai înclinările domnului bă­trân, linguşii slăbiciunile lui, împărtăşii părerile lui politice, cari erau oeva conser- vatore şi -contrare de ale mele. Oh, oe nu face omul, când e amoresat!

„Ne-am deois să ne căsătorim. Tat&l meu era încântat, când 'i-am descoperit se­cretul.

„Eu eram amoresat.... Nu mai puţin amoresat era însă şi George, servitorul meu, el iubia pe Iustina, oameriera Eugeniei. Cu cea mai desperată mină din lume îmi des­coperi el într’o (}i aoest seoret.

„Şi ea te iubesoe ?“ îl întrebaitl eu.

„De sigur, din totă inima44.

„E i44, i-am cjis, „d6că tu o iubesol şi ea te iubesoe, atunol de oe mai eşti în- grijat?44

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 91— 1896.

De-óre-ce prin purtarea lor plină de aroganţă, oât şi prin netoleranţa lor şji prin modul dur, prin oare insultă tot oe nu este maghiar şi în deosebi tot oe e german, trebue să revolteze pe orl-şi-oe ario naţional ou sentimente de drept şi echitate;

Deóre-ce, deşi oultura şi oivilisaţiunea apusână a fost introdusă în Ungaria prin colonişti germani, deşi continuarea des voi - tării sale culturale neamul maghiar are s’o mulţămescă numai influinţelor germane, slavice şi romane, deşi Maghiarii nu au sdvSrşit nici când ceva independent pe te­renul artei şi sciinţei, pe terenul meseriilor şi al industriei, deóre-oe în mănia tuturor acestor fapte ei se înoăroă acuma de-a face pe lume să crâdă, prin aşa numitele ser­bări milenare, că ei sunt singurul popor de cultură, singurul ^element susţiitor de stat şi singura rassă cu spirit conducător în ţâră, pe când pe oetăţenii ariol nema­ghiari ai ţărilor corónei S-lui Ştefan cutâză a-i presenta ca pe nisce vasali şi iloţl sub­jugaţi;

Deóre-ce, deoî aşa numita serbare milenară din tóté aoeste motive privesce esolusiv numai pe naţionalitatea maghiară ;

Studenţimea vienesă arică naţională îşi ţine de sfântă datorinţă, de-a lua prin mandatarii săi în mod solemn posiţie în contra aşa numitului mileniu şi iau deoî ur- mătorele resoluţiunl:

I. De a absenta dela serbările ma­ghiare aşa 4ise milenare, fiind-că ar fi sub demnitatea studenţimei vienese arice na­ţionale, de-a participa la acele serbări;

II. De-a lucra într’ acolo, ca conaţio­nalii şi commilitonii din Austria, din im­periul german, din Elveţia, Francia, Ru­sia, Italia, Belgia, România, Serbia şi Bulgaria deasemenea să rămână departe dela acâstă serbare esclusiv maghiară;

III. Tot-odată protestâză studenţimea vienesă arioă naţională, dimpreună cu co­legii ei nemaghiari din Ungaria şi Tran­silvania, în contra serbării specifice ma­ghiare, octroată ca o „serbare a Ţăriiu, fiind-că acésta nu are pentru studenţimea arioă naţională din Ungaria şi Transilva­nia înţelesul unei festivităţi jubilare, oi al unei serbări de jale;

IV. Hai departe adresâză studenţi­mea arioă naţională din Viena cătră Ger­manii ungureni stăruitorul apel, ca să se apere dimpreună cu ceilalţi nemaghiari în contra nisuinţeior lor de maghiarisare şi să protesteze în contra încercârei de-a pune înaltele lor calităţi naţionale în ser­viciul festivităţilor de reclam jidano-ma- ghiare.

Y i e n a , 2 Mai 1896.Pentru studenţimea germană:

Med. abs. Theod. Georg Rakus m. p. Pentru studenţii germani din imperiu:

ph.il. Cari Ernst Osthaus m. p. Pentru tinerimea aoademioă română:

Med. Alexandru Vajda-Vcevod m. p. Pentru tinerimea acad. slovacă:

Med. Drd. t'aul Blaho m. p.

„Dâr printr’asta îmi voiţi pierde ser­viciul !“

„Eu întrevenii pentru George la tata; Eugenia înoă mă sprijini şi aşa George se putti căsători cu Iustina, fără de a fi silit să eaâ din serviciul meu.

— „Iustina aceea, care are aoum trei miliâne ?a mă întrerupse Leon.

— „Aceea, amice, atunci nu avea chiar nimic, decât statura ei frum6să şi bunele ei însuşiri, însuşiri, cari — te pot asigura — şi аф 1© posede.w

— „D^r“ , фее Leon nerăbdător, „nu mai vine din Brasilia unchiu-зо, care«i lăsa milionele ?tt

— „Nu vreu să mai vorbesc acum niol despre George, nici despre Iustina. In casa dela Tour venia în t6tă фиа un domn negru, sec, cam de patruzeci de ani, oare juca minunat şi avea o înfăşişare tare co­mică, aşa că aocentul său străin îmi da atât mie, cât şi Eugeniei, ansă la mii de glume, când steteam retraşi în unghiul sa­lonului, în timp ce ceilalţi erau adânciţi în joc. Se ohiama don Tadeo dela Cueva, rea un Portuges şi amic al domnului dela

Pentru tinerimea acad. rusesoă:Med. Nicolaj P. Glebowichy m. p.

