t,..:',rt1'::11i1ffi-

Editor: Vasile BurluiRedactor: Iulian popescuTehnoredactare: Alexandra UzierCorectura: paul GorbanDesiga coperti: Ionug Broqtianu

Elena Prus

Descrierea CIp a Bibliotecii Nafionale a Romiiniei

PRUS, ELENANobelul pentru literaturi ca patrimoniu geocultur al /ElenaPrus. - Iagi: Cartea Romdneasci EOucationai jOtsvol.ISBN 978-60 6_8982_7 6_2

82 1.135.1

!ruput Editorial CarleaRomdneascd Educafional

l:i#:l',.":*:y1,""T""R;;il;;;5;"""r,"""t,raqi-20reAdresa: Bd. gtefan cet Mare $tSfi";;;.;:i;;:';;3'i;;

NOBELUL PENTRU LITERATURACA PATRIMONIU GEOCULTURAL

Cartea RomdneascdEDUCATIONAL

www.ecredu.ro

Cuprins

Nobelul literar: un spaliu de libertate qi o conqtiinfd a culturii.'.......-.7

Elias Canetti: bildungsromanul lingvoculturii europene ..........'.'.....13

Gao Xingjian: opera proteiformd a unui artist-scriitor liber.....'.'.....33

Herta Miiller: hermeneutica dictaturii................. ..........46

Patrick Modiano: istoria (meta)narativi a memoriei fu anceze .........60

Svetlana Aleksievici: mitosfera unei utopii.. ....'..'.'.......76

Recomandarea scriitorului Paul Goma de c[tre Uniunea Scriitorilor

din Moldova la Premiul Nobel, tn loc de postfatrd ..'........'.'...........118

NOBELUL LITERAR: UN SPATIU DE

LIBERTATE $I O CON$TIINTA A CULTURII

Proiectul acestei cdrfi propune abordarea operei unor

scriitori onorafi cu Premiul Nobel in literaturd qi a

interpretdrilor legate de acordarea prestigioasei distinclii.Discufia despre istoria Premiului Nobel trebuie

conceputd ca o incercare de ,,interpretare a unui testament

neclal', cum remarca chiar Kjell Espmark, preqedinte al

Comitetului Nobel (1983-201S), qi de premiere a ,,celei mai

de seam6 opere intr-o tendinfd idealistd" (din Testamentul htiAlfred Nobel).

Chtar dacd se aduc drept criterii de apreciere valoarea

morald a operei, implicatd in valoarea literard propriu-zisd,

mdsura in care activitatea scriitorului a contribuit lacultivarea drepturilor fundamentale ale societdlii sau

aducerea omenirii a,,celui mai mare folos", deseori au aparut

qi controverse care lin de atribuirea celui mai rdvnit premiu

internafional, pe motiv de eterogenitate qi inconsecventd a

criteriiior qi ciracterului neconcludent qi vag al motivaliilor.

Chiar dacd aceste argumente de acordare sunt considerate

neconcludente, totuqi criterii precum,,inaltul idealism"

(invocat de juriu inc6 la prima acordare a premiului lui Sully

irudhomme deja contestatd), excelenfa artisticd, valoarea

literar[, caracterul exponenfial al operei au fost, in mare Pffie,respectate.

Acordarea Premiului Nobel a adus in avanscend,

chiar din primele decenii, atitudini polemice legate de

personalitalea premianlilor: filozofi (Henri Bergson in 1927

qi Bertrand Russel in 1950), politicieni (winston churchill in

iqSl) jurnaliqti (Svetlana Aleksievici in 2015) sau textieri

ELENA PRUS

(Bob Dylan in 2016). Iar neacordarea premi utui in z0r7relevd chiar qi un neaqtep tat caz de sexism pj"i"ir".. firr"scriitorilor foartg cunoscufi, considerari ;;ffi^Jf,'ii fr.-iupe toate listele de pariuri, este deseon contrazisd, in ultimaperioadd, prin nomin alizdri surprinzitoare.Un concept incitant in acest sens a fost propus deLauren{iu Ulici, prin

