Diferitele moduri de intretinere a solului au ]n mod evident impact diferit asupra biodiversitatii din ecosistemul viticol, cu impact pozitiv mai ales la intretinerea solului in sisteme cu ingrasaminte verzi si inierbare.Lucrarile de cercetare in domeniu nu studiaza de obicei impactul modurilor de intretinere asupra gradului de biodiversitate in mod direct, ci asupra unor parametrii care pot deveni relevanti datorita corelarii lor cu biodiversitatea, cum ar fi cantitatea de microorganisme din sol, porozitatea solului, insusirile fizico-chimice ale solului.Conform tezei de doctorat a domnului Tintea Georgian, Cercetari privind influenta modului de intretinere a solului asupra cantitatii si calitatii productiei de struguri la solurile albe in podgoria Stefanesti-Arges, 2006, sistemele de intretinere aplicate solului in plantatiile de vita de vie au drept scop imbunatatirea conditiilor necesare pentru buna indeplinire a functiunilor fiziologice ale plantei. Prin aceasta se urmareste activizarea proceselor de crestere si fructificare a vitei de vie, in scopul obtinerii unei recolte cat mai mari, mai calitative si mai profitabile. De asemenea, prin sistemele de intretinere ale solului se urmaresc urmatoarele aspecte:- inmagazinarea si retinerea apei in sol;- imbunatatirea insusirilor fizico-chimice ale solului;- crearea conditiilor optime pentru solubilizarea substantelor nutritive necesare plantei si pentru activarea microorganismelor din sol;- distrugerea buruienilor care concureaza vita de vie.Conform cercetarilor efectuate in podgoria Dragasani privind 'Influenta sistemului de intretinere a solului asupra mobilitatii elementelor nutritive din ingrasamintele aflate in vii' (Gh. Condei, 1986), citat de asemenea in teza domnului Tintea, sunt laute in considerare ingrasamintele verzi si inierbarea de durata, concluzia fiind ca aceste ingrasaminte aduc in sol o insemnata cantitate de materie organica, azot, fosfor si potasiu.Sistemul de intretinere a solului prin inierbare a fost vast studiat de Bernaz Gh. (1997). Acesta considera ca inierbarea 'constituie sarea si piperul viticulturii ecologice si cheia pentru mentinerea si sporirea fertilitatii si pentru insanatosirea solurilor afectaet sau bolnave'. Prin inierbare se elimina compactarea durabila a solului si se obtine insanatosirea acestuia avand ca rezultat obtinerea unei dospiri stabile. Dospirea solului este un proces natural care se realizeaza in sol, rezultand cantitati insemnate de dioxid de carbon, creandu-se astfel conditii favorabile de dezvoltare a microorganismelor.In aceste conditii solul se afaneaza, se structureaza, ;i isi imbunatateste starea fizica. Dr. ing. Gh. Bernaz recomanda inierbarea naturala ca fiind modul cel mai simplu de intretinere a solului din plantatiile viticole. Inierbarea naturala consta in mentinerea florei spontane din plantatie.In ultimii ani inierbarea solului din plantatiile viticole a devenit alternativa ecologica de intretinere a solului. Potrivit lui L. Sicher 1993, inierbarea solului are rol de echilibrare a tutror fenomenelor fizice, chimice si biologice care au loc in sistemul sol-planta. Intensificarea activitatii microorganismelor din sol a fost semnalata de E. Homreghhausen 1984 care in urma experientelor efectuate, a determinat un numar dublu de microorganisme in solul inierbat comparativ cu solul intretinut in ogor negru. Aceste microorganisme apartin atat microflorei cat si microfaunei din sol. (pag 39).Tot la solurile inierbate s-a constatat existenta unui numar mai mare de rame (atat ca numar de indivizi cat si ca numar de specii) dupa F. Scheffer, P. Schachtsabel. Ramele contribuie la ameliorarea complexelor argilo-humice, iar prin executarea galeriilor (mault mai numeroase in solul inierbat), aereaza solul, asigurandu-i un foarte bun drenaj, precum si formarea humusului si a agregatelor structrale.p39De asemenea, pe terenurile inierbate sunt mai numerosi sporii ciupercilor micorizice si gradul de micorizare a radacinilor vitei de vie este mai mare. (P. Nappi ;i colab. citat de L. Dejeu 1997). Folosirea ingrasamintelor verzi constituie conform tezei domnului tintea, principala veriga pentru:- imbogatirea solului cu materie organica si substante nutritive usor accesibile plantei;- stimularea activitatii microorganismelor din sol;- diminuarea eroziunii solului;- imbunatatirea insusirilor fizice, chimice si biologice ale solului.p40W. Hillenbrand considera ca tescovina si gunoiul de grajd sunt cele mai importante surse de materie organica si furnizori de humus, prin aplicarea acestora