Pentru Saşii transilvăneni:Med. Wilhelm Depner m. p.

Pentru tinerimea acad. bohemă:Hnyo Bezdek med. m. p.

Pentru tinerimea aoademioă slovaoă:phil. Iosef Reisner m. p.

Pentru tinerimea aoademioă sârbâsoă:Drd. juris Milivoj Babw m. p.

CRONICA POLITICA.— 21 Aprilie.

Se anunţă din Yiena, că clubul an­tisemit a hotărît într’o şedinţă, ţinută alaltăerl, oa să candideze pentru postul de primar al Vienei pe Strohbach, oreştin- sooialist-antisemit, pentru postul de prim- subprimar pe Lueger, âr pentru cel de al doilea subprimar pe Neumayer, naţional- german antisemit.

*

După cum se depeşeză din Viena, monarchul a convocat delegsţiunile pe 4iua de 30 Mai la Budapesta.

*

Etă oe sorie „ Pester Lloydu de ieri, reamintind visita regelui Carol şi reginei ElisaTeta în Budapesta: „Espresiunile de laudă şi de recunoscinţă dm gura părechei regale române au dat aci nascere la satis­facere îmbucurătore; manifestaţia aoâsta simpatică a domnitorului român şi a regi­nei Elisaveta ne servesce ca garanţă, că raporturile prietinesci ( ! ! ) dintre ambele state sunt întărite pentru tot-deuna, şi că preţul politic şi cultural al prietiniei ndstre intime faţă ou naţiunea română este reou- noscut de tole cercurile poporului ( ! ! )* .

*

Prinţul Ferdinand al Bulgariei a so­sit alaltăerl în Coburg şi a fost întâmpi­nat la gară de moştenitorul de tron român, de prinţul Wilhelm de Hohenzollern, dig- nitarii ourţii, membrii guvernului şi de representanţii oraşului, cari l ’au însoţit pe Ferdinand pănă la oastel. Sera s’a dat în onorea domnitorului bulgar o representaţiă festivă în operă.

*

Din Massauah se anunţă, că armata italiană, concentrată la Senaoe, a început a face mişcări ofensive. Intre anteposturile italiana şi şoane deja s’au întâmplat mai multe oiocnirl, cari t6te au reuşit în favo­rul Italienilor. Inimicul ţine ocupate dea­lurile dela Pocada, predominând drumul spre Adigrad. Se vorbesoe, că Italienii dm acostă fortăr^ţă mai au provisiune numai pentru dou£ cţile. Majorul Salsa, care a fost trimis să pertraoteze ou Menehk, e reţinut de cătră Razul Mangasa. Alaltăerl generalul Baldissera, comandantul suprem al trupelor italiene din Africa, trimise la Roma o depeşă, care se finesce cu cuvin­tele: „ Mâne atac pe inimic

*

„Agenţia Havas“ primesce din Cairo următorea depeşă : Şeikul a sosit în Sua-

Tour. Venise în Francia să consulte me­dicii pentru sănătatea sa sdruncinată. El era forte évlavios, forte avar şi nespus de bogat. Eu nu pute&m refusa prietenia Por- tugesului. Do multe-orl îmi vorbia despre domnişora de la Tour şi admira însufleţit rara ei frumseţă. Eu, vec[I bine, un amorez prost cum eram, mă simţiam fericit, că se vorbesce de frumseţa eiu.

— „Aha! acel domn încă va fi fost amoresat in Eugenia?4* observa Leon în ton întrebător.

— „De bună semă; dór el nu spusese Eugeniei nici un cuvânt despre iubirea lui. Se pare însă, că era cuprins de-o iubire chiar ătât de mare cătră ea, pe cât de mare îi era ura faţă de mine.

„Aşa trecură oâte-va săptămâni. Iubi­rea mea faţă de Eugenia nu-mi dete mult timp de pierdut, mă ardeau călcâele, Ru- gaiü deci pe tata, să oérá dela domnul de Tour mâna fiioei sale pentru mine. Ne vor­birăm, oa tata să iacă acésta după ce vor eşi toţi ospeţii din casă“ .

(Va urma)

kim, după-oe a devastat cu totul tabëra lui Osman-Digma. Cum sa asigură, Mahdismul e cu totul désorganisai.

Contra Mileniului.Piarul „Agramer Ztitungu publioă în

numărul său dela 2 c. la loc de frunte ur- mătorele şire: „Ou deschiderea esposiţei s’au începnt astăcjl în Budapesta sărbările arangiate din incidentul mileniului maghiar. Cetitorii noştri de sigur aşteptă, ca noi astăcjl să înceroăm la locul acesta de a da espresiune acelor vederi şi simţeminte, pe cari le nutreso faţă cu mileniul naţiunei maghiare locuitorii patriei, cari sunt soli­dari cu pressa oposiţională. Dér, durere, ne temem, că acésta n’am puté-o face făr’ de-a nu ajunge în colisiune cu censura de pressâf şi de aoeea, — pe basa unei stipu- lărl prealabile făcută împreună cu toţi co­legii noştri oposiţionall de aci — am ho­tărît, să tăcem despre deschiderea mile­niului. Redacţiunea lui „Agr. Tagblatt.w

*

Dintre diarele străine, mai bune in­formaţii dau asupra mileniului „Kölnische Zeitung“ şi „Leipziger Neueste Nachrichtenu. Astfel oel d’intáiü 4^°e între altele, oă na­ţionalităţile s’au ţinut departe dela serbări, cari sunt pur şi simplu numai serbări jido­veşti. Er al doilea arată, cum Maghiarii au măimuţărit oultura germană şi acum se laudă, că ar fi a lor.