_lansarea, in 19gg, ia. ",lcun"u

Romdneascd', a^unui volum polemic a" ,"^n*[d, Nobelcontra Nobel. propuneri, prizentdri ;i "r"/"iil.*tur" ..construieqte ca o antitezd, a listei- oficiale a premianfilorNobel. Uneori comparafiil" ,ru .rnfi'folosul i",ir""JiiJr, 0",fiind faptul cd nu *.niotuti" tr-p. prezentareapanoramiciincludea 100 de scriitori importanliai secorului {x,l"ur."tinemotivat" din selecfia Academiei suedeze, ut"gi-Jirr*;il;literaturi (cdte unul pentru fiecare an din 1901, pentru ultimiiani din listd figurdnd doar autori alternativi).-{"blrrfrrulucrdrii ,'prezenferor nedumirit o,aie] ri te mai ia^ie"r"r" roode ,,absenfe regretabile" qi postulate: ,,In clipa c6nd valoareamoral' nu se afirm' induntrur valorii literar" in""p*",,arr ,ise. qoafe ajunge, noteazd, L. Ulici, la criterii ,oAr.- j.axiologie din testamentul lui elrreJ Nobel, precum etnicul,geograficul, politicul etc.,, (yt. 562)

printre anarizere care meriida fi ruate in calcul este cearealizatd. de Kjell Espmark in baza datelor prezentate inancheta internationala.la c?re au pficipat:SO O" ""rp".t, ."belle-lettres", in rezurtatar ceroi r-u a.-oostrat cd 2/3 dinp...-ii sunt privite ca reu,site. El va mdrfurisi qi schimbareacriteriilor pe parcurs, astfef ,,rnui _rit.rnternalioriai;ffi

ryrrt.r.giur'^iffiifi'h',1JJil:,i#Taduse in fala,,cititorului de iend,, 1v. nspmart<, Kjell. premiulpentru literaturd. Un secol i Nibel, b"r*.qti,"'BaInstituturui culturar Rom6n,2003, p. )a11, dar vanota cd lisrareuqitelor este sldbitd de hotdr6reu'i" unii i50-.70 d;;;;;i;g.din literatura nafiunilor neglijate -ui i"ui"t. (ibidem, p. 25g).Lucrarca de referin{i.a lui Kjell nffiark prezintd" o anarizd,interesanti crrytinzdnd, profilul N"uii--rr diferitor decenii inaare a fost acordat, dar qi specificul arealurilor gro.ult*uir.8

Nobelul pentru literaturd ca patrimoniu geocultural

Vom reveni expres la Reglementdrile de bazd pentru

Fundalia Nobel, pe care Maiestatea sa Regele le-a stabilitincd in 1900, qi care aduc mai multd lumind asupra

conceptului de literaturd: acesta cuprinde ,,nu doar lucrdri de

beletristicd, ci qi alte scrieri, care prin forma qi modul lor de

expunere posedd valoare lrteraril'(paragraful 2, apud Espmark,

op. cit., p. 8). Disputele in jurul Premiului Nobel au invocatintotdeauna criteriile de seleciie, ele merg dincolo de cele

strict estetice, pentru a le include tot mai frecvent pe cele de

ordin ideologic, axiologic, practica de dupd anul 2000 fiindrelevanti in acest sens.

Sugestivd in acest sens pare judecata lui KnurAhnlung despre intenfia lui Alfred Nobel privind acordarea

premiului literar care ,,oferea un mai mare spafiu de miqcare

unor tendinle de rebeliune qi de independen!5 decAt au inlelesinterpretatorii lui".

in acest context, vom nota importanfa PremiuluiNobel de a-i fi adus uneori in prim-plan pe cei pe care

clasamentele nalionale oficiale i-au ignorat ostentativ dinanumite motive ideologice (cazulHerta Miiller, Gao Xigjiansau Svetlana Aleksievici dintre cei analizali in prezentul

volum), ceea ce a qi dus la impunerea qi acestui tip de criteriila acordarea premiului. in vederea susfinerii acestui punct de

vedere, vom mai presupune cd criteriile pot evolua in timp,fiind vorba de schimbirile dinamice din era globalizdtii, cate

ating toate sferele gi interfereazd. cu sfera culturald pe maimulte planuri.

