Editor: Vasile BurluiRedacton Simona ModreqnuTehnoredactor ; C ornel DulceanuCoperta: Ionu! BroStianu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAnieiGOETZ,ADRIEN

Notre'Dame, catedrala noastrl / Adrien Goetz; trad. dinlb. francezd de Simona Modreanu. - Iagi: Cartea RomAneascdEducalional, 2019

ISBN 978-60 6-9088-43-2

L Modreanu, Simona (trad.J

726.6

Adrien Goetz, Notre-Dame de l'humanitd@ Editions Grasset & Fasquelle, 20L9

Grupul Editorial Cartea Romdneasci EducafionalCopyright @ Editura Cartea RomAneascd Educafional, 2019

www.librariacartearomaneasca.ro/ecredu.ro

Adrien GOETZ

NOTRE-DAME,CATEDRALA NOASTRA

Traducere din limba francezdde Simona Modreanu

Cartea RomeneascaEDUCATIONAL

CUPRINS

Paris, 1 5 aprilie 2019, or ele 19 :02-23:35......................... 5

Viziuni...... ..............11

1n ochii Strigoiului .,....,..........,.17

Vremea catedralelor gi a incendiilor ........25

O luptd pentru omenire ..........31

Catedrala timpului ..................37

lJn monument al secolului al xx-iea ........41

Elogiul amestecului genurilor ...................43

Una o va salva pe cealalti?................. .......45

F1e9a.......... .............. 47

Rdzboi cu demolatorii (continuare) ............................ 59

Notre-Dame gi catolicii................. .............65

Cum sd dim via{d catedralei de mAine?.....................73

Reconstrucfie, reclddire, reparaliesau,,restaurate"? ..................... 81

O operd de artd totali.........

Paris,l-5 aprilie 2019, orele 19:02-23:35

Incendiul de la catedrala Notre-Dame dinParis a fost un spectacol insuportabil. Mii de foto-grafti au circulat, milioane de spectatori din in-treaga lume au urmdrit dezastrul: flega incan-descentS, momentul in care a devenit limpede cX

avea sX cadd gi cH trebuia sd o ,,vedem" cdzdnd, ra-vagiile fl5cdritor asupra acoperigurilor, in zorta ca-

pitelului gi a naosului, clipele in care ne gAndeam

cd una din furle avea sd se prXbugeascS, antrenAndintreaga fa!ad5. Chipul insugi al Parisului urma sd

se ndruiasci?Un spectacol? ingrozitorultablou pdrea sd re-

produci o picturd. Cea a lui Turner, cel mai inspiratgi delirant dintre romanticii englezi, ilustrAnd in-cendiul de la Parlamentul din Londra din 1834. Ce

avem sub ochi, o imagine sau realitatea? Eveni-menful este cumplit de,,instagramabiI": spune to-tul despre epoca noastrS, fald in fafd cu o catedraiicare istorisegte secole intregi.

Aceste catedrale gotice sunt ogiinzi ale lumii,faladele lor reflecti timpul din care vin. Notre-Dame

I'.tl

;1;

t,ll:.

1i

iiii:

'{in?.;,

lntJ.

tt,

i'::,;

:i,

Adrien Goelz

este din nou o oglind5. Sear4 a circulat o fotografie,

pus; Ia stAlpul in{amiei pe Twitter: un fost ministrual Culturii priveqte flScXrile de ia inXllimea unei te-

rase vecine, fl-r aerul unui impdrat care cere sX-i fieadusX lira. Relelele sociale se ling pe buze, ca Lrn

Nero contemporan.

Nimeni nu se poate smulge din fascinalie inaceastd noapte. Si transformi incendiul care ,,pro-greseazA" * oribil cuvant - in imagini care se difu-zeaz\; sH fie oare acesta un simptom al progresu-lui?

La ora 19:00, am iegit de la un curs de istoriaartei. Le-am vorbit despre Jacques-Louis Davidstudenfilor mei, le-am ardtat tabloul care a mutatinistorie neverosimilul eveniment din 2 decembrie1804, pe care pulini contemporani l-au putut vedea

cu ochii lor: la Notre-Dame, papa il bine-cuvAntape un ofiler de artilerie nescut la Ajaccio, care igiatribuia coroana lui Carol cei Mare sub bollile de-

sXvArgite in vremea lui Filip August. Le-am explicatcum pictura istoricd face istorie: lumea intreagiigi aminteste despre incoronarea lui Napoleon qi

a Josephinel pentru cd evenimentul a devenit oimagine.

