Cluj-Napoca Marţi, 7 august 2012 Nr. 83 16 pagini Preţ 1 leu www.transilvanialive.ro Director: Vasile Dâncu

REPORTER

T R A N S I L V A N I A

cifra zilei 671,9

opinii pagina 6

Vasile

Dâncu

Prostul şisaltimbanciidin circuldemocraţiei

milioane de euro a plătit ieri către FMI, BancaNaţională a României în contul împrumutuluicontractat în 2009. În acest an, BNR va avea derambursat 1,47 miliarde de euro, iar MinistreulFinanţelor 130 de milioane. Până în 2015, BNRva plăti 10,6 miliarde de euro, iar Ministerul deFinanţe 2,4 miliarde de euro.

educaţie pagina 8

Clujul iese din circulpolitic dâmboviţean

„Rus este un politician adevă-rat, într-un circ al democraţiei dinRomânia. A simţit că nu poate săinstrumenteze politic o instituţieimpor tantă, cum este MinisterulAd ministraţiei şi Internelor", VasileDâncu, sociolog

2012 este primul an când elevii care nu au tre-cut cu succes de prima sesiune sunt ajutaţi, înmod „pro bono” de către profesori. În aceastăperioadă, inspectoratul oferă ore de meditaţiigratuite care se desfăşoară în diverse licee dinoraş. În 27 august încep probele scrise ale celeide-a doua sesiuni a bacalaureatului.

liga campionilor pagina 14

Mureşan, aruncatîn lupta cu SlovanAccidentat la genunchi în manşa tur a confrun-tării dintre CFR şi Slovan, Gabi Mureşan a pri-mit undă verde de la medici pentru returul cucampioana Cehiei. Mijlocaşul va fi folosit încădin primul minut de Ioan Andone, care nu vreasă rişte o eventuală eliminare din drumul cătregrupele Ligii Campionilor.

Ministrul deI n t e r n eIoan Rus ademisionat

ieri din cabinetul Ponta,amplificând temerile cărăzboiul împotriva pre -şe dintelui suspendatTra ian Băsescu va conti-nua cu arme interzise decutumele politice.

Ioan Rus a anunţatcă, în ultimele zile, asupralui au fost făcute presiuni,începând de la Traian Bă-sescu şi continuând cuCrin Antonescu, lucru pecare nu îl acceptă.

„Nu pot accepta caMinisterul Administraţieişi Internelor să fie părtaş

la ceva ce nu înseamnălege, respectarea legii înRomânia. Limitele dem-nităţii mele mi le stabilescsingur", a declarat minis-trul demisionar, care spu-nea în 2010 că, pentrupunerea în prim-planulguvernării a interesuluinaţional, este „nevoie debărbaţi, nu de curve".

Refuzând să mai fiemarionetă în circul abu-zurilor din dosarul sus-pendării preşedintelui,Rus părăseşte, pentru adoua oară prin demisieMinisterul de Interne. Elşi-a dat demisia dinfuncţia de ministru şi în2004, când a luat deci-

zia de a candida la Pri-măria Cluj-Napoca. Ple-carea lui Ioan Rus, aldoilea ministru dupăcota de încredere pu-blică, contribuie la de-credibilizarea Cabinetu-lui Ponta, aflat oricum înscădere de popularitatedin pricina perpetuăriiscandalului politic.

Odată cu Rus, pleacăşi cel de al doilea clu-jean din Cabinetul Pon -ta. Ministrul de Externe,Andrei Marga, a fost de -mis ieri, în ceea ce parea fi o execuţie de opor-tunitate a politicienilorclujeni.

PAGINILE 2, 3, 6, 7

Meditaţii gratuite, săli de clasă goale

„De astăzi, domnul Ponta are uncontracandidat la funcţia de pre şe -din te al partidului, şi posibil premierde semnat din partea lor, pe domnulRus. De astăzi, lupta din interiorulPSD este mult mai mare, pentru cătoţi sunt conştienţi că nu mai poţisă ieşi în străinătate cu domnul Pon -ta”, Gheorghe Falcă, primar Arad

fo

to

me

dia

fa

xfo

to

2 Editorial

Îmi doresc, cu ochii la cursul

leu-euro, să plecaţi

repede sau să văgăsiţi alţi proşti

pe care să-i guvernaţi

sabin

Gherman

Demisia lui Ioan Rus şi onoarealui Antonescu

politică

Marţi, 7 august 2012 - Transilvania REPORTER

eclaraţie aiuritoare a interimaru-lui: „Erau motive de demisie” - e şi con-firmarea că domnul Antonescu nu areniciun scrupul în a-şi menţine puterea.Liderul PNL se dovedeşte fascinat deconfortul de la Cotroceni şi pare să numai înţeleagă, cu toate DEX-urile dinlume, ideea de onoare.Şi când doi miniştri îşi dau demisia, în-seamnă că nu la ei trebuie căutate cau-zele. Demisia lui Ioan Rus eu aş privi-o şiprin paradigma pe care ardelenii şi bă-năţeni o cer în politică. Antonescu şiPonta ar trebui să mediteze un pic dece, încă din 1992, noi am votat altfeldecât Moldova şi Muntenia. De ce me-reu ne-am agăţat, mereu încăpăţânaţi,de ceea ce speram să fie cei reforma-tori.Dar Antonescu şi Ponta au uitat, vorbalui Rus, că în spatele lor se află un popor.De ce nu-l includ aici şi pe Traian Bă-sescu? - nu cred că presiunile unui pre-şedinte suspendat pot fi comparabilecu presiunile din propriul partid. Tehnic, cei doi din vârful USL au făcutpulbere miza numită Schengen – iarRus nu are cum să-şi asume cocoaşaasta: în timp ce Ponta îşi dibuia visăridoctorale, Rus bătea Europa ca să nescape de umilinţa vizelor. Ca să înţelegi:aminteşte-ţi trezitul la patru dimineaţa,drumul pân' la consulatul de la Sibiu,aşteptarea şi la sfârşit uitătura ciudată avameşilor europeni. De aici ar trebui să-şi înceapă analiza premierul şi inte-rimarul.În plus: ce caută Dragnea la guvern,imediat după anunţarea demisiei luiRus? Omul pentru care 873 de milioanede euro au fost blocate la Bruxelles, ba-ronul îmbibat de strechea puterii – cecaută acolo?

Mă băieţi, voi aveţi o problemă cu capiişi cu propriul cap. Aveţi o jucărie nouă şi dă-i în mă-sa depoporeni şi de europeni. L-am auzit peAntonescu cum se lăuda că-şi dă de-misia dacă nu vor veni la urne nouă mi-lioane de români: „Am pus rămăşag cuonoarea mea. Eu nu mai am ce căutaîn politică, dacă nu vom fi nouă mi-lioane de români în picioare" (26 iulie).Şi: „Prezenţa la vot: 8.459.053" (BEC, 1august). Asta ca să înţelegem mai bine.Niciodată, în istoria României, n-a maifost aşa ceva – niciodată nu s-a maianunţat cel mai cinstit guvern – şi într-olună ai schimbat trei miniştri la Educaţiedin motive de furt. Îmi doresc, domnule premier şi dom-nule interimar, să fim daţi de toţi pereţiila Comisia Europeană. Îmi doresc me-dicamente amare, străine, ca să am ga-ranţia că democraţia se va face bine. Îmidoresc, cu ochii la cursul leu-euro, săplecaţi repede sau să vă găsiţi alţi proştipe care să-i guvernaţi.Şi nu în ultimul rînd, vă doresc şi vouăleacuri de frică – poate aşa nu vă maideşertaţi migrenele în capul nostru.

D

Demisia lui Ioan Rus eu aş privi-o şi prin paradigma pe care ardeleniişi bănăţeni o cer în politică

persoanele decedate. De ase-menea, Serviciul de Eliberarea Paşapoartelor va furniza oevidenţă a persoanelor care aurenunţat la cetăţenia română,în timp ce reprezentanţilor dinteritoriu ai Ministerului Justi-ţiei li s-a cerut lista condam-naţilor cărora li s-a interzisdreptul la vot.

Şi alte primării din ţară nuau trecut încă la verificarea lis-telor electorale, tot pe motivcă nu au primit astel de solici-tări oficiale. Reprezentanţii maimultor administraţii locale dinValea Jiului au declarat că nuau început mini-recensămân-tul, pentru că nu au ajuns înteritoriu informări oficiale înacest sens.

CCR nu a cerut actualiza-rea listelor după vot. CurteaConstituţională a transmis, ieri,o adresă către Guvern princare clarifică faptul că a soli-citat listele electorale perma-nente, în baza cărora s-a orga-nizat referendumul din 29iulie, şi nu actualizarea aces-tora. În adresă se precizeazăcă solicitarea viza listele elec-torale permanente, actualizateconform Legii 3/2000 privinddesfăşurarea referendumului şi

listele în baza cărora s-a orga-nizat consultarea populară din29 iulie. Precizarea a venitdupă ce, săptămâna trecută,ministrul de Interne, Ioan Rus,a declarat că actualizarea lis-telor electorale presupune unmini-recensământ. Acesta ar fitrebuit să fie făcut de autorită-ţile locale, până în 24 august,prin vizite foarte scurte, de treisecunde, la domiciliul româ-nilor. Confuzia privind solici-tarea adresată Guvernului, înurma discuţiilor Curţii Consti-tuţionale, din 2 august, s-ar fiprodus din cauza unei greşelifăcute de un judecător al Cur-ţii, care i-ar fi dictat unui ma-gistrat asistent cererea cătreExecutiv.

Curtea Constituţională asolicitat Guvernului Românieica până la 31 august 2012 sătransmită listele electorale ac-tualizate în baza cărora s-adesfăşurat refendumul din 29iulie 2012. Astfel, Curtea Con-stituţională a anunţat că s-adecis, vineri, preschimbareatermenului stabilit pentru exa-minarea respectării proceduriipentru organizarea şi desfăşu-rarea referendumului din 12septembrie în 31 august.

tensiuni

Lucian Isar a demisionatdin funcţia de ministru delegatpentru Mediul de Afaceri, iarportofoliul i-a revenit lui MihaiVoicu, vicepreşedinte al PNL.

Isar a demisionat în urmaunor discuţii avute cu premie-rul Victor Ponta, care a luatact de decizia acestuia, aumenţionat surse politice.

Potrivit acestora, Isar a ce-rut liderilor USL asigurări căaceastă perioadă de instabi-litate politică nu va mai dura

mult. Isar a spus că actualacriză politică afectează exactdomeniul de care el seocupă, adică mediul de afa-ceri.

Sursele au menţionat că,neprimind această asigurare,el a decis să demisioneze dinGuvern.

Isar, care a finalizat unmasterat la Oxford, a propussăptămâna trecută dezvoltareaunui pol informatic la Cluj,după modelul Silicon Valley.

Ministrul care a propus pol informatic la Cluj demisionează

Curtea Constituţio-nală a României atrimis, ieri, o adresăcătre Guvern prin

care precizează că a solicitatlistele electorale permanente,actualizate la consultarea po-pulară din 29 iulie şi nu o reac-tualizare a acestora. Astfel că,primăriile nu s-au grăbit să de-mareze verificarea alegătorilor.

Reprezentanţii PrimărieiCluj-Napoca susţin că nu vaavea loc verificarea listelorelectorale până nu se va primiun act normativ care să soliciteo actualizare suplimentară, în-trucât acestea au fost actuali-zate înainte de referendum.„Aşteptăm să se stabilească oprocedură comună, să se ge-nereze un act normativ, un do-cument prin orice formă juri-dică”, a precizat Oana Buzatu,purtătorul de cuvânt al Primă-riei Cluj-Napoca.

Aceasta mai spune că, po-trivit legii în vigoare, înainte de

orice scrutin se face actualiza-rea listelor electorale, iar laCluj s-a făcut. „La alegerile lo-cale din 10 iunie s-a făcut ac-tualizarea listelor electoralepermanente. Înainte de refe-rendumul din 29 iulie am fă-cut actualizarea listelor elec-torale şi a rezultat cu circa1.000 mai puţini alegători faţăde listele din 10 iunie. În 10

iunie era un număr de274.104 de persoane. Pe 25iulie am anunţat că sunt272.750 de persoane, după ve-rificarea deceselor şi a schim-bărilor de domicilii”, a explicatOana Buzatu.

În acelaşi timp, unele pri-mării au trecut la verificări. Pri-măria Deva a demarat, ieri di-mineaţă, procesul de verificarea listelor electorale. Potrivit pri-marului din Deva, Petru Măr-ginean, angajaţii instituţiei ve-rifică, în special, actele primitede la Starea Civilă, pentru aelimina de pe listele electorale

Primăriile USL numărăalegătorii, cele PDL nu

Curtea Constituţională a solicitat Guvernului României ca, până la 31 august 2012, să transmită listele electorale actualizate în baza cărora s-a desfăşurat refendumul din 29 iulie 2012

3

Marţi, 7 august 2012 - Transilvania REPORTER

actualitate

sCenarii

Ioan Rus a declarat că pelistele electorale pentrualegerile locale au fost18.315.880 de cetăţeni cu

drept de vot, iar pentru refe-rendum, aceste liste au fost cu-răţate de alegători care într-unfel sau altul, nu mai aveaudrept de vot, fiind trecute18.294.514 persoane, cu21.366 mai puţine.

Ioan Rus a anunţat, luni,că şi-a înaintat demisia deonoare din funcţia de ministrual Administraţiei şi Internelor,pentru că este un politicianonest, corect, iar în ultimelezile asupra lui au fost făcutepresiuni începând de la TraianBăsescu şi continuând cu CrinAntonescu, lucru inacceptabil.

Înainte de a-şi anunţa de-misia, Ioan Rus a explicat evo-luţia numărului persoanelor cudrept de vot însrise pe listeleelectorale permanente întrealegerile locale şi referendumulpentru demiterea preşedintelui,menţionând că la cel de-al doi-lea scrutin au fost cu 21.366mai puţine persoane.

„Ministerul Administraţieişi Internelor a organizat în pri-măvară alegerile locale pe bazalistelor electorale şi a calenda-rului aprobat de Guvernul Mi-hai Răzvan Ungureanu. Atuncierau 18.315.880 de cetăţeni cudrept de vot în România. Mo-dul în care au fost organizate

alegerile locale nu a fost de na-tură să suscite extrem de multecritici din partea niciunui par-tid politic. De aceea conside-răm că au fost bine organi-zate”, a spus Ioan Rus.

El a adăugat că, la scurttimp după alegerile locale, auînceput pregătirile pentru re-ferendum, iar listele electoralepermanente au fost „curăţate”de persoanele care nu maiaveau drept de vot.

„La foarte scurt timp s-a or-ganizat referendumul pentrudemiterea preşedintelui TraianBăsescu. Prin efortul tuturor au-torităţi publice locale, specialiştide la Direcţia de Evidenţă In-formatizată şi AdministrareaBazelor de Date, aceste liste aufost curăţate de persoane careîntr-un fel sau altul nu maiaveau drept de vot, astfel încâtpe liste pentru referendum aufost 18.294.514 cetăţeni, cu21.366 de persoane mai puţin”,a precizat Ioan Rus.

