1

PROPUNERI DE AMENDAMENTE ALE CAMERELOR DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE DIN ROMÂNIA PENTRU PROIECTUL

CODULUI FISCAL

TITLU/

CAPITOL/

Nr. art./alin

FORMA ACTUALĂ DIN

PROIECTUL CODULUI FISCAL

AFLAT ÎN DEZBATERE

MODIFICAREA PROPUSĂ MOTIVAŢIE

TITLUL II IMPOZITUL PE PROFIT

Regândirea cheltuielilor nedeductibile şi a cheltuielilor deductibile

limitat, în sensul lărgirii plajei de cheltuieli deductibile fiscal, care ar

conduce la lărgirea consumului (fiscalizarea unor operaţiuni, care în

lipsa deductibilităţii lor, contribuabilul este tentat să nu le includă în

costurile sale şi implicit furnizorul acestor operaţiuni nu le fiscalizează)

şi la creşterea colectării impozitelor indirecte (TVA, accize etc) care

ocupă o pondere mult mai mare în bugetul de stat faţă de impozitul

pe profit.

Tinând seama că la majoritatea

companiilor cota reală de

impozit pe profit, determinată

ca raport între impozitul pe

profit şi profitul contabil brut,

este cuprinsă între 20-25% (şi

nu de 16%) presiunea fiscală

privind impozitarea profitului

este destul de mare, ţinând

seama că profitul net distribuit

este supus şi el impozitării cu

impozit pe dividente în cotă de

16%, ajungându-se astfel la o

impozitare totală a profitului

distribuit cu o cotă de impozit

cuprinsă în majoritatea

cazurilor între 32,8% şi 37%.

O lărgire a plajei cheltuielilor

deductibile fiscal ar avea ca

efect o încurajare a consumului

cu consecinţa creşterii bazei de

impozitare la impozitele

indirecte.

Art.15 (3) In cazul organizaţiilor

nonprofit, organizaţiilor

sindicale şi organizaţiilor

patronale, pentru calculul

rezultatului fiscal sunt

neimpozabile si veniturile

realizate, pana la nivelul

echivalentului in lei a 15.000

euro intr-un an fiscal, dar nu

mai mult de 10% din

veniturile totale

neimpozabile prevăzute la

alin. (2). Aceste organizaţii

datorează impozit pe profit

pentru partea din profitul

impozabil care corespunde

veniturilor, altele decât cele

considerate venituri

neimpozabile, potrivit

alin.(2) sau potrivit

prezentului alineat, asupra

careia se aplica cota

prevazuta la art.17 sau

art.18, dupa caz.

In cazul organizaţiilor nonprofit,

organizaţiilor sindicale şi organizaţiilor

patronale, pentru calculul rezultatului

fiscal sunt neimpozabile si veniturile

realizate, pana la nivelul echivalentului

in lei a 30.000 euro intr-un an fiscal,

dar nu mai mult de 10% din veniturile

totale neimpozabile prevăzute la alin.

(2). Aceste organizaţii datorează

impozit pe profit pentru partea din

profitul impozabil care corespunde

veniturilor, altele decât cele

considerate venituri neimpozabile,

potrivit alin.(2) sau potrivit prezentului

alineat, asupra careia se aplica cota

prevazuta la art.17 sau art.18, dupa

caz.

Datorita veniturilor din

proiectele cu finantare

nerambursabila, exista o mare

discrepanta intre echivalentul

in lei a sumei de 15.000 euro si

suma rezultata din aplicarea

procentului de 10% asupra

veniturilor totale

neimpozabile;

Art. 22 (1) Profitul investit în

echipamente tehnologice -

(1) Profitul investit în echipamente

tehnologice - maşini, utilaje şi instalaţii

Sectorul IT reprezintă pilonul

high-tech al României, cu

2

maşini, utilaje şi instalaţii de

lucru - astfel cum sunt

prevăzute în subgrupa 2.1

din Catalogul privind

clasificarea şi duratele

normale de funcţionare a

mijloacelor fixe, folosite în

scopul desfăşurării activităţii

economice, este scutit de

impozit.

(2)…………………………………….

(11) ....................................

de lucru - astfel cum sunt prevăzute în

subgrupa 2.1 din Catalogul privind

clasificarea şi duratele normale de

funcţionare a mijloacelor fixe, în

calculatoare și periferice așa cum

sunt prevăzute în subgrupa 2.2.9 din

Catalogul privind clasificarea şi

duratele normale de funcţionare a

mijloacelor fixe, software, şi în

mijloace de transport-astfel cum sunt

prevăzute în subgrupa 2.3. din

Catalogul privind clasificarea şi

duratele normale de funcţionare a

mijloacelor fixe , folosite în scopul

desfăşurării activităţii economice, este

scutit de impozit.