realizandu-se o buna aprovizionare cu substante nutritive cat si o buna activitate a microfaunei din sol. Cum insa cantitatile necesare de gunoi de grajd sunt din ce in ce mai greu de procurat se evidentiaza necesitatea inclocuirii acestora cu tescovina, aceasta fiind un bun izvor de humus si material organic. Tescovina compostata reprezinta un subprodus rezultat din prelucrarea strugurilor si contine ciorchini, pielite si seminte. Cel mai adesea tescovina este folosita dupa compostarea in platforma timp de 4-5 luni. p41Mustin si Hofmann ajung la concluzia ca fertilizarea vitei de vie cu ingrasaminte organice, stimuleaza viata interioara a solului si anume activitatea microorganismelor, ciuperci, miriapode etc.p42Ingrasamintele verzi reprezinta cultura plantelor anuale pe intervale dintre randuri de vita de vie care se incorporeaza in sol pentru a influenta favorabil insusirile fizice, chimice si biologice ale solului. Acestea contribuie la reducerea eroziunii solului, amelioreaza structura acestuia prin imbogatirea in materie organica si intensifica activitatea microorganismelor. Inierbarea solului din plantatiile viticole este considerata o alternativa ecologica si economica de intretinere a solului. Din punct de vedere al sanatatii si fertilitatii solului, inierbarea constituie modul optim de intretinere, construindu-se astfel un sol dospit activ, pentru ca fertilizarea sa devina de insemnatate secundara. Activitatea radacinilor plantelor si a micro-faunei solului pot garanta o crestere sanatoasa a vitei de vie.In ceea ce priveste influenta modului de intretinere a solului asupra activitatii microbiologice a solului, teza domnului Tintea studiaza distributia si activitatea microflorei fungice si bacteriene, pe primii 30 cm de sol. Acesta evidentiaza ca acesti parametrii sunt influentati de nivelul de fertilizare organica, tipul de ingrasamant organic, intensitatea activitatii acestei microflore la momentul aplicarii si incorporarii fertilizantului, cele mai ridicate valori fiind gasite in varianta tehnologica intretinuta cu covor vegetal anual de toamna. p63In primii 10 cm de la suprafata, varianta experimentala fertilizata cu tescovina se prezinta prin valorile cele mai ridicate ale microflorei bacteriene, de aproape 3 ori mai mare comparativ cu martorul nefertilizat, urmata de varianta fertilizata cu gunoi de grajd, valori duble, comparativ cu martorul. In schimb, pe orizontul de sol 20-30 cm, se detaseaza varianta intretinuta cu ingrasaminte veriz de toamna, fapt ce demonstreaza gradul imbunatatit de aeratie a solului, dar si un nivel favorabil de aprovizionare cu materie organica, unica hrana a acestor microorganisme care descompun aceasta materie organica si o treansforma in humus. p63Microflora fungica a prezentat o distribuite marita in toate variantele fertilizate organic, dintre ele detasandu-se cea fertilizata cu tescovina urmata de ingrasamintele verzi de toamna. Aceasta varianta tehnologica a prezentat valorile cele mai ridicate atat in primii 10 cm, cat si la adancimea de 30 cm. p63Distributia microfungica in sol a fost cuantificata cu valorile cele mai mari pe adancimea 10- 20 cm la varianta fertilizata cu ingrasamninte verzi de toamna, adancime caracterizata pin conditii aerobe optime, dar si printr-o imbunatatire a insusirilor fizice si hidrofizice ale solului. p63Rolul microflorei fungice si bacteriene din sol, reflectat prin numarul, distributia si activitatea lor se coreleaza direct si pozitiv cu :- cantitatea de materie organica descompusa si ulterior transformata in humus;- valorile principalilor indicatori fizici, chimic si hidrofizici ai solului;- nivelul de compactare scazut, corelat la randul lui cu o capacitate de retinere a apei si cu un regim aerohidric favorabil;- principalii indicatori calitativi si cantitaivi ai productiei de struguri, deci indirect, cu fertilitatea plantelor.Conditiile favorabile din sol, puse la dispozitia plantelor de vita de vie sunt determinate de prezenta si intensitatea activitatii acestor microorganisme din sol care isi desfasoara activitatea numai in conditii de aerobioza, la un ph favorabil ;i nu in ultimul rand, in prezenta unor cantitati optime de resturi vegetale si prganice, care constituie in primul rand substratul viticol careacteristic lor. p 64Astfel sistemele de intretinere a solului care stimuleaza viata, biodiversitatea in plantatia viticola sunt : -aplicarea ingrasamintelor organice care intensifica activitatea microorganismelor din sol comparativ cu sistemul de intretinere de tip ogor negru si ingrasaminte