INDRUMAR DE AFACERI

GRECIA 2012

DATE GENERALE

Localizare: Republica Elenă se situează în sudul Europei, fiind mărginită la vest de Marea Ionică, la sud de Marea Mediterană şi la est de Marea Egee. În nord se învecinează cu Albania, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM) şi Bulgaria, iar graniţa de nord-est delimitează ţara de Turcia. Lungimea de coastă este de 13.676 km

Suprafaţă:

Total: 131.940 km2, din care 13.676 km2 acoperiţi de apă. Utilizarea suprafeţei:

• teren arabil = 19%

• culturi permanente = 8%

• păşuni permanente = 41%

• păduri = 20%

• altele = 12%

Relief: Grecia continentală are un ţărm sinuos cu golfuri şi peninsule, masivele muntoase ocupă cca. 4/5 din teritoriu iar câmpiile ocupă suprafeţe însemnate în partea de nord. Grecia insulară cuprinde cca. 2 000 de insule grupate în arhipelagurile Sporade, Ciclade, Ionice, din care sunt locuite permanent 700.

Climă: Clima este mediteraneeană, cu veri toride (temperaturi medii în iulie: 27°C), temperate de brize pe litoral şi de altitudine în restul ţării. Iernile sunt umede, blânde

(temperaturi medii în ianuarie: 10°C), ploioase în sud şi aspre, cu zăpezi, în munţii din nord.

Populaţie: 11,172 milioane locuitori (2011). Speranţa de viaţă este de 78,44 ani (bărbaţi -75,9 ani, femei - 82 ani) fiind cea mai mare din tarile Uniunii Europene. Populatia activa – 4,95 milioane.

Limba oficială: Greaca, in mediile de afaceri fiind vorbite engleza si franceza

Capitala: Atena – 3.761.180 locuitori (impreuna cu Pireu, peste 5 milioane)

Împărţire administrativă: Grecia este formată din 13 regiuni (peripheries) împărţite în 51 de districte (nomoi) şi o regiune autonomă (Muntele Athos).

Oraşe principale: Salonic, Patras, Larissa, Iraklion, Volos.

Ziua naţională: 25 martie – aniversarea proclamării independenţei (1821)

Alte sarbatori care sunt zile nelucratoare: 1 Ianuarie, 6 Ianuarie, Lunea Curata (cu 41 de zile inainte de Pasti), 25 Martie, Vinerea Mare si zilele de Pasti, 1 Mai, Lunea

2

Alba (50 de zile dupa Pasti), 15 August, 8 Septembrie, 28 Octombrie, 25-26 Decembrie. Religie: Religia creştin ortodoxă este religie de stat, fiind impartasita de 98% din populatie. Se mai întâlnesc în proporţie de 2% musulmani, catolici, evrei, protestanţi. Forma de guvernământ: Republică parlamentară. Moneda naţională: Incepand de la 1 ianuarie 2002, Grecia a aderat la moneda unica Euro. RESURSE NATURALE

Principalele resurse naturale ale Greciei sunt: bauxita, lignitul, magneziul, petrolul, marmura.

Rezervele de bauxita ale Greciei sunt estimate la cateva sute de milioane de tone, din care peste 100 de milioane de tone exploatabile.

Rezervele de minereuri fero-nichel ale Greciei sunt estimate la cca 100 de milioane de tone cu continut de nichel 1-1, 4 %. Rezervele de minereuri cu continut de plumb, zinc si argint se situeaza la cca. 3,8 milioane de tone. Rezervele de minereuri cu continut de aur de 0,89 gr./tona si 0,56 gr./tona continut de cupru sunt estimate la circa 129,5 milioane de tone. Rezervele geologice de minereuri cu continut de 0,54 % cupru si 0,8 gr./tona aur sunt estimate la cca. 206 milioane de tone. Rezervele de bentonita ale Greciei sunt estimate la cca. 20 de milioane de tone. Rezervele de magnezita sunt estimate la cca.8 milioane de tone. Rezervele geologice de gips sunt estimate la cca. 200 de milioane de tone iar cele exploatabile la cca. 8 milioane de tone. Din datele publicate, la nivelul anului 2009, productia de minereuri a Greciei este compusa din: bauxite - 2,1 milioane de tone (Grecia este cel mai mare producator din Europa); fier – 1,5 milioane tone; nichel - 2,5 milioane de tone; dolomite – 129 mii tone; perlite – 525 mii tone; concentrate de plumb si zinc – 34 mii tone; aur – 500 kg; argint – 30 tone Productia de concentrate de minereuri si de produse metalurgice la nivelul anului 2009:

� aliaje de nichel – 21.200 tone � magnezita – 325.000 tone � alumina – 750.000 tone � aluminiu – 160.000 tone � otel brut – 2,4 milioane tone

Produse din cariere: � marmura si piatra ornamentala – 1,5 milioane tone (peste 800 000 tone export in

2011) � gips – 500.000 tone (2009) � bentonita – 845 000 de tone (2009) � caolina – 60.000 tone (2009)

3

� nisip si pietris – 37 900 tone (2009) � ciment hidraulic – 16, 5 milioane tone (2009)

PRINCIPALELE RAMURI ECONOMICE

AGRICULTURA

Cu toate ca are o importanta deosebita în economia Greciei, ocupand aproape 12% din populatia activa, sectorul agricol contribuie doar cu 3,3% la formarea PIB si a generat in ultimii ani serioase motive de nemultumire, mai ales pe fondul reducerii subventiilor la diferite culturi agricole. Aproximativ 29% din teritoriul Greciei este ocupat de teren agricol, arabil si nearabil, remarcându-se producţia de măsline, struguri, pepeni, piersici, roşii şi portocale. Dintre culturile industriale, cele mai profitabile rămân în continuare bumbacul şi tutunul. Grecia este renumită si pentru calitatea deosebită a uleiului de măsline. În ceea ce priveşte producţia animalieră, Grecia se remarcă prin creşterea păsărilor şi a porcilor, şi mai puţin a vacilor şi oilor. In conditiile in care pescuitul industrial este supus unui regim restrictiv, acvacultura a cunoscut o dezvoltare impresionanta in ultimul deceniu, facand din Grecia unii din principalii exportatori de peste din Uniunea Europeana si zona Mării Mediterane. In 2008 s-a raportat o productie de 105 000 tone peşte, evaluata la peste 380 milioane euro.

INDUSTRIA

Industria contribuie cu 17,9% la formarea PIB. Printre industriile tradiţionale în Grecia se numără construcţiile, industria textilă, industria alimentară şi cea a cimentului. În ultimii ani, s-au dezvoltat in ritm sustinut industria echipamentelor de înaltă tehnologie şi telecomunicaţiile.

Industria construcţiilor

Construcţiile sunt, în mod tradiţional, una dintre ramurile industriale cele mai importante ale economiei greceşti. Începand cu anul 2001, acestea au înregistrat o dezvoltare puternică, datorită creşterii volumului investiţiilor private şi lucrărilor de construcţii publice. Doua motive principale au stat la baza acestei cresteri: investitiile legate de desfasurarea Jocurilor Olimpice 2004 de la Atena si implementarea celui de al treilea Suport de Asistenta Comunitara (CSF III) acordat Greciei de catre Uniunea Europeana, in valoare de 51,3 miliarde euro. In 2009, însă, pe fondul crizei economice internaţionale si al crizei financiare din Grecia, activitatea in constructii s-a redus cu peste 28% fata de 2008. Trendul descrescător a continuat şi in anii 2010 si 2011, inclusiv in acest an inregistrandu-se o reducere a activitatii in constructii, pe primele 6 luni, de 27,3% fata de aceeasi perioada a anului trecut .

Industria alimentară

4

Industria alimentară reprezintă un sector foarte dinamic şi profitabil în Grecia, constituind una din industriile cheie ale economiei elene, cu aproximativ 25% pondere în industria prelucrătoare. Conform statisticilor oficiale, acest sector concentrează cca. 10.000 unităţi de prelucrare a alimentelor şi 700 unităţi având ca obiect de activitate producerea băuturilor, si ocupa 24% din forţa totală de muncă angajată în industrie. Acest sector prelucrează aproximativ 70% din producţia agricolă a Greciei. Cele mai mari concentrări ale unităţilor de acest gen se regăsesc în regiunile Macedonia, Thessalia, Creta şi Peloponese.

Industria extractivă Minereuri. Industria minieră şi cea a prelucrării metalelor au constituit întotdeauna o parte mică, dar importantă, în economia naţională grecească şi se caracterizează prin concentrarea producţiei într-un număr restrâns de companii (aproximativ 60% din venitul sectorului este realizat de 5 companii miniere). Cele mai importante produse miniere sunt bentonita, magnezitul şi perlita, producţia ultimelor două fiind cea mai mare la nivelul Uniunii Europene.

Petrol. Grecia are rezerve limitate de petrol, evaluate la 10 milioane barili (ian.2009). Producţia este de 6800 de barili/zi (2009), fiind departe de a acoperi necesarul zilnic pentru consum, de 414 000 de barili/zi. Pentru acest motiv, Grecia importa 553 000 de barili pe zi, conform estimarilor din 2008.

Gaze naturale. Avand resurse limitate de gaze naturale, aproape 990 milioane mc.(est. ianuarie 2010), Grecia produce o cantitate neînsemnată de gaze naturale. Avand o productie de doar 9 milioane mc si un consum de 3,5 miliarde mc (est.2009), Grecia importa anual 3,5 miliarde mc de gaze naturale. Cererea internă este acoperită în general prin importuri de gaze naturale din Rusia si de GNL din Algeria

Cărbuni. Lignitul reprezintă cea mai importantă sursă indigenă de energie. Resursele de lignit estimate se ridică la 2874 milioane tone. Principalele zăcăminte se găsesc în nordul ţării.

SECTORUL ENERGETIC

Aflata, din punct de vedere geografic, intre detinatorii de resurse energetice din Orientul Mijlociu, zona Marii Capice si nordul Africii, pe de o parte, si marii consumatori de energie din Europa, Grecia doreste sa fructifice aceasta pozitie geo-strategica si se implica activ in colaborarea internationala din domeniul energiei. Cu scopul asigurarii propriului necesar dar si cu dorinta de a deveni un hub energetic regional, Grecia este parte a unor importante proiecte de transport al gazelor naturale si petrolului, astfel: - alaturi de Rusia si Bulgaria, in oleoductul Burgas - Alexandropouli (in ultimii doi ani, datorita Bulgariei, realizarea acestui acest proiect a fost pusa in pericol, existand insa un interes deosebit al statului elen pentru identificarea unei solutii); - alaturi de Turcia si Italia, in gazoductul Interconnector Turkey-Greece-Italy (ITGI);

5

- alaturi de Bulgaria, in interconectorul de gaze IGB; - alaturi de Turcia, Albania si Italia, in Trans Adriatic Pipeline; - ca sectiune de tranzit spre Italia a proiectului South Stream. O preocupare constanta a guvernului grec în domeniul energetic este si aceea de a creşte competiţia pe piaţa energiei (energie electrică, gaz şi combustibili lichizi) şi de a promova utilizarea eficientă a acesteia şi a resurselor regenerabile. Sectorul energetic a început să fie liberalizat începând din 2001, în acest sens fiind înfiinţată o autoritate independentă de reglementare – Autoritatea de Reglementare pentru Energie (RAE), aflată sub coordonarea Ministerului Mediului si Energiei. Rolul RAE este de a monitoriza operaţiunile efectuate pe piaţa energiei (acordarea de licenţe de import, supravegherea preţurilor etc.) şi de a propune autorităţilor proiecte de legi menite să încurajeze concurenţa şi să protejeze interesele consumatorilor. Dupa o perioada lunga de monopol al companiilor de stat asupra productiei si distributiei de energie, pe piata elena au aparut si isi desfasoara activitatea companii internationale de prima marime, astfel ca, in prezent, sectorul energetic elen este reprezentat de Hellenic Petroleum, Motor Oil, Public Gas Corporation (DEPA), Prometheus Gas, Public Power Corporation (PPC), Public Power Corporation (PPC) RES, Mytilineos Group, Terna, Global Energy, Energy Solutions, Solar Cells Hellas, Next Solar, Enova, EDF, Edison, Conergy, EGL, Acciona, Enel, Eurus Energy, Gamesa, Rokas-Iberdrola, Endesa, WPD, Atel.

