Seria 4.0 · Nr. 8

2 martie 2011

EMISIUNEA TV ŞI RADIO A SISTEMULUI CAMERAL

pagina 1 şi 2

DIN CUPRINSUL REVISTEI „TOGETHER FOR YOUR BUSINESS”

pagina 3

INTERVIU Cu doamna Olga Chumakova, director Mechel România, despre Consiliul de Afaceri pentru Cooperare Economică cu F. Rusă.

pagina 3

COMUNICATE GRULAC reunit pentru prima oară în cadrul unei întâlniri cu Preşedintele CCIR

pagina 5

ACTUALITATEA ECONOMICĂ Raportul SAR: Prognoza 2011 – evoluţie liniar pozitivă Situaţia statistică a şomajului înregistrat la 31 ianuarie 2011

pagina 6

ACTIVITATEA MEMBRILOR pagina 10

EVENIMENTE INTERNE Reuniune de afaceri romano-portugheză „Accesarea Fondurilor Europene”

pagina 13

EVENIMENTE EXTERNE pagina 21

OPORTUNITĂŢI DE AFACERI ŞI LICITAŢII

pagina 22

UTILE Se va majora bugetul destinat tinerilor debutanţi în afaceri?

pagina 24

„Piaţa rusească reprezintă o piaţă tradiţională; există conexiuni de zeci de ani între firme şi, foarte important, între oameni,

ori noul cadru economic, respectiv criza economică, ne obligă să ne ocupăm şi să ne îndreptăm atenţia şi către alte pieţe dinafara UE”,

declara prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, vicepreşedintele CCIR, preşedintele CCI Bucureşti, cu ocazia înfiinţării Consiliului de Afaceri pentru Cooperare Economică cu F. Rusă (22 februarie 2011).

Continuare în pagina 3

Emisiunea Sistemului Cameral Clubul Camerelor de Comerţ - În ediţia de la 26 februarie -

La rubrica-cheie a emisiunii Clu-bul Camerelor de Comerţ am pre-zentat Camera de Comerţ şi Indus-trie Timişoara.

Că Banatu’i fruncea, aflăm din când în când, de mai bine de vreo 20 ani. Bănăţenii ar spune chiar de mai mulţi ani, din vremurile când Timişoara începea să poarte, cu legitimă mândrie, datorată ritmului său de dezvoltare şi inovaţie, supra numele de mica Vienă. Ce se învaţă mai greu este însă cum se poate dezvolta şi menţine o adevărată cultură antreprenorială, iar în această ediţie Camera de

2

EMISIUNEA RADIO

Business ON AIR Contribuabilii faţă în faţă cu fiscul

În ediţia de la 24 februarie a emisiunii Business on air, difuzată, de altfel, în fiecare joi pe RFI România, ora 13:30, moderată de Constantin Rudniţchi, analist economic şi Dan Pavel, director cu imaginea al Camerei de Comerţ şi Industrie a României – s-a discutat despre programul informatic folosit de companii, ce a fost făcut public de către Ministerul Finanţelor cu

mare întârziere. În schimb, responsabilii Agenţiei de Administrare Fiscală ameninţă cu amenzi. O discuţie despre claritatea normelor legale fiscale şi momentul în care ele sunt emise. Invitat: Dan Schwartz, partener firma de consultanţă Scott & Co

Pentru ascultarea integrală a emisiunii, vă rugăm accesaţi arhiva emisiunii Business on air la următorul link: http://www.rfi.ro/articol/emisiunile-rfi-ro/contribuabilii-fata-fata-fiscul

♦ Alexandra Dumitriu - Specialist PR & Media

Vă invităm, sâmbătă de sâmbătă, să urmăriţi, pe Antena 3, după jur-nalul orei 14:00 (în reluare duminică, ora 02:00) sau pe site-ul www.antena3.ro (secţiunea Înre-gistrări emisiuni) alături de Dan Pavel, gazda dumneavoastră, emisiunea

Clubul Camerelor de Comerţ.

Comerţ şi Industrie Timiş ne-a dezvăluit câteva detalii despre spri-jinul oferit comunităţii de business locale, în ceea ce s-ar putea numi – atât geografic, cât şi ca substanţă, afaceri în stil occidental. Rubrica Şi Oameni, Şi Afaceri a prezentat investiţia greenfield la Floreşti, Prahova, automatizări de ultimă generaţie, unice în Europa Centrală şi de Est…Savoria. Rubrica De vorbă cu…a adus în prim plan femeile anului 2011, pre-miate în cadrul Galei Femeii de Succes. În preambulul lunii care începe sub semnul femeii şi al feminităţii, Aula Candelabrelor din Palatul Camerei de Comerţ a României a fost cadrul unde au fost premiate rezultatele excepţionale ale unor românce excepţionale, din domenii precum cel al afacerilor, din media, cultură, dar şi din sport. Aceeaşi rubrică ne-a prezentat ce pot avea în comun Cartea Cărţilor – Biblia şi studiul metalelor.

Dr. Ştrul Moisa, inginer-şef al Departamentului de Ingineria Materialelor din cadrul Universităţii Ben Gurion, din Israel, avansează aceste ipoteze interesante, alături de multe altele, în cartea Biblia şi Metalurgia, lansată recent la sediul istoric al CCI a municipiului Bucureşti, în prezenţa Prof. Univ. Dr. Sorin Dimitriu, preşedintele CCI a municipiului Bucureşti, E.S. Dan-Ben Eliezer, ambasadorul statului Israel la Bucureşti şi a numeroase personalităţi ale vieţii academice şi ştiinţifice din România şi Israel. Lecţia de arbitraj – ghid în desluşirea lucrurilor esenţiale care trebuie ştiute de agenţii economici în ceea ce priveşte lumea soluţionării conflictelor comerciale pe cale amiabilă ne-a fost doamna avocat Crenguţa Leaua, vicepreşedintă a Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României.

De asemenea, aveţi la dispoziţie, pe lângă adresele de e-mail cunoscute ale Camerelor de Comerţ şi o adresa de poştă electronică dedicată feedbackului emisiunii,

clubulcamerelordecomerţ@antena3.ro.

Rămâneţi, deci, în obiectivul

Camerei!

3

DIN CUPRINSUL REVISTEI „TOGETHER FOR YOUR BUSINESS”

A fost lansat numărul 10 al revistei Sistemului Cameral din Romania Together for your business.

În acest număr: Din viaţa Sistemului Cameral – „Elita economiei româneşti, premiată la ediţia a XVII-a a Topului Naţional al Firmelor” Sub semnul a 20 de ani de la renaşterea Camerelor de Comerţ şi Industrie din ţara noastră şi, pe un palier istoric mai amplu, a 146 de ani de la legiferarea primei Camere de Comerţ din România modernă sub pecetea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Camera de

Comerţ şi Industrie a României a organizat Topul Naţional al Firmelor, sărbătoare a performanţei economice care sfidează criza (pag 16-18 a formatului .pdf).

Textele integrale pot fi citite, în format .pdf, aici.

Puteţi intra în posesia revistei Together for your business contactându-ne la adresa de e-mail: drp@ccir.ro sau la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a României, de pe bd. Octavian Goga, nr. 2, Bucureşti, sector 6.

INTERVIU

Românii revin în forţă pe piaţa Federaţiei Ruse „Piaţa rusească reprezintă o piaţă tradiţională; există conexiuni de zeci de ani între firme şi, foarte important, între oameni, ori noul cadru economic, respectiv criza economică, ne obligă să ne ocupăm şi să ne îndreptăm atenţia şi către alte pieţe dinafara UE”, declara prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, vicepreşedintele Camerei de Comerţ Naţionale, preşedintele CCI Bucureşti, cu ocazia înfiinţării Consiliului de Afaceri pentru Cooperare Economică cu Federaţia Rusă (22 februarie 2011).

Argumentele părţii române pentru sprijinirea acestei iniţiative, formulate de dl Sorin Dimitriu, care asigură şi Preşedinţia Consiliului, sunt, pe de o parte, dependenţa ţării noastre de resursele energetice, unde „Rusia are o pondere covârşitoare”, iar, în alt plan, existenţa unor reglementări de pe piaţa rusă, care „fie nu sunt clare, fie nu sunt favorabile capitalului străin”. Cert este că o prezenţă românească mai activă pe piaţa rusă va

contribui la echilibrarea schim-burilor comerciale, sunt de părere fondatorii noului Consiliu de Afaceri, care au ca obiectiv pro-movarea marilor oportunităţi de afaceri din F. Rusă, respectiv a marilor proiecte vizând organiza-rea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci din 2014 şi a Campionatu-lui Mondial de fotbal din 2018, deopotrivă cu crearea de part-eneriate între cercetătorii români şi cei ruşi, în cadrul noului parc ştiinţifico-tehnologic din zona Moscova.

4

Pentru a afla mai multe despre Consiliul de Afaceri pentru Cooperare Economică cu Federa-ţia Rusă am stat de vorbă cu ini-ţiatorul acestei srtucturi, doamna Olga CHUMAKOVA, director Mechel România. 1. De ce aţi considerat oportună crearea la începutul anului 2011 a Consiliului de Afaceri pentru Cooperarea cu Federaţia Rusă, având ca partener Camera de Comerţ? Consideraţi că noua structură va conduce la dinamizarea relaţiilor economice româno-ruse, inclusiv a investiţiilor şi la echilibrarea balanţei comerciale? Consider că, implicarea Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti în acest Consiliu ca partener, care reprezintă interesele unui număr mare de întreprinderi mici şi mijlocii, precum şi al companiilor mari din toate sectoarele economice – industrie, comerţ, agricultură, finanţe, servicii, va permite o participare mai activă a mediului de afaceri românesc în dezvoltarea relaţiilor economice cu Rusia. De asemenea, va permite identificarea sferelor de interes pentru companiile participante, precum şi a direcţiilor de cooperare cu perspective reale de realizare. Aş vrea să menţionez că şi în

Rusia, Consiliul omolog – Consiliul de Afaceri pentru cooperare economică cu România, a fost înfiinţat la data de 14 decembrie 2010, împreună cu Camera de Comerţ şi Industrie a Federaţiei Ruse. Au participat mai mult de 20 de companii, care şi-au arătat interesul faţă de piaţa Româ-niei. Camera de Comerţ a Federa-ţiei Ruse are ca membre mai mult de 160 de Camere de Comerţ teri-toriale, care acoperă toate regiunile ţării şi pot să faciliteze accesul companiilor româneşti pe acesta imensă piaţă. Am convingerea că existenţa şi co-laborarea permanentă dintre cele două Consilii, precum şi implicarea camerelor de comerţ şi industrie naţionale şi regionale în sprijinirea operatorilor economici din cele două ţări vor avea ca efect dezvol-tarea schimburilor comerciale şi cooperării economice româno - ruse. Sper că acest Consiliu va deschide, cu eforturi comune, noi oportunită-ţi pentru îmbunătăţirea dialogului economic româno-rus. Să privim cu încredere spre viitor în vederea valorificării potenţialului comercial al ţărilor noastre.

2. Ce obiective majore v-aţi propus şi ce program aveţi în vedere pentru acest an? În primul rând, pentru anul aces-ta, ne-am propus să organizăm o misiune economică în Federaţia Rusă. Detalii referitoare la dată, participanţi, regiunile de vizitat în Rusia şi program, vor fi stabilite în cel mai scurt timp de către conducerea Consiliului de Afaceri pentru Cooperare Economică cu F. Rusă. Ulterior, această propunere va fi supusă dezbaterilor la şedinţele de Consiliu. În cadrul acestei misiuni economice vrem să organizăm cu ajutorul Camerelor de Comerţ regionale din Rusia mese rotunde cu înterprinzători ruşi şi organisme de conducere locale, pentru a promova firmele româneşti şi a arăta existenţa unui mediu favorabil de afaceri în România. Însă, scopul principal urmărit de această misiune şi, în general, de acest Consiliu, este formarea unei imagini pozitive asupra producătorilor români şi a mărfurilor realizate de aceştia.