*

La demonstraţiile antimilenare din Bel­grad. Se depeşâză din Belgrad, oă amba- basadorul austro-ungar br. Schiess’l cerând desluşiri dela ministrul-preşedinte sârbesc Novacoviti asupra demonstraţiunilor anti­milenare, ce s’au arangiat dilele trecute in Belgrad, Novacovici l’a asigurat pe acela, că va pedepsi aspru pe făptuitori. De altă parce însă se asigură, că Novacovici a promis prefectului din Belgrad şi comandantului gendarmeriei, cari fu?eseră destituiţi din causa demonstraţiunilor, oă în curénd îi va repune erăşi în oficiile lor. Mai departe îi supără pe Maghiari forte mult scirea, că tóté demonstraţiunile cu stegul maghiar s’ar fi iăcut cu scirea şi înţelegerea guver­nului şi a gendarmeriei, şi oă prin acésta Novacovici şl-a întărit fórfce mult posiţia, şi astăcjl e cel mai popular bărbat din în- trógá Serbia. Se vorbesce în fine, că toţi proprietarii jidano-maghiarl de ordurl sâr­besc! îşi vor retrimite ordurile guvernului sârbesc (!!)

DEVA, 4 Maid st. n.

(Coresp. part. a „Gaz. Trans.“ )

Astăc I, pe la 11 ore, &, m. Dom­nii. Francisc Hossu-Longin, Dr. Aurel Mun- teanuj Dr. Ales. L. Stassu şi Ales. Moldo- vanu sen. s’au dus la vicişpanul Artur Hol- laki, şi Iau întrebat: dâcă are cunoscinţă ofioiosă, despre acea, că solgăbirăii de pe întreg teritoriul comitatului în săptămânile trecute, au eşit prin unele comune şi au făcut formale investigaţiunl, contra ţărani­lor şi peste tot contra tuturor acelora, oarl au înaintat apelaţium şi proteste, con­tra hotărîrei aduse de Congregaţiune, în causa şedinţei festive? Şi dâcă are cunos- oinţă despre aceste cercetări, să bine voesoă a le spune, că cu soirea şi învoirea lui, séu chiar la îadrumarea lai s’au făouc ace­le investigaţiunl ? —

Vicişpanul surprins de pâşirea bărbă- tâsoă şi de întrebările puse, cu-o perple- sitate óre care li-a răspuns, numiţilor domni că da, el are cunosoinţă despre paşii, ce solgăbirăii au făcut in mai multe co­mune şi oă acele investigaţiunl, s’au făcut la ordinul lui exprex, fiind-că a văc^ut, că în acele apelaţiunl şi proteste, sunt sub- scrişl mulţi şi de aoeia, oarl nu soiu scrie];— de altă parte, i-a venit la cunoscinţă, oă acele apeluri şi proteste, s’au făcut, cam tot în acelaşi înţeles şi verosimil, s’au ooncipiat tot în acelaşi loc, de aceleaşi persóne; —- dér mai presus de tóté, a aflat cu cale a ordona investigaţiunile din vorbă, fiind-că i-a venit la cuLOScinţă, că cei cari

au compus şi au umblat după subscrieri,

pentru acele apeluri şi proteste, ar fi < se dus pe subscriitorî, 4icendu-le, să subscrie apelul şi protestul, oăcl cei dela adminis- traţiune au pus câte un florin aruno pe toţi ţăranii din comitat, ca cu banii oe vor înourge, domnii, adecă Maghiarii se ben- ohetuâscă. —

Fiind vorba, dâr despre aceea, că unii, cu rea credinţă au amăgit pe subsrii- torl şi ast-fel, au intenţionat a micşora va4a Congregaţiunei şi a oficialilor ad­ministrativi, de altă parte fiind-că prin- asemenea reduceri, poporul dela sate s’ar agita fără temeifi, contra Maghiarilor, deci s’ar putâ nasce uşor neînţelegeri şi pote chiar turbură?I regretabile, ca primul ofi­cial administrativ — 4ise vicişpauul — mi- am ţinut de datoriă, a ordona acele înves­tigaţiunl, ca se aflu purul adevăr. Şi scopul mi-l’am şi ajuns, căci după cum dovedesc actele, unii dintre ţăranii sorişi pe apeluri şi proteste,— la cercetare, au declarat, că „ei au pus degetul pe apel şi protest, nu­mai pentru oă li s’a spus, că atunci nu au să plătesoă arunoul de 1 fl. impus de oo- mitet. —

E adevăret, că la investigaţiunl au fost şi £le aceia, cari deşi nu sciu ceti şi scrie, au declarat, că consimt cu cele cu­prinse în apel seu protest, — er pe cei 00 s’au subscris ei insişl, pe aoeia solgăbirăii nici că i-au ascultat.