Alineat nou. (1^1) Scutirea prevăzută

la aliniatul 1) nu se aplică pentru

autoturismelor, cu excepţia celor

utilizate pentru activitatea de

taximetrie.

(2) …………………………………….

(11)........................................................

Aliniatele 2)-11) se vor modifica în

mod corespunzător, în sensul înlocuirii

sintagmei “echipamente tehnologice”

cu “mijloacele fixe prevăzute la

aliniatul 1)”.

rezultate recunoscute la nivel

mondial. Pentru o mai bună

dezvoltare a acestui sector,

legea ar trebui să permită

scutirea reinvestirii profitului

în mijloacele care deservesc

acest sector.

Sectorul de transport este unul

din cele mai vulnerabile

sectoare ale economiei, fiind în

pemanenţă supus riscului de

piaţă (riscul valutar, riscul de

preţ), riscului ratei dobânzii şi

nu în ultimul rând riscului de

lichiditate. Ţinând seama de

dificultăţile cu care se

confruntă firmele de transport

în ceea ce priveşte asigurarea

surselor de finanţare pentru

investiţiile efectuate, scutirea

de impozit pentru profitul

reinvestit în capacităţile de

producţie (care în cazul

firmelor de transport sunt

reprezentate în marea lor

majoritate de mijloacele de

transport) ar reprezenta o

facilitate menită să asigure un

plus de finanţare din surse

proprii.

Art. 25 (4) m) 50% din cheltuielile

aferente vehiculelor rutiere

motorizate care nu sunt

utilizate exclusiv în scopul

activităţii economice, cu o

masă totală maximă

autorizată care să nu

depăşească 3.500 kg şi care

să nu aibă mai mult de 9

scaune de pasageri,

incluzând şi scaunul

şoferului, aflate în

proprietatea sau în folosinţa

contribuabilului. Aceste

cheltuieli sunt integral

deductibile pentru situaţiile

în care vehiculele respective

se înscriu în oricare dintre

următoarele categorii:

1. vehiculele utilizate

exclusiv pentru servicii de

urgenţă, servicii de pază şi

protecţie şi servicii de

curierat;

2. vehiculele utilizate de

agenţii de vânzări şi de

Se elimină. Pornind de la principiul

declarat la art.25 alin.(1),

cheltuielile deductibile sunt

cele efectuate în scopul

activității economice. Rămâne

la latitudinea organului fiscal să

stabilească, cu ocazia unui

control, dacă vehiculele rutiere

sunt sau nu sunt utilizate în

scopul activității economice și

să efectueze ajustările

necesare.

3

achiziţii;

3. vehiculele utilizate pentru

transportul de persoane cu

plată, inclusiv pentru

serviciile de taximetrie;

4. vehiculele utilizate pentru

prestarea de servicii cu

plată, inclusiv pentru

închirierea către alte

persoane sau pentru

instruire de către şcolile de

şoferi;

5. vehiculele utilizate ca

mărfuri în scop comercial.

Cheltuielile care intră sub

incidenţa acestor prevederi

nu includ cheltuielile privind

amortizarea.

În cazul cheltuielilor aferente

vehiculelor rutiere

motorizate reprezentând

diferente de curs valutar

înregistrate ca urmare a

derulării unui contract de

leasing, limita de 50% se

aplică asupra diferenţei

nefavorabile dintre

veniturile din diferenţe de

curs valutar/ veniturile

financiare aferente

creanţelor şi datoriilor cu

decontare în funcţie de

cursul unei valute, rezultate

din evaluarea sau

decontarea acestora şi

cheltuielile din diferenţe de

curs valutar/cheltuielile

financiare aferente;

Art.27 (6) (6) Dobânzile şi pierderile

din diferenţe de curs valutar,

în legătură cu împrumuturile

obţinute direct sau indirect

de la bănci internaţionale de

dezvoltare şi organizaţii

similare, menţionate în

norme, şi cele care sunt

garantate de stat, cele

aferente împrumuturilor

obţinute de la instituţiile de

credit române sau străine,

instituţiile financiare

nebancare, de la persoanele

juridice care acordă credite

potrivit legii, precum şi cele

obţinute în baza

obligaţiunilor admise la

(6) Dobânzile şi pierderile din

diferenţe de curs valutar, în legătură

cu împrumuturile obţinute direct sau

indirect de la bănci internaţionale de

dezvoltare şi organizaţii similare,

menţionate în norme, şi cele care sunt

garantate de stat, cele aferente

împrumuturilor obţinute de la

instituţiile de credit române sau

străine, instituţiile financiare

nebancare, de la persoanele juridice

care acordă credite potrivit legii, cele

obţinute în baza obligaţiunilor admise

la tranzacţionare pe o piaţă

reglementată precum și dobânzile

aferente împrumuturilor obținute de

instituțiile financiare nebancare nu

intră sub incidenţa prevederilor

În vederea excluderii limitării

deductibilității aferente

dobânzilor care se datorează

pentru împrumuturile obținute

de instituțiile financiare

nebancare de la entități

nebancare.