In iulie 2010, Grecia a adoptat o noua lege a energiei regenerabile, prin care isi propune ca, pana in 2020, sa produca 40% din necesarul de energie electrica din surse regenerabile. Facilitatile oferite de noua lege se refera la proceduri simplificate si termene mult mai scurte pentru aprobarea investitiilor din domeniu, tarife scazute pentru utilizatorii de energie din anumite comunitati si preturi mai mari cu 20% pentru energia produsa de investitorii care nu apeleaza la ajutorul financiar al statului.

TURISMUL

Clima mediteraneana, peisajul exotic, zonele costiere si insulare, vestigiile istorice şi culturale vechi de peste 3000 de ani fac din Grecia o destinatie turistica foarte importanta. Industria turismului a cunoscut o revigorare însemnată ca urmare a strategiei guvernamentale de implementare a unor noi forme de turism, alternative şi combinate. Această strategie se concentrează pe construirea unor hoteluri de 4 şi 5 stele, centre de conferinţă, staţiuni balneoclimaterice şi pentru talasoterapie, waterland şi alte parcuri cu teme specifice şi urmăreşte combinarea lor cu diferite tipuri de turism (agro-turism, cultural, arheologic, religios etc.). Grecia este una dintre cele mai populare destinaţii turistice, locul 10 în lume din acest punct de vedere. In medie, viziteaza Grecia aproximativ 16 milioane de turisti anual; veniturile directe din turism sunt estimate la 13 miliarde de Euro si unul din cinci locuitori lucreaza in acest sector. In afara de Atena, principalele destinatii turistice sunt insulele (Creta, Rodos, Corfu, Cicladele) si peninsula Halkidiki (in nordul Greciei). Organizatia Elena a Turismului a acreditat circa 8.900 de hoteluri cu aproximativ 352 000 de camere, in timp ce alte 100.000 de locuri de cazare sunt disponibile in unitati secundare, la particulari sau in campinguri.

6

Desi ramane o ramura principala a economiei, veniturile din turism s-au redus in primele 6 luni ale anului 2012 cu 11,2% fata de aceesi perioada a anului trecut. Se observa de asemenea o schimbare in structura pe nationalitati a turistilor, respectiv o crestere a numarului de vizitatori din Rusia si tarile central si est europene, concomitent cu o reducere a numarului de turisti din Germania, Marea Britanie si Olanda. Pentru mai multe detalii se poate accesa site-ul ministerului elen al culturii si turismului, www.mintour.gr, unde sunt prezentate informatii privind traseele turistice, cazarea, evenimentele culturale sau sportive, transportul spre punctele turistice etc.

TRANSPORTURILE

Transportul feroviar Reţeaua feroviară a Republicii Elene are o lungime de 2548 km, din care 1565 km sunt construiţi conform standardelor internaţionale, şi leagă ţara de Macedonia şi Europa de Vest, în nord, de Turcia şi Orientul Mijlociu, în est. Ecartamentul corespunzător restului de 961 km este mai îngust decât cel standard. Transportul rutier Transportul rutier reprezintă principala cale de transport în Grecia. Reteaua bogata de străzi şi autostrăzi construite pe 2 si 4 benzi leaga diferitele regiuni ale Greciei intre ele. Transportul aerian

Liberalizarea transportului aerian, din aprilie 1997, a făcut ca un număr de companii private să devină active şi să capete o importanţă tot mai mare, încurajând astfel concurenţa şi implicit scăderea preţurilor. În Grecia există 81 de aeroporturi, dintre care 39 la standarde internaţionale, printre care se remarcă aeroporturile din: Atena – Elefterios Venizelos, Iraklio, Rodos, Corfu, Salonic, Kios, Chania, Zakynthos, Samos, Mykonos, Santorini In vedrea imbunatatrii activitatii in acest sector, Ministerul Dezvoltării, Competitivității, Infrastructurii si Tranportului a anuntat pentru anul 2012 adoptatarea un program privind privatizarea și modernizarea a 37 de aeroporturi regionale precum și reorganizarea Autorității Aviației Civile

Transportul maritim Tara de tip arhipelag, Grecia are o retea de transport maritim bine reprezentata. Ca trăsătură generală, industria grecească este concentrată în jurul celor 20 de porturi maritime, datorită ponderii pe care o au importurile de materii prime la obţinerea produselor finite. Cele mai mari porturi se află la Atena (Pireu), Salonic, Patras, Volos, Elefsina, Igoumenitsa, Iraklio şi Kavala.

7

Portul Salonic ocupă o poziţie strategică pe ţărmul de NV al Golfului Thermaicos, la punctul de intersecţie al drumurilor ce leagă estul de vest, fiind cel mai apropiat port european pentru traficul cu mărfuri al ţărilor balcanice, ale Europei de Est şi al celor transportate prin Marea Neagră. În mod convenţional, acest port a fost divizat în două părţi. O sectiune constituie punct terminus pentru mărfurile din Uniunea Europeană iar cealalta functioneaza in regim de zonă liberă pentru mărfurile originare din ţări terţe. Un alt port de importanţă naţională, din punctul de vedere al localizării sale, este Igoumenitsa, situat în NV Greciei, care, împreună cu Patras, formează “poarta de vest” a ţării, asigurand legatura spre Italia şi restul Europei. Flota comerciala a armatorilor eleni numara in luna mai 2012 nu mai putin de 3764 de nave, cu o capacitate de transport de 264 milioane TDW. Dintre acestea, doar 862 sunt inregistrate in Grecia, restul navigand sub pavilioane straine - Liberia (630), Malta (523), Insulele Marshall, Panama, Bahamas, Cipru si alte tari.

In vedrea efiecientizarii activitatii in acest sector, Guvernul de la Atena a prezentat in luna august 2012 un plan pentru revigorarea activiatii de construcții și reparații navale. Ministrul elen al Marinei Comerciale a declarat că planul are drept scop principal eliminarea obstacolelor birocratice și restructurarea numărului mare de agenții care activează în acest sector.

TELECOMUNICAŢIILE

Sectorul telecomunicaţiilor a cunoscut in ultimii 20 de ani o dezvoltare continua, astfel ca in Grecia erau instalate, in 2010, peste 5,2 milioane posturi de telefonie fixa. Piaţa telefoniei mobile a avut o evoluţia foarte rapida, furnizorii COSMOTE, VODAFONE si WIND HELLAS avand împreună aproape 12,3 milioane de clienti.

COMERŢUL EXTERIOR

Grecia este o ţară puternic dependentă de importuri. În anul 2011, acestea s-au cifrat la 43,27 miliarde de Euro (in scadere cu peste 10 % fata de 2010) în timp ce exporturile nu au depăşit 22,45 miliarde de Euro (in crestere cu 37% fata de 2010). Trendul descrescator al importurilor se mentine si in 2012, pe fondul scaderii puterii de cumparare a populatiei si al reducerii investitiilor de stat si private. Conform datelor puse la dispoziție de către Autoritatea Elenă pentru Statistică, comerțul exterior al Greciei a înregistrat în primele 5 luni ale 2012, un volum de 19,4 miliarde euro, comparativ cu 20,3 miliarde euro înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Valoarea importurilor a fost de 12,7 miliarde, în scădere cu 8,8% față de primele 5 luni ale anului 2011, iar valoarea exporturilor de 6,7 miliarde în creștere cu 4,3% față de perioada raportată. Soldul balanței comerciale, de 6 miliarde euro, a fost defavorabil părții elene, deficitul fiind cu 20,5% mai mare decât in primele 5 luni ale anului precedent. Din punct de vedere al importurilor, Grecia are ca principal partener Uniunea Europeana (52,7% din total import in 2011). În mod tradiţional, principalele ţări furnizoare pentru Grecia sunt Germania (10,6%), Italia (9,2%), Olanda (5,5%), Franţa

8

(5,0%), Belgia (3,6%) si Spania (3,1%), China (5,8%), SUA, Bulgaria (2,7%) si Turcia (2,7%). Dependenta energetica a Greciei genereaza importuri masive de gaze si petrol din Federatia Rusa (9,4% din total import), Iran (4,3%), Arabia Saudita (3,2%) si Libia (2,9%). Pe grupe de marfuri, importurile Greciei in 2011 au constat in combustibili si lubrifianti (26,8%), masini si echipamente de transport (18,6%), produse ale industriei chimice (15,9%), produse alimentare si animale vii (11,8%), produse semifabricate (11%), produse finite ale industriei prelucratoare (10,6%). Statisticile elene disponibile publicului nu sunt detaliate pe produse. Obtinerea acestor informatii se face, contra cost, in baza unei aprobari de la Ministerul Finantelor. Referitor la ţările de destinaţie ale exporturilor in 2011, pe primele locuri se află Italia (10,8%) Germania (7,9%), Turcia (7,8%) şi Cipru (6,1%), urmate de Bulgaria (5,5%), SUA (5,3%), Marea Britanie (4%), Franta (2,9%) si Romania (2,7%), tarile din zona Balcanilor (unde este inclusa si tara noastra) avand o pondere de 14,8% din valoarea exporturilor elene. Atrage atentia in mod deosebit scaderea ponderii Uniunii Europene ca piata de desfacere a marfurilor elene, de la 62,8% in 2010 la 50,7% in 2011. Principalele marfuri care fac obiectul exporturilor grecesti sunt: produsele petroliere, aluminiul si produsele din aluminiu, produsele farmaceutice, echipamentele electronice si de telecomunicatii, barele din fier si otel, tevile, produsele chimice, fructele si legumele, pestele, bumbacul, produsele lactate, blanurile si articolele din piele, diverse bauturi si tutunul.

SECTORUL BANCAR

Este unul din sectoarele dinamice ale Greciei. Conform informatiilor furnizate de catre Asociatia Elena a Bancilor, pe teritoriul Greciei functioneaza 24 de banci, din care 13 grecesti. Principalele banci elene, Eurobank, National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraeus Bank, alaturi de altele mai mici, actioneaza si in Romania. Pentru detalii, recomandam site-ul Asociatiei Elene a Bancilor, www.hba.gr/english .