El a mai spus că după re-ferendum, Curtea Constituţio-nală a cerut MAI informaţiidespre aceste liste, ministerulcomunicând atât aceste date,cât şi faptul că sunt „unele vul-nerabilităţi” privind precizia încazul persoanelor care existăpe listele electorale din Româ-nia, din diverse motive.

„După acest referendum, pecare din nou credem noi că

l-am organizat suficient de binesau chiar bine, Curtea Consti-tuţională ne-a cerut date privi-toare la aceste liste, iar ministe-rul a dat aceste informaţii, deasemenea informând Curteaasupra faptului că există unelevulnerabilităţi în legătură cuprecizia cu care noi putem mă-sura ceea ce înseamnă persoa-nele care există pe listele elec-torale din România, din diversemotive. Acest lucru, conducereaministerului l-a făcut nu pentru

a bloca sau obstrucţiona o de-cizie a Curţii Constituţionale, cidin contră pentru corecta infor-mare a Curţii şi astfel încât de-ciziile să fie luate în absolutăcunoştinţă de cauză cu toateaspectele legate de această pro-blemă. Dat fiind faptul că înacest moment lucrăm cu oanumită infrastructură umană,logistică, apare această pro-blemă”, a spus Ioan Rus.

El a arătat că, din cel mo-ment, asupra lui şi a MAI aufost făcute nenumărate, pre-siuni, aprecieri „de către poli-ticienii români, începând cuTraian Băsescu şi terminând

cu Crin Antonescu”. „Dinpunctul meu de vedere şi alministerului, este complet in-acceptabil. Eu sunt un politi-cian onest şi corect, iar limiteledeminităţilor mele mi le stabi-lesc singur, motiv pentru careastăzi mi-am înaintat demisiade onoare din funcţia de mi-nistru al MAI. Eu nu pot ac-cepta ca MAI să fie părtaş lanimic din ceea ce nu înseamnălege şi respectarea legii în Ro-mânia”, a spus Ioan Rus.

Ulterior, Ioan Rus a anun-ţat că şi ministrul delegat pen-tru Administraţie, Victor PaulDobre, şi-a înaintat demisiadin funcţie.

Ioan Rus şi-a anunţat de-misia după ce, vineri, premie-rul Victor Ponta spunea că si-tuaţia a demonstrat căafirmaţia ministrului de in-terne din 24 iulie, conform că-ruia numărul total al cetăţeni-lor cu drept de vot este de 18,2milioane de persoane, nu afost adevărată, adăugând căvrea să rezolve cererea CurţiiConstituţionale şi apoi să sta-bilească responsabilii.

«Eu sunt un politician onest şi corect, iar limiteledeminităţilor mele mi le stabilesc singur, motiv

pentru care astăzi mi-am înaintat demisia de onoare din funcţia de ministru al MAI», Ioan Rus

Speculaţii privind viitoarea funcţie a lui Andrei Marga

Mai multe variante au fost vehiculate de-alungul zilei de luni privind traseul lui AndreiMarga, după ce a fost înlocuit din funcţia deministru de externe, soluţia cea mai plauzibilăfiind cea de ambasador la Berlin, relateazăNewsIn.

Potrivit mai multor surse politice, AndreiMarga ar urma să fie ambasador în Germania.

În favoarea acestei variante, pledează relaţiilebune pe care Andrei Marga, germanofil, le arela Berlin. De altfel, în toamna anului 2010,Marga i-a acordat cancelarului german, AngelaMerkel, care a efectuat o vizită în România, titlulde Doctor Honoris Causa al Universităţii Ba-beş-Bolyai din Cluj-Napoca.

În luna mai, Andrei Marga îşi exprima spe-ranţa că relaţia sa personală cu cancelarul ger-man să poată fi şi folosită în politicaexternă, Marga dezvăluind că Angela Merkelcunoaşte bine România, pentru că în tinereţestrăbătea Munţii Făgăraş cu rucsacul în spateşi mergea des la Mamaia.

„Nu vreau să supraevaluăm importanţa re-laţiilor personale, dar oricine a practicat, s-aimplicat în politica externă, ştie bine că şi acesterelaţii contează. Sperăm să le şi putemfolosi”, spunea Marga, într-un interviu la TheMonney Channel.

Andrei Marga anunţase săptămâna trecutăcă va efectua o vizită la Berlin, în perioada 17-18 octombrie.

Contactat de NewsIn, ambasadorul Româ-niei la Berlin, Lazăr Comănescu, a declaratcă nu are ce comenta în legătură cu informaţiileprivind numirea lui Marga în funcţia de amba-sador în Germania. „N-am ce să comentez, edoar o ştire”, a spus Comănescu, precizând cănu a fost înştiinţat din ţară că urmează să fieînlocuit.

Lazăr Comănescu a fost numit ambasadorîn Germania în 2009. Mandatul unui ambasa-dor este de patru ani, dar el poate fi prelungit.

Dacă nu va ajunge la Berlin, pentru AndreiMarga s-ar putea găsi şi alte ambasade, maiales că Victor Ponta a afirmat că doreşte caministrul demis să accepte în viitor alte funcţiide reprezentare a României.

Premierul Victor Ponta a afirmat luni, la Pa-latul Victoria, că îşi doreşte ca ministrul demisAndrei Marga să accepte, „în perioada imediaturmătoare”, alte funcţii de reprezentare a Ro-mâniei, după ce l-a destituit din postul de mi-nistru de externe.

„Domnul Andrei Marga este o personalitatepe care o apreciez extrem de mult şi care credcă, în continuare, va reprezenta România nu-mai în cel mai bun mod posibil, în funcţiile pecare îmi doresc să le accepte, în perioada ime-diat următoare”, a declarat Ponta. Primul-mi-nistrul a făcut aceste precizări după ce a anun-ţat că l-a destituit pe Andrei Marga din funcţiade ministru de externe şi l-a propus în loculsău pe actualul ministru de justiţie, Titus Cor-lăţean.

Cum în această perioadă, în cadrul PNL secaută un post potrivit pentru Andrei Marga, oaltă variantă vehiculată este conducerea Insti-tutului Cultural Român, unde funcţia a rămasvacantă după demisia lui Horia-Roman Pata-pievici.

Această funcţie pare însă dificilă pentru An-drei Marga, care ar avea de înfruntat criticilemai multor oameni de cultură, nemulţumiţi deschimbările făcute la ICR în ultimul timp.

Ioan Rus reconfirmă listele electorale de la referendum

Curtea se suCeşte:

După ce presa a relatat căCCR a scris în hotărârea din2 august privind referendumulcă românii din străinătate nutrebuie calculaţi la cvorum, pesite-ul Curţii a apărut o nouăvariantă a acelei hotărâri dincare reieşea contrariul, şianume ca românii din afarătrebuie incluşi în cvorum, re-latează NewsIn.

NewsIn a publicat ieri laora 12.00 o ştire din care reie-şea că, potrivit Curţii Consti-tuţionale, cetăţenii români cu

domiciliul în străinătate nu in-tră în calcularea cvorumului,ei nefiind incluşi în listele elec-torale permanente. „Raţiuneapentru care aceşti cetăţeni nusunt înscrişi în listele electoralepermanente rezidă în faptul cănu au domiciliul în ţară, astfelîncât numărul acestora nupoate influenţa cvorumul legalde participare la referendum,respectiv majoritatea persoa-nelor înscrise pe listele electo-rale permanente”, se arată înmotivarea publicată de Curtea

Constituţională atât pe site-ulpropriu, cât şi în MonitorulOficial nr. 446 din 3 august2012.

Materialul scris de NewsInluni s-a bazat pe hotărâreaCCR ce a fost accesată pe site-ul Curţii. După apariţia textu-lui, preluarea lui de către rea-litatea.net şi discutareasubiectului, site-ul Hotnews apublicat un text „în exclusivi-tate” în care se arăta că de faptCCR recomandă ca româniidin diaspora să fie incluşi pe

listele electorale permanenteşi în cvorum.

A apărut, de asemenea, înfinalul textului publicat deCurte şi o precizare cu privirela adăugirea care poate mo-difica luarea în calcul a ro-mânilor din Diaspora. „Acestparagraf a fost introdus dupăpublicarea hotărârii în Moni-torul Oficial al României, Par-tea I, omisiunea datorându-se unei erori materiale”, searată în explicaţia de pe siteulCurţii.

Românii din străinătate, incluşi în cvorum

Iubește Transilvania

5profil

Marţi, 7 august 2012 - Transilvania REPORTER

Gianina Tănase – povesteaunui învingător

Nu a făcut niciodată sport de per-formanţă, este angajată cu normăîntreagă într-un domeniu care nuare nicio legătură cu alergatul şi,

pe deasupra, mai este şi mamă şi soţie, înde-plinindu-şi toate îndatoririle cu succes. Cutoate acestea, Gianina Tănase câştigă mara-ton după maraton aproape la fiecare finalde săptămână, alergând pe cărări de muntezeci de kilometri.

„Nu am făcut niciun sport de performanţăcând eram mică. Şi când am ajuns mare, m-amcopilărit”, îşi începe timişoreanca de 32 de anipovestea. S-a apucat de alergat la 27 de ani,când şi-a întâlnit marea dragoste, care în scurttimp i-a devenit şi soţ, iar dragostea pentrumişcare şi pentru munte a fost cea care i-aapropiat la început. Deşi este admirată şi feli-citată constant de către cei care-i admiră per-formanţele, Gianina Tănase are vorba simplăşi povesteşte, toată un zâmbet, cât de minunatpoate fi să te transformi dintr-un om sedentarîntr-unul ahtiat după sport. Tot ea recunoaştecă alergatul, practicat cu regularitate, dă de-pendenţă, dar una sănătoasă. „Eu voiam deani buni să mă duc la alergat, dar îmi era aiu-rea să mă duc de una singură, fiind şi femeie.După ce am terminat masterul, l-am cunoscutpe Alin (soţul ei – n.r.) într-un weekend lamunte. Am fost fascinată că în sfârşit am găsitpe cineva căruia îi place natura, muntele, căruiaîi place să alerge”, spune maratonista.

Cum şi când a început să participe lacompetiţii? În 2007, când firma la care esteprogramator IT a organizat un concurs in-tern: „Aveam de alergat cinci kilometri, mise părea o distanţă enormă, dar motivaţiaa fost că primii patru mergeau la un mara-ton la Braşov. În 2007 am fost la primulmeu concurs, la aproape 27 de ani. Şi deatunci nu m-am mai oprit”.

De asemenea, nu s-a oprit nici din câş-tigat primele poziţii, Gianina clasându-se în-totdeauna pe poziţii fruntaşe. Totuşi, cel maigreu concurs pentru ea a fost Olympus Ma-rathon, din Grecia, unde a obţinut locul III.A fost cea mai grea competiţie de pânăacum, după cum ea însăşi mărturiseşte.

„La Olympus Marathon am obţinut loculIII, a fost cea mai epuizantă cursă, pentrucă acolo urci la 2.800 de metri, ori noi înţară nu avem altitudinea aceea. După ce amtrecut de 1.500 de metri, am început să scadritmul, dar am tras cât am putut, iar la finişam căzut pe jos, la propriu”, spune Gianina.

Ultimele competiţii la care s-a clasat peprima poziţie au fost Retezat Trail Race diniunie, Maraton Apuseni din 7 iulie şi Ma-rathon 7500, de săptămâna trecută.

Cât se antrenează o maratonistă de taliaei? Gianina Tănase spune că nu mult:„Viaţa mea nu e alergatul, în săptămânilebune merg şi de trei ori pe săptămână, darnu am un program de armată. Dacă suntdupă un concurs, mă simt obosită şi alergpuţin, între 5 şi 8 km, ceea ce la începutmi se părea puţin, este acum antrenament.Eu fac ceea ce fac de plăcere, cred că m-amnăscut cu anumite calităţi, cu gene pe care

le-am moştenit de la tatăl meu”. De anultrecut, Gianina este mămica lui Vlad, carede mic a fost familiarizat cu muntele. „PeVlad îl luăm peste tot cu noi. Eu vreau cafiul meu să facă ce sport vrea el, nu de per-formanţă, dar să facă. Pentru că făcând unsport, te autodisciplinezi, nu ai timp de cal-culatoare şi alte prostii”, este ea de părere.Cât despre o dietă anume, Gianina spunecă nu ţine, dar că sportul, în general, te în-deamnă să nu mănânci prostii: „Făcândsport, nu vei simţi nevoia să mănânci pro-stii. Eu nu ţin un regim special, dar carnede porc nu cumpăr niciodată, că e grea.Eu gătesc vită, peşte, pui, legume”.

Următorul concurs de alergare montanăla care Gianina Tănase vrea să participeeste cel de la Cindrel, din 11 august. „M-am înscris la «Cindrel În Alergare», la se-mimaraton, ca un fel de antrenament după7500. Cred că în fiecare week-end este unconcurs de acest gen, dar eu nu merg latoate. Merg dacă este într-o zonă frumoasăşi dacă este bine organizat, organizareacontează foarte mult”.

Ce sfaturi are pentru cei care se gândescsă se apuce de alergat? „Este păcat că avemzone aşa de frumoase în ţară şi că suntatâţia oameni sedentari. Eu nu pot da sfa-turi decât din proprie experienţă şi eu ştiucă, atunci când vrei să alergi, trebuie să tegândeşti că poţi, sportul îţi creează depen-denţă. Cel mai greu e să te urneşti, să faciprimii paşi. Eu, de exemplu, dacă nu alergo săptămână, mă simt grasă, grea, nu măsimt bine”.

Anamaria NEDELCOFF

«Eu nu pot da sfaturi decât din proprie experienţă şi eu ştiu că, atunci cândvrei să alergi, trebuie să te gândeşti că poţi, sportul îţi creează dependenţă.Cel mai greu e să te urneşti, să faci primii paşi. Eu, de exemplu, dacă nu alergo săptămână, mă simt grasă, grea, nu mă simt bine», Gianina Tănase

opinii6

Prostul şi saltimbanciidin circul democraţiei

Acum vreo treisprezece ani,când nici măcar nu visamsă mă amestec în circulpolitic, am scris un text pepost de editorial într-o re-vistă ardeleană. Era înce-

put de iarnă şi aveam senzaţia de sfârşitde lume.

Încercam un procedeu epic de falsdiscurs anarhic, dar totul mi-a eşuat încăldura din ochii studenţilor mei deatunci.

Cu toată amărăciunea şi spectaco-lul trist, credeam că, dincolo de cortină,este imposibil să nu se găsescă şi oa-meni vii.

Azi, după atâta vreme, nu mai potcrede că rezistă ceva viu acolo. Acummi-a dispărut şi ultima certitudine, ceacă ar exista măcar un regizor. Fireşte,un regizor cu mintea întreagă.

Mi-a rămas acest text pe care îl faccadou prietenilor mei care nu au citit„Ţara telespectatorilor fericiţi". Îl readucîn minte şi prietenului meu, „cel careucise cu mine lei”.