În opinia noastră, actualul

tratament fiscal constituie un

impediment în susținerea

activității de creditare a

clientelei, activitatea principală

a IFN-urilor, pentru că se

restrânge accesul la o sursă

importantă de finanțare și

anume, împrumuturile

obținute de la proprii asociați

și de asemenea de la societăți

4

tranzacţionare pe o piaţă

reglementată nu intră sub

incidenţa prevederilor

prezentului articol.

prezentului articol."

comerciale, asociații sau

fundații care au un surplus de

lichidități pe care ar fi dispuși

să împrumute către aceste IFN-

uri, dar nu o vor face, pentru că

IFN-urile nu pot oferi o

dobândă atractivă (prin

limitarea deductibilității

cheltuielilor cu aceste

dobânzi).

Art. 28 (1) .......................................

(5) Regimul de amortizare

pentru un mijloc fix

amortizabil se determină

conform următoarelor

reguli:

a) în cazul construcţiilor, se

aplică metoda de amortizare

liniară;

b) în cazul echipamentelor

tehnologice, respectiv al

maşinilor, uneltelor şi

instalaţiilor, precum şi

pentru computere şi

echipamente periferice ale

acestora, contribuabilul

poate opta pentru metoda

de amortizare liniară,

degresivă sau accelerată;

c) în cazul oricărui alt mijloc

fix amortizabil,

contribuabilul poate opta

pentru metoda de

amortizare liniară sau

degresivă.

(1) .........................................................

(5)Regimul de amortizare pentru un

mijloc fix amortizabil se determină

conform următoarelor reguli:

a) în cazul construcţiilor, se aplică

metoda de amortizare liniară;

b) în cazul echipamentelor

tehnologice, respectiv al maşinilor,

uneltelor şi instalaţiilor, mijloacelor

de transport, cu excepţia

autoturismelor utilizate în scopuri

administrative, precum şi pentru

computere şi echipamente periferice

ale acestora, contribuabilul poate opta

pentru metoda de amortizare liniară,

degresivă sau accelerată;

c) în cazul oricărui alt mijloc fix

amortizabil, contribuabilul poate opta

pentru metoda de amortizare liniară

sau degresivă.

Pentru mijloacele de transport

contribuabilii nu au putut

utiliza ca metodă de

amortizare fiscală, amortizarea

accelerată.

Pentru a avea un conţinut

economic, metoda de

amortizare utilizată trebuie să

reflecte ritmul preconizat de

consumare a valorii de achiziţie

a mijlocului fix. Este ştiut că

mijloacele de transport au un

ritm de depreciere a valorii lor

mai accelerat în primii ani de

viaţă, fapt care ar justifica

utilizarea metodei de

amortizare accelerate. Practic

această facilitate nu conduce la

plata unui impozit pe profit

mai mic pe durata de viaţă a

activului amortizabil, ci ar

produce o optimizare a cash-

flow-ului intreprinderii în

primul an de viaţă al activului,

prin amânarea plăţii unei părţi

din impozitul pe profit în anii

următori achiziţiei activului în

cauză.

TITLUL III IMPOZITUL PE VENITURILE MICROÎNTREPRINDERILOR

Art.52 (3) În cazul în care o

microîntreprindere

achiziţionează case de

marcat, valoarea de achiziţie

a acestora se deduce din

baza impozabilă, în

conformitate cu documentul

justificativ, în trimestrul în

care au fost puse în

funcţiune, potrivit legii.

În cazul în care o microîntreprindere

achiziţionează case de marcat,

precum si echipamente tehnologice -

maşini, utilaje şi instalaţii de lucru -

astfel cum sunt prevăzute în

subgrupa 2.1 din Catalogul privind

clasificarea şi duratele normale de

funcţionare a mijloacelor fixe,

folosite în scopul desfăşurării

activităţii economice, valoarea de

achiziţie a acestora se deduce din baza

impozabilă.