In prezent au loc o serie de reforme in sectorul bancar. Astfel in luna iulie 2012 ATEbank a fost cumparat de Banca Piraeus si sunt in curs negocieri pentru vanzarea bancii Emporiki.

EVOLUTIA ECONOMICA A GRECIEI - PERSPECTIVE

Accederea Greciei la Uniunea Economica si Monetara a creat un cadru nou de dezvoltare a economiei elene, cu o rata scazuta a dobanzilor si cu o incredere mai mare a participantilor la dezvoltarea mediului economic. In primii ani de dupa integrare, Grecia a avut un ritm de dezvoltare mai ridicat decat cel al mediei UE si relativ crescator, cu valori de 3,6 % in 1999, 4,1% in 2000 si 2001, 3,7 % in anul 2005, 4,4 % in anul 2006, 3,4 % in anul 2007 si 2,4 % in anul 2008. Incepand cu anul

9

2009, economia Greciei a intrat intr-un declin sever, pe fondul crizei internationale si al dificultatii de a identifica surse pentru finantarea cheltuielilor publice. Deficitul bugetar al Greciei ajunsese in acel an la 15,4 % din PIB, in timp ce datoria publica crescuse la 115% din PIB, pe fondul unei contractari a economiei de 2,1% din PIB. Pentru a contracara scaderea ratingului de tara si a evita efectele creditarii la dobanzi in continua crestere, autoritatile elene au semnat in mai 2010 un acord de imprumut, in valoare de 110 miliarde euro, cu Uniunea Europeana si FMI, angajandu-se sa duca la indeplinire un Program de Stabilitate si Dezvoltare Economica. Acesta a adus severe restrangeri financiare atat pentru populatie cat si pentru mediul economic, care s-au concretizat intr-o importanta scadere a puterii de cumparare a populatiei si inchiderea activitatii multor companii din turism, comert si industria prelucratoare. Datorita situatiei economice interne, mii de companii s-au mutat in tari vecine (in special in Bulgaria, dar si in Republica Macedonia, Cipru si Turcia), iar depozite de miliarde de euro au fost mutate din bancile elene in afara tarii. Pe acest fond, situatia financiara a Greciei a continuat sa se deterioreze, iar masivele reduceri de cheltuieli (in special cu angajatii sectorului public si programul national de investitii) nu au reusit sa contrabalanseze nivelul in continua scadere al veniturilor bugetului de stat. Anul 2010 a adus o contractare economica de 4,5%, fiind incheiat cu un deficit de 10,5% si o datorie publica de 143% din PIB. In 2011, autoritatile elene au adoptat un nou program de austeritate, Programul de ajustare fiscala pe termen mediu 2011-2015, care a adus restructurarea unor institutii si companii de stat, noi impozite si taxe, reducerea cheltuielilor cu aparatul din sectorul public. In paralel, a fost demarat un amplu proces de privatizare, care include vanzarea de actiuni la companiile publice de gaze si electricitate, rafinariile Hellenic Petroleum si companiile de utilitati publice, precum si concesionarea unor imobile detinute de stat atat in Grecia continentala, cat si in insule. Din punct de vedere economic, Grecia a continuat sa traverseze si in 2011 o puternica recesiune, inregistrand deprecieri semnificative ale tuturor indicatorilor macroeconomici. Dupa scaderi ale Produsului Intern Brut de 2,1% in 2009 si de 4,5% in 2010, economia elena s-a contractat in 2011 cu 6,9%. Deficitul bugetar a reprezentat 9,1% din PIB, iar datoria publica a statului elen (inainte de stergerea partiala) era estimata la 356 miliarde euro, reprezentand 165% din PIB. In martie 2012, cu acceptul UE si FMI, Grecia a sters 53,5% din datoria de 207 miliarde de euro catre detinatorii privati de titluri de stat, ceea ce a facut posibila acordarea unui nou imprumut de la Uniunea Europeana si FMI, in valoare de 130 miliarde euro. Urmatoarea transa a bailout-ului, de 31,5 miliarde euro, va acordata in luna septembrie a acestui an, cu conditia indeplinirii de catre autoritatile de la Atena a masurilor economice impuse de principalii creditori internationali: FMI, CE SI BCE.

10

INDICATORI MACROECONOMICI

Anul 1999 2001 2003 2005 2007 2008 2009

2010 2011

PIB(mld E)

121,5 132,7

152

199,0 229 2 231,6 227,3 215,1 (est.)

Crestere ec.

(%PIB) 3,6 4,1 4 3,7 4,3 1 -2 -4,35 -6,9

Rata somaj 11,9 11,4 9,8 9,7 8,3 7,6 9,5 12,5 17,7

Deficit

bug.(%PIB)

-1,8 -0,8 +1,0 2,7 3,5 9,8 15,6 10,3 9,1

Rata

inflatiei(%) 2,7 3,4 3 3,5 3,9 2 2,6 5,2 2,9

Datoria

publica

(%PIB)

104,6

102,6

94,4

107,9

104,5

113

129,4

145

165,3 (est.)

Comert ext.

Exp. FOB

(mld.E) 9,9 13 14,9 14,0 17,1 17,2 14,68 16,39 22,45

Imp. CIF

(mld.E) 30,9 34,5 40,1 41,0 50,9 55,6 49,77 48,11 43,27

Investitii

(mld.E) total

sf.an

30,0

33,4

41,6

47,7

27,9

29,9

38,2

33,2

29,3

Pentru mai multe detalii si date economice se recomanda accesarea urmatoarelor adrese: www.statistics.gr, www.acci.gr (Camera de Comert si Industrie Atena), www.ebeth.gr (Camera de Comert si Industrie Salonic), www.bankofgreece.gr (Banca Greciei). Zona Attica (Atena si Pireu)

� Attica realizeaza circa 36 % din PIB – ul Greciei. � In domeniul agricol, Attica produce citrice, cartofi, rosii, masline si struguri. � Este cea mai densa regiune a tarii ; circa 1,5 milioane de rezidenti activeaza in

companiile publice sau private : agricultura - 1,3%, industria alimentara - 24,18%, rafinarea uleiului de masline, productia de electrocasnice, radio si televiziune, telecomunicatii. Circa 74,5% lucreaza in turism.

� Sediul central al principalelor banci elene se afla la Atena (Alpha Bank, National Bank of Greece, EFG Eurobank, Piraeus Bank, ATEBank, Emporiki Bank)

� In Atena au sediul Uniunea Camerelor Elene de Comert si Industrie, Camera de Comert si Industrie Atena, Camera Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Camera Comerciantilor, Bursa de Valori, Centrul Elen de Promovare a

11

Exporturilor, Centrul Elen pentru Investitii si alte institutii avand ca obiect de activitate colaborarea economica si comerciala internationala.

Zona Macedonia si Tracia (MT)

Un rol deosebit in economia Greciei il joaca Macedonia si Tracia (MT), regiune ce se gaseste in partea de nord a tarii si se inscrie a doua ca importanta economica dupa Attica. MT ocupa 32,4 % din teritoriul Greciei si detine un procent de 25,09% din totalul populatiei elene. Orasul Salonic numara circa 1 milion de locuitori, aproape 38% din totalul populatiei MT, fiind si centrul activitatii economice. De mentionat ca, daca per total Grecia, 50% din populatia activa este prezenta in sectoarele productive, 27 % in comert si 23% in servicii, in MT populatia activa se gaseste in sectorul productiv in proportie de 73,5%, in comert 13,4 %, iar in servicii 13,1 %. MT realizeaza cca 25 % din PIB-ul Greciei, cu o populatie activa de 26,74% din total. Potrivit datelor prezentate de asociatiile profesionale, aici se realizeaza 50% din exporturile tarii. Efect al cooperarii transfrontaliere cu Bulgaria, o mare parte a intreprinderilor elene de confectii si textile si-au transferat productia in investitii noi de-a lungul granitei cu aceasta tara, de unde efectueaza exporturi in Europa de vest (ex. Germania). In general, nordul Greciei este importator de animale vii (taurasi, oi, miei) avand o infrastructura industriala de procesare a carnii si laptelui destul de dezvoltata si moderna tehnologic, cherestea (stiut fiind ca Grecia are lemn de padure mai mult pentru foc, cca 67%, dar o adevarata industrie de procesare a lemnului cu precadere mobila si stratificate melaminate), blocuri de aluminiu necesare pentru fabricile de prelucrare a aluminiului, pentru fabricarea de profile destinate in general constructiilor, unele cereale, produse din plastic cum ar fi PVC si HDPE (high density polyethylene) necesare pentru fabricarea unor produse din material plastic (ex. ambalaje pentru produse alimentare - legume, vin, bauturi, scaune si mese, produse specifice pentru constructii, pentru irigatii si gradinarit etc.), articole de imbracaminte si incaltaminte, unele produse ale grupei masini si echipamente. Din aceasta regiune se exporta in special produse agricole, inclusiv bumbac, tutun si sucuri din fructe, confectii si incaltaminte, orez, fructe (in special piersici, mere, cirese), masline si ulei de masline, legume proaspete sau procesate, miere, lactate, paste fainoase, vopseluri si materiale izolante pentru constructii, mobila.. Analistii estimeaza ca MT realizeaza peste 35 % din totalul productiei agricole elene in principal la cereale, produse lactate si procesate din carne, fructe si legume, pe o suprafata de 36% din cea totala cultivabila (in principal piersici, orez, grau, mere, tutun, tomate, bumbac, lapte si carne), partea centrala fiind zona cu pondere in cresterea bovinelor si o mare parte din restul septelului. Tot in partea nordica a Greciei se realizeaza 40 % din totalul industriei elene la urmatoarele produse: textile, confectii, industria blanurilor, mobila si produse din lemn, tutun, productia agricola si alimentara, produse siderurgice, produse chimice si din mase plastice, unele produse electrotehnice, constructii, mine si cariere.

