Cupr

ins/

Сод

ерж

ание

: Tema numărului: „Planul de dezvoltarea”

Периодическое издание Таможенной службы Республики Молдова журнал «VAMA».Учредитель: Государственное предприятие «Moldvama Grup», зарегистрированноеРегистрационной палатой РМ; регистрационный номер – 1003600038290.Главный редактор: Татьяна СмешнаяЖурналисты: Ольга Коларь, Татьяна МихайловаМенеджер по рекламе: Ксения СэкэрянуРедакционная коллегия: Наталья Каленик, Михаил Радукан, Вячеслав Балакчи,Дорин Пуриче, Татьяна Кунецки, Петру Балан, Владислав Швец, Ион Магу.Дизайн: Николай ВербицкийАдрес редакции: Кишинев, ул.Пушкина 22, каб. 551,555Телефоны редакции: (+373 22) 23-89-74, факс: (+373 22) 23-81-70

Подписной индекс журнала «VAMA»: 31952Подписаться на журнал можно в «Pota Moldovei», «Moldpresa», «Omnia Presa», «Ediţii periodice».– публикации на коммерческой основе.Ответственность за достоверность содержания рекламных материалов несет рекламодательЖурнал отпечатан в типографии «Elan Poligraf»

Colaborare:Memorandumul de înţelegere între autorităţile vamale şi sectorul privatpag. 36-37

Виктор Микулец: «Мы заинтересованы в том,чтобы положения меморандума эффективно применялись»стр. 38-40

Отрасль:«Крепкий» орешек молдавской экономики стр. 41-43

Evenimente:Un nou post vamal internстр. 44

Александр Подчищаев:Хочется говорить со студентами и выпускниками на одном языке!pag. 45-46

Muzeul Serviciului Vamal la un an de existenţăpag. 47

Colaborarea Internationala:Implicarea societăţii civile în procesulde monitorizare a sistemului vamal pag. 48-49

Şedinţă jubiliară a Consiliului conducătorilor serviciilor vamale din CSIстр. 50

Statistica:Organele vamale: intensificarea controluluipag. 51

Consultant Vamalpag. 52

Интервью номера:Виорел Мельник:«Уходящий год был позитивным для таможенной системы»стр. 3-5

Tema numărului:Planul de Dezvoltare Instituţională a Serviciului Vamal pentru anii 2009-2011pag. 6-11

“Customs Blueprints” - instrument de planificare strategică pentru autorităţile vamalepag. 12-14

Reguli:Cheltuielile transportpag. 15-16

Admiterea temporară conform sistemului ATApag. 17-19

Petiţionarea şi medierea în organele vamalepag. 20-21

Protecţia civilă şi apărarea împotriva incendiilorîn Serviciul Vamalpag. 22-23

Comentarii:Proiectul Codului de procedură vamală – tendinţe de perfectare şi codificare eficientăa cadrului legal în domeniu pag. 26-29

Tariful vamal Integrat al Moldoveipag. 30

Бюджетные приоритеты 2009 годастр. 31-32

Финансовый кризис:спокойствие, только спокойствие…стр. 33-35

2 3

Efectivului Serviciului Vamal

Stimaţi colaboratori ai Serviciului Vamal,

Măria sa Timpul ne aduce cu tenacitate în pragul unui nou an calen-daristic – 2009. Se apropie clipa, cînd ne vom lua rămas bun pentru totdeauna de

la anul 2008, trecîndu-l în istorie. Pentru fiecare din noi anul care s-a scurs a lăsat în suflet un caleidoscop de amintiri plăcute i mai puţin plăcute, ele toate alcătuind palitra de

culori ale încă unui an din viaţa noastră. Deja nu mai avem nici o ansă de a schimba ceva în acest tablou i ne rămîne doar să-l acceptăm aa cum a fost. Poate, cu un sentiment de regret pen-

tru aspiraţiile neîmplinite, poate cu mulţumire pentru realizări, care ne-au depăit ateptările. Dar numaidecît cu speranţa, proprie firii omeneti, că în anul ce vine vom izbuti să realizăm mai multe i

să le facem mai bine. Avem un serviciu deloc uor, care impune fiecăruia o responsabilitate contientizată enormă faţă de socie-

tate i de ţară. Numai de la înălţimea acestui principiu, devenit credo universal în săvîrirea fiecărei acţiuni, fiecărui pas, începe un vame adevărat, un patriot al neamului. Stimaţi colegi! Munca în echipă cere de la fiecare corectitudine i devotament cauzei comune. Realizări-le Serviciului Vamal, înregistrate pe parcursul ultimului an, datorează anume acestor calităţi, fiind expresia eforturilor zilnice, oneste, ale fiecăruia din dumneavoastră. La hotarul anilor ţin să vă aduc mulţumiri cordiale pentru munca depusă întru asigurarea vastei game de sarcini, aflate în competenţa Serviciului Vamal. Vă îndemn să purtaţi în suflet sentimentul mîndriei pentru faptul, că activaţi în această structură i să faceţi ceea ce vă stă în puteri pentru a-i spori autoritatea. Din partea conducerii Serviciului Vamal, precum i personal, vă adresez calde felicitări cu prilejul Anului Nou i frumoaselor sărbători de iarnă, însoţindu-le cu urări de bine, de sănătate, de viaţă lungă i noroc. Felicit i familiile dumneavoastră, care, sînt convins, vă acordă susţinere i dau dovadă de înţelegere în momentele, cînd vi se cer anumite sacrificii, legate de specificul profesiei.

MESAJ DE FELICITARE

Director generalViorel Melnic

La Mulţi ani!

2 3

INTERVIEW- Господин Мельник, если подвести предварительные итоги текущего года, каким он все-таки был для таможенной системы?

- Если говорить о сборе таможенных платежей, следует отметить, что год мы начали довольно неплохо. Для это-го были все предпосылки. Тут нужно понимать, что в условиях, когда объе-мы импорта у нас динамично растут из года в год, то, естественно, и показатели по таможенным сборам улучшаются. Приведу пример. В 2001 году отчисле-ния таможни в государственный бюд-жет республики составляли чуть боль-ше 1 млрд. леев. Сейчас этот показатель приблизился к 10 млрд. леев. Думаю, это о многом говорит. Что касается остальных элемен-тов, в частности, таможенной полити-ки, институциональных реформ, нам и здесь есть о чем говорить. Те преобра-зования, которые были осуществлены на протяжении этого года, тоже в целом обусловили получение неплохих ре-зультатов. Сегодня мы можем говорить об успехах в плане борьбы с контра-бандой, снижения уровня коррупции, внедрения упрощенных таможенных процедур и т.д. Один из принципи-альных моментов, на котором хотелось бы заострить внимание - это внедрение принципа «единого окна» в автомо-бильных пунктах пропуска. Букваль-но недавно зону таможенного контро-ля покинули фитосанитарная и вете-ринарная службы. Кстати, более месяца продолжался своеобразный пилотный проект в таможенных постах Тудора и Скулень, где работа велась без предста-вителей этих государственных контро-лирующих органов. Опыт доказал, что таможня справляется с полномочиями,

делегированными ей этими службами, и контроль грузов проходит без каких-либо трудностей. Внедрение системы «единого окна» обусловило существен-ное сокращение времени таможенного оформления товаров. А если говорить в целом, то уходящий год был позитив-ным для таможенной системы.

- На протяжении 2008 года ощущалось усиление сотрудничества Таможенной службы Республики Молдова с тамо-женными структурами соседних госу-дарств…

- Да, этому аспекту мы, как и плани-ровалось, уделили повышенное вни-мание. В частности, активные пере-говоры велись с представителями та-моженных органов Румынии и Укра-ины. Буквально месяц назад я провел встречу с председателем Государствен-ной таможенной службы Украины Ва-лерием Хорошковским, в ходе которой мы обсудили очень важные моменты двусторонних отношений. По итогам дискуссий достигнута договоренность об улучшении обмена информацией между таможенными органами двух стран. В том числе, было найдено ре-шение некоторых технических вопро-сов относительно предоставления раз-ного рода данных по пресечению схем контрабанды. Это принципиально важные аспекты сотрудничества. Не-маловажен и тот факт, что по основ-ным пунктам, включенным в повестку дня встречи, были достигнуты те ре-зультаты, на которые и рассчитывали обе стороны. Это говорит о наличии общих интересов развития сотруд-ничества в целях обеспечения эконо-мической безопасности наших госу-дарств.

Если же говорить о западном со-седе, то и здесь наметился прогресс. В октябре текущего года я встречался с руководством таможенной службы Ру-мынии. Нужно признать, что во взаи-моотношениях с таможенными струк-турами этой страны накопилось мно-го нерешенных вопросов. Встречи, которые прошли в Бухаресте на раз-ных уровнях, позволили возобновить то взаимовыгодное сотрудничество, которое и должно существовать между таможнями соседних государств. Хо-телось бы подчеркнуть, что развитие связей с Румынией в таможенной сфе-ре для нас принципиально важно. Что я имею в виду? Прежде всего, это обмен информацией. И не только предвари-тельной. Потому что в этом случае речь идет о согласовании с Брюсселем – ведь Румыния является членом Евросо-юза. Поэтому мы достигли соглашения о взаимном обмене данными по тому или иному факту. То есть по конкрет-ным запросам, случаям. Нам удалось убедить румынских коллег в том, что-бы они предоставляли нам документы, которые предъявляют молдавские эко-номические субъекты на румынских приграничных таможенных постах…

- А такая информация нужна?

- Несомненно, это очень важно. В пер-вую очередь, для пресечения, выявле-ния схем контрабандной поставки то-варов, подмены инвойсов, то есть до-кументов, подтверждающих реальную стоимость грузов, других сопроводи-тельных документов. Практика дока-зала, что зачастую недобросовестные экономические субъекты прибегают к фальсификации данных именно в этих документах. В частности, я имею

Виорел Мельник:«Уходящий год

был позитивным для таможенной

системы»Интервью с Генеральным директором Таможенной

службы Молдова Виорелом Мельник.

4 5

INTERVIEWв виду занижение стоимости груза в ин-войсах. Как правило, это происходит на отрезке дороги между таможенными постами Румынии и Молдовы. Думаю, это объясняет насколько важен тот кон-такт, который мы установили с румын-скими коллегами в данном вопросе. Та-ким образом, уже сегодня по первому нашему требованию румынские тамо-женники предоставят нам запрашива-емые данные. По моему глубокому убеждению, в плане борьбы с контрабандой, пре-сечения других противоправных дей-ствий таможенного характера, двусто-ронние отношения играют очень важ-ную роль. Этим в целом и объясняется наша активная работа в данном направ-лении.

- Господин Мельник, насколько извест-но, Таможенная служба готова прове-сти переговоры о подписании ряда до-кументов о сотрудничестве и с Бело-руссией…

- С этой страной у нас всегда были кон-структивные отношения. У нас никог-да не существовало недопонимания. Тут нужно понимать, что у Беларуси с Молдовой нет в первую очередь со-вместной границы, во-вторых – про-блем неконтролируемых участков, как приднестровский сегмент в случае с Украиной. Поэтому сейчас с белорус-скими таможенниками мы намерены развивать систему обмена предвари-тельной информацией. На самом деле, больше в этом заинтересована белорус-ская сторона. У нас развит экспорт пло-довоовощной и другой сельскохозяй-ственной продукции в эту страну. И учитывая это, белорусы несколько, ска-жем так, «боятся» реэкспорта польских яблок, турецких овощей. Естествен-но, мы приветствуем эту инициативу, и полностью разделяем их позицию. Так что сейчас нам нужно оговорить и разработать технические аспекты этого обмена информацией.

- А как развивается сотрудничество с российскими таможенными органами?

- Плодотворно. Совсем недавно до-стигнута договоренность об иниции-ровании переговоров по проекту Про-токола об обмене предварительными данными. Мы очень заинтересованы в подписании этого документа. Мно-гим известно, что сейчас ввоз алко-гольной продукции в Российскую Фе-дерацию осуществляется через один терминал. Почему? Потому что Россия не доверяет экономическим субъектам: и молдавским экспортерам, и россий-ским импортерам. Соответственно, было принято решение, чтобы весь поток алкогольной продукции из Мол-довы ввозился через один пункт. Тут осуществляется тщательный контроль каждой партии товаров. Я недавно встречался с руковод-ством Федеральной таможенной служ-бы России и получил подтверждение их готовности изучить возможность обозначения как минимум еще одного терминала, через который молдавские вина и коньяки можно будет ввозить в РФ. Но это при условии, что мы будем предоставлять им предварительную информацию.

- Господин Мельник, в течение это-го года в системе были осуществлены значительные кадровые перестановки, ротация сотрудников внутри и Цен-трального аппарата, и на местах. Это было так необходимо?

- Я бы хотел прежде всего поговорить о ротации. Когда я возглавил Тамо-женную службу, то намеревался карди-нально пересмотреть систему ротации кадров. Мы проконсультировались с экспертами Европейского союза, кото-рые ответили нам, что применяемую до сих пор практику нужно сохранить. Они сослались на то, что территория нашей страны не так уж велика и осо-бых проблем с передвижением тамо-

женников с одного места работы на другое нет. Хотя потом все-таки было принято решение о том, чтобы эта ро-тация осуществлялась в рамках тамо-жен, а не всей системы. Я считаю, что это логично. А по поводу перестановок, имев-ших место в течение года, я бы не ска-зал, что это связано только с прихо-дом нового руководства в Таможенную службу. По моему мнению, это нужно было делать давно. И то, что мы пыта-емся стимулировать этот обмен кадра-ми, должно обусловить улучшение ра-боты таможенной системы. Принимая во внимание то, что у нас страна маленькая, многие друг дру-га знают, я реализовал первую иници-ативу. Тогда на два месяца были «пере-двинуты» все начальники таможен. Это был своеобразный стратегический шаг. Я рассчитывал, что в течение этих двух месяцев всплывут все недостат-ки, недоработки в каждой таможне. В частности, на среднем уровне. Что та-кое средний уровень? Это начальники отделов, секторов и постов. Я бы хотел пояснить некоторые моменты. Началь-ник таможни - это не политическая фигура. Это, можно сказать, регио-нальный менеджер, который не всегда вникает во все аналитические аспекты работы таможни. Поэтому я попытался их на время заменить для того, чтобы дать возможность другим определить-ся с тем, какие новые и актуальные за-дачи стоят перед таможенной системой и при этом, получить от них предложе-ния по их реализации. Еще один очень важный момент: при этой временной перестановке я сделал акцент на систему информиро-вания работников по поводу того, ка-ковы их функции, обязанности и т.д. Именно в это время я поменял много начальников отделов и секторов тамо-женных постов. Когда же начальники таможен вернулись, там была налажена другая «инфраструктура» человеческо-го потенциала. Во-вторых, была проделана се-рьезная работа в плане усиления на-правлений по борьбе с контрабандой. К сожалению, этот процесс длился до-вольно долго – 2-3 месяца…

- Эти кадровые изменения оправдали себя?

- Сегодня я со всей ответственностью могу заявить, что это и оправдало себя, и позволило получить ощутимые ре-

Интервью номера

4 5

INTERVIEWзультаты. В частности, в плане борьбы с контрабандой. Ранее я отметил, что мы усилили подразделения по борьбе с контрабандой. Потому что необходи-мость в этом была очевидной. Во всех развитых странах первая линия тамо-женного контроля постепенно пере-ходит в пост таможенный аудит, ана-лиз рисков и т.д. Учитывая это, было принято решение увеличить, незначи-тельно, штаты подразделений по борь-бе с этим явлением. И не только в Цен-тральном аппарате, но и во всех тамож-нях. Большие надежды сегодня мы воз-лагаем на мобильные группы и отделы по анализу рисков. Несмотря на то, что прогресс ощущается, есть улучшение показателей, признаюсь, все-таки ожи-дал больших результатов…

- О чем и заявили на недавнем заседа-нии коллегии Таможенной службы…

- Если честно, не только это заставило меня организовать это заседание. Я хо-тел обнародовать те результаты, кото-рые мы получили в итоге проведенных в этом году преобразований. Не толь-ко кадровых, но и структурных, ин-ституциональных. Да, отчет содержал много критики. Но я считаю, что без критики - конструктивной, невозмож-но двигаться вперед. Проанализировав ситуацию, я предложил членам колле-гии не уволить, а снять с занимаемых должностей некоторых начальников таможенных постов. Была поддержа-на и инициатива временно отстранить и начальника Леушенской таможни… Посмотрим, удастся ли временному ра-ботнику что-то изменить в работе это-го поста. Чем я руководствовался при при-нятии этих решений? Во-первых, то, что касается поста Леушень. Нужно признать, что инфраструктура, соз-данная здесь, одна из лучших в стра-не. И через него проходит около 60-70% всего потока грузов из Евросоюза в Молдову, в том числе, и транзитные товары. Это означает, что этот пост очень «привлекателен» с точки зрения совершения нарушений таможенного характера. Сигналы об этом были и, в этом году я предпринял довольно-таки решительные действия в отношении работы этого поста. Были ротации, увольнения. Я знаю, что это неодно-значно было воспринято. Но, как гово-рится, цель оправдывает средства: мы всеми силами пытаемся снизить уро-вень коррупции в таможенных орга-

нах. Нравится это кому-то или нет, мы продолжим борьбу с этим феноменом. А еще на коллегии мы рассмотре-ли и другие вопросы. В частности, Ин-ституциональный план развития Тамо-женной службы на 2009-2011 годы. По-мимо этого, мы представили отчет о выполнении так называемой контроль-ной цифры, то есть плана отчислений таможни в государственный бюджет. Естественно, я не мог не затронуть во-просы работы всей таможенной систе-мы, касающейся таможенных сборов и платежей.

- Господин Мельник, а план отчисле-ний в бюджет выполнен?

- Да. По состоянию на 1 декабря тамо-женные органы не только выполнили, но и перевыполнили годовой план по сбору таможенных платежей в госбюд-жет на 1,4%. И это с учетом того, что в июне текущего года в Закон о бюдже-те были внесены поправки, увеличив-шие контрольную цифру для нас на 421 млн. леев. Но нужно признать, что последние 2-3 месяца ощущается негативное влия-ние международного финансового кри-зиса. Цифры говорят сами за себя: если темп роста импорта за первые девять месяцев текущего года составили по от-ношению к показателям аналогичного периода прошлого года 45%, то в октя-бре-ноябре этот темп значительно сни-зился. Относительно экспортных опе-раций, могу также сказать, что и тут мы наблюдаем снижение объемов. Понят-но, что и это связано с кризисной ситу-ацией, в которой находятся зарубежные партнеры наших производителей.

- Судя по всему, совсем недавно удалось частично решить и вопрос о строи-тельстве современного терминала, о котором у нас так давно говорят?..

- Строительство современного тер-минала остается одним из основных приоритетов развития таможенной

инфраструктуры Молдовы. Этого до-бивался не только я, но и мои предше-ственники. Проблема была в том, чтобы по-лучить участок площадью 14 га вблизи столицы и построить там удобный, до-ступный терминал для всех экономи-ческих субъектов. Дискуссии по этому вопросу с местными властями приго-рода велись очень долго. В конце кон-цов, совет Крикова принял решение о выделении этих земель, при условии, что городу предоставят участок анало-гичной площади в другом месте. Госу-дарство согласилось на такой «обмен», осознавая, насколько важна реализа-ция проекта по строительству совре-менного таможенного объекта. Сейчас нам предстоит пройти все законные процедуры, связанные с вы-ведением этих земель из сельскохо-зяйственного оборота. Только после этого мы сможем приступить к реше-нию технических вопросов, в том чис-ле, связанных с проектированием. Это самый дорогостоящий, амбициозный проект, который намерены реализо-вать таможенные органы.

- Чего Вы ждете от года наступающе-го?

- Ну, я скажу о том, над чем буду рабо-тать. Прежде всего, постараюсь улуч-шить условия работы всех сотрудни-ков таможенной сферы. А это и мате-риально-техническое обеспечение, и размер заработной платы. Это, по мо-ему мнению, не то что заставит, скорее простимулирует людей к большей от-даче при исполнении служебных обя-занностей. Так мы сможем добиться и снижения уровня коррупции, и сокра-щения объема контрабанды, роста по-казателей выявления различных нару-шений таможенного характера и т.д. А вообще, я, как собственно говоря, и все остальные, жду от года наступающего только хорошего…

Татьяна Смешная

Интервью номера

6 7

DEZVOLTAREA a 28 noiembrie, la şedinţa Consiliului Colegial al Serviciului Vamal a fost apro-bat Planul de Dezvoltare Instituţională a Serviciului Vamal pentru anii 2009-2011. Acest document strategic pe termen me-diu a fost elaborat în contextul realizării reformei administraţiei publice centrale şi în baza indicaţiei Prim-ministrului din 18 decembrie 2007.

Planul de Dezvoltare Instituţională a Serviciului Vamal pentru anii 2009-2011 (în continuare – PDI) este conceput ca un instrument care va asugura revizuirea şi ajustarea diverselor priorităţi şi obiec-tive, refl ectate în Strategia Naţională de Dezvoltare, Programul de activitate a Gu-vernului şi în alte documente de politici. Astfel, PDI are următoarele obiecti-ve de bază:• să defi nească clar misiunea şi respon-sabilităţile operaţionale ale Serviciului Vamal;• să identifi ce şi să prioritizeze îndepli-nirea sarcinilor şi obiectivelor Serviciului Vamal în corespundere cu alte documente de politici naţionale. PDI refl ectă modul de implementare a acestor sarcini şi obiec-tive;• să identifi ce, în baza priorităţilor sta-bilite, lacunele existente, precum şi măsu-rile de înlăturare a acestora. În acest context, PDI este un instru-ment de prioritizare a activităţii Serviciu-lui Vamal, de planifi care, monitorizare şi de identifi care a necesităţilor pentru con-solidarea capacităţilor instituţionale în vederea atingerii diferitelor obiective de politici stabilite în documentele strategi-ce sectoriale şi naţionale. Principalele componente ale PDI sunt: - viziune pe termen mediu;- analiza mediului intern şi extern şi

identifi carea principalilor factori impli-caţi;- analiza resurselor disponibile;- stabilirea unor obiective măsurabile şi relaţionarea acestora cu condiţiile de fi -nanţare. Elaborarea proiectului PDI a fost pusă în sarcina unui grup de lucru format din şefi i Direcţiilor Aparatului central, Administratorii ÎS „Vamtehinform” şi ÎS „Moldvama-Grup”. Grupul de lucru a activat conform unui program elaborat în acest sens, re-zultatele fi ind analizate în cadrul şedinţe-lor convocate în mod regulat. Principalele funcţii ale grupului au fost: supravegherea şi coordonarea între-gului proces de elaborare a PDI; aproba-rea informaţiei care urmează a fi inclusă în proiectul PDI; luarea deciziilor cu pri-vire la priorităţi şi obiective; defi nitivarea PDI pentru aprobarea lui ulterioară. Astfel, putem constata, că conţinutul planului refl ectă, în mare parte, viziunile tuturor subdiviziunilor serviciului vamal şi membrilor grupului de lucru. La elaborarea proiectului Planului s-a ţinut cont de Metodologia de elaborare a planurilor de dezvoltare instituţională a autorităţilor administraţiei publice cen-trale, aprobată prin Dispoziţia Guvernu-lui din 23 ianuarie 2008, şi de Ghidul res-pectiv, aprobat de Aparatul Guvernului la 26 ianuarie 2008. Asistenţa metodologică în procesul elaborării proiectului PDI conform cerin-ţelor a fost oferită de către expertul din cadrul Aparatului Guvernului. De asemenea, în scopul asigurării respectării standardelor europene, pro-iectul Planului a fost remis spre avizare către EUBAM. Propunerile experţilor EUBAM au fost luate în considerare la pregătirea redacţiei fi nale.

În vederea implicării societăţii civile în procesul decizional, acest document stra-tegic a fost prezentat membrilor Comite-tului consultativ. Concomitent, Serviciul Vamal a lansat o invitaţie pentru prezen-tarea propunerilor vizavi de proiectul PDI, plasînd textul acestuia pe pagina-web a Serviciului Vamal. Conform procedurii stabilite, versiu-nea fi nală a proiectului PDI a fost remisă spre coordonare Aparatului Guvernului, Ministerului Economiei şi Comerţului şi Ministerului Finanţelor, din partea cărora au parvenit avize pozitive. Cu referire la conţinutul proiectului PDI, putem constata că acesta cuprinde componenta de management a Serviciu-lui Vamal (se prezintă misiunea, viziunea şi valorile instituţiei, precum şi o analiză a resurselor umane şi fi nanciare, a mediului intern şi extern al instituţiei). Documen-tul cuprinde, de asemenea, priorităţile pe termen mediu şi principalele direcţii de acţiune ale instituţiei, pe baza cărora se elaborează componenta bugetară. Proiectul PDI al Serviciului Vamal este constituit din 6 capitole după cum urmează:

I. MISIUNEA, VIZIUNEA, VALORILE.MISIUNEMisiunea Serviciului Vamal constă în pro-movarea politicii vamale, în vederea asi-gurării securităţii economice a statului, prin facilitarea comerţului, securizarea trafi cului internaţional de mărfuri şi mij-loace de transport, asigurarea respectării reglementărilor vamale, perceperii drep-turilor de import şi export, lupta împo-triva fraudelor vamale, dezvoltarea unei administraţii profesioniste şi transparen-te, care implementează standarde interna-ţionale în vederea simplifi cării procedu-

Planul de Dezvoltare Instituţională a Serviciului Vamal pentru anii 2009-2011Secţia analiză, planifi care strategică şi integrare europeană,Aparatul Directorului general

Tema numărului

L

6 7

DEZVOLTAREADEZVOLTAREADEZVOLTAREADEZVOLTAREADEZVOLTAREArilor de vămuire şi protejează societatea, aplicînd uniform şi imparţial legislaţia vamală.

VIZIUNEServiciul Vamal asigură securitatea eco-nomică a statului în corespundere cu standardele internaţionale, facilitează co-merţul în colaborare cu societatea civilă şi mediul de afaceri, întru sporirea comerţu-lui extern şi crearea unui climat favorabil pentru atragerea investiţiilor.

VALORILE Colaboratorii Serviciului Vamal împărtă-şesc următoarele valori comune:- Profesionalism şi efi cienţă evidenţia-te prin îndeplinirea calitativă a atribuţii-lor organelor vamale şi tendinţa continuă spre perfecţionare profesională;- Dedicaţie maximă orientată spre dezvoltarea sistemului vamal naţional;- Etica şi integritatea profesională, re-prezentarea cu demnitate în relaţiile cu societatea, autorităţile naţionale şi cele in-ternaţionale;- Obiectivitate, disciplină, demnitate şi responsabilitate;- Transparenţa activităţilor şi deschi-dere pentru dialog.

II. ANALIZA MEDIULUIINTERN În acest capitol este analizat managemen-tul şi resursele umane; procesul decizio-nal, comunicarea; planifi carea fi nanciară. De asemenea, sunt menţionate lacunele identifi cate şi se propun măsuri de sporire a capacităţii instituţionale. Analiza şi eva-luarea capacităţilor instituţionale a avut drept scop identifi carea şi analiza pro-blemelor de management ale Aparatului Central al Serviciului Vamal. Acest proces a fost efectuat în două etape: 1) colectarea datelor prin chestionarea şi intervievarea angajaţilor Serviciului Vamal; 2) analiza acestora, precum şi a documentelor in-terne relevante. Pentru identifi carea punctelor tari şi slabe ale instituţiei a fost utilizată Anali-za SWOT. Rezultatele acestei analize sînt prezentate în tabelul de mai jos:

PUNCTELE TARI ŞI PUNCTELE SLABE ALE SERVICIULUI VAMAL

PUNCTE TARI (Strengths)- Reforma instituţională din 2007 a sistemului vamal s-a soldat cu instituirea a 8 birouri vamale consolidate;- Dotarea individuală a angajaţilor SV cu mijloace tehnice moderne;

- Existenţa Centrului de instruire pro-priu pentru colaboratorii vamali (din de-cembrie 2007); - Existenţa Comitetului Consultativ constituit din reprezentanţii SV şi ai aso-ciaţiilor de agenţi economici contribuie la promovarea transparenţei în activitatea vamală; - Condiţii şi spaţiu sufi cient pentru desfăşurarea activităţilor de muncă;- Implementarea procedurii angajării funcţionarilor prin concurs deschis con-tribuie la transparenţa şi obiectivitatea procesului de recrutare a personalului; - Existenţa fi şelor de post pentru toţi funcţionarii autorităţii;Nivel bun de comunicare internă.

PUNCTE SLABE (Weaknesses)- Personal insufi cient motivat din cau-za sistemului salarial din administraţia publică;- Gradul scăzut de cunoaştere a limbii engleze la nivel fl uent - Insufi cienţa nivelului de colaborare cu mass-media;- Lipsa unei strategii de comunicare;- Nivelul redus de colaborare cu soci-etatea civilă şi, în consecinţă, implicarea scăzută a societăţii civile în procesul de elaborare a politicilor şi actelor normati-ve;- Lipsa capacităţilor instituţionale şi a experienţei în planifi carea bugetară pe programe;- Imaginea Serviciului Vamal ca insti-tuţie cu nivel înalt de corupţie.