Asigurarea tratamentului egal

si pentru contribuabilii care

sunt microintreprinderi din

punct de vedere fiscal

TITLUL VII TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Cap. X Regimul deducerilor

5

Art. 291 (1) Prin excepţie de la

prevederile art. 290 se

limitează la 50% dreptul de

deducere a taxei aferente

cumpărării, achiziţiei

intracomunitare, importului,

închirierii sau leasingului de

vehicule rutiere motorizate

şi a taxei aferente

cheltuielilor legate de

vehiculele aflate în

proprietatea sau în folosinţa

persoanei impozabile, în

cazul în care vehiculele nu

sunt utilizate exclusiv în

scopul activităţii economice.

(2) Restricţia prevăzută la

alin. (1) nu se aplică

vehiculelor rutiere

motorizate având o masă

totală maximă autorizată

care depăşeşte 3.500 kg sau

mai mult de 9 scaune,

inclusiv scaunul şoferului.

(3) Prevederile alin. (1) nu se

aplică următoarelor categorii

de vehicule rutiere

motorizate:

a) vehiculele utilizate

exclusiv pentru servicii de

urgenţă, servicii de pază şi

protecţie şi servicii de

curierat;

b) vehiculele utilizate de

agenţii de vânzări şi de

achiziţii;

c) vehiculele utilizate pentru

transportul de persoane cu

plată, inclusiv pentru

serviciile de taximetrie;

d) vehiculele utilizate pentru

prestarea de servicii cu

plată, inclusiv pentru

instruire de către şcolile de

şoferi;

e) vehiculele utilizate pentru

închiriere sau a căror

folosinţă este transmisă în

cadrul unui contract de

leasing financiar ori

operaţional;

f) vehiculele utilizate ca

mărfuri în scop comercial.

(4) Prevederile alin. (1) - (3)

se aplică inclusiv în situaţia

în care au fost emise facturi

Se elimină. În vederea aplicării unui

tratament correct față de

contribuabili.

6

şi/sau au fost plătite

avansuri, pentru

contravaloarea parţială a

bunurilor şi/sau serviciilor,

înainte de data de 1 iulie

2012, dacă

livrarea/prestarea intervine

după această dată.

(5) În cazul vehiculelor care

nu fac obiectul limitării

dreptului de deducere

conform alin. (1), fiind

utilizate exclusiv în scopul

activităţii economice,

precum şi a celor exceptate

de la limitarea deducerii

potrivit alin. (3), se vor aplica

regulile generale de

deducere stabilite la art. 290

şi art. 292 – 294.

(6) Modalitatea de aplicare a

prevederilor prezentului

articol se stabileşte prin

norme.

TITLUL X

IMPOZITE ŞI TAXE LOCALE

Cap. II Impozit pe clădiri

Reaşezarea bazelor de impozitare pentru impozitul pe clădiri astfel

încât să reducă discrepanţa actuală dintre impozitul pe clădiri datorat

de persoanele fizice şi impozitul pe clădiri datorat de persoanele

juridice pentru o clădire similară.

În momentul actual există o

discrepanţă între impozitul pe

clădiri datorat de persoanele

fizice şi impozitul pe clădiri

datorat de persoanele juridice

pentru o clădire similară, fapt

care contravine principiilor

fiscale enunţate la art. 3 din

Codul fiscal (principiul

neutralităţii măsurilor fiscale şi

principiul echităţii fiscale). Ar

trebui o reaşezare a bazelor

impozabile aferente

impozitului pe clădiri (nu

neapărat în sensul reducerii

impozitului pe clădiri la

persoanele juridice) astfel încât

să răspundă mai bine

principiului neutralităţii şi

echităţii fiscale.

Art.431 (1) (1) Clădirile scutite de

impozit/taxă pe clădiri, prin

efectul legii, sunt, după cum

urmează:

a) clădirile aflate în

proprietatea publică sau

privată a statului sau a

unităţilor administrativ-

teritoriale, cu excepţia

(1) Clădirile scutite de impozit/taxă pe

clădiri, prin efectul legii, sunt, după

cum urmează:

a) clădirile aflate în proprietatea

publică sau privată a statului, a

unităţilor administrativ-teritoriale şi a

autorităţilor publice asimilate, cu

excepţia încăperilor folosite pentru

activităţi economice;

Pentru a cuprinde toate

categoriile de entitati

existente, conform definitiei

date in completarea art.7, alin

(1), respectiv pct.48

7

II. PROPUNERI DE COMPLETARE

DUPĂ ART: SE INTRODUCE: MOTIVAŢIE

TITLUL I,

CAP. I

La articolul 1 după alin. (1) se introduce un nou aliniat,

alin. (11) cu următorul cuprins:

(11) Prezentul cod stabileşte cadrul legal pentru

contribuţia anuală pentru susţinerea mediului de afaceri

românesc, precizează contribuabilii care au obligaţia să

plătească această contribuţie, modul de calcul şi de

plată, precum şi administrarea şi utilizarea acesteia.