12

Orasul Salonic, capitala Macedoniei si Traciei, detine ponderea dezvoltarii economice in aceasta regiune. Conform datelor Camerei de Comert si Industrie Salonic, aici exista 18.000 de societati comerciale, 520 cu caracter industrial, 25.000 de societati industriale mici si mijlocii, 2.500 de companii exportatoare si 35.000 de comercianti. In ultimii ani, autoritatile elene au conferit Salonicului o pozitie de lider al actiunilor de cooperare interregionala balcanica. De asemenea, Salonicul este sustinut pentru a deveni o platforma energetica nodala pentru regiunea balcanica si o poarta furnizoare pentru Europa, prin proiectele energetice de gaze naturale si petrol care sunt in faze finale de contractare, in principal conducta dinspre Iran - via Turcia - calea Egnatia - Italia, conducta dinspre bazinul caspic - Burgas – Alexandroupolis - bazinul mediteraneean, precum si conducta Salonic - Skopie. Ar mai fi de mentionat ca Salonicul a devenit in ultimii ani gazda si organizator al unor reuniuni internationale din cele mai importante pentru cooperarea regionala balcanica. Salonicul este recunoscut pentru organizarea Targurilor Internationale “Agrotica“ - la inceput de februarie (pentru produse si echipamente agricole, industria alimentara), “Detrop“ - cu editii la doi ani (pentru echipamente specifice industriei alimentare si hoteliere), “Infacoma“ si “Marmi“ - la mijlocul lunii februarie (pentru materiale si echipamente de constructii), “Furnima“ si “Furnidec“ - in prima decada a lunii martie (pentru produse si echipamente ale industriei lemnului), “Sportexpo“ - la mijlocul lunii aprilie (pentru materiale si echipamente sportive si de recreere), “Infosystem“ - la inceputul lunii octombrie (pentru produse specifice IT si telecomunicatii , “Filoxenia“ - la inceputul lunii noiembrie (pentru turism si industria turismului), “TIF“ - (targ de marfuri generale), “Zootehnia“ - la sfarsitul lunii septembrie (pentru pentru productia de animale si pasari si echipamente conexe) si “Hygeia & Care“ - la mijlocul lunii noiembrie (pentru echipamente din domeniul igienei si sanatatii). In nordul Greciei se gasesc urmatoarele institutii si organizatii profesionale principale: biroul HEPO (Hellenic Foreign Trade Board, apropiat de activitatea CRPCIS), biroul HELEXPO (compania publica organizatoare a Targului International Salonic), Banca de Comert si Dezvoltare a Marii Negre, Agentia Europeana pentru Reconstructie, DIPEK (Centrul de Afaceri Balcanic si al Marii Negre), Camera de Comert si Industrie Salonic, FING (Federatia Industriilor din Nordul Greciei), SEVE (Asociatia Exportatorilor din Nordul Greciei), carora li se alatura alte asociatii profesionale deosebit de active in economia din nordul Greciei. Pentru mai multe detalii se poate accesa adresa Camerei de Comert si Industrie Salonic: www.ebeth.gr Coordonate din Salonic, utile pentru activitatea oamenilor de afaceri care se deplaseaza in zona: - DIPEK, tel 00302310 – 282313, fax 287333, mavridis@dipek.gr - HEPO, tel 00302310 – 262120, fax 236570, thes@hepo.gr - HELEXPO, secretariat presedinte, tel 00302310 – 291633-4, fax 256827 exhibitions@helexpo.gr

13

- Thessaloniki Chamber of Commerce and Industry, tel 00302310 – 220920, fax 279026, root@ebeth.gr - Exporters’ Association of Northern Greece tel 00302310 – 535333, fax – 543232, info@seve.gr - Federation of Industries of Northern Greece tel 00302310 – 539817, fax 541933 info@sbbe.gr - Trader’s Association of Thessaloniki, tel 00302310 – 538790, fax 538263 - Knitting – Clothing Industries Association of Northern Greece, tel 00302310 – 257075, fax 257076 Pentru a afla coordonatele camerelor de comert si industrie din Grecia, se pot accesa adresele: www.uhcci.gr si www.uhcci.gr/Melh.htm

CADRUL JURIDIC AL COOPERARII ROMANO-ELENE

In domeniul schimburilor comerciale

Principalele documente care definesc cadrul juridic al relaţiilor bilaterale în acest domeniu sunt:

� Acordul de aderare a Romaniei la UE � Acordul privind promovarea şi garantarea reciproca a investiţiilor

(22.05.1997); � Acordul privind evitarea dublei impuneri (17.09.1991); � Acord intre guvernele României şi Republicii Elene pentru promovarea

exporturilor. In baza Acordului din iunie 1971, s-a infiinţat Comisia mixta guvernamentala de

colaborare economică. Ultima sesiune a Comisiei mixte a avut loc la Bucuresti în perioada 21 -22 februarie 2006. De la 1 ianuarie 2007 se realizeaza consultari bilaterale la nivel de directori generali din MAE elen si Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri din Romania. Ultima intalnire a avut loc la Atena, in mai 2009.

În domeniul cooperării economice

Cadrul juridic a fost actualizat si completat dupa 1989, prin semnarea unor importante documente bilaterale:

� Tratatul de prietenie, cooperare si bună vecinatate (semnat in noiembrie 1991, intrat în vigoare în aprilie 1993);

� Acordul de colaborare in domeniul cercetarii si tehnologiei (14.12.1993); � Acordul cu privire la colaborarea în domeniul turismului (9.06.1993); � Protocol pentru combaterea crimei organizate (6.09.1994) ; � Acordul privind notificarea rapida a unui accident nuclear si schimbul de

informatii asupra instalatiilor nucleare ( 10.03.1995 ) ; � Acordul de cooperare in domeniul invatamantului, stiintei si culturii

(3.11.1995) ;

14

� Memorandum privind promovarea cooperarii între Guvernul Romaniei şi Guvernul Republicii Elene (22 mai 1997) .

� Acordul interguvernamental de cooperare in domeniul energiei, 7 februarie 2008.

S-au mai încheiat protocoale de colaborare pe linia ministerelor de externe, de interne si transporturi.

RELATIILE ECONOMICE BILATERALE Relatiile comerciale si cooperarea economica dintre Romania si Grecia au cunoscut o evolutie crescatoare pana in 2008, urmata de un recul in 2009 si 2010, dar au revenit la o tendinta crescatoare in 2011. Va prezentam pe scurt valorile schimburilor comercial bilaterale, conform statisticii CRPCIS:

mil$ (pana in 2004) / euro (din 2002)

1989 2000

2002

2004

2006

2007

2008 2009 2010 2011

total

179,6 696,0

652,58

692,36

1068,5

862,15

988,9

1281,1

1415,5

1138,5

1191,1

1206,35

export

143,2 324,1

388,05

411,73

627,6

507,35

507,5

501,6

608,9

550,3

562,8

611,76

import

36,4 371,8

264,53

280,63

440,9

354,8

481,4

779,5

806,5

588,2

628,2

594,58

sold

106,8 -47,7 123,52

131,10

186,7

152,55

26,1

-277,9

-197,6

-37,9

-65,43

17,18

In anul 2011, schimburile comerciale bilaterale romano-elene au avut o valoare de 1206,35 milioane euro, cu 1,06% mai mare fata de anul 2010. Chiar daca valoarea schimburilor comerciale indica o evolutie putin semnificativa, imbucuratoare este tendinta de crestere a exporturilor romanesti pe piata elena (majorare anuala de 8,73 %). De cealalta parte, se remarca o scadere cu 5,79 % a livrarilor de marfuri elene catre Romania. Astfel, in timp ce marfurile romanesti livrate Greciei au avut o valoare totala de 611,76 milioane euro (fata de 562,64 mil.), importul din Grecia s-a cifrat la 594,58 milioane euro (scadere de la 631,11 mil.). In anul 2011, in ciuda recesiunii accentuate din Grecia, s-a inregistrat cea mai mare valoare a exporturilor romanesti pe aceasta piata din istoria relatiei comerciale bilaterale. La 30 aprilie 2012, schimburile bilaterale romano-elene au fost de 320,36 milioane euro, ( in scadere cu 18,2% fata de aceeasi perioada a anului 2011). Exporturile au

15

fost 152,36 milioane euro (scadere de 23,5% fata de primele 4 luni ale anului 2011 iar importurile 168 milioane (in scadere cu 12,68%). Soldul balantei comerciale a fost de – 15,65 milioane, defavorabil partii romane. Exporturile României în Grecia Grecia este a 19-a piata externa pentru producatorii romani, cu o cota de 1,36 % din totalul exporturilor din 2011. Structura grupelor de produse care se livreaza in Grecia este urmatoarea: fonta, fier, otel si produse din acestea (18,85 %), masini, aparate si materiale electrice (13,76 %), cereale (7,19 %), materiale plastice si articole din acestea (5,37 %), animale vii (5,07 %), combustibili (4,45 %), lemn si produse din lemn (4,36 %), aluminiu si articole din aluminiu (4,27 %), tutun si inlocuitori (3,24 %), masini si dispozitive mecanice (3,18 %), grasimi si uleiuri de origine vegetala si animala (2,76 %), detergenti (2,51 %), hartie si carton (2,45 %), mobilier (1,97 %), produse lactate (1,84 %), confectii si tricotaje (1,84 %), carne (1,72%), ape minerale (1,28 %) etc. Topul marfurilor exportate in 2011 include: deseuri fragmentate (46,6 milioane euro), benzine (22,2), conductori electrici din cupru (20,8), miei (20,1), tigarete (18,6), produse laminate in rulouri (18,6), porumb (15,6), grau (15,6), detergent (15,1), uleiuri brute de floarea soarelui (12,7), aparate de emisie/receptie pt. radio si televiziune (11,6), transformatoare peste 10000 KVA (11,5), fire cu alti conductor (11,3), orz (11,1), bare si tije din aliaje de aluminiu (9,7), sarme cu sectiunea > 7mm (8,3), produse laminate plate acoperite cu zinc (7,4), telefoane pt. retele mobile (7,2), polietilene (6,6), hartii creponate si panze de fibre celulozice (6,6), MDF peste 9 mm (6,5) s.a. Se evidentiaza cresterea semnificativa a exportului la anumite produse cum sunt: produse laminate, grau, uleiuri tehnice de floarea soarelui, orz, aparate emisie/receptie pt. radio si TV, conductori electrici cu conductor din cupru, lapte si smantana, polietilena, parti de aparate pentru producerea frigului, vehicule pana la 1500 cm3, tigarete, tuburi si tevi pt.conducte de petrol si gaze s.a. Este de semnalat aparitia unor marfuri noi sau reaparitia unor marfuri romanesti pe piata elena in 2011 fata de 2010, dintre care amintim produse laminate plate acoperite cu zinc, unitati pentru prelucrarea digitala a datelor, table, folii si benzi de zinc, parti si accesorii contoare electrice, instrumente si aparate pt anestezii, rezervoare de peste 300 l, usi si ferestre din aluminiu, paine, motorina, cazi de baie. Printre grupele de marfuri care au mai inregistrat cresteri la export in 2011 se afla carnea, apele minerale si apele cu zahar, produsele ceramice si incaltamintea. Scaderi importante ale exporturilor in 2011 s-au inregistrat la: telefoane mobile, transformatoare cu o putere peste 10000 KVA, parti de cuptoare si furnale (disparitie din structura exporturilor), bare si tije din aluminiu, porumb, vitrine si tejghele frigorifice, autovehicule peste 1500 cm3, ulei brut de floarea soarelui, margarina, camasi pt. barbati etc. De asemenea, s-a inregistrat o tendinta de scadere a exporturilor la produsele din grupele masini si dispozitive mecanice, imbracaminte si produse farmaceutice.

