JULES GASR/FI VERNE s-a niisc{d inanul tB2B, in Franla, Ia Nanfes. inadolescenld, avdnd gustul aventurii, a plecatde acasd, pentru a fi asrslonf camerist pe onavd comerciald, dar a fost pnns gl frinis[napoi la pdrin[ii sdi. ln tg4T, Jules a foslindemnat sa studieze Dreptu!le pais, ceea cenu era fnsd pe gustul sdu. Aflilndu-se acalo, alucrat ca setretar la Teatrul Lirb, avdnd acazia

de a lua contact cu rumea scenei dramatice, pentru carc a idcut o adevdratdpasiune, asffe/ cii, in rgsI, a frsst purdicata prima piesa de teatru a rui Juresverne' La auzur acesteivegfi fafiii siiu a fast atar de dezamagit, acet a iiiitlsd-l mai sustind financiar pentru cantinuaree studiirar. TAnarur verne a reugitfofug *i oblind un venit din vtnzarea pavestlitor sate, deoarece vocigiapentru literaturd incepea sii-y spun;i cuvilntu!.

Dupd ce a petrecut murte ore fn bibriotecire crn paris, studiind georagia,ingineria gi astronomia, Jules l/eme a publicat pimul sdu ,o*ir, ,,iinifsdptamdniin baron', precedat de ar,,e scrieri de mai mica'intindere, dar de or.eal1iryfortanfi at6t din punct de vedere tilerat; c6tgi rjocumentar: ,,A dntndin vdzduh., ,Primele vase ale matinei mexicane' (studiu istaric), nrnd, ,M*ti,,Paz", ,Printre ghelurfte eteye" etc. Au urmat apaialte ,o*in, y,O iimto*spre centrul Pdmdntului,, ,De la pdmilnt la Lund^, ,20.000 de legie sub mdri-etc)., care au devenit in scurt timp foarte cunoscute, aducilndu-i faimd, dar gibogatle, ceea ce i-a permis, in 1976, sd cumpere un iaht, cu care a navigat in1uru! Eurapei Aceasfa dupdt ce, in iB6T, a cdrdtorit faarte muft in laraia, invederea desciedi acesteia (publicd,,Geografia itustrat| a Fran{ef).

scnienle lui Jutes veme pi-au cfugtigat varaarca dataritd imbindrii ere-mentelor specffice operei riterare - personaJQ int6mpt6ri, clesciiei etc., toatemergilnd pdnd la desfiinlarea.acetuildrn dintre reat giimaginaf'- cu informa{icu caracter dacumentar, multe rlintre ele unice gi care au contribuit in moderyident la progresur civirizaliei, ete doveainrtu-giviibititatea a datd cu descopei-rile gtiinlifioe ale omeniii. cu exceplia unica i nivictar Hugo,Jures verne esrec.onsiderat cel mai paputar dintre scriitoriifrancezi. creatarurrarnanurui giin{ficde an{cipage se sringe din viald, raAnbns (unde fusese numit nnsilier muirtcipat),in anul 1905, dupa o existenld dedhati" titerahsii6r studlu/ui

,Iules Verne

MEditura

N${jANAff $N hIII

NUffiffi}IH$t]Bhl[ARI

Traducero : MAIIEIEIN E B-

Frercntare : L'4ARA'MNA DVMITRA

Andreas

Cuprins

I. O stAncd miqcdtoare / 5

II. Pro gi conffa / 11

IItr. Cum li va plXcea dqmnului I 18

IV. Ned l-and / 24

V. I^a intAmplare I 31

VI. Cu toat5 r'iteza / 35

1{I. CI balend de specie necunoscutf / MYIII. Mabitis in rnobi'li, / 57

ffi" Furiile lui Ned land 159X. 0mul apelor / 66

XI. Nautilus / 75

XII. Tbtul prin electricitate / 82

XIII" CAteva cifre 189XIV Fluviul negru / 95

XV. O invitafie Prin scris / 105

XU. O plimbare ln vale / tlZKVIi. O p5dure subrnarinh / Ll7XWII. Pafru nnii de leghe sub Pacific / 122