Cu degete albe dacă bat în fereastrăVoi credeţi că ninge şi nu m-ascultaţi

M. Dinescu

Ce-aţi zice, dragi apostoliai democraţiei, dacă aşscrie că totul e o porcă-rie în sistemele demo-cratice? Că democraţianu funcţionează pe pla-

iurile noastre mioritico-balcanice, că amintrat în rahat până mai sus de gât şidoar politicienii care se urcă pe umeriinoştri mai pot respira ceva aer proaspăt.Cu cât se întind ei mai sus, noi intrămmai adânc, simţim miasmele unei buzia Europei îndepărtate. Că simţi câteo-dată că nu mai poţi trăi într-o promis-cuitate pe care lumea o suportă foartebine, fără să crâcnească, ba poate cu ooarecare plăcere pervers-masochistă.Dacă ai avut ghinionul să crezi în insti-tuţiile regimului democratic, nu se poatesă nu fi simţit duhoarea hoitului egali-tăţii care trebuia construită de acestea.Nu ai fost niciodată umilit sau nedrep-tăţit de vreo instituţie democratică? În-seamnă că ai stat toţi anii aceştia înstrăinătate şi nici măcar n-ai avut nevoiede vreun serviciu al ambasadei românedin ţara respectivă. N-am reuşit con-strucţia unei puteri institu ţionale, darne-a ieşit o clasă politică obsedată sădevină putere patrimonială. Când con-ducătorii politici acumulează case şi te-renuri şi îşi trimit copiii în străinătateeste un semn rău într-o ţară tristă. În-seamnă că ei nu fac o politică pe ter-men lung, fac o politică fără credinţă înviitor.

Corupţia a devenit normă socială şidefiniţia ei ca utilizare a puterii politiceîn afara câmpului ei legitim, pentru aprocura avantaje, nu poate decât să nefacă să pufnim în râs. Ce corupţie mai

e şi aia care se ascunde, care nu e vio-lentă, ostentativă, care nu te face să tesimţi mic într-o lume ca o hală cu gea-muri sparte şi curent din toate direcţiile?Medicul care îl întoarce pe bolnav depe masa de operaţie pentru că, numă-rând banii, a observat că-i lipseau bol-navului 200 de mii din suma cerutămai este oare culpabil într-o lume carenu mai are nimic sfânt? Universitarulcare se înconjoară la catedră de copii,gineri, nepoţi sau fini şi vinde examene

grecilor sau arabilor mai poate fi con-damnat atâta timp cât nici măcar nucontează inteligenţa pentru devenireaţării? Bătaia politică oarbă pentru acu-mulare de bunuri şi proprietăţi înlocu-ieşte orice urmă de strategie politică,orice program pentru gestionarea mi-nimă a treburilor ţării. Stupefiaţi, străiniise uită la noi şi nu înţeleg nimic, nu potpricepe această voluptate a distrugeriişi desfrâului demolator.

Drepturile omului sunt o gogoriţă dedouă parale şi este chiar indecent să maivorbim despre ele. Parlamentarii se luptăpentru drepturile animalelor, un distinsdeputat-femeie face eforturi să avem olege a curvelor profesioniste, homose-xualii vor să le împărtăşim experienţa,ungurii vor să le facem ungarii separateoriunde s-ar putea atinge de noi. Imbecilifără jenă ne dispreţuiesc de pe ecraneletelevizoarelor, ne falsifică istoria, ne de-molează cultura, ne culpabilizează pen-tru că suntem majoritari şi pentru că nusuntem dotaţi cu identităţi nomade, uşorde împachetat şi trecut prin vamele depe aeroporturile lumii. Da, mă simt vi-novat că nu pot fi nepăsător la faptul cămor mii de civili în Kosovo sau Cecenia.Nu pot să mă leg la ochiul care plângeşi nu cred că este mai moral când unamerican ucide decât atunci când o faceun rus. Avem 150.000 de handicapaţiîntr-un infern al lumii şi noi ne visăm li-deri regionali sau preşedinţi ai OSCE.Despre ce oamenii este vorba când seface apel la drepturi generice, ce drepturişi libertăţi a adus democraţia? Jumătatedin muncitori şi-au pierdut locurile demuncă, noi fiind inventatorii reformeiprin disponi bilizare, a plăţilor făcute pen-tru nemuncă, a mituirii muncitoruluipentru a se transforma într-o legumă fărăidentitate şi utilitate socială. Nimeni nuapără omul de abuzurile de toate felurile

Vasiledâncusociolog

Minunaţi-vă de ceea ce îi spune operato-rului de interviu: este mândru că e român(88% din cetăţeni se declară mândri, 8%deloc mândri – procentul maghiarilor din

eşantion a fost de 7%, iar 4% nu răspund). Un animal ciudat omul

acesta, om despre care ministrul de Interne spunea că e păcat că locuieşte

într-o ţară atât de frumoasă.

contra libertăţii lui şi egalităţii cu ceilalţi.Presa este câinele de pază pentru stăpâniimomen tului şi doar şantajul mai poatescoate cioburi de adevăr la lumină. Cio-buri care vor dispărea repede, odată cucontractul de publicitate baban care seface imediat după semnal.

Democraţia face în România maimulte victime decât 25 de ani de comu-nism şi, atunci, degeaba ridică politicieniigraţios pleoapele, invocându-l pe Dum-nezeu, retoric, când Ceauşescu apare, înultimul sondaj pe teme politice realizatîn luna octombrie, ca fiind omul politiccare a făcut cel mai mult bine României.Omul simplu n-are niciun argument săcreadă altfel, lumea pe care omul simpluo înţelegea, în care învăţase reţete de su-pravieţuire, s-a scufundat şi, în locul ei,au rămas doar molozul şi mirosul pesti-lenţial al descom punerii. Din când încând, singuratic, românul se gândeşte latrecut şi doar atunci simte că înţelegeceva, că se poate bucura să-i fie frică defaptul că mâine i se va tăia o facturăpentru asta. Acum se simte zilnic agresat,i se face o frică teribilă de viitor şi atuncidevine un mic animal orientat spre tre-cut. Tresare ori de câte ori se anunţămăsuri guvernamentale, umblă buimacprin oraş minunându-se de preţuri şi seîntoarce acasă dărâmat şi ruşinat că nupoate face nimic, deşi este încă în putereşi nu credea că va deveni atât de repedeun nimic care nu contează deloc, de carenimeni nu are nevoie. Se cufundă în tă-cere, se închide tot mai des în cameralui şi nu mai răspunde la telefon, se izo-lează de ceilalţi pentru că un nimeni nuse poate relaţiona decât cu nimicul. Şiîşi permite ca, atunci când îl viziteazăoperatorul de interviu, să nu fie euro-pean, să nu fie supercivilizat şi globalist,să nu se mai ascundă după o iluzie carei-a murit deja, spune că votează cu... dic-tatorul Ceauşescu sau cu Iliescu. Adicăeste un nostalgic. Dar aveţi milă, fini in-telectuali, lui nu i-a rămas decât trecutul,n-are decât nostalgia! El n-o să-şi vadăniciodată copiii absolvind facultatea şinici nu speră să-şi mai poată cumpăraun costum nou sau o maşină. Din cândîn când, îşi cheltuie banii pe taloane debingo şi doar aşa mai simte o emoţiecând se fac extragerile la televizor. Dupăce a trecut emisiunea, vede iar albulmurdar al zugrăvelii cojite şi negrul uneisăptămâni în care începe un nou coşmarpentru el. Şi se luminează: este prostuldemocraţiei, după cum din copilărie îşiaminteşte de un prost al satului carealerga după ciurda de vite. În plus, mi-nunaţi-vă de ceea ce îi spune operato-rului de interviu: este mândru că e ro-mân (88% din cetăţeni se declarămândri, 8% deloc mândri – procentulmaghiarilor din eşantion a fost de 7%,iar 4% nu răspund). Un animal ciudatomul acesta, om despre care ministrulde Interne spunea că e păcat că locuieşteîntr-o ţară atât de frumoasă.

Ce vor spune cei plătiţi să întreţinăeuforia democratică dacă, după toateacestea, prostul democraţiei care e omulfără putere nu declară totuşi că s-a să-turat de România şi că vrea să pleceoriunde? Vor spune că e tâmpit şi naţio-nalist, că este nevoie de o schimbare dementalitate, de mai multă deschidere.Probabil, se va concluziona că de vinăeste istoria care i-a tulburat mintea cumituri eroice. Trebuie să i se spună odatăcă totul e invenţie, e reprezentare şi ilu-zie. Până la urmă va înţelege şi prostuldemocraţiei că nu există nimic eroic, cătrebuie să se ferească din nou de un altopium pentru popor, că trebuie veneratăzeiţa goală a publicităţii şi zeul de cartonal maşinilor second-hand. Va înţelegepână la urmă şi asta, dar când să fiemângâiat pe cap, ca recompensa pentrurepetentul care a legat primele cuvinteîntr-o frază, va fi deja prea târziu. Va filovit peste ceafă pentru că şi-a pierdutpe undeva inocenţa şi prospeţimea, sea-mănă cu ceilalţi, nu mai e interesant, numai are niciun farmec, deci nu mai me-rită atenţie.

Dar cine să te mai asculte, cui săspui, până şi greaţa a devenit un privile-giu prezidenţial?

Parcă totul se ridică împotriva posi-bilului tău discurs anarhic. Azi-noapte anins pentru prima dată şi eşti predispusla indulgenţă, măcar în locul poeziei pecare o scriai altădată în această zi.

În plus, mâine dimineaţă te vei întâlnidin nou cu o sală de tineri studenţi lasociologie care se uită la tine cu spe-ranţă, ascultă fiecare cuvânt pe care-lspui, scriu până şi exemplele pe care lepovesteşti ca să dai viaţă teoriei, râdatunci când le spui o glumă sau se în-grijorează natural atunci când eşti sincer,când le spui că suntem pe buza prăpa-stiei. Ei privesc totul cu prospeţime, deparcă ar vedea totul pentru prima dată.Cu ei eşti fericit cum n-ai fi crezut că semai poate, cu ei simţi narcoza incon-ştienţei de a trăi fără adrenalina spaimeide viitor. Ei nu realizează că am ajuns lacapătul istoriei şi că se vede, întunecat,tunelul de la capătul luminiţei. Ei nicinu ştiu că scrii acest articol, ei cred căeşti un om serios care stă înconjurat detratate de sociologie pură. Poate nu simtnici tristeţea melancolico-nostalgică aprostului democraţiei. Ei îşi doresc sădevină, aşa cum este şi profesorul lor,vorbitori la talk-show-uri televizate. Adicăsaltimbanc în circul democraţiei.

Marţi, 7 august 2012 - Transilvania REPORTER

rectificare

Transilvania REPORTER a pu-blicat ieri articolul de opinie „Nuntamultă, sărăcia omului”, atribuindu-l,în mod eronat, jurnalistului TudorRuncanu. Articolul aparţine jurna-listului Tiberiu Codorean

7

interViu

Marţi, 7 august 2012 - Transilvania REPORTER

USL pierde foarte mult prin plecarea lui Ioan Rus

Reporter: Domnule Dâncu, de ce cre-deţi că a demisionat ministrul Rus şi caresunt consecinţele retragerii sale din guvern

Vasile Dâncu: Prietenia mea faţă deIoan Rus nu-mi dă dreptul, deocamdată,să motivez suplimentar gestul de onoareal domniei sale. A fost presat din interiorulcoaliţiei de guvernare să facă lucruri pecare nu le consideră legale.

Cât de important este cine îi urmeazăla minister?

Este important pentru că va fi omulcare trebuie să facă lucrurile pe care nuvrea Rus să le facă. Sigur că acela s-a an-gajat să facă asta. Probabil că va trebui săgăsească o soluţie pentru ca referendumulsă fie validat. Numele lui nu contează, con-tează doar misia. Ce nu ştiu politicieniieste că MAI nu este un minister oarecare,este greu să-l încaleci politic. Cred că, încele trei luni, Rus a readus speranţa profe-sioniştilor şi oamenilor cinstiţi că MAI arputea să redevină un loc al vegherii la le-galitate şi ordine publică şi nu un instru-ment politic.

Ioan Rus a comis naivitatea de a sereîntoarce în politică în numele unor idea-luri care i-au rămas în minte şi inimă dinprimul lui mandat, ignorând faptul că lu-mea politică s-a schimbat între timp. ŞiPSD-ul s-a schimbat, iar lupta pentru pos-tul de ministru de Interne este importantă,într-o epocă în care puşcăria a început sădevină unitate de măsură a politicii. IoanRus nu se lasă târât în nicio măgărie, nuacceptă cârdăşii sau solidarităţi imorale.

El nu este şeful Autorităţii ElectoralePermanente, deci cei care-l atacă nu audreptate. Ministrul de interne a comunicato cifră de alegători produsă de instituţiilestatului. Nu o putea corecta, căci nu arecum să anuleze CNP-urile doar pentru căunii cetăţeni sunt plecaţi în străinătate, încondiţiile circulaţiei libere. Nu a produsaceastă cifră Domnia sa, căci este ministrudoar de două luni şi ceva, iar legea le cerealtora să facă asta.

Ce credeţi că va face USL în continuareşi care sunt punctele slabe ale planuluisău?

Din păcate, USL pierde foarte mult prinplecarea lui Ioan Rus. Încă nu cred că aestimat cineva cât de mare este golul decredibilitate. Rus avea al doilea nivel decredibilitate din guvern şi, dincolo de con-testările unor activişti politici sau a parte-nerilor din PNL, era o garanţie de seriozi-tate în fata electoratului. În plus, realizacel mai bine legătura, fragilă, dar legătura,dintre Guvern şi o regiune importantă,Transilvania. În rest, nu am nicio idee ceface USL, nu ştiu planul. Sper că VictorPonta ştie bine ce trebuie făcut şi ca planulpoate să fie pus în practică în condiţiile încare renunţă la unul din generalii cere asi-gurau spatele.

De ce credeţi că s-a grăbit USL să treacăla suspendarea preşedintelui? Ce motivaţiicredeţi că au stat la baza acestui plan?

Conflictul politic permanent şi luptăpentru putere. În plus, nerăbdarea unuiadin copreşedinţii USL.

Ce credeţi că va face guverul Ponta pen-tru a ieşi din impasul în care se află?

Deocamdată a realizat consonanţa cusărbătoarea de azi, Schimbarea la faţă.

Consideraţi că intervalul de o lună datde CCR în actualele condiţii este unuloportun?

Am mai spus asta, din păcate, CCR atrecut prin momente politice pentru carenu era pregătită. A devenit o a nouă pu-tere în stat datorită conflictelor politiceprea dese. A devenit un arbitru pentru po-

litică, nu pentru constituţionalitate şinu poate face asta, căci este numităpolitic, iar ceea ce face este mai de-grabă să simuleze independenta arbi-trând „în compensaţie”, dând deciziialternative. A devenit greu de intuit cedecizii va da, indiferent cât de specia-list eşti în interpretarea legislaţiei. Tre-buie să terminăm cu această masca-radă, au devenit nişte eroi, dar ei nupot susţine aceasta cerere socială.Sunt puţini jurişti de marcă printremembri, pentru mulţi este o sinecurăde bătrâneţe. Trebuie că viitoarea Con-stituţie să găsească altă modalitate denumire. Trebuie judecători de marcă,

specialişti adevăraţi, independenţi şinu numiţi de partide, preşedinte sauParlament. Melodia cu „nu comentamce spune CCR” este deja o tâmpenieprea mare ca s-o tot repetăm. Este clarcă suntem în plină criză şi nu aveamalte resurse pentru a trece prin ea, înafară de cele de stabilitate şi controlal lucrurilor.