O prim5 fotografie ajunge pe telefonul meu:flega rogie. Vreau si vXd. Plec spre Sena. CerulParisului este brXzdat de un fum negricios. Tofi 1o-

cuitorii par sd fi avut aceeagi idee Ei se indreaptXspre cheiuri.

(-\

.:,

I

r;I$

tI

N otr e-D nme, catedr ala no astr d

O iau pe strada Maitre-Alberf care incd pds-

treazd aerul acela strAmb al drumurilor de la sfAr-

gitul Evului Mediu gi poartd un nume ce evoci unsavant alchimist. Nu md potimpiedica si continuus5 md port ca gi cum le-ag vorbi studenlilor mei,pentru a md linigti, pentru aintdrzia momentul incare aveam sd descopdr ceea ce md temeam s6, zd-

resc in capdtul strddufei. Lucririle din timpul celuide al Doilea Imperiu au creat o piafX mare in falacatedralei, dar multe din drumurile care duc spre

chei, in ciuda marilor lucrdri intreprinse de prefec-tul Haussmann, gi-au pdstrat aspectul lor medie-val... M-a oprit brusc. Ajunsesem.

Mirosul vAntului este izbitor, te face sd te gAn-

degti la ce e mai rdu. Trosnete uscate cad peste td-

cere: bArnele crap5. Le poli auzi de cealaltd parte a

fluviului. RXmAn, ca atAlia al1ii, cu capul intins spre

vAlvdtaie. Poate cd doar fleqa va fi atinsS, iar incen-diul se va opri. Se efectuau lucrdri acolo. Au fost co-

borAte statuile pentru a fi trimise la restaurare.

Egafodajul rdspunde cu siguranfi normelor de se-

curitate. intr-o ord, totul se va sfArgi.

Dar nimic nu se opregte. E aproape ora 20.

Mulfimea privegte flega Ei strigd: ,,Flegal Nu!" Cu-vAntul ,,r:Lu" urcd spre cer odatd cu infiordtorul pA-

rAit al monumentului de lemn gi de plumb care se

prdbugeEte. Voi fi trdit acest iucru. Voi fi vdzut cu

ochii mei cum cade flesa de 1a Notre-Dame dinParis.

Adrien Goetz

Toatd lumea a strigat. Un bitrAru lAngd mine,plAnge. Nu e singurul. Pe cheiul Montebello,la col-

lul podului, dupX vaierul adAng au urmat minuteintregi de tdcere absolutd. Imposibil si scap de ver-surile lui Victor Hugo, din Mormdntul lui Th1ophile

Gautier:

,,O! Ce vuiet sdlbatic fac in amurgStejarii doborAli pentru rugul lui Hercule!"

Stejarii doborfrli: evident, este titlul c5rlii pecare Malraux i-a consacrat-o generalului de Gaulle.Revine cu forfd in amintire silueta inaltd din naos,

ce tocmai a sc5pat de gioanfe ajungAnd in piafa dinfala catedralei, pe 26 august1944:unconetabil care

nu se migc5, precum o nouX statuie goticd in istoriaFranlei.

Notre-Dame nu insemna pentru mine decAt

imagini, istorie, literaturd. in acea sear5, insemnapiatrd gi lemn. Primul gAnd al tuturor: de n-arexista victime! Acum cd. a cdzut flega, e clar cd va

urma intreg acoperiEul. Cdldura urcd in noapte.

Speranfa a dispdrut, ceea ce urmeaz| are forla ine-vitabilului.

O mie de metri pdtrali de acoperig ard,aceastd Earpantd care era cea mai frumoas5 dinFran!4 ,,pidurea" cu cipriorii si,,fermele" ei, rea-

Iizatd in secolul al XII-lea, fdcut6 din copaci dejamultiseculari.