In fine viceşpanul a declarat, că el nu are şi nu a avut de cuget, să facă alţi paşi, contra oelor ce au subscris apelurile şi protestele, 01 a voit numai să se con­vingă, decă faimele răspândite au basă ori nu.

După aoestă declarare s’a încins o lungă şi interesantă discusiune, în care i-s’au adresat vice-şpanului următorele în­trebări: Intru cât viceşpanul a fost şi pote fi oompetent şi chiămat a ordona astfel de investigaţiunl? — Ce scop a ur­mărit cu ele ? Cât preţ se pote pune pe asemeni investigaţiunl, oare pote ti folo­sul, decă se orează asemeni caşuri preceden­te? Sunt acum cei tîrîţi înaintea solgăbirăilor mai luminaţi prin oercetările şi esplioările altora? — 6re asemenea investigaţiunl pot ridica va4a Congregaţiunei şi a oficialilor administrativi? Cum se potrivesc ele cu libertatea constituţională şi ore prin ase­menea investigaţiunl, mai uşor şi mai cu resultat se pote ajunge la buna înţelegere între pop6rele conlocuit6re ?

Din răspunsurile, oe le-a dat vice­şpanul la aceste întrebări se vedea, că el a fost împins de alţii, şi ce-a făcut, a făcut mai cu sâmă pentru ochii lumei, ca s3 va4ă şoviniştii de sus ce viceşpan harnio este el.

Interesul, ce s’a arătat prin nasul făcut din partea fruntaşilor pentru popor şi causa lui, va oonvinge, credem, pe vice­şpanul oomitatului Uniădorii, că fruntaşii poporului român sunt la postul lor şi soiu s5 se întrepună pentru el când se recere; âr în viitor, credem, d-1 vice-şpan se va feri de asemeni întreprinderi „patriotice44 fără de nici o basă legală şi fără de nici un scop, decă nu acela de a terorisa pe bieţii omeni şi aşa destui de urmăriţi şi apăsaţi de tofce poverile.

X.

Brutalităţi de mileniu.Braşov, 5 Maiü st. n.

Mania siluirii ^sentimentelor şi ma- ghiarisarea cu força a început a se întro- duoe aoum şi în şoolele unguresc! din Bra­şov. Aflăm, oă profesorii dela şoola de uoenicî-meseriaşi a statului încă de câte-va săptămâni Duminecă de Duminecă chinuesc pe ucenici ou marşuri, îl sileso să-şi cum­pere şi să-şi pună ca lentă şi butonieră tricolorul maghiar, şi vai de acela, care ar cuteza să se opună, mănâncă bătăi de ţine minte câte 4 1® trăesce. Aşa d. es. un ucenio român, care, silit a pune trico­lorul maghiar, a 4 s> °& pune şi cel româ­nesc, a fost pălmuit pănă la sânge.

Pe Dumineca viitore d-nii profesori au de gând a oonduce la plimbare pe elevii lor împodobiţi cu lente şî cocarde

Nr. 91— 1896

unguresol prin stradele oraşului, oa steagul în frunte.

Este de observat, oă de multă vreme domnialor au silit pe uoenioi ső ducă bani, oa sé faoă steag, îndemnându-i a duoe' su­me oât mai mari, căol „cel oe dă mai mult va fi stegaru.

N ’am avea nimic, de 4*8» dâoă aoésta ar â o şcolă unguréscá ou elevi unguri. Ne dóré ínsé, când soim, că statul susţine asemenea institute pe cuvânt de-a propaga oresoere, oultură şi caracter, pe oând ele, în loo de-a faoe aoésta, cultivă ura de rassă.

Şcola din Braşov e oeroetată în mare parte de ucenici nemaghiari. Ce sé ougete «i despre o astfel de tratare din partea profesorilor lor şi cu oe sentimente sé se apropie de altarul culturei, când li-se im­pune cu sila lápédarea de simţul lor na­ţional.

Noi din parte-ne un singur sfat le putem da acestor nesăţioşi Maghiari: „Nu vő mai opintiţi înzadar, căol oe e fum, ea fumul piere; ér mlădiţele române mai oţâ- lite şi mai oonsoii de neamul lor vor dşi din tóté încercările siluitóre!“ .

X . -

Noul Şah al Fersiei.Din Teheran se depeşâză, oă procla­

marea lui Muzzafer-Eddin ca Şah al Persiei « ’a întêmplat în Tâbris. Noul Şah a dat un ordin cătră toţi prinţii, miniştri şi func­ţionarii de stat, în care le oomunică aces­tora, oă de-ocamdată lasă conducerea afa­cerilor în mânile Marelui Vezir.

Urcarea pe tron s’a publioat în moşea cea mare prin preotul suprem, şi toţi prinţii, guvernorii şi miniştri îşi trimiseră omagiele lor Şahului, la cari acesta réspunse în mo­dul cel mai graţios.

Ambasadorii şi consulii persianl dela curţile străine toţi au primit ordinul së rë- mână la posturile lor pănă se vor faoe nouë disposiţii.

