Putem descrie diametrele aparente ale aştrilor. Dar putem descrie şi poziţia lor pe cer la un moment dat altitudinea deasupra orizontului (alt) şi azimutul (az)

Amândouă se măsoară în grade

Nord vest Nord estnord

Exemplu:alt

orizontaz

meridianul

zenitul

(a) ziua, noaptea şi rotaţia Pământului,(b) mișcarea aștrilor(c) sfera cerească şi polii cereşti

Pe măsură ce Pământul se roteşte în jurul axei de la vest la est, Soarele pare că se mişcă de la est la vest

Aceasta este ziua şi noaptea

Diferite locuri de pe Pământ alternează între lumină şi întuneric:

•Cât de lungă este o zi?

•Cum putem măsura acest lucru?

1. Ziua solară

•Cel mai simpu este să cronometrăm cât timp îi ia Soarelui să revină la un reper terestru

•Cel mai uşor este să alegem răsăritul sau apusul

•Rezultatul va fi: 24 ore

2. Ziua siderală

•Dacă am cronometra cât îi ia unei stele să revină la un reper terestru

•Rezultatul va fi 23 ore 56 minute 4 secunde

•Mai exact 23h 56m 4.098 903 691s

•De ce aceasă diferență?

Soarele

Stea

Terra

1 vs. 2 *

•Diferența de 3 minute 56 secunde are anumite efecte

•Răsăritul aştrilor cu 3 minute 36 secunde mai devreme în fiecare zi

Pentru că Pământul se roteşte, stelele îşi schimbă poziţia pe cer.

Dacă un aparat de fotografiat ar fi lăsat să expună câteva ore, va înregistra pe film dârele lăsate de stele, din cauza mişcării aparente a acestora

Pentru a realiza această fotografie, fotograful a lăsat aparatul să expună câteva ore. În imagine se vede Observatorul Anglo Australian

Unele stele nu apun niciodatã. Dârele lãsate de ele înconjoarã douã regiuni aflate pe cer, la distanţe opuse. Aceste regiuni se numesc:

“polul ceresc nord” (vizibil din emisfera nordică) şi

“polul ceresc sud” (vizibil din emisfera sudica).

(c) Sfera cerească şi polii cereşti

Dacă ne gândin că mişcarea este dată de mişcarea Pământului, putem explica foarte uşor dârele stelelor

Toate stelele ar lăsa dâre sub formă de cerc.

Doar că unele dâresunt întrerupte de orizont

Nord vest Nord est

Polul nordceresc

Doar stelele situate aproape de polul nord ceresc, în prelungirea axei terestre, lasă dâre complete

În emisfera nordică există o stea mai strălucitoare, situată foarte aproape de polul nord ceresc.

Steaua se numeşte Polaris – steaua Polară

Polul nordceresc

nord vest nord estPolaris

În preajma polului sud ceresc nu se află nici o stea strălucitoare

sud est sud vest

Polul sud ceresc

Chiar dacă stelele sunt situate la depărtări diferite de Terrane putem imagina că toate mişcările şi fenomenele se petrec pe o sferă imaginară, numită sfera cerească

polul sud ceresc

polul nord ceresc

Coordonatele orizontale, azimutul şi altitudinea sunt uşor de imaginat, dar depind de locul de observaţie

Folosind sfera cerească ne-am imaginat un sistem de coordonate independent de observator

Sfera cerească are un ecuator ceresc

polul sud ceresc

polul nord ceresc

polul sud ceresc

polul nord ceresc

… care este de fapt extensia ecuatorului terestru pe sfera cerească

Sfera cerească are un ecuator ceresc

Putem proiecta şi liniile de longitudine

polul sud ceresc

polul nord ceresc

precum şi cele de latitudine pe sfera cerească

Coordonatele cereşti, numite ecuatoriale, se numesc astfel:

Longitudinea ascensie dreaptă (AD)

Latitudine declinaţie (dec)

Declinaţia se măsoară în grade, minute de arc şi secunde de arc, deasupra şi sub ecuatorul ceresc – stelele situate deasupra ecuatorului ceresc au declinaţie de la 0 la +90 grade- stelele situate sub ecuatorul ceresc au declinaţii între -0 şi -90 grade

(1 grad = 60 arcmin, 1 arcmin = 60 arcsec)

Ascensia dreaptă se măsoară în ore, minute şi secunde pentru că unei stele îi ia 1 zi să se întoarcă în acelaşi loc pe cer