Astfel, ne propunem sd aducem la cunoqtinfa

cititorului de limbd romAnd analize qi interpretdri ale operei

unor scriitori valoroqi premiali pe parcursul unui secol (deja

renumili sau care devin revelalii, inclusiv din cauza ci opera

lor a fost pufin tradusd in limbi de largd circula{ie pdnd laacordarea premiului). Chiar dacd, la prima vedere, fiecare

premiu Nobel aduce un univers geocultural singular reflectatin opera scriitorului (Patrick Modiano reprezintd" Franla, Gao

Xinjian - China, Herta Miiller - Banatul romdnesc, Svetlana

Aleksievici - spafiul sovietic qi postsovietic), lista selectatd se

ELENA PRUS

intemeiazd pe diferenfd, autorii aleqi vin si accenfu eze maimult unitatea unui subiect comun care este identitateamultipld a scriitor'or si fuziunea orizonturilor, ceea ceimplicd ,,deschidere, p".-.uUifiiur" gi transfer,, (H.G.Gadamer), cu multifudinea ae - Loa atTtesi o"

-.urrouqt.r.reciprocd, schimb interculturar ql practici multicurturale.Aceste linii tematice_se regds.r. i' opera tufuror scriitoriloradugi in discufie. volumir se deschide sugestiv cu textuldespre formarea,con;tiinfei .u.of.n" a lui Elias canneti, incare se intersecteazd ecourile ,.rtt rrito, *1i"""f. ."." i_*profirat parcursur qi vocafla mutticJturata bi"r"g"i-."r*iichineze cu cea europeand caracteizeazd crea[ia lui GaoXingjian' Memoria origitr*a a evreilor-victime, dar sicolabora,tioniqti cu regimril fascist este un laitmoti"

"l **;';romanelor lui Modiang, auJorul."gerrdirrO un subiect nu doar almemoriei nafionale,

_dar qi al meiroriei *.p.rr" ."rrni*a"din timpul celui de-al Doiiea naruoi"vrorrdial. Herta Mrilrer isiimparte exisrenta in etapa ,";;;;;;.d gi cea e"*urra,'#JSvetlana Aleksievici *"on.titoi"' destinele oamenilorsovietici, amintirile cdroravin in contradiclie.u u.piruliii. ro.iluzorii postsovietice.Desemnarea. premiant'or cu predilec{ie din secolul )o(Idemonstreaz d favonzarea de cdtre Academia'srJ"ia

" "p"*r",literare in leg'tur' cu actuaritatea; este o alegere tipic' pentrucomitetul Nobel, .ur. .ggr:$t" s5_r;i--.orrferd imaginea unuigbitru in situalia geopolitica' -onaure. ;;#;'H,lr:

Samoyaurt ri"ii*ri, o'.",'" ; : ;;;;;;;.' ir:ffi'"T?l ;'flili;au participat la luprele politice/m oru_1" uil ,in.'poiui il; ;;pldtit, deseori, un ql1 exorbitant (v. Tous les discours derdcdption des prix Nobel a" ntt)anre. pr6sent6s par EglalEnara. Paris, Flammanon, 201-3., 0. ,j,"* Oat dovadd de pozi,tiimorale gi intelecfuale responsabite. focmai din aceastd serie facparte Herta Mriller, Svetlana Aleksievici, Cuo Xnl.iun- --- - --'- l

Astfel, runt. jgrqj .in- disculie scriitori importanfi,,,ilustrdnd noi orientdri globale;f-"u_ pr"rredea testamenfulNobel (Espm3rk, op. cit., p. g); cu subiecte reprezentativepentru opera lor, in special moiive qi aspecte mai pufin sau10

Nobelul p'entru literaturd ca patrimoniu geocultural

deloc abordate anterior. Opera impundtoare a scriitorilorcdrora breasla profesionall le-a acordat un loc in posteritate

au propus deseori demersuri intelectuale alternative qi forme

inovative. Astfel, Tomas Transtromer s-a impus prin scriitura

cinematograficd neorealisti; Bob Dylan prin textele

profunde qi originale, care au reintors c0ntecului profunzimea

confinutului; Svetlana Aleksievici - prin crearea unui nou

curent de ,,literaturi documentard"; Gao Xingjian - prin

formula proteicd a crealiei sale polivalente q.a. Singularitatea

operei lor std in conjugarea imaginarului, structurii narative,

formei artistice qi a fo4ei expresive in formule artistice

originale.Prin aceastd carte, am dori sd contribuim la

valorificarea unor nume devenite canonice qi opere

determinante in peisajul literaturii contemporane, la

cunoaqterea unor scriitori exemplari pentru cate literatura a

devenit un spafiu de libertate qi o conqtiinfd a culturii. Fiecare

articol reflectd o biografie succintd a scriitorului vtzat,

vizlxrca asupra lumii qi concepJia sa estetici, opera

scriitorului in linii generale qi analiza unei/unor lucrdri

capitale sau mai pulin cunoscute, editate inainte sau dupiacordarea premiului, aprecierile 1or, dar qi o bibliografieselectivS. Scriind dupS expunerea altor critici despre autorii