Asasinul Şahului Nasr-Eddin se chiamă Mirza Muhamed Reza, şi este un aderent înfocat al revoluţionarului Djemal-Eddin, care în 1891 a fost esilat din Persia, ptn- tru-oă a propagat înv0ţăturl trădătore de patriă. După esilarea aoestuia, Reza fu în­chis şi ârăşi liberat în dôuë rêndurï. Se ■фое că de curênd a fost în Constantino- pol, unde a convenit cu Djemal, şi unde s’ar fi plănuit omorîrea lui Nasr-Eddin. Beza spune, că a avut intenţiunea de a-se sinuoide, îndată-се va săvârşi asasinatul, fu însë împedeoat delà acésta prin deţinerea momentană. El afirmă, oă are opt complici.

*

„Times“ anunţă, că fiarelor din Cons- tantinopol li-s’a interzis ső facă şi namai anjintire despre asasinarea Şahului. Tot •aoelaşl фаг afirmă, oă Anglia, Turcia şi Eusia deja au recunoscut pe noul Şah, care este aşteptat së soséscá în 10 ф1е în Teheran, oând apoi va asista şi la îmor- mêntarea tatălui sëu.

SOIRILE DILEI.— 24 Aprilie.

Generalul Mihail Trapşia. ErăşI s’a dus unul din cei mai inteligenţi şi cei mai liarniol militar] ai noştri. Mihail Trapşia, locotenent-feldmareşal, a râposat în Graz in etate numai de 68 de ani. El a fost •o oapaoitate de frunte în artileria aus­triacă şi, oeea ce-1 făcea şi mai preţuit pentru noi, a fost un Român de inimă. Kfemăşiţele sale pământesol vor fi transpor­tate la Caransebeş.

Protestul studenţilor din Bucuresci. Ni-se sorie din Bnourescî: Comitetul naţio­nal al studenţilor, a publicat deja în pre- «6ra cailei de sf. George protestul în con­tra mileniului destinat pentru meeting. Acest protest este subscris de membrii amintitului comitet şi se îneheiă ou ouvin- tele: „Românii din regatul României, pen­tru respectul tendinţelor umanitare ale se- oolului, în oare ne aflăm, protestâză în con­tra acesţei imposturi poreclită mileniu!“

GAZETA

Tot Luni séra a apărut diarul ooasional al comitetului naţional studenţeso întitulat „Jos mileniul*. Se asigură, că a apărut în20 mii de esemplare.

Interpelarea d-nului I. Grădişteann. Soim, oă nu de mult d-nul deputat Ionel Grâdişteanu a anunţat in cameră o inter­pelare în cestiunea participărei oficiale a României la mileniu. Aoéstá interpelare, preoum anunţă foile bucurescene, va fi pusă acjl, Mercur!, la ordinea (Jilei.

— o—Ataşaţii principqţni moştenitor ro­

mân. M. S. Regele Carol a primit alaltă­erî în audienţă pe d-nii coloneii Şomă- nesou, Prezan şi oăpitan Basarabescu, oarl vor însoţi pe prioipele moştenitor Ferdi­nand la serbările încoronărei Ţarului la Mosova oa oficerl de ordonanţă. T0t-odată se anunţă din Petersburg, oă persónele, cari vor fi ataşate pe lângă principele moş­tenitor al României, în timpul serbărilor de încoronare a Ţarului şi Ţarevnei, sunt adjutantul Ţarului colonelul Nepokoisitzky şi locotenentul oontele Orlov.

Studenţii ieşeni şi mileniul. Din Iaşi se sorie (farului „Ziuau, că studenţii uni­versitari de-acolo s’au întrunit Dumineca în aula Universităţei şi au votat următo- rea moţiune ou privire la serbările Mile­niului: „Studenţii ieşenî, întruniţi în aula Universităţei, considerând, că serbarea mi­lenară a maghiarilor nu este sărbătorea oi- vilisaţiunei şi a progresului, oi o nouë afir­mare a asupririlor şi a nedreptăţilor, sub oarl zac Românii şi celelalte naţionalităţi din statul maghiar; considerând, oă şovi­nismul maghiar este atât de nedrept înoât nu póte ső nu provóoe indignarea şi pro­testul nu numai al Românilor, oi şi al tu­turor popórelor oivilisate ; oonsiderând, oă astfel se continuă politioa odiosă de căl­care a drepturilor impresoiptibile ale ori cărui popor la desvoltarea naţională: pro­testă împotriva acestei manifestări de asu­prire şi declară, oă participarea Românilor la serbările unguresc! ar însemna din par­tea lor o ■ ratificare a stărei aotuale din I Ungari a.u

— o —

Premiarea medicilor. Ministrul un­guresc de interne a prov0<|ut în budget o sumă mai mare pentru premiarea aoelor medici, cari vor desvolta mai mare aotivi- tate în ţinuturile, unde grasézâ epidemia bóléi de ochi egiptene. Din aoéstá sumă ministrul a premiat pe un medio ou 250 fl., pe altul ou 200 fl., pe 15 inşi cu câte 150 fl. şi pe 12 inşi cu câte 100 fl.

— o —Dela marele stat major al armatei

române. D-1 colonel Zotu a fost numit şe­ful secţiei Í. şi d-1 colonel Mareş şeful sec­ţiei II. dela marele stat-major. D-1 oolo- nel Crăiniceanu e numit în funcţiunea de sub-şef de stat-major.