Ascensia se măsoară de la un punct de referinţă numit punctul vernal

Coordonatele unei stele arată aşa: 12:52:03, +47:34:43ceea ce înseamnă

AD= 12 ore 52 min 3 sec, dec = +47o 34 arcmin 43 arcsec

polul sud ceresc

polul nord ceresc

Un observator situat pe Pământ

Vede cerul situat deasupra orizontului

Dar nu cel situat sub acesta

orizontul

N

S

VE

Privind pe cer un observator va vedea:

orizont

Polaris, polul nord ceresc

N

S

W

orizont

Linia imaginară trasă de la nord spre sud, ce trece pe deasupra capului

zenit

se numeştemeridianul

S

VE

orizont

NPutem trasa şi liniile de ascensie dreaptă (AD

şi cele de declinaţie(dec)

În emisfera sudică va arăta aşa: N

S

WE

orizont

polul sud ceresc

x

AD

dec

În funcție de pozitionarea observatorului pe glob, vom observa că aştrii se mişcă diferit

Latitudine 45

Latitudine 90

Latitudine 00

Soarele

Pământul

Ecliptica

Ecuatorul

Ecuatorul

Ecliptica

Ecuatorul + ecliptica*

Ecuatorul

Punctul vernal

Intersecţia eclipticii cu ecuatorul ceresc, cand soarele trece din emisfera sudică în cea nordică

Precesia

Forţele mareice ale Soarelui şi ale Lunii fac Pământul să se învârtă ca un tirirez

23½o

Planul eclipticii

Direcţia axei pământului nu este fixă

Într-o perioadă de 26.000 de ani axa de rotație a Pământului face o rotație completă

Efecte

•Steaua Polară nu este aceeaşi•Punctul vernal nu rămâne în aceleaşi constelații*

•În afară de de mişcarea de precesie, axa Pământului suferă şi altă mişcare

•Aceasta se numeşte nutație

Anotimpurile

Ce anotimp este acum?

Care este motivul pentru care avem anotimpuri?

Iarna, pe 4 ianuarie, Terra este situată la 147.000.000 km.

Vara, pe 3 iulie, Terra este situată la 152.000.000 km.

Anotimpurile apar pentru că Terra este mai aproape de Soare vara?

Înclinarea axei Pământului face ca o emisferă să fie mai aproape de Soare?

Vara emisfera nordică este cu 2000 de km mai aproape decât cea sudică

Pâmântul nu se roteşte drept în jurul Soarelui

Axa de rotație este înclinată cu 23,5 grade

Rezultatul este că la diferite momente de timp spre Soare vor fi înclinate anumite regiuni

*

Anotimpurile sunt produse de unghiul sub care cad razele solare. *

Anotimpurile sunt produse de faptul că Soarele este mai sus pe cer vara decât iarna.

VARA IARNA

http://www.astro-urseanu.ro/echinoctiu_primavara.html

Primăvară în nord

Primăvară în sud

Toamnă în sud

Toamnă în nod

Vară în nord Iarnă în nord

Vară în sudIarnă în sud

Anotimpurile astronomice

Echinocțiu – aequs nox (noaptea egală): ziua este egală cu noaptea

Solstițiu – sol stitium (soarele stă): la mijlocul zilei Soarele nu îşi modifică altitudinea

Anotimpurileastronomice

Primăvara astronomică – începe pe 21 martie, când ziua şi noaptea au aceeaşi duratăVara astronomică – începe pe 21 iunie când polul nord este îndreptat spre Soare, avem zilele cele mai lungiToamna astronomică – începe pe 21 septembrie când ziua este egală cu noapteaIarna astronomică – începe pe 21 decembrie când polul sud este îndreptat spre Soare

Anul

•Câte zile are un an?

•La fel ca şi în cazul zilei, anul este de mai multe feluri

Anul sideral

•Timpul în care Pământul face o rotație completă în jurul Soarelui, în raport cu un sistem de referință fix (stelele)

•Mişcarea planetei noastre se proiectează pe cer ca mişcare a Soarelui

•Anul sideral are valoarea (365 z 6 h 9 min 9.7676 s

Anul tropic

•Timpul în care Pământul face o rotație competă în jurul Soarelui, în raport un sistem de referință dat de ecliptică şi ecuator

•Punctul ales este punctul vernal

•Valoarea anului tropical este de 365 z 5 h 48 min 45 s (365,244 zile)

Ce fel de an folosim în calendar

•Calendarul actual se numeşte calendarul gregorian

•Acesta începe la 1 ianuarie şi se termină la 31 decembrie

•Acest calendar încearcă să mențină echinocțiul de primăvară pe data de 21 martie

•În medie anul calendaristic are 365,2424 zile

•O dată la 4 ani se introduce o zi, anul devenint bisect

Alte tipuri de an

•Anomalistic•Draconitic•An lunar•Heliacal•Sothic•Gaussian•Besselian•Galactic