CCR nu trebuia să ceară nicio reac-tualizare, trebuia să judece şi atât!

Domnule Dâncu, care este mai im-portantă, legitimitatea sau legalitatea?Dacă vorbim de respectarea legalităţii,aţi fost parlamentar şi cu siguranţă aţivăzut cum se produc legile. De ceexistă atâta loc pentru interpretare, im-provizaţie, contradicţie şi inconsec-venţă în legislaţia romanescă?

Legitimitatea care se bazează şi pelegalitate. Nimic nu putem face în so-cietate dacă nu respectăm normele şiprincipiile legate de contractul social.Politicienii nu mai respecta contractulsocial nerespectand legalitatea şiacesta este un lucru foarte grav. Indi-ferent de numărul de voturi, când nurespecţi legile, eşti deviant şi ilegitim.

Ce i-aţi sfătui pe politicieni să facăîn relaţia cu diaspora? Cum apreciaţiatitudinea lor faţă de românii care tră-iesc în afara graniţelor?

Să înţeleagă diaspora şi nu s-o de-nigreze sau s-o folosească. Noi am tre-cut de acesta criză nu datorită politi-cienior ci datorită miliardelor trimisede rătăcitorii noştri compatrioţi, alun-gaţi din România de sărăcie şi dispe-rare. Cei din afara graniţelor au văzut

altvceva, altă ordine socială şi politică,sunt deja diferiţi. Votează altfel, au altăconştiinţa civică, ar trebui să fim maiatenţi la ceea ce spun ei. Îmi pare răucă am revenit la sloganul cu „cine amâncat salam cu soia ...”. Diasporaeste singura regiune de Românie li-beră!

Ce ar putea face acum Româniapentru a depăşi impasul? Există unplan de exit?

Am scris recent un eseu despreasta. Nu vedeam nimic după 29 iulieşi din nefericire s-a adeverit. Nimiculne locuieşte şi îl locuim.

Nu cred că există alt scenariu decâtlupta fără de scrupule pentru putere.Două scenarii pot însă să apară, cuşanse de a produce efecte pozitive destopare a declinului economiei încre-derii. Primul, ar fi o negociere Preşe-dinte-Guvern, ca pact de neagresiunepe câteva teme date, cuprinse precisîntr-un document. Trebuie delimitatce este politic şi izolat de social şi in-stituţional, ca în cazul unei cangrene.

Al doilea, presupune o soluţie ra-dicală: resetarea politicii. Demisie Tra-ian Băsescu, demisie Guvern, modifi-carea Constituţiei şi alegeri generaleşi prezidenţiale în acelaşi timp.

«Guvernul a realizat consonanţacu ziua de azi, Schimbarea la Faţă!», Vasile Dâncu

fo

to

me

dia

fa

xfo

to

Vasile Dâncu, sociolog

8 educaŢie

scrisoare deschisă

Marţi, 7 august 2012 - Transilvania REPORTER

Meditaţii gratuite înşcoli; săli de clasă goaleA

u fost 4.734. Au tre-cut linia de sosiremai mult de jumă-tate. Pentru cei mai

puţin norocoşi, luna „gustar”înseamnă o a doua şansă. În27 august încep probele scriseale celei de-a doua sesiuni abacalaureatului. În ultimii ani,promovabilitatea slabă la exa-

mene şi-a primit eticheta de„dezastru”. S-au căutat vino-vaţi, elevi, profesori, sistem, darnu a fost nimeni tras la răs-pundere. 2012 este primul ancând elevii care nu au trecutcu succes de prima sesiunesunt ajutaţi, în mod „pro bono”de către profesori. În aceastăperioadă, inspectoratul oferămeditaţii gratuite care se des-făşoară în diverse licee dinoraş.

Teodora V. a avut ghinion.Fostă elevă a unui liceu deelită din Cluj, a picat la probade matematică de la examenulde bacalaureat. Se simte vino-vată şi acum e în febra recapi-tulărilor, fiind hotărâtă să facăo figură bună de data aceasta.Părinţii ei fac efortul financiarşi i-au luat profesori în parti-cular să o pregătească temei-nic. Şi asta înseamnă 100 delei pe săptămână, respectiv pa-tru ore de meditaţii. „A fost întotalitate vina mea, nu m-ampregătit suficient şi ca atareacum suport consecinţele. Măstrăduiesc să acumulez câtmai multe cunoştinţe pe ul-tima sută de metri, îngraş por-cul în ajun, cum s-ar zice. Amauzit că se zvoneşte că subiec-

tele vor fi mai uşoare în a douasesiune, dar nu mă bazez peasta, dimpotrivă, eu cred că vorfi chiar mai grele. Abia ieri amaflat că se fac meditaţii laşcoală, dar oricum nu mă voiduce. E gratis, e drept, e deapreciat asta, dar eu mă ducla meditaţii la profesori în par-ticular.”

Incursiune pe „tărâmulmeditaţiilor”. Colegiul Tehnic„Napoca”, strada Taberei. Pu-stie curtea şcolii, pustii sălilede clasă. Or fi... în tabere elevii.Din sala profesorală se audvocile câtorva profesori care,în loc să fie în concedii binemeritate, predau şi în vacanţă.Din cei peste 50 de nepromo-vaţi, din care toţi au fost anun-ţaţi telefonic, doar 10 s-au pre-zentat la orele română,matematică sau fizică. „Profe-sorii au bunăvoinţă, elevii suntdezinteresaţi. E un lucru pozi-tiv această iniţiativă de aacorda un ajutor elevilor. Ni-ciun profesor nu a întors spa-tele, copiii trebuie să înţeleagăcă venim în exclusivitate pen-tru ei. Dacă nu am fi dedicaţilor şi meseriei de cadru didac-tic, nu am fi aici. Ar fi trebuitsă fie cumva recompensaţi şiprofesorii, pentru că, totuşi, petimpul lor liber vin la şcoală.Nu ştiu, de exemplu un cincilei de elev”, spune Lucia Pojar,directoare.

În cabinet intră directoruladjunct, profesor de matema-tică. Este contrariat de pre-zenţa slabă pe care a avut-oora de meditaţie. „Este un de-

zinteres atât din partea tineri-lor, dar în mare parte, şi părin-ţii sunt de vină. Dezinteresulacestora pe perioada şcolari-zării este la fel de mare. Şi apoişi sistemul e de vină. Aici tre-buie clar profesionalizare şidepolitizare”, completeazăTeodor Rus.

Pojar recunoaşte că eleviide la liceele tehnice sunt maislab pregătiţi şi ca atare au re-zultate şcolare mult mai joase,dar asta nu din cauza profe-sorilor. „Copiii noştri pornesccu un start slab. Profesorii tre-buie să recupereze lacunele şiapoi să le depăşească, ceea ceeste foarte greu, aceşti copiivin în clasa a IX-a fără mini-mul de baze, uneori. Apoimulţi elevi provin din familiimodeste, copiii lucrează pestevară să mai câştige un bănuţ.Poate de aceea, unii dintre einu se pot prezenta la medita-ţii.” Profesorul de matematicăpovesteşte de o elevă de a luipe care a întrebat-o de ce nuvine la ore. Fata s-a scuzatspunând că ea e de la ţară şică lucrează la un fast-foodsă-şi poate plăti chiria, nu sepoate învoi, dacă ar face asta,patronul ar da-o afară.

Soluţia egal schimbare.Unele din propunerile înain-tate Ministerului Educaţiei decătre Înspectoratul Cluj aufost, după cum declara Valen-tin Cuibus, inspector şcolargeneral, „o restructurare a re-ţelei şcolare, în aşa fel încâtsă se reînfiinţeze învăţământulprofesional, pentru că nu eobligatoriu ca toată lumea sătermine liceul(…) iar Bacul săfie diferenţiat, pe două sau treicomponente, cu grad de difi-cultate total diferit, care săpermită obţinerea unei di-plome de absolvire şi atât, unBac, hai să-i spunem tehnic,alegerea, în afară de limba ro-mână care trebuie să rămânăobligatorie, a unor materii teh-nologice. Concursul să fie

adaptat la ceea ce îşi doreştefiecare.

Ideea reintroducerii învă-ţământului profesional estebine văzută şi de către profe-sori. „Înainte de 2000, 40%era liceu, 60% învăţământprofesional, ceea ce era foartebine, dacă ne uităm la promo-vabilitatea de la Bac vedem căpe acolo suntem. Trebuie reîn-fiinţat învăţământul profesio-nal. În situaţia actuală, mulţiabsolvenţi sunt lipsiţi de nişteşanse. Avem cereri pe piaţa in-dustrială şi nu avem copii. Eo modă ca toată lumea săaibă liceul şi mai rău, sămeargă la facultăţi chiar fărăminimul de cunoştinţe nece-sare, facultăţi particulare, undebanul contează. Aşa disparecalitatea învăţământului ro-mânesc. Mentalitatea părinţi-lor este iar una greşită, nu vorcopiii lor să ajungă muncitorişi îi forţează să facă şcoala,chiar dacă copilul de abia ecapabil să treacă clasa”, spuneTeodor Rus.

Proful de mate explică su-biectele. „Din 2009 se mergepe acelaşi tip de subiecte. Ba-remul minim este foarte uşor.Subiectele sunt bine structu-rate.: subiectul I este mai multde cultură generală matema-tică şi are şase cerinţe care tes-tează cunoştinţele din claseleIX-X. Subiectul II este de al-gebră şi conţine două pro-bleme, ambele având câte treicerinţe (n.r. A, B. C.) Prima pro-blemă este de clasa a XI-a, ceade a doua este de clasa a XII-a. Subiectul III conţine douăprobleme de analiză matema-tică, a câte trei cerinţe, ce tes-tează, la fel, cunoştinţele declasa a XI-a, respective a XII-a. Un elev mediocru trebuie săia nota şapte. Pentru nota cincie de ajuns să rezolve aşa: patrudin şase cerinţe de la primulsubiect, şi punctele A de la ce-lelalte subiecte”, spune Rus.

Diana MESAROŞ

«Gradul de dificultate la examenele din a doua sesiune vafi acelaşi ca şi la prima. Eu sper să fie mai echilibrat nivelul, în sensul că la M2 să fie un grad de dificultatecorespunzător. Unii elevi au avut mai multe ore pe săptămână la o anumită materie, alţii de la alte secţii maipuţine, deci e logic că nu pot face faţă la fel aceloraşi subiecte. Până nu se va trece pe bac-ul diferenţiat, situa-ţia va fi la fel», Mariana Pop, inspector şcolar general adjunct

Propunere pentrudublarea spaţiilor de joacă în Cluj

Numărul spaţiilor de joacă din Cluj poatefi dublat prin deschiderea curţilor şcolilorpentru amatorii de sport în vacanţe şi după-amiaza, arată jurnalistul şi istoricul AdrianDohotaru într-o scrisoare deschisă trimisă pri-marului Emil Boc şi inspectorului şcolar ge-neral Valentin Cuibus.

El arată că este imposibil să menţinemperformanţele României la Olimpiade, înlipsa unei infrastructuri şi participări sportivede masă.

„Deschiderea curţilor şcolilor este un primpas, minimal şi fără costuri majore, pentru aavea cât mai mulţi amatori de sport în Cluj.Iar prin extinderea măsurii la nivelul tuturorlocalităţilor româneşti, vom avea acces generalşi gratuit pentru sute de mii de copii şi ado-lescenţi care vor să facă mişcare şi care pot ficooptaţi ulterior în sportul de performanţă.

Am abordat autorităţile locale şi cu alteocazii, iar răspunsurile au fost evazive de fie-care dată, din cauză că autorităţile se dove-desc incapabile să gestioneze deschidereaunor terenuri de joacă. Cererea mea e de a setransmite exact cetăţenilor clujeni câte curţiale şcolilor vor fi deschise accesului generalşi câte vor fi închise, dar şi cum pot fi deschisecurţile şcolilor fără supravegherea poliţiei, cidoar cu monitorizarea venită din partea por-tarilor şi, eventual, a părinţilor. Avem şansaca noi, comunitatea locală, să ne reapropriemo parte din spaţiul public, ca şcolile să devinăcentre comunitare şi ca elevii să se întoarcăîn preajma şcolilor cu mai multă plăcere de-cât înainte.

Un exemplu tipic pentru ce se întâmplăîn Cluj: stau în Mănăştur şi la o sută de metride mine e o şcoală generală. Are un terensintetic care e plin după-amiaza de amatoride fotbal care închiriază spaţiul. Pe plasa careînconjoară terenul stau reclame la firme va-riate. Lângă terenul sintetic sunt încă un terende fotbal care poate fi folosit şi pentru han-dbal, dar şi un teren de baschet aflat în pantădin cauza proiectării greşite, iar din asfaltulcrăpat cresc buruieni. Lângă terenuri e unspaţiu verde dens, dar care nu este folosit.De fapt, toată curtea este pustie, accesul fiindprohibit în afara programului şcolar cu ex-cepţia locaţiei închiriabile.

Din clasele primare până am absolvit li-ceul, jucam în vacanţe şi weekenduri baschetşi fotbal în curtea şcolilor. Problema era că,aproape de fiecare dată, trebuia să ne rugămde portari să ne lase pe teren pentru că teo-retic nu aveam dreptul să intrăm în şcoală„nesupravegheaţi”. Aceeaşi problemă au şicopiii şi tinerii de azi care doresc să facăsport în timpul vacanţelor sau după orele deşcoală, însă nu au 100 de lei ca să închiriezeo sală de sport sau nu sunt înscrişi într-unclub sportiv privat, iar în puţinele parcuri dinCluj nu mai ajung, pentru că sunt deja ocu-pate de alţi adolescenţi sau pentru că suntprea îndepărtate.

Mii de oameni pot beneficia gratuit în Clujde un spaţiu vital de joacă şi relaxare, iar pro-punerea de a deschide curţile se poate extindepentru toate localităţile României, astfel încâtsă beneficiem în viitor de o naţiune mai vigu-roasă”, se arată în scrisoare.

9cultură

Marţi, 7 august 2012 - Transilvania REPORTER

Volum dedicat lui WilliamFaulkner, de Mircea Mihăieş

Ce rămâne. WilliamFaulkner şi mistereleţinutului Yoknapa-tawpha", un portret

literar, psihologic şi moral allui William Faulkner semnatde Mircea Mihăieş, a fost pu-blicat în ediţie cartonată deeditura Polirom, la 50 de anide la moartea celebrului scrii-tor american, informează uncomunicat.

William Faulkner, distinscu premiul Nobel în 1949,pentru tehnica sa de creaţieprofund originală, care a revo-luţionat romanul modern, estescriitorul devenit exponent alunui loc şi al unei culturianume, nostalgic după acealume pierdută, neacomodat lavalorile civilizaţiei moderne,care a reuşit să fie, vreme decâteva decenii, una dintre efi-giile prozei moderniste şi unstilist de o incontestabilă ori-ginalitate.