— o—

Primarul Budapestei decorat (le R e­gele României. Foilor din Budapesta li-se telegrafiézá din Bucuresci, că. Majestatea Sa Regele Carol I a conferit primarului Budapestei, Ráth Károly, oruoea de oficer al Stelei României.

— o —

Camerele române vor ţinâ şedinţe încă pănă ia 27 Aprilie st. v., décá pănă atunci nu va fi prelungita sesiunea extra­ordinară, după oum se crade, până la 12 Maiü st. v.

—o—

Trei Români de-odată. Ni se scrie* că femeia română Ana Ciocă, soţia econo­mului Alexandru Ciocă din Coveş, lângă Agnita, în ccftnitatul Târnavei mari, a năs­cut la 17 Aprilie v. o. trei Români de-odată. Toţi trei sunt voiniol şi sănătoşi, mama lor de-asemenea. Noilor năsouţl ii-s’a dat nu­mele Ilie, George şi Alexandru. — Sé traéscâ!

—o—Paradă ia Berlin. Se telegrafiézá dela

Berlin cu data de 2 Maiü : Impëratul a inspeotat acjl diminétá bataliónele nouë ale primului regiment &1 g&rdei. Era înso-

ţit de Impérátésa, Prinţul Ferdinand al Bulgariei, Prinţul moştenitor al României, Prinţul şi Prinoipesa Leopold, prinţul şi principesa Albert de Meoklenburg. Când au defilat trupele, Prinţul Ferdinand al Româ­niei s'a pus in capul lor. Impöratul, însoţit de Prinţul Bulgariei s’a dus ső dejuneze la masa ofioerilor. Prinţul Bulgariei a fâont apoi o visitâ membrilor familiei imperiale.

Străini în Budapesta. Dumineca tre­cută, în 3 Maiü, când au culminat serbă­rile mileniului prin oficiarea „Te-Deum“-u- lui, au sosit în Budapesta 18,005 şi în aceeaşi (p au plecat din Budapesta 16.435 persóne. Din aoeste date, pe cari le luăm din foile budapestane, resultă, că numérul străinilor, oarl au luat parte la serbările deschideréi esposiţiei, este fórte mic. Afară de masséle poporului de prin împrejurime, oare va fi mers la Budapesta diminâţa pentru a se re’ntórce séra aoasă, n’au fost niol 2000 de ospeţl, cari sé rémáuá şi peste nópte în Budapesta.

Câte-va cuvinte despre originea Maghiarilor.

Piarul antisemit „Deutsches VolJcs- blatt“ din Yiena publică sub acest titlu într’un numér al seu din luna trecută următoreie apreciărî şi date interesante:

Anecdota despre globul maghiar şt-a făcut la timpul séu calea prin íntrégá Eu­ropa; în ea se esprimă fórte limpede preo­cuparea naivă şi grandomania naţiunei ma­ghiare. închipuirea Maghiarilor într’adevSr nu cunósce margini, ceea-oe se va vede din observările următore.

In secolul trecut au dovedit esplora- torl erudiţi, că Maghiarii aparţin de ori­gine Finilor, séu mai bine, ei formézá ramul al patrulea şi sud*vestio al seminţiei ugrice, la oare mai aparţin Samojecjii, Ostjaoii şi "Wogulii din Siberia vestioă. Că dovada aoésta este bine motivată ohiar şi în oe privesce limba, a documentat în mod ne- résturnaver cu tóté mijlócele sciinţei, emi­nentul esplorator de limbă Budenz. Dér aoésta nu le conveni Maghiarilor, nu se potrivea ou globul maghiar: deóre-ce amin­titele popóre înrudite ou ei sunt prea pri­mitive, prea despreţuite şi neînsâmnate — sunt prăsitori sérmaní de reni, vânători şi pescari, ohiar oa şi Laponii Norvegiei, şi pe lângă aoestea sunt aprópe de peire. Nu, pentru „Magyarember“ trebueau sé se caute rudenii mai mari, mai puternioe şi mai grozave. începură sé rősfoiéscá croni­cele, aflară aci oa antecesori ai Maghiarilor în Europa ostică pe Hunii îngrozitori, sbi- oiul naţiunilor creştine; aflară pe Bulgarii de lângă Volga, pe Avari, Chazari şi Tă­tari. Maghiaronul jidan Vâmbery, recte Bamberger, o luâ pe întregul şi ridica pe Maghiari la rangul de fraţi ai hordelor mon­goloide, între oarl oei mai renumiţi sunt Turcii; deo-dată Maghiarii fură schimbaţi în Turci!

Da, acésta gâdăli fudulia Maghiarilor Aoum au un trecut glorios : căci dór po- pórele turcesc! s’au estins dela gura rîului Lena pănă la platoul Pamirului, dela isvó- rele rîului Hoang-Ho pănă la cornul de aur, şi şi mai departe ; şi dinaintea lor, ca şi dinaintea vechilor Hunî, tremura Eu­ropa creştină decenii întregi. Aureola gloriei turcismului oade acum şi asupra Maghiari­lor, şi şi dinaintea acestora sé tremure de aoum înainte lumea şi sé-i admire. Aci ínsé e de observat, că teoria turcesoă a lui Vambery represintă numai cea din urmă şi oea mai tínérá dintre teoriile privitóre la originea Maghiarilor, şi că înainte de acéstá teoriă, unii înv0ţaţl maghiari şi-au îndreptat privirile şi asupra altor regiuni depărtate ale pământului, pentru de-a afla aci rude nobile de ale naţiunei lor.