MĂSURI PENTRU FORTIFICAREA CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALE• Atragerea angajaţilor competenţi şi puternic motivaţi; Dezvoltarea sistemului de motivare;• Perfecţionarea procedurii de evalua-re a personalului; • Elaborarea şi implementarea progra-mului de planifi care a carierei;• Implementarea programului de for-mare profesională continuă în baza iden-tifi cării a necesităţilor de instruire;• Crearea condiţiilor pentru instruirea profesională la locul de muncă a tinerilor specialişti;• Organizarea cursurilor de studiere a limbilor moderne (engleza, franceza);• Motivarea fi nanciară şi non-fi nancia-ră a persoanelor care urmăresc activitatea tinerilor angajaţi;• Creşterea gradului de sensibilizare a agenţilor economici pentru respectarea reglementărilor vamale şi contribuirea la contracararea fraudelor transfrontaliere;

• Planifi carea şi desfăşurarea unor campanii de mediatizare de anvergură pe teme de interes major, precum familiari-zarea sectorului privat cu noile reglemen-tări vamale şi consolidarea transparenţei în activitatea vamală;• Fortifi carea cooperării cu ONG; • Introducerea planifi cării bugetare pe programe;

III. ANALIZA MEDIULUIEXTERN ŞI IMPACTULUI În capitolul dat se prezintă analiza celor 6 factori: politici, economici, sociali, tehno-logici, legislativi şi de mediu. De aseme-nea, se analizează raporturile cu institu-ţiile şi organizaţiile care infl uenţează dez-voltarea Serviciului Vamal, printre care: autorităţile administraţiei publice centra-le, organizaţiile internaţionale de profi l, donatorii, ONG-urile, mass-media, agen-ţii economic şi populaţia.

OPORTUNITĂŢI ŞI RISCURI ÎN CADRUL MEDIULUI EXTERN

OPORTUNITĂŢI (Opportunities)- Sprijinul organizaţiilor internaţiona-le de profi l, UE şi altor ţări prin fondurile structurale. Disponibilitatea acestora de a acorda asistenţa tehnică şi fi nanciară - Posibilităţi avansate de participare la diferite seminare, conferinţe de nivel re-gional şi internaţional, facilitîndu-se, ast-fel, dezvoltarea cooperării transfrontalie-re şi posibilităţilor de preluare a experien-ţei- Relaţii bune cu organizaţiile interna-ţionale de profi l- Vectorul european al dezvoltării ţării facilitează activitatea SV- Intensifi carea relaţiilor cu UE, ceea ce permite aproximarea de cele mai bune practici europene, precum şi o armoniza-re coerentă a legislaţiei naţionale cu cea a UE- Dezvoltarea parteneriatului public-privat- Consolidarea mediului de afaceri- Diversifi carea pieţei tehnologiilor in-formaţionale şi comunicaţiilor- Creşterea gradului de acces al benefi -ciarilor de servicii la diferite surse infor-maţionale

RISCURI (Threats)- Oferta forţei de muncă în domeniu nu satisface cererea existentă sub aspect calitativ- Nivel redus de corelare dintre pregă-tirea profesională a tinerilor specialişti şi cerinţele actuale ale pieţei de muncă

Tema numărului

8 9

DEZVOLTAREADEZVOLTAREADEZVOLTAREA- Migrarea forţei de muncă califi cate spre sectorul privat sau în alte ţări- Educaţia superioară cît şi cea genera-lă în domeniu nu satisface cerinţele actua-le ale pieţei- Soluţionarea, soluţionarea neadecva-tă sau nesoluţionarea confl ictului transni-strean- Tergiversări în aprobarea actelor nor-mative datorită procedurilor anevoioase de avizare de către alte autorităţi publice- Schimbări relativ dese ale cadrului legislativ şi normativ- Constrîngerile bugetare actuale pri-vind salarizarea sistemului bugetar şi sus-ţinerea reformei administraţiei publice- Imaginea proastă a administraţiei publice în rîndul cetăţenilor, mass-media etc.- Capacităţile reduse ale administraţiei publice- Implicarea redusă a societăţii civile şi ONG-urilor în procesul de luare a deci-ziilor- Comunicarea defi citară şi adeseori difi cilă cu autorităţile APCRezistenţa puternică la schimbare a acto-rilor implicaţi

IV. OBIECTIVE STRATEGICE, PRIORITĂŢI PE TERMEN MEDIU ŞI ACŢIUNILE PRIORITARE În capitolul respectiv se evidenţiază di-recţiile strategice din documentele de po-litici naţionale. La formularea obiectivelor strategice şi a priorităţilor pe termen mediu au fost utili-zate, ca documente de referinţă, recoman-dările Organizaţiei Mondiale a Vămilor, inclusiv pentru implementarea Standar-delor Cadru privind Securitatea şi Faci-litarea Comerţului Mondial, „Customs Blueprints”- document elaborat de Co-misia Europeană ce cuprinde standarde şi practici avansate în domeniul vamal şi se recomandă a fi utilizat în vederea evaluă-rii gradului de compatibilitate a sistemu-lui vamal naţional cu standardele UE. Astfel, conform proiectului PDI obiecti-vele strategice ale Serviciului Vamal sunt:Ø asigurarea securităţii economice a statului; Ø implementarea standardelor interna-ţionale în vederea simplifi cării procedu-rilor de vămuire şi securizării trafi cului internaţional de mărfuri şi mijloace de transport; Ø dezvoltarea unei administraţii profe-sioniste şi transparente. În scopul atingerii obiectivelor strategi-ce au fost identifi cate o serie de priori tăţi

pentru perioada 2009-2011 spre realiza-rea cărora Serviciul Vamal va îndrepta toate resursele disponibile: - simplifi carea procedurilor vamale; - efi cientizarea controlului vamal; - dezvoltarea capacităţilor instituţio-nale.

V. DIRECŢIILE DE ACTIVITATEÎn capitolul cinci sunt prezentate princi-palele domenii de activitate care alcătu-iesc misiunea Serviciului Vamal. Acţiunile prioritare sînt cuprinse în pro-iectele şi iniţiativele concrete pe care Ser-viciul Vamal le va implementa în perioada 2009-2011 pentru îndeplinirea priorităţi-lor identifi cate pe termen mediu. Acţiuni-le prioritare vor fi refl ectate în planurile anuale de acţiuni, fi ind în concordanţă cu documentele de politici menţionate. În scopul realizării Misiunii, în proiectul Planului sunt identifi cate 6 direcţii de ac-tivitate, după cum urmează:

DIRECŢII DE ACTIVITATE1. Implementarea instrumentelor de fa-cilitare a comerţului şi efi cientizarea con-trolului vamal.2. Optimizarea activităţii de manage-ment al riscurilor în vamă. 3. Dezvoltarea infrastructurii vama-le, utilizarea tehnologiilor moderne şi consolidarea/sporirea capacităţilor insti-tuţionale ale laboratorului vamal.4. Perfecţionarea implementării meca-nismului de cooperare a Serviciului Va-mal cu alte autorităţi naţionale şi interna-ţionale în domeniul combaterii fraudelor vamale şi facilitării comerţului.5. Aplicarea măsurilor la frontieră în vederea protecţiei proprietăţii intelectua-le. 6. Efi cientizarea sistemului de manage-ment al resurselor umane şi perfecţionare profesională a colaboratorilor vamali.

Pentru fi ecare domeniu de activitate se prezintă:• Descrierea succintă a situaţiei curen-te (rezultatele deja obţinute şi principale-le probleme ce urmează a fi soluţionate în viitor). • Defi nirea obiectivelor generale şi specifi ce, formulate astfel încît să permită monitorizarea şi evaluarea lor ulterioară.• Activităţile planifi cate pentru reali-zarea obiectivelor respective. • Identifi carea subdiviziunilor respon-sabile de realizarea obiectivelor.• Descrierea succintă a rezultatelor principale scontate şi indicatorii de per-formanţă.

• Lista principalelor acte normative şi documente strategice. • Identifi carea documentelor de poli-tici sau proiectelor de acte normative pe care Serviciul Vamal intenţionează să le elaboreze.

1. IMPLEMENTAREA INSTRU-MENTELOR DE FACILITARE A COMERŢULUI ŞI EFICIENTIZA-REA CONTROLULUI VAMALObiective generale- Dezvoltarea şi implementarea unui mecanism de facilitare a comerţului întru minimizarea costurilor, cerinţelor de in-formaţie şi documentare, precum şi tim-pului necesar pentru efectuarea procedu-rilor vamale şi altor formalităţi la fronti-eră de către comunitatea de afaceri, asi-gurînd concomitent creşterea securităţii lanţului (reţelei) de aprovizionare. - Promovarea parteneriatului între vamă şi comunitatea de afaceri, în coope-rare cu alte autorităţi publice de resort, prin intermediul unor proceduri transpa-rente, efi ciente şi efective. - Dezvoltarea şi implementarea proce-durilor de control vamal efi ciente şi opti-me, care contribuie la facilitarea fl uxului de mărfuri, asigurînd, totodată, colecta-rea drepturilor de import-export şi pro-tecţia cetăţenilor.- Dezvoltarea unui sistem de tranzit care facilitează comerţul legitim şi trans-portarea mărfurilor, asigură un control vamal efectiv şi efi cient, utilizarea tehno-logiilor moderne şi corespunde atât cerin-ţelor organelor vamale, cât şi necesităţilor agenţilor economici.

Obiectivele specifi ce- Implementarea mecanismului de consultare cu comunitatea de afaceri în procesul de elaborare şi implementare a noilor politici şi proceduri vamale, pre-cum şi dezvoltarea parteneriatului cu sec-torul privat în vederea asigurării cores-punderii metodelor de lucru ale organelor vamale necesităţilor comerţului legitim. - Dezvoltarea procedurilor şi metode-lor de cooperare a organelor vamale cu autorităţile publice relevante şi comunita-tea de afaceri, întru facilitarea fl uxurilor comerciale şi evitarea dublării activităţi-lor. - Stabilirea şi implementarea unor re-glementări, proceduri şi metode de con-trol transparente şi previzibile, oferind comunităţii de afaceri posibilităţi de a fi pe deplin familiarizată cu drepturile şi obligaţiile sale, asigurînd încredere şi res-pect reciproc.

Tema numărului

8 9

DEZVOLTAREADEZVOLTAREADEZVOLTAREADEZVOLTAREADEZVOLTAREA- Realizarea controalelor vamale în mod sistematic, coerent, fl exibil, bazat pe analiza riscurilor şi principiul selectivităţii. - Cooperarea la nivel de politici, la ni-vel operaţional între Serviciul Vamal şi alte autorităţi prezente în punctele vamale de frontieră şi interne, precum şi promovarea cooperării vamale transfrontaliere la nivel bilateral şi internaţional. - Dezvoltarea abordării de securitate a (reţelei) lanţului de aprovizionare în pri-vinţa controlului vamal. - Dezvoltarea, implementarea şi revi-zuirea regulată a cadrului normativ, a mă-surilor operaţionale şi instituţionale în ve-derea asigurării aplicării optime şi efi ciente a procedurilor de tranzit, precum şi teh-nologiile moderne pentru colectarea, pro-cesarea şi transmiterea datelor referitor la tranzit.- Implementarea procedurilor de tran-zit simplifi cate şi dezvoltarea unui partene-riat durabil între organele vamale cu parti-cipanţii în sistemul de tranzit.Rezultatele scontate - Efi cientizarea controlului vamal - Sistemul de monitorizare în timp real a evenimentelor implementat - Reducerea formalităţilor vamale - Organizarea în mod armonizat inter-venţiile serviciilor vamale şi ale altor servi-cii de control- Sporirea transparenţei în activitatea serviciului - Dezvoltarea parteneriatului între vamă şi comunitatea de afaceri - Implementarea NCTS - Monitorizarea „ghişeului unic”Indicatorii de performanţă- Durata procedurilor de vămuire- Numărul documentelor necesare pen-tru vămuire- Costul procedurilor de vămuire - Suma drepturilor de import/export incasate - Numărul memorandumurilor de înţe-legere semnate

2. OPTIMIZAREA ACTIVITĂŢII DE MANAGEMENT AL RISCURILOR ÎN VAMĂ Obiective generaleImplementarea tehnicilor corespunzătoa-re pentru identifi carea sistematică a riscu-rilor, elaborarea şi realizarea acţiunilor de prevenire şi minimalizare a riscurilor, apli-carea tehnologiilor moderne de colectare şi prelucrare a informaţiei, precum şi eva-luarea efi cienţei aplicării măsurilor de ad-ministrare a riscurilor în scopul elaborării propunerilor de facilitare şi modernizare a controlului vamal.

Obiectivele specifi ce- Dezvoltarea, în conformitate cu standardele internaţionale, a unui model armonizat de management al riscurilor utilizat la efectuarea controlului vamal al mărfurilor, care asistă la evaluarea efi -cacităţii măsurilor aplicate şi asigură res-pectarea reglementărilor vamale.- Identifi carea unor măsuri adecva-te pentru a determina domeniile cu risc sporit în vederea redistribuirii resurselor disponibile în direcţiile prioritare de acti-vitate.- Efi cientizarea activităţilor de colec-tare, generalizare şi analiză a informaţiei utilizate la elaborarea şi realizarea măsu-rilor de prevenire sau minimizare a riscu-rilor. - Stabilirea unor mecanisme efi ciente de comunicare şi cooperare între subdi-viziunile responsabile de colectarea in-formaţiilor din cadrul Serviciului Vamal.- Dezvoltarea cooperării la nivel de politici şi operaţional cu autorităţile na-ţionale, abilitate cu dreptul de acumulare şi gestionare a informaţiilor în domeniul vizat, precum şi cu instituţiile internaţi-onale specializate, în vederea asigurării unui schimb de informaţii efi cient şi si-gur. - Alocarea resurselor sufi ciente în ve-derea asigurării condiţiilor necesare pen-tru colectarea, analiza şi evaluarea infor-maţiilor, utilizînd tehnologiile informaţi-onale moderne de diseminare a informa-ţiei.

Rezultatele scontate- Modelul armonizat de management al riscurilor stabilit- Sistemul automatizat de selectivitate dezvoltat, bazat pe profi luri de risc la ni-vel naţional şi local - Controlul vamal selectiv efectuat în baza unui management efi cient al riscuri-lor - Mecanism de schimb de informaţii stabilit şi implementat- Canalul electronic funcţional pentru colaborare internă - Activitatea efi cientizată a secţiilor de analiză şi management al riscurilor în baza rezultatelor şi recomandărilor ela-borate în urma monitorizării efectuate- Acţiuni de prevenire a riscurilor sau de minimalizare a consecinţelor acestora identifi cate şi aplicate în activitatea orga-nelor vamale

Indicatori de performanţă- Programul soft elaborat şi instalat în cadrul SV şi al altor organe de control

- Numărul de profi luri de risc elabora-te şi utilizate - Numărul de recomandări elaborate pentru efi cientizarea activităţii vamale în baza studiilor/analizelor efectuate- Numărul de acorduri semnate cu or-ganele omologe şi alte structuri internaţi-onale relevante pentru efectuarea schim-bului de informaţii - Numărul surselor de informaţii şi timpul de oferire a informaţiilor- Numărul de operaţiuni şi controale organizate în comun cu organele de con-trol naţionale

3. DEZVOLTAREA INFRASTRUC-TURII VAMALE, UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR MODERNE ŞI ÎNTĂRIREA CAPACITĂŢILOR IN-STITUŢIONALE ALE LABORATO-RULUI VAMAL Obiective generale- Dezvoltarea, întreţinerea infrastruc-turii vamale şi dotarea cu echipament modern care susţine realizarea obiective-lor strategice ale Serviciului Vamal pre-cum şi contribuie la îmbunătăţirea rezul-tatelor prin aplicarea tehnologiilor mo-derne.- Dezvoltarea Sistemului Informaţio-nal Integrat Vamal în conformitate cu standardele internaţionale, în vederea perfecţionării procedurilor vamale, spo-ririi efi cacităţii controlului vamal şi ma-nagementului riscurilor, schimbului de informaţii cu alte instituţii şi utilizării efi ciente a resurselor şi tehnologiilor mo-derne.- Implementarea mecanismului ce asi-gură servicii de laborator în scopuri va-male prin determinarea naturii, clasifi că-rii tarifare, originii şi valorii mărfurilor în vederea implementării instrumente-lor tarifare şi netarifare de reglementare a comerţului exterior, aplicării măsurilor de securitate, protecţie a cetăţenilor şi a mediului înconjurător.

Obiectivele specifi ce- Implementarea unor mecanisme de identifi care a necesităţilor de dezvoltare a infrastructurii vamale pe termen scurt şi lung, promovarea politicii investiţionale efi ciente şi fl exibile faţă de mediul schim-bător, în vederea redistribuirii resurselor disponibile în direcţiile prioritare de acti-vitate. - Elaborarea unor programe fi nanciare care susţin planurile strategice şi investiţi-onale, precum şi efi cientizarea sistemului de management al acestora.- Implementarea şi actualizarea regula-

Tema numărului

10 11

DEZVOLTAREADEZVOLTAREADEZVOLTAREADEZVOLTAREADEZVOLTAREAtă a strategiei în domeniul utilizării tehno-logiilor informaţionale în sistemul vamal. - Adaptarea continuă a sistemului in-formaţional la tehnologiile moderne, în-tru asigurarea accesului operativ şi sim-plifi cat la resursele automatizate pentru utilizatorii externi şi interni.- Utilizarea efi cientă a tehnologiilor informaţionale în cadrul procedurilor de vămuire astfel încît durata acestora şi nu-mărul operaţiunilor efectuate manual să fi e redus considerabil, asigurînd totoda-tă corelaţia între fl uidizarea trafi cului de mărfuri şi combaterea fraudelor vamale. - Dezvoltarea mecanismului de schimb de date la nivel naţional, regional şi internaţional, utilizînd tehnologiile in-formaţionale.- Perfecţionarea profesională continuă a personalului în domeniul tehnologiilor informaţionale.- Dezvoltarea capacităţilor instituţio-nale şi operaţionale ale laboratorului va-mal prin elaborarea şi implementarea po-liticilor de gestionare a acestuia, a siste-melor de calitate, procedurilor şi metode-lor de lucru în conformitate cu legislaţia şi standardele în domeniu, prin instruirea personalului şi dezvoltarea colaborării cu alte laboratoare specializate, şi instituţii de profi l nationale şi internationale.

Rezultatele scontate şi indicatori - Dezvoltarea şi modernizarea infra-structurii vamale.- Dezvoltarea şi actualizarea continuă a Sistemului Informaţional Integrat Va-mal.- Crearea laboratorului vamal şi dez-voltarea capacităţilor instituţionale şi operaţionale ale acestuia.

Indicatori de performanţă: - Strategia investiţională şi planul de implementare elaborate;- Modulul de declarare electronică a mărfurilor elaborat şi implementat;- Modulul NSTC elaborat şi imple-mentat;- Numărul agenţilor economici ce utili-zează procedura de declarare electronică;- Rapoarte statistice şi analitice elabo-rate;- Laborator vamal dotat cu echipa-ment necesar şi personalul instruit

4. PERFECŢIONAREA IMPLEMEN-TĂRII MECANISMULUI DE COO-PERARE A SERVICIULUI VAMAL CU ALTE AUTORITĂŢI NAŢIONA-LE ŞI INTERNAŢIONALE ÎN DO-MENIUL COMBATERII FRAUDE-

LOR VAMALE ŞI FACILITĂRII CO-MERŢULUI. Obiective generale- Dezvoltarea şi implementarea conti-nuă a mecanismelor de cooperare a Ser-viciului Vamal cu organele de drept naţio-nale, autorităţile vamale străine, precum şi cu alte instituţii internaţionale specializate întru prevenirea şi combaterea fraudelor vamale, asigurarea protecţiei societăţii şi facilitării comerţului.Obiectivele specifi ce- Dezvoltarea cadrului legal de coope-rare între Serviciul Vamal şi instituţiile na-ţionale şi cele internaţionale implicate în combaterea fraudelor transfrontaliere şi promovarea instrumentelor de facilitare a comerţului.- Valorifi carea şi consolidarea coope-rării în cadrul iniţiativelor şi programelor regionale şi internaţionale în procesul pre-venirii şi combaterii fraudelor transfronta-liere.- Optimizarea cooperării cu autorităţi-le vamale din ţările vecine şi promovarea mecanismului de controlul vamal comun. - Dezvoltarea capacităţilor instituţio-nale sufi ciente pentru cooperarea cu au-torităţile naţionale şi internaţionale spe-cializate, şi stabilirea măsurilor tehnice şi operaţionale de conlucrare şi coordonare a activităţilor în contextul funcţionării con-trolului integrat la frontieră.Rezultatele scontate - Intensifi carea cooperării cu autori-tăţile naţionale implicate în controlul la frontieră şi în interior - Consolidarea cooperării cu comuni-tatea de afaceri pentru combaterea fraude-lor şi facilitarea comerţului - Realizarea controalelor comune pen-tru mărfuri şi documente, prin punerea în aplicare a unor instalaţii comune; - Practici armonizate de lucru la nivel transfrontalier implementate - Optimizarea termenilor de examina-re a solicitărilor de asistenţă şi schimbului de informaţii în cadrul acordurilor inter-naţionale.- Sistemul informaţional performant, care asigură schimbul de informaţie între organele vamale şi toate autorităţile rele-vante implementat Indicatori de performanţă - Numărul de acorduri încheiate cu autorităţile naţionale implicate în contro-lul fl uxurilor de mărfuri, a acordurilor de cooperare şi asistenţă în domeniul vamal semnate şi intrate în vigoare cu statele-parteneri comerciali şi a Memorandumu-rilor de înţelegere semnate cu agenţii eco-nomici şi asociaţiile pentru combaterea

fraudelor şi facilitarea comerţului- Numărul de şedinţe organizate şi participări la acestea cu organe de stat care sunt implicate în controlul operaţiu-nilor de comerţ internaţional.- Numărul de participări la operaţiuni-le mixte organizate cu partenerii interna-ţionali pentru combaterea infracţiunilor transfrontaliere, precum şi analiza în co-mun a riscurilor.- Regulamente interne elaborate şi aprobate pentru defi nirea procedurilor de implementare a instrumentelor de coope-rare existente.

5. APLICAREA MĂSURILOR LA FRONTIERĂ ÎN VEDEREA PRO-TECŢIEI OBIECTELOR DE PRO-PRIETATE INTELECTUALĂ. Obiective generale- Promovarea şi întărirea rolului Servi-ciului Vamal în prevenirea şi combaterea trafi cului de mărfuri contrafăcute şi ope-relor-pirat în vederea protecţiei drepturi-lor asupra obiectelor de proprietate inte-lectuală, asigurarea securităţii economice a ţării şi sănătăţii consumatorilor prin im-plementarea efi cientă a măsurilor la fron-tieră asupra mărfurilor pasibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelec-tuală. Obiectivele specifi ce- Stabilirea unui mecanism efi cient de cooperare cu titularii drepturilor asupra obiectelor de proprietate intelectuală.- Implementarea procedurilor simplifi -cate privind sesizarea organelor vamale de către titularii de drepturi în vederea apli-cării măsurilor de protecţie la frontieră.- Realizarea efi cientă a măsurilor apli-cabile mărfurilor care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală, inclu-siv implementarea mecanismului optim de distrugere a producţiei contrafăcute şi operelor-pirat. - Optimizarea activităţii subdiviziunii responsabile la nivelul aparatului central în vederea asigurării gestionării bazei de date a obiectelor de proprietate intelectua-lă, analizei riscurilor şi schimbului de in-formaţii.- Instruirea şi perfecţionarea continuă a personalului în domeniul protecţiei obi-ectelor de proprietate intelectuală. - Dezvoltarea mecanismului de cola-borare şi coordonare a activităţilor cu alte organe de drept cu competenţe în dome-niul protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală şi instituţiilor specializate în vederea efectuării expertizei mărfurilor susceptibile de a leza dreptul de proprie-tate intelectuală.

Tema numărului

10 11

DEZVOLTAREADEZVOLTAREADEZVOLTAREADEZVOLTAREADEZVOLTAREA- Extinderea şi dezvoltarea colaborării internaţionale în domeniul şi participarea la activităţile de promovare a politicilor şi legislaţiei cu privire la protecţia proprietă-ţii intelectuale la nivel regional şi interna-ţional. Rezultatele scontate - Întărirea capacităţii organelor vama-le de depistare şi prevenire trafi cului ilicit de mărfuri contrafăcute- Îmbunătăţirea cooperării cu titularii de drepturi. - Majorarea numărului de obiecte de proprietate intelectuală protejate.- Prevenirea trafi cului ilicit cu mărfuri contrafăcute şi opere-pirat. Indicatori de performanţă - Numărul cererilor de intervenţie de-puse la SV - Numărul obiectelor de proprietate intelectuală înregistrate în registru - Numărul profi lurilor de risc specifi ce domeniului elaborate- Numărul cazurilor de import/export a mărfurilor contrafăcute şi opere pirat depistate - Numărul producţiei contrafăcute ni-micite.

6. EFICIENTIZAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL RESURSE-LOR UMANE ŞI PERFECŢIONA-REA PROFESIONALĂ A COLABO-RATORILOR VAMALI.Obiective generale- Dezvoltarea unui sistem efi cient de management al resurselor umane bazat pe legislaţia naţională şi standardele inter-naţionale în domeniul personalului, capa-bil să susţină atingerea obiectivelor admi-nistraţiei vamale, precum şi valorifi carea personalului ca resursa cea mai importan-tă a unei organizaţii. - Dezvoltarea şi gestionarea unei stra-tegii de instruire profesională a colabora-torilor Serviciului Vamal, conform stan-dardelor internaţionale, prin activităţi de instruire planifi cate şi sistematice, sus-ţinute de capacităţile instituţionale ale Centrului de instruire a colaboratorilor vamali, în vederea sporirii competenţei profesionale, aprofundării şi actualizării cunoştinţelor, asigurării integrităţii pro-fesionale.- Formarea unui efectiv consolidat ca-pabil să realizeze la un nivel înalt şi profe-sionist angajamentele SV cu respectarea principiilor de imparţialitate, onestitate şi demnitate. Obiective specifi ce- Implementarea continuă unui sistem de MRU care asistă administraţia în ges-

tionarea personalului de valoare capabil pentru a îndeplini obiectivele de activita-te. - Dezvoltarea unui sistem de motiva-rea personalului şi satisfacerea necesităţi-lor acestuia.- Perfecţionarea mecanismului de in-struire profesională a tuturor categoriilor de personal vamal, în vederea diversifi că-rii şi aprofundării cunoştinţelor de speci-alitate, însuşirii legislaţiei vamale şi con-solidării deprinderilor de aplicare strictă şi uniformă a acesteia.- Implementarea tehnologiilor infor-maţionale în procesul de instruire.- Dezvoltarea capacităţii instituţionale a Centrului de instruire a colaboratorilor vamali.- Dezvoltarea şi implementarea unei politici de etică, care specifi că standarde-le de integritate în exercitarea serviciului şi este susţinută şi promovată de admini-straţie. Rezultatele scontate - Sistem dezvoltat de MRU bazat pe cele mai bune experienţe în domeniu.- Personalul califi cat cu un nivel înalt de cunoştinţe, abilităţi şi aptitudini.- Sistem efi cient de motivare a perso-nalului.- Mecanism de identifi care a necesită-ţilor de instruire.- Strategia de instruire elaborată şi im-plementată.- Sistemul de instruire la distanţă (E-LEARNING) stabilit şi pus în aplicare- Echipă de formatori funcţională.- Centrul de instruire capabil să reali-zeze necesităţile de instruire a personalu-lui.- Un personal capabil să se concen-treze asupra exercitării obligaţiunilor şi prestării serviciilor la un nivel profesional înalt în conformitate cu standardele etice acceptate.Indicatori de performanţă - Rezultatele atestării şi evaluării per-sonalului.- Rezultatele chestionarelor. - Numărul de instruiri oferite în do-meniile identifi cate pentru instruirea co-laboratorilor vamali.- Programe de instruire a colaboratori-lor vamali elaborate pentru toate ciclurile de instruire- Numărul de formatori la Centrul de instruire a colaboratorilor vamali.- Numărul persoanelor care au benefi -ciat de instruirea electronică.- Sistemul de instruire electronică (E-LEARNING) aplicat la nivel naţional în toate birourile vamale.

- Numărul cazurilor de abatere de la normele de etică stabilite.- Numărul plîngerilor şi rezultatele examinării acestora.

VI. MONITORIZAREŞI EVALUARE În capitolul şase se descriu procedurile de monitorizare, evaluare şi raportare a re-zultatelor implementării PDI.Procesul de monitorizare şi evaluare a im-plementării PDI prevede:- Elaborarea planului de acţiuni anual în temeiul activităţilor din PDI;- Elaborarea de către subdiviziuni-le SV a rapoartelor semestriale şi anuale de activitate, pe baza Planului de acţiuni anual al SV, care vor fi şi rapoarte de pro-gres privind mersul realizării PDI;- Elaborarea raportului anual de acti-vitate al SV - Examiniarea şi aprobarea de Con-siliul Colegial al SV a raportului de activitate/de progres anual al SV;- Prezentarea raportului de activitate/de progres anual al SV Direcţiei Coordo-nare a Politicilor şi Asistenţă Externă din cadrul Aparatului Guvernului; Pentru monitorizarea rezultatelor se vor utiliza indicatori de performanţă şi se va avea în vedere măsura în care au fost îndeplinite priorităţile, modul şi procen-tul în care direcţiile de activitate sunt cu-prinse în bugetul instituţiei etc. Monitorizarea, evaluarea şi raporta-rea rezultatelor implementării PDI vor fi coordonate de către Secţia analiză, pla-nifi care strategică şi integrare europeană din Aparatul Directorului general, ur-mînd să prezinte stadiul implementării Grupului de lucru responsbail şi Directo-rului general. De asemenea, pînă la sfîrşitul fi ecă-rui an, dacă este cazul, PDI va fi revizuit şi actualizat, în concordanţă cu realităţile existente la momentul respectiv. În anexele la proiectul PDI se con-turează structura organizaţională, se pre-zintă lista documentelor de politici şi a actelor normative de referinţă precum şi descrierea generală a proiectelor de asis-tenţă actuale şi planifi cate. Analizînd conţinutul proiectului PDI, putem afi rma ca implementarea pre-vederilor acestuia are drept obiectiv creş-terea efi cienţei şi consolidarea activităţii Serviciului Vamal, scopul fi nal fi ind im-plementarea coerentă a politicilor stabilite de Guvern. În baza PDI vor fi elaborate planuri anulae de activitate a Serviciul Vamal.