♦ A consemnat Sorina Voica,

Senior Editor - Together for Your Business

5

GRULAC reunit pentru prima oară în cadrul unei întâlniri cu Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României

Bucureşti, 23 februarie 2011: Excelenţa Sa dl Mihail M. Vlasov, Preşedintele Camerei Naţionale a României, a primit vizita de lucru a Excelenţelor lor, cei opt ambasa-dori şi oficiali ai ţărilor din Ame-rica Latină: E.S. dl Vitor Candido Paim Gobato, Ambasadorul Re-publicii Federative a Braziliei în România, E.S. dna Maria Eliana Cuevas Bernales, Ambasadorul Republicii Chile în România, E.S. dna Marta C. Fajardo Palet, Am-basadorul Republicii Cuba în România, E.S. dna Maria Cristina de la Garza Sandoval, Ambasa-dorul Statelor Unite Mexicane în România, E.S. dl Ernesto Pinto

Bazurco Rittler, Ambasadorul Re-publicii Peru în România, E.S. dl Pedro Mo Amaro, Ambasadorul Republicii Uruguay în România, dna Margot J. Marquez Garcia, În-sărcinat cu afaceri al Republicii Venezuela în România, şi dl Gabriel Eduardo Puente, Însărcinat cu Afaceri, Ambasada Republicii Argentina în România. Scopul întâlnirii a fost organizarea unui Forum de afaceri România – America Latină, în al doilea tri-mestru al anului 2011, care va re-uni oameni de afaceri din ţările Americii Latine cu cei români, pentru a dezvolta relaţii comerciale

şi pentru a prezenta ofertele de produse şi servicii ale ambelor părţi. E.S. dl Vitor Candido Paim Gobato, Ambasadorul Republicii Federative a Braziliei în România, coordonator al GRULAC, a mulţumit pentru deschiderea Camerei Naţionale în vederea impulsionării relaţiilor dintre România şi America Latină, considerând ideea organi-zării forumului ca fiind una ex-trem de utilă, mai ales în această perioadă de lipsă a unei politici concrete privind abordarea pieţei latino-americane. Ambasadorii celor opt ambasade şi-au manifestat totala disponibili-tate pentru organizarea forumului, menţionând, totodată, necesitatea stabilirii unei perioade mai înde-lungate în vederea pregătirii unui forum atât de vast, cu implicarea unui număr atât de mare de ţări. Preşedintele CCIR a concluzionat menţionând că în luna mai 2011 va avea loc reuniunea de pre-gătire, în care să fie stabilită data finală a forumului, agenda de dis-cuţii şi alte detalii referitoare la obiective şi oportunităţi.

♦ Direcţia Relaţii Publice

6

ACTUALITATEA ECONOMICĂ

Raportul SAR: Prognoza 2011 – evoluţie liniar pozitivă Există certitudinea macrostabilizării, dar creşterea şi optimismul rămân la nivel scăzut

Principalii indicatori pe 2011:

Ce a ieşit din prognozele pe 2010? SAR a fost mai precisă la indicatori, cum ar fi deficitul bugetar (care a fost 6,58% la finalul anului) chiar decât impozantul FMI: 6,1% SAR, faţă de 5,9% FMI. La fel, panelul SAR de experţi s-a înşelat la valoarea reală a inflaţiei (7.9%), datorată schimbării cotei de TVA. Mult mai exacte au fost prognozele SAR pentru şomaj (8,4%, faţă de 8,2% cât a fost în realitate) faţă de cele ale guvernului (7,7%) sau Comisiei Europene (8,7%).

La fel şi pentru cursul valutar: SAR a prognozat 4,1 lei/euro, a ieşit 4,21 la sfârşitul lui decembrie, foarte departe de prognozele pesimiste de devalorizare accentuată care circulau. Toată lumea s-a înşelat în privinţa contracţiei economice survenite în 2010, inclusiv SAR, care a

văzut o creştere economică de 1,2% când de fapt a avut loc o contracţie de -1,9%, însă nici în această privinţă nu stăm aşa rău prin comparaţie cu alţii: la fel ca noi, FMI prognoza o creştere de 1,3% în februarie 2010; Economist Intelligence Unit dădea 1% cu plus. Aici trebuie recunoscut că guvernul României a fost mai realist, încorporând în bugetul pe 2010 o creştere mai modesta, de doar 0,5 Ce urmează? SAR declară că volatilitatea prognozelor este vizibil redusă faţă de perioadele anterioare. Probabil

că şi abaterile faţă de relitate vor fi mai mici de această dată, de vreme ce nu mai aşteptăm şocuri de policy ca cele de anul trecut. Asta e adevărat şi pentru bursa de valori (uşor pe creştere, stimulată de listarea Fondului Proprietatea) sau pentru piaţa imobiliară (stangnantă). Nimic nou pe frontul inflaţiei, unde BNR a început din nou eforturile de încadrare în limitele stricte ale criteriilor Maastricht, sau pe cel al cursului valutar. SAR dă dreptate BNR în ce priveşte politica de curs valutar, adică în menţinerea leului relativ stabil faţă de euro. La fel de stabil pare că va fi şi trendul de reducere a deficitului bugetar, cel puţin atâta vreme cât actuala coaliţie de guvernare nu-şi pierde apetitul pentru macrostabilitate. Şomajul va continua să se reducă, însă la fel se va întâmpla şi cu rata de ocupare – un paradox pe care îl explicăm mai pe larg în ultima secţiune a acestui raport şi care nu prevesteşte nimic bun pentru economia românească. A. Care sunt cele mai urgente măsuri economice pe 2011 în viziunea SAR? Ca substanţă a politicilor, priori-tăţile sunt clare: restructurarea companiilor de stat (SOEs), care sunt în continuare opace şi

Media Minim-maxim

Creştere PIB, % 1,0 0,2 -1,6

Inflaţie, % 4,7 4,0- 5,5

Curs RON/ Euro, 31 dec 2011 4,2 4,1-4,3

Deficit bugetar, % PIB 4,7 4-6

Deficit de cont, % 6,3 5,5 - 7

Şomaj, dec 2011, % 7,0 5,1-8,5

Indicele bursier (BET)în 2011, % 15,8 5,1-25

Preţuri imobiliare, dec 11 / dec 10, %

0,3 -10 / - 10

7

exploatate politic fără jenă şi, even-tual, unde este cazul, paşi fermi către privatizarea lor; accelerarea reală, nu retorica, a absorbţiei de fonduri UE (capitolul trei în raport). Ultimul punct se leagă de chesti-unea dureroasă a investiţiilor în infrastructura publică, unde situaţia reală este chiar mai proastă decât crede opinia publică: România este pe cale să piardă fonduri impor-tante pe unele programe, precum cel de Transport, şi oricum stăm cel mai prost cu absorbţia de Fon-duri de coeziune dintre toate cele 27 de ţări membre. Panelul SAR vede ca urgenţă o mai bună coordonare a agendei guvernului la centru. În acest sens, ar fi necesară crearea unei structuri centrale care să facă această coordonare, inclusiv pentru a pune cap la cap o Agendă de Competitivitate pentru România, în concordanţă cu cea europeană (Agenda 2020). Autoritatea fiscală (ANAF) trebuie reformată din temelii, datoriile

statului faţă de privaţi trebuie reflectate real în situaţiile fiscale şi trebuie eşalonate la plată după un calendar previzibil şi credibil. În fine, Codul Muncii în varianta schiţată de guvern, trebuie urgent pus în practică. B. Care a fost cea mai gravă eroare făcută de guvern în 2010? Aici este blamată nu atât o măsură sau alta a Cabinetului Boc, cât at-mosfera generală de imprevizibili-tate decizională, cu amânări şi neglijare inexplicabilă a unor pro-bleme până în ultima clipă, când se ia peste noapte o decizie sub presi-unea evenimentelor, iar uneori forma tehnică conţine erori. Creşterea TVA, de exemplu, este văzută ca o idee nefericită, deşi analiştii SAR sunt de acord că în momentul când a fost decisă, măsura era cu greu evitabilă. Ceea ce acuză ei este lipsa unui plan B pregătit dinainte, pentru previzibila anulare a reducerii pensiilor de că-tre Curtea Constituţională. La fel, guvernul este criticat că nu s-a apu-cat de aceste tăieri de cheltuieli mai

devreme, în 2009, astfel încât şocurile în 2010 să fie mai mici. Mai este criticată şi ideea de a reduce salariile în sectorul public cu un procent uniform, ceea ce generează stimulente perverse: puţinele insule de competenţă se demotivează sau pleacă; tind să rămână în special cei fără alterna-tive profesionale. C. BNR a procedat corect că a apărat leul în acesta perioadă Cu o largă majoritate, paneliştii SAR consideră ca BNR a proce-dat corect; doar unele asociaţii de afaceri ar fi dorit o devalorizare „pro-competitivitate” (cum era şi de aşteptat). Însă chiar şi aşa, alţi analişti se îndoiesc de faptul că o asemenea măsură ar fi funcţionat în realitate, dată fiind situaţia economică a României. BNR este criticată doar pentru anumite semnale contradictorii pe care le-a dat în piaţă; sau pentru nonintervenţia contra euroizării pe uşa din dos a economiei româneşti, prin preţuri şi credite denominate în euro. ♦ Sursa: Societatea Academică din România

Situaţia statistică a şomajului înregistrat la 31 ianuarie 2011

Rata şomajului înregistrat, la sfâr-şitul lunii ianuarie 2011, la nivel naţional, a fost de 6,74%, mai mică cu 0,13 pp decât cea din luna de-cembrie a anului 2010 şi mai mică cu 1,38 pp decât cea din luna ianu-arie a anului 2010. La finele lunii ianuarie, numărul total de şomeri era de 614.976 per-soane, acesta scăzând cu 11.984 persoane faţă de cel de la finele lunii anterioare.

Din totalul şomerilor înregistraţi, 315.498 au fost şomeri indemnizaţi şi 299.478 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a scăzut cu 14.142 persoane, iar numărul şo-merilor neindemnizaţi a crescut cu 2.158 persoane faţă de luna prece-dentă. Ponderea şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor (48,70%) scade faţă de luna prece-dentă cu 1,28 pp.

În luna ianuarie 2011, referitor la şomajul înregistrat pe sexe, com-parativ cu luna precedentă rata şomajului masculin a scăzut de la valoarea de 7,47% în luna de-cembrie, la valoarea de 7,41%, iar rata şomajului feminin a scăzut de la 6,20% la 5,99%. La nivel teritorial, numărul de şomeri a crescut în 21 de judeţe, cele mai mari creşteri

8

În luna decembrie, România ocupă locul IV în UE la creşterea comenzilor noi în industrie

Oficiul European de Statistică (Eurostat) a făcut publice datele legate de evoluţia economică a ţărilor din UE. Conform acestor date, în luna decembrie, România se afla pe locul IV în UE, clasament raportat la creşterea noilor comenzi în in-dustrie.

România a înregistrat un avans cu 42,3% a comenzilor, după ce înre-gistrase un avans de 28,3% în luna noiembrie, comparativ cu perioada similară a anului 2009. La nivelul UE, comenzile au cres-cut cu 18,5% în aceeaşi lună com-parativ cu luna decembrie a anului 2009.

Aceeaşi statistică informează că 20 de state membre UE au înre-gistrat evoluţii pozitive ale valorii comenzilor noi în industrie. Pe primele trei locuri se află Esto-nia cu o creştere de 114,8%, Lituania cu 50,1% şi Finlanda cu 46,3%. Singurele scăderi de comenzi noi în industrie s-au în-registrat în Grecia cu 6,5% şi în Danemarca cu 0,9%.

♦ Sursa: Revista 22

înregistrându-se în judeţele Dolj (cu 1732 persoane), Bacău (cu 417 persoane), Buzău (cu 352 per-soane), Constanţa (cu 340 per-soane), Teleorman (cu 338 per-soane) şi Botoşani (cu 314 per-soane). Scăderea numărului de şomeri se înregistrează în 20 de judeţe şi în Bucureşti, cele mai importante scăderi înregistrându-se în Bucur-eşti (cu 2667 persoane), precum şi în judeţele: Prahova (cu 1905 per-soane), Vâlcea (cu 1651 persoane), Mureş (cu 1139 persoane), Cluj (cu 1026 persoane), Timiş (cu 805 persoane), Maramureş (cu 668 persoane) şi Satu Mare (cu 560 persoane). Judeţele cu cea mai mare pondere a şomerilor neindemnizaţi în numă-rul total al şomerilor sunt: Teleor-

man (65,17%), Vrancea (63,97%), Galaţi (62,11%), Iaşi (61,00%) şi Buzău (60,39%). Rata şomajului a crescut în 13 judeţe, cele mai mari creşteri fiind în judeţele Vaslui (cu 0,96 pp ), Mehedinţi (cu 0,95pp), Olt (cu 0,49pp), Ialomiţa (cu 0,36pp), Alba (cu 0,31pp) şi Bacău (cu 0,30 pp). Scăderi ale ratei şomajului se în-registrează în 28 de judeţe şi în Bu-cureşti, cele mai importante scăderi ale ratei şomajului se înreg-istrează în judeţele Vâlcea (cu 0,80 pp), Caraş Severin (cu 0,67pp), Prahova (cu 0,61pp), Călăraşi (cu 0,55pp) şi Braşov (cu 0,53 pp). În Bucureşti rata şomajului a scă-zut cu 0,1 pp.

Cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în jude-ţele Vaslui (12,37%), Teleorman (10,82%), Mehedinţi (10,76%), Ialomiţa (9,92%), Alba (9,89%), Covasna (9,87%), Dolj (9,83%), Buzău (9,74%), Galaţi (9,66%), urmate de judeţele Gorj (9,57%) şi Olt (8,68%). Nivelul minim al ratei şomajului în luna ianuarie, de 2,27%, se în-registrează în Bucureşti. Ampli-tudinea dintre nivelul de maxim şi cel de minim al şomajului (10,1 pp) este mai mare cu 1,2 pp decât cea din luna precedentă (8,90 pp). Regiunile statistice cu cele mai ridicate rate ale şomajului înregis-trat au fost Sud-Vest ( de 9,1%), Sud (de 8,4%), Sud-Est (de 7,9%) şi Centru (de 7,7%). În Regiunea Bucureşti, rata şomaju-lui înregistrat a fost de 2,3%.

♦ Sursa: A.N.O.F.M.

9

Datele Eurostat confirmă faptul că România şi Bulgaria sunt cele mai sărace state din Uniunea Eu-ropeană. România este prezentă cu şase regiuni, adică toată ţara cu excepţia Bucureşti-Ilfov, în topul celor mai sărace 20 de zone din UE. Prima poziţie în acest top este ocu-pată de regiunea Severozapaden, din Bulgaria, cu un PIB pe locuitor (calculat la paritatea puterii de

cumpărare) de 28% din media comunitară la nivelul anului 2008. Locul al doilea este deţinut de Nord-Est România, respectiv jude-ţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui, unde puterea de cumpărare este de 29% din me-dia UE. Urmează trei regiuni din Bulgaria, iar pe locul al şaselea se plasează Sud-Vest Oltenia, adică judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâl-cea, cu 36%. Sud-Estul României (Brăila, Buzău, Galaţi, Tulcea, Constanţa şi Vrancea) staţioneaza pe locul opt. Cea mai săracă zona din Polonia este pe locul al nouălea, cu 39% din puterea de cumparare medie din UE, urmată de Sud-Muntenia, adică de judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Pra-hova şi Teleorman.

Pe locul al XV-lea se regăseşte Nord-Vest România (41%), adică judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj. Zona de Centru, adică jude-ţele Alba, Braşov, Covasna, Har-ghita, Mureş şi Sibiu, este cea mai bogată regiune din România cu excepţia Bucureşti-Ilfov, ocupând locul 19 cu 45% din puterea de cumpărare medie din UE.

♦ Sursa: Financiarul

România şi Bulgaria ocupă primele opt locuri în topul celor mai sărace 20 de regiuni din UE

10

ACTIVITATEA MEMBRILOR

Oamenii de afaceri români decişi să recucerească piaţa Federaţiei Ruse

„Trebuie să dovedim pragmatism, consecvenţă şi să ne concentrăm pe câteva proiecte, în domenii care prezintă potenţial”, a subliniat prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), cu ocazia înfiinţării Con-siliului de Afaceri pentru Coop-erare Economică cu Federaţia Rusă, eveniment care a avut loc marţi, 22 februarie 2011. Extinderea şi dezvoltarea legă-turilor de afaceri şi a cooperării reciproc avantajoase între oamenii de afaceri români şi cei ruşi, pro-movarea ofertei româneşti în Fe-deraţia Rusă, apărarea intereselor oamenilor de afaceri în relaţiile acestora cu structuri oficiale şi comerciale, organizarea unui dia-log constructiv între comunităţile de afaceri din cele două ţări sunt câteva dintre obiectivele urmărite de Consiliu, potrivit actului consti-tutiv semnat la Bucureşti, în prezenţa directorilor direcţiilor de

resort din Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. Printre membrii fondatori ai Con-siliului se află reprezentanţii unor companii de top, din diverse domenii de activitate – de la produ-cători de utilaje şi instalaţii, mo-bilă, îmbracăminte şi încălţaminte, şi până la reprezentanţi ai unor bănci, firme de transport, distribu-ţie, turism, publicitate şi, nu în ul-timul rând, ai unor institute de cercetare. Preşedinţia Consiliului este asigu-rată de prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, Preşedinte CCIB, vice-preşedinţi aleşi fiind Valentin Gabriel Comănescu, Preşedinte-director general Upetrom Group Management, Mihai Berinde, Pre-şedinte Petrogaz, şi Andrei Mau-ther, Director general IPROLAM SA. În funcţia de director executiv a fost ales Mircea Toader, reprezentantul Grupului Mechel în România, care va asigura şi legă-

tura cu structura similară de la Moscova. Semnarea actului con-stitutiv al Consiliului de Afaceri pentru Colaborare Economică cu România (CACER) a avut loc la data de 14 decembrie 2010, la Moscova, în prezenţa Vicepreşe-dintelui Camerei de Comerţ şi Industrie a Federaţiei Ruse, Georgiy Petrov, a Ambasadorului României la Moscova, Constantin Grigorie, a altor oficiali din Ministerul Afacerilor Externe. Preşedinte CACER a fost ales Victor Trigubko, Vicepreşedinte senior al Mechel. „Criza trebuie tratată prin prisma oportunităţilor oferite, iar Federa-ţia Rusă este o oportunitate”, a declarat, cu acelaşi prilej, Preşe-dintele Camerei bucureştene. Ast-fel, potrivit Olgăi Chumakova, reprezentant al Camerei de Comerţ şi Industrie a Federaţiei Ruse şi director al reprezentanţei Mechel în România, în Rusia, se acordă o atenţie deosebită dezvol-tării regionale, printre cele mai importante proiecte fiind cele legate de asigurarea infrastructurii necesare organizării Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci din 2014 (construirea a 11 obiec-tive sportive şi obiective de infra-structură de transport şi turistică), Campionatului Mondial de Fot-bal din 2018, găzduit de 14 oraşe din Rusia (construirea a 13 sta-dioane, modernizarea sistemului de transport), precum şi de înfiin-ţarea unui complex ştiinţifico-tehnologic modern în estul regi-unii Odintovo din zona Moscova (pe o suprafaţă de 370 ha vor fi amplasate birouri şi laboratoare

11

ale universităţilor şi companiilor importante din Rusia şi din alte ţări).

Potrivit lui Mircea Toader, Federa-ţia Rusă ocupă locul 12 în topul ţărilor de destinaţie a mărfurilor

româneşti şi locul 6 între ţările furnizoare de mărfuri în România.

♦ Biroul de Presă al CCIB

Lansare de carte, sub patronajul CCIB

„Deşi titlul ne-ar putea duce cu gândul la o lucrare de strictă spe-cialitate, „Biblia şi metalurgia” este, totuşi, o lucrare ce se adre-sează publicului larg, fiind scrisă într-un limbaj la îndemâna tuturor şi adresându-se atât celor intere-saţi de istoria biblică, cât şi celor pasionaţi de metalurgie. Este, de fapt, o lucrare mai greu de înregi-mentat într-un gen literar sau altul – nu este nici roman, nici lucrare

ştiinţifică”, a declarat prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, Preşedin-tele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) cu ocazia lansării cărţii „Biblia şi metalurgia” semnată de dr. ing. Strul Moisa, inginer-şef al Departa-mentului de Ingineria Materialelor din cadrul Universităţii Ben-Gurion (Israel). La evenimentul care a avut loc în sediul istoric al Camerei bucu-reştene din Str. Ion Ghica nr. 4 au participat alături de E.S. Dan Ben Eliezer, Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Israelului în România, dr. Aurel Vainer, Preşe-dintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Vicepreşe-dinte al Camerei bucureştene, reprezentanţi ai mediului academic, economic, precum şi mass media. Potrivit autorului, dr. ing. Strul Moisa, cartea îşi are rădăcinile într-o mai veche abordare a metalurgiei

şi metalelor în lumea vremurilor biblice, în cadrul lucrării Metalele şi metalurgia timpurie în lumea biblică, prezentată la Conferinţa de ştiinţa şi ingineria materialelor din februarie 2005. „Biblia şi metalurgia” continuă, de aseme-nea, seria – destul de restrânsă – a apariţiilor editoriale care doresc să ofere o alăturare binevenită şi legitimă a Bibliei cu elemente ale vieţii omenirii, care au mai puţin de a face cu sufletul şi, mai mult cu mintea, cu eul nostru ştiinţific. După cum sublinia autorul, dr. ing. Strul Moisa, „decorul şi par-fumul specific oferite de metale şi metalurgie în naraţiunea biblică au o contribuţie majoră la fru-museţea şi intensitatea mesajului biblic.” Evenimentul, deplin concordant cu preocupările CCIB de a apropia lumea culturală şi aca-demică de cea economică s-a în-

12

scris în suita de manifestări cultural artistice organizate cu prilejul ani-versării a 100 de ani de la inaugu-rarea Palatului Camerei şi al

Bursei. De altfel, dr. Aurel Vainer a subliniat că „istoria camerelor de comerţ din România şi mai cu seama istoria Camerei bucureştene

arată o înţelegere a relaţiilor care există între industrie, comerţ şi cultură”.

♦ Biroul de Presă al CCIB

756 de elevi timişoreni, pregătiţi să îşi aleagă profesia

Junior Achievement România în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş, Colegiul Tehnic Emanuil Ungureanu Timişoara, Şcoala de Arte şi Meserii Gheorghe Atanasiu Timişoara, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş, Incubatorul de Afaceri Software Timişoara, Asociaţia Română pentru Industria Electronică şi Software Timişoara şi Agenţia Mots organizează la 3 martie 2011 evenimentul Job Shadow Day/ Parteneri pentru o zi. Job Shadow Day este un parteneriat internaţional între comunitatea de afaceri şi mediul educaţional, destinat facilitării accesului elevilor la un loc de muncă. Programul, aflat la a noua ediţie în România, se desfăşoară în 11 ţări din Europa, în SUA, Canada, Hong Kong şi Japonia. Prin participarea la program, elevii petrec câteva ore în „umbra” unui angajat dintr-o companie/instituţie, având posibilitatea să înveţe mai multe despre activităţile, îndatoririle şi responsabilităţile de

la locul de muncă. Programul încearcă să ofere tinerilor răspunsuri la întrebările: „Ce vreau să devin după ce termin şcoala? Care este cel mai potrivit loc de muncă pentru mine?”, iar companiilor răspunsuri la întrebările: „Cum vor fi viitorii angajaţi? Cu ce cunoştinţe pleacă din şcoală? Ce aşteptări au tinerii de la viitoarea lor carieră?” În România, programul se află la cea de-a noua ediţie şi se desfăşoară în 13 oraşe. Ediţia „Job Shadow Day - 2010” de la Timişoara a fost un adevărat succes şi a avut cea mai mare amploare din ţară. Chiar dacă a fost prima ediţie, peste 600 de elevi au descoperit ce presupun meseriile preferate. Anul acesta, 756 de elevi, nerăbdători să îşi aleagă cariera potrivită, vor fi pentru o zi „umbra” profesioniştilor din peste 80 de companii. Elevii sunt sprijiniţi de 123 de profesori din 21 de licee timişorene.

Conform unei analize asupra solicitărilor tinerilor la ediţia de anul trecut, dar şi a celor de anul acesta, cei mai mulţi dintre elevi optează pentru profesii ca: medic, specialist TI, economist, arhitect, jurnalist sau poliţist. Diseminarea programului Job Shadow Day va avea loc la 10 martie 2011, ora 15-18, în cadrul sălii Europa a Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş de la Centrul Regional de Afaceri Timişoara. Persoană de contact: Ing. Prof. Camelia Moţ Coordonator local Job Shadow Day Timişoara 2011 0745 898 060 E-mail: camelia_mot@yahoo.com

♦ Sursa: Camera de Comerţ Industrie şi

Agricultură Timiş

13

Evenimente organizate de CCI

▪ GO USA! Roadshow 2011 Camera de Comerţ Româno-Americană din Statele Unite ale Americii - RACC împreună cu Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa

organizeză în data de 22 martie, ora 9:00, evenimentul GO USA! Roadshow 2011 – Cum să reuşeşti în afaceri în Statele Unite ale Americii. » detalii şi înscriere. ▪

▪ Misiune economică Federaţia Rusă Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Con-stanţa organizează în perioada 23 – 29 mai o misiune economică în Federaţia Rusă (Moscova şi Saint Petersburg). » detalii şi înscriere.

EVENIMENTE INTERNE

Reuniune de afaceri romano-portugheză „Accesarea Fondurilor Europene”

Problema dificilă a accesării fondurilor europene a fost dezbătută într-o amplă manifestare patronată de CCIR, CCIB, Uniunea Camerelor Bilaterale, Camera Bilaterală Româno-Portugheză la sediul Camerei Naţionale, cu participarea mediului de afaceri şi a reprezentanţilor Autorităţilor de Management.