Astfel de pildă Csorna de Körös îşi închipuise, oă pe cunoscutul platou al T i­betului de sigur trebue sé se afle Maghiari adevâraţl; el pleca în India, ajunse mascat în apropiarea „oraşului divin“ Hlaza şi se făcu cálugér séu Lama budhist. Ródeie studielor sale au fost un mare dicţionar

Pagina 8.

tibetic, dér conaţionali nu descoperise în Tibet, chiar aşa, preoum de curând nu-i suooese contelui Szeoheny de-a afla astfel de fiinţe în imperiul chinez.

Alţii îşi îndreptară privirile asupra Europei vestioe. Astfel ohiar aoum scrisa un Sas din Ardei, cu numele Fisoher, o carte voluminósá, în care se ínoéroá 80 dovedéscá cu totă seriositatea, oă odinióri s’ar fi înouibat în cantonul elveţian Wallis, în valea Eifisoh, Kuni, séu oeea-oe i-ae părea analog, Maghiari; dovedirea Ínsé nu-i succese nici decum! Un alt oonfus a voit sé recunósoá în Bascii din Pyrinei rude de ale Maghiarilor; şi nu va dura încă lung, când şi seminţia Inoa din Peru şi Aztecii din Mexioo vor fi câştigaţi pen­tru globul maghiar.

Patria Maghiarilor, după oum au do- vedit’o incontestabil esploratorl germani, a fost în dosul Uralului, lângă rîurile Irtysch şi Ob, spre Sud dela teritorul locuit do Wogulii vânători şi Ostjacii pescari. Deja părintele istoriei, Herodot, cunósce aoi po­porul vânător al Ingrilor, séu după forma sohito-grecésoá, al Juroailor; el descrie ţâra oa pe un şes acoperit cu érbá şi ou diferite grupuri de arbori, chiar ca Baraba de astădl: „Vânătorul pândesce asouns în ér ba înaltă, sub un arbore, pănă oe sa arată sélbátécia; atunci sare pe oal şi, în­soţit de oânii séi, gonesce animalul sélbatio până atunci, pănă când acesta cade jos istovit“ .

(Va urma.V

Pentru comercianţi.Mămulâritul (Hausierhandel) în Bra­

şov. încă din a. 1882 este interzis mămu­lâritul pe terenul oraşului Braşov. Con­form prgrf. 50 al legei comerciale, fiă-care comerciant are dreptul de-a aduna la ori oe timp comande, pe basă de mostre. Acésta însë nicî decum nu’l îndreptăţesce de-a vinde producte proprii séu străine nemijlocit privaţilor, cum se face din par­tea agenţilor câlëtorï. Rëul acesta se póte împedeea aşa, déoá comeroianţii şi indus­triaşii din loo vor arăta imediat căpitanu­lui orăşeneso pe fiă-oare mămular. In pri­vinţa acésta şi-ar puté da sucursul şi pu­blicul, făcând arătare respectivei autorităţi, pentru-ca astfel mămularii ső fiă pedepsiţi. Numai cu puteri unite se póte combate acest rëu. '

*Liferârï. Camera comeroială diri Bra­

şov face cunoscut, oă direcţiunea căilor ferate de stat ungare a escris oferte pentra liferarea a 10.000 de traverse din lemn môle. înaintarea ofertelor are së se în­tâmple pănă în 14 n. c.

Ministerul honvecpmei a hotărît sé esorie oferte pentru liferarea a 10.000 pă- rechi de bocanci, şi 10.000 părechi de ghete uşore de dril. Preţul unei păreohî de boconol va fi 5 fl. 03 cr., ér al unei părechi de ghete 4 fl. 28 cr. Date mai detailate se pot căpăta în biroul oamerej comerciale din Braşov,

SCIRÎ ULTIME.Bucuresci, 5 Mani. Meetingul şi

procesiunea pe strade a fost gran- di6să. Au luat parte multe reuniuni cu stogurile lor. Studenţii au sus­ţinut ordinea, care a fost esemplarŞ*

Meetingul studenţilor din Viena.(Telegr. part. a „Gaz. Trans.“ )

Viena, 5 Maiü. Meetingul d© protestare al studenţimei arice na.- ţionale, conchiămat din nou pentru Joi, este deja oprit prin poliţiă.

L i t e r a t u r ă .La moră se numesce o mică, dér fru-

mosă novelă din popor, scrisă într’un- stil plăcut şi uşor de d-1 T. Simtion. A apărut în tipo-litografia N. D. Miloşescu din Târgu- Jiu în România şi costă un esemplar, de 61 pag. numai 30 bani (15 cr.)

Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.Redactor responsabil f i » r > e g ® r iu â t a i e i v

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 91— 18$6

Cursul la bursa din lfiena.Din 5 Maiti 1896.