16

Importurile României din Grecia Din punct de vedere al importurilor, Grecia este al 20-lea furnizor al Romaniei, cu o pondere de 1,08 % din total import romanesc. Structura principalelor grupe de produse importate din Grecia este urmatoarea: materiale plastice (14,53 %), fier, otel si produse din acestea (12,33 %), cupru si articole din cupru (11,33 %), fructe (7,27 %), masini si dispozitive mecanice (6,27 %), masini, aparate si materiale electrice (5,23 %), aluminiu si produse din aluminiu (4,58 %), imbracaminte din confectii si tricotaje (4,02%), hartie si carton (1,93%), produse farmaceutice (1,86 %), extracte tanante sau colorante (1,89 %), ingrasaminte (1,68 %) s.a. Topul produselor importate de Romania din Grecia se prezinta astfel: sarma cu sectiunea > 6 mm, portocale, polietilena liniara, profile din aliaje de aluminiu, tuburi si tevi din cupru rafinat, medicamente, polistiren expandabil, etilena teraftalat, bare cu cavitati si caneluri, bare cu sectiunea dreptunghiulara, orez etc. Se remarca o crestere semnificativa a importurilor din Grecia la urmatoarele produse: sarma, tuburi si tevi din cupru, ingrasaminte, bare cu sectiunea dreptunghiulara, portocale, piersici, bare cu cavitati si caneluri, orez, polimeri de etilena, ape minerale si ape cu zahar, uleiuri pt. motoare s.a. Scaderi mai importante in anul 2011 comparativ cu 2010 s-au inregistrat la importul de etilena teraftalat, polistiren expandabil, parti de filtre, imbracaminte si accesorii, poduri rulante s.a. Situatia balanței comerciale bilaterale

Datorita evolutiilor mai sus prezentate, Romania a inregistrat in 2011 un excedent de 17,18 milioane euro in schimburile comerciale cu Grecia, fata de un deficit comercial de 68,47 milioane euro in 2010. Astfel, in perioada de comparatie, fluxul comercial dintre cele doua tari a cunoscut o inversare favorabila Romaniei, in valoare de 85,65 milioane euro. Investitiile elene din Romania La data de 30 iunie 2012, in Romania erau inregistrate 5346 firme cu capital elen, reprezentand 3,0 % din numarul total al acestui tip de societati aflate in evidenta Registrului National al Comertului. Acestea firme detin impreuna un capital total de

1,736 miliarde euro, adica 5,5 % din capitalul firmelor cu capital strain din tara noastra. In clasamentul tarilor din care provine capitalul investit prin societati comerciale in Romania, Grecia ocupa locul 6. Din perspectiva autoritatilor elene, investitiile companiilor grecesti in Romania depasesc suma de 3,5 miliarde euro, in multe cazuri capitalul fiind investit prin intermediul unor firme inregistrate in Cipru, Luxemburg, Olanda si alte tari. Principalele domenii in care au fost efectuate investitiile de capital elen sunt: serviciile de telecomunicatii (Romtelecom, Cosmorom), sectorul bancar (EFG Eurobank – prin Bancpost, National Bank of Greece – prin Banca Romaneasca, Alpha

17

Bank, Piraeus Bank si alte banci), societati de asigurari (Interamerican, Garanta Ethniki Insurance), societati de investitii financiare (Alpha Finance, Global Finance ), industria producatoare de echipamente electronice si de telecomunicatii (Intrarom, ICME-ECAB), industria alimentara (morarit-panificatie Moara Loulis, Titan SA Bucuresti, Mopan Targu Mures, Chipita, Best Foods, Star Foods); industria laptelui (Olympus Diary, Dorna Lactate, Delta Dairy, Parametru); prelucrarea carnii (Infantis); ape minerale si bauturi racoritoare (Coca Cola Hellenic Bottling Co.), metalurgia neferoasa (Sometra Copsa Mica), productia de echipamente de refrigerare (Frigorex Timisoara), constructii (Diekat, AEGEK, Proodeftiki, Mochlos), industria mobilei (Neoset), industria de mase plastice (Petzetakis, Plastki Kritis – prin Romcolor 2000), industria ambalajelor (Maillis), industria tutunului (Papastratos), comert general (Germanos, Elgeka, Romsar Cosmetics, Pescarul, Genko, Elmec Sport, Sprider etc), alimentatie publica (Gregory’s, Everest), consultanta juridica (Rokas) etc.

PLANUL ELEN PENTRU RECONSTRUCTIA BALCANILOR

In conformitate cu recomandarile Comitetului de Asistenta pentru Dezvoltare al OECD prin care tarile dezvoltate acorda asistenta financiara pentru dezvoltarea altor tari in limita a 0,2 % din PIB, Guvernul Greciei a incheiat, in anul 2002, 6 acorduri de asistenta financiara pentru reconstructie in Balcani. Programul HiPERB (Planul Elen de Reconstructie in Balcani) a fost aprobat prin legea nr.2996/2002. Valoarea totala a programului este de 550 de milioane euro. Cele 6 tari beneficiare sunt:

- Romania 70, 43 mil. euro - Albania 49, 89 mil. euro - Bosnia si Hertegovina 19, 53 mil. euro - Bulgaria 54, 29 mil. euro - Serbia si Muntenegru 250, 00 mil. euro - F.R.I. Macedonia 74,84 mil. euro

Administrarea fondurilor pentru Romania se face astfel : - 1 % pentru proiecte locale mici, de catre Ambasada Greciei la Bucuresti; - 20 % pentru activitati de productie in sectorul privat, de catre ANIMMC; - 79% pentru proiecte ale autoritatilor centrale si locale, prin Ministerul Finantelor. Prelungirea programului elen de reconstructie in Balcani (HiPERB) pana in anul 2011 a fost aprobata de catre Parlamentul elen. In cadrul acestui program Romaniei i-au fost alocate 70,43 milioane euro, din care s-au utilizat sau sunt in curs de utilizare pentru proiecte aprobate 12,63 milioane euro. Din cota de 79 % prevazuta pentru proiecte propuse de catre Guvernul roman (55,64 milioane euro) s-au aprobat doar doua proiecte in valoare de 6,55 milioane euro (Muzeul ”Secolului 21” din Constanta si SeeLight Project). Pentru alte 2 proiecte propuse de Romania s-au cerut clarificari suplimentare (Reabilitarea si modernizarea Clinicii de urgenta Sfanta Maria din Iasi si Centrul regional de urgenta din Targu Mures). Partea elena este interesata sa finanteze

18

integral alte 2 proiecte (Reabilitarea satului Izvoarele si a bisericii Buna Vestire din Braila). La ambele proiecte partea elena este implicata istoric prin populatia de origine greaca. Datorita dificultatilor financiare cu care se confrunta statul elen, in 2011 si 2012 nu s-au facut progrese in derularea programului HiPERB pentru Romania, situatia finantarii pe viitor a proiectelor fiind deocamdata incerta.

ÎNFIINTAREA SI ORGANIZAREA SOCIETATILOR COMERCIALE

Societăţile comerciale din Grecia se împart în două mari categorii: societăţile “de

capital" şi societăţile "in asociere". Principalele trăsături care diferențiaza cele două categorii sunt următoarele: - Valoarea capitalului social Societațile de capital, categorie care cuprinde societațile pe acţiuni, dar și pe cele tip SRL, presupun constituirea unui capital social minim, reglementat prin lege, în timp ce pentru societăţile in asociere nu există o sumă minimă legală ce trebuie adusă în societate la înfiinţare .

- Repartizarea capitalului și capacitatea de înstrăinare a participației

Capitalul unei societati pe actiuni sau cu raspundere limitata este divizat în părţi egale (acţiuni/parti sociale), care sunt instrumente negociabile și pot fi transferate în mod liber. În cazul societăților in asociere, drepturile asupra unei firmei nu sunt tranzacționabile.

- Solemnitatea actului de înființare

Societăţile de capital se înfiinţează printr-un contract notarial, spre deosebire de societăţile in asociere, unde este suficient simplul acord dintre parteneri.

- Numarul asociatilor

Companiile pe actiuni si cele cu raspundere limitata (societati de capital) pot avea si un singur actionar/asociat, pe cand societatile in asociere trebuie sa fie constituite de cel putin doi asociati. Daca unul dintre acestia se retrage sau decedeaza, societatea isi inceteaza activitatea in mod automat.

- Răspunderea asociaților

Membrii unei societăţi de capital sunt răspunzători pentru obligaţiile societății în limita acţiunilor pe care fiecare dintre ei le deţine. La societatile in asociere, asociatii raspund, cu propriul patrimoniu, in mod solidar, pentru actele comerciale ale firmei.

- Majoritatea necesara luarii deciziilor la nivelul societatii comerciale

Modalitatea de luare a deciziilor diferă pentru cele doua categorii de firme: la societăţile de capital, majoritatea decidentă se calculează în funcţie de ponderea acţiunilor în totalul capitalului, în timp ce la societăţile in asociere aceasta se calculează în funcţie de numărul partenerilor.

- Administrarea societatii comerciale

19

Membrii unei societati de capital nu participă in mod automat la administrarea societăţii, conditie prevazuta expres de lege pentru societatile in asociere.

- Incetarea activitatii societatii comerciale

Dizolvarea societăţii de capital poate avea loc in conditiile actului constitutiv si ale legislatiei privind falimentul, iar in cazul societatilor personale poate interveni si legat de situatia asociatilor (faliment, moarte etc.).

Înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni (A.E.)

Înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni, cunoscută în Grecia sub denumirea de anonymous etairia, se face conform Legii nr. 2190/1920 şi amendamentelor la aceasta şi implică mai multe etape :

1. Prevalidarea (rezervarea) denumirii firmei la Registrul General al Comertului - prin notarul public;

2. Redactarea actului constitutiv al societăţii (continand denumirea, durata, obiectul de activitate, capitalul social, numarul si tipul actiunilor, compunerea, modul de functionare si autoritatea Consiliului Director etc) – la notarul public;

3. Adoptarea (legalizarea) actului constitutiv – de catre notarul public; 4. Plata unei taxe de 1% din capitalul social – in numerar la biroul notarului

public sau prin depunerea documentului bancar care atesta efectuarea platii; 5. Publicarea anuntului privind infiintarea firmei si a sumarului actului

constitutiv in Monitorul Oficial. O societate pe actiuni poate avea unul sau mai multi actionari, fara conditii de

nationalitate, iar capitalul social minim este de 60 000 de euro, suma care trebuie varsata integral in maxim doua luni de la infiintare. Prin legi speciale, pentru companii pe actiuni (A.E.) avand ca activitati servicii bancare, de asigurare s.a. se solicita un capital social majorat. Actiunile pot fi nominale sau la purtator si au o valoare nominala cuprinsa intre 0,30 euro si 100 euro. Societatile bancare, financiare, imobiliare sau de asigurari, cele de transport feroviar sau aerian, firmele care presteaza servicii publice si cele care sunt furnizoare ale statului sunt obligate sa emita actiuni nominale. Într-o societate pe actiuni, puterea executivă aparţine Consiliului Director, iar organul suprem este Adunarea Generală a Acţionarilor. Societatile pe actiuni se inscriu in mod obligatoriu la camera de comert locala, unde se plateste o taxa al carei cuantum este stabilit in mod invidual de fiecare dintre cele 54 de camere de comert din Grecia. Dupa aparitia legii 3853/2010, notarul public aplica o procedura simplificata de inregistrare a societatilor de capital (SA si SRL, respectiv AE si EPE), asa-numita „one stop system”, care elimina unele din etapele procedurale anterioare. Prin biroul notarial, in mod electronic, societatea este inregistrata la Registrul General al Comertului (care functioneaza in Grecia de la data de 4 aprilie 2011) si dobandeste codul de inregistrare fiscala de la Agentia fiscala in raza careia isi are sediul (dupa

20

achitarea unei taxe egale cu 1% din capitalul social). Tot prin notariate se achita si taxele catre fondurile de asigurari sociale.