La articolul 2 după alin. (2) se introduce un nou aliniat,

alin. (3) cu următorul cuprins:

(3) Contribuţia anuală pentru susţinerea mediului de

afaceri românesc.

Se urmăreşte crearea cadrului normativ care

să permită susţinerea dezvoltării economice

prin deschiderea de reprezentanţe în

străinătate în vederea promovării bunurilor și

serviciilor românești și asigurarea logisticii

necesare agenților economici din România

pentru organizarea unor întâlniri de afaceri,

participarea agenților economici cu sediul în

România la târguri și expoziții internaționale,

organizate în afara României, misiuni

economice în străinătate, organizarea unor

acțiuni de promovare în România pentru

firme străine cu potențial de import al

bunurilor și serviciilor românești, dezvoltarea

învăţământului profesional dual şi crearea şi

gestionarea portalului de informații de

comerț exterior.

TITLUL I,

CAP.III

DISPOZIŢII GENERALE / Definiţii

Art. 7, alin

(1) pct.47

Art.7, alin ( 1) pct.48, cu urmatorul continut:

"autoritate publică – orice organ de stat sau al

unităţilor administrativ-teritoriale care acţionează, în

regim de putere publică, pentru satisfacerea unui

interes legitim public; sunt asimilate autorităţilor

publice structurile asociative ale autorităţilor publice

locale şi alte persoane juridice de drept privat înfiinţate

prin Hotărâre de Guvern care functioneaza si sunt

organizate in baza unei legi special, cu

reprezentativitate în fiecare judeţ si care, potrivit legii,

au obţinut statut de utilitate publică”.

În condiţiile în care Codul fiscal nu conţine, în

privinţa sintagmei “alte autoritati publice”,

enumerări limitative, ceea ce conduce la

interpretări neunitare ale acestei sintagme, şi

având în vedere iniţiativa Comisiei Europene

"Actualizarea şi simplificarea acquis-ului

comunitar", dar şi necesitatea clarificării şi

utilizării unei terminologii unitare pentru

aceleaşi realităţi juridice, instituţii, principii şi

concepte juridice, în scopul reducerii riscului

interpretării lor diferenţiate.

TITLUL II,

CAP.I

IMPOZITUL PE PROFIT / Dispoziţii generale

Art.15 (1)

lit. d)

Art.15 alin(1) lit.e), cu urmatorul continut:

“e) Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe

lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României şi

Având în vedere dispoziţiile cuprinse în teza

finală a art.616 alin.(1) din Legea nr.134/2010

privind Codul de procedură civilă, potrivit

încăperilor folosite pentru

activităţi economice sau

agrement;

Cap. III (1) Impozitul pe teren

Art. 439 (1) (1) Terenurile scutite de

impozit/taxă pe teren sunt:

a) terenurile aflate în

proprietatea publică sau

privată a statului sau a

unităţilor administrativ-

teritoriale, cu excepţia

suprafeţelor folosite pentru

activităţi economice sau

agrement;

(2) (1) Terenurile scutite de impozit/taxă

pe teren sunt:

a) terenurile aflate în proprietatea

publică sau privată a statului, a

unităţilor administrativ-teritoriale şi a

autorităţilor publice asimilate, cu

excepţia suprafeţelor folosite pentru

activităţi economice;

Pentru a cuprinde toate

categoriile de entitati

existente, conform definitiei

date in completarea art.7, alin

(1), respectiv pct.48

8

Curţile de Arbitraj de pe lângă Camerele Judeţene,

pentru veniturile obţinute din taxele arbitrale “.

cărora „Activitatea arbitrajului

instituţionalizat nu are caracter economic şi

nu urmăreşte obţinerea de profit”.

TITLUL II,

CAP.II

IMPOZITUL PE PROFIT / Calculul rezultatului fiscal

Art.25 (2) 2) Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de

venituri şi:

a) cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata

de viaţă stabilită de către contribuabil;

b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia

muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea

accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;

c) cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru

asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale,

potrivit legii, şi cheltuielile cu primele de asigurare

pentru asigurarea de riscuri profesionale;

d) cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în

scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor,

în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate

producerii materialelor necesare pentru difuzarea

mesajelor publicitare. Se includ în categoria

cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi bunurile care

se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca

mostre, pentru încercarea produselor şi demonstraţii

la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri şi servicii

acordate cu scopul stimulării vânzărilor;

e) cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în

străinătate, efectuate pentru salariaţi şi administratori,

precum şi pentru alte persoane fizice asimilate

acestora, stabilite prin norme;

f) cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea

profesională a personalului angajat;

g) cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei,

promovarea pe pieţele existente sau noi, participarea

la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de

materiale informative proprii;

h) cheltuielile de cercetare, precum şi cheltuielile de

dezvoltare care nu îndeplinesc condiţiile de a fi

recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de

vedere contabil;

i) cheltuielile pentru perfecţionarea managementului,

a sistemelor informatice, introducerea, întreţinerea şi

perfecţionarea sistemelor de management al calităţii,

obţinerea atestării conform cu standardele de calitate;

j) cheltuielile pentru protejarea mediului şi

conservarea resurselor;

k) taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile

datorate de contribuabili către camerele de comerţ şi

industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile

patronale;

Pentru evitarea interpretarilor, se impune

mentinerea prevederilor actuale, respectiv

mentionarea expresa a unor categorii de

cheltuieli uzuale, cu caracter deductibil .

TITLUL V După TITLUL V se introduce un nou titlu, TITLUL V1 cu

curmătorul cuprins:

TITLUL V1

Contribuţia anuală pentru susţinerea mediului de

În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1)

din Legea camerelor de comerţ din România

nr. 335/2007, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 836 din 6 decembrie

2007, cu modificările şi completările

ulterioare, camerele de comerţ sunt

9

afaceri românesc

Art. 2151

Contribuţia anuală pentru susţinerea mediului de

afaceri românesc, este o contribuţie obligatorie

datorată pentru susţinerea dezvoltării mediului de

afaceri românesc şi care este colectată şi utilizată

conform prevederilor prezentului titlu.

Art. 2152

În sensul prezentului titlu, sunt agenţi economici

următoarele persoane fizice sau juridice: persoanele

fizice autorizate, întreprinderile individuale şi

întreprinderile familiale, societăţile comerciale,

companiile naţionale şi societăţile naţionale, regiile

autonome, grupurile de interes economic, societăţile

cooperative, organizaţiile cooperatiste, societăţile

europene, societăţile cooperative europene şi grupurile

europene de interes economic cu sediul principal în

România, precum şi alte persoane fizice şi juridice

prevăzute de lege.

Persoanele obligate la plata contribuţiei

Art. 2153

(1) Agenţii economici, definiţi la conform

prezentului titlu, au obligaţia de a susţine dezvoltarea

mediului de afaceri românesc.

(2) În sensul îndeplinirii obligaţiei prevăzute la alin

(1), agenţii economici au obligaţia de a achita

contribuţia anuală pentru susținerea mediului de afaceri

românesc;

(3) Nu este obligat la plata contribuției agentul

economic care are activitatea suspendată pe tot

parcursul anului și anunță această suspendare la camera

de comerț judeţeană din raza sediului social.

Obligaţii

Înregistrarea agenţilor economici

Art. 2154

(1) Camera de Comerţ şi Industrie a României creează,

organizează şi asigură funcţionarea unei baze de date cu

caracter public, ce conţine informaţii despre agenţii

economici din România privind:

a) datele de identificare;

b) reprezentanţii legali şi convenţionali;

c) datele de contact;

d) obiectul de activitate;

e) sediul social, sediile secundare şi punctele de

lucru;

f) situaţia respectării obligaţilor legale faţă de

bugetul naţional şi bugetul local;

g) situaţia respectării obligaţilor contractuale;

h) situaţia juridică şi de fapt;

i) conturile bancare;

organizaţii autonome, neguvernamentale,

apolitice, fără scop patrimonial, de utilitate

publică, cu personalitate juridică, create în

scopul de a reprezenta, apăra şi susţine

interesele membrilor lor şi ale comunităţii de

afaceri în raport cu autorităţile publice şi cu

organismele din ţară şi din străinătate.

Mai mult, potrivit art. 24 din Legea nr.

335/2007, Camera de Comerţ şi Industrie a

României, Cameră Naţională, este o

organizaţie neguvernamentală, autonomă,

nonprofit, de utilitate publică, cu

personalitate juridică, ce reprezintă, sprijină şi

apără interesele generale ale comunităţii de

afaceri din România, urmărind promovarea şi

dezvoltarea industriei, comerţului, serviciilor

şi agriculturii, în concordanţă cu cerinţele

economiei de piaţă.

Aceste texte de lege definesc nu numai

coordonatele generale şi specifice ale

activităţii sistemului cameral din România, ci

stabilesc chiar importanţa deosebită a

camerelor de comerţ teritoriale şi a Camerei

Naţionale în ceea ce priveşte procesul de

dezvoltare economică a ţării şi reprezentarea

intereselor economice naţionale prioritare pe

plan internaţional.