)ilK. SfAmtoarea'forres I 132

' nL CAteva zile pe uscat I L38

)O(I.'frtrsnetul cipitanului Nemo / I49' roilI. Aegri, somnia / L56

)OilII" irnpdrh{ia m5rgeanului / L59

XXIV. Oceanui indian / L65

)Off O noud propunere a cXpitanului Nemo / L70

rcCfi. O perl5 de zece milioane I 177

XXWi. Marea Ropie / L85

AftTII. Arhipeleagul Gr:ecesc / 196

)ffiIX. Mediterana ln patruzeci qi opt de ore / 203

)OOL Goltuleful Vigo / 207

)OilI. Un continent dispdrut / 218

)OfrII" Pdcura subrnarind / 222

lOOiliI. Marea sargaselor / 227

nCIffV. Cagaloli gi baiene / 233)OOCV. Sloiuri de gheaF / 24A

rcOnn. Polul Sud / 247

)OOCWL Accident sau incidenfr / 253

)CICInfm. Upsd de aer / 259)OffiX. De tra Capul F{orn laAmazon / 265

)OOtr. Caracatifele / 2Ag

mOCn. GulfStream / 276

)OOtrII" La 47424' latltudinesi 17s28'longitudine / 283

XX)ffiIII. Uri rndcel / 287

)OCIOilV. tiltirnele vorbe ale cdpitanului Nemo / 293

)OOOry, incheiere / 298

0 cildtorie spre centrul pdrnffntului

Un cdpitan la 15 ani

O iarna printre ghefuri

lnsula misterioasd

Copiii cipitantilui Grant

Ile la pdmAnt la lurui

Cinci sdpti4mani ln balon

fap steagului

A;;;trtit. celor trei rugi 9i trei en$ezi lnAfrica Australd

Aventurile lui Ton SawYer

Avenhrile lui Torn Sawyer ln strriinatate

Faimoasa broascd sattarea$ din linutulCalaveras

Print;i cers,etor

Aventrrile lui HuctrdeberY Finn

Ciqni$u & cornp.

Plicup Doritt

Singur pe lume

Minsnata cdldtorie a lui Nils llolgersson prin

.lales Ye.rnc

lwles t'erne

lwles Wrne

twles Yerne

luies Verne

Julw Verne

I lwlwverwe

MarkTwain

MarkTwain

MarhTwain

Grigore Bdienarw

Ckarles Diekeas

llwtnr Nlalat

SuediaSelwa Ingerldf

Descrierea CIP a Bibliotecii Naf;onale a RominieiYERr\E,.IULESDouizeci de mii de leghe sub miri / Jules Verne; trad.: Madeleine B.Bucuregti; Andreas Print, 2018

ISBN 978-606 _7 65 -066_2i. 8., Madeleine (fad.)

O M EdituraAMREAS pRrNr, Bucure$ri,201gToate drepturile sunt rezervate. Nici o parte din acea,st5 lucrare nu poale fi

rcprodils4 stocardgi *hansmisfi.sub formd: tipdritd, electronic4 mecanicd, fotocopiaraaudio sau s'b orice alta variantd f6rd permisiunea scrisa a Editurii Andreas print.

Tmducere: Madeleine BPrezentare s,i corecmrd: Iaura lvona DuurrnuCaperta: Marius BoeoaNTehnoredactare: Gheorghe D ut trcnuCuIe gere : Ale xandru Csnstantin peuercnscu

Bun de tipar: 16.05.2018; Coli de tipar: 19Format: 25 l6/54x% tm

i

d

l" 0 st6nca migcdtoare

nul 1866 fusese lnsemnat printr-un eveniment

ciudat, uil fenomen neiimurit 9i de neldmurit,

pe care, tlesigur, nirneni nu l-a uitat' Fdrd a

iorbi de egolnohrl care tulbura popula'tiile

porturilor si care afflfa spffitul public dinduntrul continents

iot, *o**nii de la rnare au fost mai cu seamS' miFcafi'l'iegus-

1 Picior (u.m. angl+soxond) - 0,3048 m fu'red) '2leeh" (u.m. engleze) * 5,55955 km (n'red')

toii, armatorii, cipitanii de vapoare' skiperii qi masterii Eq"p".lgi *in*uticii, ofileri de marind, militarii din toate f5rile qi'

dup5 ei, $rvernele tlifeitelor state ale ambelor continente, se

or"o"unus*rd in cel mai inait grad de acest fapt'^ intr-aOevar, de cdtva timp, mai multe vapoare se lntAlniserd

pe rnare cu ,,tlll lucru enorm! un obiect lung in formdde-fus'

cflteodate fosforescenf rnult mai mare 9i rnai iute decat o balenx.