Tema numărului

12 13

DEZVOLTAREA a formularea obiectivelor strategi-ce şi a priorităţilor pe termen mediu din Planului de Dezvoltare Instituţională a Serviciului Vamal pentru anii 2009-2011 au fost utilizate, ca documente de refe-rinţă, mai multe documente şi recoman-dări, inclusiv „Customs Blueprints”- do-cument elaborat de Comisia Europeană ce cuprinde standarde şi practici avan-sate în domeniul vamal şi se recomandă a fi utilizat în vederea evaluării gradu-lui de compatibilitate a sistemului vamal naţional cu standardele Uniunii Euro-pene. “Customs blueprints”, sau altfel spus proiecte vamale, reprezintă reco-mandări practice care stabilesc criterii clare bazate pe cele mai bune practici ale Uniunii Europene, în baza cărora

orice administraţie vamală este în stare să-şi evalueze propria capacitate opera-ţională. Acestea pot fi folosite pentru ana-liza lacunelor între situaţia existentă în state luate în parte şi standardele nomi-nalizate, furnizînd, astfel, o bază pentru planuri de lansare a reformelor vamale cu asigurarea structurării, consistenţei şi direcţionării corecte a asistenţei nece-sare solicitate cu obiective clare şi rezul-tate măsurabile. Primul set de „customs blueprints” a fost elaborat în 1998 întru asistarea autorităţilor vamale din ţările Europei Centrale şi de Est pentru pregătirea de operare în conformitate cu legislaţia şi standardele UE în lumina accederii acestora la Uniunea Europeană, instru-

mentul dat dovedindu-şi efi cienţa atît pentru ţările în proces de reformă, cît şi pentru ţările-donatoare. Astfel, necesitatea pregătirii co-recte a administraţiilor vamale şi fi sca-le pentru statele candidate la aderare a fost identifi cată drept prioritară în ca-drul strategiei de preaderare propusă de Comisie în 2007, fapt ce a dus la crearea unei astfel de strategii şi în domeniul va-mal. După adoptarea strategiei menţi-onate, Comisia Europeană a lucrat în strînsă cooperare cu statele membre ale UE pentru a defi ni 13 domenii-cheie pentru care trebuiau concentrate efor-turile în procesul stabilirii capacităţii operaţionale necesare de implementare efectivă şi efi cientă a politicii UE co-

“Customs Blueprints” - instrument de planifi care strategică pentru autorităţile vamaleSecţia analiză, planifi care strategică şi integrare europeană,Aparatul Directorului general

Tema numărului

L

12 13

DEZVOLTAREADEZVOLTAREAmerciale şi economice de către admini-straţiile vamale din ţările aderente. În consecinţă, instrucţiunile elabo-rate în 1998 pentru fi ecare din cele 13 domenii prioritare au devenit cunoscu-te drept „customs blueprints”. Ulterior, acestea au fost prezentate tuturor admi-nistraţiilor vamale ale statelor candida-te şi care au fost asistate în desfăşurarea unei analize de necesităţi şi lacune. De asemenea, în anii precedenţi, acest ghid destinat statelor în curs de aderare la UE a fost folosit şi de state ve-cine precum ţările balcanice şi cele par-tenere din cadrul Politicii Europene de Vecinătate, dornice să consolideze ca-pacitatea administrativă şi operaţiona-lă, precum şi să ajusteze şi să simplifi ce procedurile şi procesele cu standardele europene. Mai mult decît atît, „customs blueprints” au fost folosite şi de ţări ter-ţe inclusiv din Asia şi Africa de Sud în scopul dezvoltării şi implementării re-formelor vamale şi proiectelor de mo-dernizare. Această popularitate a instrumen-tului european menţionat se datorează faptului că serviciile vamale actuale se confruntă cu probleme şi provocări si-milare în lumea întreagă, iar instituirea capacităţii operaţionale fi ind cea mai di-fi cilă sarcină pentru orice administraţie vamală care se reformează. Astfel, pe lîngă misiunea colectă-rii de venituri, vama trebuie să demon-streze abilitatea de a gestiona şi contro-la frontierele externe efectiv şi efi cient, în interesul atît al publicului larg, cît şi al agenţilor economici. De asemenea, vama urmează să asigure facilitarea co-merţului, armonizarea reglementărilor şi procedurilor, în contextul globali-zării, comerţului şi volumului de trafi c care cresc vertiginos. O altă provocare este rolul crucial al vămii în asigurarea securităţii lanţului internaţional de aprovizionare, rol care de rînd cu protejarea drepturilor de pro-prietate intelectuală şi lupta cu contrafa-cerea şi pirateria constituie o contribuţie în lupta cu terorismul şi crima organiza-tă, precum şi asigurarea protecţiei socie-tăţii la scară largă. În acelaşi timp, operatorii economi-ci se aşteaptă la măsuri de facilitare a co-merţului pentru asigurarea, de exemplu, a procedurilor şi controalelor efi ciente bazate pe managementul riscurilor, pre-cum şi pe reducerea timpului de trecere a frontierei. În mod ideal, vama ar trebui să excludă lucrul pe suport de hîrtie, iar abordările principiilor de ghişeu unic şi

o singură oprire ar trebui să devină nor-me. Mai mult decît atît, doar o admini-straţie vamală stabilă, efi cientă, fl exibilă şi competentă va putea face faţă acestor provocări. Toate acesta au dus la concluzia că va fi de bun augur revizuirea şi reînnoi-rea „customs blueprints”, luînd în consi-derare noile priorităţi şi provocări, sco-pul fi nal fi ind asigurarea unor instrucţi-uni clare privind construirea capacităţii organizaţionale şi operaţionale necesare. În acest context, „customs blue-prints” au fost revizuite şi adaptate noi-lor cerinţe şi priorităţi, care cuprind la moment 22 de domenii-cheie bazate pe cele mai bune practici ale administra-ţiilor vamale din Uniunea Europeană, dezvoltate de către experţii Directora-tului General pentru Taxare şi Uniune Vamală a Comisiei Europene împreună cu cei din administraţiile vamale ale sta-telor membre UE, dar şi cu participarea specialiştilor din noile state membre din Europa Centrală şi de Est, care au folo-sit ele însele în practică aceste recoman-dări. Versiunea reînnoită, prin urmare, ia în consideraţie dimensiunea crescîndă a distribuirii şi aplicării geografi ce, ofe-rind căi spre viitoarele reforme vamale care pot fi adaptate la priorităţile şi ne-cesităţile individuale ale statelor.

CUSTOMS BLUEPRINTS POT FI FOLOSITE DE CĂTRE:• Ţările candidate (ŢC) spre aderare la UE şi potenţialii candidaţi ŢC urmează să adopte Acquis-ul Comu-nitar şi să implementeze legislaţia UE, regulile şi procedurile din momentul aderării. Experienţa procesului de lăr-gire a UE a fost luat în considerare la revizuirea blueprints, în special: Politi-ca agricolă comună şi Colectarea veni-turilor – sunt adresate anume ŢC. Alte blueprints conţin o secţiune specifi că relevantă doar pentru ŢC, de exemplu Informaţie şi tehnologii de comunicare. Ţările potenţiale candidate ar putea deja dori să lucreze în această direcţie.• Ţările partenere ale Politicii Europene de Vecinătate (ENP)Ţările ENP lucrează în scopul consoli-dării capacităţii administrative şi opera-ţionale a administraţiilor vamale proprii şi alinierii şi simplifi cării procedurilor şi proceselor conform standardelor UE, în baza angajamentelor asumate în ca-drul ENP.• Ţările ce instituie o zonă de comerţ li-ber sau o uniune vamală

UE este cea mai mare uniune vamală în lume gestionînd o piaţă internă de aproape 500 milioane de cetăţeni. Ex-perienţa specialiştilor vamali din UE care gestionează uniunea vamală este refl ectată în „customs blueprints”, ceea ce poate constitui o bună bază pentru acele state care intenţionează să institu-ie o zonă de comerţ liber sau o uniune vamală (spre exemplu în Africa de Sud sau Asia).• Ţările care se pregătesc de aderare la Organizaţia Mondială a Comerţului sau de a implementa recomandările acesteia O atenţie specială a fost acordată ne-cesităţilor administraţiilor vamale care trebuie să se pregătească pentru cores-pundere cu regulile OMC. Experienţa a demonstrat că una din cele mai com-plicate sarcini este implementarea acor-dului privind valoarea în vamă. Prin ur-mare, a fost creat un blueprint specifi c privind Valoarea în Vamă.• Ţările care sunt în proces de reformă vamală sau de facilitare a comerţului în orice regiune a lumiiAdministraţiile vamale pot dori să îm-bunătăţească capacitatea lor într-un do-meniu anume. Este utilă compararea si-tuaţiei proprii cu referire la standardele blueprints pentru identifi carea lacune-lor şi necesităţilor reale, pentru planifi -carea şi direcţionarea asistenţei mai efi -cient şi/sau pentru coordonarea planifi -cării proiectelor. Necesităţile şi priorităţile depind de contextul politic şi economic din fi e-care stat, precum şi nivelul de ambiţii poate să difere respectiv. În dependenţă de punctul de start, blueprints ar putea deja ajuta în identifi carea celor mai ur-gente domenii-cheie pentru reformare şi prioritizarea acţiunilor şi necesităţi-lor. Orice asistenţă oferită în domeniul vamal şi facilitarea comerţului poate fi bazat pe „customs blueprints”.

„CUSTOMS BLUEPRINTS” TREBUIE UTILIZATE ÎN URMĂTOARELE SCOPURI:• Analiza lacunelor şi necesităţilor O evaluare ar trebui perfectată a defi -cienţelor între fi ecare blueprint şi a si-tuaţiei existente pentru funcţiile vama-le relevante, pentru a depista ramurile care corespund standardelor europe-ne şi cele care necesită îmbunătăţire. Aceasta se face de exemplu prin asis-tenţă tehnică sau consultanţă în dome-nii ca: legislaţie, infrastructură, echipa-ment, instruire, etc. Cîteodată se pre-zintă util pregătirea pachetelor de lucru

Tema numărului

14 15

DEZVOLTAREADEZVOLTAREAa doar unor astfel de blueprints sau des-compunerea ulterioară a acestora pen-tru satisfacerea necesităţilor individuale ale statelor şi, astfel, prioritizarea solici-tărilor respective. Această prioritizare a necesităţilor con-stituie următorul pas după analiză care ar trebui să rezulte într-un plan de pro-iect clar, fi e că este pentru reforma va-mală exhaustivă sau pentru un proiect specifi c. Astfel, analiza din blueprints ar trebui utilizată ca bază pentru coor-donarea donatorilor. • Standardele-cadru ale Organizaţiei Mondiale a Vămilor Majoritatea administraţiilor vamale sunt membre ale OMV şi ar fi putut fi semnatare ale Standardelor-cadru SAFE. Prin urmare, „customs blue-prints” pot oferi un instrument valoros pentru implementarea acestora.

Structura şi prezentarea „customs blue-prints”:Pentru asigurarea unei aplicări univer-sale a standardelor afi şate în blueprints, acestea:– sunt scrise mai mult ca nişte afi rmă-ri de nivel înalt, decît ca nişte condiţii specifi ce;– descriu principiile de bază şi trăsătu-rile-cheie a fi ecărei funcţii vamale în domeniile prioritare;

– contribuie la fl exibilitatea atotcuprin-zătoare în timp ce asigură corespunde-rea cu cele mai bune practici şi standar-de ale UE;– asigură legătura cu sistemele-cheie ale UE.Ordinea prezentării blueprints nu de-notă, totuşi, importanţa acestora, care poate varia de la ţară la ţară în depen-denţă de priorităţile acestora.

PRINCIPIILE DE CONDUCERE ALE TITLURILOR DIN „CUSTOMS BLUEPRINTS”:ScopAcesta reprezintă o afi rmaţie generală despre ceea ce urmează a fi atins, ex-primată în termeni de viitoare expecta-tive. Scopul este destinat să focalizeze şi să direcţioneze spre funcţia vamală în cauză, pentru a ajuta determinarea obiectivelor strategice şi a semnala rea-lizarea standardului de performanţă în întregime.Obiective strategiceAcestea sunt declaraţii care susţin şi sunt legate de scop, descriu în mai mul-te detalii ceea ce urmează a fi realizat, indică nivelul şi calitatea performan-ţei aşteptate şi exprimă rezultatul unui sfîrşit măsurabil.Indicatori-cheie Aceştia reprezintă standardele minime.

Ei descriu politicile, sistemele, proce-durile etc. care necesită implementa-re dacă scopul şi obiectivele strategice trebuie respectate. Indicatorii daţi ex-primă obiectivele strategice în mai mul-te detalii şi sunt exprimaţi prin acelea-şi criterii. Unele ţeluri, obiective strate-gice sau indicatori-cheie sunt comuni pentru cîteva blueprints. Acest lucru nu este întîmplător şi serveşte la două scopuri – în primul rînd, pentru a sta-bili cele mai importante criterii pentru funcţiile vamale puse în discuţie, şi, în al doilea rînd, de a atrage atenţia la orice legături dintre funcţii. Referinţe conexeUnele blueprints pot face referinţe co-nexe specifi ce cu alte blueprints, atunci cînd există o legătură foarte strînsă sau unde s-a considerat util de a da o atenţie sporită altor blueprints.

LISTA DE CONTROL:Pentru a facilita lucrul cu „customs blu-eprints”, pentru fi ecare blueprint, a fost dezvoltată o listă de control bazată pe indicatori-cheie. Aceste liste pot conţi-ne analiza neajunsurilor şi necesităţilor, pot facilita planifi carea proiectelor sau pur şi simplu să servească ca instrument de management pentru evaluarea ordi-nară a progresului şi de monitorizare.

Tema numărului

14 15

Cheltuieliletransport

ctivitatea de transport internaţional este un factor hotărîtor pentru buna des-făşurare a schimburilor comerciale atît la nivel naţional, cît şi internaţional. Din cele mai vechi timpuri, transportul a fost considerat o latură importantă a activi-tăţii economice, permiţînd deplasarea în spaţiu a bunurilor şi a oamenilor. Putem afirma că odată cu dezvoltarea acestei ra-muri a vieţii economice, s-a dovedit că realizarea transportului nu este un scop în sine, ci un mijloc de realizare a acestu-ia. Odată cu evoluţia societăţii, aspectele sociale pe care le implică această activi-tate s-au multiplicat: transportul contri-buie la deplasarea liberă a oamenilor, la

realizarea activităţii de turism, la dezvol-tarea învăţămîntului, etc. Transportul internaţional, ca o componentă a procesului de derulare a operaţiunilor de export – import se ca-racterizează prin faptul că marfa traver-sează mai multe frontiere de stat, punc-tele de expediţie şi destinaţie fiind în ţări diferite. În ceea ce priveşte preţul pen-tru transportul mărfurilor de la punctul de expediţie la cel de destinaţie, pe lîn-gă costul transportului acesta cuprinde componente legate indirect de mijlocul de transport cum ar fi cheltuielile de în-cărcare, descărcare, manipulare, depozi-tare, costul asigurării.

Preţul transportului este influenţat de ur-mătorii factori:• Costul transportului care poate fi aparent şi real. Costul aparent, repre-zintă navlul ce trebuie plătit în cazul în care se alege varianta cea mai ieftină de transport. În cazul costului real, sunt lu-ate în calcul elemente legate indirect de mijlocul de transport, cum ar fi: asigura-rea, ambalajul, depozitarea mijlocului de transport folosit• Alţi factori sunt:− Siguranţa, care se referă la securita-tea fizică şi respectarea termenelor. În ca-zul securităţii fizice trebuie evaluate ris-curile de deteriorare, de pierdere sau de

Marina Lungu, inspector principalla Secţia supravegherea valorii în vamă

A

Reguli

16 17

Reguli

furt ale mărfii pentru fiecare mijloc de transport. Respectarea termenelor face trimitere la durata de transportare care este influenţată de mijlocul de transport, încărcarea, descărcarea mărfii, tranzituri vamale.− Restricţiile legate de marfă şi cele le-gate de condiţiile geografice. Restricţiile legate de marfă se referă la greutate, vo-lum sau caracteristici specifice ale mărfii. Restricţiile legate de condiţiile geografice se referă la distanţă şi accesibilitatea la destinaţie a mărfurilor.− Imaginea, alegerea mijlocului de transport trebuie să asigure o bună ima-gine a firmei şi a mărfurilor transporta-te. În conformitate cu pct.1 al art.11 al Legii nr. 1380-XIII din 20.11.1997 cu pri-vire la tariful vamal, în valoarea în vamă se includ cheltuielile pentru transportul mărfii pînă la aeroport sau în alt loc de introducere a mărfii pe teritoriul vamal al Republicii Moldova. În legătură cu aceas-ta, în Notele interpretative la unele arti-cole din Lege este prevăzută posibilitatea excluderii din preţul tranzacţiei pentru marfa introdusă a cheltuielilor de trans-port suportate pe teritoriul Republicii Moldova, în cazul în care, conform con-diţiilor de livrare prevăzute în contractul comercial, aceste cheltuieli au fost inclu-se în preţul tranzacţiei. La determinarea valorii în vamă, în preţul tranzacţiei se includ toate cheltu-ielile legate de transportul mărfii pînă la locul de introducere pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, în cazul în care aces-tea nu au fost incluse în preţul tranzacţi-ei, în corespundere cu condiţia de livrare. Totodată, dacă marfa a fost transportată

cu diferite mijloace de transport, atunci se iau în consideraţie cheltuielile pentru fiecare tip de mijloc de transport. În cheltuielile de transport se includ, de asemenea, cheltuielile pentru perfec-tarea documentelor de însoţire a mărfii, cheltuielile pentru întreţinerea mărfii în timpul transportării, costul containerelor şi a paletelor, utilizate în calitate de mij-loc pentru deplasarea mărfii la transpor-tate, sau costul închirierii acestora. În cazul transportării gratuite a măr-furilor sau dacă mijlocul de transport se află în proprietatea cumpărătorului atun-ci, de regulă, în valoarea în vamă se in-clude suma cheltuielilor suportate pentru transportarea mărfurilor aferente tarife-lor existente pe piaţa naţională a servicii-lor de transport în perioada transportării mărfii pentru tipul de transport cores-punzător. Cheltuielile de încărcare, descărcare şi manipulare a mărfii, inclusiv cheltuie-li pentru depozitare se includ în valoarea în vamă, numai dacă ele au fost suporta-te pînă la introducerea mărfurilor pe te-ritoriul Republicii Moldova. În valoarea în vamă trebuie să fie incluse toate chel-tuielile legate de transbordarea mărfii de-a lungul itinerariului dintr-un mijloc de transport în altul, în cazul în care trans-portarea se efectuează cu utilizarea defe-ritor mijloace de transport, descărcarea lor în oricare loc al itinerarului şi altele. Conform practicii comerciale, cheltuie-lile pentru transbordarea şi reîncărcarea mărfurilor cuprind şi costul serviciilor acordate de către expeditor, supraveghe-tor ş.a. Costul acestor servicii sunt parte integră a cheltuielilor pentru transborda-re şi reîncărcare. În situaţia în care marfa

a fost păstrată la depozit, atunci în valoa-rea în vamă urmează a fi incluse şi chel-tuielile pentru depozitarea mărfii. În costul asigurării se includ chel-tuielile pentru asigurare legate de trans-portarea mărfii, adică asigurarea pe peri-oada transportării, încărcării, descărcării mărfii, a operaţiunilor legate de lucrările de depozitare şi de încărcare-descărcare. Prima de asigurare reprezintă suma, plă-tită companiei de asigurare în conformi-tate cu contractul de asigurare a mărfii contra riscului de pierdere sau deteriorare în procesul livrării încărcăturii de-a lun-gul itinerarului de la punctul de expedie-re pînă la punctul de destinaţie. Costul asigurării depinde de valoarea mărfii, şi nu de distanţa de transportare. Din acest motiv, cheltuielile pentru asigurare nu se împart „pînă la locul de introducere” şi „după introducere” şi, corespunzător, nu se exclud din preţul tranzacţiei la deter-minarea valorii în vamă. Deoarece transportarea mărfii re-prezintă, de fapt, o afacere încheiată în-tre părţi, atunci în calitate de documente confirmative, pot fi utilizate documente-le care se folosesc de obicei în practica comercială pentru întocmirea unor astfel de afaceri, şi anume: a) Contractul de transport este docu-mentul ce determină relaţiile dintre păr-ţile participante la afacere privind acor-darea serviciilor de transport de la locul de expediere pînă la destinaţie, contra unei taxe. Contractul conţine date des-pre persoanele care au încheiat contrac-tul, obiectul contractului, valoarea lui şi condiţiile de achitare. În calitate de per-soană ce solicită servicii pentru transpor-tarea mărfii poate fi atît vânzătorul, cât şi cumpărătorul, dar în unele cazuri o per-soană terţă, care acţionează din numele sau la însărcinarea unuia dintre aceştia.b) Factura eliberată de executorul con-tractului de transport, ce conţine elemen-tele de referinţă ale părţilor, suma şi con-diţiile de achitare, precum şi obiectul de plată. c) Documente bancare de plată ce con-firmă achitarea serviciilor de transport a mărfii conform facturii prezentate.

16 17

Admiterea temporară conform sistemului ATA

PROCEDURA ELIBERĂRIIŞI UTILIZĂRII CANETULUI ATAActivitatea practică a sistemului Carnetu-lui ATA este bazată pe asociaţiile emiten-te şi de garanţie. Asociaţie garantă - o asociaţie agrea-tă de autorităţile vamale ale unei ţări în vederea garantării drepturilor de import pe teritoriul acestei ţări şi afiliată la un lanţ de garanţie a Federaţiei Internaţiona-le a Camerelor de Comerţ. Pe teritoriul fiecărei ţări-membre a sistemului ATA, carnetele ATA se eli-berează şi se asigură de către asociaţiile naţionale garant. Conform convenţiilor ATA, obiectivul major al asociaţiilor ga-rante este asigurarea faţa de organele va-male din ţară respectivă a achitării impo-zitelor şi taxelor la import, în cazul încăl-cării reglementărilor de utilizare ale car-netului ATA de către titular. Doar după aderarea oficială a ţării, prin intermediul asociaţiei garant, recu-noscute de către organul vamal naţional, în lanţul de garanţiei a asociaţiilor naţio-nale garant, ţara se consideră oficial inclu-să în sistemul internaţional ATA. Lanţ de garanţie - un sistem de ga-ranţie administrat de o organizaţie inter-naţională la care sunt afiliate asociaţii ga-rante. Obligaţiunile asociaţiilor garan-te sunt stipulate într-un şir de reguli de bază, întocmite în formă de Protocol şi Declaraţie a Federaţiei Internaţionale a Camerelor de Comerţ (WCF/ICC) pri-vind АТА, completate ulterior prin in-strucţiuni şi recomandări de WCF/ICC. Înainte de a adera la sistemul ATA, aso-ciaţia naţională îşi va asuma obligaţiu-nile, stipulate în Protocol şi Declaraţiile WCF/ICC. În cadrul lanţului internaţional de garanţie WCF/ICC interacţiunea aso-

ciaţiilor garante se bazează pe principiul cooperării mutual avantajoase şi funcţio-nării operative al sistemului ATA. În orice ţară funcţionează doar o sin-gură asociaţie garantă, care, totodată, are dreptul de delegare a drepturilor de eli-berare a carnetelor organizaţiilor la nivel local, astfel, atribuindu-le statutul de aso-ciaţie emitentă. Asociaţie emitentă - o asociaţie agreată de autorităţile vamale pentru emi-terea de titluri de admitere temporară şi afiliată direct sau indirect la un lanţ de ga-ranţie. Asociaţie emitentă corespondentă - o asociaţie emitentă stabilită într-o altă par-te contractantă şi afiliată la acelaşi lanţ de garanţie. În Convenţiile ATA asociaţia emi-tentă se deosebeşte de cea de asociaţia garant. În practică, totodată, organele va-male, autorizează una şi aceeaşi asociaţie pentru emiterea Carnetului ATA şi garan-tarea plăţilor susmenţionate. Asociaţia-garant, de regulă, este pre-zentată de Camera de Comerţ din ţara respectivă, iar în unele cazuri, de Camera

de Comerţ din capitala ţării (de exemplu, în Danemarca, Franţa, Grecia, Irlanda, Israel, Olanda, Norvegia, Suedia, Marea Britanie). În SUA, asociaţia garant este prezentată de Consiliul pentru Afaceri Internaţionale al Statelor Unite.

Gestiunea lanţului de garanţii ATA este exercitată de către WCF/ICC, care garantează în comun cu Organizaţia Mondială a Vămilor o funcţionare bine organizată şi sigură a sistemului ATA prin acordarea asistenţei practice şi juri-dice, precum şi prin explicările prezentate asociaţiilor garante - membre ale sistemu-lui ATA.

ROLUL ORGANELOR VAMALE ÎN FUNCŢIONAREA LANŢULUI DE GARANŢIE INTERNAŢIONALĂ ATA Organele vamale ale ţărilor, ce au aderat la convenţiile ATA, au dreptul de a agrea o organizaţie în calitate de asociaţie ga-rant în ţara respectivă. Astfel, organul vamal central al ţării confirmă asociaţia emitentă şi/sau de ga-ranţie. Fiecărei asociaţii-participante la sis-temul ATA, organele vamale locale, pe teritoriul căreia este fondată această aso-ciaţie, eliberează autorizaţia cu dreptul de executare a funcţiilor de garant în limitele ţării. De menţionat, că în practică, orga-nele vamale, de obicei, autorizează una şi aceeaşi asociaţia cît pentru eliberarea Car-netului ATA atît şi pentru asigurarea su-melor menţionate. • Organele vamale adoptă la nivel na-ţional regulile de vămuire a mărfurilor cu aplicarea Carnetului ATA şi elaborează recomandările Metodice respective. • Organele vamale înştiinţează asocia-ţiile garante naţionale din alte ţări privind normele aplicabile sistemului ATA, care funcţionează pe teritoriul ţării respecti-ve. • La vămuirea mărfii importate tem-porar, organele vamale verifică loialitatea titularului Carnetului ATA. • Organele vamale ale ţărilor-membre a sistemului internaţional ATA cooperea-

Natalia Calenic, Şefa secţiei analiză, planificare strategicăşi integrare europeană.

(Continuare)

Reguli

18 19

Reguli

ză reciproc în scopul asigurării funcţionă-rii efective a sistemului şi recunosc rezul-tatele inspecţiei (identificării) mărfurilor efectuat de către organele vamale ale altor ţări.

RESPONSABILITATEA ASOCIAŢIILOR GARANTE Asociaţiile garante activează în calitate de garant nemijlocit în faţa organelor vamale din ţara respectivă. Asociaţiile internaţionale garante, mem-bre ale lanţului de garanţie, îşi asumă res-ponsabilitatea de a achita organelor va-male ale ţării, în care sunt fondate, orice taxe de import, precum şi alte cheltuie-li, percepute la mărfii importate în baza Carnetului ATA, eliberat de alte asocia-ţii-membre. Astfel, fiecare asociaţie garant îşi va asuma obligaţiunea de a achita organelor vamale din ţara sa, mărimea taxei de im-port şi orice alte plăţi, ce pot rezulta în urma nerespectării condiţiilor de import temporar sau tranzit al mărfii, importate în ţara respectivă sub acoperirea Carnetu-lui ATA, eliberat de către asociaţia-cores-pondent. Precizăm, că la taxele de import se referă toate taxele şi impozitele, inclusiv impozitele interne şi accizele, care sunt percepute la importul mărfii, şi nu re-prezintă onorarii sau plăţi pentru servi-cii. Asociaţia garantă nu este obligată să plătească o sumă care depăşeşte valoarea drepturilor şi taxelor de import cu peste 10%. Asociaţia de garanţie poartă răspun-dere solidară împreună cu debitorii sume-lor menţionate. Termenul valabilităţii garanţiei expi-ră la împlinirea completă a carnetului sau, în caz cînd pe parcursul unui an după ex-pirarea termenului valabilităţii carnetului, asociaţiei de garanţie nu i-au fost prezen-tate reclamaţii. Autorităţile vamale nu pot cere în nici un caz asociaţiei garante plata sume-lor menţionate, dacă notificarea de nedes-cărcare a carnetului ATA nu a fost înain-tată asociaţiei garante în termen de un an de la data expirării valabilităţii carnetu-lui. Atunci cînd autorităţile vamale ale teritoriului de admitere temporară au des-cărcat fără rezervă un titlu de admitere temporară pentru anumite mărfuri, ele nu mai pot cere asociaţiei garante, în ceea ce priveşte mărfurile, plata sumelor menţio-nate la paragraful 1 al prezentului articol. Totuşi, dacă ulterior se constată că des-cărcarea nu a fost reglementată sau a fost

frauduloasă ori dacă au fost încălcate con-diţiile de care depinde admiterea tempo-rară sau tranzitul vamal, poate fi depusă o reclamaţie împotriva asociaţiei garante. În fiecare caz de refuz al organului vamal respectiv de a cere reexportul ori-căror mărfuri, importate conform Carne-tului, responsabilitatea asociaţiei garant încetează numai cînd organul vamal res-pectiv va înscrie în carnet că regimul măr-fii date în ţara este reglementat.