„Consider că împreună cu specialiştii vom putea elucida răspunsul la unele probleme, atât de dezbătute, pe tema accesării fondurilor europene”, a precizat în deschidere dl Jose Iacobescu, Preşedintele UNCCIB. Prof. Sorin P. Dimitriu, Preşedin-tele CCIB a accentuat importanţa

Sistemului Cameral ca partener firesc al mediului politic, atestată prin prezenţa funcţionarilor înalţi din ministere. Referindu-se la finanţările postaderare pe care contează mediul de afaceri din România pentru relansarea econo-miei prof. Sorin Dimitriu a preci-zat că multe dintre acestea se dovedesc dificil de contractat de IMM-uri, confruntate în principal cu două mari probleme: „Prima, şi cea mai importantă este reprezentată de lipsa resurselor financiare necesare achitării avansului la cheltuielile proiecte-lor deja aprobate, iar a doua, de deficitul de know-how în elabo-rarea documentaţiei pentru fon-duri europene. Consultanţii de calitate sunt relativ puţini”. Partea portugheză a împărtăşit din experienţa sa în atragerea de fonduri europene. Au fost ani când s-a reuşit atragerea de fonduri în proporţie de peste 100%.

14

Dl Marin Anton, Secretar de stat în Ministerul Mediului, a subliniat că Ministerul Mediului derulează 5,5 miliarde de euro din fondurile eu-ropene până în 2012. Aceste fon-duri pot fi accesate prin unităţi ad-ministrativ teritoriale şi sunt desti-nate realizării angajamentelor de mediu asumate faţă de UE. Proiectele se încadrează în urmă-toarele axe principale, cu urmă-toarele alocaţii financiare: - 3,2 miliarde de euro pentru apă potabilă şi canalizare; - peste 1 miliard de euro pentru deşeuri; - 0,5 miliarde de euro pentru ter-moficare; - 0,25 miliarde de euro pentru pro-tecţia naturii; - 0,35 miliarde de euro pentru in-undaşii în zona costieră.

„Suntem un Minister fruntaş la fonduri europene. Am accesat des-tul de mulţi bani europeni, dar suntem destul de departe faţă de ceea ce ne dorim. Sunt proiecte care vor intra în lucru în perioada următoare.” „Mediul e un domeniu efervescent, sunt extrem de multe lucruri de im-plementat.” Dl Marin Anton a pre-cizat că, pentru 2013-2020, România va avea alocată acceeaşi sumă, iar banii trebuie accesaţi în-trucât „necesitatea de infrastruc-tură de mediu nu va fi epuizată”. Dl Jose Iacobescu a adăugat în sen-sul celor spuse mai sus că există o „legătura puternică a Sistemului Cameral cu Ministerul Mediului.” Dna Adina Florea, Ministerul Tur-ismului, a vorbit despre Programul Operaţional Regional 2007-2013 Dintre axele prioritare ale POR două sunt la îndemâna mediului de afaceri pentru accesarea de fonduri: - Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local; Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. Sprijinirea mediului de afaceri regional şi local înregistrează ur-mătoarele bilanţuri de etapă: - Structuri de sprijinire a afacer-

ilor: există 229 de proiecte depuse (valoare totală de 1,3 mld euro), 20 de contracte de finan-ţare (153 mil euro), 1 proiect fi-nalizat cu o valoare de 2,16 mil de euro. - Reabilitarea siturilor industri-ale: există 8 proiecte depuse (70 mil de euro) - Sprijinirea microîntreprinder-ilor cu 4.292 de proiecte depuse (911 mil euro), 387 de contracte de finanţare (67,6 mil euro), 202 de proiecte finalizate cu o valoare de 21,3 mil de euro. - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului la capitolul Structuri de cazare şi agrement turistic înregistrează: 279 de proiecte depuse (valoare

totală de 1,33 mld de euro) 61 de contracte semnate (234

mil de euro) 2 proiecte finalizate cu o

valoare eligibilă de 950 mii de euro.

Discutând despre măsurile pentru sprijinirea microîntreprinderilor, dna Adina Florea a precizat că acordarea prefinanţării benefici-arilor se face în procent de maxim 35% din valoarea totală a finan-ţării, în baza unei scrisori de ga-ranţie bancară. Finanţarea se face în proporţie de 100% din cheltuielile eligibile până la echivalentul în lei a 200.000 de euro. S-au prezentat şi paşii fluxului de finanţare. În momentul actual, axa 4.3 (sprijinirea microîntreprinderilor) s-a închis în toate regiunile. Au mai rămas deschise depunerile de proiecte în Regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud, Nord-Vest la axa „structuri de sprijinire a afacerilor”, iar la axa 5.2 (structuri de cazare şi agrement turistic) în Regiunile Sud-Est şi Bucureşti-Ilfov.

Portugalia pe scurt Principal partener comercial al României: 300 de milioane de euro schimburi comerciale. 400 de societăţi cu capital mixt. 207 milioane de euro în investiţii străine directe. Camera bilater-ală reprezintă poarta de mate-rializare a relaţiilor cu Portugalia.

15

Dl Valentin Barbu, Autoritatea de Management pentru POSCCE, MECMA a prezentat Structura strategiei POS CCE (cu alocarea financiară pe axe) :

1.2. Accesul IMM-urilor la finan-ţare; 1.3. Dezvoltarea durabilă a antre-prenoriatului. Operaţiunea a) Sprijin pentru

consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile: A2 - Sprijin financiar de până la 1.075.000 lei pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

Data estimativă a lansării apelului – septembrie 2011. A1 - Sprijin financiar cu valoarea cuprinsă între 1.075.001 - 6.450.000 lei pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Data estimativă a lansării apelului – martie 2011. DMI 1 Operaţiunea a) Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile în întreprinderi mari. Data estimativă a lansării apelului – martie 2011. DMI 1 Operaţiunea 1.1.2 Sprijin pentru implementarea standardelor internaţionale. Data estimativă a lansării apelului – aprilie 2011. DMI 1 Operaţiunea 1.1.3 Sprijin pentru accesul pe noi pieţe şi internaţionalizare. Data estimativă a lansării apelului – martie 2011. DMI 3 Operaţiunea b) Sprijin pentru consultanţă acordat IMM-urilor. Data estimativă a lansării apelului – noiembrie 2011 Alte apeluri deschise pe alte axe prioritare, precum şi lista celor mai frecvente probleme şi erori în elaborarea proiectelor POS CCE vor putea fi găsite în numărul viitor al revistei Together for Your Business.

♦ A consemnat Radu Duma,

Senior Editor -Together for Your Business

Axa prioritară

Finanţare publică (FEDR+Buget naţional)

Mil.Euro %

1. Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient cca. 1.080 35,87%

2. Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare cca. 646 21,45%

3. Tehnologia informaţiilor şi comunica-ţiilor pentru sectoarele privat şi public cca. 470 15,61%

4. Creşterea eficienţei energetice şi a secu-rităţii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice

cca. 725 24,08%

5. Asistenţă tehnică cca. 90 2,99%

Total 3,011 mld.euro

La axa prioritara 1, domeniile majore de intervenţie sunt: 1.1. Investiţii productive şi pregăti-rea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în special IMM-uri;

16

Săptămâna trecută s-a desfăşurat la sediul CCIR seminarul INCOTERMS 2011 – The New Rules, susţinut de lectori de la INTERCOLLEGE IBS

Începând cu 1 ianuarie 2011, o nouă versiune a condiţiilor de livrare Incoterms a intrat în vigoare la nivel mondial. Pentru a fi la curent cu privire la aceste schimbări, am trecut în revistă pentru dvs. principalele noutăţi: • Pe viitor, cele 13 clauze vor fi comprimate în numai 11. • Acestea sunt împărţite în două categorii: - Clauze valabile pentru toate tipurile de transport: EXW, FCA, CPT, CIP, DAT, DAP, DDP. - Clauze valabile exclusiv pentru transport maritim şi fluvial: FAS, FOB, CFR, CIF. • Condiţiile de livrare DAT şi DAP vor înlocui clauzele: DEQ, DAF, DES şi DDU. • Conform noilor reglementări Incoterms 2010, în cazul FOB, CFR şi CIF, mărfurile sunt considerate livrate din momentul în care sunt urcate la bordul navei, spre deosebire de clauzele anterioare când acest lucru se întâmpla înainte de îmbarcarea lor. În plus faţă de cele 11 reguli, Incoterms 2010 include: • note de orientare şi grafice ilustrative pentru a ajuta utilizatorii să aleagă eficient regula corectă pentru fiecare tranzacţie; • sfaturi pentru utilizarea unor proceduri electronice; • sfaturi pentru utilizarea Incoterms 2010 în comerţul intern.

ICC specifică faptul că reglementarile Incoterms 2010 sunt aplicabile atât pentru transportul internaţional cât şi pentru cel intern. În cazul în care aveţi întrebări cu privire la aceste modificări vă recomandăm să participaţi la viitoarele sesiuni de training pe acest subiect. Informaţii despre acestea puteţi obţine la DPC, persoană de contact Marian Zamfir, tel: 021 319 00 78, fax: 021 311 21 10, e-mail: dpc@ccir.ro.

Incoterms 2010, pe larg Termeni Incoterms: 1. EXW – Ex Works Franco fabrica, este condiţia cea mai comodă pentru vânzător, care pune la dispoziţie marfă ambalată cumpărătorului, care are obligaţia să o încarce pe cheltuiala şi riscul său. 2. FCA – Free Carrier Franco cărăuş înseamnă că vânzătorul îşi îndeplineşte obligaţia

Noua ediţie a broşurii Incoterms 2010 este acum disponibilă la CCIR şi poate fi achiziţionată prin Comitetul Naţional al ICC România la preţul de 45 euro/buc. (TVA inclus de 9%), plătibili în lei la cursul BNR din data efectuării plăţii: tel: 021/319 00 88, fax: 021/311 75 12.

de livrare în momentul în care a predat marfa vămuită pentru export, în grijă cărăuşului desemnat de cumpărător la locul sau punctul convenit. În cazul în care cumpărătorul nu indică un punct precis, vânzătorul poate să aleagă punctul de la locul sau rază teritorială menţionată, unde cărăuşul urmează să preia marfa în custodia sa. În cazul în care, potrivit practicii comerciale, este necesar sprijinul vânzătorului pentru încheierea contractului cu cărăuşul (cum este cazul în transportul CFR sau aerian), vânzătorul acţionează pe riscul şi cheltuiala cumpărătorului. 3. CPT – Carrige Paid To Vânzătorul plăteşte pentru transportul mărfii la destinaţia convenită. Riscurile de pierdere sau de deteriorare a mărfii, precum şi orice alte cheltuieli suplimentare cauzate de evenimente care au avut loc după ce marfa a fost predată cărăuşului trec de la vânzător la cumpărător în momentul în care marfa a fost predata cărăuşului. În cazul în care pentru transportul mărfii se folosesc cărăuşi succesivi, riscurile trec de la vânzător la cumpărător în momentul în care marfa a fost predată primului cărăuş. Termenul CPT implică obligaţia vânzătorului de vămuire a mărfii pentru export Acest termen poate fi folosit pentru toate modurile de transport,