naptele relative la aceastfl aparifie, lnsemnate tn diferitelejurnale de beird, se potriveau destui de exact cu struchrra

obiectului sau a fiinlei in discufie, cu iuleala foarte mare a

rniqcdrilor sale, cu puterea-i surprinz{toare de locomofie' cu

viaia-i deosebitd $1 care pdrea Xnzestratd' Dacd era un

cetaceu, el intrecea ca mirime pe to$ aceia pe care gtiinfa.li

*tutut* pind ahrnci" Nici Cuvier, nici Lacepede, nici Dumeril'

n-ar fi admis exlstenta unui a$emenea monstru - numai doar

dac[ l-ar fi v5zut cu propriii lor ochi de savanfi'

Judecanddup6nrijtrocireaobserva|iilorfScutelndiferiterana,nri, inHturand aprecierile timide care atribuiau acestui

;ti-"t o lungime de daud sute de picioarel, respingAnd p5-

rerile exageiate ci e lat de o leghe2 pi lung de trei, se putea

toh4i afirma cd aceast[ fiinfi fenomenall intrecea cu mult

toate dimensiunile ad.mise panS atunci de cxtre ihtiologi -daci existau totuqi.

insa et exista, faptul in sine nu rnai putea fi tdgiduit, gi, cuaceastdpornire care impingea creierul omenesc spre uirnire,vom^lnfelege emoFa produsb in lumea lntreagd d"

""""utiapq3fi e supraomeneascd.Intr-adevdr, la z0 iurie 1g66 steamerulr Gorernor-Higgison

al Calcutt and Burnacb Stem Navigation Company io#tiseacest morman migcdtor la cinci mii de leghe in estulcoastelor Australiei. cipitanul Backer .r"ruu"lu inceput cdse afld tn fafa unei stanci necunoscute. Se pregdteau tocrnaisd afle situafia exactd a locurilor, cand doui.oloun" de ap5awirhtl de cdke nel[muritul obiect ffunird, ;uierAnd, la olnd$ime de o suti cincizeci de picioare. Deci, numai daclaceastd stdncd nu era supusd expansi,nilor interrnitente aieunui gheizer, Goaemor-Higginsur, avea intr_adevir de_a facecu weun mamifer de ap5, necunoscut p6ni atunci, careawirlea,prin rdsufldtoarele lui, coloane de apd amestecate cuaer gi cu vapori.

Un asemenea fapt fusese observat gi la 23 iulie a aceluiasian, in merile Pacificului, de citre crisfiti,bar-cotara al rabst rndiaand Pacific Steam lrlavigafion Cornpany. Agadar, acest cetaceu extraordinar se putea transporta dintr-un roc tn artur *r oiuleald surprinzdtoare, deoarce, la un interval de trei zile,Gouernor-Higgison qi crisfobar-cor,on r-au observat in dcuipuncte ale hdr,tii, despdrfite printr-o cristanfd de rnai bi'e de;apte sute de leghe rnarine.

__ -P"*t" doud sdptdrnAni, la doud mii de leghe de acotro,Helaetja,,al Compagnie Nationale, ql Shanon, al Royalnqail,Terg-qd in sens opus in acea porliune a Atlanficului, dintie9tut1" unite gi Europ4 ipi sernnalaserd unur altnia monstrulla 42o 15' latitudine norrr gi 600 3b' rongitudine ra vest demeridianul Greenwich. in aceastl observare simultand, s-aevaluat lungimea minim[ a marniferului la mai bine de hei

sute cincizeci de picioare engleee.sti' deoarece Skanon Si

Heluetia aveau o dimensiune interioartr lui, ^cu toate cil

m6surzu o sutd de metri de la prcr6la cdrmS' tnsb cele mai

mari balene, acelea care trdiesc prin lmpreiurimile Insulelor

Aleutiene, Kulammok gi urngulil, n-au lntrecut niciodatilun-gimea de cincizeci cle metri - dac[ au ajuns cumva aceastfl

lungimc.I"ceste raport5ri sosite unul ctrupd atrtul, alte observilri _f6

cute de pe transatlantjcul EJ Pereire,o ciocnire lntre Etna din

Ecuatorul Inman gi monstru, un proces-verbal al of,ferilor

fregatei franceze La Nonnandle, o destainuire foarte serioas[

oblinutd de c*tre statul rnajor de ia comandorul Fitz-James {epe trrirdu.l lui i,ord CMe, migcarX ad{nc opinia public6'