PROCEDURA EXECUTĂRII GARANŢIILOR• La depistarea încălcărilor condiţiilor de import temporar, organele vamale ale ţării vor prezenta reclamaţie asociaţiei de garanţie din ţara respectivă. • Asociaţiile de garanţie în termeni maximali restrînşi vor expedia un demers către asociaţia emitentă a carnetului în cauză, cu scopul prezentării probelor ne-cesare în termeni stabiliţi sau cu scopul contestării cuantumului taxelor vamale, urmate pentru achitare. • În caz că reclamaţia a fost prezentată de organele vamale cu privire la Carnetu-lui ATA ne perfectat (ne încheiat pentru export), asociaţiile garante au un termen de 6 luni de la data la care autorităţile va-male reclamă plata sumelor menţionate, pentru a face dovada reexportului sau a oricărei alte descărcări reglementare a carnetului ATA. • Dacă reexportul nu a fost certificat conform celor menţionate, autorităţile va-male din teritoriul de admitere temporară pot accepta ca dovadă a reexportului, chi-ar şi după expirarea termenului de valabi-litate a titlului de admitere temporară ori-ce altă dovadă care stabileşte că mărfuri-le se află în afara teritoriului respectiv (de exemplu: un certificat emis de autorităţi-le respective pe baza menţiunilor făcute pe un volet detaşat din carnet, cu ocazia importului sau reimportului pe teritoriul lor). Dacă această dovadă nu este furniza-tă pînă la termenul stabilit, asociaţia ga-rantă consemnează imediat aceste sume sau le varsă cu titlu provizoriu. Consemnarea şi vărsămîntul devin definitive la expirarea unei perioade de 3 luni de la data consemnării sau a vărsă-mîntului. În cursul acestei ultime perioa-de asociaţia garantă poate încă, în vederea restituirii sumelor consemnate sau vărsa-te, să aducă dovezile necesare. Garantul, ce a efectuat plăţile în ţara importului temporar, încasează în conti-nuare de la asociaţia de garanţie respec-tivă plăţile în ţara de emitere a Carnetu-

lui ATA. Cea din urmă, la rîndul său, îna-intează demers bănesc organizaţiei sau persoanei fizice – titularului Carnetului ATA.

PROCEDURA ELIBERĂRII CARNETULUI ATACarnetul se eliberează persoanelor fizi-ce şi persoanelor juridice. Totodată Con-venţia nu limitează emiterea Carnetului doar rezidenţilor, locuitorilor permanenţi din ţara emitentă. Etapele perfectării Carnetului ATA: a) Depunerea cererii şi completarea lis-tei generale a mărfurilor b) Asigurarea garanţiei c) Completarea carnetului АТА а) Depunerea cererii • organizaţia sau compania, ce inten-ţionează a exporta temporar marfa în altă ţară, se adresează asociaţiei emitente din regiunea sa,• după consultaţia primită la asociaţie şi prezentarea listei generale a mărfurilor, persoana completează cererea, • cererea este completată conform for-mularului stabilit. În cererea se indică:- scopul obţinerii carnetului ATA, - denumirea mărfii, - valoarea comercială a mărfii,- ţările de destinaţie, - regimul vamal, aplicabil mărfurilor în cauză.

LISTA DOCUMENTELOR NECESARE PENTRU OBŢINEREA CARNETULUI ATA• Copiile documentelor, ce atestă sta-tutul legal al solicitantului: statutul, certi-ficatul de înregistrare. • Copia procurii pentru dreptul de a semna Carnetul ATA şi dreptul efectuă-rii tuturor acţiunilor, legate de obţinerea şi utilizarea ulterioară a Carnetului ATA. • Copiile documentelor, în baza căro-ra se efectuiază importul/exportul mărfii (contractul, invitaţia la expoziţie, etc). • Actele ce atestă valoarea comercială reală a mărfurilor: copiile facturilor, nota de plată, price-list, alte documente, ce de-termină şi confirmă valoarea mărfurilor. • Lista generală a mărfurilor, în forma în care va fi indicată pe versoul copertei Carnetului ATA. Lista generală nu poa-te fi modificată după emiterea Carnetului nici de către organizaţia emitentă, nici de către titular sau vamă. Fiecare poziţie de marfă indicată poartă acelaşi număr de ordine pînă la sfîrşitul operaţiunii cu Car-netul ATA. b) Asigurarea garanţiei

18 19

Reguli

Pentru obţinerea Carnetului ATA, per-soana interesată va prezenta asociaţiei emitente obligaţiunea financiară de ga-ranţie. Garanţia e necesară pentru asigura-rea drepturilor de import, la cererea orga-nelor vamale ale ţării importului tempo-rar în caz de încălcare din partea titularu-lui Carnetului ATA a regimului de import temporar a mărfurilor. Garanţia financia-ră poate fi prezentată în următoarele for-me: poliţă de asigurare, emisă de compa-nia de asigurări, depozit bănesc, depus în beneficiul asociaţiei, garanţie bancară, acordul special. Volumului garanţiei trebuie să fie nu mai mic de 100% a cuantumului declarat a valorii comerciale a mărfii pentru care se perfectează Carnetul ATA, şi să aibă un termen de validitate corespunzător. În caz că, suma impozitelor la importul măr-fii perfectate în Carnet depăşeşte 100% a valorii comerciale declarate poate fi solici-tă garanţia pentru o sumă mai mare. c) Completarea Carnetului АТА După prezentarea documentelor menţionate mai sus, solicitantului i se eli-berează un număr corespunzător de file ale Carnetului ATA, care se completează de către persoana respectivă, de sine stă-tător, într-un mod stabilit. După aceasta solicitantul prezintă filele asociaţiei pen-tru perfectarea definitivă. Titularul (reprezentantul titularului) Carnetului ATA îşi asumă obligaţiunea de a întreprinde toate măsurile de integritate a mărfii şi Carnetului ATA. În caz că Car-netul este distrus, pierdut sau furat, titu-larul Carnetului ATA va înştiinţa imediat despre aceaSTA organele de poliţie locale şi/sau vama, primind de la cei din urmă documentul respectiv. Se interzice a vinde marfa importa-tă sub acoperirea Carnetului ATA, fără acordul asociaţiei garant. Marfa trebuie să fie reexportată de către titularul Carnetului înainte de ter-menul expirării importului temporar, sta-bilit de către organul vamal la intrarea în ţara respectivă. Termenul, stabilit pentru exportul mărfii anterior importate, nu trebuie să depăşească termenul de validi-tate al Carnetului. În caz că marfa, importată în baza procedurii admiterii temporare, nu poa-te fi reexportată din motiv de sechestrare şi acest sechestru nu a fost efectuat la so-licitarea persoanelor particulare, validita-tea obligaţiunii privind reexportul mărfii este suspendată pentru perioada acţiunii sechestrului. Titularul Carnetului ATA este obli-gat să respecte regulile vamale ale ţării

de import a mărfii şi să obţină menţiunea privind trecerea controlului vamal la in-trarea în fiecare ţară şi ieşirea din ea, în-trucît lipsa menţiunilor poate atrage im-punerea taxei şi impozitelor vamale. Ca dovadă a reexportului mărfii va servi co-torul de efectuare a exportului îndeplinit în modul stabilit, autorizat cu ştampila or-ganelor vamale din teritoriul importului temporar. În caz că marfa sub acoperirea Car-netului ATA nu este reexportată din ţară din motiv de distrugere, pierdere sau furt, această marfă automat este supusă impo-zitării şi taxelor vamale. După expira-rea termenului de validitate al Carnetului, acesta e necesar a fi rambursat organiza-ţiei emitente, pentru verificare şi anulare. În virtutea unor circumstanţe de încălca-re a condiţiilor de emitere a Carnetului, problema poate fi soluţionată cu organul vamal străin. În acest caz, titularul Carne-tului ATA este obligat a compensa plăţile impozitelor şi taxelor vamale.

PROCEDURA PERFECTĂRII DOCUMENTELOR VAMALE CU UTILIZAREA CARNETULUI ATA La fiecare trecere a frontierei, inclusiv la tranzit prin alte ţări, organele vamale de frontieră introduc menţiuni în Carnet, re-ţinînd partea detaşabilă a voletului cores-punzător din Carnet. Etapa finală a acestei proceduri este introducerea menţiunilor de către orga-nul vamal din ţara din care marfa a fost exportată privind re-importul mărfii în ţara dată, după ce Carnetul este anulat şi se returnează de către posesor Camerei de Comerţ emitente. Perfectarea documentelor vamale pentru marfa temporar importată cu uti-lizarea Carnetului ATA, include, de regu-lă, următoarele proceduri:

• Plasarea mărfii la organul vamal, aflat la punctul de trecere (vama de import), sub regimul vamal de admitere temporară cu acoperirea Carnetului ATA. • Vămuirea mărfurilor cu utilizarea Carnetului ATA la organul vamal, regiu-nea activităţii căruia cuprinde locul utili-zării mărfii (vama de control) . • Întocmirea documentelor de către vama de control cu utilizarea Carnetului ATA pentru reexportul mărfii din terito-riul vamal. • Întocmirea documentelor de către organul vamal, aflat la punctul de trece-re (exportul vamal), exportul de facto al mărfii în afara teritoriului vamal şi finisa-rea acţiunilor regimului vamal de import temporar. Organele vamale, la recepţionarea Carne-tului ATA, controlează completarea co-rectă a Carnetului ATA conform regulilor stabilite, atrăgînd o atenţie deosebită la:- termenul de valabilitate al Carnetului ATA,- posibilitatea aplicării Carnetului ATA la tipul de marfă importat pe terito-riul vamal, - completarea şi întocmirea într-un mod cuvenit a listei generale a mărfurilor şi filelor ataşate la lista generală a mărfii, - completarea cotoarelor şi filelor de-taşabile ale Carnetului ATA (informaţia introdusă trebuie să corespundă celei in-dicate pe partea exterioară şi verso a co-pertei Carnetului ATA, şi celei, indicate în documentele de expediţie şi însoţire a mărfii). La 5 decembrie curent Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la aderarea RM la Convenţia pri-vind admiterea temporară, adoptată la Is-tanbul la 26 iunie 1990.

20 21

n scopul apărării drepturilor şi li-bertăţilor legale ale cetăţenilor Repu-blicii Moldova, cît şi în scopul opti-mizării modalităţii de examinare a petiţiilor, adresate organelor publice, întreprinderilor, instituţiilor şi orga-nizaţiilor, legislatorul a adoptat Legea nr. 190-XIII din 19 iulie 1994 cu pri-vire la petiţionare. Aria de acţiune a acestei legi se extinde asupra modului de soluţiona-re a oricărei cereri, reclamaţii, pro-puneri, sesizări, adresate organelor de resort, inclusiv cererilor prealabile prin care se contestă un act admini-strativ, sau nesoluţionarea în terme-nul stabilit de lege a unei cereri, ex-cepţie făcînd modalitatea de exami-nare a petiţiilor, prevăzută de legisla-ţia de procedură penală, de procedură civilă, de procedură de executare, cu privire la contravenţiile administrati-ve, precum şi de legislaţia muncii. Astfel, conform legii precitate, petiţionarul are dreptul: a) să expună personal argumente or-ganului sau persoanei oficiale, care examinează petiţia;b) să beneficieze de serviciile avoca-tului;c) să prezinte organului sau persoanei oficiale, care efectuează examinarea, materiale suplimentare ori să solicite organului sau persoanei oficiale de a cere aceste materiale;

d) să ia cunoştinţă de materialele exa-minării;e) să primească răspuns în scris, oral sau în formă electronică despre re-zultatele examinării. Autoritatea publică căreia i-a fost înaintată petiţia, la rîndul său, este obligată: a) să examineze petiţiile, inclusiv ce-rerile prealabile, în termenul stabilit de lege; (în termen de 30 de zile, iar petiţiile care nu necesită o studiere şi examinare suplimentară - fără întîr-ziere sau în termen de 15 zile. În ca-zuri deosebite, termenul de examina-re poate fi prelungit de către condu-cătorul organului corespunzător cu cel mult o lună, fapt despre care este informat petiţionarul). Este de men-ţionat că termenul de examinare a pe-tiţiilor începe din momentul înregi-strării acesteia de către serviciul se-cretariat al autorităţii destinatare. b) să asigure restabilirea drepturilor lezate şi recuperarea, în condiţiile le-gii, a prejudiciului cauzat;c) să asigure executarea deciziilor adoptate în rezultatul examinării pe-tiţiilor. Amintim că în conformitate cu art.10 al Legii cu privire la petiţio-nare, petiţiile trebuie să fie semnate de autor, indicîndu-se numele, pre-numele şi domiciliul. O condiţie au-xiliară însă binevenită este indicarea de către petiţionar a numerelor de te-lefon pentru contactare. Petiţiile în formă electronică conţin informaţii privind numele, prenumele, domici-liul şi adresa electronică a petiţiona-rului. În cazul cînd petiţiile nu întru-nesc condiţiile enunţate, acestea se

examinează de către organele cores-punzătoare doar în cazul în care con-ţin informaţii ce vizează securitatea naţională şi ordinea publică. Urmează a fi menţionat şi faptul că prin Legea nr. 255-XIV din 29 no-iembrie 2007 pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la peti-ţionare, petiţionarului i-a fost oferit dreptul de a depune plîngerea, cere-rea către autoritatea publică în formă electronică, fapt ce pînă la 01 iulie 2007 nu a fost reglementat. În materie de specialitate, Co-dul vamal al Republicii Moldova prin secţiunea 47 stabileşte norme specia-le de rezolvare a petiţiilor. Astfel, persoana fizică sau juridi-că care nu este de acord cu decizii-le, acţiunile sau inacţiunile orga-nelor vamale şi ale colaboratorilor va-mali este în drept să le atace iniţial în Serviciul Vamal. Acţiunile sau inac-ţiunea factorilor de decizie ai Servi-ciului Vamal pot fi atacate, la rîndul lor, în Serviciu, iar deciziile Serviciu-lui Vamal - în instanţă de judecată. Deciziile, acţiunile sau inacţiu-nea organelor vamale, ale colaborato-rilor vamali pot fi atacate în termen de 10 zile de la data comunicării deci-ziei sau efectuării acţiunii. Dacă deci-zia organului vamal nu a fost comu-nicată persoanei vizate, aceasta este în drept să depună plîngere în termen de 6 luni de la data emiterii deciziei. Inacţiunea organului vamal sau a colaboratorului vamal poate fi atacată în termen de 3 luni de la data expirării termenului de soluţionare a plîngerii, care este, de regulă, 30 de zile. În cazul cînd organul vamal sau

Î

Reguli

Petiţionarea şi medierea în organele vamaleRadu Chilaru, şef adjunct al Direcţieidrept vamal şi asistenţă juridică

20 21

colaboratorul vamal cărora le este adresată plîngerea consideră că deci-zia sau acţiunea atacată contravine le-gislaţiei, aceştia sînt în drept să o sus-pende total sau parţial. Deciziile organului vamal referi-toare la plîngeri care prezintă interes general pot fi publicate. O atenţie deosebită urmează a fi atrasă competenţelor funcţionale ale autorităţilor destinatare, deoare-ce Legea cu privire la petiţionare sta-bileşte că dacă petiţia ţine de com-petenţa altui organ, ea se expediază acestui organ în termen de 3 zile lu-crătoare de la data înregistrării petiţi-ei, fapt despre care este informat pe-tiţionarul. Totodată, pentru garantarea res-pectării modului unic de ţinere a lu-crărilor de secretariat privind evi-denţa şi examinarea petiţiilor persoa-nelor fizice şi juridice depuse în scris sau în formă electronică, cît şi întru executarea Legii cu privire la petiţi-onare, prin Hotărîrea de Guvern nr. 208 din 31 martie 1995 au fost apro-

bate INSTRUCŢIUNI privind ţine-rea lucrărilor de secretariat referitoa-re la petiţiile persoanelor fizice, or-ganizaţiilor legal constituite, adresate organelor de stat, întreprinderilor, in-stituţiilor şi organizaţiilor Republicii Moldova. Acestea sînt criteriile generale de care trebuie să ţină cont atît petiţio-narul, cît şi instituţia căreia i-a fost adresată spre examinare petiţia. O altă modalitate alternativă de soluţionare a conflictelor create între părţi este medierea. Institutul medie-rii a fost declarat aplicabil în Republi-ca Moldova odată cu adoptarea Legii cu privire la mediere nr. 134-XVI din 14 iunie 2007, intrată în vigoare 01 iulie 2008. Medierea, în esenţa sa, reprezintă o modalitate alternativă de soluţiona-re a conflictului dintre părţi pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe per-soane. Eficacitatea aplicării acestei metode depinde direct de încrede-rea pe care părţile o acordă media-torului, ca persoană aptă să faciliteze

negocierile dintre ele şi să le acorde asistenţă în soluţionarea conflictului prin obţinerea unei soluţii reciproc acceptabile, eficiente şi durabile. Prin intermediul medierii pot fi soluţiona-te conflicte în materie civilă, comer-cială, de familie, în materie penală, precum şi în alte materii, în condiţii-le prevăzute de reglementarea propu-să. Persoanele fizice şi persoanele ju-ridice pot recurge la mediere, în mod voluntar, inclusiv după declanşarea unui proces în faţa instanţelor com-petente. Actualmente, institutul medie-rii este aplicabil doar in cazul proce-durii penale. Introducerea acestui in-stitut şi aplicarea pe larg în aplanarea litigiilor va permite pentru viitor re-ducerea considerabilă a cheltuielilor persoanelor implicate in dezbateri judiciare şi va contribui la micşora-rea numărului de cauze examinate de către instanţele judecătoreşti. Astfel se impune dezvoltarea şi aplicarea în continuare a căilor alternative de so-luţionare a litigiilor.

Reguli

22 23

Protecţia civilă şi apărarea împotriva incendiilorîn Serviciul Vamal

n conformitate cu Planul de pre-gătire a protecţiei civile a Republicii Moldova pe anul 2008, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1511 din 29 decembrie 2008, în perioada 14-15 februarie curent, Comisia Serviciului protecţiei civile şi situaţii excepţiona-le a MAI a desfăşurat controlul stării protecţiei civile şi apărării împotriva incendiilor în cadrul Serviciului Va-mal. Actul remis la 02.04.2008 prin scrisoarea nr.19/4-441 din 14 aprilie 2008 a servit drept suport pentru li-chidarea neajunsurilor depistate de membrii comisiei. După aceasta în cadrul instituţiei vamale au fost organizate mai multe activităţi de revigorare a protecţiei ci-vile şi apărare împotriva incendiilor. Şi anume:- la şedinţa Comisiei pentru situa-ţiile excepţionale a Serviciului Vamal a fost examinat actul controlului stării protecţiei civile şi apărării împotriva incendiilor, aprobat planul măsurilor de înlăturare a neajunsurilor depistate cu desemnarea persoanelor responsa-bile şi termenul executării;- a fost elaborat Planul protecţiei civile şi apărării împotriva incendiilor cu anexele aferente în toate subdivi-ziunile instituţiei vamale; Lacunele de planificare indicate în concluziile ac-tului au fost înlăturate; - prin patru ordine ale Directorului general şi, respectiv, ordinele şefilor Birourilor vamale au fost numiţi spe-cialiştii la protecţia civilă, create Co-misiile pentru situaţiile excepţionale, instituite formaţiunile de intervenţie în cazul situaţiilor excepţionale, orga-nizate lecţii şi antrenamente cu mem-brii CSE şi efectivul formaţiunilor;

- s-a efectuat inventarierea bunu-rilor materiale ce ţin de protecţia ci-vilă şi securitatea antiincendiară, a mijloacelor de monitoring radiativ şi identificată starea lor tehnică, stabilit necesarul de mijloace de protecţie.- au fost elaborate Instrucţiunea pentru angajaţii Serviciului Vamal în cazul situaţiilor excepţionale, Re-gulile de comportare şi intervenţie în situaţiile de forţă majoră. În temeiul unei indicaţii a Pre-şedintelui Comisiei pentru situaţii-le excepţionale, toate subdiviziunile teritoriale au fost ridicate prin sem-nalul „adunare”, urmărindu-se sco-pul stabilirii gradului de pregătire a membrilor CSE pentru acţiuni de di-rijare a lucrărilor de salvare-debloca-re în teritoriul afectat de calamitatea naturală, de aplicare a prevederilor Planului protecţiei civile şi stabilirea nivelului de cunoaştere a obligaţiuni-lor funcţionale, abilităţilor membri-lor efectivului grupelor de interven-ţie în situaţiile excepţionale. În acest sens a fost simulată o situaţie excep-ţională şi susţinut un antrenament cu membrii CSE şi efectivul grupelor de intervenţie în situaţiile excepţionale. Pe data de 16.06.08 la termina-lul Biroului Vamal Bălţi s-a produs un incendiu fără urmări grave pentru patrimoniu şi angajaţi. Un camion cu peste 20 tone cu produse din calcar ce venea din Germania, înregistrat la Tîrgu Neamţ, Romania, şi urma să treacă controlul vamal a luat foc din cauza unor defecţiuni tehnice. Şo-ferii af laţi în parcarea Terminalului BV Bălţi au intervenit cu stingătoare, însă f lăcările s-au extins şi au nimi-cit unitatea de transport în întregime.

Cu toate că exista pericolul extinde-rii f lăcărilor, la stingerea incendiului nu au intervenit angajaţii biroului va-mal, care nu se af lau la acea oră de noapte la serviciu. A fost întreprinsă o cercetare de serviciu şi s-a stabilit că au fost în-călcate prevederile Planului protec-ţiei civile elaborat în cadrul Biroului vamal Bălţi şi că măsurile de protec-ţie şi luptă împotriva incendiilor nu au fost aplicate conform planurilor elaborate, nu au fost respectate ce-rinţele susnumitelor documente de directivă. În urma acestei situaţii a fost motivată lansarea unei Indica-ţii în teritoriu, prin care a fost atra-să atenţia şefilor Birourilor vamale, care conform legislaţiei sunt preşe-dinţii CSE din teritoriile gestionate, asupra intensificării controlului per-manent asupra îndeplinirii eficiente a măsurilor de protecţie civilă şi apă-rare împotriva incendiilor. A fost ce-rută organizarea antrenamentelor cu formaţiunile PC, studierea obligaţii-lor în cazul pericolului sau apariţiei situaţiilor excepţionale, obligaţii îna-intate de Planurile Birourilor vama-le refereitor la protecţia civilă. Preşedinţii Comisiilor pentru si-tuaţiile excepţionale au fost instruiţi ca, în cazul apariţiei unor situaţii si-milare, acţiunile lor să fie orientate spre evitarea pagubelor materiale şi a consecinţelor tragice pentru angajaţi sau a persoanelor af late pe teritoriul vamal şi cerută respectarea întocmai a prevederilor legislaţiei referitoare la Protecţia civilă şi apărare împotri-va incendiilor, a ordinelor Serviciului Vamal, instrucţiilor şi indicaţiilor ce vizează acest domeniu.

Ion Magu, responsabil de protecţia civilă şi securitatea antiincendiară

Î

Reguli

22 23

Reguli

La moment, responsabilii de pro-tecţia civilă şi apărarea antiincendia-ră în cadrul Serviciului Vamal sînt în stare să facă faţă cerinţelor înaintate faţă de acest segment, iar micile defi-cienţe rămase urmând să fie lichida-te în timpul apropiat. Conform Legii nr.271 din 09.11.1994 „Cu privire la protecţia civilă” în staful personalu-lui al Serviciului Vamal este necesar de a introduce funcţia de specialist în protecţia civilă. În Planul bugetar al Serviciului Vamal pentru anul viitor au fost pla-nificate resurse băneşti de efectua-re a măsurile de înzestrare tehnică şi de protecţie a efectivului în cazul situaţiilor excepţionale. În curs de elaborare sunt normele de dotare cu echipament de protecţie în diferite si-tuaţii excepţionale pentru motivarea cheltuirii mijloacelor financiare din bugetul instituţiei. Dat fiind faptul că în activitatea cotidiană la unele posturi vamale sînt folosite mijloace tehnice de monito-ring radiativ, care permit efectuarea controlului circulaţiei materialelor radioactive şi depistarea lor în caz de transportare ilicită, lucrăm cu aceste instalaţii în lipsa unei persoane res-ponsabile de securitatea radioactivă, dar şi responsabilă pentru exploatarea în siguranţă a instalaţiilor ionizante. Din acest considerent, au fost emi-se ordine ale organelor vamale din te-ritoriu de numire a persoanelor res-ponsabile de securitatea radioactivă şi persoane responsabile de exploatarea în siguranţă a instalaţiilor ionizante; am instruit persoanele care lucrea-ză cu aceste instalaţii. Concomitent, am concluzionat că este strict necesar ca în cadrul Centrului de pregătire a colaboratorilor vamali să fie susţinu-te lecţii tematice la protecţia civilă şi apărarea antiincendiară. În planul de instruire a colaboratorilor vamali pentru anul 2009 vor fi incluse teme-le de studiere a problemelor protecţiei civile. Sunt necesare evoluţii majore în acest domeniu şi elaborată strate-gia instruirii centralizate cu atragerea specialiştilor din domeniu. A fost expediată o scrisoare-ce-rere de obţinere a adeverinţei de uti-lizare a echipamentului de scanare a bagajelor în punctele vamale de fron-tieră către Agenţia naţională de regle-

mentare a activităţilor nucleare şi ra-diologice. Mai este necesară punerea la punct a coordonării acţiunilor or-ganelor administraţiei publice în ca-zul transportării încărcăturilor peri-culoase pe teritoriul Republicii Mol-dova. Posturile vamale asigură tre-cerea încărcăturilor periculoase cu gradul de pericol 1-9, determinate în art.9 al „Regulamentului transportu-rilor încărcăturilor periculoase pe te-ritoriul RM”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 672 din 28.05.2002 şi a mărfurilor strategice de catego-riile 1C350 şi 1C450, determinate în nomenclatorul mărfurilor strategi-ce, anexa 3 a „Regulamentului Co-misiei interdepartamentale de con-trol asupra exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice”, anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.606 din 15.05.2002 cu respectarea cerinţelor vamale. În pre-zent stăruim asupra elaborării meca-nismului de monitorizare a încărcătu-rilor periculoase cu stabilirea organu-lui concret care va efectua măsurări-le cu dispozitivele speciale, stabilim cine este responsabil de efectuarea acestor lucrări în posturile vamale de frontieră. Un alt aspect al activităţii noas-te la care mai sunt restanţe este res-pectarea cerinţelor Legii nr.111 din 11.02.2006 cu privire la reglemen-tarea activităţilor radiologice şi nu-

cleare şi a „Normelor fundamentale de radioprotecţie. Cerinţe şi Regului Igienice”. La moment colaboratorii vamali care sunt implicaţi în lucrul cu instalaţiile generatoare de radiaţii nu sunt îndeajuns protejaţi, fiind lipsă mijloacele individuale de protecţie, pe care sperăm să le procurăm în timpul apropiat. Anual prin posturile vamale se efectuează importul aproximativ a 1500 tone de substanţe toxice: amo-niac, clor, anhidridă sulfuroasă, etil-mercaptan, acizi, substanţe radioacti-ve cu destinaţie medicală ş.a. În scopul depistării materiale-lor radioactive Serviciul Vamal are în dotare aparate dozimetrice de diferi-te modele – 354 unităţi, dar majorita-tea nu sunt funcţionale din cauza lip-sei surselor de energie, care nu pot fi procurate. Este evidentă necesitatea de a ţine sub control acest aspect, dar şi de a calibra, de a repara aparatele de măsură de către o întreprindere ges-tionată de stat. Inundaţiile catastro-fale din acest an au scos în vileag ne-cesitatea acordării atenţiei cuvenite protecţiei civile, calamităţile naturale fiind în stare să reducă la zero efortu-rile de consolidare a activităţilor eco-nomice. Noi nu sperăm că ele ne vor ocoli, ci străduim asupra dezideratu-lui că un om informat este pe jumăta-te apărat.

24 25

24

anunţă organizarea cursurilor de instruire primară a specialitilor în domeniul vămuirii. Programul de studii cuprinde compartimente însuirea cărora va permite audienţilor să obţină cunotinţe teoretice i să acumuleze competenţe practice necesare pentru exercitarea atribuţiilor specialitilor în domeniul vămuirii. Durata cursurilor e de 5 săptămîni.

Cerinţe minime obligatorii pentru audienţii cursului:

- studii superioare sau medii de specialitate;

- cunoaterea i utilizarea calculatorului.

Solicitanţii vor prezenta următoarele documente:

- copia buletinului de identitate;

- copia diplomei de studii;

- cererea de înscriere la cursuri.