respectivi, avem avantajul sd ne putem referi nu doar la opera

prerniatului, dar qi la felul in care opera sa a fost teceptatd, iar

aprecierile Ei obiecliile pot constitui un punct de pornire al

unei alte lecturi la zi. Articolele cuprind fragmente Ei

comentarii ale Argumentului Comitetului Nobel pentru

fiecare scriitor in parte, ale Discursului laureatului (conlindnd

reflecfii Ei meditafii unice asupra scriiturii) la conferirea

premiului, interviuri cu scriitorii premiali, care sunt elocvente

pentru inJelegerea importanfei operei lor.Despre aceqti scriitori s-a scris puJin in spaliul

romdnesc, uneori qi in cel internafional, ei fiind pufin

cunosculi inainte de atribuirea Nobelului. De aceea

farriharrzarea publicului autohton cu crea{ia lor ar fi beneficd

pi stimulativd.

1l

ELENA PRUS

Men{iondm de asemen ea cd" am participat, impreundcu al[i critici, la elaborar.u ,"*Liui de nom inalizarc ascriitorului paul Gomu Iu u"oiiurJu"pr"_iului Nobel dinpartea Uniunii Scriitoril0r din Moldova. Texful trimisAcademiei Suedeze in 2013.rr" ircr"r in prezentaL volum.Astfel' ne racordSm opiniei ca aveJ in continuare scriitoriromdni care pot qi trebuie si aspire la- aceastd,consacrare.

12

ELIAS CANETTI: BILDUNGSROMANULLINGVOCULTURII EUROPENE

Elias Caneffi, laureat al Premiului Nobel pentruliteraturd in 1981, este unul dintre cei mai importan{i scriitoride limbd germand. Este calificat drept ,,cel mai neobiqnuitscriitor care a primit premiul Nobel (...) faima lui a venittdrziu qi, fundamental, a rdmas misterioasd" (Iovdnel, p. 19).

Motivalia Juriului Nobel a fost acordarea premiului ,,pentruperspectiva utpinzdtoare, bogdfia ideaticd qi for,ta artisticddin scrierile sale". Capodoperele care il recomandd qi desprecare s-a scris cel mai mult este romanul Orbirea (,,DieBlendung", 1936);i lucrarea Masele ;i puterea (,,Masse undMacht", 1960).

Limba salvatd. Istoria unei tinereli (1905-1921) este

un roman ;i totodatd primul volum al trilogiei autobiografice(Facla in ureche, Jocul privirilor) a memoriilor sale (urmatdde Istoria unei vieli), care restituie timpul pierdut alamintirilor din copildrie, intre 1905 qi I92I. Trllosia se

inscrie in tradifia germand a Bildungsromanului - romanulformbrii, romanul inilierii, abundent rescris incepdnd cu

secolul al XV[I-lea. UrmAnd modelul Anilor de ucenicie ailui Wilhelm Meister de Goethe, spaliul geflnan a impustraditia romanescd a romanului inilierii (mai ales culturale),in special a artistului, pe cdnd arealurile englez qi francez au,Jezvoltat mai cu seamd romane ale dezlluziilor, purtdtoare de

interogafii asupra funcliondrii universului social. LiterafindaccesibilS de format didactic, romanul formdrii a devenitimportant in programele Ecolare ca un gen cu potenfial de

preg[tire a integrdrli tinerilor in societate. Printre opereleimportante care reiau aceastd tematicd ca structurd narativd

l3

ELENAPRUS

sunt, la inceputul secolului XX, cele ale lui Thomas Mann,James Joyce qi Marcel proust. Trecand peste multipi"lrr*reriale genului, vom nota spre sfrrqitul secolului ut XX_i"u ,*i1t91es sporit pentru ,,deicoperirea tineretului,, qi ,,inventareatdndrului" (Frevet $1 Haupt, pp. 204_205). De regulj-,romanulde iniliere se fondeazd pe-istoriu unui indivii, care va frmodelatd ;i formati de viald ;i care va trage un invdfdm'ntdin diferitele sale experienfe. Aceastd iniliere la l'me seopereazd,pe etape qi presupune o evolulie progresivd.