-IniXrit" tu mai pulin sericase, se glurni asupra fenomenului; dar

,iirile serioase qi praetice, Anglia, Arnerica, Germania, se ocu-

pard serios de el.'*t";;;;;tr"le ,nari, rconsftui deqenise la rnorli' fi canta -

rd prin cafenele, il batjocoriril prin mate, il reprezentarl pe

scenele teatrelor. l\{incinopii awl€ astfel ocazia de a turna

verzi qi uscate. Aparurf, prin ziare tot fehrt de fiinfe lnchipuite

9i gigantice, lncepfurd cu iralena alb$, teribila Mobby Dick'

din tinuturile hiperboreene, pAn[ la krakenul peste misurIde rnare, ale cbrui tentacule pot imbrd,tiqa un vas de cinci sute

de tone, trdgdndu-l trl adAncurile oceanului'

Atunci, irh'acrunesfirgita polemic[ a credulilor 9i a incre -

dulilor ln societd.tile savante 9i ln ziarele gtiinfifice' "Che$i1

monstrului., aprinse spiritele. T,iarigtii care profeseazd spiritul

virsard valuri cle cerneai6 tn timpul acestei campanii me

morabile.Timp cle qase iuni, r5zbtliul continufi cu ganse deosebita

Mica piesA ri;pundea cu o vervb nesecat[ articolelor de fond

ale Inititutului Geografic din Brezil, aie Academiei Regale de

gtiinfe din Berlin, ale Asociafiei Briknice, ale Institutului

srnithsonian dfur ltrrashington, ale preotutrui iVloingo 9i croni -

cilor gtiinlifice ale rnarilor riare din Fran{a 9i din strdindtate.1 Steamer 0b. engieai) -navdcu aburi (n.red.).)

spiritualii scriitori ai micii prese, parodiind o vorbi a ruiLinnq spusd de adversarii monstruiui, suslinur5 intr_adevircd ,natura nu face prostii, gi somard pe contemporani sd nudezmintd natura, admildnd existenfa krakenilor, a serpilor demare, a acelor Mobby Diclt gi aaltorbazaconii. in sfar;it, into_unarticol de ziar satiric foarte incisiv, cel rnai iubit di'rre redac-torii lui dldu o ultimil lovifurd monstrului gi il rapuse h ;ijilcul^unui hohot de rlis universal. Spiritul invinseitiinfa. '

. h timpul primelor luni ale anului 1g62, problerna pdreauitati gi nimeni nu se mai g$ndea la ea, cAnd alte fapte u" fo*iaduse la cunoptinfa pubricd. Nu mai era atunci vorbi de a dez-b3u y problemd ptiinfifcd, ci de a inlitura

" il;;jd;;;;;_ydrata gi serioasr. chestiunea rud cu totur artd intorsr{turi.Monskul devenise o insuld, o stAncd, dar o stdncX fugarnicd,ce nu putea fi determinati, ce nu putea fi prinsl.

- la-5 marti e 186T , Moraaia,n, alliiMontreal Ocean Company,

3fla1du1se in timputr ncpf,i la ZTa B0' latitudine gi efo iS;fonSitudine, igi lovi coasta fibordului de o stAncd ce nu eralnsemnati pe nicio hxta. surr presiunea combinatd a vflntului;i a celorpatru sute de cai putere, vas*l plutea cu o iufeald detreisprezece mile. Desigur c6 fdr6 caritaiea superioard a lem-nului din care era construit, fuIoraaian,la aceastd izbiturd, s-ar fi scufundat cu cei doud sufe treizeci gi 6apte caietod eecare.i aducea din Canada.