În studiul dedicat mareluiscriitor, Mircea Mihăieş în-cearcă să determine complicatarelaţie a lui Faulkner cu mo-dernitatea, având în vedere fap-tul că personajele sale sunt in-divizi din lumea rurală, cu un

Lungmetraj cu SharonStone şi Andy Garcia filmat în Capitală

Filmările pentru pelicula „What AboutLove", cu Sharon Stone şi Andy Garcia, deru-late în România de la sfârşitul lunii iulie, auloc în prezent la studiourile coproducătoruluiCastel Film, în Capitală, până pe 7 septem-brie, a declarat reprezentantul casei de pro-ducţie.

Bogdan Moncea, director de marketing alCastel Film, a precizat că filmările au debutat

pe 23 iulie în ţară, actorii americani avândastfel posibilitatea să vadă localităţile mon-tane Bolboci, Peştera, precum şi Castelul Cor-vinilor de la Hunedoara. Timp de câteva ore,s-a filmat şi pe Transfăgărăşan.

Alături de Stone şi Garcia, în rolurile prin-cipale joacă tânăra actriţă americană MarielleJaffe şi spaniolul Miguel Ángel Muñoz, dindistribuţie făcând parte şi românii Maia Mor-genstern şi Ioan Andrei Ionescu, alături devedeta ucraineană Kamaliya şi un alt actorspaniol, José Coronado.

Filmul, în regia lui Klaus Menzel, spunepovestea a doi tineri - o americancă şi unspaniol - care călătoresc prin Europa, dorindsă facă un film despre dragoste. Sharon Stoneşi Andy Garcia îi interpretează pe părinţii fetei.

În timp ce pentru Sharon Stone este pri-mul film realizat în România, Andy Garcia a

mai vizitat ţara cu ocazia filmărilor pentru„Modigliani" (2004), în regia lui Mick Davis.

Casa de producţie Castel Film este parte-nerul producătorilor în România, unde se fil-mează cea mai mare parte a peliculei. Filmă-rile vor continua în Spania, de pe 25septembrie.

Sharon Stone este actriţă şi producătoarede film. Ea s-a remarcat în filmul „Total Re-call" (1990), în care a jucat alături de ArnoldSchwarzenegger, şi a devenit celebră pe planinternaţional după rolul din „Instinct primar",în 1992. Sharon Stone a primit un premiuEmmy pentru cea mai bună actriţă într-unserial de televiziune-dramă, în 2004, graţierolului său de invitat special în serialul „ThePractice", dar şi un Glob de Aur, în 1995,pentru rolul din „Casino", care i-a adus şi onominalizare la Oscar.

Andy Garcia, actor nominalizat la premiileOscar şi Globul de Aur pentru rolul lui Vin-cent Mancini din „Naşul partea III", a jucatîn filme precum „Pantera roz 2", „Chihuahuade Beverly Hills", „The Last Testament ofLucky Luciano", „Ocean's Thirteen - Acumsunt 13", „Aşii din mânecă", „Oraşul pierdut"şi „Modigliani".

limbaj şi un comportament ca-racteristice mediului respectiv,pe când modernitatea esteaproape prin excelenţă născutădin nevoile de exprimare ale ci-vilizaţiei urbane. Începând prina ne spune o poveste, Faulkner„ajunge să ne confrunte cu untratat despre însuşirile - desprecedările, căderile, eşecurile şiprăbuşirile lamentabile - ale fi-inţei umane".

Romancierul William Faul-kner şi-a petrecut întreaga exis-tenţă în partea de sud a State-lor Unite ale Americii, loculmarcându-i puternic întreagaoperă şi mai ales „ciclul Yok-napatawpha", denumit astfeldupă ţinutul imaginar din rea-lul stat Mississippi, pe careprozatorul l-a populat cu per-sonajele sale, reînviind atmos-fera Sudului din timpurile in-dienilor până la mijloculsecolului al XX-lea.

„Creatorul comitatului ima -ginar Yoknapatawpha - cu osuprafaţă de 2.400 de mile pă-trate, locuit de 9.313 negri şi6.298 de albi, după cum aflămdin harta anexată la sfârşitulromanului «Absalom, Absa-lom!» - n-a vrut să fie altceva

decât raisonneur-ul unei lumi,povestitorul cu memoria per-fectă, fericit să pună pe hârtie- distorsionându-le, ajustându-le, alterându-le şi înnobilându-le - fragmentele de viaţă carepluteau, indiferent şi irespon-sabil, prin lumea de servitorinegri, cultivatori de pământ,meseriaşi, bone, mici funcţio-nari, trântori, predicatori, şoferi,escroci, prostituate, aventurieri

şi negustori în care trăise", scrieMircea Mihăieş.

„Aşa-zisele confuzii ale tex-tului faulknerian se dizolvădupă câteva lecturi. De fapt,Faulkner nu poate fi citit, ci re-citit. Niciuna dintre cărţi nupoate fi înţeleasă în mod sa-tisfăcător, dacă nu ţii cont decelelalte scrieri ale autorului.Într-adevăr, totalitatea scrierilorlui Faulkner se mişcă îm-preună, o povestire face referirila alta, personajele evolueazăîn timp şi spaţiu. Anumite po-

vestiri şi personaje devin multmai expresive atunci când în-tregul ţinut Yoknapatawpha nise dezvăluie privirii, în cercuriconcentrice care se lărgescdinspre tribunalul din Jeffersonspre casele de pe plantaţii şilanurile de bumbac şi regiuneasălbatică a Moşiei Francezului.Numai Charles Dickens şi Bal-zac, dintre romancierii de di-naintea lui Faulkner, au creat

o asemenea varietate de per-sonaje", notează criticul şi scrii-torul american Jay Parini.

Mircea Mihăieş, născut pe1 ianuarie 1954, este profesorde literatură engleză şi litera-tură americană la Universita-tea de Vest din Timişoara. Din2005, a îndeplinit funcţia devicepreşedinte al InstitutuluiCultural Român, din care şi-aanunţat recent demisia. A fostdistins de trei ori cu premiiale Uniunii Scriitorilor din Ro-mânia.

Începând prin a ne spune o poveste, Faulkner „ajunge să ne confrunte cu un tratat despre însuşirile -

despre cedările, căderile, eşecurile şi prăbuşirile lamentabile - ale fiinţei umane

Brandul naţional promovat prin concerteleRed Hot Chili Peppers şi Lady Gaga

Ministerul Dezvoltării Regionale şiTurismului a plătit 1,14 milioane de leipentru o campanie de promovarea bran-dului turistic naţional cu ocazia concer-telor Red Hot Chili Peppers din 31 au-gust şi Lady Gaga din16 august de laArena Naţională, potrivit e-licitatie.ro.

MDRT a organizat licitaţie, contrac-tul fiind atribuit la începutul lunii iuliefirmei Emagic Concerts.

Contractul cuprinde şi servicii pentrurealizarea unei campanii de promovarea brandului turistic naţional cu ocaziaFestivalului ��Bestfest”, care va avut locîn perioada 6-8 iulie. Proiectul benefi-ciază de finanţare din Fonduri Externenerambursabile (FEN).

10

str. Republicii nr. 107, Cluj-Napoca, Româniatel: 0264.504.868

e-mail: redactia@transilvaniareporter.rowww.facebook.com/transilvaniareporter

ISSN 1224 – 4090

DIRECTOR: Vasile Dâncu

REDACTOR-ŞEF: Caius ChioreanREDACTOR-ŞEF ADJ.: Ruxandra HurezeanSECRETAR GEN. RED.: Cristian BaraEDITOR COORDONATOR: Marius AvramREDACTOR ECONOMIE: Radu BelceanREDACTOR CULTURĂ: Cristina BeligărREPORTERI: Cristina Mihăilă,

Alina Mihuţ, Ramona CosteaŞEF DEPARTAMENT SPORT: Sergiu PenciuREPORTER SPORT: Hafia Veciunca

e-mail: sport@transilvanialive.ro

ART DIRECTOR: Mihai ArmancaDTP: Zoriana Kovacs, Isabela Muntean,

Delia AvramFOTOREPORTER: Dan BodeaCORECTOR: Elena GădăleanCURIER : Marius Stanciu

VÂNZĂRI: Răzvan Matei, Andreea UscatMARKETING: Margareta BeţaTRAFFIC MANAGER: Andra Călugăr

e-mail: publicitate@transilvaniamediagroup.ro

Publicatie editată de SC. NCN STUDIO TV SA.

DIRECTOR EXECUTIV: Mihaela OrbanPUBLISHER: Adrian Pop

EDITORIALIST: Sabin Gherman

Transilvania REPORTER foloseşte informaţii şi fotografii furnizate de:

Agerpres, Mediafax, citynews.roTIPAR&PrePRESS: Compania de Producţie

Tipografică Cluj

ABONAMENTE, INFORMAţII:telefon: 0264 504 870; 0730 712 328

Rebecca Budai

Abonamentele se încheie până în data de25 a lunii curente pentru luna următoare.

1 lună 15 lei3 luni 40 lei6 luni 80 lei

12 luni 150 lei

CURSUL BNR 06.08.20121 EUR = 4,5740 LEI 7,41 bani1 USD = 3,6997 LEI 9,75 bani1 CHF = 3,8077 LEI 6,18 bani

INDICII BURSEI DE VALORI BUCUREŞTI

BET 0,85%BET-BK 1,16%BET-C 0,56%BET-FI 1,14%BET-NG 0,58%BET-XT 0,92%ROTX 1,02%

Sursa BNR

sALARII ECONOMIE

ApArtAment 2 cAmere

987euro/mp

2012

994euro/mp

2012

ApArtAment o cAmeră

1.029euro/mp

2012962

euro/mp2012

ApArtAment 3 cAmere

938 euro/mp

2012

272euro/mp

2012

Salariul mediu net a ajunsla 1.552 de lei în luna iunieRomânii au câştigat în luna iunie cu 22 de leimai mult decât în luna precedentă. Câştigul sa-larial net a crescut în iunie cu 1,4% şi a ajuns la1.552 de lei, potrivit informaţiilor furnizate de In-stitutul Naţional de Statistică. Cele mai mari sa-larii le au angajaţii din sectorul intermedierilorfinanciare, de peste 4.000 de lei, iar cele maimici sunt remarcate în cazul celor care muncescîn hoteluri şi restaurante, ale căror salarii nu audepăşit 900 de lei.În luna iunie, cei care muncesc în industria tutu-nului şi în telecomunicaţii au beneficiat de celemai mari creşteri salariale, în vreme ce angajaţiidin extracţia petrolului şi gazelor naturale au câş-tigat cu 16% mai puţin decât în luna anterioară.„În luna iunie 2012, în majoritatea activităţilordin sectorul economic, nivelul câştigului salarialmediu net a fost mai mare faţă de luna mai 2012ca urmare a acordării de prime ocazionale, sumedin profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichetede masă) ori realizării de producţii ori încasărilormai mari (funcţie de contracte)". Comparativ culuna iunie a anului precedent, câştigul salarialmediu net a crescut cu 5,4%.

Situaţia tensionată depe plan politic din lunaiulie, alături de apre-cierea euro în raport

cu moneda naţională, a con-dus la o nouă scădere a preţu-rilor imobilelor rezidenţiale.Conform unei analize realizatăde portalul imobiliare.ro, va-loarea medie a indicelui naţio-nal imobiliare.ro pentru lunaiulie, 975 de euro/ mp util, estecu 1,2% mai mică decât ceaînregistrată în iunie, fiind ceamai puternică ieftinire de peparcursul acestui an.

„Tensiunile majore din ul-tima perioadă, amplificate decreşterea cursului valutar, aufăcut ca interesul populaţieipentru investiţii de amploare săscadă. Nici proprietarii nu aureacţionat suficient, în ciudafaptului că pe destul de multesegmente au fost atinse preţuriminime record în iuie. Totuşi,ritmul de ieftinire a apartamen-telor nu a compensat scădereaapetitului pentru achiziţii dinpartea cumpărătorilor”, susţineAdrian Irimescu, director gene-ral imobiliare.ro

Şi preţurile apartamentelordin Cluj-Napoca au urmattrendul naţional şi au marcato scădere de 0,8% în luna iu-lie, sub cea înregistrată la nivelnaţional. Astfel, indicele cal-culat de portalul de anunţuriimobiliare pentru apartamen-tele din Cluj-Napoca pentruluna iulie atins o valoare me-die de 899 euro/mp util, co-borând pentru prima dată subpragul de 900 de euro/mp. Va-loarea actuală este cu 4,7%sub cea înregistrată în urmăcu 12 luni, stabilindu-se astfelun nou record minim de la în-

IT

Nokia va prezenta noua generaţie de smartphone-uri

ceputul crizei până în prezent,pentru preţurile apartamente-lor din Cluj-Napoca.

Totuşi, putem vorbi despredouă trenduri care se remarcăla Cluj: unul pentru imobilelenoi şi unul pentru cele vechi.Tendinţața de scădere a pre-ţului a fost mai accentuată pesegmentul nou, apartamenteledin această categorie iefti-nindu-se cu peste 2% în ulti-mele treizeci de zile şi se apro-pie de valoarea medie de 800euro/mp util (821 de euro/mputil în iulie). Un nou minim al

acestui an este atins pe acestsegment, însă, în compoziţiaindicelul intră şi ofertele dinFloreşti, semnificativ mai micidecât cele din oraş. Faţă deaceeaşi perioadă a anului tre-cut, apartamentele noi dinCluj-Napoca sunt mai ieftinecu peste 10% şi au cel mai ac-centuat ritm de scădere dintre

toate oraşele analizate. Toto-dată, Clujul rămâne oraşul cucele mai scumpe apartamentevechi din afara Capitalei.

În schimb, apartamentelevechi, situate în blocurile con-struite înainte de 1990 dinCluj-Napoca a ajuns la valoa-rea de 972 euro/mp util, înluna iulie, în creştere cu 1%faţă de luna precedentă. Încomparaţie cu aceeaşi pe-rioadă a anului trecut, aparta-mentele vechi din Cluj sunt cudoar 0,2% mai ieftine. Pe ca-tegorii de apartamente, tendin-ţele au fost diferite. „În com-paraţie cu aceeaşi perioadă aanului trecut, dacă apartamen-tele cu două şi trei cameresunt mai ieftine cu 3,5%, res-pectiv 0,7%, garsonierele îşimenţin preţul ridicat, fiind maiscumpe cu 7%”, arată studiulimobiliare.ro

Consultanţii imobiliari clu-jeni pun această evoluţie peseama faptului că în aceastăperioadă proprietarii mizeazăpe o creştere a cererii, în spe-cial pentru garsoniere şi apar-tametele de două camere.Comportamentul acestora se

899de euro pe metrul

pătrat util este preţulmediu de vânzare

pentru apartamen-tele din Cluj, con-

form unui portal deanunţuri imobiliare

CIFRA ZILEI

În cazul garsonierelor şi al unităţilor cu două camere,a fost constatată o creştere importantă de 4,4%, respectiv 1%. Apartamentele cu trei camere s-au ieftinit însă cu 1%.