Primul roman al trilogiei, Lim'ba-sall,afi, povestegteiltr2rea in via[d a tdnirului-erou, rolul diferitor initiatori(incluzand mentorii qi pdrinfii) in educalia r",

^i".i.Jararelafiile pedagogice qi alte evenimente qi situalii'ru curuct",educativ.

Povestirea acestei educa{ii are loc pe fundalultraversirii Europei c9ltral9 de la inceputul secolului, veseli qifard grqi, cu hotelurile sale luxoase, cu colegii .or*opoti1i,mediile comerciare ;i artistice bogate qi strdhicitou.", iiuirrt"ca Occidentul sd nu se cufunde in deflagra{iile primuluiRdzboi Mondial.

Primele impresii pe care le invocd autorul sunt celeale anilor indepdrtafi pe malul Dundrii, c6nd auzea searupoveqtile cu zine qi vampiri, iar noaptea _ pldnsul lupilorinfometafi. Cu tandrefe, gravitate qi umor, fidel primelorimagini romantice ale copileriei, Canetti invocd in iroru ,umemorialisticd' situatS ra proximitatea autofic{iunii, timpulftricit al inocenfei, cu intAmpldrile, personajele;l;;i"r"de afunci.

La vdrsta de qase ani, el pdrdseqte Bulgaria natald"pentru a se instala cu familia sa mai int6i in en!fia, ,p"i f"viena (unde, devenit interesat de firozofie si iiteratrir;, ainceput si scrie sub influenfa cercurilor literare

"i. pri-.irepublici) qi ulterior ra zurich (unde face studii in stiintenaturale qi obfine doctoratul in filozofie). --- i"-- '-

Canetti scriitorul va alege limba germanb. Existi inaceast5. alegere o problemd esenliald

"ur. iqi are originea in

copildria si adolescen[a sa, c6nd era deja in cdutareatinuii oe

t4

Nobelul pentru literaturd ca patrimoniu geocultural

comunicare qi de autoexprimare, a identitdlii culturale qi asingularitilii sale.

Cartea de memorialistici Limba salvatd trimite, inprimul rdnd,la limbile pe care Elias Canetti le invald, ca oconsecinld directd a mobilitdlii culturale qi geografice a

familiei lui de evrei sefarzi (spanioli), dar qi a contextuluimulticultural qi pluricultural european de la inceputulsecolului XX. Heterolingvismul lui Canetti (limba parentaldqi alte limbi) include un repertoriu larg: ladino (iudeo-spaniola din tradilia familiei), bulgara (a iocului naqterii, pe

care o uitd progresiv), engleza, franceza, germana (odatd cuintrarea in diferite spalii etnoculturale). Este de subliniat cb

fiecare din aceste limbi are povestea ei, care iqi are locul Ei

importanfa sa in formarea caracterului qi mentalitSlii tAndruluiCanetti, dar qi rolul sdu structurant in roman. Pentru Canetti,scriitorul, definitoriu este sentimentul apartenenJei la culturaqi literatura germand.

Rusciucul bulgar (astdzi Ruse), oraqul in care Elias

Canetti avdzrtt lumina zllei, arimas pentru totdeauna punctulsdu de referinfd: ,,Tot ce-am trditmaitdrziu se petrecuse deja

odati la Rusciuc. Restul lumii se numea Europa..." (Canetti,

Limba salvatd. Istoria unei tinereli (1905-1921),p. 31).

Aceastd fascinafie persistentd qi modelatoare line de voca{iamulticulturalS Ei multilingvd a urbei interbelice balcanice:

,,Aqezat pe Dundrea inferioar[, Rusciucul, unde am venit pe

lume, era un oraE minunat pentru un copil qi, dacb spun ci se

afl6 in Bulgaria, dau o informafie neindestuldtoare, pentru cd

acolo trdiau oameni de cele mai diverse origini - intr-o ziputeai auzi sapte sau opt limbi. in afard de bulgari, cate

veneau adesea de la lard, existau inci mul1i turci care aveau

un cartier al lor, vecin cu cartierul nostru, al sefarzilor.Existau greci, albanezi, armeni, ligani. De pe malul celdlalt al

Dundrii veneau romdni (...) Pe alocuri puteai intdlni qi ruqi.

(...) Copil fiind, nu-mi dddeam seama de aceastd vatietate,dar ii simfeam necontenit efectul." (ibidem, p. 30) Rolulacestor limbi era definito-riu la nivel individual qi societal,prefigurAnd cosmopolitismul multilingual european:,,Era

t5