ÎNTREPRINDEREA DE STAT

„MOLDVAMA GRUP”

Licenţa Seria A MMII nr. 029564

Adresa: mun. Chiinău, str. Petricani, 21/3Tel/fax: 022 43 29 19, 022 31 23 41

26 27

rmînd dezideratul integrării în Uni-unea Europeană, Moldova tinde în per-manenţă să-şi ralieze cadrul legal la ce-rinţele şi reglementările comunitare, sarcină abordată în multiple acte norma-tive. Elaborarea proiectului Codului de procedură vamală este condiţionată de necesitatea stabilirii unui cadru normativ performant, care ar reglementa în mod detaliat procedura vamală, ca un sistem compilat al tuturor regulilor şi măsurilor ce necesită a fi întreprinse în cadrul aces-teia, servind drept indice ce va caracteriza Republica Moldova la capitolul integrare europeană. La elaborarea proiectului, drept ele-ment de bază au servit prevederile Regu-lamentului C.E.E nr.2454/93 din 2 iulie 1993 privind aplicarea Codului vamal co-munitar, care au fost preluate în partea în care îşi găsesc aplicare, reieşind din par-ticularităţile cadrului legal autohton, pre-cum şi adaptate la necesităţile sociale din Republica Moldova. Proiectul se prezintă oportun reie-şind din faptul că actualmente, întru apli-carea univocă a legislaţiei vamale, precum şi întru excludererea interpretărilor ambi-gue a normelor ce reglementează acelea-şi raporturi juridice, se impune, în mod imperios, consultarea unei multitudini de acte normative (Codul vamal, diferite legi în domeniu, hotărîri ale Guvernului, pre-cum şi diverse Ordine emise de către Ser-viciul Vamal). Prevederile proiectului sînt structura-te în sensul facilitării accesibilităţii subiec-ţilor de drept, incluzînd: capitole, secţiuni, articole. Capitolul I Dispoziţii generale - in-clude norme de ordin general, aplicabile întregului text al proiectului, precum şi re-liefează acele noţiuni, semnifi caţia cărora este similară pe tot parcursul textului, în

măsura în care acestea nu sunt expuse în alte acte normative. Capitolul II Procedura de emitere a deciziilor tarifare prealabile privind clasifi carea mărfurilor - inserează pre-vederi novelă cadrului nostru legal, fi ind preluate din Regulamentul cu privire la aplicarea Codului vamal comunitar. În ca-drul acesteia se detaliază procedura de de-punere a cererilor întru emiterea deciziilor tarifare prealabile (ceea ce semnifi că deci-zii tarifare privind clasifi carea mărfurilor, obligatorii pentru toate organele vamale) emiterea şi notifi carea acestora, precum şi efectul lor juridic. Capitolul III Operaţiuni prealabile vămuirii. Prevederile generale ale acestui capitol au fost preluate din cadrul Hotă-rîrii Guvernului nr.1140 din 2 noiembrie 2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevă-zute de Codul vamal al RM (care după in-trarea în vigoare a prezentului proiect ur-mează a fi abrogată), cu evidenţierea fi ecă-reia dintre acţiunile defi nite drept opera-ţiuni prealabile vămuirii:

a) prezentarea la organele vamale de fron-tieră a mijloacelor de transport, a docu-mentelor însoţitoare ale acestora, precum şi a documentelor privind mărfurile trans-portate; b) controlul vamal al mijloacelor de trans-port la organele vamale de frontieră; c) examinarea de către declaranţii vamali (sau reprezentanţii acestora) a mărfurilor şi prelevarea de probe şi mostre; d) declararea sumară şi depozitarea pro-vizorie. Secţiunea a 2-a a acestui Capitol in-clude prevederi vizînd depozitul provizo-riu - preluate din Ordinul Serviciului Va-mal nr.230-o din 28 iunie 2007 cu privire la aprobarea unor acte normative de exe-cutare a Codului vamal, Monitorul Ofi -cial nr.1-4/2 din 01.01.2008 (care ulterior intrării în vigoare a prezentului proiect urmează a fi abrogat). În cadrul acesteia sunt incluse reglementări referitoare la: garanţia fi nanciară pentru mărfurile de-pozitate provizoriu, condiţiile înaintate faţă de situarea depozitului provizoriu, cerinţele tehnice faţă de amenajarea şi

U

Proiectul Codului de procedură vamală – tendinţe de perfectareşi codifi care efi cientă a cadruluilegal în domeniu Lilia Barbăscumpă, consultant-jurist

Comentarii

26 27

ComentariiComentarii

utilarea depozitului, procedura de autori-zare, obligaţiile deţinătorului depozitului provizoriu etc. Secţiunea a 3-a Declaraţia suma-ră - cuprinde norme stabilite la moment în textul Ordinului Serviciului Vamal nr.185-o din 25 mai 2006 cu privire la aprobarea Normelor de utilizare a decla-raţiei sumare, Monitorul Ofi cial nr.116-119/409 din 28.07.2006 (care ulterior in-trării în vigoare a prezentului proiect ur-mează a fi abrogat). În cadrul acesteia sînt incluse regle-mentări referitoare la procedura de depu-nere, completare şi acceptare a declaraţiei sumare. Important pentru acest capitol este faptul că, în corespundere cu preve-derile proiectului Serviciul Vamal poa-te aproba depunerea declaraţiei sumare în formă electronică, ceea ce autorii des-criu în cuprinsul celei de-a doua Secţiuni a Capitolului IV al proiectului, intitulată - Procedura informatică. Capitolul IV Vămuirea mărfurilor în procedura standard - deoarece pro-cedura de vămuire, în dependenţă de me-todele şi tehnicile utilizate, poate fi divi-zată în procedură standard şi procedură simplifi cată, s-a decis delimitarea acestor două tipuri de procedură în două capitole distincte. Secţiunea 1-a Declaraţii vamale în scris - cuprinde normele prezente la moment în textul Hotărîrii Guvernului nr.1140 din 2 noiembrie 2005, parte din Ordinul Serviciului Vamal nr.438-o din 19 octombrie 2007 cu privire la aproba-rea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vama-le în detaliu, Monitorul Ofi cial nr.184-187/681 din 30.10.2007 (care ulterior in-

trării în vigoare a prezentului proiect ur-mează a fi modifi cat). La fel, la elaborarea respectivei sec-ţiuni, precum şi a întregului capitol, drept sursă de inspiraţie au servit şi reglementă-rile europene în acest domeniu. În cadrul acesteia sunt incluse nor-me referitoare la: depunerea declaraţiei vamale, formularele utilizate, inclusiv cu anexarea modelelor acestora, prezentarea declaraţiei vamale în detaliu, cerinţele teh-nice faţă de formularele acestora, rectifi ca-rea, modifi carea şi invalidarea declaraţiei în urma controlului ulterior etc. Dat fi ind faptul că procedura tehni-că ce vizează rubricile a căror completare este obligatorie, precum informaţiile ce trebuie înscrise în rubricile din formula-rul declaraţiei vamale în detaliu, sunt de nivel tehnic, ceea ce nu este caracteristic unui proiect de act legislativ, respectivele prevederi vor fi stabilite de Serviciul Va-mal. În acest context, urmează a fi operate modifi cările de rigoare în cadrul Ordinu-lui Serviciului Vamal nr.438-o din 19 oc-tombrie 2007 prin prisma reglementărilor prezentului proiect. Secţiunea 2-a Procedura informati-că - conţine norme preluate din Ordinul nr.480-o din 2006 cu privire la aprobarea Metodologiei de prelucrare a declaraţiei vamale în detaliu, ce vizează ansamblul de reglementări şi activităţi care permit declararea mărfurilor prin intermediul sistemului informatic integrat vamal. În acest sens sunt expuse prevederi referi-toare la autorizarea, în calitate de utiliza-tor al sistemului informatic, etapele pro-cedurii informatice de declarare a mărfu-rilor, completarea, stocarea, înregistrarea pe server şi tipărirea declaraţiei vamale în

detaliu, controlul documentar în proce-dura informatică etc. Secţiunea 3-a Controlul vamal al mărfurilor - ca etapă distinctă a proce-durii de vămuire a mărfurilor în procedu-ra standard, controlul mărfurilor are drept scop prevenirea încălcării reglementărilor vamale, respectarea condiţiilor şi terme-nelor legale, precum şi descoperirea frau-delor vamale. Secţiunea 4-a Acordarea liberului de vamă. Cele două secţiuni inserează prevederi preluate din Hotărîrea Guver-nului nr.1140 din 2 noiembrie 2005. Capitolul V Vămuirea mărfurilor în procedură simplifi cată - procesul conti-nuu de armonizare a legislaţiei statului no-stru cu cea europeană a impus elaborarea unui cadru legislativ cu privire la procedu-ri simplifi cate de vămuire, care să asigure un grad ridicat de efi cienţă a operaţiunilor de import/export, contribuind astfel la fa-cilitarea comerţului internaţional. Astfel, capitolul vizat cuprinde regle-mentări vis-a-vis de cea mai inovatoare şi modernă procedură simplifi cată de vămu-ire a mărfurilor - procedura de vămuire la domiciliu (PVD). Este de remarcat că, acest tip de procedură este pe larg utiliza-tă în cadrul Uniunii Europene, iar benefi -ciul acesteia rezidă în instituirea unui me-canism simplifi cat care să permită plasarea mărfurilor în destinaţia vamală solicitată, la locurile de încărcare sau de descărcare a acestora, după caz, desemnate de titularul operaţiunii comerciale, sau în alte locuri aprobate de organul vamal. Această procedură poate fi aplicată cu aprobarea prealabilă a Serviciului Vamal, cu respectarea condiţiilor impuse în ca-drul prezentului proiect, vizînd: autoriza-rea, utilizarea procedurii respective, emi-terea şi anularea autorizaţiei, etapele PVD, persoanele în drept să depună declaraţiile vamale pentru mărfurile vămuite la domi-ciliu etc. Scopul acordării PVD rezidă în creş-terea operativităţii în procesul de vămuire, în special, pentru agenţii economici care execută în mod frecvent asemenea opera-ţiuni. În temeiul acestor prevederi, vămui-rea se poate realiza în program continuu, direct la sediul agentului economic care depune o declaraţie prealabilă. În raport cu activitatea desfăşurată de agenţii economici menţionăm că sim-plifi carea procedurilor vamale presupune reducerea la minimum a formalităţilor şi cerinţelor faţă de documentaţia necesa-ră trecerii frontierei, reducerea cerinţelor faţă de date şi informaţii, evitarea unor proceduri de control nejustifi cate şi ca

28 29

Comentarii

consecinţă, diminuarea timpului şi costu-rilor procedurilor aferente unei tranzacţii. Capitolul VI Supravegherea şi con-trolul vamal. Secţiunea a 1-a Supravegherea va-mală inserează prevederi preluate din Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 2 no-iembrie 2005. La fel, în cadrul acestei secţiuni sunt incluse prevederi vizînd controlul ulterior, efectuat de către organele vamale în sco-pul stabilirii modului în care persoanele fi zice sau juridice au respectat reglementă-rile vamale. Organele vamale sunt în drept, după acordarea liberului de vamă pentru măr-furi să verifi ce orice document, registru şi evidenţa contabilă, care au legătură direc-tă sau indirectă cu bunurile importate, ex-portate sau tranzitate pe teritoriul vamal, de asemenea operaţiunile comerciale ulte-rioare aferente acestor mărfuri. În cazul în care nu este posibilă inspectarea mărfuri-lor, se efectuează controlul fi zic sau eşan-tionarea acestora, precum şi inventarie-rea mărfurilor pentru stabilirea existenţei efective, prin confruntarea datelor eviden-ţei contabile ale rapoartelor de gestiune. La fel, potrivit proiectului normele tehnice privind realizarea supravegherii vamale în afara organelor vamale, precum şi a controlului vamal ulterior se stabilesc de către Serviciul Vamal. Secţiunea a 2-a Zona de control vamal - cuprinde norme prevăzute la moment de Ordinul Serviciului Vamal nr.158-o din 4 august 2003 despre apro-barea şi punerea în aplicare a Regula-mentului cu privire la zonele de control vamal, Monitorul Ofi cial nr.186-188/250 din 22.08.2003 (care ulterior intrării în vigoare a prezentului proiect urmează a fi abrogat). În această secţiune sunt insera-te norme privind statutul zonelor de con-trol vamal, ordinea creării zonelor de con-trol vamal, sistemul de coridoare, accesul în respectivele zone, lichidarea zonelor de control vamal etc. Capitolul VII Destinaţiile vamale - inserează prevederi preluate din Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 2 noiembrie 2005, la fi ecare dintre regimurile şi destinaţiile vamale prevăzute de Codul vamal.

La acest capitol remarcăm că, nor-mele vizînd distrugerea şi abandonul în favoarea statului actualmente sunt regle-mentate în cadrul Ordinului Serviciu-lui Vamal nr.230-o din 28 iunie 2007 cu privire la aprobarea unor acte normative de executare a Codului vamal, Monitorul Ofi cial nr.1-4/2 din 01.01.2008 (care ulte-rior intrării în vigoare a prezentului pro-iect urmează a fi abrogat). Acest capitol reprezintă nucleul pre-zentului proiect, odată ce prezintă detaliat procedura vizînd destinaţiile vamale, cu-prinzînd prevederi referitoare la regimuri-le şi detinaţiile vamale, instituite de Codul vamal, cu detalierea trăsăturilor specifi ce fi ecăruia dintre acestea: condiţii de auto-rizare a destinaţiei, obligaţiile şi drepturile utilizatorului destinaţiei respective, trata-mentul tarifar preferenţial, încheierea re-gimului etc. Capitolul VIII Agenţii economici autorizaţi şi specialiştii în domeniul vămuirii Secţiunea 1-a Agenţii economici au-torizaţi (AEO) – se referă la prevederile aplicabile persoanelor juridice, înregistra-te în conformitate cu legislaţia, ce deţin statutul de agent economic autorizat în temeiul deciziei Serviciului Vamal şi care benefi ciază de anumite facilităţi în ceea ce priveşte controlul vamal privind securita-tea şi siguranţa, şi/sau de anumite simpli-fi cări prevăzute de reglementările vamale. La moment, Codul vamal conferă agenţilor economici autorizaţi doar un singur articol - 1931, fără a dezvălui pro-cedura aplicabilă în raport cu respectivii. Prin urmare, proiectul vine să detalieze statutul acestora, simplifi cările de care be-nefi ciază, condiţiile şi criteriile de autori-zare, procedura de eliberare, suspendare şi retragere a autorizaţiei. Este de remarcat că, la elaborarea acestei secţiuni, au fost consultate preve-derile legale ale Uniunii Europene în acest domeniu, care cunosc o largă şi efi cien-tă aplicare (începînd cu 1 ianuarie 2008 statele-membre au demarat procedura de acordare a statutului de AEO conform prevederilor Codului vamal comunitar, cu completările introduse prin Regulamen-tele (CE) nr.648/2005 şi nr.1875/2006), precum şi Standardele - Cadru ale Or-ganizaţiei Mondiale a Vămilor (OMV) privind Securitatea şi Facilitarea Comer-ţului Mondial (iunie 2005), implementa-te conform Planului de acţiuni aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 590 din 28.05.2007. Fiind instituit cu titlu de noutate pen-tru cadrul legal autohton, conceptul agen-

tului economic autorizat vine în scopul simplifi cării procedurii de control pentru respectivii care astfel, îşi asigură propriul sistem de securitate, precum şi securitatea lanţului de distribuire a mărfurilor. Secţiunea a 2-a Specialistul în do-meniul vămuirii - urmare operării amendamentelor în cadrul Codului vamal prin intermediul Legii nr.280- XVI din 14 decembrie 2008 pentru modifi carea şi completarea unor acte legislative, proce-dura de eliberare a atestatului de califi ca-re, termenul lui de valabilitate, precum şi obligaţiile specialistului sunt stabilite prin lege. Astfel, autorii au purces la elaborarea cadrului legal în ceea ce vizează procedu-ra nominalizată, în raport cu activitatea desfăşurată de specialiştii în domeniul vămuirii. Remarcăm că importanţa activităţii specialiştilor respectivi decurge din des-făşurarea operaţiunilor de intermediere vamală, privind declararea mărfurilor şi mijloacelor de transport pe teritoriul RM. La moment, defi nirea noţiunii de specialist în domeniul vămuirii, precum şi procedura de atestare a acestora ser-veşte drept obiect de reglementare a Ho-tărîrii Guvernului nr.1290 din 9 decem-brie 2005 pentru aprobarea Regulamen-tului cu privire la activitatea brokerului vamal şi a specialistului în domeniul vă-muii (care ulterior intrării în vigoare a pre-zentului proiect urmează a fi abrogată, din considerentul că prevederile vizînd speci-alistul au fost inserate, prin prisma noilor amendamente în cadrul legal, în proiect, iar cele referitoare la brokerul vamal - în cadrul Codului vamal şi Legii privind re-glementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător). Astfel, proiectul cuprinde prevederi referitoare la procedura de eliberare a ates-tatului de califi care, termenul de valabilita-te a acestuia, drepturile şi obligaţiile spe-cialistului în domeniul vămuirii, anularea, suspendarea sau retragerea atestatului. Capitolul IX Proceduri vamale aplicabile călătorilor şi altor persoa-ne fi zice. Acest capitol refl ectă actualele prevederi ale Legii nr.1569-XV din 20 de-cembrie 2002 cu privire la modul de intro-ducere şi scoatere a bunurilor de pe terito-riul Republicii Moldova de către persoane fi zice, care prin intermediul proiectului se propune spre abrogare. Capitolul respectiv, de rînd cu prelua-rea prevederilor actuale ale Legii menţio-nate supra face referinţă la procedura apli-cabilă procesului de introducere sau scoa-tere a bancnotelor, monedelor şi cecurilor în moneda naţională a RM, precum şi a

28 29

Comentarii

bancnotelor, monedelor şi cecurilor de că-lătorie în valută străină, desfăşurată în co-respundere cu limitele şi condiţiile prevă-zute de capitolul III al Legii nr. 62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară. Capitolul X Reglementări tarifar-vamale preia actualele prevederi ale Le-gii nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal, în partea ce vizea-ză valoarea în vamă a mărfurilor, precum şi unele prevederi vizînd determinarea ţă-rii de origine. Este de menţionat că anu-mite capitole ale legii enunţate anterior re-feritoare la taxa vamală, tipul şi modul de stabilire a acesteia, precum şi prevederile desfăşurate vizînd determinarea ţării de origine a mărfurilor urmează a fi expuse în cadrul proiectului de modifi care a Co-dului vamal, care vine în contextul con-ceptului prezentului proiect. Astfel, drept efect al modifi cărilor propuse, Legea nr. 1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu pri-vire la tariful vamal urmează a fi abrogată (ceea ce se va determina în cadrul proiec-tului de lege ce va amenda Codul vamal). Secţiunea 1-i Valoarea în vamă a mărfurilor. Această secţiune inserează prevederi din actuala Lege cu privire la tariful vamal, precum şi Hotărîrea Guver-nului nr.600 din 14 mai 2002 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul RM. În cadrul acesteia sunt incluse preve-deri vizînd valoarea de tranzacţii a măr-furilor, costul unitar al acestora, valoarea calculată, declararea elementelor şi docu-mentelor ce trebuie prezentate etc. De re-marcat că, secţiunea vizată cuprinde trei anexe în raport cu Notele interpretative

vizînd modul de determinare a valorii în vamă, Tipizata DVV-1, Tipizata DVV-2, Instrucţiuni privind completarea decla-raţiei valorii în vаmă, precum şi determi-narea valorii în vamă a mărfurilor intro-duse în baza contractelor de leasing inter-naţional. Secţiunea a 2-a Determinarea ţării de origine a mărfurilor - vine să expu-nă doar unele norme referitoare la deter-minarea ţării de origine a mărfi i la import, în cazul livrării acesteia în loturi, procedu-ri de eliberare a certifi catelor preferenţiale de origine a mărfurilor, procedura de con-trol ulterior al certifi catelor preferenţiale de origine a mărfurilor, din considerentul că normele privitoare la ţara de origine a mărfurilor, marfa fabricată integral în ţara respectivă, criteriile prelucrării sufi ciente a mărfi i, urmează a fi expuse în cadrul pro-iectului de amendare a Codului vamal. Secţiunea a 3-a Modul de evidenţă a obligaţiei vamale cuprinde prevederi referitoare la modul de asigurare a eviden-ţei obligaţiilor vamale, a drepturilor de import-export, majorărilor de întîrziere şi amenzilor aplicate pentru contravenţiile vamale a căror administrare şi/sau eviden-ţă, în corespundere cu legislaţia în vigoa-re, sunt atribuite organelor vamale. La fel, secţiunea în speţă precede modul de stin-gere a obligaţiei vamale prin achitare, anu-lare, prescripţie, executare silită, procedu-rii de examinare a cererii privind stingerea prin compensare şi/sau restituirea obliga-ţiei vamale, actul constatator etc. Capitolul XI şi XII reliefează nor-mele vizînd procesul contravenţional pe cauzele contravenţionale vamale, precum şi contestarea deciziilor organelor vamale şi a acţiunilor sau inacţiunii colaboratori-

lor vamali. În acest context menţionăm că, capitolele vizate expun actualele prevederi ale Capitolului X şi parţial XI ale Codului vamal, dat fi ind faptul că ele conţin norme de procedură. Ca o consecinţă, în cadrul proiectului de lege care va modifi ca Co-dul vamal, vor fi operate amendamentele de rigoare. La elaborarea acestor capitole s-au luat în calcul prevederile proiectului Co-dului Contravenţional, adoptat de legisla-tor, remis spre promulgare. De asemenea, întru elaborarea acestor prevederi au fost luate în calcul normele Legii cu privire la petiţionare şi Legii contenciosului admi-nistrativ. Capitolul XIII Aplicarea de măsuri la frontieră în vederea protecţiei pro-prietăţii intelectuale – vine să expună procedura de întocmire, depunere şi exa-minare a cererii de intervenţie a organului vamal, condiţiile în care se face interven-ţia organului vamal, evidenţa cazurilor de aplicare a măsurilor de intervenţie. Scopul acestor prevederi rezidă în instituirea unui mecanism legal viabil în ceea ce vizea-ză prevenirea şi combaterea trafi cului de mărfuri contrafăcute şi opere-pirat. Capitolul respectiv detaliază preve-derile Codului vamal în ceea ce priveşte activitatea organelor vamale în domeniul protecţiei drepturilor asupra obiectelor de proprietate intelectuală, în strictă confor-mitate cu legislaţia UE. Acest domeniu de activitate vamală se realizează în colaborare cu instituţiile, organizaţiile implicate în asigurarea pro-tecţiei proprietăţii intelectuale şi titularii drepturilor. Respectivul proiect încă în septem-brie a fost remis spre avizare tuturor ministerelor şi altor autorităţi ale admi-nistraţiei publice centrale. La moment propunerile acestora sunt analizate, cu întcomirea tabelului de dibergenţe. Întru realizarea principiului transparenţei deci-zionale, proiectul a fost remis pre avizare sectorului privat precum şi societăţii ci-vile şi a fost plasat pe site-ul Serviciului Vamal la adresa www.customs.gov.md în directoriul „Legislaţia vamală - proiecte de acte normative”. Urmare defi nitivării proiectului vizat cu autorităţile cointeresate, precum şi per-fectării acestuia în corespundere cu pro-punerile parvenite, proiectul a fost remis Guvernului, fi ind aprobat de către respec-tivul în cadrul şedinţei cabinetului de mi-niştri din 10 decembrie curent. Ulterior, proiectul Codului de procedură vamală urmează a fi adoptat de către legiuitor, în conformitate cu normele legale aplicabile.

30 31

brevierea TARIM se descifrează ca TARif vamal Integrat a Moldovei şi repre-zintă un cumul al tuturor reglementărilor în vigoare privind comerţul exterior cu mărfuri conţinute în diferite acte norma-tive, integrate sub forma de coduri pentru fi ecare poziţie tarifară din Nomenclatorul mărfurilor al Republicii Moldova. Elabo-rarea TARIMului va permite, doar prin cunoaşterea codului mărfi i, determina-rea tuturor reglementarilor aplicabile unui anumit produs de import, export sau tran-zit ce se referă la taxe vamale, preferinţe tarifare, prohibiţii şi restricţii, documente necesare efectuării formalităţilor vamale, referinţe la temeiul legal.Unul dintre principalele efecte ale intro-ducerii TARIMului va fi faptul, că aces-te reglementări vamale vor fi aplicate în mod uniform pe întreg teritoriul vamal al Republicii Moldova, de către toţi lucrăto-rii vamali şi agenţii economici interesaţi. Acest instrument de lucru va îmbunătăţi considerabil derularea operaţiunilor va-male în sensul fl uentizării acestora, al re-ducerii cheltuielilor legate de efectuarea formalităţilor vamale, a riscului efectuă-rii incorecte a unor operaţiuni vamale, a numărului de plîngeri si contestaţii din partea agenţilor economici şi, mai ales, a numărului de sesizări ale instanţelor de judecata. Utilizarea în procesul de vămuire a TARIMului va conduce practic la elimi-narea cazurilor de aplicare arbitrară şi abu-zivă a prevederilor legale de către lucrăto-rii vamali. Pe baza TARIMului, agenţii economici importatori sau exportatori vor fi informaţi anterior despre documentele necesare a fi prezentate în vamă, cît şi asu-pra nivelului de taxare aferent mărfurilor identifi cate printr-un cod tarifar. Astfel de instrument în Republica Moldova n-a existat până acum. Pentru elaborarea TARIMului în cadrul Servi-

ciului Vamal a fost creat un grup de lu-cru din specialişti ai Direcţiilor clasifi ca-re tarifară, regimuri vamale, drept vamal şi asistenţă juridică, metodologie tarifar-vamală. Actualmente de către acesta se efec-tuează inventarierea şi analiza actelor nor-mative ale Republicii Moldova pentru a stabili din totalitatea lor actele normative care vizează comerţul exterior cu mărfu-ri, apoi a efectua extragerea din acestea a mărfurilor care se supun măsurilor de po-litică economică şi codifi carea lor con-form Nomenclatorului mărfurilor, iar pentru fi ecare din acestea de a indica un cod sau mai multe coduri corespunzătoare documentelor necesare vămuirii. Activităţile planifi cate de Serviciul vamal sunt vaste, complicate, migăloase şi de lungă durată. Acestea necesită efor-turi atît ale lucrătorilor vamali, cît şi a spe-cialiştilor autorităţilor publice din diferi-te domenii. De exemplu, pentru a stabili produsele chimice de uz menager, impor-tul cărora este licenţiat. Dar, în viziunea mea, eforturile depuse vor fi răscumpărate înzecit.

Finalizarea si aplicarea în practica vămuirii a TARIMului va constitui o realizare deosebită a Moldovei privind aderarea la Uniunea Europeană, fi ind un pas înainte pentru implementarea Tari-fului vamal integrat comunitar. De fapt, TARIMul este un instrument la dispozi-ţia agenţilor economici importatori şi ex-portatori şi a lucrătorilor vamali prin uti-lizarea căruia nivelul corupţiei din siste-mul vamal va fi redus semnifi cativ. Finisarea elaborării TARIMului în formă de document este planifi cată pen-tru luna aprilie 2009. Pentru ca acesta să fi e accesibil birourilor vamale şi brokeri-lor vamali este necesară implementarea lui în sistemul informaţional Asycuda WORLD, iar pentru public este preco-nizată, începînd cu 1 ianuarie 2010, afi -şarea TARIMului pe site-ul Serviciului Vamal. Serviciul vamal este abia la început de cale în atingerea scopului îndrăzneţ pe care şi l-a pus. Însă rezultatul aştep-tat este necesar tuturor şi va fi utilizat de toţi cei care sunt implicaţi în comerţul exterior cu mărfuri.

A

Tariful vamal Integratal MoldoveiNadejda Niculai,şefa Secţiei clasifi care tarifară

Comentarii

30 31

КомментарииКомментарии

конце ноября главный финансо-вый документ страны – Закон о гос-бюджете на 2009 год – был принят парламентом в третьем окончательном чтении. Не без предварительных спо-ров, не без политики, как говорится. Документ был принят 63-мя голосами депутатов. В одном из предыдущих но-меров мы уже публиковали основные направления налоговой политики на будущий год. Сегодня же ознакомимся с основными статьями бюджета госу-дарства на 2009 год. Представляя депутатам бюджет, министр экономики и торговли Игорь Додон отметил, что документ, как и в предыдущие годы, сохранил социаль-ный характер. Он предусматривает по-вышение заработной платы для работ-ников бюджетного сектора, увеличе-ние субсидий в сельском хозяйстве. В основу проекта бюджета на 2009 год легли положения Программы дея-тельности правительства, Националь-ной стратегии развития на 2008-2011 годы, а также другие национальные программы и стратегии.

МАКРОЭКОНОМИКАОзвучивая основные макроэкономиче-ские показатели на 2009 год, министр экономики и торговли отметил, что мировой экономический кризис дик-тует свои законы и, объективно говоря, в условиях глобальной нестабильно-сти вряд ли стоит ожидать в будущем году бурного роста экономики страны. Итак, согласно закону о госбюд-жете-2009, валовой внутренний про-дукт (ВВП) составит 70,5 млрд. леев, рост ВВП в реальном выражении за-планирован в 6%. Рост объемов экс-порта в будущем году составит по срав-нению к 2008 году 19% и достигнет $2050 млн., рост импорта - 24% - до $6500 млн. Как и в предыдущие годы, дефицит торгового баланса сложится отрицательным для Молдовы. Но ми-нистр экономики призвал не драмати-зировать ситуацию и напомнил, что

отечественные экономические субъ-екты преимущественно ввозят това-ры, которых в стране попросту нет, - газ, нефть, электроэнергия, а также высокотехнологичное оборудование. Инвестиции в основной капитал составят в будущем году 25,7 млрд. леев, это почти на 23% больше аналогич-ных (пока еще прогнозируемых) пока-зателей в 2008 год. По расчетам правительства, на-циональная валюта в будущем году укрепится. Для осуществления акту-ализированных расчетов на 2008 год и оценок на 2009 год по поступлению доходов (экспортно-импортные опе-рации, консульские сборы, гранты, полученные от внешних доноров) и расходов (внешние обязательства пе-ред международными организация-

ми, кредиты, полученные от внешних партнеров, содержание дипломати-ческих миссий, др.) при формирова-нии госбюджета был использован об-менный курс национальной валюты: 10,25 леев за евро и 9,12 леев за доллар США. Среднегодовой уровень инфля-ции запланирован в размере 10%. Это на 2,3 процентных пункта мень-ше, чем фактическая инфляция 2007 года и на три процентных пункта ниже ожидаемой инфляции по ито-гам 2008 года. В будущем году средняя заработная плата в стране достигнет 3140 леев.