Nokia vrea să prezinte, înluna septembrie, următoareageneraţie de smartphone-uria companiei, bazate pe siste-mul de operare WindowsPhone 8 pregătit de Micro-soft, care ar putea fi disponi-bile pe piaţă înainte de sezo-nul cumpărăturilor de iarnă,a declarat pentru Bloombergo sursă apropiată situaţiei.Compania finlandeză inten-ţionează să prezinte noilemodele înainte de lansareaviitorului model iPhone pro-dus de Apple, care va avea

loc cel mai probabil pe 12septembrie. Piaţa smar-tphone-urilor este dominatăde Apple iPhone şi de com-paniile care produc telefoanecu sistem de operare GoogleAndroid, în frunte cu Sam-sung Electronics.

Nokia încearcă să vinădin urmă cu modele bazatepe sistemele de operare dez-voltate de Microsoft pentrutelefoane mobile. Companiaa lansat în acest an gama desmartphone-uri premium Lu-mia, cu sistem de operare

Windows Phone 7. Microsoftpregăteşte pentru aceastătoamnă lansarea platformeiWindows 8, prin care cautăsă vândă o experienţă cât maiomogenă de utilizare de laPC-uri clasice la laptop-uriultraportabile şi tablete. No-kia mizează în principal pecampania masivă de adverti-sing derulată de Microsoftpentru Windows 8, sperândcă efortul de marketing al gi-gantului american va facemai populare smartphone-urile din gama Lumia.

bazează pe faptul că, în aceastăperioadă, apar cereri din parteacelor care vin la studii în Clujdin alte oraşe, iar, în cazul încare părinţii îşi permit, aceştiapreferă să achiziţioneze unimo bil pentru copiii care intrăla facultate în Cluj. Or, cumimo bilele vechi sunt de obiceibine plasate, fie în apropiereafacultăţilor, fie în centrele decartier, aproape de mijloacelede transport în comun, estenormal ca acestea să fie printrecele mai căutate din Cluj.

Criza politică ieftineştedin nou apartamentele

Marţi, 7 august 2012 - Transilvania REPORTER

Sursa BVB

Preţul pe metrul pătrat solicitat de proprietarii de apartamente noi

11internaţional

DNevNiK

Călătoria cu trenul între Bucureşti şi Sofia este un coşmar

Călătoria cu trenul între Bucureşti şi Sofiadurează 10 ore şi jumătate şi este un adevăratcoşmar, scrie luni cotidianul sofiot Dnevnik, carepublică o scrisoare primită de la doi turişti ame-ricani care au parcurs distanţa de nici 500 de ki-lometri dintre cele două capitale şi au rămas şo-caţi de ceea ce au văzut.

Raimond şi Judith Hansen Hansen vin dinLos Angeles. Cei doi au plecat din Bucureşti la 8iulie, după patru zile petrecute în capitala ro-mână, unde au ajuns de la Budapesta cu un va-gon de dormit confortabil. Cei doi se aşteptauca şi trenul spre Sofia să le ofere acelaşi confort,dar când s-au dus să-şi cumpere biletele în Garade Nord li s-a spus că trenul nu are vagoane declasa întâi şi nici aer condiţionat. Americanii aumai povestit cum, cu puţin timp înaintea plecăriitrenului de la Bucureşti, la ei a venit o persoanăcare s-a prezentat drept conductor şi le-a propussă-i ducă într-un vagon de clasa întâi în schimbulsumei de 21 de euro pe persoană. Ei au acceptatşi s-au mutat în respectivul vagon, iar persoanacare le-a luat banii le-a promis că aparatul deaer condiţionat va porni la 10 minute după ple-carea trenului. Acest lucru nu s-a întâmplat şituriştii şi-au dat seama că au fost înşelaţi.

Americanii se declară şocaţi şi de faptul cătoate toaletele din tren au rămas încuiate timpde o oră după plecarea trenului de la Bucureşti,

iar după ce au fost deschise de personal - aufost uimiţi de faptul că acestea sunt foarte mur-dare, nu era apă şi nici hârtie igienică. Nimeninu i-a informat pe călători cât timp va staţionatrenul în fiecare gară, iar pasagerii nu puteau să-şi cumpere băuturi şi alimente din tren. Tempe-ratura aerului afară era între 35 şi 40 de grade,iar în tren era cel puţin la fel de cald. „Şi astaîntr-un tren care leagă două capitale din UniuneaEuropeană. Nu ştim dacă instituţiile şi persoaneleîncearcă să ucidă transportul feroviar, turismulbulgăresc sau pur şi simplu încearcă să-i ucidăpe călători?”, se întreabă cei doi americani.

KommersaNt

Franţa: Partidele politiceschimbă conducerile

Cele două principale partide politice dinFranţa se pregătesc de schimbări. În timpulcongreselor din toamnă vor fi schimbate struc-turile de conducere ale Uniunii pentru o Miş-care Populară /UMP/ şi Partidului Socialist/PS/. Lupta pentru principalii pretendenţi a în-ceput deja, notează cotidianul rus Kommer-sant.

Uniunea pentru o Mişcare Populară, care apierdut alegerile prezidenţiale împreună cu Ni-colas Sarkozy şi a fost puternic şubrezită întimpul alegerilor parlamentare, ar trebui să segândească nu la revanşă, ci la supravieţuire.Acest partid de dreapta conţine forţe politicemult prea diferite: acestea l-au sprijinit cândvala unison pe Sarkozy, însă acum el nu mai estepreşedinte, dar partidul a rămas.

Următoarea încercare pentru UMP vor fialegerile municipale din 2014. Kommersantaminteşte că exact cu fostele alegeri locale aînceput ofensiva socialiştilor: sprijinindu-se pemunicipalităţi, ei au ajuns în Adunarea Naţio-nală, apoi în Palatul Elysee şi guvern. Astăzi,socialiştii doresc să-şi consolideze supremaţia:astfel se explică ideea lor de a acorda dreptulla vot în aceste alegeri străinilor care locuiescîn Franţa.

BloomBerG

Eşecul Uniunii Euro-pene de a soluţionacriza euro distrugeGrecia, Italia şi Spa-

nia, dar macină şi democraţiilemai slabe din Europa de Est.Cel mai recent exemplu esteRomânia, unde are loc o luptăacerbă pentru putere, care adus la un referendum încă ne-finalizat de destituire a preşe-dintelui Traian Băsescu, co-mentează Bloomberg. Băsescueste un om politic dur, însă ri-valul care încearcă să-l înde-părteze, premierul VictorPonta, a călcat în picioare se-pararea puterilor în stat şi aprovocat daune reale institu-ţiilor fragile ale ţării, de exem-plu concediindu-l pe avocatulpoporului şi confiscând puteriale justiţiei şi parlamentului,menţionează sursa citată.

În opinia Bloomberg,Ponta procedează asemănătorcu liderul populist al Ungarieiînvecinate, premierul ViktorOrban, care a încercat să preiacontrolul asupra băncii cen-

trale şi altor instituţii. În acelaşitimp, în Serbia, recentele ale-geri au dus la instalarea la pre-şedinţie a unui fost membrude rang înalt al Partidului Ra-dical Sârb şi a unui fost purtă-tor de cuvânt al lui SlobodanMilosevic în funcţia de pre-mier. Aceasta, în condiţiile încare Serbia aspiră să adere laUniunea Europeană.

Aceşti politicieni îşi dato-rează ascensiunea crizei finan-ciare. Aceasta i-a făcut pe pre-decesorii lor - şi pe Băsescu -profund nepopulari, pentru căau acumulat datorii excesive,au impus măsuri aspre de aus-teritate sau pur şi simplu nuau reuşit să contracareze răs-pândirea şomajului şi scădereacreşterii economice. Orban şiPonta şi-au atras mânia UEpentru schimbări care riscă sădistrugă ani de efort de con-struire a unor instituţii demo-cratice în foste state comuniste.Luna trecută, Comisia Euro-peană i-a prezentat lui Pontao listă cu 11 cerinţe pentru co-

rectarea derapajului autoritar.Acesta a afirmat că le va res-pecta, chiar în condiţiile în caredesfăşoară ceea ce el numeşteo „resetare democratică“ în Ro-mânia. Suntem sceptici, no-tează autorii articolului difuzatde Bloomberg. În contextul încare, pe tot cuprinsul Europei,partidele aflate la putere suferăeşecuri, a ceastă tendinţă ar pu-tea fi mai periculoasă pentruţările din Est. România, Serbiaşi în mai mică măsură Ungaria

sunt mult mai sărace decâtomoloagele lor occidentale şiau instituţii democratice maitinere şi mai slabe. În iulie, Co-misia Europeană a făcut pu-blic un raport privind pro gre -sele înregistrate de de m ocraţiaromânească din 2007, inclusivtribunale mai independente şinumirea unui avocat al popo-

rului. Aceste progrese sunt îm-pinse acum înapoi.

În pofida eforturilor intenseale Comisiei de a-l determinape Ponta să intre înapoi înrând, incertitudinea privind vii-torul monedei unice şi angaja-mentul faţă de proiectul UE caansamblu îngreunează aceastămisiune, limitând autoritateaşi forţa gravitaţională ale bă-trânei Europe.

Dacă ţări care au o infras-tructură foarte dezvoltată, sute

de ani de tradiţie democraticăneîntreruptă şi capacitatea dea trimite rachete în spaţiunu-şi pot ţine ordinea finan-ciară în propriile case şi săfacă ceea ce trebuie pentru aregla criza monedei unice, dece să ţină cont liderii din Eu-ropa de Est de sfaturile lor? -se întreabă Bloomberg.

Paralizia Europei încurajeazăerodarea democraţiei în est

Orban şi Ponta au atrasatenţia UE

pentru schimbările rapide pe care au

încercat să le impună

Nezavisimaia Gazeta

Acordul privind am-plasarea de ele-mente ale scutuluiamerican antira-

chetă în Polonia a fost o gre-şeală, a declarat preşedintelepolonez Bronislaw Komo-rowski. Potrivit cotidianului rusNezavisimaia Gazeta, polone-zii au fost luaţi prin surprin-dere atunci când preşedinteleamerican Barack Obama aamânat realizarea planuluipână în 2018. În pofida faptu-lui că Varşovia continuă săconsidere Rusia potenţial ad-versar, ea mizează acum pe ex-tinderea contactelor militarecu membrii europeni aiNATO.

„Greşeala noastră a constatîn aceea că, acceptând propu-nerea americană, nu am ţinutcont suficient de riscul politic

legat de schimbarea preşedin-telui. Am plătit pentru aceastaun preţ politic foarte mare. Nutrebuie să repetăm aceastăeroare”, a declarat Komo-rowski într-un interviu acordatrevistei Wprost. În opinia pre-şedintelui, Polonia cheltuiemijloace imense pentru teh-nică militară, însă fără a fi apă-rată în faţa celui mai tipic şimai periculos atac - aerian şicu rachete. De aceea, Poloniatrebuie să-şi creeze propriulsistem de apărare antirachetă,care să fie parte a sistemuluiNATO, este de părere liderulpolonez.

Komorowski nu a precizatdin ce direcţie ar putea fi ata-cată Polonia, însă potenţial ad-versar este considerată în con-tinuare Rusia. Poloneziicon sideră că pericolul pleacă

dinspre Rusia şi Belarus. În-grijorare stârneşte în specialaviaţia militară a acestor ţări,dar şi declaraţiile Moscoveiprivind amplasarea de racheteIskander în enclava Kalinin-grad. În timpul fostei Adminis-traţii republicane a lui GeorgeW.Bush, SUA intenţionau săamplaseze în Polonia ele-mente antirachetă, iar în Cehia- un radar. Actualul preşedinteBarack Obama a decis săamâne aceste planuri, însă fărăa renunţa la ele definitiv.

Varşovia a reacţionat extremde dureros la publicarea în2010, pe site-ul WikiLeaks, a

unor scrisori ale Departamen-tului de Stat al SUA, care ates-tau că Obama a renunţat laplanurile lui Bush privind am-plasarea de elemente antira-chetă în Polonia în speranţa dea primi acordul Rusiei la sanc-ţiunile împotriva Iranului. Scri-sorile au confirmat cele mairele bănuieli ale conducerii po-loneze referitoare la Obama.Polonia a încercat să fie cel maifidel aliat al SUA în Europa.Drept rezultat s-a transformatîntr-un „apendice”, iar acest lu-cru explică dorinţa Varşoviei dea-şi revizui poziţia, conchideNezavisimaia Gazeta.

Polonezii sunt îngrijoraţi de „resetarea” relaţiilor ruso-americane, indiferent de sensul acordat acestei noţiuni. Drept rezultat, Varşovia pune accentul astăzi

pe întărirea relaţiilor cu membrii europeni ai NATO.

«Băsescu este un om politic dur, însă rivalul care în-cearcă să-l îndepărteze, premierul Victor Ponta, a provo-cat daune reale instituţiilor fragile ale ţării», Bloomberg

Polonia nu mai vrea să fie „apendicele“ SUA

Marţi, 7 august 2012 - Transilvania REPORTER

Luni, 6 august 2012 - Transilvania REPORTER

recomandări 13

De la 5 la 6 - Două clujene pleacă la Barcelona pe bicicletă

Oidee, 2.525 km, 25 de co-pii în 25 de zile. Desprece este vorba? O excursie,o aventură, un ţel, ajutor

şi sentiment. Este povestea a douătinere clujence, Lea Urs şi CristinaBalaş, care şi-au propus să străbatădistanţa de la Cluj-Napoca la Barce-lona, 2.525 km, folosindu-se doar dedouă biciclete. Înainte de plecare, cu-rajoasele fete sau făcut un prim po-pas în emisiunea „De la 5 la 6” cuElena Nicolae.

Deşi nu sunt sportive de perfor-manţă, ci două fete simple, Lea, stu-dentă la Facultatea de Cadastru şiMăsurători Terestre şi Cristina, an-gajată la Fundaţia umanitară „Ecce-Homo”, tinerele ascund în spateleiniţiativei lor o motivaţie puternică:îşi doresc să îi ajute pe copiii aban-donaţi din centrele de plasament„Casa Familială a-mic” şi Centrul So-cial La Noi. Ele vor să pornească înaceastă călătorie în septembrie şi auvenit în emisiunea „De la 5 la 6” cuElena Nicolae să vorbească despreplanul lor. Fetele şi-au propus ca,pentru fiecare kilometru parcurs, săstrângă câte 5 euro. Astfel, dacă fie-care kilometru al excursiei lor ar ficumpărat, suma ar ajunge la 12.625

de euro. Cele două prietene şi-aupropus să parcurgă întreaga distanţăîn doar 25 de zile în semn de solida-ritate cu cei 25 de copii aflaţi în cen-tru. Vor parcurge câte 150 de km pezi timp de 17 zile, iar 7 zile vor fi re-zervate pentru repaus. Pentru cazare

au ales varianta cea mai ieftină: cor-tul. Se vor aproviziona zilnic de lasupermarketuri, sau poate o să îşimai facă, din când în când, câte osupă la plic. Fetele spun ca nu le vafi greu să se lipsească de confort,mai ales că este vorba despre ocauză nobilă la mijloc şi că încearcăsă reducă cheltuielile personale câtmai mult. Pentru o excursie deaceastă amploare, în care vor par-curge 2.525 km, este nevoie de ocondiţie fizică foarte bună şi de an-trenament. „Ne antrenăm, alergăm,dar în primul rând mergem cu bici-cleta”, au povestit ele. Aventura fete-lor începe în luna septembrie.