Accidenful se intAmplase pe la orele cinci dimineali, cAndincepuse sd se lumine ze de ziud,. Ofiferii de serviciu C- O-rasendpustird la partea de dinapoi a vasului. Ei cercetard ocea-nul cu cea mai mare bdgare de seamd, dar nu vdzurd,nimicatara

fe un vdrtej puternic, ce se spdrgea la o distanfd du _*u*sute de metri, ca ;i c6ncl suprafafa fi;hidd ar fi fost lovitd cuputere. Ipi insemnard exact locul intAurpldrii ;i Uorortai iq:urmd calea frrx stricdciuni aparente. se rovise er oare cre r,reostdncd submarind sau de vreo rdrndgifi enorrni a vreunuinaufragiu? Nu se putea gti. Dar, dup6 ce cercetal€ carena in

Wt,*4+lghps.& MavL

bazihele de reparalie, ei vdauri cd o parte a tdigului siu fu-

sese sftrAmati-Acest fapt, extrem de grav in sine, ar fi fost uitat poate, ca

atAtea altele, dac5, dupd trei sdpt5mf,ni, nu s-ar fi repetat in

irnprejurdri identice. insd daroritd nafionalitllii vasului

victimb a acestei noi ciocriiri, datorit6 renumelui companiei

cdreia ii apaqfinea acest vapor, evenirnentul avu un r5sunet

iinens.Fiecare cunoa-ste numele celehrutrui arrnator englez

Cr.lnard" Acest indnstriag inteligent intemeiase, in 1840, un

servicu pogtal lntre Liverpool qi Halifax, cu trei vapoare de

lernn, cu rofi, cu o putere de patru sute dc cai 9i cu o cotb de

o mie o sutb gaizeci gi dou5. de tone. Peste opt ani, materialul

connpaniei spori cu patru vase de cdte qase sute cincizeci de

cai trrutere gi cu o mie opt sute dou{eeci de tone, 9i peste doi

ani, cu inc{ doud vase superioare in putere 9i tonaj' In 1853,

cornpania Cunard, atr c5rei privilegiu pentru transportul

depepelor fusese reinnoit, addugi succesiv la materialul sflu

vasele Arabia, Scoti,a, China, !a'aa, Rt"tssi.a. toate vapoare de

priml marc5;i din cele rnai mari care, duph Great-Eastern, anr

briwlatweod,atd mdrile. ASadar, in 186?, ccmpania avea 12

r/apoare, dintre care opt cu rot! 9i patru cu elice.

Dac[ dau toate aceste l[muriri, e pentru ca fiecare s5 gtie

care este lnsernn5tatea acestei cornpanii de tra-nsporturi ma-

ritiine, cunoscutb ln lumea lntreagd prin conducerea ei inte -

ligentd. Nici o altd inh'epnndere de naviga.tie transoceanici

nu a fost condusS cu rnai multd pricepere, nici o aItS afacere

nu a fost incoronati de mai rnult succes. De 26 de ani vapos-

rele Cunard atl traversat de douf, mii de ori Atlanticul 9i

niciodatS nu au avr;t o cSlatorie neizbutitS, o intaraiere, nicio -

clatl nu s-a pierdut o scrisoare, un om sau un vas. De aceea

aieg cdl5torii, cu toatd concuren{a puternicd a Franfei, linia

Cunard, dupi{ curn s-a constatat dln documenteie of,ciale din

ultirnii ani. DupS ce v-aln spus asta, nimeni nu se va uirni de

&ti&.: ucvne, -

rdsunetul pe care fl provoacd accidentur tnt'mptat unuia clin-he cele mai frumoase steamere ale ei.k 13 aprilie 1g62, marea fiind frumoasd, vdntul lini;tifScotia se afla la 15o lZ,longitudine si 4So 37,iatitudin_. ni;:gea cu o vitezi de keispezece mile, patruzeciqi trei sutimi,sub presiunea a o mie de cai putere. Rolile lui loveau ;;;;o regularitate perfecti.

,I'aora4 gi 1z minute, spre $eard, tn timpul cinei cxldtoriloradunafi ln salonul mare, se intAmpll o rzbiturh.d_,ldlil,ti;simfit*, pe cheresteaua Scotiei,pin

"ou*t* ei gi pufin ln dosulropii de babord.

Syolia nu lovise, ci fusese iovitd, printr-un instrument maicurand tiios sau ascufit decat striviior. ciocnirea n u*s" utaide upoard, cd nimeni nu s-ar ri i"gl,*ut ra rrord, flrilrka-tele supraveghetoril-or, cane urcard pe punte strigand;,,Ne scu_funddm!Ne scufundfm!,,.