Înfiinţarea unei societăţi cu răspundere limitată (EPE)

Înfiinţarea EPE (etairia periorismenis efthinis) intră sub incidenţa Legii 3190/1955 şi amendamentelor la aceasta. O societate cu răspundere limitată poate fi înfiinţată de una sau mai multe persoane fizice sau juridice, structura şi activitatea sa fiind reglementate prin Actul constitutiv. Capitalul social minim al societăţii este de 4500 de Euro, vărsaţi integral, în bani sau alte active la data inregistrarii. Dacă asociatii nu sunt de naţionalitate greacă, atunci capitalul vărsat de catre parteneri trebuie certificat în prealabil de către o bancă, printr-un document special care să ateste intrarea capitalului în Grecia. Capitalul social este impartit in parti egale („meridia”), care trebuie sa aiba valoarea minima de 30 euro, sau multiplu de aceasta suma. In cazul in care societatea EPE are sau ramane cu un singur partener (asociat), la denumirea ei se adauga „societate cu unic asociat”. O persoana nu poate detine calitatea de asociat unic in doua societati EPE. O societate EPE nu poate fi asociatul unic al altei societati cu raspundere limitata. Procedurile de înregistrare sunt similare celor aplicabile societatilor pe actiuni (A.E.). Taxele catre Registrul Comertului, Camera de comert locala si Fondul de asigurari de sanatate al avocatilor se achita prin biroul notarului public. Sumele pentru emiterea si legalizarea copiilor si certificatelor necesare inregistarii unei firme nu depasesc 100 euro iar tariful notarului public este in medie 250 euro + 23% TVA. La aceste sume se adauga taxa generala de 1% din capitalul social. In cazul companiilor cu capital social de peste 100 000 euro, la redactarea actului constitutiv al societatii trebuie sa participe in mod obligatoriu si un avocat. Organul decizional al unei societati tip EPE este Adunarea generala a asociatilor iar administrarea si reprezentarea legala a societatii se realizeaza de catre un „director” desemnat prin Actul constitutiv. Legislatia elena prevede in cazul EPE principiul dublei majoritati, astfel ca deciziile se pot lua numai in prezenta a 50% plus 1 din asociati, detinatori ai 50% plus 1 din capital.

Infiintarea filialei sau agentiei unei firme straine Pentru infiintarea unei filiale sau agentii a unei firme straine, in Grecia este nevoie de acordul prealabil al Ministerului Dezvoltarii si Competitivitatii, care se obtine prin intermediul organismelor descentralizate ale acestuia, la nivelul autoritatilor regionale. Pentru inregistarea sucursalei/agentiei sunt solicitate urmatoarele documente: - Hotararea organului decizional al firmei straine privind infiintarea unei

filiale/agentii in Grecia, cu indicarea scopului activitatii, sediului social si a numelui sucursalei/agentiei;

- Un certificat constatator emis de Registrul Comertului din tara de origine (care sa ateste ca firma principala nu a fost lichidata sau radiata), copia certificatului de inregistrare la Registrul Comertului si actul constitutiv al firmei straine;

21

- Decizia prin care care societatea straina imputerniceste administratorul filialei/agentiei sale in Grecia;

- Un certificat de bonitate fiscala emis pentru firma principala de catre autoritatea fiscala a statului de resedinta. In practica se cere ca firma principala sa faca dovada constituirii in tara de resedinta a unui depozit cel putin egal cu minimul capitalului social solicitat firmelor elene;

- Imputernicirea unei persoane autorizate sa primeasca corespondenta; - Dovada achitarii taxelor in vederea publicarii hotararii de autorizare in Monitorul

Oficial. Inregistrarea filialei/agentiei se face de catre Curtea de prima instanta a regiunii administrative in care aceasta isi are sediul iar inceperea activitatii se comunica, in mod obligatoriu, Camerei de comert regionale, care stabileste in mod definitiv denumirea filialei/agentiei, precum si denumirea comerciala a spatiilor comerciale. Camera de comert elibereaza certificatul constatator al inregistarii, care se depune la agentia fiscala in vederea dobandirii codului fiscal. In acceptiunea legii elene, agentiiile (sau agentii) pot fi atat persoane juridice cat si persoane fizice, desemnate prin contract sa execute anumite operatiuni ale societatii principale.Fililalele nu au personalitate juridica distincta de cea a societatilor straine dar, spre deosebire de agentii, au un caracter permanent si personal propriu. Infiintarea sucursalei unei firme straine Spre deosebire de filiala, sucursala unei firme straine are propria personalitate juridica in Grecia, aflandu-se sub un regim legal si fiscal diferit de cel al companiei „mama”. Conform legii elene, societatile subsidiare sunt cele in care societatile straine: - detin majoritatea capitalului social ori a drepturilor de vot, in mod direct sau prin

interpusi; - exercita majoritatea de vot in baza unui acord cu ceilalti asociati; - desi detine mai putin de 50% din capital are dreptul sa numeasca sau sa

inlocuiasca majoritatea membrilor consiliului de administratie; - are dreptul sa conduca si sa controleze activitatea societatii. In practica, acest tip de societate poate interesa in cazul companiilor mari, din motive care tin de procedura de inregistrare si de deducerea unor cheltuieli din taxele datorate statului elen. Infiintarea reprezentantei unei firme straine Legea elena recunoaste firmelor straine dreptul de a-si deschide birouri de reprezentanta in Grecia. Acestea pot defasura activitati de studiere a pietei, consultanta si promovare in beneficiul firmei straine. Reprezentantele se autorizeaza de catre Ministerul Afacerilor Externe, care trebuie sa emita decizia respectiva in termen de 50 de zile de la depunerea solicitarii. In termen de 12 luni de la autorizare, reprezentanta trebuie sa aiba cel putin patru angajati iar activitatea ei sa fi presupus costuri de cel putin 100 000 euro.

22

Infiintarea unei companii Joint – Venture (Kinopraxia) Desi asocierea unor persoane (fizice sau juridice) in scopul desfasurarii unui anumit proiect nu este prevazuta de legea elena ca o entitate juridica separata, se solicita inregistrarea prealabila a actului de infiintare a societatii la autoritatea fiscala elena. In acest caz, legea prevede sanctiuni severe si in solidar pentru parteneri in cazul neindeplinirii obligatiilor fiscale si un impozit de 25% din orice profit al societatii. Avocatii, arhitectii, proiectantii si alte categorii profesionale „free lancer” nu au dreptul sa se asocieze in astfel de firme. Firmele straine se pot asocia in companii joint-venture cu conditia prealabila de a obtine un numar de identificare fiscala. Infiintarea unei societati in asociere (O.E. si E.E.) In cazul primului tip de societate, omorythmos eteria (O.E.), toti asociatii raspund in mod direct, personal si nelimitat in contul societatii comerciale. In cel de-al doilea, eterorythmos eteria (E.E.), doar unul dintre asociati raspunde nelimitat, ceilalti raspunzand in limita capitalului social adus in societate Asociatii societatii in asociere pot fi atat persoane fizice cat si persoane juridice. Asociatii persoane fizice dobandesc in mod automat calitatea de persoane autorizate sa desfasoare activitati comerciale (self-employed), astfel ca asupra lor se poate exercita un control al situatiei financiare. De altfel, in legislatia elena este prevazuta situatia falimentului persoanei fizice autorizate, care poate conduce la falimentul societatii in asociere. Creditorii unei societati in asociere se pot indrepta, pentru prejudiciile inregistrate, impotriva oricaruia dintre asociati, care raspund cu intreaga lor avere avand, ulterior, dreptul sa solicite despagubiri din partea celorlalti asociati. Acordul asociatilor pentru infiintarea unei societati O.E. sau E.E. se realizeaza in forma scrisa. In afara situatiilor expres prevazute de lege, documentul nu se legalizeaza prin intermediul notarului public. Inregistrarea societatii se realizeaza in regim „one stop shop” fie de catre Registrul General al Comertului, care functioneaza la nivelul camerelor de comert regionale, fie de catre centrele de servicii pentru cetateni KEP, aflate sub autoritatea guvernului elen. Pentru societatile in asociere nu exista o cerinta legata de nivelul capitalului social, acesta putand fi depus/constituit in bani, active sau prestatii pentru societate. Inregistrarea unei societati tip O.E. sau E. E. presupune urmatoarele costuri: - taxa de inregistrare „one stop shop” - 30 euro; - taxa de inregistrare la Camera de comert – in functie de fiecare Camera; - contributia la Fondul de asigurari al avocatilor – 0,5% din capitalul social (in

cazul societatilor inregistrate la Atena al caror capital depaseste 586 euro, taxa este de 1%, la care se adauga 3,6% taxa de timbru);

- taxa de inregistrare la fondul de asigurari al persoanelor fizice autorizate – aproximativ 110 euro;

- taxa pe acumulare de capital – 1% din capitalul social; - taxa anuala pentru accesul la baza electronica de date a Registrului Comertului –

15 euro.

23

RELATII DE MUNCA Prevederile care reglementeaza emiterea permiselor de munca si rezidenta in Grecia sunt diferite pentru cetatenii UE si cei din tari non-UE. Pentru cetatenii din afara spatiului UE se aplica legea 3386/ 2005, articolul 26. In acest ultim caz, permisul de munca este eliberat dupa obtinerea permisului de rezidenta, pentru o perioada egala cu valabilitatea acestuia. Pentru eliberarea unui permis preliminar de munca, angajatorul este obligat sa depuna o cerere in 3 copii la Oficiul de Munca. Ministerul Muncii verifica daca postul solicitat nu poate fi ocupat de catre un cetatean grec sau dintr-un alt stat membru al UE, dupa care transmite dosarul la Ministerul Sigurantei Cetatenilor, unde se verifica daca solicitantul poate reprezenta un pericol public, lucru care nu i-ar permite accesul in Grecia. In caz favorabil, Ministerul Afacerilor Externe transmite un ordin consulatului grec din tara de origine a angajatului pentru a elibera acestuia un Permis Consular de Munca. Obligatiile angajatului dupa sosirea in tara sunt urmatoarele: - sa se prezinte, in 5 zile, la Departamentul de Sanatate al prefecturii locale pentru a efectua testele de sange in spitalul local; - sa se prezinte, intr-o perioada de 30 zile, impreuna cu angajatorul la Biroul local pentru Straini. Permisul preliminar de munca permite strainului sa obtina un permis de rezidenta pentru o perioada de 1 an, care poate fi reinnoit pentru maxim 5 ani. La Biroul pentru Straini trebuie depusa o cerere in termen de 3 luni de la data intrarii in Grecia. Documentatia necesara pentru obtinerea permisului este urmatoarea: 1. pasaport valabil; 2. documente care sa ateste ca solicitantul intra in categoriile Art. 2 si 3 paragrafele 2 si 3 ale decretului Prezidential 525/1983; - un certificat de sanatate eliberat de Autoritatea Nationala a Sanatatii certificand ca angajatul nu sufera de nici o boala sau disfunctiune conform listei anexate la decretul mentionat mai sus. Informatii suplimentare se pot obtine prin accesarea site-ului www.investingreece.gov.gr /residence and work permits. Obtinerea permisului de rezidenta pentru munca in grecia pentru cetatenii romani Incepand cu 1 ianuarie 2009, data de la care cetatenii romani au acces la piata fortei de munca din Grecia, actele necesare pentru obtinerea permisului de sedere in scop de munca in Grecia sunt urmatoarele:

- cerere de procura de la sectia de politie din zona in care cetateanul este arondat; - pasaport sau carte de identitate valabila si doua fotocopii; - 3 fotografii; - 2 fotocopii ale contractului de locuinta in cazul in care cetateanul este gazduit. Se

solicita declaratia pe proprie raspundere a gazduitorului, insotita de dovada ca acesta este proprietarul imobilului in care urmeaza sa locuiasca solicitantul ;

24

- adeverinta tip de la angajator, in doua exemplare, autentificata la Centrele de Servicii pentru Cetateni (KEP)

Cererile pentru obtinerea permisului de rezidenta pentru munca se pot depune, intre orele 8.00 – 11.00, de luni pana vineri, la urmatoarele sectii de politie :

- pentru cetatenii care locuiesc in zonele care apartin de Primaria Atenei, la sectia din strada Petru Ralli nr. 24 tel. 0030 / 210 / 3405828-9, 210 / 3405969 ;

- pentru cetatenii care locuiesc in Attica de Nord – Est, la sectia de politie din strada Aghiou Otous nr. 16, Maroussi, tel. 0030 / 210 / 6875150-2, 210 / 6875176 ;

- pentru cetatenii care locuiesc in Attica de Vest, la sectia de politie din strada Marmara nr.21 – 23 , tel. 0030 / 210 / 5319315 ;

- pentru cetatenii care locuiesc in Attica de Sud – Est, la sectia de politie din strada El Venizelou nr.25 te. 0030 / 210 / 9690292-3 ;

- pentru cetatenii din alte localitati, la sectiile de politie la care acestea sunt arondate.

Alte detalii se pot obtine la Centrul Fortei de Munca din Atena, tel. 0030 / 210 / 8841253, 8841819. Informatiile se acorda gratuit in zilele de lucru intre orele 9.00 – 14.00

REGIMUL INVESTITIILOR IN GRECIA

In ultimii decenii, Grecia a dus constant o politica de atragere a investitiilor straine, in special in domenii considerate prioritare pentru economia nationala, cum sunt agricultura, turismul si energia, incercand sa canalizeze interesul companiilor internationale spre zone rurale, mai putin dezvoltate. In anul 2005, a fost reglementat prin lege regimul parteneriatelor public privat (PPP), care a permis dezvoltarea unor proiecte de anvergura in materie de infrastructura, alaturi de investitori externi. Pentru accelerarea si transparenta procedurilor la demararea unei investitii, autoritatile elene au aprobat in 2009 legea 3775, care a fost ulterior suspendata si inlocuita cu legea 3894/ 2010, prin care s-au stabilit o serie de masuri menite sa atraga investiile strategice. Acest tip de investitii poate fi realizat atat de catre companii de stat, companii private si firme din afara Greciei, singure sau in cadrul unui parteneriat public-privat. Caracterul strategic este determinat fie de valoarea investitiei, fie de impactul pozitiv al acesteia asupra economiei nationale, cel mai adesesea incadrandu-se in aceasta tipologie proiectele care vizeaza constructia, renovarea si extinderea de infrastructura sau retele in industrie, energie, turism, transporturi, comunicatii, servicii medicale, investii de mediu, domeniul IT si inovare. Astfel, se califica pentru statutul de investitii strategice proiectele care:

- au o valoare de peste de 200 milioane euro; - au o valoare de peste 75 milioane euro si creeaza cel putin 200 noi locuri de

munca; - indiferent de valoarea initiala, presupun investitii de cel putin 3 milioane euro,

in termen de trei ani, in tehnologii avansate si proiecte de inovatie;

25

- creeaza cel putin 250 noi locuri de munca pe termen lung; - promoveaza protectia mediului inconjurator in Grecia; - creeaza valoare adaugata in educatie, cercetare si tehnologie.

Pentru evaluarea propunerilor de investitii a fost infiintat un comitet ministerial, format din ministrii responsabili pentru domeniile economice vizate, iar de fazele procedurale se ocupa compania publica Invest in Greece, care functioneaza ca un “ghiseu unic”. Avantajele oferite investitorilor prin legea 3894 sunt procedura rapida de obtinere a avizelor (fast-track) si o serie de scutiri de taxe, care se aproba prin lege, pentru fiecare investitie in parte. Sub aspect financiar, investitorii pot beneficia de “inghetarea” pe anumite perioade a obligatiilor fiscale, determinarea veniturilor impozabile in regim special, posibilitatea crearii unor rezerve de capital, proceduri speciale si rapide pentru returnarea de TVA, reducerea sau exceptarea de la plata unor obligatii etc. Regimul investitiilor si facilitatile acordate investitorilor au fost reglementate prin legea 3299/2004, modificata prin legea 3552/2006 si legea 3908/2011. Prin legea initiala erau stabilite 3 sectoare de activitate considerate prioritare pentru dezvoltarea tarii, dar modificarile ulterioare au creat conditii egale tuturor sectoarelor de activitate. Selectia investitiilor ce urmeaza a beneficia de sprijin guvernamental se face anual, in limita unui fond prevazut in bugetul de stat, iar proiectele se aproba in doua sesiuni anuale, respectiv lunile aprilie si octombrie. Exceptiile fac proiectele de investii majore, care pot fi depuse oricand.. In functie de tipul investitiei, investitorii pot beneficia de sprijin financiar nerambursabil, scutiri de taxe, subventionarea dobanzilor la creditele bancare si subventionarea leasingului la achizitionarea de tehnologii si echipamente. Legea face distinctie intre investitiile generale si investitiile specifice. In prima categorie regasim:

- afaceri comune (general business), care beneficiaza de sprijin sub forma scutirilor de taxe;

- investitii in dezvoltari tehnologice (technological development), pentru care se acorda grant-uri si subventii pentru credite (pana la 80% din total stimulente pentru firme existente si 90% pentru firme noi);

- investitii in dezvoltarea regionala (regional cohesion), grant-uri si subventii (70% firme existente, 80% firme noi).

Investitiile specifice se impart, la randul lor, in patru categorii:

- investitii realizate de intreprinzatori tineri, pentru care se califica IMM-uri

unde tineri sub 40 de ani detin cel putin jumatate din capitalul social, care pot beneficia grant-uri in primii cinci ani de activitate, in suma totala de 500 000 euro, sau de subventii la creditare (pana la 1 milion de euro). Legea permite

26

acestui tip de investitori sa se deduca si cheltuieli care nu pot fi deduse de alte categorii.

- investitii majore, cu o valaore de peste 50 milioane euro, care se califica pentru mai multe tipuri de sprijin, cu conditia ca grant-urile si subventiile sa nu depaseasca 60% din stimulentele oferite;

- proiecte de afaceri integrate pe termen lung (2-5 ani), categorie in care se incadreaza afaceri cu cel putin cinci ani vechime si care propun investitii de cel putin 2 milioane euro in dezvoltarea tehnologica sau organizationala. Sunt oferite numai scutiri de taxe.

- investitii care armonizeaza si relationeaza economia elena cu mediul de afaceri european, categorie care acces la toate tipurile de sprijin.

Nu pot beneficia de masurile de sprijin prevazute de legea 3908/2011 investitiile in siderurgie, exploatarea carbunelui, prelucrarea fibrelor sintetice, utilitati publice si alte activitati, prevazute expres in anexa legii. O masura apreciata este acceptarea in program a lucrarilor de extindere si modernizare a hotelurilor din categoria “3 stele” (sprijinul era disponibil anterior doar hotelurilor de 4 si 5 stele), cu conditia finalizarii investitiilor in termen de sase ani.

REGIMUL PROPRIETATII Cetatenii straini pot cumpara proprietati imobiliare pe teritoriul Greciei. Pentru detalii se poate accesa pagina web www.investingreece.gov.gr / buying property in Greece. Alte informatii utile se pot gasi pe site-ul www.investingreece.gov.gr si pe site-ul www.kpmg.gr .

IMPOZITAREA Nivelul TVA in Grecia este de 23% pentru produse si servicii, cu urmatoarele exceptii; - ziare, carti, bilete de teatru – 6,5 %; - produse alimentare, servicii hoteliere si de alimentatie publica - 13 %; - produse farmaceutice, transporturi, energie electrica, gaze naturale - 13 %; - sunt exceptate de TVA serviciile medicale, educatia si asigurarile sociale. Dupa anul 2000, guvernele elene au adoptat o politica de relaxare a impozitarii veniturilor si chiar de scutire de la plata acestora pentru categoriile considerate ca fiind defavorizate. Incepand cu 2011, sistemul de impozitare a veniturilor

populatiei are 10 trepte, dupa cum urmeaza: - venituri sub 5.000/ persoana – 0 - venituri intre 5000 si 12 000 euro – 10%

- venituri intre 12 001 si 16 000 euro – 18% - venituri intre 16 001 si 22 000 euro – 24%

27

- venituri intre 22 001 si 26 000 euro - 26% - venituri intre 26 001 si 32 000 euro – 32% - venituri intre 32 001 si 40 000 euro – 36% - venituri intre 40 001 si 60 000 euro – 38% - venituri peste 60 000 euro – 40% - venituri peste 100 000 euro – 45%.