Clujencele au înființat site-ulnoipe2roti.blogspot.ro unde persoanele interesate să dea o

mână de ajutor pot face mici donații

Marţi, 7 august 2012 - Transilvania REPORTER

Elena Nicolae vă așteaptă, în fiecare zi, de la 5, ca să stați împreună de 6. Numai la Transilvania L!VE

vremea

33ºC16ºC

Cluj-NapoCa marţi miercuri joi

29ºC15ºC

Însorit Însorit28ºC14ºC

Însorit

22.00 Destinaţii de vis

8.00 Fotbal Look cu Sergiu Penciu 

9.00 Summer Look11.00 Destinaţii de vis – 

Creata (doc.)12.00 Poliţist de cartier (s) 13.00 Azi bogat, mâine 

sărac (s) 14.00 LIVE @Look 15.30 Arome tradiţionale16.00 o viaţă mai 

frumoasă (s) 16.30 Poliţist de cartier (s)17.30 Mai mult, mai bun,

mai sănătos (rep.)18.00 Summer Look20.00 Azi bogat, mâine 

sărac (s)21.00 Sport Look 

cu Sergiu Penciu22.00 Destinaţii de vis – 

Istambul (doc.)23.00 Summer Look (r)1.00 Servus TALk (r)2.30 Sport Look (r)3.30 Matinal: Răsăriţi 

de pe fix (r)

5.30 Tonik show  (r)7.00 Mai mult, 

mai bun, mai sănătos (rep.) (r)

7.30 o viaţă mai frumoasă (s) (r)

LOOK

23.00 Ştirile nopţii

8.10 Prima ştire cu Anca Dinu şi Andi Daiszler 

10.00 Ştiri cu Ada Prundar

11.00 Transilvania CITY cu Dan Brie

12.00 Ştiri cu Ada Prundar

12.10 Fotbal Look cu Sergiu Penciu 

13.00 Domnule Primarcu Marius Benţa

14.00 Ştiri cu Ada Prundarşi Cătălin Vlăsceanu

15.00 Ediţie Specială cu Narcisa Chiorean

16.00 Ştiri cu CătălinVlăsceanu

17.00 De la 5 la 6 cu Elena Nicolae

18.00 Ştirile TRANSILVANIAL!VE cu NarcisaChiorean

18.45 Ştirile din sportcu Patrice Podină

19.00 Punctul pe Z! cu Mihai Hurezeanu

20.00 La Raport cu Raul Chiş

21.00 Sport Lookcu Sergiu Penciu

22.00 Ştirile nopţii cu Anda Cordoş

22.15 Presa de la A la Z cu Sabin Gherman

23.00 Ştirile nopţiicu Anda Cordoş

23.15 Unu şi Unu cuAdrian Ardelean şi Tudor Runcanu

L!VE

14

liga campionilor

Accidentat la genunchi înmanşa tur a confruntării din-tre CFR şi Slovan, GabrielMureşan a primit undă verdede la medici pentru returulcu campioana Cehiei. Mijlo-caşul va fi folosit încă din pri-mul minut de Ioan Andone,care nu vrea să rişte o even-tuală eliminare din drumulcătre grupele Ligii Campioni-lor. „Gabi Mureşan şi-a reve-nit. El va juca miercuri seara”,a mărturisit Iuliu Mureşan.Preşedintele „vişiniilor” esteconvins că Mario Felgueirasîl va face uitat pe Beto înpoarta campioanei. „Să spe-răm că Felgueiras va fi sănă-tos. El are o durere din pă-cate, aţi văzut că şi în meciul

cu Vaslui s-a manifestat la unmoment dat, dar sperăm cănu o să mai avem problemecu el. E un portar foarte bun,care poate să umple acel gollăsat de Beto, poate chiar maibine, pentru că e mai înaltdecât Beto”, se felicită Mure-şan. Pentru returul cu cam-pioana Cehiei, CFR Cluj l-apierdut pe Ciprian Deac, careva absenta de pe teren cel pu-ţin două luni. Mijlocaşul s-aaccidentat la genunchiuldrept în disputa cu Vaslui, iarverdictul doctorilor e unuldur: ruptură de ligament co-lateral intern! Fotbalistul de26 de ani va fi supus unei in-tervenţii chirurgicale, cel maiprobabil în Germania.

Rafael Bastos şi-a re-descoperit calităţilenative de marcatorpur-sânge. Trecut pe

linie moartă în sezonul trecutde Jorge Costa, brazilianul arenăscut odată cu venirea luiIoan Andone la echipă. Do-vadă sunt cele două golurireuşite în derby-ul cu Vaslui,câştigat de feroviari cu 3-0.

Bastos şi-a amintit că ştiesă şi marcheze. Deşi a fost tre-cut pe lista neagră a clubuluiferoviar, brazilianul i-a convinspe şefii CFR-ului că merităîncă o şansă. Jucătorul în vâr-stă de 27 de ani şi-a schimbattotal atitudinea faţă de sezo-nul trecut, iar performanţeleau început să apară. Titulari-zat de Ioan Andone în con-fruntarea cu Vaslui, mijlocaşula ţinut să-i răsplătească încre-

derea antrenorului său mar-când două goluri senzaţionaleşi contribuind decisiv la pri-mul succes al campionilor încampionat. Prestaţia sa din ul-timele partide i-a uns la sufletpe oficialii din Gruia, carecred că, în spatele revitalizăriibrazilianului, stă „Fălcosul”.„Renaşterea lui Bastos i se da-torează în primul rând lui, darşi lui Ioan Andone, pentru căa ştiu cum să-l ia. L-a văzut, atot discutat cu el, i-a dat în-credere, i-a sugerat că areşanse să joace şi că are nevoiede el ca titular în teren, iarBastos a răspuns la încredereape care i-a dat-o Ando. E me-

ritul jucătorului în primulrând, dar cel puţin la fel demult e şi meritul lui Ando”,crede Iuliu Mureşan.

Demon şi înger. Sosit învara lui 2010 la Cluj, RafaelBastos a avut mult de traspentru a intra în inimile su-porterilor. Brazilianul a înce-put însă cu stângul relaţia sacu suporterii. Fotbalistul s-aaflat în centrul mai multorscandaluri, situaţie care i-ascos din minţi pe fani. Primulincident în care a fost implicatjucătorul s-a consemnat întoamna anului 2010, înainteameciului cu Basel, de pe terenpropriu, din grupele Cham-pions League. Atunci, Bastosnu a respectat indicaţiile luiSorin Cârţu, fiind trimis la ve-stiare de tehnicianul CFR-ului.Un alt eveniment s-a petrecut

în 2011, când brazilianul a fostsurprins de Alin Minteuandansând pe ritmuri de sambaîn cantonament, după unmeci amical pierdut.

De asemenea, jucătorulsud-american le-a arătat de-getul mijlociu fanilor, într-unmeci cu Oţelul, faptă care afost pedepsită aspru de şefiicampioanei, care au decis să-lamendeze cu 3.000 de euroşi să-l pună pe lista de trans-feruri. Salvarea sa a venit însădin partea lui Jorge Costa,care a insistat ca brazilianulsă rămână la Cluj. Însă evo-luţiile sale modeste l-au scosdin nou din circuit, reuşind

«Revitalizarea lui bastos i se datorează în primul rândlui, dar şi lui ioan andone, care a discutat cu el, i-a datîncredere şi i-a sugerat că are nevoie de el pe teren»,Iuliu Mureşan

Mureşan, aruncat în lupta cu Slovan

fo

to

Da

n b

oD

ea

©tr

an

sil

va

nia

re

po

rte

r

ETAPA A 3-AVineRi

Gloria Bistriţa - Gaz Metan 19.00 1 - 1 (0 - 0)

Pandurii Tg.-Jiu - Ceahlăul   21.30 3 - 1 (2 - 0)

sâMbĂtĂCS Turnu-Severin – Chiajna 19.00 0 - 1 (0 - 0)

Petrolul - Oţelul Galaţi  21.30 2 - 1 (1 - 0)

CFR Cluj - FC Vaslui 21.45 3 - 0 (1 - 0)

DUMiniCĂViitorul Constanţa - Astra -  19.00 0 - 0 (0 - 0)

steaua - „U” Cluj 21.30 5 - 1 (1 - 0)

ieRiRapid - Poli Iaşi 19.00 Dolce Sport

FC Braşov – Dinamo 21.30 Digi Sport

ETAPA A 4-AVineRi, 10 aUgUst

Astra – Turnu-Severin  19.00  DigiSport

CSMS Iaşi – Petrolul  21.30  DigiSport

DUMiniCĂ, 12 aUgUst„U” Cluj – Viitorul Constanţa 19.00 DigisportVaslui- Pandurii  19.30  Dolce Sport

Gaz Metan - Steaua  21.30  DigiSport

LUni, 13 aUgUstCeahlăul – Gloria Bistriţa  19.00  DigiSport

Oţelul – CFR Cluj 19.00 DolcesportChiajna – FC Braşov  21.30  DigiSport

* Derby-ul Rapid – Dinamo va fi reprogramat

REPORTERfotbal

fo

to

Da

n b

oD

ea

©tr

an

sil

va

nia

re

po

rte

r

1. Pandurii 2 2 0 0 8 2 6 62. Dinamo 2 2 0 0 7 3 4 63. Steaua  2 2 0 0 5 3 2 64. FC Vaslui  2 1 1 0 5 2 3 45. Braşov 2 1 1 0 4 3 1 46. Petrolul  2 1 0 1 5 3 2 37.Astra 2 1 0 1 5 5 0 38. „U” Cluj 2 1 0 1 3 6 -3 39. Oţelul 2 1 1 0 3 2 1 2

10. CFR Cluj 2 0 2 0 3 3 0 211. Rapid  2 0 2 0 3 3 0 212. FC Viitorul 2 0 2 0 3 3 0 213. Chiajna  2 0 1 1 1 2 -1 114. Gaz Metan  2 0 1 1 1 3 -2 115. Ceahlăul  2 0 1 1 2 7 -5 116. Gloria Bistriţa 2 0 0 2 1 3 -2 017. Turnu-Severin 2 0 0 2 2 4 -2 018. CSMS Iaşi 2 0 0 2 3 7 -4 0

* Oţelul a fost depunctată cu două puncte

CLASAMENT LigA 1

Bastos reloaded

Marţi, 7 august 2012 - Transilvania REPORTER

Dubarbier a semnat cu AuxerreFostul atacant al celor de la CFR Cluj, SebastianDubarbier, va evolua în sezonul viitor în ligasecundă franceză la AJ Auxerre, unde a fostîmprumutat de Lorient pentru un an. Dubarbiera fost transferat, la 1 februarie 2010, de la cam-pioana României la gruparea franceză FC Lo-rient. Atacantul se mai află sub contract cu Lo-rient până în 2014. Jucătorul în vârstă de 26de ani nu s-a acomodat foarte bine în Franţa şinu a reuşit să devină titular. Cel supranumit„Ghepardul” pe când evolua la trupa din Gruia,a mai fost împrumutat de trupa din Hexagonla echipele Tenerife şi Cordoba. Auxerre a re-trogradat în Ligue 2 la finalul sezonului trecut.

internaţional

doar trei goluri în sezonul tre-cut.

Renaşterea lui Bastos s-aprodus însă sub noul mandatal lui Ioan Andone. „Mă bu-cur pentru Bastos. A ajuns caacum lumea să îi strige nu-mele, să îl aprecieze pentruceea ce face. Când am venitaici, lumea îmi recomanda săam grijă la meciurile deacasă, deoarece fanii nu îl iu-

besc pe Bastos”, a dezvăluitIoan Andone, care a explicatşi de ce preferă să-l titulari-zeze pe brazilian în dauna luiValente. „Cum să nu-l bag peteren dacă e în continuă creş-tere? Joacă bine de la mecila meci, e într-o formă maibună decât Valente”, a co-mentat „Fălcosul”.

Hafia VECIUNCA

15VOLEI Rugby FOTbAL bAschET hAndbAL

HANDBAL

Turenul de handbal mixt şi-a tras cortinaCea de-a patra ediţie a turneului de handbalmixt pentru amatori Clusium CN s-a desfăşuratduminică la Cluj-Napoca în Sala Sporturilor„Horia Demian” şi Sala „Gheorghe Roman”din parcul universitar. Învingătoarea din acestan a fost echipa Handbal Fan Râmnicu-Vâlcea,care a trecut în finală de rivala din Târgu-Mureş.Gazdele, CS UNITED 2008 Cluj, au fost ne-voite să se mulţumească doar cu locul trei. Or-ganizatorii acestei competiţii speciale au pla-nuri îndrăzneţe şi pentru viitor. „Prima echipăs-a înfiinţat aici la Cluj, cu nişte fani, o mingeîmprumutată tot de aici, de la Jolidon. Acumam reuşit a patra ediţie, avem deja un lot dejucători destul de serios. Vrem să ne afiliemcumva la federaţie”, a declarat Amalia Ciuca,organizator şi preşedintele clubului CS United.Dacă la prima ediţie, din 2008, au participatdoar 6 echipe, în acest an numărul participan-telor a ajuns la 12.

BASCHEt

Întăriri din Croaţia şi Estonia pentru „U” Mobitelco„U” Mobitelco îşi pregăteşte minuţios asaltulpentru noul sezon. Formaţia clujeană a reuşitsă-i înregimenteze pe coordonatorul de joccroat Vedran Nakic şi pe estonianul ReinarHallik. „Reinar Hallik este un jucător mobil,care poate juca atât pe poziţia 4, cât şi 5. Elvine dintr-o şcoală de baschet bună, însă dinpăcate nu va veni la Cluj de la începutul pre-gătirii. Va sosi, ca şi Silvăşan şi Baciu, dupămeciurile echipelor naţionale, el fiind selec-ţionat în reprezentativa Estoniei”, a afirmatMircea Cristescu, preşedintele executiv al gru-pării universitare. Spre deosebire de Hallik,Nakic a efectuat ieri primul său antrenamentcu echipa clujeană. Croatul în vârstă de 23de ani are 1.84 m înălţime şi a mai jucat încarieră în Bosnia, la Brontjo, precum şi înCroaţia, la Dubrava, Zabok, KK Zagreb şi Sa-mobor. În trecut, acesta a evoluat şi în LigaAdriatică cu KK Zagreb, iar în acest sezon îndouă meciuri în Liga VTB şi unul în Euro-Challenge cu BC Minsk. „U” Mobitelco maitestează şi doi jucători sârbi, ce evoluează pepoziţiile 4 şi 5.

SPOrturI

Flavius Koczi a părăsitJocurile Olimpice fărăo medalie câştigată.Gimnastul, intrat pri-

mul în concurs, a ocupat undezamăgitor loc şapte în fi-nala la sărituri, fiind punctatcu 16.100 pentru prima sări-tură şi cu 15.166 pentru adoua, având media finală de15.633. Proba a fost adjude-cată de sud-coreeanul YangHak Seon, care a avut un totalde 16.533. Acesta a fost urmatde Denis Ablyazin (Rusia,16.399) şi de Igor Radivilov(Ucraina, 16.316).