17

inclusiv pentru transportul multimodal. 4. CIP – Carriage and Insurace Paid Vânzătorul are aceleaşi obligaţii că la termenul CPT, dar, suplimentar, el trebuie să efectueze şi asigurarea pentru acoperirea riscului de pierdere sau deteriorare a mărfii pe timpul transportului. Vânzătorul încheie contractul şi plăteşte prima de asigurare. Cumpărătorul trebuie să ia notă că, în cazul CIP, vânzătorul este obligat să obţină prima de asigurare pentru acoperirea minimă. Termenul CIP implică obligaţia vânzătorului de vămuire a mărfii pentru export Acest termen poate fi folosit pentru toate modurile de transport, inclusiv pentru transportul multimodal. 5. DAT – Delivered and Terminal Vânzătorul livrează şi descărcă din mijlocul de transport la terminalul (din portul sau locul) stabilit cu cumpărătorul. Terminal înseamnă orice loc, cum ar fi: chei; depozit; stradă; cargo terminal; terminal CFR. Vânzătorul acoperă toate costurile pentru livrarea şi descărcarea mărfurilor la terminalul stabilit. Este recomandat că noţiunea de terminal să fie foarte bine precizată. DAT acoperă formalităţile de vămuire la export, dar NU include costul formalităţilor de vămuire la import. 6. DAP – Delivered and Place Vânzătorul livrează mărfurile în mijloacele de transport adecvate la locul stabilit cu cumpărătorul. Vânzătorul acoperă toate costurile pentru livrarea şi descărcarea mărfurilor la terminalul stabilit. Este recomandat ca noţiunea de terminal să fie foarte bine precizată. În cazul în care vânzătorul suportă costuri legate de

descărcarea bunurilor la destinaţie, acesta NU are dreptul să refactureze aceste costuri cumpărătorului. Este recomandat că noţiunea de LOC să fie foarte bine precizată. DAP acoperă formalităţile de vămuire la export, dar NU include costul formalităţilor de vămuire la import. 7. DDP – Delivered Duty Paid Vânzătorul îşi îndeplineşte obligaţia de livrare în momentul în care marfa a fost pusă la dispoziţia cumpărătorului, la locul convenit din ţara importatoare. Vânzătorul trebuie să suporte toate cheltuielile şi riscurile legate de aducerea mărfii în acest loc, inclusiv, a taxelor vamale, a altor taxe şi speze oficiale care se plătesc la import, precum şi a costurilor şi riscurilor de îndeplinire a formalităţilor vamale. Acest termen poate fi folosit indiferent de modalitatea de transport. 8. FAS – Free Alongside Ship Franco de-a lungul navei: se poate utiliza numai în transporturile maritime şi fluviale, cumpărătorul angajează navă, iar vânzătorul aduce marfa în port şi o plasează pe chei de-a lungul navei. 9. FOB – Free on Bord Vânzătorul îşi îndeplineşte obligaţia de livrare în momentul în care marfa a trecut balustrada vasului, în portul de încărcare convenit. Costurile şi riscurile de pierdere şi deteriorare a mărfii sunt suportate din acel moment de cumpărător. Termenul FOB implică obligaţia vânzătorului de vămuire a mărfii pentru export. Acest termen poate fi folosit numai pentru transportul maritim sau pe apele interioare. În cazul în care balustrada vasului nu prezintă relevanţă, cum ar fi în cazul traficului roll-on/roll-off sau

containerizat este mai potrivit să se folosească termenul FCA. 10. CIF – Cost Insurance & Freight Vânzătorul are aceleaşi obligaţii că în cazul termenului CFR, dar, suplimentar, el trebuie să efectueze asigurarea maritimă care să acopere riscul cumpărătorului de pirdere sau deteriorare a mărfii în timpul transportului maritim. Vânzătorul încheie şi plăteşte contractele de asigurare şi plăteşte prima de asigurare. Cumpărătorul ia notă că, în cazul termenului CIF, vânzătorul este obligat să obţină asigurarea pentru acoperirea minimă. Termenul CIF implică obligaţia vânzătorului de vămuire a mărfii pentru export În cazul în care balustrada vasului nu prezintă relevanţă, cum ar fi în cazul traficului roll-on/roll-off sau containerizat, este mai potrivit să se folosească termenul CIP. 11. CFR – Cost & Freight Vânzătorul trebuie să plătească navlul şi costurile necesare pentru aducerea mărfii în portul de destinaţie convenit, dar riscul de pierdere sau deteriorare a mărfii, precum şi orice costuri suplimentare cauzate de evenimente care au avut loc după ce marfa a fost livrată la bordul navei se transfera de la vânzător la cumpărător în momentul în care marfă trece de balustrada vasului în portul de încărcare. Termenul CFR implică obligaţia vânzătorului de vămuire a mărfii pentru export. În cazul în care balustrada vasului nu prezintă relevanţă, cum ar fi în cazul traficului roll-on/roll-off sau containerizat, este mai potrivit să se folosească termenul CPT.

18

Notă: Începând cu 1 ianuarie 2011, o noua versiune a condiţiilor de livrare Incoterms a intrat în vigoare la nivel mondial. Camera de Comerţ Internaţională a publicat Incoterms 2010, care se aplică de la 1 ianuarie 2011, atât la nivel internaţional, cât şi naţional. Noii termeni de livrare definesc mai clar obligaţiile părţilor reducând astfel riscul apariţiilor unor divergenţe juridice între părţi.

Principalele modificări sunt: Un nou sistem de clasificare care împarte regulile Incoterms (11 în prezent faţă de 13 anterior) în două grupuri distincte: - reguli valabile pentru orice mijloc de transport: EXW, FCA, CPT, CIP, DAT, DAP şi DDP, (DAT – livrare la terminal, înlocuieşte termenul de livrare DEQ), (DAP – livrare la un loc numit, înlocuieşte termenii de livrare DAF, DES şi DDU). - reguli valabile pentru transportul maritim şi fluvial: FÂS, FOB, CIF şi CFR.

♦ A consemnat Radu Duma,

Senior Editor -Together for Your Business

INCOTERMS 2010 - Noile reguli în vigoare de la 1 ianuarie 2011 Organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României în parteneriat cu IntercollegeIBS România. Următorul seminar va avea loc pe data de 16 martie 2011. Pentru relaţii suplimentare şi confirmarea participării, persoana de contact este: Marian Zamfir Direcţia Practici Camerale - Birou Organizare Evenimente Tel.: 021 319 00 78, fax: 021 311 21 10, e-mail: dpc@ccir.ro

34 de companii şi 4000 de candidaţi înscrişi la Târgul Virtual 3D de Carieră Primul Târg Virtual 3D de Cari-eră organizat în Romania de că-tre www.jobsinro.ro va fi deschis în mai puţin de două săptămâni, în perioada 7 - 16 martie 2011. Companiile care au confirmat par-ticiparea sunt, în ordine alfabetică: Adecco Romania, Asigurare-Reasigurare Astra, Auchan, Auto-liv Romania, Axway România, Banca Transilvania, Capgemini Services România , Career Solu-tions International , Celestica România, Coface România, Com-pass Training, Consulteam România, Continental Automotive România, Continental Automotive Systems, Genpact, Grafton, Grupul Realitatea, Institutul Eurocor, Ipsos

Interactive Services, Ixia, Libra Bank, Microsoft Romania, Omniasig Vienna Insurance Group , Piraeus Bank, RBS Bank (România), România Liberă, TenarisSilcotub, Tiffin MBA University, Trend Consult, Unicredit Ţiriac Bank , Vodafone România, Von Consulting, Wipro Technologies România Sponsor: British American Shared Services Europe. Candidaţii au posibilitatea de a-şi depune CV-urile pe www.jobsinro.ro. Până acum, peste 4000 de candidaţi au făcut-o deja. Structura pe nivel de experieţă în muncă este dominată de cei cu 3 -

5 ani de experienţă. Înscrierile vor continua pe toată durata târgului. Vizitatorii au acces la târg 10 zile, 24 de ore din 24. E-standurile – cu până la 5 secţi-uni pentru fiecare expozant - au conţinut multimedia şi orientează candidaţii nu doar în direcţia joburilor disponibile, ci şi în di-recţia profilului, produselor şi ser-viciilor sau elementelor de dife-renţiere proprii fiecărui expozant. Pentru prima dată într-un târg de carieră din România vizitatorii pot descoperi nu doar oferta de cariera, ci şi ofertantul însuşi, fără a fi nevoiţi să navigheze de la un site la altul.

19

Despre Jobsinro.ro www.jobsinro.ro a fost lansat în 2010 ca un site de carieră, mem-bru al IAEWS (International As-sociation of Employment Web-sites). Avem un număr de 120 000 + vizitatori unici lunar (sursa: trafic.ro). Postăm gratuit toate ofertele de joburi, indiferent de numărul lor.

Parteneri: HR-Club, CCIR, EUROCOR Asociaţii Partenere: ASUB, Ad-vice Students, AIESEC, VIP Parteneri media: The Money Channel, Realitatea.net, Money.ro, 9AM, Wall-Street, Kudika, cariereonline.ro, Avocat-net, Metropotam, Şapte Seri, BusinessLive.ro, bestresource.ro,

România Liberă, Together in Business, welcome2cluj.com, Studenţie.ro. Persoana de contact: Marius Gîrlea – General Manager Jobsinro.ro 0723538130, marius.girlea@jobsinro.ro www.jobsinro.ro

Programul expoziţional Romexpo pentru luna martie 2011

▪ DENTA - Expoziţie de produse şi echipamente stomatologice 9-12 martie, Centrul Expoziţional ROMEXPO DENTA - cel mai important eveniment cu vânzare din România dedicat medicilor stomatologi şi tehnicienilor dentari, factorilor decizionali din mediul practicii stomatologice, laboratoarelor stomatologice şi specialistilor din industria tehnicii dentare. Tematica expoziţiei: - Aparatură, dispozitive, instrumente şi materiale pentru practica stomatologică; - Aparatură, dispozitive, instrumente şi materiale pentru laboratoare stomatologice; - Servicii, substanţe şi echipamente pentru controlul şi tratarea infecţiilor; - Servicii, informaţii, comunicare şi organizare. CONGRESUL NAŢIONAL „Variante în reabilitarea orală a pacienţilor edentati”Se acorda 24 puncte E.M.C.

Pentru a descărca formularele necesare participării la DENTA Primavara, apasaţi aici.

▪ ROMENVIROTEC - Târg internaţional pentru tehnologii şi echipamente de protecţie a mediului Centrul Expoziţional ROMEXPO ROMENVIROTEC 2011, expoziţia internaţională de tehnologii şi echipamente de protecţie a mediului, reciclare şi energii alternative, se află la a XVIII-a ediţie şi va fi organizată sub Patronajul Ministerului Mediului si Padurilor. ROMENVIROTEC reprezintă cea mai importantă expoziţie internaţională dedicată protecţiei mediului din România, un eveniment de referinţă pentru cei implicaţi în protejarea mediului înconjurător, preocupaţi de respectarea Directivelor UE, locul în care se întâlnesc profesioniştii din domeniu.

ROMENVIROTEC 2010, a reunit 102 firme din 13 ţări, pe o suprafaţă de 3082.5 mp, iar în cele 4 zile de desfăşurare a atras un număr de 4200 de vizitatori specialişti, cărora firmele expozante le-au prezentat cele mai noi tehnologii în domeniul protecţiei mediului. Sunt invitaţi toţi cei care oferă sau caută cele mai noi tehnologii, echipamente şi servicii, fiind o ocazie de informare şi dezbateri în cadrul conferinţelor, seminariilor şi workshopurilor ce se vor desfăşura în perioada expoziţiei, pentru ca împreună să putem contribui la dezvoltarea măsurilor de protecţie a mediului înconjurător din România. Pentru programul de conferinţe click aici.

ROMMEDICA 2011 Expoziţie internaţională de echipamente şi instrumente medicale Centrul Expoziţional ROMEXPO ROMMEDICA - eveniment cu

20

tradiţie în viaţa medicală românească oferă posibilitatea de a lansa noutăţile din domeniul medical, organizarea de seminarii, conferinţe şi mese rotunde, promovând ideea de dezvoltare şi de creştere a calităţii în sistemul medical din România. Tematica expoziţiei cuprinde: - echipamente, dotări şi instrumente pentru spitale şi clinici; - electromedicină; - produse farmaceutice; - oftalmologie şi componente optice; - servicii medicale; - IT&C medical; - finanţare şi leasing; - publicaţii şi carte de specialitate. Companii de aparatură şi soft medical, companii farmaceutice, companii de finanţare, firme de leasing, centre medicale, asociaţii de profil vor fi prezente în calitate de expozanţi la cea de-a XXI-a ediţie a ROMMEDICA. Mai multe detalii.

ITP Expo - TÂRGUL INTERNAŢIONAL DE TEXTILE ŞI PIELĂRIE Centrul Expozitional ROMEXPO Romexpo, ca principal vector de promovare internă şi internaţională a industriei, împreună cu reprezentanţi ai mediului de afaceri din domeniu şi-au propus prin organizarea acestui eveniment crearea unei noi platforme de afaceri interne şi internaţionale pentru industria uşoară. Conceptul de organizare cuprinde trei componente principale, „Contractare”, „Evenimente specifice”, „Vânzare în spaţii separate” şi va fi structurat pe

saloane tematice: - Salon de echipamente şi tehnologii pentru industria uşoară; - Salon de materii prime şi accesorii pentru industria uşoară; - Salon de produse textile, articole de îmbrăcăminte, respectiv pielărie şi încălţăminte din industria uşoară; - Salon de tendinţe şi design vestimentar; - Salonul internaţional pentru im-primarea textilelor, broderie, trans-fer şi flocking; - Salonul internaţional de franciză în industria uşoară; - Salon de servicii destinate industriei uşoare; Mai multe detalii: http://www.itp-expo.ro/.