Persoanele pana in 30 de ani si cele de peste 65 de ani beneficiaza de un plafon mai ridicat al scutirii de impozit (pana la 9000 euro) daca veniturile lor totale nu depasesc aceasta suma. In cazul familiilor, in functie de numarul copiilor, plafonul de neimpozitare creste. Pentru a beneficia de scutirea de impozit pentru primii 5000 euro, contribuabilii eleni trebuie sa faca dovada (cu chitante) cheltuirii a 25% din venitul realizat. Anumite de categorii de cheltuieli (sanatate, eficientizarea energetica a locuintelor, chiriile locuintelor etc) se deduc in diferite procente din impozit. Impozitul pe proprietate se calculeaza in functie de suprafata imobilului, zona, vechimea cladirii si alte criterii. Persoanele juridice platesc un impozit anual de 0,6% din valoarea imobilului iar pentru persoanele fizice care detin proprietati de peste 200 000 euro se aplica impozite care variaza intre 0,2 si 2%. Veniturile din inchiriere sunt supuse unei taxe de timbru de 3,6%, la care se adauga un impozit care variaza intre 1,5% si 3%, maximul aplicandu-se in cazul resedintelor cu o suprafata ce depaseste 300 mp. In 2011, guvernul elen a introdus si o taxa suplimentara (ad hoc) pe proprietatile cu instalatii electrice, care merge la bugetul central si are un cuantum diferit in functie de zona. In cele mai scumpe suburbii ale Atenei, aceasta noua taxa ajunge la 10 euro/mp. In ceea ce priveste sectorul privat, autoritatile elene au avut in ultimii ani o politica de reducere a fiscalitatii, dar opinia generala este ca gradul mare de impozitare (pe profitul firmelor si dividende) reprezinta una dintre principalele piedici pentru atragerea de investitii. In cazul companiilor pe actiuni, impozitul pe profit a fost redus de la 40% la 37,5% in 2001, la 35% in 2002, 29% in 2006 si 25% in 2007. In cazul societatilor cu raspundere limitata si al firmelor profesionale, impozitele au fost reduse de la 24% la 22% in 2006 si 20% in 2007. Incepand cu anul 2011, impozitul pe profit in cazul societatilor de capital (A.E. si E.P.E.) este de 20%. Impozitul pe dividente este de 25% si se retine la sursa. In cazul societatilor personale (O.E. si E.E), impozitul pe profit este de 25% si exonereaza asociatii de plata altor taxe. Exceptie face situatia persoanelor fizice care care sunt atat asociati cat si administratori ai societatii. In acest caz, 50% din partea de profit ce le revine se impoziteaza cu 20% si nu mai face obiectul taxarii ulterioare (pe dividente), iar 50% se taxeaza impreuna cu celelalte venituri personale, conform grilelor mai sus aratate. Impozitul pe veniturile din dobanzi bancare sau certificate de valoare este de 40% se retine la sursa. Impozitul pe veniturile din drepturi de autor este 25% si se retine la sursa. Impozitele se platesc in opt rate/an. Firmele sunt obligate sa achite in avans 80% (AE si EPE) si, respectiv, 55% (OE si EE) din impozitul pe profit pe anul in curs, in contul

28

obligatiilor fiscale pentru anul urmator. In primii trei ani de activitate, procentele de impozitare anticipata se reduc cu 50%. Suplimentar, firmele elene sunt obligate sa vireze statului 3% din valoarea bruta a veniturilor realizate din operatiunile imobiliare. Pierderile financiare ale societatii se pot reporta pe o perioada de 5 ani. Contributiile sociale sunt calculate la venitul brut net, avand o valoare de 28% pentru angajator (25% la fondul national de asigurari de asigurari sociale IKA si 3% la fondul suplimentar de pensii ETEA) si de 16% pentru angajati (13% - IKA si 3% - ETEA), se retin si se vireaza de catre angajator. In Grecia exista mai multe fonduri de asigurari sociale, destinate unor categorii distincte de salariati sau profesii, dar cel mai popular este IKA.

REGLEMENTARI VAMALE

Ca membra a UE, Grecia aplica tariful vamal comun (CCT) al UE in comertul cu tarile din afara spatiului comunitar. Nivelul taxelor vamale si retrictiile aplicate unor categorii de marfuri conform tarifului vamal pe produse (exprimate in 8 digiti) sunt disponibile pe www.europa.eu.int/comm/taxation_customs/dds/el/home.htm, la care se selecteaza fisierul TARIC . Taxele vamale se diferenţiază în funcţie de sensibilitatea economică a produsului şi ţara de origine astfel : - materiile prime şi produsele semifabricate, care nu sunt produse în cadrul UE şi

care urmează a fi prelucrate, beneficiază, în general, de taxe vamale mai scăzute sau zero in functie de interesul produselor si destinatia produsului final;

- produsele agricole, ce fac obiectul Politicii Agricole Comune, sunt supuse unor taxe vamale variabile, care prin aplicarea lor conduc la egalizarea preţurilor produselor importate cu cele ale produselor comunitare;

- majoritatea produselor alimentare sunt supuse taxelor suplimentare de import, în funcţie de concentraţia în zahăr, grăsime, proteine şi amidon ale produsului .

Evaluarea în vamă

Apartenenţa la UE face ca procedurile vamale, inclusiv clasificarea şi evaluarea în vamă a produselor ce intră în Grecia, să fie guvernate de regulile comunitare. Reglementările actuale de evaluare a produselor în vamă stipulează că acolo unde există "un lanţ de vânzări" care conduce spre intrarea mărfurilor în Uniune, poate fi folosit, ca bază pentru determinarea valorii în vamă a produsului, preţul plătit în cadrul oricăreia din aceste vânzări.

In acelaşi timp, Grecia a aderat la "Acordul privind evaluarea în vamă" al OMC care, prin regulile detaliate de determinare a valorii, asigură un sistem de evaluare corect, uniform şi neutru şi previne folosirea valorilor arbitrare sau nereale. De altfel trebuie mentionat ca vama este foarte atenta ca nivelurile de pret stipulate in facturi sa fie aliniate la cele reale practicate si, in practica, consulta de multe ori firme specializate sau importatoare .

29

Licenţele de import

Licenţele de import se eliberează în baza prevederilor acordurilor comerciale ale UE şi respectării anumitor cote, care se stabilesc în funcţie de aceste acorduri şi necesităţile economiei greceşti. Anumite produse agricole importate din ţări din afara UE cad sub incidenţa Politicii Agricole Comune (PAC). Cerealele, laptele şi untul, animalele pentru sacrificare şi produsele din carne destinate consumului uman se importă în conformitate cu un sistem special de control şi reguli din cadrul PAC şi cu legea ce guvernează producţia şi comerţul cu animale şi produse animaliere. In general, produsele textile şi produsele din fier şi oţel importate din anumite ţări se află sub supraveghere conform cotelor impuse de Uniunea Europeană. Licenţele pentru majoritatea acestor articole se acordă automat, doar câteva fiind subiectul licenţierii restrictive. In ceea ce priveşte importul de produse farmaceutice, trebuie obţinută o aprobare din partea Organizaţiei Naţionale pentru Produse Farmaceutice. Pentru produsele care corespund Codului Alimentar, nu se aplică restricţii, cu excepţia seminţelor, păsărilor şi nucilor.

Documentele de exportInformaţiile cuprinse în documentele de export ale unei tranzacţii trebuie să corespundă în mod exact. In caz contrar, bancile resping documentele si refuza plata facturilor. Documentele necesare unei tranzacţii, indiferent de valoarea contractului sau modalitatea de transport, sunt: facturile comerciale, documentele de transport, poliţa de asigurare, dupa caz, şi certificatele de origine. În funcţie de natura mărfurilor transportate, se mai cer şi alte documente speciale: sanitare, de sănătate, fito-sanitare etc.

Conosamentul Sunt necesare minim 2 exemplare originale, uzual 3. Se acceptă şi conosamentele la ordin. In conosament se indica specificatia si valoarea exactă a mărfurilor precum si companiile de transport. Datele privind marfa in conosament trebuie sa coincida cu cele din factura . Certificatul de origine

Certificatul de origine este solicitat în cazurile în care UE aplică contigente sau supraveghează comerţul cu anumite produse si trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii: numele transportatorului şi destinatarului, modalitatea de transport, locul de producţie, marcajul, ambalajul şi numărul coletelor, descrierea produselor, inclusiv greutatea / unitatea de măsură. Agentul vamal intocmeste actele necesare si elibereaza documentele dupa vamuire, poate semna certificatul în numele producătorului sau exportatorului. De obicei, certificatul de origine trebuie certificat de către o cameră de comerţ locală recunoscută. Dacă produsele unei ţări sunt importate în Grecia din stocuri aflate într-un port străin ca fiind "în tranzit",

30

certificatul de origine poate fi emis de autorităţile vamale ale portului respectiv, cu menţiunea că produsele sunt originare din acea ţară .

Factura comercială Factura comercială se emite în original semnata si stampilata in buna regula, in numarul convenit cu importatorul şi trebuie să conţină elementele din contract sau din proforma – invoice : - descrierea detaliată a mărfii; - greutatea in legatura cu specificatia de colisaj; - numărul de cod pentru fiecare produs cu preţul unitar al produselor; - valoarea totală a mărfii, valoarea FOB şi cheltuielile detaliate pentru valoarea CIF; - discounturi sau bonificatii, dupa caz; - modalitatea de plata. Intrucat costurile bancare sunt destul de reduse pentru deschiderea de acreditive ( 0,2 – 0,3% ), este recomandabil a se utiliza aceasta modalitate de plata, cel putin in faza de inceput a negocierilor. De asemenea se mai recomanda ca transferul setului documentelor aferente exporturilor sa se faca pe circuitul normal bancar si nu sa fie transferate direct firmelor, asa cum se practica de multe ori, putand da nastere la neindeplinirea unor conditii de plata agreate de comun acord la inceputul afacerii . Polita de asigurare Acest document este prezent în aproape toate tranzacţiile comerciale internaţionale, urmărindu-se instrucţiunile importatorului şi/sau societăţii de asigurări. În ceea ce priveşte revendicările legate de primele de asigurare, documentele de asigurare trebuie să indice sumele exacte .

Factura proforma Factura proforma poate fi cerută de importator, ca prim pas în negocierea unui contract de import, sau poate susţine lista de preţuri a vânzătorului. Informaţiile cuprinse în acest document sunt informaţii suplimentare faţă de cele cerute de importator, bancă sau oficiul vamal şi sunt următoarele: - preţul unitar al produsului ; - valoarea totală a produsului ; - comisionul agentului ; - alte discounturi sau bonusuri acordate.

Intrucat factura proforma are caracterul unei comenzi si nu contine elemente de obligativitate contractuale reciproce complete (drepturi , obligatii si arbitraj), se recomanda in general incheierea de contracte pe baza carora sa se emita factura proforma, ca anexa .

Alte documente Pentru importul de animale, se cere un certificat emis de autoritatea sanitară corespunzătoare, care să stipuleze că animalele în cauză nu suferă de nici o boală contagioasă.

31

Pentru fiecare grupă de produse alimentare, la import, sunt obligatorii următoarele documente: - certificat de sănătate pentru: păsări, carne, peşte şi produse derivate; - certificat fito-sanitar pentru: legume, cartofi, plante, seminţe, fructe; - permis special pentru importul şi marcarea în Grecia pentru: seminţe, produse din

carne, nuci, produse lactate; - certificat special, conform reglementărilor UE, pentru seminţe; - un document care să ateste efectuarea testului aflatoxin, pentru nuci.

Pentru importurile de produse second-hand în Grecia, este necesară obţinerea unui certificat emis de o autoritate sanitară corespunzătoare, care să ateste că produsele în cauză au fost dezinfectate .

NOTA: Pe parcursul lucrarii s-au facut referiri si recomandari privind consultarea site-urilor insitutiilor si organizatiilor profesionale mentionaet, deoarece acestea cuprind date si analize utile actualizate periodic de catre specialistii care le elaboreaza .

Actualizat 14 august 2012:

Mihaela Barbu, consilier economic BPCE Atena

Tel: 0030 / 210 / 6728877

Fax: 30 / 210 / 6728883

E-mail: economic@romaniaemb.gr