ДОХОДЫ-РАСХОДЫДоходы госбюджета Молдовы в 2009 году составят 17,73 млрд. леев, что на

В

Бюджетные приоритеты 2009 года

*Динамика макроэкономических показателей в 2007-2009 гг:

32 33

Комментарии

11,1% больше, чем ожидаемые посту-пления в 2008 году, а расходы - 18,3 млрд. леев (плюс 21% к утвержденным показателям на текущий период). Де-фицит госбюджета-2009 предусмо-трен на уровне 573,8 млн. леев, его го-сударство намерено частично покрыть за счет средств от приватизации пу-бличной собственности и выкупа кон-вертируемых государственных ценных бумаг из портфеля Национального банка Молдовы. Более чем 2/3 прямых доходов бюджета в будущем году составят нало-говые поступления - 14,46 млрд. леев, неналоговые сборы запланированы в объеме 0,57 млрд. леев, специальные фонды составят 164,7 млн. леев, гранты - 1,32 млрд. леев. По сравнению с ожи-даемыми итогами 2008 года, в будущем году увеличится доля налоговых дохо-дов в структуре ВВП - с 33,3% до 34,5%, - и доля грантов - с 1,7% до 1,9%. А вот доли неналоговых доходов и спецфон-дов сократятся с 2,7% до 1,8% и с 2,7% до 2,2%, соответственно. Снижение неналоговых доходов произойдет в связи с завершением процедуры по легализации капита-ла (установлено положениями Закона No111-XVI от 27 апреля 2007 года), сни-жения ставки сбора за воду, аннули-рование поступлений от сбора за ли-цензию на право розничной торговли спиртными напитками и табачными изделиями. В общей сумме специальных средств, большую сумму – 83,2% - за-нимают средства от предоставления платных услуг публичными учрежде-ниями и 8,1% - плата от сдачи в наем имущества, находящегося в публич-ной собственности. В будущем году основными доно-рами по предоставлению грантов в поддержку бюджета будут Еврокомис-сия – $53,4 млн., правительства Гол-ландии и Великобритании, соответ-ственно, $4,4 млн. и $3,4 млн. Проекты, финансируемые из внешних источни-ков, будут поддерживаться Еврокомис-сией – $56 млн. (Инструмент европей-ского партнерства и добрососедства), Всемирным банком – около $2,9 млн. и Всемирным фондом борьбы с ВИЧ, туберкулезом и малярией – $5,2 млн. Наибольший объем расходов приходится на социальные нужды - 40% от общего объема расходной ча-сти бюджета. Только расходы на повы-шение заработной платы в 2009 году в учреждениях, финансируемых из гос-

бюджета, запланированы в размере 600 млн. леев. Более 13,4% расходов будет направлено на экономические нужды, 9,2% - на поддержание обще-ственного порядка и безопасности, 6,6% - на государственные услуги об-щего назначения, 4,3% - на облужива-ние внешнего долга, 2,8% - на науку и инновации. Расходы на оплату товаров и услуг в 2009 году составят 2,25 млрд. леев (в т.ч. индексация расходов на увеличе-ние тарифов на энергоресурсы), что на 23,6% больше, чем в 2008 году. Для осуществления взносов на обязатель-ное медицинское страхование катего-рий граждан, застрахованных за счет государства, в 2009 году будут направ-лены средства в сумме 1,82 млрд. леев или на 23,3% больше по сравнению с утвержденными на 2008 год цифра-ми. Капитальные инвестиции по всем компонентам увеличатся по сравне-нию с 2008 годом на 1,04 млрд. леев или на 36,7%. Государственный долг, управля-емый правительством, на 31 декабря 2009 года запланирован в размере 10,76 млрд. леев и по сравнению с ожидае-мым на конец 2008 года уменьшится на 505,6 млн. леев. Таким образом, удель-ный вес государственного долга по от-ношению к ВВП должен снизиться с 18% в 2008 году до 15,3% - в 2009 году, или на 4,4 процентных пункта. Среди основных статей, которые определили рост расходов госбюдже-та на 2009 год, значится увеличение: расходов на обслуживание государ-ственного долга, индексация расходов на товары и услуги, включая увеличе-ние тарифов на энергоресурсы; транс-фертов бюджетам административно-территориальных единиц для бюд-жетного выравнивания; капитальных вложений в строительство; стипендий в учебных заведениях; трансфертов в фонд обязательного медицинского страхования (связанное с медицин-ским страхованием государством от-дельных категорий лиц), медицинское обеспечение лиц с определенными за-болеваниями и т.д. В будущем году предусмотрено 204,7 млн. леев на внедрение системы социального пособия; на обеспечение молодых семей жильем будет направ-лено 60,5 млн. леев; расходы на раз-витие таможенной инфраструктуры будут увеличены на 75,3 млн. леев. До-полнительные расходы на консолида-цию судебной системы составят 33,6

млн. леев, на обеспечение деятель-ности судебной полиции дополни-тельно предусмотрено 12,8 млн. леев. Также увеличены на 40 млн. леев рас-ходы по улучшению условий содержа-ния заключенных в тюрьмах, на соци-альную защиту и профессиональную подготовку сотрудников пенитенци-арных учреждений. Увеличены рас-ходы на реализацию Индивидуально-го плана действия партнерства (IPAP) Республика Молдова-НАТО - на 21,3 млн. леев. В 2009 году административно-тер-риториальным единицам предусмо-трено выделить из госбюджета 3,04 млрд. леев. Помимо этого, они получат и специальные трансферты на общую сумму 201,1 млн. леев, из которых на капитальные вложения в строитель-ство и капитальный ремонт – 184,1 млн. леев, для компенсации разницы в тарифах на электрическую энергию и природный газ, используемые жите-лями некоторых населенных пунктов районов Кэушень и Дубэсарь, – 16,3 млн. леев и для компенсации выпада-ющих доходов обладателям сельскохо-зяйственных земель, расположенных за трассой Рыбница, – Тирасполь - 0,6 млн. леев. В статье дополнительных расхо-дов бюджета указан также «резерв на меры по реинтеграции страны» в объ-еме 10 млн. леев. Данные средства бу-дут направлены на ремонт социальных учреждений в Приднестровье - школ и больниц. Законодатели учли и предстоящие выборы в парламент страны. На про-ведение парламентских выборов и по-крытие расходов на деятельность Цен-тральной избирательной комиссии из госбюджета будет выделено 45,4 млн. леев. Субсидирование политических партий составит порядка 7,8 млн. леев.

Ольга Коларь

32 33

КомментарииКомментарии

ировая экономика вступила в сложный экономический период. В центре глобального кризиса ока-залась финансовая система США. Причиной кризиса послужили ин-новации в ипотечном кредитовании: низкие процентные ставки сделали кредиты привлекательными для ши-роких слоев населения. Огромное количество займов, выданных аме-риканскими банками, превратилось в «мыльный пузырь», который в один «прекрасный» день лопнул. Практи-чески все компании, предоставляв-шие такие ипотечные кредиты, за-явили об убытках. Ряд операторов второго эшелона сообщили о своем уходе с рынка, а некоторые - о бан-кротстве... Так начался кризис в Америке. Банки перестали кредитовать стро-ительство домов, а вслед за неразбе-рихой в стройиндустрии появились проблемы и в других отраслях, за-метно увеличилась безработица. Не-сколько позже аналогичная ситуация распространилась и на Европу. Ми-ровая система начала испытывать де-фицит ликвидности. Центральные банки Европы, Англии, Японии, США, Канады, Австралии и Новой Зеландии провели массированные интервенции средств, пытаясь «осту-дить» рынки и снизить ставки денеж-ного рынка. Заметное снижение темпов ро-ста экономики и производства про-изошло во многих развитых и разви-вающихся странах, в том числе в Ки-тае и Индии, население которых со-ставляет треть земного шара. Спад в экономике спровоцировал снижение спроса на нефть. По цепной реакции кризис подтолкнул к росту и инфля-цию - в США, Европе и Китае она достигла рекордного максимума. Фи-нансовая ситуация в мире не смогла не повлиять на экономики России и постсоветских стран. При этом, рын-ки России, Украины и Казахстана считаются особо уязвимыми в свя-

зи с тем, что являются (наряду с Бра-зилией, Китаем, Венгрией, Индией, ЮАР и Турцией) крупными актив-ными заемщиками денег на внешних рынках, им может угрожать кризис ликвидности. Остальные постсо-ветские страны, хоть и косвенно, но также подвержены влиянию миро-вой экономики. С начала осени дис-куссии о мировом кризисе начали все активнее вестись и в Молдове. Ситуация порождает множество слухов и схем развития событий. Раз-личные объяснения причинно-след-ственных связей, а также предполо-жения о возможных осложнениях в связи с мировым кризисом, подели-ли в Молдове экспертов ровно на два фронта: одни уверены, что влияние кризиса будет минимальным, дру-гие считают, что стоит готовиться к весьма серьезным последствиям.

СТАБИЛЬНЫЙ БАНКОВСКИЙ СЕКТОРПрезидент Национального банка Молдовы Леонид Талмач не раз за последние 2-3 месяца резко отзы-вался по поводу разговоров о якобы уже возникшем в стране финансо-вом кризисе, назвав их спекулятив-ными и не имеющими под собой ни малейших оснований. Он опроверг утверждения некоторых местных СМИ о том, что Нацбанк пытается «самовольничать», корректируя курс валют, и заверил общественность в

стабильности банковского сектора. По словам президента НБМ, ми-ровой финансовый кризис практиче-ски не коснется банковской системы страны. Тем более что сегодня Мол-дова действует с учетом опыта регио-нального кризиса 1998 года и винно-го кризиса 2006 года. Тогда, по сло-вам Леонида Талмача, серьезно по-страдали десять отечественных бан-ков, которые оказались неподготов-ленными к подобным потрясениям. В нынешнем кризисе Нацбанк рас-полагает всеми необходимыми ин-струментами для минимизирования возможных последствий. Он также отметил, что на сегод-няшний день в общей структуре бан-ковской системы, неблагоприятные кредиты - основной фактор риска - занимают незначительную долю: в пределах 4,6%. Поэтому данный по-казатель не должен и не может нега-тивно сказаться на банковских акти-вах (для сравнения: в 1998 году доля просроченных кредитов составля-ла 11–12%). Что касается комбанков с иностранным капиталом, то у них тоже не должно возникнуть серьез-ных проблем, поскольку их головные офисы за рубежом не пострадали от кризиса. Для большей убедительности президент Нацбанка оперировал статистическими данными. Чистая прибыль банковской системы Мол-довы в январе-сентябре 2008 г. соста-

М

Финансовый кризис:спокойствие, только спокойствие…

34 35

Комментарии

вила 1,08 млрд. леев, увеличившись в сравнении с тем же периодом 2007 г. на 31,9%. Рентабельность активов со-ставила на конец сентября 4%, увели-чившись с начала 2008 г. на 0,1 про-центного пункта. Капитал первого уровня банков вырос на 22,8% - до 6,4 млрд. леев. Доля иностранных инвестиций в капитале банков уве-личилась на 1,2 процентных пункта, составив 73,1%. Общие активы бан-ковской системы Молдовы в январе-сентябре 2008 г. увеличились на 23% - до 39 млрд. леев. В структуре акти-вов отмечен рост по всем статьям. В частности, кредитный портфель уве-личился на 20,2%, кредиты банков и НБМ – на 46,5%, наличность – на 5,6%. Наибольшую долю в общем объеме кредитного портфеля соста-вили кредиты для промышленности и торговли - 48,6%, потребительские кредиты - 14,8%, кредиты для сель-ского хозяйства и пищевой промыш-ленности - 13,8%, ипотечные кре-диты на строительство и развитие - 12,8%. Глава Нацбанка подчеркнул, что, несмотря на высокие процентные ставки, кредиты выдаются и возвра-щаются. Объем кредитов за девять месяцев 2008 года увеличился на 20,5% по сравнению с тем же перио-дом прошлого года, объем депозитов

вырос на 22%. Цифры говорят сами за себя. Президент Нацбанка считает, что «молдавская банковская систе-ма высоколиквидная и не нуждает-ся в таких дополнительных мерах, как вливание наличных средств или «перекредитование». Так, при норма-тиве ликвидности в 20% молдавские банки обладают показателем лик-видности в размере 29,97%. А совсем недавно, с целью со-хранения и увеличения ликвидно-сти банков в нынешней ситуации, Нацбанк принял решение об умень-шении на 1,5 процентных пункта до 15,5% базисной ставки по основ-ным операциям денежной полити-ки НБМ. В то же время, было при-нято решение о снижении также на 1,5 процентных пункта нормы обяза-тельных резервов от привлеченных банками средств в молдавских леях и неконвертируемой валюте, а так-же в свободно конвертируемой ва-люте. Снижение нормы обязатель-ных резервов приведет к возврату НБМ ликвидности банковской си-стеме в размере около 232 млн. леев, а также $8,8 млн. и 9,8 млн. евро. В недавно распространенном НБМ сообщении отмечается, что «уровень инфляции в 9,8% за по-следние 12 месяцев, зарегистриро-

ванный в октябре 2008 года по отно-шению к октябрю 2007 года, вписы-вается в количественный ориентир основной задачи НБМ, утвержден-ной на 2008 год. Изменение тренда инфляции и дальнейшая тенденция к снижению инфляции, зарегистри-рованной с мая по октябрь 2008 года служит убедительным доказатель-ством правильности денежной по-литики проводимой Нацбанком, поддержанной налогово--бюджет-ной политикой правительства стра-ны. В то же время, анализ и про-гнозы НБМ подтверждают тенден-цию снижения уровня инфляции и уменьшение инфляционных ожи-даний в будущем. В этих услови-ях НБМ считает возможным при-нятие решений, способствующих дальнейшей либерализации прово-димой денежной политики в целях поддержания реального сектора эко-номики посредством расширения кредитных возможностей банков». Глава Нацбанка убежден, что молдавский рынок по-прежнему остается предсказуемым, а значит и привлекательным для крупных инве-сторов. «Мы создаем вместе с прави-тельством все необходимые условия для инвестиций в Молдову, и менять правила игры не собираемся», - ска-зал он. Вместе с тем, он отметил, ин-вестиционный поток не уменьшится; возможно, замедлится темп их посту-пления. Это связано с опасениями инвесторов оказаться неспособны-ми покрыть возможные убытки. Ре-зервы инвесткомпаний значительно пострадали, и те средства, которые были вложены ими в реальный сек-тор у себя на родине, тоже неизвест-но когда вернутся. Поэтому, по мне-нию г-на Талмача, инвесторы какое-то время будут экономить средства.

ДРУГИЕ МНЕНИЯВ недавнем сообщении Европейско-го банка реконструкции и развития со ссылкой на главного экономиста банка Эрика Берглофа говорится, что «влияние кризиса на международных фондовых рынках на страны Восточ-ной Европы будет незначительным, но полностью избежать негативного воздействия этих потрясений в регио-не не удастся». По его оценкам, миро-вой финансовый кризис будет влиять на Восточную Европу через более высокую стоимость заимствований, более высокую уязвимость в том, что

34 35

Комментарии

касается ликвидности. Дальнейшее замедление роста, или даже рецес-сия экономики США, окажет лишь незначительное влияние на Восточ-ную Европу и страны бывшего СССР, поскольку экономики этих стран не имеют высокой зависимости от экс-порта на рынки США, считает Эрик Берглоф. К числу возможных причин для беспокойства, отметил он, можно отнести значительный дефицит ба-ланса текущих операций, сильную зависимость от внешних заимство-ваний и политическую неопределен-ность в некоторых странах региона. Между тем, денежные поступления от физических лиц, которые занима-ют одну из важных позиций в струк-туре ВПП Молдовы, пока не прекра-тились. И даже не снизились. По данным Нацбанка, за девять месяцев текущего года объем переводов, осу-ществленных посредством коммерче-ских банков в адрес физлиц, достиг $1259,6 млн. что на 49,5% больше, чем за аналогичный период 2007 г. Валютные резервы Нацбанка Молдовы по данным за 21 ноября 2008 г. составили $1,57 млрд. За два месяца валютные резервы снизились на $210 млн. Эксперты и банковские представители считают, что сниже-ние обусловлено, в частности, укре-плением курса доллара по отноше-нию к другим валютам на междуна-родных рынках, особенно по отно-шению к евро и британскому фунту. В настоящее время доля этих двух ва-лют в общей структуре официаль-ных резервных активов Молдовы до-статочно велика. Девальвация евро (на их долю приходится более 30% валютных резервов) отрицательно

сказывается на объеме валютных ак-тивов. По мнению министра финансов Марианны Дурлештяну, Молдова не будет затронута международным эко-номическим кризисом. Она назвала безосновательными тревоги населе-ния, связанные с переменами в США и других развитых государствах. Вме-сте с тем, она отметила, что в Мол-дове следовало бы создать фонд ри-ска, который в случае ухудшения си-туации поможет предупредить или ликвидировать возможный кризис в национальной экономике. По ее сло-вам, сегодня Нацбанк терпит убыт-ки, приобретая валюту на рынке. Но в настоящее время изучаются другие инструменты, которые можно при-менить для ликвидации избытка де-нег в обороте во избежание роста ин-фляции. Подобные утверждения делали и другие государственные лица, и не-зависимые эксперты. По их мнению, несмотря на некоторые сложности, риск развития кризисной ситуации в Молдове минимален, поскольку доля спекулятивного капитала на на-шем рынке незначительна, и по этой причине невозможен широкий отток иностранных инвестиций. Однако некоторые национальные и международные эксперты утверж-дают, что последствия финансового кризиса, затронувшие наиболее раз-витые государства мира, не обойдут стороной нашу страну. По словам постоянного представителя МВФ в Молдове Йохана Матисена, хотя ми-ровой финансовый кризис практи-чески не затронет банковский сектор Молдовы, но уменьшение спроса на работу молдавских гастарбайтеров в других странах может стать серьез-ным фактором негативного воздей-ствия на экономику республики. По его мнению, с одной стороны, Мол-дове угрожает то, что могут пони-зиться показатели продаж экспорт-ных молдавских товаров в странах, пораженных мировым кризисом, а с другой - уменьшение объема денеж-ных переводов гастарбайтеров при-ведет к снижению потребления на внутреннем рынке, соответственно, молдавские компании-импортеры и торговые сети также понесут убытки из-за снижения объема продаж. Это приведет к снижению налоговых вы-плат от экономических агентов, сле-довательно, сузит возможности си-

стемного маневрирования для пра-вительства Молдовы, причем прежде всего - в финансировании бюджет-ной сферы.

ЧТО ДЕЛАТЬ?Действительно, кризисы в мировой экономике случаются регулярно. Не-которые специалисты утверждают, что пик нынешнего кризиса если уже не позади, то вот-вот наступит. И его последствия лишь косвенно «прой-дутся» по нашей стране. А вслед за спадом начнется новый этап роста, который следует ждать уже в ближай-шее время. Другие же эксперты дела-ют более пессимистичные прогнозы. При удачном раскладе, кризис прод-лится не менее полугода. В худшем случае он может растянуться на два года и более. Экономика станет мед-леннее развиваться, некоторые ком-пании разорятся, увеличится безра-ботица… Вполне понятно: продолжитель-ность кризиса зависит от того, на-сколько согласованными будут дей-ствия властей всех стран, столкнув-шихся с трудностями. Но, как бы то ни было, сегодня самый насущный вопрос, который мучает многих, – что делать с деньгами, чтобы не по-терять их? Леонид Талмач советует вклады-вать средства «туда, где они приносят больше средней нормы прибыли, и доход должен быть не ниже уровня инфляции». При этом он рекомен-довал «держать яйца в разных корзи-нах», то есть, использовать различ-ные способы депонирования. «Хра-нить все средства в одной валюте сейчас нецелесообразно, - отметил он. - Лучше всего хранить их в не-скольких валютах. В этом случае ри-ски потерь от колебаний валютных курсов будут меньше, рост одной ва-люты будет компенсировать падение другой»». Банкиры считают, что лучший способ «личного» вклада граждан в поддержку финансовой системы страны – не снимать деньги с откры-тых депозитов. Предприниматели, затаив дыхание, наблюдают за про-исходящим и пытаются найти свое решение проблем. Пока единствен-ные «абстрактные» рекомендации для бизнеса: оптимизация расходов, поиск новых способов развития и тщательный расчет…

Ольга Коларь

36 37

Colaborare

ste indiscutabil că sectorul privat poate juca un rol semnificativ în com-baterea infracţiunilor transfrontaliere. Un mecanism valoros cu ajutorul că-ruia vama în colaborare cu sectorul pri-vat poate întreprinde acţiuni comune în acest domeniu este Memorandumul de înţelegere / Memorandum of Under-standing (în continuare MDÎ). Cooperarea dintre autorităţile va-male şi agenţii economici a fost dez-voltată de către Organizaţia Mondiala a Vămii (OMV) începînd cu anul 1985, cînd această organizaţie a lansat progra-mul de memorandumuri ca un mijloc de sporire a capacităţii de combatere a tra-ficului ilicit cu droguri. De atunci OMV a semnat un număr mare de memoran-dumuri cu organizaţiile internaţionale cu scopul de a încuraja dezvoltarea pro-gramelor naţionale respective. Memorandumurile de înţelege-re sunt promovate şi de către Comisia Uniunii Europene, care la 24 august 2001 a publicat un Ghid cu privire la dezvoltarea programelor naţionale de MDÎ. Memorandumurile au ca scop aso-cierea în mod voluntar a companiilor, organizaţiilor, instituţiilor, asociaţiilor implicate în transportul internaţional de mărfuri cu autorităţile vamale pen-tru eliminarea fenomenului de fraudă vamală atît pe teritoriul naţional cît şi pe teritoriul altor state. MDÎ este o înţelegere voluntară semnată de către autorităţile vamale şi sectorul privat în vederea perfecţionării controlului vamal şi a luptei împotriva contrabandei. Ele reprezintă un mecanism prin intermediul căruia sectorul privat poa-te anunţa administraţia vămii despre li-vrări ilicite de mărfuri sau alte circum-stanţe suspicioase. Acest mecanism asigură accesul vămii la informaţie pe baza căruia pot fi desfăşurate activităţi de prevenire a fraudelor vamale.

E Informaţiile care vor fi comunicate între vama şi persoane juridice vor viza strict aspecte care fac referire la frau-de vamale atît pe teritoriul naţional cît şi pe teritoriul altor state. De menţio-nat, că MDÎ pot fi semnate în scopul combaterii infracţiunilor în general sau avînd obiectivul concret de combatere a traficului de droguri, traficului cu pro-duse contrafacute, combaterea evaziu-nilor fiscale, spălarea banilor, etc. MDÎ este avantajos şi pentru agen-ţii economici deoarece duce la facilita-rea transporturilor internaţionale prin reducerea timpului de control vamal la frontieră pentru tranzacţiile fără risc, iar informaţia furnizată vămii contri-buie la contracararea fraudelor vamale. Totodată, vama se obligă să furni-zeze agenţilor economici informaţii pri-vind problemele traficului ilicit şi meto-dele de contracarare a acestui fenomen.

Astfel, MDÎ facilitează comerţul legal, contribuie la îmbunătăţirea rela-ţiilor cu sectorul privat, creşterea nive-lului de cooperare, ridicarea nivelului de cunoştinţe, luptă împotriva contra-bandei şi a altor infracţiuni. Pentru construirea unui Program MDÎ eficient este necesară implicarea în mod voluntar a următoarelor struc-turi: Serviciul vamal; Asociaţii de trans-portatori internaţional de mărfuri şi pa-sageri; expeditori; Asociaţii profesiona-le din domeniul transporturilor; autori-tăţile publice cu atribuţii în domeniul transportului internaţional de mărfuri; Agenţiile de turism; Serviciile postale; Deţinatorii depozitelor; AGEPI; Banci etc. Conform MDÎ vama, prin interme-diul serviciului specializat se obligă:- să desfăşoare activităţi de schimburi de informaţii cu asociaţia/întreprindere;

36

Memorandumul de înţelegere între autorităţile vamale şi sectorul privatDorin Purice, şeful Directiei analiza şi managementul riscurilor

36 37

Colaborare

37

- să analizeze orice propuneri prezenta-te de asociaţia/întreprindere;- să organizeze seminare pentru instrui-rea persoanelor respective în domeniul problemelor legate de fraude vamale;- să furnizeze asociaţiilor/întreprinderilor materiale informative special destinate personalului implicat în transportul internaţional de mărfuri;- să creeze o bază de date ce va conţine informaţii de interes operativ;- să promoveze activităţile întreprin-se în cadrul Programului şi rezultatele obţinute. La rîndul său asociaţiile/întreprinderi se obligă: - să desemneze o persoană de contact responsabilă cu derularea activităţilor stabilite în cadrul Programului;- să aducă la cunoştinţa serviciului res-ponsabil din vama datele şi informa-ţiile referitoare la eventuale activităţi contravenţionale/infracţionale despre care are cunoştinţă;- să nu difuzeze informaţiile şi date-le puse la dispoziţie de vama în cadrul Programului;- să participe la activităţile derulate în cadrul Programului.

MDÎ înclude următoarele comparti-mente:- Obiectul.- Date şi informaţii comunicate. - Drepturile şi obligaţiile părţilor.- Modul de comunicare.- Dispoziţii suplimentare.

În vederea promovării MDÎ a fost aprobat prin Ordinul Serviciului Vamal 345-o din 26.09.2008 un Program spe-cial, care stabileşte mecanismul de im-plementare a Memorandumurilor inclu-

siv monitorizarea şi evaluarea eficienţei acestora. De asemenea, a fost elaborat un Memorandum-model care va servi drept baza pentru negociere cu compa-niile şi asociaţiile cointeresate. Servici-ului Vamal este disponibili şi în conti-nuare de a semna astfel de Memorandu-muri cu asociaţiile de transportatori şi brokeri vamali. Pînă în prezent Serviciul Vamal a semnat Memorandumuri cu patru com-panii. Încă trei acorduri sunt în proces de negociere. Cronologia semnării memorandu-murilor ar fi următoarea:1. B.V. PHILIP MORRIS MANA-GEMENT SERVICES - 1 februarie 20082. JT INTERNATIONAL S.A. - 3 mai 2008

3. SRL „Auto space” – 24 septem-brie 20084. „British American Tobacco Moldo-va” S.R.L. - 11 noiembrie 2008, Mecanismul ce se propune convine nu numai vămii, ci şi comunităţii de afa-ceri, care înţelege că combaterea eficien-tă a infracţiunilor este posibilă doar în cazul conjugării eforturilor. Pe de altă parte, ajutorul acordat organelor vama-le permite businessului legal ca, prin me-tode, de asemenea legale, să înlăture din calea sa pe concurenţii neloiali şi, ca ur-mare, să creeze condiţii propice, în toate sensurile, pentru dezvoltarea şi extinde-rea propriilor afaceri. În plus, odată cu trecerea la un sistem de control vamal se-lectiv, bazat pe analiza riscurilor, agenţii economici conştiincioşi pot beneficia de o procedură de vămuire mai rapidă, in-clusiv după nişte scheme simplificate. Astfel, semnarea MDÎ va contribui la dezvoltarea transporturilor internaţio-nale legale şi a comerţului exterior în an-samblu. Pentru sporirea eficienţei unei ase-menea colaborări, în MDÎ se prevede că Serviciul Vamal va organiza pentru oa-menii de afaceri seminare, traininguri şi întrevederi de lucru, în cadrul cărora se va face analiza factorilor de risc, a for-melor şi metodelor de traficuri de mărfu-ri ilicite, or, aceasta, la rîndul său, va spo-ri gradul de informare şi vigilenţa trans-portatorilor. Aşadar, din punct de vedere teore-tic, mecanismul de colaborare propus este cît se poate de posibil şi experienţa internaţională îi confirmă eficacitatea. Serviciul Vamal intenţionează să promoveze acest mecanism de conlucra-re cu mediul de afaceri.

38 39

Сотрудничество

течение последнего года Меморан-думы о сотрудничестве с Таможенной службой подписали несколько пред-приятий. Однако компания Auto Space, которая является генеральным импор-тер BMW в Молдове, - первая из офи-циальных дилеров, заключивших такое соглашение. О том, что заставило ком-панию сделать этот шаг и каких резуль-татов ожидают в Auto Space от подписа-ния документа, мы узнали у ее генераль-ного директора Виктора Микулец.

- Господин Микулец, прежде всего, хотелось бы узнать, вашей компании предложили подписать Меморандум о сотрудничестве с Таможенной служ-бой или это инициатива принадле-жит вам?

- На самом деле, это было своеобразное стечение обстоятельств. Дело в том, что в конце лета в прессе появилась ин-формация о вступлении в силу новых положений таможенного законодатель-ства, касающихся охраны прав интел-лектуальной собственности. Вот тогда и возникла идея о необходимости и важности налаживания с таможенны-ми органами диалога, разработки мер, которые позволили бы нам защитить свои интересы. Понимаете, просто на тот момент мы уже столкнулись с про-блемой нарушения наших эксклюзив-ных прав на марку BMW. Что именно я имею в виду? Ни для кого не секрет, что в республике есть несколько компаний, которые завозят новые автомобили, за-пасные части для них и рекламируют их. При этом они не имеют на это ни-какого законного права. Чтобы прояснить ситуацию, я приведу некоторые детали. Дело в том, что еще в сентябре прошлого года Auto Space подписала с концерном BMW исключительное лицензионное соглашение, дающее нашей компании эксклюзивное право представлять, за-щищать все интересы этого произво-дителя на территории Молдовы. Одно-временно с вступлением в силу этого документа Таможенная служба утвер-дила внутреннее распоряжение, кото-рым довела до сведения своих сотруд-ников, что Auto Space обладает экс-

В клюзивным правом на импорт, про-дажу автомобилей, запасных частей марки BMW. Соответственно, другие экономические субъекты делать это не могут. Такие действия являются проти-возаконными. В общем, наши сотрудники обра-тились в Таможенную службу с прось-бой разъяснить нам суть законодатель-ных нововведений. Нас внимательно и с пониманием выслушали, тем более, что на тот момент мы уже находились в определенных отношениях с таможен-ными органами в плане защиты своих прав. В итоге нам предложили подпи-сать Меморандум о сотрудничестве. Та-моженная служба сработала очень опе-ративно. Согласовали положения доку-мента, позиции и интересы сторон, и

уже в октябре документ был подписан и вступил в действие. Мы заинтересованы в том, чтобы положения Меморандума эффективно применялись, действовали. Для этого подготовили несколько комплектов с копиями документов (Меморандум, ис-ключительное лицензионное соглаше-ние с концерном BMW и др.), списком потенциальных нарушителей, ком-пакт-диски с перечнем, изображени-ями и описанием основных запасных частей к нашим автомобилям (около 70 наименований) и передали их на тамо-женные посты республики. По моему мнению, это должно облегчить работу таможенных сотрудников при досмо-тре грузов и выявлении незаконных по-пыток ввоза товаров под маркой BMW.