TTR - Târgul de Turism al României Pavilionul Central - Centrul Expoziţional Romexpo TTR, mai mult decât o platformă ce susţine, de mai bine de 10 ani, turismul românesc şi dezvoltarea acestuia, reprezintă cea mai importantă manifestare de acest gen din România, reunind firme de elită din domeniu într-un format patronat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Ediţia de primavară a TTR 2011 se adresează agenţiilor de turism, tour operatorilor, autorităţilor şi asociaţiilor profesionale din turism, organizatorilor de congrese şi turism de afaceri, staţiunilor turistice şi complexelor balneare, hotelurilor, pensiunilor, agenţilor economici ce oferă servicii de alimentaţie publică în turism, servicii de transport, servicii financiare şi de asigurari, IT şi sisteme de rezervări, învăţământ şi formare profesională în turism, cultură şi agrement, editurilor şi

publicaţiilor de profil. Târgul de Turism al României are un caracter internaţional şi este destinat atât vizitatorilor specialişti în turism, din ţara şi din străinătate, dar şi publicului larg. Mai multe detalii: http://www.targuldeturism.ro/. Antique Market - Târg de obiecte de artă şi antichităţi Antique Market – Târg de obiecte de artă şi antichităţi – a cărui primă ediţie va fi organizată în Complexul Expozitional ROMEXPO între 31 martie - 3 aprilie 2011. Târgul îşi propune ca, pe întreaga perioadă de desfăşurare, să fie locul de întâlnire atât al artiştilor cât şi al iubitorilor de artă şi al colecţionarilor. Pentru aceasta, Antique Market îşi propune să găzduiască, pentru expunere şi evaluare, piese de mobilier şi decoraţiuni interioare, artă plastică, obiecte personale şi de colecţie, argintărie şi porţelanuri, bijuterii vechi, jucării, vehicule de epocă şi multe altele. Ne propunem, aşadar, să organizăm într-un cadru civilizat un eveniment de cât mai mare amploare, în care diferitele domenii din tematică să se completeze reciproc, aducându-şi fiecare propriul segment de public. Mai multe detalii: http://www.antiquemarket.ro/.

♦ Sursa: www.romexpo.ro

21

EVENIMENTE EXTERNE

Concursul Mondial al Camerelor de Comerţ 2011

Concursul Mondial al Camerelor de Comerţ 2011 oferă camerelor oportunitatea unică de a-şi prezenta natura inovativă a proiectelor şi

impactul măreţ la nivelul sistemului cameral şi al comunităţii de afaceri. Finaliştii vor avea ocazia de a-şi prezenta proiectele la cel de-al VII-lea Congres mondial al Camerelor care va avea loc în Mexico City.

Pentru informaţii suplimentare vizitaţi: www.worldchamberscompetition.org.

Expo 2012 pe Investiţii şi Branding Naţional (NBI Expo 2012)

Expo 2012 pe Investiţii şi Branding Naţional (NBI Expo 2012) este noul titlu apărut în rândul evenimentelor centrate pe promovarea relaţiilor de comerţ internaţional.

Guvernele naţionale au nevoie de elaborarea strategiilor de marketing centrate în mod explicit pe scala largă a posibilităţilor şi avantajelor economice pe care le poate oferi fiecare ţară. Acesta este motivul pentru care NBI Expo 2012 va deveni un podium internaţional al statelor, regiunilor sau al standurilor de promovare a investiţiilor şi a exporturilor.

NBI Expo 2012 este o platformă internaţională a statelor şi regiunilor pentru care recunoaşterea internaţională are o importanţă deosebită. Pentru mai multe informaţii şi lista evenimentelor, vizitaţi: www.b2fair.com.

22

▪ Cerere CPRO_1635507_7468 Numele firmei: Ruscoveana-Pop SRL Produs: Solicită colaborare cu firme din Polonia în vederea importului de materiale de construcţii. Data expirării: 22.08.2011 Mai multe detalii despre firmă şi datele de contact.

OPORTUNITĂŢI DE AFACERI DIN ROMÂNIA Pentru cereri de produse şi servicii de la companii româneşti apăsaţi aici.

▪ Cerere CPTR_30_560 Numele firmei: Eser Möble (prin Biroul de Promovare Comercial-Economică) Ţară: Turcia Produs: mobilier de lux pentru casă. Data expirării: 28.08.2011 Mai multe detalii despre firmă şi datele de contact. ▪ Cerere CPGR_60_558 Numele firmei: Fokis Environmental Technologies Trading (prin Biroul de Promovare Comercial-Economică) Ţară: Grecia Produs: Peleţi şi brichete lemn. Data expirării: 28.08.2011 Mai multe detalii despre firmă şi datele de contact. ▪ Cerere CPGR_60_559 Numele firmei: Authentic SA (prin Biroul de Promovare Comercial-Economică) Ţară: Grecia Produs: producţie de cearceafuri şi lenjerii de pat „AUTHENTIC” Data expirării: 28.08.2011 Mai multe detalii despre firmă şi datele de contact.

RESURSE INFORMAŢIONALE prin Sistemul Naţional de Informaţii de Afaceri (SNIA) ▪ Buletine informative; ▪ Ghiduri de afaceri şi pentru export; ▪ Informaţii de afaceri pe internet; ▪ Informaţii europene. Mai multe detalii.

OPORTUNITĂŢI DE AFACERI ŞI LICITAŢII PRIN

OPORTUNITĂŢI DE AFACERI DIN ROMÂNIA Pentru oferte de produse şi servicii de la companii româneşti apăsaţi aici.

▪ Oferta OPRO_1165829_7399 Numele firmei: Barleta SRL Produs: saci din hârtie, pungi şi saci pentru seminţe, pungi pentru farmacie, pungi pentru cumpărături. Data expirării: 26.07.2011 Mai multe detalii despre firmă şi datele de contact. ▪ Oferta OPRO_1231795_7334 Numele firmei: Hidraulica SRL Produs: furtunuri de cauciuc, furtunuri de presiune, furtunuri industriale, produse din gama furtunurilor. Data expirării: 13.07.2011 Mai multe detalii despre firmă şi datele de contact. ▪ Oferta OPRO_1208650_7380 Numele firmei: Stei SA Produs: pulovere pentru femei, pulovere pentru barbaţi. Data expirării: 24.07.2011 Mai multe detalii despre firmă şi datele de contact.

OPORTUNITĂŢI DE AFACERI DIN STRĂINĂTATE Pentru cereri de produse şi servicii de la companii şi organizaţii străine, apăsaţi aici.

23

OPORTUNITĂŢI DE AFACERI DIN STRĂINĂTATE

Pentru oferte de produse şi servicii de la companii şi organizaţii străine, apasaţi aici.

LICITAŢII INTERNAŢIONALE

Pentru licitaţii internaţionale apăsaţi aici.

▪ Oferta: OPLK_185_571 Numele firmei: Lotus (Lanka) Pvt. Ltd. (prin Camera de Comerţ din Sri Lanka) Ţară: Sri Lanka Produs: cacao şi produse preparate din cacao. Data expirării: 28.08.2011 Mai multe detalii despre firmă şi datele de contact. ▪ Oferta: OPZA_139_539 Numele firmei: Pro Quest Trading (prin BPCE Cape Town) Ţară: Africa de Sud Produsul: Cărbune, propunere de vanzare. Cantitate 50.000 t.m./lunar, total 600.000 t.m./an Data expirării: 22.08.2011 Mai multe detalii despre firmă şi datele de contact. ▪ Oferta OPTR_145_443 Numele firmei: Downtown Accessories Ţară: Turcia Produs: Genţi/sacoşe din piele cu cristale Swarovski. Data expirării: 17.07.2011 Mai multe detalii despre firmă şi datele de contact.

▪ Număr referinţă: LETN_58_165 Numele firmei organizatoare: Société Tunisienne de Sidérurgie ElFouladh Ţara: TUNISIA Numărul licitaţiei/cod de identificare la organizator: Nr. 32/2010 Obiectul licitaţiei: Furnizarea, supervizarea montajului şi punerii în funcţiune a două turnuri de răcire în structură prefabricată, conform indicaţiilor din caietul de sarcini. Produsele licitate: Furnizarea, supervizarea montajului şi a punerii în funcţiune a două turnuri de răcire în structura prefabricată, conform indicaţiilor din caietul de sarcini. Data expirării: 12.01.2011 Mai multe detalii despre firmă şi datele de contact.

▪ Număr referinţă LETR_182_272 Numele firmei: Turkey Hard Coal Authority (T.T.K. Zonguldak) Ţară: Turcia Licitaţie: spălare şi ambalare huilă la mina Üzülmez Tüvenan, Turcia Data expirării: 18.08.2011 Mai multe detalii despre firmă şi datele de contact.

24

UTILE

Catalogul Topul Naţional al Firmelor 2010

La 25 noiembrie, Camera de Comerţ şi Industrie a României a lansat în mod oficial Catalogul Topul Naţional al Firmelor 2010 (TNF 2010) în cadrul evenimentului Topul Naţional al Firmelor, organizat de Camera Naţională, la care firmele laureate

au primit trofee şi diplome. Catalogul prezintă cele 2143 de firme care se clasifică în Topul Naţional al Firmelor, cel mai prestigios clasament profesionist de companii, realizat anual de Sistemul Camerelor de Comerţ şi Industrie din România, în trei

formate: tipărit, CD-ROM şi website. Clasamentul ediţiei precedente (2009) poate fi vizualizat aici. Catalogul va fi distribuit firmelor româneşti şi străine, organizaţiilor, instituţiilor autohtone şi internaţionale care promovează şi sprijină afacerile (ambasade, centre de afaceri, consilii de export, Camere de Comerţ şi Industrie internaţionale). Talon de comandă catalog TNF 2010 Contact pentru informaţii suplimentare: Gela Rotaru Consilier economic Centrul Naţional de Informaţii de Afaceri, tel.: 021 319 01 69 fax: 021 311 21 10 e-mail: dpc@ccir.ro

Noua ediţie a broşurii INCOTERMS 2010 (în limba engleză) este acum disponibilă la Camera de Comerţ şi Industrie a României şi poate fi achiziţionată prin Comitetul Naţional al ICC România, la preţul de 45 euro/buc. (TVA inclus de 9%), plătibili în lei la cursul BNR la data efectuării plăţii în unul din conturile CCIR sau direct la caseria CCIR.

Pentru mai multe detalii referitoare la INCOTERMS 2010 sau pentru alte publicaţii ICC, vă rugăm contactaţi Comitetul Naţional ICC România: Irina Lucia Papadache e-mail: irina.papadache@ccir.ro tel.: 021 319 00 88 fax: 021 311 75 12.

Noua ediţie a broşurii INCOTERMS 2010

25

Se va majora bugetul destinat tinerilor debutanţi în afaceri?

Reacţia tinerilor români a depăşit orice aşteptări. După numai o săptămână de la lansarea Programului pentru stimularea infiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către tineri, program îndelung mediatizat şi aşteptat, au fost înregistrate 1.300 de solicitări, dintre care aproape 900 de rezervări şi 350 de înmatriculări efective de microîntreprinderi. Practic, dacă planurile de afaceri aferente înfiinţării acestor noi firme ale tinerilor debutanţi în afaceri, vor întruni punctajul necesar pentru a îndeplini cerinţele de finanţare, se poate spune că planul pentru acest an a fost chiar depăşit în doar şapte zile (!!!)- cifră ce reprezintă un record, dar şi premisa unor mari dezamăgiri ţinând cont de faptul că guvernanţii au alocat pentru anul bugetar 2011 doar suma de 21.000.000 lei, cu care şi-au propus să finanţeze 1.100 de microîntreprinderi (!) Ce vor face restul tinerilor care sunt în plină febră de construire a unor planuri de afaceri viabile... dar care nu au reuşit să fie printre primii veniţi - primii serviţi? Prima condiţie pentru a beneficia de programul deschis în baza Ordonanţei de urgenţă a guvernului nr 6/ 2011 este ca solicitantul să aibă cel mult vârsta de 35 de ani şi să declare pe propria răspundere că nu a mai fost acţionar, asociat sau membru AGA sau în Consiliulul de Administraţie din cadrul unei întreprinderi constituite în spaţiul economic European. O microîntreprindere ce aspiră să

primească ajutor financiar guvernamental nu poate avea mai mult de 5 acţionari debutanţi, iar obiectul de activitate nu poate cuprinde mai mult de 5 (cinci) grupe de activitate prevăzute în Codul CAEN (Rev 2). Reacţia tinerilor români a confirmat pe deplin concluziile unui studiu despre antreprenoriat, realizat anul trecut în rândul tinerilor din principalele centre universitare din ţară, care arăta că peste 70% dintre aceştia s-au gândit să îşi demareze propria afacere. Concretizarea acestor intenţii era mult mai mică, de aproximativ 17%, pentru că accesul la informaţii este încă destul de limitat, mult sub nivelul UE, astfel că, în România, 1 din 100 de tineri decid să înceapă o afacere pe cont propriu, faţă de 1 din 4 tineri în Cehia, Polonia sau Ungaria. Cele mai frecvente cauze invocate sunt lipsa banilor şi birocraţia, după cum se arată în Ghidul elaborat de Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderii Mici şii Mijlocii. În virtutea Programului pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către tineri, cei ce vor fi declaraţi eligibili vor putea beneficia de un ajutor nerambursabil din partea statului de până la 10.000 euro. Prin Legea bugetului de stat, se vor aloca, în fiecare an, la dispoziţia Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, fondurile pentru alocaţia financiară nerambursabilă mai sus menţionate, ce sunt gestionaţi de Agenţie. Nu putem decât să sperăm ca sumele

promise vor ajunge la timp în conturile noilor microîntreprinderi create în baza OUG nr 6/ 2011, pentru a le susţine lichidităţile şi a le menţine în viaţă. Este vorba despre o schemă transparentă de ajutor de minimis, care se poate acorda numai cu respectarea criteriilor prevăzute de Regulamentul Comisiei Europene.