Poloiştii, învinşi şi de Ser-bia. România a ratat şansa dea fi în ultimele opt echipe dela Olimpiadă. Poloiştii româniau fost umiliţi de Serbia, scor12-4. Dezastrul putea fi mai

mare, însă pe final, sârbii nuau mai forţat, iar tricolorii aureuşit să marcheze.

Chirilă s-a oprit în semifi-nale. Iosif Chirilă nu şi-a pututface cadou calificarea în finalaprobei de canoe simplu pedistanţa de 1.000 de metri.Sportivul a luat startul în ceade-a doua semifinală, pe cu-loarul 5, alături de adversaridin Marea Britanie, Mexic,Rusia, Franţa, Canada, Bela-rus şi Senegal. Chirilă a fostal 5-lea, la 250 şi 500 metri,al 6-lea la 750 de metri, pen-tru a încheia cursa pe aceeaşipoziţie, cu timpul de 4:07.794minute, ratând astfel califica-rea în finală. În calificări, ro-mânul a câştigat seria a treia,cu timpul de 4:05.863 minute.În finala probei, care va avea

loc miercuri, s-au calificat pri-mii patru sportivi din fiecaredintre cele două semifinale.

„Fulgerul” a lovit din nou.Usain Bolt şi-a confirmat sta-tutul de cel mai bun sprinterdin istorie, câştigând probaolimpică de 100 de metri cuun nou record olimpic, 9.63secunde. Deşi a avut start maigreoi, jamaicanul a avut unfuniş extraordinar, lăsându-şimult în spate pe rivalii YohanBlake, Justin Gatlin şi TysonGay. Usain Bolt a reuşit adoua performanţă din istoriaprobei de 100 metri, termi-nând cursa cu cinci sutimimai mult decât recordulmondial (9.58) pe care tot ell-a stabilit la Mondialele dela Berlin din 2009. Campio-nul jamaican este al doilea

sportiv din istorie care şi-apăstrat titlul olimpic la 100metri, după americanul CarlLewis (1984, 1988). „Acesttitlu reprezintă încă un passpre legendă. Sunt tot numă-rul 1, tot cel mai bun. Darîncă nu am terminat. Aşteptcursa de 200 de metri. Apoi,poate presa şi fanii vor spunecă sunt cel mai bun, cel maimare. Dar eu nu voi spuneniciodată aşa ceva, deşi, clar,acesta este scopul meu. Eusunt un tip mereu fericit, ni-ciodată nu sunt morocănos.M-am bucurat şi acum. A fostuna dintre cele mai maricurse din istorie. Toţi băieţiiau evoluat la un nivel ridicat.Toată lumea a fost prezentăşi este o onoare că am făcutparte din această cursă”, aspus modest Bolt.

OLIMPISM

Universitatea Clujsuferă în noul se-zon competiţional.Cu o echipă schim-

bată din temelii şi cu pro-bleme financiare, „şepcile ro-şii” se chinuie serios să facăfaţă în campionat.

În trei etape disputatepână acum, „studenţii” audoar motive de îngrijorare. Aucea mai slabă defensivă dinLiga I, după ce au încasat 11goluri! Nici la capitolul ofen-sivă, universitarii nu stau delocbine. Au punctat doar de pa-tru ori, trei dintre goluri fiindreuşite de un fundaş şi doimijlocaşi. Lacunele din apă-rarea „şepcilor” îi dau mari bă-tăi de cap lui Cristi Dulca. În-frângerea la scor în faţa Stelei(5-1), a fost cel mai negru sce-nariu la care s-a putut gândivreodată tehnicianul Univer-sităţii. Totuşi, Dulca susţine căproblemele din jocul echipeipot fi remediate. Cu o singurcondiţie însă: prin multă

muncă şi dorinţă. „Scorul afost destul de mare, am avutdouă reprize diferite. În primaam stat bine în teren, dar amprimit un gol pe greşeli. În adoua parte am căzut prin mi-nutul 57-58. Sunt nişte pro-bleme în joc care se vor re-media, dar prin multă muncă”,a punctat Cristi Dulca.

Prodan, în alertă. Proble-mele din defensivă sunt cugreu digerate însă de Ana Ma-ria Prodan. Preşedintele exe-cutiv al clubului universitar nuînţelege cum a ajuns „U” omaşinărie de încasat goluri.„Pe durata meciului am plânscu un ochi şi am râs cu altul,dar la final am râs cu amân-doi. E greu şi pentru băieţi, tesperie şi numele de Steaua,Naţional Arena. Trebuie ne-apărat să facem o analiză şisă vedem unde este problema.Luăm prea multe goluri”, aavertizat Prodan.

Niculescu, aşteptat pe te-ren. Lipsa omogenităţii, dar şi

fo

to

Da

n b

oD

ea

©tr

an

sil

va

nia

re

po

rte

r

Koczi, fără medalie la Jocurile Olimpice

Corigenţi în apărare

fluxul de jucători nou veniţisunt principalele cauze ale jo-cului modest al „şepcilor”,crede Cristi Dulca. „Nu măinteresează speculaţiile asu-pra acestui meci, eu sper săne remediem problemele. Sănu uităm că lotul nu e omo-gen, băieţii nu se cunosc. Înfiecare compartiment suntcâte patru-cinci jucători noi”,

a susţinut antrenorul „alb-ne-grilor”, care îl aşteaptă cât mairepede pe teren şi pe ClaudiuNiculescu. „Sper că va revenişi Claudiu. Probabil că pesteo săptămână se va pregătinormal cu echipa. Îl aştept sărevină, avem nevoie de el”, aîncheiat Dulca.

Nemilosul Reghe. Deşi în-tâlnea echipa pe care o con-duce soţia sa, Ana Maria Pro-

dan, Laurenţiu Reghecampf afăcut tot ce i-a stat în putinţăsă iasă doar el învingător.„Ştiam că «U» vine la Bucu-reşti să joace, aşa că le-amspus băieţilor să joace, sămarcheze cât mai repede şisă nu intre pe teren cu gândulla meciul de joi (cu SpartakTrnava, n.red). Noi am luat jo-cul în serios şi cred că meciul,

rezultatul, totul a demonstratcă am meritat victoria. Eu amfost într-o situaţie dificilă,pentru că Ana Maria este ma-nager la Universitatea, dar nuaveam ce face. Am vrut ne-apărat să câştig, de aceea amapelat şi la Tănase, care a datdouă goluri”, a declarat Re-ghecampf.

Hafia VECIUNCA

«Trebuie neapărat să facem o analiză şi să vedem unde este problema. Luăm prea multe goluri»,

Ana Maria Prodan

Marţi, 7 august 2012 - Transilvania REPORTER

16magazin

Marţi, 7 august 2012 - Transilvania REPORTER

Natalie Portman s-a căsătorit sâmbătă searăcu coregraful Benjamin Millepied, într-o cere-monie restrânsă, de rit mozaic, la o reşedinţăprivată din apropiere de Big Sur, California, ală-turi de familie şi prietenii apropiaţi, printre careşi Ivanka Trump, fiica miliardarului DonaldTrump, conform UsMagazine.com. Actriţa învârstă de 35 de ani, laureată a premiului Oscar,şi-a început relaţia cu coregraful francez în vâr-stă de 35 de ani în 2009, pe platourile de fil-mare ale producţiei „Black Swan“, care i-a adusşi Oscarul pentru interpretare.

Ce-au făcut oare starurileînainte să ajungă celebre pescenă sau pe marele ecran?Unele nu au dus lipsă de ima -ginaţie şi nici nu au refuzatslujbe dintre cele mai ciudate,scrie references.be. Nu toţi ac-torii, cântăreţii sau prezenta-torii TV şi-au început carierape scenă, mergând pe covorulroşu sau afişând zâmbete stră-lucitoare. Rod Stewart, deexemplu, a lucrat în adoles-

cenţă ca gropar într-un cimitirdin Londra, potrivit biografieicântăreţului, „Do ya think (i'msexy)“ În aşteptarea începutu-lui de carieră actoricească, Syl-vester Stallone, neuitatul inter-pret al lui Rocky, a lucrat lagrădina zoologică din CentralPark, unde curăţa cuştile leilor.Whoopie Goldberg a făcut oşcoală de cosmetică, iar pri-mul ei loc de muncă a fost latoaletarea morţilor. A lucrat

pentru scurt timp şi ca voce latelefonul erotic. Hugh Jac-kman („X-Men“), îmbrăcat înclovn, câştiga 50 de dolari pezi mergând la petreceri private,unde distra copiii Mariah Ca-rey, până să ajungă vedetă, aavut şi ea tot felul de ocupaţii.Un timp a fost garderobieră.Cântăreaţa spune că a fostconcediată din cauza atitudiniiei şi a ambiţiilor artistice care-iluau mult timp. Megan Fox,

actriţa din „Transformers“, afost în tinereţe mascotă în Flo-rida. Îmbrăcată în banană, eatrebuia să atragă clienţii într-un magazin care vindeasmoothies. Christopher Wal-ken, actorul din „Annie Hall“,s-a alăturat la 15 ani unui circambulant şi a fost îmblânzitorde lei. Este însă foarte modestcând evocă această experienţă:Sheba, leul lui, era bătrân şiaproape inofensiv.

Meserii ciudate ale celebrităţilor

Cea mai lungă domnie din istoria euro-peană a fost cea a regelui Franţei, Ludovic alXIV-lea (Casa de Bourbon). A domnit 72 deani şi 110 zile, din anul 1643 pâna în 1715.Născut în 1638, el a fost încoronat când avea16 ani. Deşi mama sa, Anna de Austria, a fostregentă, aceasta i-a cedat prerogativele Cardi-nalului Mazarin. Abia dupa moartea acestuiaîn 1661, Ludovic al XIV-lea a căpătat puteridepline. S-a spus că naşterea lui a fost o mi-nune, fiindcă a survenit după 23 de ani de căs-nicie a parinţilor sai, de aceea a fost poreclitîncă de atunci „cel dat de la Dumnezeu”. Lu-dovic a învăţat de la cardinal să creadă că mo-narhia a fost rânduită de către Dumnezeu săse identifice cu Franţa, să muncească din greuşi să-şi ia sarcina în serios. Era inteligent, pri-cepea lucrurile repede, socotea că era sub dem-nitatea sa să se înfurie. Îşi scotea întotdeaunapălăria în faţa femeilor, chiar şi a celei maiumile cameriste. Ludovic a fost obligat să secăsătorească cu o soţie de care nu era atras, Ma-ria Tereza a Spaniei. De aceea, Ludovic careavea şi un mare apetit sexual s-a bucurat de fa-vorurile mai multor amante.

Regele care a condusFranţa 72 de ani

Conform unui studiu realizat prinurmărirea anumitor cuvinte cheie cău-tate pe motorul Google, oamenii deştiinţă au ajuns la concluzia că dra-gostea şi libidoul crescut se manifestăsezonier, în special în prima lună deiarnă şi la începutul verii. Studiul vafi publicat în numărul din luna augusta revistei Archives of Sexual Behavior,transmite LiveScience. Cercetătorii auurmărit căutările după cuvinte cheiepentru site-uri cu conţinut erotic saude întâlniri, în perioada ianuarie 2006- martie 2011. Ei au observat o creş-tere importantă a numărului de cău-tări în perioada Crăciunului şi la în-ceputul verii.

Însă rezultatele care indică exis-tenţa unui ciclu bianual de intensifi-care a pulsiunilor sexuale nu sunt noi.Un studiu din 2007, realizat în rândultinerilor americani şi publicat în re-vista Health Education, indica exis-tenţa aşa-numitului „efect al sărbăto-rilor de iarnă“, precum şi al „efectului

vacanţei de vară“, care indica o creş-tere a numărului de raporturi sexualeîn urma creşterii numărului de naşteri,dar şi de pacienţi cu boli cu transmi-tere sexuală.

Pentru psihologii Patrick şi Char-lotte Markey de la Villanova Univer-sity din Pennsylvania şi respectiv Rut-gers University din New Jersey, audorit să identifice eventualele pater-nuri şi schimbări ale comportamen-tului sexual mult mai rapid. Apelândla instrumentul Google Trends pen-tru frecvenţa cu care sunt căutate peinternet site-uri cu conţinut erotic saueventuali parteneri sexuali, compa-rând-o cu frecvenţa căutărilor neutrepentru animale de companie, pentrusite-uri de socializare sau pentrupiese de maşini.

Patrick Markey s-a declarat sur-prins să identifice un trend bianualcrescut în căutările cu tentă sexuală,în timp ce numărul căutărilor neutrea rămas constant tot timpul anului.

Dragostea şi libidoul cresc în prima lunăde iarnă şi la începutul verii

„Cloşca cu puii de aur”, a reprezentat celmai mare tezaur antic din lume până în 1922,când s-a descoperit tezaurul mormântului luiTutankhamon. Datorită strădaniilor mareluiscriitor şi arheolog Alexandru Odobescu, te-zaurul românesc a fost expus la Expoziţia mon-dială din Paris, în 1867. Tezaurul cu o greutatede 40 de kilograme aur este descoperit la Pie-troasa Mică, judeţul Buzău în 1837 de doi ţă-rani. Un platou, o cană, o pateră (vas ritualiccu o statuetă în mijloc) fibule (broşe de prinderea veşmintelor), colane, coşuleţe, vase, toate dinaur. Din păcate, ceea ce vedem astăzi la MuzeulNaţional de Istorie a României, reprezintă doaro parte din comoara găsită. Cei doi ţărani auvândut comoara la un preţ modic. Cele 40 dekilograme au fost cumpărate de un antrepenorde poduri care le-a distrus pe cele mari, pentrua le ascunde, iar o parte le-a vândut. Din cele40 de kilograme mai rămăseseră 19 kilograme!Tezaurul, aşa cum arată azi, a fost restaurat înGermania în 1876 la iniţiativa lui Carol I. În1916, când Bucureştiul a fost ocupat de PuterileCentrale, guvernul a decis trimiterea TezauruluiRomâniei (inclusiv „Cloşca”) la Moscova.

Cloşca cu puii de aur, celmai mare tezaur antic

Natalie Portman, în sfârşit, mireasă

fo

to

grafia

zilei

pet show

Suntem siguri că iubiţi,ca şi noi, animalele, că unele vă sunt prie tene, vă amuzăsau vă enervează, darvă umplu viaţa. Puteţisă ne trimiteţi peadresa redacţiei fotografiile preferate,care surprind momente inedite dinvieţile lor de anonimi. Noi le facem vedete! Adresa noastră estestr. Republicii nr. 107,Cluj-Napoca, sau neputeţi contacta pe mail – redactia@tran-silvaniareporter.ro.

Aventurile lui Pur-Pur: „Am aţipit aşteptând un telefon de la tine! De ce, dece nu mă suni?”(fotografie şi text trimise de Richard van Maarseveen,

cititor al ziarului Transilvania REPORTER; mâine, episodul 3)