Mai tnHi cdldtorii .a11 lost foartp speriali, dar cipitanulAnderson se gr5bi sd-i linigteas.a. int lun*"*, p**".iiiu n"putea fi ameninptoare,Scotia,impf;rfi{i ln ;upt.'.o*purfi*il_,: pfu nigte pere{i p.ln care ,ru pri"" ptrtrunde apa, trebuiasI reziste unei ndvdliri de apd.

Cdpitanul Anderson coborf de indati pe fundul vasului. gi.adat seama cd al cincilea compartini""ilu."r* inundat, iarlul:4u cu care pdtrundea upu CooeA*" .*guu." uru mare. Dinfericire, acest compartirnent nu confinea'cazanele,cdci focu -rile s-ar fi stins de indatd.

Cipitanul Anderson opri de indatd vasul pi unul dintremarinari se scufundd pentrru a cerceta ,rri.d"iun*u. pestecAteva clipe se constatd existenfa urrei gruri late de 2 metn incarena steamerului. O

11em9nea gourA nu putea fi ashrpati gi

Scoliy, cu rofile pe jumdtate inecJe, eranevoitg sI_gi urmezeasffel cdlitoria. Vasul se afla at*nci la 300 leghe de a;r_lclear; pi dupd trei aile de tntarziere, "*."

*tinigti foarte murtpopulalia din Uverpool, intrd in bazinele Companiei.

trnginerii cercetarS atunci vasul, care fusese tras pe uscat

cu fimdut ln sus. Ei nu-gi puturd crede ochilor. La doi metri pi

jum6tate sub nivelul apei era o deschiziturd regulatd, in

lorm.[ de triunghi isoscel' Spfutura tablei era de o netezime

perfectS. Trebuia, agadar, ca unealta care a produso sd fie

pufin obignuitd gi, dupd curn fusese impins[ cu o putere uimi-

i*ur., gdurind astfel o tabl[ de patru centrimetri, trebuia sIse fi retras de ia sine printr-o rnigcare retrogradd pi lntr-ade

vir de neldmurit.Aceasta a fost ultima inl-Amplare care a aqrt ca rezultat sil

pasioneze din nou opinia publicX. Din aceastS c1ip5, tntr-adev[r,

ioate int6rnplirtle maritirne care nu aveau o cauzd determinatS,

erau puse pe seame monstrr.ilr.d. Acest anirnzrl fantastic ftri asu-

pra ltii toate acele naufragii ai ctr*r nurn6r, din nenorocire' e

ioarte mare, clci din treii mii de vase' a c[ror pierdere este

inregistr-at5ln fiecare a:l la Biroul Verltas, numdrui vaselor cu

aburi gi cu pAnae, presupuse pierdute cu totul din lipsil de orice

gtire, se ridic5 la nu mai pufin de dou[ sute.' ,,N{onstrul" era dect invinovbfit, pe drept sau pe nedrept,

de dispari,tia 1or. Comunicarea tntre diferitele continente

devenind din ce in ce rnai periculaasd, pub'licul ceru cate -

goric ca rniirile s[ fie in sfArqit cur6{ate etr orice pref rle acest

ingrozitor cetaceu.

ll" Pro gi contra

e tirnpul cAnd se petreceau aceste evenimente,

md lntoeceann de la o explorare gtiinfificd

intreprins[ in pdmAnturile rele din Nebraska, lnStatele Unite. in caliiatea ntea de profesor supli.

nitor 6 Muzeul cle istorie Naturall din Paris, Guvernul

francez m-a numit $i pe mine ln aceastd expedilie. Dupd gase

luni petrecute in Ne.brastrra, de tmde arn adus colecfii de pre!,

am sosit ra New'york, pe la sfargitur lui martie. plecarea measpre Franfa erahoffiritape ra inceputur rui mai. in "-,-d;;md lndeletniceam.cu clasarea bogd,tiilor mele mineraf"Sr"",botanice qi zoologice, cAnd se intAmpld accidentul Scotiei.