Cât reprezintă o picătură într-un ocean? „Este singurul program care se adresează celor care nu au avut niciodată o afacere, într-un moment când nicio bancă nu creditează nu start-upurile, ci oameni care nau au avut niciodată nicio afacere, deci expuşi la un grad de risc foarte mare”, a declarat dl Dumitru Nancu, vicepreşedintele Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderii Mici şii Mijlocii.

26

Programul este într-adevăr unic în România sub multiple aspecte. Enumerăm aici câteva dintre principalele facilităţi fiscale acordate microîntreprinderilor S.R.L. – D. - Acordarea de către Agenţie a unei alocaţii financiare nerambur-sabile reprezentând cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 de euro -

echivalentul în lei – din valoarea totală a cheltuielilor eligibile afe-rente planului de afaceri. Atenţie însă, pentru că alocaţiile financiare nerambursabile se acordă în limita sumelor aprobate cu această destinaţie în bugetul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.(!!!) - Se acordă acces la credit bancar, din partea CEC Bank, banca selectată în urma anunţului oficial şi garanţie din partea Fondului Naţional de Garantare al Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii S.A. – I.F.N. (F.N.G.C.I.M.M.) în vederea realizării planurilor de afa-ceri acceptate de Agenţie. Garanţia un acoperă mai mult de 80% din valoarea creditului solicitat, în limita sumei de 80.000 euro, echivalentul în lei. Comisionul perceput de (F.N.G.C.I.M.M.), este 2,5%, respectiv cu 1,3% mai mic decat comisionul peentru celelalte firme, iar dobânda pentru creditul în lei este 6,94%, (ROBOR la 6 luni) + 3%, mult sub nivelul pieţei. Nu se percepe comision pentru returnarea creditului înainte termenului. Creditul se acordă pentru 5 ani, cu un an de graţie. - Scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, reprezentând 20,8% - o povara fiscală foarte mare, potrivit legii - pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult 4 (patru) salariaţi, angajaţi pe perioadă nedeterminată. Cele patru salarii nu trebuie să depăşească câştigul salarial mediu brut lunar din anul anterior (aprox 1500 de lei). Pentru

fiecare salariat, scutirea nu se acordă pentru veniturile salariale lunare care depăşesc acest cuantum. - Scutirea de la plata taxelor pentru operaţiunile de înmatriculare efec-tuate la Oficiile Registrului Comerţului, pentru înregistrarea mi-croîntreprinderii SRL –D. Prin program se finanţează investiţiile în active corporale refe-ritoare la: terenuri pentru realizarea de construcţii şi/sau amenajare efec-tuate în cadrul proiectului, destinate activităţii pentru care s-a solicitat finanţarea; construcţii pentru desfa-surarea activităţii pentru care s-a so-licitat finanţarea; achiziţionarea de spaţii destinate realizării activităţii pentru care s-a solicitat finanţare, respectiv: spaţiu de birouri , spaţiu de producţie, spaţiu de desfăşurare activităţi comerciale şi prestări servi-cii, spaţiu de depozitare. De aseme-nea, programul acoperă cheluielile cu achiziţionarea de mobilier pentru dotarea spaţiilor amenajate destinate activităţii pentru care s-a solicitat finanţarea; echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru, aparate şi instalaţii de măsură, con-trol şi reglare, tehnica de calcul, etc; mijloace de transport, cu excepţia achiziţiei de vehicule de transport rutier de mărfuri, solicitate de între-prinderile care efectuează transport rutier de mărfuri în numele terţilor. Şi investiţiile în active necorporale sunt eligibile, respectiv în: brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi active similare(francize, etichetare ecologică, etc.) Este singurul program care finanţează şi alte costuri de operare,cum ar fi: costurile de înfiinţare a firmei, autorizaţii, costuri curente în materii prime, mărfuri, materiale consumabile, materiale auxiliare, costuri de personal (salarii, costuri asigurări sociale), de training şi formare personal şi costuri de

întreţinere, chirii etc. Obligaţii şi restricţii Nu primesc finanţare firmele ca-re au ca obiect de activitate: inter-medieri financiare şi asigurări, activităţi de reasigurare, activităţi de administrare a fondurilor de tranzacţii imobiliare; activităţi de jocuri de noroc şi pariuri; producţie sau comercializare de armament, muniţii, explozibili, tutun, alcool, substanţe aflate sub control naţional, substanţe şi preparate stu-pefiante şi psihotrope: fabricarea şi comercializarea băuturilor alcooli-ce etc. Nu se finanţează rambursarea cre-ditelor bancare, obligaţiile faţă de bugetele locale şi de stat, achiziţia de echipament second-hand, amen-zi, penalităţi etc. Tinerii întreprinzători au şi o serie de obligaţii specifice, dintre care menţionăm: - notificarea în scris cu privire la înfiinţare a Oficiului Teritorial pen-tru I.M.M. şi Cooperaţie(O.T.I.M.M.C.) al Agenţiei, în a cărui rază de competenţă îşi are sediul, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la înregistrare; - să angajeze, cu contract de muncă pe durată nedeterminată, cu normă întreagă şi să menţină în activitate cel puţin 2 (doi) salariaţi de la momentul obţinerii facilităţilor, până la pierderea calităţii de microîntreprindere aparţinând întreprinzătorului debu-tant; - să reinvestească, anual, cel puţin 50% din profitul realizat în anul fiscal precedent. Ce profit trebuie să aibă această microîntreprindere pentru a putea restitui şi creditul bancar, în aceste condiţii extrem de severe, ţinând cont şi de restânge-rea generală a pieţei, rămâne de văzut. Cu siguranţă, nu le va fi

27

foarte uşor, dar, tinereţea învinge multe... Este „singurul program în care întreprinzătorul nu se întâlneşte direct cu funcţionarul public; aplicaţia se depune on line, punc-tajul şi evaluarea făcându-se ime-diat, în momentul completării aplicaţiei”, a punctat Dumitru Nan-

cu, vicepreşedintele Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Progra-melor pentru Întreprinderii Mici şii Mijlocii. În orice caz, apariţia programului a fost salutată de Comisia Europeană, care îl va evidenţia ca exemplu de “best practice”în cadrul Săptămânii europene a IMM-urilor. De

asemenea, pentru valenţele sale pozitive, acest tip de program urmează să fie adoptat şi de Ungaria şi Grecia, am aflat de la dl Dumitru Nancu.

♦ A consemnat Sorina Voica,

Senior Editor -Together for Your Business

CRITERII DE EVALUARE A PLANULUI DE AFACERI

Nr. crt. Criterii Punctaj

Domeniul de activitate al microîntreprinderii “S.R.L. – D.”

A 1 Producţie 20 2 Servicii 15 3 Comerţ şi alte activităţi 10

Planul de afaceri conduce la crearea de noi locuri de muncă permanente în cadrul microîntreprinderii “S.R.L. – D.”

B

4 Numărul de locuri de muncă permanente (cu normă întreagă) nou create este mai mare sau egal cu 4

20

5 Numărul de locuri de muncă permanente (cu normă întreagă) nou create este mai mare sau egal cu 3

15

6 Numărul de locuri de muncă permanente (cu normă întreagă) nou create este mai mare sau egal cu 2

10

Ponderea investiţiilor în cheltuielile aferente Planului de afaceri

C 6 Ponderea investiţiilor peste 80% 20 7 Ponderea investiţiilor peste 60% 15 8 Ponderea investiţiilor peste 40% 10

Localizarea activităţii microîntreprinderii “S.R.L. – D.”

D 9 Mediul rural 10

10 Mediul urban 5

Utilizarea noilor tehnologii şi promovarea societăţii informaţionale

E

12

Implementarea Planului de afaceri conduce la creşterea gradului de utilizare a tehnologiilor noi, moderne şi/sau a soluţiilor informatice în procesul de producţie/ prestare servicii. Planul de afaceri are potenţial inovativ şi / sau creativ.

10

13

Implementarea Planului de afaceri nu conduce la creşterea gradului de utilizare a tehnologiilor noi, moderne şi/sau a soluţiilor informatice în procesul de producţie / prestare servicii (potenţialul inovativ şi / sau creativ al proiectului este nesemnificativ)

5

Schema de finanţare

F 14 Schema de finanţare cu credit bancar 20 15 Schema de finanţare fără credit bancar 10

Total puncte obţinute Punctajul maxim care se poate obţine este de 100 de puncte. Punctajul minim care se poate obţine este de 50 de puncte. Punctajul minim pentru accesarea programului este de 60 de puncte. La punctaje egale va prevala numărul de înregistrare on-line.

28

„Small Business Act” pentru Europa întăreşte micile întreprinderi şi este motorul creşterii economice Strategia Europa 2020 şi economia europeană se bazează în mare măsură pe valorificarea potenţialului de care dispun întreprinderile mici şi mijlocii (IMM). În UE, aproximativ 23 de milioane de IMM-uri asigură locuri de muncă pentru 67% din forţa de muncă din sectorul privat. Small Business Act (SBA) este cadrul de politici al UE destinat să întărească IMM-urile pentru ca acestea să crească şi să creeze locuri de muncă. Între 2008 şi 2010, Comisia şi statele membre UE au implementat acţiuni stabilite în SBA pentru uşurarea sarcinii administrative, facilitarea accesului IMM-urilor la finanţare şi sprijinirea accesului lor la noi pieţe. Chiar dacă cele mai multe dintre iniţiativele prevăzute de SBA au fost declanşate, o reexaminare a stadiului actual al implementării arată că mai sunt multe de făcut pentru ajutorarea IMM-urilor. Vicepreşedintele Comisiei Europene, Antonio Tajani, Comisar pentru industrie şi antreprenoriat, a declarat: „IMM-urile reprezintă peste 99 % din totalul întreprinderilor şi angajează peste 90 de milioane de persoane în Europa. Ele reprezintă motorul economiei noastre şi trebuie să rămână puternice, competitive şi inovatoare. Statele membre trebuie să acţioneze rapid pentru asigurarea implementării depline a Small Business Act.”

Iniţiative SBA de succes începând din 2008 şi până în prezent Small Business Act este primul cadru de politici cuprinzător pentru IMM-uri al UE şi al statelor membre ale acesteia. De la adoptarea sa, în iunie 2008, s-au înregistrat progrese considerabile prin acţiuni de întărire a IMM-urilor în mai multe privinţe: - 100.000 de IMM-uri au beneficiat de pe urma instrumentelor financiare ale programului-cadru pentru inovaţie şi competitivitate, creând peste 100.000 de locuri de muncă; - prin directiva privind întârzierea în efectuarea plăţilor, autorităţilor publice li se cere, în prezent, să îşi plătească furnizorii în termen de 30 de zile, îmbunătăţind fluxul de li-chidităţi al întreprinderilor; - în majoritatea statelor membre, timpul şi costurile necesare pentru înfiinţarea unei întreprinderi s-au redus considerabil, scăzând media UE pentru o societate privată cu răspundere limitată de la 12 zile şi 485 de euro în 2007, la 7 zile şi 399 de euro în 2010. - procedurile online eficientizate şi oportunităţile de ofertare în comun au făcut ca participarea la achiziţii publice să fie mai uşoară pentru IMM-uri; - noul Centru UE pentru IMM-uri din China sprijină accesul IMM-urilor pe pieţele chineze. Chiar dacă toate statele membre au recunoscut importanţa unei puneri

în aplicare rapide a SBA, abordarea adoptată şi rezultatele obţinute variază considerabil între statele membre. Reexaminarea subliniază faptul că statele membre trebuie să îşi intensifice eforturile de promovare a antreprenoriatului şi a IMM-urilor pentru susţinerea spiritului antreprenorial în climatul economic dificil de astăzi. Un nou impuls pentru SBA Comisia este decisă să continue să acorde prioritate IMM-urilor. Pentru a reflecta cele mai recente evoluţii economice, pentru a alinia SBA la priorităţile Strategiei Europa 2020 şi pentru a îmbunătăţi continuu mediul de afaceri pentru IMM-uri, reexaminarea propune noi acţiuni în mai multe domenii prioritare: Îmbunătăţirea accesului la finanţare pentru investiţii şi dezvoltare - acces la garanţii de împrumut pentru IMM-uri prin mecanisme consolidate de garantare a împrumuturilor; - plan de acţiune pentru îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţare, inclusiv a accesului la pieţe de capital de risc, precum şi măsuri orientate către sensibilizarea investitorilor la oportunităţile oferite de IMM-uri; - acordarea pentru toate băncile, indiferent de dimensiuni, a posibilităţii de a implementa cu uşurinţă împrumuturi ale BEI şi instrumente UE.