8

N o tr e-D ame, catedr ctla no astr d

Istoria a luat foc. Pompierii vor lupta indArjitvreme de opt ore. lJrmirim cu privirea trombele deapd care urcd, nimeni nu gtie incd nimic despre sis-

temul automat care tocmai a fost instalatin interior,in crucea transeptului. Pompierii au impiedicatrdul cel mai mare. Abia la ora23:35 se anunfi c6,fa-

lada gi zidurile vor fi cu siguranld salvate. Incen-diul nu s-a oprit definitiv decAt dup5 ora 3

dimineala.

Viziuni

Fascinalia latiniior pentru lucrul oribil la ve-

dere, horribile aisu, funcfioneazd din plin in aceastd

seard, mult sporitd de canalele de informalii qi derefelele sociale. Comentatorii, luafi prin surprin-dere, nu pot decAt sd facd umpluturd, descoperindimaginile care igi sunt suficiente lor insele.

ln capitoiul V din Notre-Dame de Paris, mulfi-mea se ingrdmideqte sd-l ,,vadd" pe Quasimodo:fascinalia pentru spectacolul ororii, pentru chipulredus la grimasS, pentru corpul diform ai cocoga-

tului chior, surd, gchiop geniul bun gi totodatd ge-

niul rdu al edificiului, cel care bate clopotele dintoate puterile.

Toatd lumea privegte, de pe maf stranie do-rinld de a vedea implinindu-se desfigurarea, de a nuscXpa cumva momentul in care catedrala va devenio ruind - cu dorinfa niciodatd mdrturisitd de a puteaspune, cum nici eu nu m-arn putut impiedica sd o

fac: ,,Am fost acolo." Fiecare dintre noi, ir aceste cA-

teva ore in timpul cdrora s-a ficut intuneric gi fldci-rile au urcat spre cer tot mai puternice, are catedrala

11

ill:

I

Adrien Goetz

adevXratd ?n fala ochilor, dar o cautd gi in buzunar:pe Twitter, apar mereu alte imagini, din toate unghi-urile, clin toate punctele de vedere... ln jurul meu,

oarnenii igi aratX unii altora ceea ce nu putem vedea:

o fotografiepieziqd, f6cuti pe partea cealalt5, cu flX-

cirile dintre cele dou5 turnuri, cu puncte rogii ce parsX-l stripungd pe unui dintre ele. Imposibil de spus

dac5 focul l-a cuprins. Notre-Dame este centrul unuiterifiant caleidoscop. incetul cu incetul, cei aflafiacolo incep sX-qi vorbeascd, sX povesteascS, cu ex-

presii de naufragiafi... Soseqte al doilea val de spec-

tatori, cu copii gi sandviguri invelite in folie de

aluminir-r, fdcute acasd; se instaleaz5 gi ei.

Cu cAteva zile mai devreme, imagini ce pre-zentau coborArea statuilor din secolul al XIX-lea,

duse tra un atelier din P6rigueu>q circulaserd deja,

dar numai printre cei care, ca mine, sunt interesafide aceste lucruri. Le privisem cu aten{ie, ca istorical artei secolului aI XIX-1e4 fdrX sd-mi imaginez ce

simbol aveau sd devinS. Le examinezdinnou. Prin-tre apostolii inverzi{i de oxid, sub aparenla SfAntu-

lui Toma, un portret al lui Eugdne Vioilet-le-Duc,arhitecful care a restaurat catedrala Notre-Dame,fdcAnd gestul de a-gi duce mAna la frunte pentru a

se proteja de soare gi a admira cocoEul de pe clopot-ni!5. Efigia sa de cupru nu va fi vhzut distrugereaoperei vielii sale.

Pe poduri gi maluri, parizienrr se adun5" co-

menteazd cX bralele articulate ale macaralelor nu

12ii

tn

If,

N o tr e-D ame, catedr qlq no nstr d

urci decAt pAnd la treizeci de metri gi nu par sufici-ente pentru a duce furfunurile care scuip5 apd. Sfu-denfi gi liceeni lilrneazl - prea tineri ca sd fi triitmomentul 11 septembrie, se gAndesc 1a aceasta,

aleargd dupd istorie, fdrd a inleiege ci lucrurile nusunt comparabile. Unele mame le aratd catedralaunor copii pe care ii tin in brale, multe chipuri rd-mAn inchise gi tdcute. Tineri catolici tradifionaiiEti,care pot fi recunosculi de la prima privire, venili dela Saint-Nicoias-du-Chardonnet, chiar al6turj, alcX-

tuiesc un mic grup ingenuncheat. Dar lAngd ei, se

afld figuri din lumea intreagl,, gi fdrd indoial5, detoate credinlele.