minerale, chiar sporind efectul acestor ingrasaminte;- ingrasamintele verzi, care stimuleaza activitatea din sol marin aprovizionarea cu humus prinn descompunerea plantelor;- inierbarea de durata, cu rol de a echilibra toate fenomenele fizice, chimice si biologice care au loc in sistemul sol-planta, creand conditii optime de viata pentru rame si alte vietuitoare ale solului; constitue astfel modul cel mai natural de conservare a biodiversitatii in plantatia viticola datorita iinterventiilor mecanice minime si unei intruziuni minime in ecosistem care are astfel capacitatea de a se apropia cat mai mult de un ecosistem natural cat mai divers in ceea ce priveste viata. p 51

Viticultura biologica - Liviu Dejeu, Petruta Matei, Bucuresti, 2006Lucrarile solului cel mai frecvent aplicate in viticultura prezinta unele particularitati. Astfel, subsolajul, lucarea de mobilizare in profunzime a solului fara amestecarea orizonturilor se realizeaza la sfarsitul verii sau toamna, fiind recomnadata in special pe solurile slab drenate si salb aerate. Este imporatnt sa nu se intervina decat atunci cand solul este drenat la adancimea de executare a lucrarii. p 53Aratura profunda ingroapa orzonturile vii, in acest fel daunand activitatii biologice a solului. Flora si fauna microbiana a solului este de 2 tipuri: aeroba si anaeroba. Cele mai importante sunt microorganismele aerobe care traiesc in cea mai mare parte aproape de suprafata solului, la mai putin de 15 cm si au nevoie de aer. Microorganismele anaerobe sunt situate in profunzime si au nevoie de aer. Aratura adanca si rasturnarea brazdelor dauneaza activitatii biologice a solului in sensul ca microorganismele aerobe sunt asfixiate in profunzime, iar cele anaerobe aduse la suprafata sunt distruse in contact cu aerul. p54In acest context, lucrarile superficiale ale solului aplicate la momentul protrivit permit patrunderea apei, aerarea necesara dezvoltarii radacinilor si microflorei, contribuind la distrugerea buruienilor.p54Lucrarea mecanica a solului este completata cu cea a organismelor vii din sol, in special cu a ramelor care aereaza solul prin crearea de numeroase galerii si formarea compusilor argilo-humici. Din acest motiv conservarea mediului in care acestea supravietuiesc este de asemenea importanta.p 54 Lucrarile solului sunt completate si de radacinile plantelor care exploreaza si ele solul, astfel un sol inierbat, pe langa sporirea efectiva a biodiversitatii prin cresterea numarului de specii de plante existente in plantatie, conserva totodata si mediul in care microorganismele si ramele vietuiesc optim, atragand totodata si diversitatea entomologica prin polenizatorii atrasi de plantele inflorite, si prin entomofauna auxiliara atrasa.Incarcatura mai mare de organisme heterotrofe prezinta importanta deosebita pentru unele procese biologice din sol ca mineralizarea, humificarea, fixarea azotului si stabilizarea structurii ( L. Sicher si colab 1993). Pe terenurile inierbate, fragmentarea lemnului eliminat din taiere, impreuna cu ierburile pastrate ca mulci, contribuie la descompunerea acestuia cu viteza aproape dubla comparativ cu situatia solurilor lucrate obisnuit (E Schwappach, 1979). p58Pe solurile inierbate, sporii ciupercilor micorizice si gradul de micorizare a radacinilor vitei de vie prezinta valori mai ridicate. (P. Nappi si colab, 1980- 1981).Inierbarea naturala a fost dovedita a spori cel mai mult biodiversitatea speciilor de plante din sistemul viticol, fiind totodata modul cel mai simplu de inierbare, deoarece este realizat de insasi flora spontana. in Italia centrala, dupa 3 ani de experimentare s-a constatat realizarea unui echilibru in ceea ce priveste speciile ce aprtin la 4 familii (leguminoase, graminee, composite si geraniacee). p 58, bineinteles existand si incoveninete ale acestei inierbari, nu toate speciile fiind la fel de utile, unele dintre acestea concurand cu viata de vie pentru resursele de apa etc. p 58Intretinerea covorului vegetal se face prin cosiri periodice, sistemul cel mai benefic pentru biodiversitate atat floristica cat si faunistica fiind cel al cosirilor alternative (un interval da, unul nu), care permit la mentinerea in permanenta a unei rezerve de plante inflorite pe tot timpul de vegetatie, o sporire a diversitatii botanice in favoarea speciilor cu frunza lata care au o inflorire treptata si prelungita in timp, constituind totodata si 'un tampon ecologic' care adaposteste si hraneste fauna utila( acarieni pradatori din familia Phytoseidae, viespi din familia Trichogramma etc.) p 62.