29

Reglementare inteligentă pentru a le oferi IMM-urilor posibilitatea de a se concentra asupra activităţilor de bază - legislaţie UE îmbunătăţită printr-un test IMM pentru propunerile legislative ale Comisiei, acordându-se o atenţie specială diferenţelor între microîntreprinderi, întreprinderile mici şi cele mijlocii; - realizarea de „ghişee unice” în statele membre pentru facilitarea procedurilor administrative; - ţinte cuantificate pentru reducerea „supralegiferării”, practică a organismelor naţionale prin care se depăşesc termenii directivelor UE la transpunerea acestora în legislaţia naţională. Utilizarea deplină a pieţei unice - propunere pentru o bază de impozitare consolidată comună pentru întreprinderi;

- măsuri pentru facilitarea recuperării transfrontaliere a creanţelor; - revizuire a sistemului european de standardizare pentru realizarea unor standarde mai favorabile IMM-urilor şi mai uşor accesibile; orientări pentru utilizarea de către IMM-uri a normelor de etichetare a originii. Sprijinirea IMM-urilor pentru a face faţă problemelor globalizării şi schimbării climatice - propunere privind sprijinirea IMM-urilor pe pieţe din afara UE; - o nouă strategie pentru grupuri şi reţele competitive la nivel global; - acţiuni specifice privind transferul regional de cunoştinţe între experţi în mediul înconjurător şi energie din cadrul Reţelei întreprinderilor europene.

De asemenea, reexaminarea propune o guvernanţă consolidată pentru implementarea SBA, cu organizaţiile oamenilor de afaceri în prima linie. Acţiunile schiţate mai sus reprezintă o selecţie limitată. Pentru o listă completă a acţiunilor, a se vedea reexaminarea SBA - http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/small-business-act/files/sba_review_en.pdf care oferă mai multe exemple de implementare cu succes a SBA şi a principiului „a gândi mai întâi la scară mică” în statele membre. Pentru informaţii suplimentare: http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/small-business-act/

♦ Sursa: Rapid, 23 februarie 2011

Lansarea Raportului privind Sistemele Inteligente de Măsurare a Energiei în Europa În cadrul proiectului SmartRegions a fost dat spre publicare Raportul Smart Metering în Europa. Acest raport amplu analizează dezvoltarea în Europa a sistemelor inteligente de măsurare a energiei şi a serviciilor de măsurare. Raportul include particularităţi detaliate ale ţărilor membre ale Uniunii Europene şi Norvegiei precum şi studii de caz asupra unor servicii conexe care încurajează comportamentul activ al consumatorilor pentru aplatizarea curbei de sarcină. Raportul poate fi descărcat de pe website-ul proiectului, www.smartregions.net.

Procesul de adoptare în Europa a sistemelor inteligente de contorizare este extrem de dinamic şi sprijinit într-o mare măsură de reglementări la nivel naţional. Datorită legislaţiei Uniunii Europene, precum Directiva Serviciilor de Energie şi al 3-lea Pachet Legislativ pentru Energie, majoritatea ţărilor europene au implementat sau sunt pe cale să implementeze cadrul juridic pentru instalarea contoarelor inteligente. Există, însă, ţări precum Danemarca, Finlanda, Franţa, Irlanda, Italia, Malta, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia şi Marea Britanie care pot fi considerate ca având o evoluţie dinamică. Acestea fie au decis deja asupra

obligativităţii unui plan de instalare a contoarelor inteligente, fie au implementat programe pilot importante care deschid drumul pentru luarea unei decizii ulterioare. Actori principali de pe piaţa de contoare, precum Germania, Republica Cehă sau România nu au stabilit încă cerinţe legale pentru implementarea pe scară largă a sistemelor inteligente de măsurare. Totuşi, companiile din domeniul energiei electrice implicate în această acţiune continuă activitatea de instalare a contoarelor inteligente fie datorită efectelor sinergetice interne, fie ca urmare a cerinţelor clienţilor.

30

În alte ţări situaţia este şi mai ambiguă fiind marcată de dezbateri intense, fără o finalitate clară. În sfârşit, mai există şi categoria ţărilor „nehotărâte” sau „întârziate” unde iniţiativele în acest domeniu au fost demarate recent sau unde sistemele inteligente de măsurare nu constituie încă o preocupare. Cu toate aceastea, chiar şi în cadrul acestei ultime categorii este previzibil ca legislaţia europeană să impună demararea unor acţiuni. Figura următoare prezintă o viziune grafică asupra situaţiei juridice şi a reglementărilor aferente implementării sistemelor inteligente de măsurare şi a serviciilor aferente pentru atingerea obiectivului principal, adică stimularea reducerii consumului de energie prin eficienţă economică şi aplatizarea curbei de sarcină.

Infrastructura de măsurare este doar o condiţie necesară implementării sistemelor inteligente de tarifare, şi trebuie utilizată împreună cu servicii şi programe inovative pentru realizarea unui management energetic mai bun, prin diverse modalităţi de premiere, automatizarea intervenţiilor şi informaţii detaliate aupra consumului.

Proiectul SmartRegions se concentrează pe servicii inovative de măsurare (cum ar fi sisteme de plată informatizate şi feedback, tarife variabile şi servicii de control al consumului) care sunt mult mai atractive în ceea ce priveşte eficientizarea transferului de energie către utilizatorii finali şi reducerea vârfului de consum. Deja sunt disponibile instrumente de feedback pentru afişarea informaţiilor precum display-urile instalate la consumator sau afişarea şi accesul datelor de la distanţă prin intermediul telefoanelor mobile sau internet. Un număr de companii de furnizare testează şi operează, de asemenea, funcţii inovative, precum răspunsul la cerere şi soluţii de control direct al consumului cu scopul de a aplatiza curba de sarcină. Raportul listează

proiecte care sunt fie încheiate, fie în curs de desfăşurare. Este de subliniat faptul că numai prin adoptarea de noi servicii de măsurare se va putea exploata inteligent infrastructura de contorizare a energiei rezultând astfel o valoare adaugată semnificativă pentru utilizatorul final, singura capabilă să evidenţieze avantajele reale ale măsurării inteligente care vor fi

(şi trebuie să fie) comparate cu costurile conexe suportate de către consumatori. Raportul Smart Metering în Europa este întocmit în cadrul proiectului „SmartRegions – Promoting best practices of innovative smart metering services to European regions” finanţat de către Intelligent Energy – Europe (IEE). Raportul poate fi descărcat gratuit de pe website-ul proiectului, www.smartregions.net. Raportul Smart Metering în Europa răspunde la următoarele întrebări: - Care este legislaţia europeană care coordonează implementarea măsurării inteligente în Europa? - Cum se prezintă situaţia în statele membre UE cu privire la introducerea contoarelor inteligente? - Care ţări sunt promotoare şi care sunt soluţiile pe care le-au ales referitor la măsurările inteligente? - Care sunt strategiile de implementare pe scară largă a sistemelor inteligente de contorizare a energiei în diferite ţări? - Ce fel de servicii de informare şi de feedback sunt oferite şi experimentate în Europa? - Au avut efecte pozitive pe piaţa nordică încercările de tarifare variabilă şi de aplicare a unor tarife diferenţiate pe intervale orare? - Care au fost programele de control direct al consumului deja implementate în Europa? Mai multe detalii: www.smartregions.net

♦ Sursa: ISPE

31

Site-ul oficial al Programului de cooperare transnaţională SEE

În cadrul proiectului Programul de cooperare transnaţională Sud Es-tul Europei a fost finalizat site-ul oficial www.sudestul-europei.ro . Beneficiarul este Ministerul Dez-voltării Regionale şi Turismului. Programul de cooperare transna-ţională SEE va sprijinii partici-parea statelor nemembre ale Uni-unii Europene din aria geografică eligibilă stabilită pentru instrumen-tul de pre-aderare şi politica euro-peană de vecinătate. Obiectivul general al programului este de a intensifica procesul de integrare teritorială, economică şi socială în sud-estul Europei şi de a contribui la creşterea gradului de

coeziune, stabilitate şi competitivitate a ariei eligibile prin dezvoltarea de parteneriate transnaţionale şi acţiuni comune în domenii de importanţă strategică. Obiectivele specifice se referă la sprijinirea inovării, antreprenoriatului, economiei cunoaşterii şi societăţii informaţionale prin acţiuni concrete de cooperare şi rezultate vizibile, la creşterea atractivităţii regiunilor şi oraşelor luând în calcul dezvoltarea durabilă, accesibilitatea şi calitatea mediului înconjurător prin abordarea integrată şi acţiuni concrete de cooperare şi rezultate cuantificabile.

Axele prioritate definite prin program sunt următoarele: Axa prioritară 1 : Facilitarea inovării şi a antreprenoriatului; Axa prioritară 2: Protecţia şi creşterea calităţii mediului înconjurător; Axa prioritară 3: Creşterea gradului de accesibilitate; Axa prioritară 4: Dezvoltarea singergiilor transnaţionale pentru zonele cu potenţial de dezvoltare. Site-ul realizat este unul complex, cu pagini dinamice şi statice, cu filtre distincte pentru diferitele tipuri de secţiuni, cu o secţiune securizată dedicată membrilor şi cu o complexă interfaţă de administrare ce permite actualizarea rapidă a informaţiilor din site, adăugarea de apeluri, de evenimente, gestiunea membrilor şi multe alte facilităţi. Site-ul beneficiază şi de un calendar interactiv care indică vizitatorilor, folosind coduri de culori, evenimentele viitoare, oferind membrilor şi posibilitatea înscrierii la un astfel de eveniment.

♦ Iuliana Mihalcea

Biroul Instrumente Media

32

Prezenţa reprezentanţilor industriei software la CeBIT- sprijinită cu aproape 180.000 de euro În contextul unei creşteri de 10% a exportului românesc de software, companiile încearcă să câştige noi contracte în străinătate, în special pe pieţele vestice, participând la cel mai mare târg european de TI, Ce-BIT, la Hanovra. Statul român a alocat 178.000 de euro pentru or-ganizarea standului naţional, sumă în scădere cu 11% faţă de anul tre-cut.

Companiile româneşti care par-ticipă la CeBIT sunt: Allview, AMBO Software, Arobs Transilva-nia Software, Avangate, Code-spring, Contico Technologies, Di-rect Vision, ENEA Services România, Feper, iQuest Technolo-gies, IT Six Global Services, MosaIQ, Pentalog, Romsoft şi Ropardo.

Această a X-a participare a com-paniilor româneşti la CeBIT, cel mai mare târg european TI&C, este organizată şi finanţată prin Programul de promovare a ex-porturilor, derulat de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediu-lui de Afaceri, Direcţia de Comerţ Exterior – MECMA/DCE, îm-preună cu Centrul Român de Pro-movare a Comerţului şi Investi-ţiilor Străine – CRPCIS.

♦ Sursa: www.fin.ro

33

Intră pe www.amaltea.ro şi descoperă CELE MAI BUNE CĂRŢI DE DEZVOLTARE

PERSONALĂ.

34

CASETA REDACŢIONALĂ Oana Alexe - Redactor coordonator şi tehnoredactor REDACŢIE Iuliana Mihalcea - Redactor şi corectură Alexandra Dumitriu - Redactor şi corectură COLABORĂRI Sorina Voica - Senior editor al revistei „Together for Your Business” Radu Duma - Senior editor al revistei „Together for Your Business” Valentin Iancu - Fotografii evenimente CCIR În conformitate cu legea 365/2002 privind comerţul electronic, acest me-saj nu este şi nu poate fi considerat SPAM, deoarece conţine datele noas-tre de identificare şi instrucţiuni de dezabonare. V-a fost trimis din următoarele motive: sunteţi un client al organizaţiei noastre, sunteţi în baza noastră de date ca urmare a unor corespondenţe anterioare, adresa dvs. a fost selectată dintr-o bază de date la care aţi subscris. În cazul în care doriţi să nu mai primiţi „e-infoBusiness”, vă rugăm să trimiteţi un e-mail la adresa oana.gutu@ccir.ro cu titlul „Dezabonare” şi să ne indicaţi adresa de e-mail pe care doriţi să o scoatem din lista abonaţilor. Daca doriţi să vă abonaţi la buletinul informativ al CCIR „e-infoBusiness”:

CLICK AICI

AFILIERI ALE CCIR:

Eurochambres - Asociaţia Camerelor de Comerţ Europene

ICC - Camera de Comerţ Internaţională

ABC- Asociaţia Camerelor de Comerţ din Balcani

BSEC - Consiliul de Afaceri al Cooperării Economice a Zonei Mării Negre