38

«Мы заинтересованы в том,чтобы положения меморандума эффективно применялись»

Виктор Микулец:

38 39

Сотрудничество

39

- Какие ожидания вы связываете с под-писанием Меморандума о сотрудниче-стве?

- Ну прежде всего, нужно понимать, что данный документ является своео-бразным инструментом государствен-ного органа, позволяющим защитить интересы представителя правооблада-теля (лиценциара). По моему мнению, Меморандум – это еще и документ, обе-спечивающий соблюдение взаимных, совпадающих интересов. В нашем слу-чае, это государственный орган в лице Таможенной службы и представитель частного бизнеса в лице Auto Space. Более того, действие Меморандума по-зволит более эффективно соблюдать законодательство в области борьбы с контрабандой, мошенничеством и не-законным оборотом контрафактной продукции. Я хочу отметить, что более мы не можем пассивно наблюдать за тем, что происходит на рынке. Бездействие мо-жет привести к очень нежелательным последствиям для нас. Прежде все-го, это падение прибыли, а это один из принципиально важных моментов для любой коммерческой компании. Во-вторых, мы можем потерять долю на рынке. В-третьих, будут полностью нейтрализованы усилия наших под-разделений, занимающихся сбытом и маркетингом. И в-четвертых, будет на-несен серьезный ущерб имиджу товар-ного знака, производителя и эксклю-зивного импортера. Нужно также при-знать, что дальнейшее бездействие мо-жет привести и к укреплению позиций производителей контрафактной про-дукции. И конечно же, нарушает пра-ва потребителей в плане обеспечения их безопасности. Думаю, это довольно красноречиво обрисовывает ситуацию и не требует дополнительных коммен-тариев…

- Это теория, а как это все будет рабо-тать на практике?

- Мы, в первую очередь, стремимся наладить действенную, оперативную систему обмена информацией, что, с одной стороны, позволит повысить ка-чество таможенного контроля, с другой стороны – обеспечит защиту прав ин-теллектуальной собственности Auto Space, в частности, и концерна BMW, в целом. Также мы рассчитываем, что Ме-морандум приведет к сокращению на рынке количества недобросовестных продавцов, незаконно импортирую-щих новые автомобили BMW и запча-сти к ним. И соответственно, улучшит наши показатели по продажам, обеспе-чению технической безопасности на-ших клиентов и пр.

- Любое двустороннее соглашение на-кладывает определенную ответствен-ность за действия обеих сторон. Какие обязанности после подписания доку-мента готова взять на себя ваша ком-пания?

- Учитывая нашу заинтересованность, мы готовы взять на себя функции по обучению и профессиональной под-готовке сотрудников, как таможенных органов, так и своих. До подписания документа наши специалисты изучи-ли опыт некоторых европейских стран, в которых налажена и эффективно дей-ствует система сотрудничества между таможней и правообладателями товар-ных знаков, в частности, представите-лей концерна BMW. Так вот, там про-водятся различные курсы, семинары по изучению товарных знаков, идентифи-кационных признаков оригинальных деталей, запасных частей и т.д. Помимо этого, планируем при-влечь к работе научно-технических специалистов. Потому что, если воз-никнет вопрос о том, оригинальная или нет та или иная деталь, появится необходимость проведения специаль-ной технической экспертизы. По моему глубокому убеждению, это немаловаж-ный аспект, и ему нужно уделить повы-шенное внимание. В общем, мы готовы брать на себя любые обязательства и ответствен-ность, лишь бы добиться прогресса в тех вопросах, которые нас сегодня бес-покоят. Мы заинтересованы в том, что-бы в Молдове был создан цивилизо-ванный рынок автомобилей. А этого нужно добиваться, предпринимая по-следовательные действия. Сложно рас-считывать на получение результата без того, чтобы приложить какие-то уси-лия, вложить дополнительные средства и пр. Хочется верить, что подписание меморандума и налаживание взаимовы-годного сотрудничества с Таможенной службой позволит несколько прибли-зиться к модели рынка, к которому мы стремимся.

- Вы не раз говорили, что серьезный удар по цивилизованному автомобиль-ному рынку Молдовы наносит импорт новых машин марки BMW из США. Ка-кие инструменты можно использовать в борьбе с этим?

- Кстати, если от общего перейти к частному, то Меморандум, помимо все-го прочего, предоставляет дополни-тельные возможности, методы работы в плане предотвращения, профилактики и, естественно, борьбы и с таким неза-конным ввозом автомобилей. В прин-ципе, эти моменты очень четко пропи-саны в законодательстве. Оно предусма-тривает, что в случае выявления нару-шения, то есть ввоза нового автомобиля неавторизированным представителем (юридическое лицо), таможенные ор-ганы не просто имеют право, они обя-заны приостановить оформление до-кументов, задержать этот груз и сооб-щить эксклюзивному правообладателю бренда об этот факте. Получив эту ин-формацию, мы, прежде всего, проведем осмотр груза, а это может быть и маши-на, и запчасти. В первую очередь, наши представители определяют, новый это или подержанный автомобиль, марки-рованы ли комплектующие, запчасти знаком BMW. И в случае выявления факта нарушения наших интересов, мы пойдем на контакт с обладателем груза и предъявим ему свои претензии. После этого применяется следую-щая законная процедура: подается ис-ковое заявление в суд. А дальше очень многое зависит от того, как будет про-ходить процесс. Как будет защищать-ся одна сторона, и какие доводы, дока-зательства вины приведет другая. По идее, в таких случаях судебные инстан-ции должны запретить ввоз той или иной позиции.

- Такие судебные разбирательства уже имели место?

- В Молдове таких прецедентов не было. Насколько я знаю, в России в сфере

40 41

Сотрудничество

защиты прав интеллектуальной соб-ственности действует более жесткое за-конодательство. Так что у них эти по-пытки пресекаются безоговорочно и очень оперативно. Поймите, мы не имеем ничего про-тив ввоза подержанных автомобилей. Но импортом новых машин должен заниматься только эксклюзивный пар-тнер производителя. Ведь на новый ав-томобиль предоставляется гарантия, предусмотрено обязательное техниче-ское обслуживание и т.д. Мы же не мо-жем брать на себя эти обязательства в случае, когда машины были импорти-рованы и проданы другими юридиче-скими лицами. А вообще, насколько я знаю, уже разработаны поправки в законодатель-ство, которые позволят улучшить, при-дать оперативность принятию реше-ний в плане нарушения интересов пра-вообладателей.

- Господин Микулец, ваша компания первая из импортеров автомобилей подписала Меморандум о сотрудниче-стве с Таможенной службой. Какими качествами должен обладать импортер автомобилей, чтобы пойти на заключе-ние такого соглашения?

- В первую очередь, импортер должен достичь максимального взаимопони-мания по ряду принципиальных во-просов с производителем. Концерн BMW является сторонником полити-ки защиты своего имиджа, товарного знака. К глубокому сожалению, боль-шинство наших дилеров автомобиль-ных брендов, не обращают внимание своих поставщиков на то, что свой то-варный знак, имя нужно защищать. И не важно, о рынке какой страны идет речь. А в этом плане есть одна пробле-ма. Не все производители готовы пре-доставлять эксклюзивное право на продажу своего бренда одному эконо-мическому субъекту. Поэтому у нас и складывается ситуация, когда машины одного и того же производителя завоз-ят и продают несколько компаний. Это не совсем правильно. Ведь именно в таких условиях возникают конфликты интересов. По моему мнению, наши дилеры должны добиваться эксклюзив-ных лицензий. Ведь все то, о чем мы го-ворили выше, я имею в виду подписа-ние Меморандума, получение опреде-ленных гарантий, может быть осущест-влено только при условии наличия экс-клюзивного права представлять ту или иную марку на территории Молдовы. И это право должно быть зарегистри-ровано в Государственном агентстве по интеллектуальной собственности. Кстати, на данный момент, такие взаимоотношения с производителем

сумела выстроить только компания Auto Space. Хочу отметить, что в рамках Ассо-циации импортеров автомобилей мы рассмотрим возможность и перспекти-вы распространения этой практики и на других официальных дилеров-чле-нов ассоциации.

- Господин Микулец, не могу не спро-сить вас о международном финансо-вом кризисе, который коснулся почти всех автопроизводителей, в том числе, и BMW. Сообщается о существенном снижении объемов продаж, производ-ства…

- Нужно признать, что международный финансовый кризис, хотим мы того или нет, скажется не только на импортерах автомобилей, но, например, той же бы-товой техники, других товаров народ-ного потребления. И все потому, что падает покупательская способность на-селения. Слава богу, у нас ситуация от-личается от той, которая наблюдается в других странах. Но вместе с тем, нужно понимать, что большая доля автомобилей прода-валась у нас в лизинг. А после того, как ставки по кредитам увеличились на не-сколько процентных пунктов – до 27-28% годовых, многие отказались от пер-спективы крупных приобретений. Се-годня даже преуспевающий бизнесмен, человек с солидными доходами, семь раз подумает перед тем, как решиться на покупку дорогой вещи. Просто от-сутствуют гарантии стабильности. А так, если появляется покупатель, мы за-казываем автомобиль нужной комплек-тации, серии в Германии и доставляем его. Я же думаю, что все те меры, кото-рые предпринимаются государством и Национальным банком, позволят ми-нимизировать влияние кризиса на мол-давский бизнес и экономику. То, что происходит в мировом ав-топроме, тоже вполне объяснимо. Объ-емы продаж падают. Поэтому и прио-становлено, например, BMW, производ-ство некоторых автомобилей среднего,

ниже среднего класса. И в этом нет ни-чего экстраординарного.

- Если подвести предварительные ито-ги текущего года, каким он был для вас, вашей компании?

- Особо мне не на что жаловаться. Рост есть. Тут нужно понимать, что BMW – это престижный, дорогой бренд, до-ступный далеко не каждому. Мы не го-нимся только за количеством. Конечно же, хотелось бы продавать больше ав-томобилей, но для нас не менее важно обеспечить качество обслуживания на-ших клиентов. Но, несмотря ни на что, я имею в виду конъюнктуру на мировом рынке, у нас есть рост. И довольно не-плохой. Помимо этого, в текущем году мы вложили солидные средства в раз-витие, приобрели новое оборудование по покраске и рихтовке. Инвестиции - один из показателей благополучия бизнеса. В этом же году вывели на рынок но-вые модели автомобилей. Кстати, со-всем недавно у нас состоялась презен-тация автомобиля седьмой серии. Это лучший в мире лимузин… Помимо этого, ничто не заставит нас отказать-ся от других планов и проектов. Уже в начале следующего года мы представим новые разработки концерна.

- А что принес этот год остальным им-портерам автомобилей и какие тенден-ции наметились на рынке?

- Как председатель Ассоциации импор-теров автомобилей, могу сказать, что все без исключения компании достигли роста объемов продаж по отношению к данным за десять месяцев прошлого года. Да и обязательства перед произ-водителями выполняются. Но несмотря на это, как я уже отметил, рынок ощуща-ет влияние глобального финансового кризиса. И уже сегодня многие компа-нии-дилеры готовы к тому, чтобы пре-доставлять своим покупателям скидки. Согласитесь, хорошая новость в канун новогодних праздников…

40

40 41

ерево грецкого ореха в наших краях культивируют с незапамятных времен - свидетельством традицион-ности этой культуры для молдавской земли служат исторические справки. Например, Дмитрий Кантемир в зна-менитом «Описании Молдовы» назы-вает грецкий орех одной из составля-ющих экспорта нашей страны наряду с сухофруктами, брынзой и шерстью. В советскую эпоху ореховодство стало набирать обороты. Только но-вые целенаправленные посадки де-ревьев грецкого ореха занимали, по данным за 1984 год, более 16 тыс. га. Основу современной отрасли состав-ляет, преимущественно, оставленное с советских времен «наследство». Так, согласно данным переписи плодовых насаждений 1994 года, в Молдове на-считывается около 2,2 млн. ореховых деревьев, из которых более 85% нахо-дятся в полном плодоношении. Боль-шинство ореховых посадок растет от-дельными деревьями на приусадеб-ных участках, в ореховых аллеях, соз-данных в качестве защитных полос, вдоль национальных дорог, неболь-шими группами на государственных и общественных участках. Основная часть (около 1,2 млн.) этого массива представлена одиночными деревьями, расположенными в приусадебных са-дах населения, еще около 800 тыс. де-ревьев находится в ветрозащитных ле-сополосах. Примерно 80 тыс. деревьев расположено в придорожных аллеях и, кстати, их плоды не рекомендуют-ся для употребления в пищу: согласно международным требованиям, плодо-вые деревья можно засаживать на рас-стоянии не менее 250 м. от автотрасс. Промышленных орешников са-дового типа, по оценкам специали-стов, в Молдове совсем мало - около 240 га плантаций в Яргаре. Однако за последние 6 лет было высажено око-ло 7 тыс. га сортовых, новых посадок, расположенных по всей территории Молдовы.

Несмотря на некоторую беспоря-дочность в этой отрасли, на протяже-нии последних лет ежегодный вало-вой сбор орехов в Молдове составля-ет порядка 20-35 тыс. тонн. В 2007 г. производство грецкого ореха достиг-ло рекордных за последнее десятиле-тие результатов –33,8 тыс. тонн. Надо отметить, что с таким показателем наша страна входит в число круп-нейших европейских производите-лей орехов, опережая в этом рейтин-ге Грецию, догоняя Францию, но не-сколько отставая от Украины, Румы-нии. Крупнейшими странами, выра-щивающими грецкие орехи, явля-ются Китай и США, которые вместе производят более 43 % всего мирово-го объема. Большое количество оре-хов производится в Иране и Турции, от которых значительно отстают

Украина, Франция, Румыния и дру-гие страны. В большинстве стран мира дере-вья грецкого ореха, за исключением США и Франции, выращиваются экс-тенсивно, вследствие чего площади, занимаемые культурой, точно не из-вестны - количество деревьев и пло-дов в большинстве случаев определя-ются методом оценки. Коммерческие плантации ореха по сравнению с по-садками других плодоводческих рас-тений занимают намного меньшую площадь, и то они созданы лишь в не-скольких странах. Между тем, орех считается куль-турой очень некапризной, если, ко-нечно, соблюдать технологии по по-садке и уходу. Правда, сразу следует оговориться, что растет это дерево всего лишь на 7% территории земно-го шара. Волею судьбы, благоприят-

Д

«Крепкий» орешек молдавской экономики

«Крепкий» орешек Отрасль

42 43

BRANCHBRANCHный умеренный климат, а также пло-дородные почвы Молдовы позволили возделывать наиболее ценные сорта орехов мировой селекции и у нас. С целью улучшения ассортимента ореха страны, выращивающие грец-кие орехи, целенаправленно проводят селекцию и изучение ценных видов культур. Например, в США, Франции, Венгрии, Италии, Румынии и др. стра-нах, вводятся специальные программы по генетическому улучшению новых сортов ореха. В Молдове, по словам экспертов, произрастает порядка 60 сортов грец-кого ореха. Все они отличаются тол-щиной скорлупы, диаметром, строе-нием ядра, формой и т.д., что создает проблемы при их сортировке (пока что механической). Поэтому молдавские селекционеры настаивают на том, что необходимо остановить свой выбор на 5-6 самых перспективных сортах. В частности, в Концепции развития ореховодства до 2020 гг., принятой правительством страны в конце про-шлого года, для высадки новых орехо-вых плантаций были подтверждены 14 сортов грецкого ореха, среди которых «Лунгуеце», «Кодрене», «Кишинэу», «Казаку», «Кэлэрашь», «Когылничану», «Коржеуць», «Костюжень», «Скиноаса» и др. Именно эти сорта, утверждают специалисты, дают однородные пло-ды и обеспечивают вступление на-саждений в плодоношение на 4-5 год после засадки плантаций. Урожай-ность этих сортов достигает 2-2,5 тонн орехов с одного га уже к 9-10 году. В то же время, для улучшения ассортимен-та и получения новых сортов грецкого ореха, конкурентоспособных на внеш-нем рынке и обеспечивающих увели-чение урожайности, завезены и изуче-

ны французские сорта. Также специ-алисты намерены продолжить селек-цию местных природных гибридных сортов ореха. В настоящее время молдавские орехопроизводители активно работа-ют над регистрацией сортовой базы в странах-импортерах орехов. Так, уже зарегистрировано 9 сортов в Нацио-нальном регистре Украины, в ближай-шее время появится регистрация в Ру-мынии и России.

ЗОЛОТАЯ ЖИЛАСегодня ореховодство объявлено од-ним из приоритетных направлений молдавского плодоводства. В Мини-стерстве сельского хозяйства и пище-вой промышленности признают, что в условиях рыночной экономики орех является уникальной плодовой куль-турой, которая требует наименьших затрат для закладки и ухода за план-тациями с получением значительной прибыли. Так, расходы на закладку и обработку одного га интенсивного орехового сада до времени вступле-ния в пору плодоношения за пять лет (сажают двухлетние саженцы) состав-ляют примерно 22-25 тыс. леев и оку-паются за год - когда дерево входит в стадию плодоношения. Учитывая то, что деревья сажают на расстоянии 8-14 м друг от друга, в междурядьях мож-но выращивать сельскохозяйственные культуры. Если сопоставить отдачу от тра-диционных для Молдовы культур, на-пример, пшеницы и кукурузы, с грец-ким орехом, то преимущества послед-него налицо. По данным Ассоциации производителей орехов, один га пше-ницы при благоприятных условиях дает чистый доход в размере 1-1,2 тыс.

леев, один гектар кукурузы – 1,2-1,6 тыс. леев, один гектар орехового сада - около 48 тыс. леев. По оценкам французских экспер-тов, Молдова только на экспорте грец-кого ореха ежегодно может зарабаты-вать порядка $100 млн. Но доходы мо-гут существенно возрасти, если будет налажено товарное производство про-дуктов глубокой переработки ореха. Ведь древесина, листья, ветви, корни являются сырьем для легкой, пище-вой, химической и фармацевтической промышленности. - Ореховодство – это долгосрочная ин-вестиция. Ведь период плодоношения этой культуры составляет 100-120 лет, – говорит президент Ассоциации про-изводителей ореховых культур Алек-сандр Жолондковский. – Однозначно, это рентабельный бизнес.

ВНЕШНЯЯ ТОРГОВЛЯОсновная доля выращенных в стра-не орехов экспортируется. Ежегодно за рубеж поставляется около 8-9 тыс. тонн очищенных орехов. Экспорт осу-ществлялся во Францию, Австрию, Великобританию, Россию, Словению, Турцию, Ирак и др. В среднем цена за килограмм составляет $3-5. Надо отметить, что в качестве экс-портного продукта орехи все больше востребованы на мировом рынке. Для некоторых стран ореховая отрасль ста-ла одной из основных. Объем произ-водства плодов, производимых для экспорта, в мировом масштабе в по-следние годы достиг около 300 тыс. тонн, в том числе около 100 тыс. тонн неочищенных орехов. Самые крупные экспортеры - США, Китай, Франция, Индия и другие. Основными мировы-ми покупателями ядер орехов являют-ся страны ЕС, Япония, Канада, Брази-лия, Израиль, Австралия.

ГОСУДАРСТВЕННАЯ ПОДДЕРЖКАЗакон об орехе был принят в Молдове в 1999 г. (в 2007 переименован в Закон об орехоплодных культурах), одно из положений которого предусматривает

Отрасль

42 43

BRANCHBRANCHсоздание Фонда поддержки ореховых культур. Первоначально он формиро-вался за счет отчислений экспортеров орехов в размере 1% от общего объема экспорта. Его средства направлялись исключительно на развитие питом-ниководческой базы. Что, необходимо признать, в определенной мере обу-словило положительную динамику показателей в этом направлении. Так, к примеру, если в 2003-2004 гг. в стра-не действовало пять лицензированных питомников, которые произвели 15,8 тыс. саженцев, то в 2007 году их было выращено уже 32 тыс. Эксперты счи-тают, что сохранение этой динамики позволит в скором времени Молдове стать экспортером привитых саженцев грецкого ореха. С прошлого года перечисления экспортеров орехов в фонд увеличены до 1,5%.А с нынешнего года пересмо-трен и механизм субсидирования для орехопроизводителей. На каждый гек-тар питомников предусматривается 20 тыс. леев, на каждый гектар промыш-ленного сада -10 тыс. леев, 15 тыс. леев - для интенсивных садов. По подсчетам специалистов, для повышения продуктивного потенци-ала существующих плантаций грец-кого ореха и создания новых планта-ций орехоплодных культур ежегодно необходимо около 40 млн. леев, а для развития материально-технической базы и ускорения научно-техническо-го прогресса в ореховодстве - еще 10-15 млн. леев. Для достижения этих це-лей предусматривается использование средств Фонда поддержки развития культуры грецкого ореха, а также част-ных, в том числе иностранных инве-стиций. Несколько лет назад правитель-ство одобрило еще один документ, предложенный Минсельхозом и Ин-

ститутом продовольствия - Концеп-цию и Национальную программу раз-вития до 2020 года культур семейства ореховых. Так, согласно Программе, повышения продуктивности суще-ствующих насаждений грецкого оре-ха будут добиваться за счет проведе-ния прореживающей обрезки, обра-ботки почвы под кронами деревьев, с одновременным внесением необхо-димых органических и минеральных удобрений, борьбы с болезнями и вре-дителями. По расчетам специалистов, при правильном выполнении рекоменда-ций по уходу за нынешними насаж-дениями существует реальная возмож-ность повышения урожайности оре-хов примерно в два раза Кроме этого, до 2020 г. планиру-ется проводить целенаправленную закладку новых насаждений ореховых деревьев. До 2020 г. предполагается посадить около 14 тыс. га плантаций, которые обеспечат дополнительный объем производства орехов.Разумеется, в программе учтены пер-спективы развития ореховодства, но уже сейчас видно, что как минимум в ближайшие два-три года запланиро-ванные объемы производства, повы-шения урожайности ореховых культур и увеличения площадей плантаций грецкого ореха будут выполнены, счи-тают эксперты. Слишком высоко под-нята планка, да и затраты на возрожде-ние этой отрасли довольно солидные. Правда, специалисты отмечают и по-вышенное внимание фермеров к оре-ховодству. По словам Александра Жо-лондковского, в нынешнем году более тысячи сельхозпроизводителей изъ-явили желание возделывать орех. Но, к сожалению, не все фермеры готовы платить за разработку проекта и нести многие сопутствующие затраты.

- С удовольствием могу констатиро-вать, что сегодня Молдова является страной, где государство уделяет осо-бое внимание развитию ореховодства, - комментирует Александр Жолонд-ковский. - В Украине, России и Ру-мынии политики развития отрасли, реализуемые в Молдове, были приня-ты «на ура». Наши соседи перенима-ют молдавский опыт. Нас постоянно приглашают на различные семинары, научные конференции, выставки, на которых мы делимся своим опытом, знаниями а также продвигаем молдав-скую ореховодческую продукцию на зарубежных рынках. Кстати, наряду с грецким орехом к орехоплодным культурам, представля-ющим экономический интерес, отно-сятся также миндаль и фундук. К сожа-лению, констатируют эксперты, ввиду отсутствия питомниководческой базы объемы их производства до сих пор остаются в Молдове незначительны-ми. И специалисты намерены перело-мить эту ситуацию. До 2020 г. плани-руется закладка 10,1 тыс. га садов мин-даля. В период полного плодоношения урожайность этой культуры достигает 2-2,5 тонны с 1 га. Сколько кустов фундука планиру-ется посадить в ближайшие годы – не-известно. Специалисты просто реко-мендуют фермерам обратить внима-ние на этот интересный плод. В воз-расте 5 лет производительность фун-дука составляет 200 кг с гектара, в воз-расте 6-7 лет - 450-500 кг, в возрасте 10 лет - 1000-1200 кг. Продолжительность плодоношения плантаций фундука составляет 40-60 лет. Его единствен-ный недостаток – он хорошо плодоно-сит только в условиях орошения.

Ольга Коларь

Отрасль

44 45

n municipiul Chişinău a fost deschis şi şi-a început activitatea un nou post vamal intern, care pentru identificare poartă denumirea de „Postul vamal 7 Stăuceni”. Postul, care este subdiviziu-ne a Biroului Vamal Chişinău, se af lă la intrarea în capitală din partea Orhe-iului la adresa: strada Chişinăului nr.3. Noul post dispune de condiţii ex-celente şi este dotat cu toate cele ne-cesare pentru executarea în volum de-plin la nivel calitativ superior a gamei de servicii vamale, cerute conform le-gislaţiei la efectuarea operaţiunilor de comerţ exterior. Pentru comoditatea agenţilor economici aici va activa o fi-lială a “Băncii de Economii” cu casă de schimb valutar şi o companie de bro-keri vamali. Nu mai puţin importantă este şi prezenţa unor depozite cu ca-pacitate mare, un teren adiacent imens pentru parcarea automobilelor de mare tonaj. Efectivul de colaboratorii ai ser-viciului vamal, care va munci aici, are la dispoziţie încăperi spaţioase, utilaj şi tehnică modernă de calcul, menite să faciliteze şi să urgenteze la maximum procesul de perfectare a documentelor vamale.

Întreprinderea “EAST-AUTO-LADA” a pus la dispoziţia Serviciului Vamal spaţiile pentru oficii, terenul aferent, terminalul şi încăperile de de-pozitare. În cadrul ceremoniei de dare în ex-ploatare a infrastructurii noii instituţii

vamale tăierea panglicii tradiţionale a fost efectuată de dl director general al întreprinderii-gazdă Mihai Marariţa, vicedirectorul general al Serviciului Vamal Nicolai Bătrîncea şi Tatiana Cu-neţchi, şeful Biroului vamal Chişinău, în prezenţa efectivului de vameşi care îşi vor desfăşura aici activitatea. În luările de cuvînt, conducătorii vămii şi-au expus convingerea, că noul post vamal îşi va aduce contribuţia la facilitarea activităţii agenţilor econo-mici, iar amplasarea lui va rezolva pro-blemele de circulaţie, pe care adeseo-ri le creează maşinile de mare tonaj, care perfectează tranzacţiile economi-ce pentru încărcături în terminalele din raza municipiului Chişinău.

SERVICIULPRESĂ

ŞI RELAŢIICU PUBLICUL

AL SERVICIULUI VAMAL

Î

EvenimenteEvenimente

Un noupost vamal intern

44 45

События

конце октября в Кишиневе про-шло IV ежегодное заседание Между-народной ассоциации выпускников Российской таможенной Академии (РТА). Ее представляли председа-тель Ассоциации проректор РТА по международным связям, генерал-майор таможенной службы Алек-сандр Подчищаев, секретарь орга-низации, заместитель директора Института по правоохранительной деятельности РТА Ахмед Кошев и начальник отдела по работе с ино-странными студентами РТА Игорь Родин. В работе заседания приня-ли участие выпускники и студенты РТА из Молдовы и Беларуси, а так-же сотрудники Таможенной службы Молдовы. В своем выступлении Александр Подчищаев отметил, что создание в 2005 году Международной ассоциа-ции выпускников и студентов РТА и развитие ее деятельности позво-лило существенно сократить затра-ты на решение актуальных проблем международного сотрудничества в области таможенного дела. Сегодня основными задачами организации являются подготовка и повышение квалификации кадров для таможен-ных служб России и стран СНГ; со-вместные научные и практические разработки в области таможенного дела; обмен актуальной информа-цией; формирование Единого тамо-женного пространства.

- Различные заседания, а также не-формальные встречи позволяют вы-пускникам и профессорскому со-ставу РТА понимать друг друга, на-лаживать тесные дружественные и рабочие контакты для оказания вза-имопомощи и обмена профессио-нальным опытом, - отметил пред-седатель ассоциации. - Объедине-ние выпускников и студентов РТА содействует развитию разносто-роннего сотрудничества. Академия,

как учредитель ассоциации, заин-тересована в таком «диалоге» - ведь очень хочется говорить со студента-ми и выпускниками на одном языке! Представители академии от-метили, что РТА является одним из немногих в мире специализи-рованных высших учебных заве-дений таможенного профиля. РТА осуществляет подготовку кадров для таможенных органов России, а так-же для таможенных служб СНГ. Об-учение проводится как в очной, так и заочной формам, по программам высшего профессионального обра-зования. Качество подготовки обе-спечивается высоким профессио-нализмом профессорско-преподава-тельского состава кафедр и сотруд-ников функциональных подразде-лений РТА – в Академии работают 17 профессоров и докторов наук, 71 доцент и кандидатов наук. В настоящее время академия го-товит кадры по следующим направ-лениям: «Таможенное дело»; «Юри-спруденция»; «Экономика и упр-авление на предприятии (тамож-не)»; «Правоохранительная деятель-ность»; «Мировая экономика». Вы-пускники академии могут свободно

выбирать специализацию, чтобы впоследствии найти свое место в одном из подразделений экономи-ческого или правоохранительного блоков таможенных органов. В ходе заседания особое вни-мание было уделено вопросам об-учения представителей стран СНГ в РТА: проблемы поступления в Академию, повышение квалифика-ции кадров, обучение в аспирантуре академии, участие в семинарах ВТО, проводимых в академии, распреде-ление выпускников. Начальник отдела по работе с иностранными студентами РТА Игорь Родин сообщил, что в 2008 году в ряды учащихся Российской таможенной академии, как в Москве, так и в ее филиалах (Санкт-Петер-бургском, Ростовском и Владиво-стокском), принято в общей слож-ности 685 человек на очную и 99 человек на заочную форму обуче-ния. Из стран СНГ на очную фор-му обучения зачислено 30 чело-век, на заочную - 50. Всего за 15 лет работы образование в Академии получили тысячи специалистов, большая часть которых пополнила ряды таможенников.