Pe de altă parte, locul şi rolul Camerei

Naţionale în sistemul economic şi social sunt

clar definite şi subliniate de acele competenţe

care îi asigură atât exclusivitatea în domeniul

organizării de târguri naţionale şi

internaţionale ale României şi participării

României la târguri şi expoziţii în străinătate

sub pavilion naţional, cât şi posibilitatea de a

organiza reprezentanţe în străinătate şi de a

desemna un reprezentant permanent la

Misiunea României pe lângă Uniunea

Europeană.

Iată câteva dintre aspectele de ordin legislativ

care evidenţiază justeţea deciziei legiuitorului

de a acorda Camerei Naţionale statutul

special de utilitate publică.

Paradoxal, legislaţia românească nu conţine o

prevedere expresă care să permită asigurarea

unei securităţi a cifrei de afaceri, precum şi a

susţinerii dezvoltării economice, astfel cum se

întâmplă în statele membre ale Uniunii

Europene, în vederea asigurării încrederii faţă

de agenţii economici, prin crearea şi

gestionarea unei evidenţe clare şi actualizate

a comercianţilor, contribuţia pentru

susţinerea mediului de afaceri fiind

reglementată în ţări precum Ungaria, Austria,

Germania şi Turcia.

Scopul propunerii de amendare a proiectului

10

j) categoria de clasificare, în conformitate cu

prevederile Legii nr. 346/2004 privind stimularea

înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii;

k) eligibilitatea privind achiziţiile publice;

l) litigiile de muncă soluţionate prin hotărâre

judecătorească definitivă;

m) sancţiunile aplicate ca urmare a nerespectării

obligaţiilor legale.

(2) Structura bazei de date şi tipurile de informaţii

conţinute se stabilesc prin norme metodologice privind

înregistrarea.

(3) Informaţiile din baza de date sunt publice și pot fi

consultate gratuit de către orice persoană interesată.

Prevederi generale referitoare la înregistrare

Art. 2155

(1) Au obligaţia să solicite înregistrarea în baza de date,

agenţii economici cu sediul în România.

(2) Persoanele supuse obligaţiei de a solicita

înregistrarea în baza de date au obligaţia să depună

solicitarea în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la

data înregistrării la Registrul Comerțului, respectiv de la

data înregistrării profesiei liberale la administrația

financiară.

(3) înregistrarea în baza de date se face pe baza

solicitării agenţilor economici şi a documentelor anexate

la aceasta, conform normelor metodologice privind

înregistrarea.

(4) Persoanele supuse obligaţiei de a solicita

înregistrarea au obligaţia să solicite actualizarea datelor

în termen de cel mult 5 zile de la modificarea datelor

prevăzute la art. 2154 alin. (1). Actualizarea datelor se

realizează conform normelor metodologice privind

înregistrarea.

(5) Datele referitore la agenţii economici sunt

înregistrate în baza de date în temeiul solicitării

acestora şi pot fi completate cu informaţii publice,

conform normelor metodologice privind înregistrarea.

Art. 2156

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a

prezentului titlu, se emit normele metodologice privind

înregistrarea, care se aprobă prin ordin al ministrului

economiei, comerţului şi turismului şi, respectiv, al

ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice, conform

atribuţiilor stabilite prin prezenta lege.

Responsabilitatea plătitorilor şi a Camerei de Comerţ şi

Industrie a României

Art. 2157

(1) Orice agent economic obligat la plata contribuţiei

poartă răspunderea pentru plata la termenul legal a

contribuţiei şi pentru depunerea la termenul legal a

solicitării înregistrării în baza de date, conform

prezentului titlu şi legislaţiei în vigoare.

(2) Taxa se administrează de către Camera de Comerţ şi

Codului Fiscal este de a asigura premisele

pentru sprijinirea şi îndrumarea

antreprenorilor în vederea încadrării în

standardele comerciale şi industriale ale

Uniunii Europene, facilitarea accesului la

informare, documentare şi consultanţă în

afaceri, precum şi stimularea participării la

târguri, expoziţii, saloane, forumuri de afaceri

şi acţiuni de parteneriat economic şi de a

regelementa operaţiunea de luare în evidenţă

a comercianţilor, de către Camera de Comerţ

şi Industrie a României, pe criterii specifice.

11

Industrie a României, pe baza competenţelor legale, aşa

cum sunt prevăzute în prezentul titlu, în norme şi în

legislaţia în vigoare.

Utilizarea contribuţiei

Art. 2158

(1) Sumele rezultate din colectarea contribuţiei

anuale pentru susţinerea mediului de afaceri românesc

se folosesc de către Camera de Comerţ şi Industrie a

României pentru implementarea mecanismului de

promovare a intereselor mediului de afaceri românesc

în străinătate şi pentru susţinerea financiară a

activităţilor întreprinse pentru îndeplinire obiectivelor

prevăzute în prezentul titlu.