Renta nng. de aur 4% * • • • 122.80Benta de oor6ne ung. 4% • • • 98.95Impr. căii. fer. ung. în anr 4y2% • 123.60Impr. căii. fer. ung. în argint 4l/2% 101.—Oblig. căii. fer, ung. de ost. I. emis. 121.25Bonuri rurale ungare 4% . . . 97.15Bonuri rurala oroate-slavone. . . 97.25Jmprum. ung. cu premii . . . . 157.50Îiosurî pentru reg. Tisei şi Segedin. 138.75Benta de hârtie austr...................101.15Benta de argint austr................... 101.10Benta de aur austr........................122.60Losurî din 860 ........................ 175.70Aoţii de ale B&noei austro-ungară. 965.—Aoţii de-ale Bâncei ung. de credit. 390.—Aoţii de-ale Băncei austr. de credit. 355.75Ifapoleondorî................................. 9.54M&rcl imperiale germane . . . 58.72V2Xiondon v i s t a .............................120.10Paris v i s t a ................................. 47.72 y2Rente de corbne austr. 4%* • • 100.90Note italiene........................ . 43.15

Cursul pieţei Braşov.Din 6 Maifi 1896.

B&ncnote rom. Camp. Argint român. Cump. Napoleon-d’orl Cump. Galbeni Cump.Bnble rusesc! Gump.

9.48 Vênd. 9.40 Vênd. 9.52 Vênd. 5-65 Vênd.

126.25 Vênd.

9.529.459.545.70

MăroX germane Gump. 58.40 Vend. —*— Lire turoescî Gump. 10.75 Vend. — Soris. fono. Albina 5% 100.75 Vând. 101.75

J \ A A A / ^

Ludwig Gdssweinse recomandă ca tinichigiula zidiri şi de Galanterie.Instaleză apaducturi, tele-phozie prin case şi odăi.

Locuinţa; Braşovul vechiu, stra­da lungă Nr. 53 în casa proprie. — Telephon 61.

971,8-5

■ O O O O O O O O O O O O O O O B

0 De vângare 0o casă de petră cu grădină

0 sub Tîmpa Nr. 17 este de P vendare cu un preţ de 2600 fl. 0 9 — Informaţiunî se pot căpăta 9 ^ în strada Porţii Nr. 10, în bol-

2 te D-lui Săbădeanu. 2—3O O O O O O O O O O O O O O O I

Mostre atragétórepentru m u ş t e r i i p r i v a ţ i gratis şi franco. Caete cu mostre, cum nu

s’au mai vö4ut pănă acum, pentru croitori, nefrancate.

Stofe pentru îmtoâcâminte.Peruvien şi D osk ing pentru înaltul cler, stofe prescrise pentru uniformele

funcţionarilor c. r., asemenea pe*.tru veterani, pompieri, gimnastici; livree-uri, postavuri pen­tru biliarde (mese de joc), şi trăsuri. - Asortim ent forte bogat de I j O U E S T din Stina, Carniolia şi Tirol, pentru BĂRBAŢI şi DAME, cu preţuri originale ale fabricel, nu pot nici 0 concurenţă. — Asortiment de şaluri fine şi durabile pentru dame în c o l o r i fórte moderne. — Ştofe de spălat, pleduri de voiagiu dela 4—14 ÍI. Tóté cele n e c e s a r e l a c r o i t o r i , precum căptuşeli de mâneci, nasturi etc.

Cine voesce a cumpăra postavuri eftine, solide, trainice, din lână curată, ér nu s d r e n ţ e eftine, cari nu preţuesc nici cât cusutul croitoriului, pă se adreseze U

JOH. STIKAROFSKY în Briinn.Deposit perm anent de postavuri peste */2 m illóne florini.

Trimiterea numai cu ramburse. 'imcumpărătorii de agenţi şi raamularl, care sub marca „Marfa lui Sti- karofsk “ oferă alte mărfuri false. La astfel de ómenl eu nu vend sub nici o condiţie marfă.

899,18-24.

Aniuiciuri(mserţiuni şi reclame)

Suntü a se adresa subscrisei administratiuni. In caşul pu-

blicării unui anunciu mai mult de odată se face scâdemânt* care cresce cu cât publicarea se face mai de multe-orf.

Administr. „Gazeta Trans.“

Deja săptămâna viitóreîd 12—28 aiü.

Mare şi ultimaTragere principală,

a

LOTERIEI DE CL. UNG.Cel mai mare câştig in cas

favorabil

1 0 0 0 0 0 0C O R 6 N E.

25007 câştiguri = 6284000 corone.Preturile tasurilor:

pentru Vi 7* V4 Vio V:20

1 premie deCoróne

6000001 câştig 77' 4000001 77 77 300000-1 77 77 2000001 77 77’ 1000002 77 n 40000"2 77 77' 20000:5 77 77 10000

10 77 77 8000*84 n 77 6000

100 77 77 2000

200 77 77 10002650 77 77 200

22000 77 77 150*

II. 6 0 . - 30.— 15.— 6 . - 3 . -

Pentru porto şi lista de tragere 25 cr.

Sunt de vendare la:

CARL HE1NTZE,Adresa delTelegrame: LOTTQHEINZE BUDAPEST. S e r v i t e i » p l a t * 3.

C 3> d ■— I

P m

ö

o ?«

Calitate s u p e r ioră

Chocolada Tliiess & Seidels’afiâ în tóté magaziile de specerei cu preţurile fabricei, fia-care pachet şi

envelopă. este prove ut cu firma nóstrá.m

Nutritor şi uşor de mistuit.wm

Tipografia A. Mureşianu, Braşov.