Хочется говорить со студентами и выпускниками

на одном языке!

Александр Подчищаев:

В

46 47

На заседании было отмечено, что РТА увеличило квоту на обу-чение в 2009 году студентов из СНГ: очное обучение - 100, заочное - 80 мест.

- Мы считаем, что направлять моло-дых сотрудников на стационарное обучение в РТА - наиболее эффек-тивный способ подготовки высоко-квалифицированных таможенных специалистов. Заочники должны часто отрываться от текущих дел для того, чтобы заняться образова-нием, а это нарушает нормальный процесс работы, - подчеркнул Алек-сандр Подчищаев. Начальник Управления тамо-женных процедур Центрального аппарата Таможенной службы Молдовы Владислав Швец сообщил, что за время сотрудничества мол-давского таможенного ведомства с Российской таможенной Академией, ее выпускниками стал 21 сотруд-ник таможенных органов Молдовы, еще 13 инспекторов проходят об-учение в настоящее время. Он от-метил, что Ассоциация студентов и выпускников РТА имеет большие возможности, так как выпускники Академии являются уже сложивши-мися специалистами, они знакомы с проблемами в области таможенного дела более широко, а их професси-ональный кругозор имеет научную основу. При этом он подчеркнул, что каждый выпускник РТА параллель-

но должен изучать таможенные пра-вила и законодательство, специфи-ческое для страны его проживания, и суметь адаптировать полученные в РТА знания на практике. В данном контексте Владислав Швец проин-формировал участников заседания об открытии год назад Центра повы-шения квалификации сотрудников Таможенной службы Молдовы. На заседании в Кишиневе также обсуждались актуальные вопросы подготовки и переподготовки кадров для таможенных служб. Представи-тели РТА пригласили молдавских таможенников продолжить посту-ниверситетское образование в РТА. Адъюнктура (аспирантура) Акаде-мии является основной формой под-готовки при финансировании на-учных и научно-педагогических ка-дров в системе послевузовского про-фессионального образования, пре-доставляющей должностным лицам и работникам таможенных органов возможность повышать уровень об-разования, научной и научно-педа-гогической квалификации. Обуче-ние в аспирантуре также осущест-вляется по очной и заочной формам. Срок подготовки в очной адъюнкту-ре − 3 года, в заочной − 4 года.

- Опыт, накопленный за полтора де-сятилетия, позволил Академии при-ступить к качественно новому этапу подготовки таможенных кадров с использованием новейших образо-

вательных и информационных тех-нологий, имеющихся в арсенале та-моженных администраций мирово-го сообщества, - заявил Александр Подчищаев. - На базе РТА создан уникальный учебно-научный ком-плекс, который получил междуна-родное признание и статус регио-нального учебного центра Всемир-ной таможенной организации. В целях обеспечения учебной, научно-исследовательской и иной деятельности в Академии имеются: учебный корпус, новая библиоте-ка на 285 000 томов, физкультурно-оздоровительный комплекс (два тре-нажерных зала, тир, лыжная база), два гостиничных корпуса, столовая. Представители РТА отмети-ли, что в целях совершенствования подготовки специалистов для тамо-женных органов зарубежных стран в Академии организована система постоянного мониторинга прохож-дения службы и работы своих вы-пускников в таможенных органах государств СНГ и других организа-циях. Кроме этого, молдавские тамо-женники также получили приглаше-ние принять участие в 72-часовых курсах повышения квалификации, которые проводятся в РТА. В то же время, представители РТА вырази-ли готовность оказать поддержку в развитии молдавского Центра повы-шения квалификации сотрудников таможни. На заседании особое внимание было уделено вопросам снижения уровня экономических нарушений и коррупции в рядах таможенных сотрудников. Ежегодно в России за-водится около 60 уголовных дел на сотрудников таможни, в Молдове их число составляет 20-25 в год. Все та-моженные структуры ведут работу по усилению борьбы с коррупцией, тем более, что существуют междуна-родные требования в этой области. В связи с актуальностью этой про-блемы в декабре текущего года РТА впервые организует международную конференцию, посвященную борь-бе с экономическими таможенными нарушениями. Ахмед Кошев при-гласил молдавских таможенников принять участие в конференции, а также в подготовке тематических материалов на тему коррупции для публикации их в научном вестнике РТА.

Ольга Коларь

События

вательных и информационных тех-нологий, имеющихся в арсенале та-моженных администраций мирово-го сообщества, - заявил Александр

вательных и информационных тех-нологий, имеющихся в арсенале та-моженных администраций мирово-го сообщества, - заявил Александр

вательных и информационных тех-нологий, имеющихся в арсенале та-моженных администраций мирово-го сообщества, - заявил Александр

46 47

Evenimente

e data de 28 noiembrie a.c. Muzeul Ser-viciului Vamal a rotunjit un an de la fon-dare. Este găzduit în incinta Centrului de Instruire, într-o sală specială unde sunt plasate mostrele timpurilor, colectate şi restabilite prin entuziasmul dlui Petru Costin. Dumnealui a binevoit să ne infor-meze despre realizările acestei instituţii, care, prin obiectele muzeistice, are meni-rea să găsească răspuns la veşnicele între-bări: „Cine suntem? De unde venim?” Petru COSTIN: Aspiraţiile mele de totdeauna au fost de a scoate din ne-gura vremurilor la lumina zilei acele relic-ve, care ne exprimă identitatea. Sunt ani lungi de muncă, căutări, bucurii şi acum mă simt împlinit, cînd eforturile mele au dat roade. Voi invoca doar ultimele eve-nimente, care scot în evidenţă dorinţa de a arăta comunităţii internaţionale că, în Europa, suntem de neam nobil. La 4 septembrie anul curent, la Bu-dapesta a avut loc inaugurarea festivă a expoziţiei armamentului străvechi de pe teritoriul Moldovei. Expoziţia a fost lan-sată în comemorarea Zilei Independen-ţei Republicii Moldova, Zilei Serviciului Vamal şi a Armatei Naţionale şi conco-mitent a jubileului de 160 ani ai Armatei Naţionale a Ungariei şi a 90 de ani de la formarea Muzeului ei. Acest eveniment a fost organizat de Muzeul Serviciului Vamal al Moldovei în colaborare cu Muzeul Armatei Naţionale din Moldova şi cu muzeul Armatei Naţi-onale din Ungaria.

La inaugurare au participat Secre-tarul de Stat al Ungariei, Ambasadorul Republicii Moldova la Budapesta, amba-sadori ai mai multor state şi o seamă de personalităţi marcante din Comunitatea Europeană. Purtătorii de cuvînt din presa inter-naţională au remarcat importanţa majoră culturală şi istorică a acestui eveniment, care serveşte la promovarea imaginii ţă-rii noastre în spaţiul european şi repre-zintă o etapă importantă în dezvoltarea şi aprofundarea relaţiilor de bună prietenie şi colaborare între Republica Moldova şi Comunitatea Europeană. A fost expri-mată opinia de a prezenta în continuare această expoziţie la Bruxelles, în Româ-nia, Rusia şi în alte ţări. Pentru merite deosebite în organiza-rea acestei expoziţii directorul Muzeului Serviciului Vamal din Moldova, locote-

nentul–colonel Petru Costin şi directorul Muzeului Naţional al Armatei din Unga-ria generalul–locotenent Jozsef Hollo au fost onoraţi cu diplomele „Doctor Hano-ris causa” şi medalia de aur a Academi-ei Internaţionale de Informatizare de pe lîngă O.N.U (cu statut categoria I). Iar pe data de 14 noiembrie direc-torul Muzeului Serviciului Vamal, dlui Petru Costin i-a fost înmînată Medalia de Aur a Muzeului Armatei Naţionale din Ungaria. Şi tot în această zi genera-lul-locotenent Ianoş Nagy, Comandantul Serviciului de Securitate Vamal şi Finan-ciar al Ungariei, a eliberat pentru Muzeul Serviciului Vamal din Moldova o reco-mandare ofi cială pentru a fi inclus în Comunitatea Internaţională a Muzeelor Vămilor. Dumnealui a remarcat aportul considerabil adus de către conducerea

Serviciului Vamal al Republicii Moldova în aprofundarea legăturilor existente de bună colaborare, spunînd că a fost uimit de colecţia fără de egal a Muzeului din Chişinău în ceea ce priveşte reprezenta-rea uniformei vameşilor din mai multe ţări ale lumii. Conducerea Serviciului Vamal al Re-publicii Moldova a remarcat, în repetate rînduri, profesionalismul lui Petru Cos-tin, importanţa culturală şi istorică a co-lecţiei, expuse în muzeu.

SERVICIUL PRESĂ ŞI RELAŢII

CU PUBLICUL ALSERVICIULUI VAMAL

Muzeul Serviciului Vamal la un an de existenţăP

48 49

COLLABORATIONColaborarea Internaţională

n cadrul proiectului Consolidarea ca-pacităţii de monitorizare a societăţii ci-vile în Moldova, Centrul Pro Marshall a organizat, la 19 noiembrie 2008, masa rotundă cu genericul: “Progrese şi pers-pective ale procesului de monitorizare în sistemul vamal şi sistemul afacerilor interne”. Şedinţa a reunit factori guvernamen-tali, reprezentanţi ai Serviciului Vamal şi Ministerului Afacerilor Interne, ONG-uri - membre ale Alianţei anticorupţie, responsabile de monitorizarea implemen-tării Planului preliminar de ţară (PPŢ), Partenerii de implementare a PPŢ - Agenţia pentru dezvoltare internaţională a SUA (USAID), Academia dezvoltării educaţionale (AED) şi Ministerul Justi-ţiei al SUA, Programul internaţional de asistenţă şi instruire în materie de anche-te penale (ICITAP). Participanţii la şedinţă au discutat despre activităţile PPŢ al RM în cadrul Programului SUA „Provocările mileniu-lui” cu privire la prevenirea şi controlul corupţiei în sistemul vamal şi organele de poliţie. De asemenea, au fost puse în discuţie rezultatele procesului de moni-torizare, care presupune realizarea unor activităţi de colectare şi de analiză a in-formaţiilor oficiale, examinarea posibi-lităţilor de cooperare şi opţiuni de par-teneriat. În discursul său, Directorul gene-ral al Serviciului Vamal, Viorel Melnic a apreciat foarte înalt suportul societă-ţii civile în consolidarea capacităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei în sis-temul vamal. Referindu-se la rezultatele colabo-rării Serviciului Vamal cu Centrul Pro Marshall din Moldova – ca membru al Alianţei anticorupţie, Directorul gene-ral a menţionat că semnarea Acordului de colaborare între cele două instituţii la 27 martie curent, a oferit multiple opor-tunităţi de cooperare bilaterală care s-au materializat în acţiuni şi rezultate con-crete. „În procesul de colaborare ne-am străduit să fim receptivi şi deschişi la toate adresările din partea Centrului Pro Marshall. Reciproc şi aşteptările noastre

Î de la această conlucrare au fost destul de mari, - a precizat dl Melnic. - Recu-noaştem că de la bun început am avut cîteva rezerve în privinţa instrumente-lor de monitorizare utilizate şi a rapoar-telor de evaluare. Însă dialogul deschis şi transparent ne-a permis să optimizăm procesul de monitorizare şi să ajungem la un proces de conlucrare mai eficient. Astfel, în ultimele rapoarte de evaluare se regăsesc recomandări concrete şi ar-gumentate, pe care le analizăm şi vom depune eforturi pentru implementarea acestora în vederea perfecţionării acti-vităţii vamale”. Cu referire la implementarea Planu-lui preliminar pe ţară, Directorul gene-ral a menţionat că Serviciul Vamal şi-a asumat responsabilitatea îndeplinirii în-tregului spectru de măsuri în vederea reducerii nivelului corupţiei şi punerii unui nou accent pe etica profesională. Procesul de implementare al PPŢ, analizat prin prisma obiectivului major de combatere a fenomenului corupţiei în organele vamale, denotă că eforturile anticorupţie ale Serviciului Vamal au în-registrat progrese semnificative, şi anu-me:• măsurile întreprinse cu caracter or-ganizatoric, legislativ şi de instruire au contribuit la îmbunătăţirea procesului de recrutare a personalului, acesta deve-nind mai transparent şi obiectiv;• au fost întreprinse măsuri pentru asigurarea unui proces de instruire pro-fesională adecvată, care să cuprindă pro-blemele de etică şi integritate, pe tot par-cursul carierei colaboratorilor;• în vederea consolidării capacităţilor de realizare a măsurilor operative de in-vestigaţii şi atragere la răspundere a per-soanelor vinovate, colaboratorii Direc-ţiei securitate internă au fost instruiţi în cadrul mai multor seminare şi cursuri specializate;• în vederea optimizării funcţionării telefonului de încredere, Serviciul Va-mal a iniţiat campania de mediatizare şi

a aprobat un Regulament nou cu privire la organizarea funcţionării „Telefonului de încredere”; • Serviciul Vamal s-a alăturat campa-niei naţionale „Tu poţi opri corupţia” desfăşurate cu suportul Guvernu-lui SUA, prin intermediul Corporaţi-ei „Provocările mileniului”, semnînd Acordul de colaborare cu Alianţa anti-corupţie. • sînt în proces de implementare mai multe instrumente de armonizare a procedurilor vamale, precum “ghişeul unic”, NCTS, proceduri simplificate de vămuire şi de eficientizare a controlului vamal utilizînd modulul selectivităţii al Sistemului Informaţional ASYCUDA World;• Serviciul Vamal pune accent şi pe dezvoltarea activităţii de audit vamal, care constituie o precondiţie fundamen-tală pentru optimizarea controlului va-mal. În vederea sensibilizării agenţilor economici pentru respectarea reglemen-tărilor vamale şi contribuirea la contra-cararea fraudelor transfrontaliere Servi-ciul Vamal: • promovează dialogul cu comunita-tea de afaceri în cadrul şedinţelor Comi-tetului Consultativ creat pe lîngă Servi-ciul Vamal şi birourile vamale;• negociază şi semnează Memoran-dumuri de înţelegere cu companiile pri-vate. Serviciul Vamal tinde spre promo-varea unei strategii flexibile de comuni-care, care să asigure informarea comple-xă a publicului asupra reglementărilor vamale şi a reformelor lansate.

48

Implicarea societăţii civileîn procesul de monitorizarea sistemului vamal

48 49

Colaborarea Internaţională

49

Acţiunile de comunicare realizate de către Serviciul Vamal, precum: pu-blicarea revistei specializate „VAMA” şi a broşurilor tematice; difizarea informa-ţiilor prin intermediul paginii-web ofici-ale şi a canalului electronic al Serviciu-lui Vamal, prin mass-media, sunt menite să sporească eficacitatea administrativă, oferind accesul publicului la informaţii utile. Prin aceste mijloace se asigură po-sibilitatea cetăţenilor de a prezenta reco-mandări şi opinii referitor la iniţiativele şi rezultatele activităţii vamale. In cadrul aceluiaşi proiect „Con-solidarea Capacităţii de Monitorizare a Societăţii Civile în Moldova”, la 27 no-iembrie, curent s-a desfăşurat şedinţa Clubului jurnaliştilor de investigaţie, cu tema: „Prevenirea şi combaterea corup-ţiei în sistemul vamal: realizări şi pers-pective”. Vicedirectorul general al Serviciului Va-mal Nicolae Batrîncea în cuvîntul său de salut adresat jurnaliştilor de investigaţie a menţionat că la fel ca în orice institu-ţie publică, lupta cu corupţia în sistemul vamal se realizează pe două căi: în pri-mul rînd - prevenirea şi în al doilea rînd – combaterea, care se intersectează şi se aplică concomitent. Referindu-se la aspectele ce ţin de prevenirea acestui flagel, dl Batrîncea a menţionat că activităţile de bază au fost concentrate asupra identificării vulne-rabilităţilor în cadrul sistemului vamal, modificarea cadrului legal şi ajustarea acestuia la standardele europene privind combaterea corupţiei, asigurarea mate-rială şi metodologică şi, în primul rînd, a efectivului Direcţiei securitate internă a Serviciului Vamal, atribuţia căreia este prevenirea şi combaterea cazurilor con-crete de corupţie şi protecţionism. Astfel, pornind de la premisa, că factorii care generează şi favorizează co-rupţia în sistemul vamal sunt multipli, contracararea acestui fenomen a impus realizarea unor măsuri complexe care se încadrează în procesul continuu de mo-dernizare a sistemului vamal naţional conform standardelor şi celor mai avan-sate practici internaţionale în domeniu. În acest context, eforturile Servi-ciului Vamal de prevenire şi combatere a corupţiei sunt focalizate pe realizarea obiectivelor şi măsurilor stabilite de PPŢ, Strategia naţională de prevenire şi com-batere a corupţiei, Planul de acţiuni pen-tru realizarea Strategiei şi alte documente de politici de nivel naţional şi sectorial. Cu referire la asigurarea probităţii în rîndurile efectivului Serviciului Vamal, au fost realizate acţiuni ce vizează refor-marea cadrului instituţional, întărirea ca-pacităţii personalului vamal şi integrităţii sistemului. Pe parcursul anului curent, în sco-

pul perfecţionării cadrului legislativ in-stituţional, au fost elaborate şi promo-vate modificări cu caracter anticorupţi-onal la Legea serviciului în organele va-male nr.1150-XIV din 20.07.2000. Un alt proiect de lege cu acelaşi conţinut de bază, privind modificarea Legii servici-ului în organele vamale, la moment, este expediat guvernului spre examinare şi expediere în parlament. Astfel, conform modificărilor in-troduse în legea nominalizată, colabo-ratorul vamal, conform art.15 (Obliga-ţiile colaboratorului vamal) este obli-gat:- să acţioneze în scopul combaterii fraudei, a corupţiei, a traficului ilicit de mărfuri şi de bunuri şi a altor acţiuni ili-cite;- să nu se lase intimidat de presiuni sau influenţe exercitate asupra lui de că-tre persoane sau structuri din interiorul sau din afara instituţiei privind îndepli-nirea atribuţiilor de serviciu;- să semnalizeze faptele de compor-tament coruţional şi cele care încalcă grav etica profesională. De asemenea, au fost introduse norme ce ţin de dreptul colaboratorului vamal de a beneficia de protecţie faţă de pericolele la care este expus ca urmare a îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea acestora. Proiectul de lege privind modifică-rile şi completările în Legea serviciului în organele vamale, care, la moment, este examinată de guvern, conţine pre-vederi referitor la statutul juridic al cola-boratorului vamal; condiţiile de angaja-re în Serviciul Vamal; conflictul de inte-rese; ancheta de serviciu, precum şi pre-

vederi privind unele asigurări sociale. Referindu-se la compartimentul combaterii corupţiei în sistemul vamal, vicedirectorul a menţionat că această ac-tivitate are un caracter mult mai practic şi reprezintă o combinare a metodelor publice şi secretelor de investigaţie. În cadrul şedinţei au fost prezentate datele statistice privind rezultatele obţi-nute la acest capitol pe parcursul anului 2008: - au fost efectuate 130 anchete de ser-viciu;- au fost sancţionaţi disciplinar 177 colaboratori, din acest număr 35 cola-boratori au fost concediaţi pentru acte de corupţie sau comportament corupţi-onal.pentru comparaţie: 2006 – 143 sancţi-onaţi, nici unul concediat; 2007 – 179 sancţionaţi, 10 concediaţi;- au fost expediate 10 materiale pen-tru examinare în conformitate cu pre-vederile art.274 CPP al RM (inclusiv în Procuratura anticorupţie şi Direcţia fraude vamale a Serviciului Vamal);- de asemenea, în 2008 în colaborare cu M.A.I. şi C.C.C.E.C. întru realizarea Planurilor comune de prevenire şi com-baterea a cazurilor de corupţie şi protec-ţionism în organele vamale, au fost reţi-nuţi în flagrant 6 colaboratori vamali;- în baza sesizărilor altor organe de drept, prevăzute de art.197 al.(1) şi art.200 al.(3) din CPP, în temeiul art.76 lit.g) din Codul muncii, în privinţa a 3 colaboratori au fost aplicate măsuri de suspendare a contractelor individuale de muncă pînă la adoptarea deciziei defini-tive pe marginea cauzelor penale.

50 51

COLLABORATIONColaborarea Internaţională

a 21 noiembrie 2008 în or. Sankt-Petersburg, Federaţia Rusă, Directo-rul general al Serviciului Vamal al Re-publicii Moldova Viorel Melnic a par-ticipat la cea de-a 48-a şedinţă jubilia-ră a Consiliului conducătorilor servi-ciilor vamale ale statelor-membre ale CSI, consacrată Aniversării a 15-a de la crearea acestei structuri. La şedinţa prealabilă a experţilor (19 - 20 noiem-brie 2008) a participat Vladislav Şveţ, şeful Direcţiei generale proceduri va-male din cadrul Aparatului central al Serviciului Vamal. Pe parcursul lucrărilor Consiliu-lui au fost examinate 10 chestiuni cu diversă tematică în domeniul vamal, printre care inventarierea bazei juri-dice, posibilitatea creării sistemului in-formaţional unic al serviciilor vamale ale ţărilor CSI, Planul de activitate a Consiliului pentru anul 2009 etc. În cadrul şedinţei a fost semnat “Protocolul cu privire la schimbul de informaţie prealabilă privind mărfuri-le şi mijloacele de transport, deplasate peste frontierele vamale ale statelor-membre ale Comunităţii Statelor In-dependente”. Serviciul Vamal al Re-publicii Moldova urmează să îndepli-nească procedurile interne, necesare pentru aprobarea acestui protocol şi implementarea lui. Părţile, în măsura pregătirii sistemelor lor informaţiona-le pentru schimbul prealabil de infor-maţie în regim real de timp, vor coor-dona la nivel bilateral Condiţiile teh-nice respective. Rezultatele şedinţei jubiliare se înscriu în aspiraţiile instituţiei vamale a Republicii Moldova pentru îmbună-tăţirea şi consolidarea cooperării va-male între state, cu scopul final de fa-cilitare a comerţului şi f luidizării tra-ficului de pasageri De asemenea, în cadrul şedinţei Viorel Melnic şi Vladislav Şveţ au fost decoraţi cu insigne ale Serviciului Va-mal Federal al Rusiei pentru îmbună-tăţirea şi consolidarea cooperării va-male.

L

50

Şedinţă jubiliară a Consiliului conducătorilor serviciilor vamale din CSI

50 51

STATISTICS acă pe parcursul a 9 luni curent, execu-tarea cifrei de control a constituit 104,1%, înregistrînd un excedent a incasărilor la bu-get în sumă de 283,3 milioane lei, la situaţia din 30 noiembrie curent procentul execută-rii anuale a cifrei de control constituie de 101,4%, excidentul fi ind în micşorare pînă la 124 milioane lei. În divizare pe tipurile drepturilor de import executarea cifrei de control se prezin-tă în tabel. În pofi da acţiunilor ce se întreprind în vederea executării cifrei de control stabilite, efectul scontat al acestora nu este realizat, din considerentul intervenţiei unor factori obiectivi, precum ar fi : - scăderea ratei de schimb valutelor forte

străine, care cauzează diminuarea valorii impozabile a mărfurilor, calculate în lei mol-doveneşti;- micşorarea preţurilor de vînzare la burse-le internaţionale de mărfuri, ca consecinţă a crizei fi nanciare internaţionale;- scăderea volumelor fi zice a importurilor, în raport cu perioadele anticipate;- reducerea sau sistarea importurilor unor produse alimentare, băuturi, medicamente şi mărfuri de larg consum, în legătură cu în-troducerea taxelor ecologice la ambalajul din plastic si „tetra-pac”. Întru consolidarea acumulării venituri-lor la bugetul de stat, de către Serviciul Va-mal continuă sa se realizeze următoarele ac-ţiuni:

- participarea atît în cadrul procedurii de vă-muire a mărfurilor, cît şi la verifi carea inopi-nată a tranzacţiilor deja fi nalizate, cu aplica-rea liberului de vamă; - monitorizarea zilnică (în regim real de timp) a valorii în vamă declarate, precum şi a scuti-rilor şi facilităţilor acordate. În acest context, declaraţiile vamale sunt validate doar ulterior unei duble verifi cări a corectitudinii datelor prezentate de către brokerii vamali. Este de menţionat că respectivele acti-vităţi sînt realizate întru intensifi carea con-trolului vamal, în măsura în care nu creează impedimente suplimentare la efectuarea de către agenţii economici a tranzacţiilor co-merciale externe.

D

Organele vamale: intensifi carea controlului

Statistica

Natalia Ciumacenco, şef-adjunctal Direcţiei venituri vamale

52

Aflîndu-mă într-o deplasare în Ucraina, am procurat mai multe bunuri personale. Avînd viză de reedinţă în oraul Floreti, la traversarea frontierei administrative prin unul din posturile vamale interne de con-trol (auto) am fost somat să achit drepturile de import aferente mărfurilor respective. A vrea să cunosc dacă corect mi s-a solici-tat achitarea drepturilor de import?

Eugen Rotari, Floreti

Iniţialmente, este inerentă concretiza-rea cadrului normativ-legal ce stă la baza reglementării situaţiei sus-nominalizate. Respectiv, în funcţie de ierarhizarea nor-mativă i încadrarea relaţiilor date în obi-ectul juridic de reglementare, specificăm următoarele acte normative, i anume: - Legea cu privire la modul de introduce-re i scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice. - Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la transportarea mărfurilor prin posturile vamale interne de control din 08.07.2007. - Ordinul Serviciului Vamal cu privire la aprobarea Regulamentuluicu privire la vămuirea bunurilor trecute peste fron-tiera vamală a RM de către persoanele fizice i a unor formulare tipizate nr. 56-O din 21.02.2008 M.O. nr. 74-75/211 din 11.04.2008. Conform Legii cu privire la modul de introducere i scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoanele fizice prin obiecte de uz personal subînţelegem orice obiect destinat uzului sau consumului personal, sau necesităţilor casnice, inclusiv haine i încălţăminte personală, lenjerie de pat, echipament destinat uzului personal sau satisfacerii necesităţilor gospodăreti, obiecte de parfumerie, de cosmetică, de igienă, medicamente, produse alimentare de necesitate personală, bunuri destinate cerinţelor familiale uzuale, animale de casă, precum i instrumente portabile de care persoana are nevoie în exercitarea ocupaţiei sau profesiei, toate aceste bunuri neputînd fi destinate activităţii comerciale sau de producţie. În sensul regulii generale stabilite de Legea anterior nominalizată, persoanele fizice au dreptul: - de a introduce pe teritoriul ţării, fără achitarea drepturilor de import, bunuri a căror valoare în vamă nu depăete suma de 200 euro i care nu sînt destinate activi-tăţii comerciale sau de producţie. Ţinînd cont de situaţia locuitorilor din localităţile situate în partea dreaptă a Nistrului, limitrofe frontierei administrative cu raioanele de est ale RM, legiuitorul în vederea eficientizării activităţii organelor vamale precum i în scopul înlăturării dificultăţilor de ordin social-politic ce pot apărea în procesul efectuării controlului vamal al mărfurilor transportate din raioa-nele de est a stabilit unele excepţii de la

regula generală menţionată, care-i găsesc reflectarea în pct. 9 al Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la transportarea mărfurilor prin posturile vamale interne de control . Respectiv, facilităţile prevăzute de Legea cu privire la modul de introducere i scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice se acordă persoane-lor fizice care transportă mărfuri cu mijloa-ce de transport auto numai în punctele de trecere a frontierei de stat supravegheate de către organele vamale ale Moldovei.

Excepţie constituie: - introducerea pe calea ferată a mărfuri-lor străine în cantităţi care nu depăesc normele stabilite pentru uz personal, cu condiţia prezentării probelor (biletul de călătorie, chitanţa comercială) privind imposibilitatea vămuirii acestor mărfuri în punctele de trecere a frontierei de stat (din cauza lipsei supravegherii vamale unilaterale sau mixte a frontierei de stat), la vămuirea lor primară în posturile vamale interne de control. În aceste cazuri se apli-că prevederile Legii cu privire la modul de introducere i scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice; - introducerea mărfurilor pentru uz per-sonal (sau al familiei) de către locuitorii localităţilor limitrofe (menţionate în ane-xa nr.2 la prezenta Hotărîre) din partea dreaptă a Nistrului, identificaţi în baza lis-telor prezentate Serviciului Vamal de către autorităţile administraţiei publice locale, în valoare ce nu va depăi echivalentul a 200 euro pe lună. Listele persoanelor nomi-nalizate vor fi prezentate lunar organelor vamale ale Moldovei de către autorităţile administraţiei publice locale ale localităţi-lor respective.În situaţia menţionată mai sus, persoana fi-zică depune în mod obligatoriu declaraţia DV-6. Inspectorul vamal anexează copiile documentelor confirmative (biletul de călătorie, chitanţa de păstrare a mărfii în vagonul de marfă al trenului) la: - DV-6 - în cazul introducerii mărfurilor în valoare de pînă la 200 EURO; - PV-14 - în cazul depăirii normelor stabili-te pentru uz personal. Prin urmare, ţinînd cont de faptul că localitatea în care aveţi viză de reedinţă nu este limitrofă frontierei administrative cu raioanele de est i lipsete din lista lo-calităţilor menţionate mai sus, conchidem că organele vamale au procedat corect în situaţia expusă. La întrebare au răspuns Oleg Cojuhari, ins-pector superior la Direcţia drept vamal i asistenţă juridică i Anatolie Isac, consultant la Direcţia drept vamal i asistenţă juridică

Consultant VamalLista

localităţilor limitrofe frontierei admini-strative, ale căror locuitori beneficiază

de scutiri de drepturi de import la intro-ducerea mărfurilor de consum personal