(2) Sumele rezultate din colectarea contribuţiei

anuale pentru susţinerea mediului de afaceri românesc

sunt sume destinate unei afectaţiuni speciale şi nu sunt

supuse executării silite.

(3) Utilizarea sumelor rezultate din colectarea

contribuţiei anuale pentru susţinerea mediului de

afaceri românesc se face sub supravegherea şi cu avizul

de oportunitate al Ministerului Economiei, Comerțului şi

Turismului.

Art. 2159

(1) mecanismul de promovare a intereselor

mediului de afaceri românesc are următoarele

obiective:

a) susținerea şi promovarea intereselor mediului

de afaceri românesc;

b) susţinerea competitivității produselor

românești.

(2) Obiectivele mecanismului de promovare a

intereselor mediului de afaceri românesc sunt duse la

îndeplinire de către Camera de Comerţ şi Industrie a

României.

(3) Camera de Comerţ şi Industrie a României

poate mandata Camerele judeţene să realizeze

activităţile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor

prevăzute la alin. (1).

Art. 21510

(1) Îndeplinirea obiectivului mecanismului

prevăzut la art. Art. 2159 alin (1) lit. a) se realizează, în

principal prin următoarele activităţi:

a) deschiderea de reprezentanțe în străinătate în

vederea promovării bunurilor și serviciilor românești;

b) asigurarea logisticii necesare agenților

economici din România pentru organizarea unor

întâlniri de afaceri în incinta reprezentanțelor

respective;

c) participarea agenților economici cu sediul în

România la târguri și expoziții internaționale, organizate

în afara României;

d) organizarea de misiuni economice în

străinătate;

12

e) organizarea unor acțiuni de promovare în

România pentru firme străine cu potențial de import al

bunurilor și serviciilor românești;

f) înfiinţarea portalului de informații de comerț

exterior.

(2) Activitățile prevăzute la alin. (1) se vor realiza

cu consultarea prealabilă a Ministerului Economiei,

Comerțului şi Turismului și cu elaborarea unui plan

anual de acțiune comun, care se va publica în Monitorul

Oficial.

(3) Îndeplinirea obiectivului mecanismului

prevăzut la art. Art. 2159 alin (1) lit. b) se realizează, în

principal, prin următoarele activităţi:

a) acordă servicii de asistență investitorilor

români pe piețele externe, pentru proiectele de

investiții aflate în etapele de informare, realizare și post-

investiție;

b) coordonează învățământul profesional dual, în

vederea asigurării necesarului de forță de muncă

competitivă pentru mediul de afaceri românesc.

(4) Activitățile prevăzute la alin. (3) se vor realiza

sub supravegherea Ministerului Educației și Cercetării

Ştiinţifice și a Ministerului Economiei, Comerțului şi

Turismului.

Cuantumul contribuţiei

Art. 21511

Cuantumul contribuţiei anuale pentru susţinerea

mediului de afaceri românesc şi stabileşte prin norme

metolologice.

Plata contribuţiei

Art. 21512

Orice agent economic trebuie să achite contribuţia

Camerei de Comerţ şi Industrie a României până la data

la stabilită prin nome metodologice.

TITLUL VIII,

CAP.VII

TAXA PE VALOAREA ADAUGATĂ / Baza de impozitare

Art. 279 Art.279 - introducerea literei f), cu următorul conţinut:

f) în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a

serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza

aplicării unui plan de reorganizare a debitorului.

Corelare cu caracterul deductibil al cheltuielii

cu scoaterea din evidenţă a creanţelor,

urmare a aplicării unui plan de reorganizare a

debitorului.

TITLUL VII,

CAP. IX

TAXA PE VALOAREA ADAUGATĂ / Operaţiuni scutite

de taxă

Art.285 (1) Art. 285 , alin (1) lit. s, cu urmatorul continut:

“ Urmatoarele operatiuni de interes general sunt

scutite de taxa:…….

s) activitatea de arbitraj comercial desfasurata de catre

Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă

Camera de Comerţ şi Industrie a României şi Curţile de

Arbitraj de pe lângă Camerele Judeţene, pentru

veniturile obţinute din taxele arbitrale”

Având în vedere dispoziţiile cuprinse în teza

finală a art.616 alin.(1) din Legea nr.134/2010

privind Codul de procedură civilă, potrivit

cărora „Activitatea arbitrajului

instituţionalizat nu are caracter economic şi

nu urmăreşte obţinerea de profit”