Unul din pompierii care gi-au croit drum gi

care a ajuns printre primii a povestit mai tdrziu cd

fusese pradd unei fracliuni de secundd de impie-trire in mijlocul acfiunii: ,,Erau tot mai mul1i oa-

meni. $i am vdzut mulfi care nu filmau." tn jurulmeu ins5, nu sunt mulli cei care s5-qi fi bdgat in bu-zlurtar telefoanele. in acea sear5, chiar gi pasagerulunui avion a {ilmat prin hublou. Ne arXtdm, pe la22:30, imagini luate de o drond, de la cartierul ge-

neral alpompierilor.Lumeaintreagd tremur5. Dupd flegd gi acope-

rig, vor urma, oare, zidurile? Clopotul ce mare c6n-

tdregte peste doudsprezece tone, dacd se prdbugegte,

un corp intreg de cl5dire poate bascula. Fafada

se va ndrui. Vom pierde catedrala Notre-Damepentru totdeauna.

13

Adrien Goetz

Generalul care comandS brigada pompierilordin Paris declari cd ora qi jumitate care urmeazX

vor fi hotdrAtoare. Zona a fost securizati. Md aflude la ora 21,infalafAntAnii Saint-Michel. Uniiincepsi se roage cu voce tare, apoi in cor. AflHm cd me-

saje de incurajare incep sd vinX din toatX lumea.Nimeni nu cunoagte numele arhitecfului care aconceput catedrala Notre-Dame in secolul al

XII-lea.,,Poporul constructorilor de catedrale": am

crezut cX este doar o imagine frumoasS, un mod de

a vorbi despre cioplitorii de piatrd, despre aceqti

,;magrqti" care sunt sculptorii. Dar poporul este

acum aici, in aceastd noapte. $i nu e alcdtuit doar

din francezi Ei turigti, e1 se aflS in toate !5rile, este

poporul celor care nu se pot impiedica si se uite,

care nu dorm, care vor si fie martori gi, desigur, sX

audi primele vegti mai liniqtitoare, la care nu in-drdzneam s5 sperdm cAnd, l,a23:35, a vorbit arhie-piscopul de Paris, iar apoi pregedintele Republicii.

in fala ruinelor catedralei din Reims, incendi-atX de nemli in 1915, Gabriele d'Annunzio, care so-

sise acolo cu magina, infofolit in bldnurile sale, cu

pantaloni de cdiirie qi cu o gapcd care sd-l protejeze

de vAntul drumuiui, insolit de cel mai cultivat din-tre deputalli francezi, Joseph Reinachr, a scris aceste

rAnduri absurde, care au rdmas celebre:

,,Catedrala nu a fost niciodati mai frumoasd.Catedrala se desdvArgeqte. Catedrala se desivAr-qegte in flXcXri. i1i vine sd cazi in genunchi in fafa

14

acestui miracol. Sh nuf acd nicio r ep ar atiel !"

N otr e-D ame, cntedr ala no astr d

fie atinse statuile, sd nu se

1 A se vedea teza de doctorat a lui Yann Harlaut, La cathidrslede Reims du 4 septembre 1914 atL 10 juilLet 1938, id1ologie, contro-aerses et pragmntisme (Catedrala din Reims din 4 septembrie 1.914

pdnd Ia 10 iulie 1938, ideologie, controaerse ;i pragmatism), Uri-versitatea din Reims Champagne-Ardenne, 2006, consultabilSonline la https://www.academia. Edu, precum gi remarcabilacarte a lui ftomas W. Gaehtgens, Ls Cathddrale incendide. Reims,septembre 1914, (Catedrala incendiatd. Reims, septembrie 19L4),Gallimard, Bibliothdque illustr6e des histoires, 2018.

15