Eram cu toful la curent cu chestiunea la ordinea zilei, gi curnsi nu fi fost oare? Am citrt gi recitit toate ziarere u*"ri"*" *ieuropene, fird sd fiu mai ldmurit Acest mister irni aaaea ae can-dit. in neputinla tJe a-rni forma weo pErere, cdclearn di'k_oextnemS in alta.

Ia sosire mea Ia New_york, n{.x se vr:rbea decAt despre asta.Ipateza insulei plutitoare, a stAncii ce nu putea fi prinsd, su*finu9 de cAteva spirite necompetente, fusese cu des5vdr;irerespinsS. $i, inh-adevar, acea stAnc{ sd fl avut o *ryinilnpantece? Aiffel cum se putea deplasa cu o repezici'ne atdt deuimitoare?

. A fost respinsi, de asemene a, ipotezaunei cherestele plu,titoare, a unor sftrfundturi uriage-ale weunrd naufragiu, totdin cauza repeziciunii deplasirii.

Nu mai r[m6neau, agadar; decAt dou5 rezolvdricu putin{dale problemei, care alcdtuia* dcud Si-upe deosebite d; p;:zani: pe de o parte cei care

"ruu p"nt u un monstru rle o pu -

tere colosald" pe de zrltd parte cei ce erau pentru un vas ,,sub-ntrarim", de o putere motrice exkernd.Insi aceastd din urmd. ipoteza, care putea oricum fi admi _

si, nu pufu rezista ancheteror care erau f:dcute de c{tre am -bele continente. Era foarte pulin probabil ca un singur lnlre _pnnzdtar sd aibi la dispozitia lui o asemerr"" *ugiid *"ru-nicil Unde ;i cdnd ar fi putut-o construi, gi cum ar fi linutsecreH aceasti constructie?

Numai un guvern put"u uu*u o asemenea magind distru _gltoare pi, in aceste timpuri tlesastruoase, c*nd omul sestrdduie si inmulfeascd puterea a"rmelor de rdzboi. se puteaca un stat sd lncerce, in dauna altora, aceasti unealti for-midabilS.

Dar ipateza unei rnaqini de rbzboi rdzu iarigi falh de

declaratiile guvernelor. Fiindcd era vorba despre un interes

public, deoarece comunicaliile transoceanice erau periclitate,

sinceritatea guvernelor era neindoioasd" De altfel, ctirn se

putea admite ca sd fr sc5pat de ochii publicrrlui construcfia

icestui vas submarin? E foarte greu pentru iln om obiqnuit sd

pistreae taina ln asefilenea imprejur[ri 9i, desigur, pentru un

stat era cu neputin![, deoarece toate faptele ii sunt suprave-

gheate de cbtre Puterile lccale"

Deci, clupd ce s-atl fScut anchete ln Angtria, Franfa, Rusia,

Prusia, Spania, Italia, America, chiar 9i in Turcia, ipoteza unui

submarin a fost cu totul respinsd. ipoteza rnonstrtdui reveni

a;adar din nou pe tapet, cu toate ironiile ne-incetate cu care

lovea mica pres6, 9i o datd pornite pe aceasii cale, spiritele se

l"6sau t6r6te de cele mai absurde visuri ale unei ihtiotrosii fan-

tastice.la sosirea rnea la New-York, mai multe persoane irni fdcu-

serfi. onoarea sd rnX consulte asupfa fenomenului in ches'

tiune. Publicasem in Franfa o ltlcrare i'nquartrt in doui volu'

rne, intitulatd Misterele n4aril7r ad&,ncwri subwzarine. Aceastd

carte, gustatb cu deosebire de lumea savant5, ficea din mine

un specialist ln aceastf laturd deshrtr de tntunecati a istoriei

naturale. Mi se ceru pdrerea. Atflt timp cAt puteam nega rea-

liLrtea faptului, itr negai cu deshvArgire. Dar in curand arn fost

silit sd md thmuresc categoric. $i chiar ,,onorabilul Feter

Aronnax, profesor la lV{uzeutr din Faris", a fost provocat de

ciltre New-Yorla Herald s#gi formuleze o pdrere oarecare'

M-am supits dln cauaii c6 nu mai putearn tilcea' tr)iscutai

problema sub toate formulele ei, politic pi gtiinfific, 9i redau

aici concluaia unui articoi pe care l-am publicat in numdrul

din 30 aprilie:

,*A.stfel, ziceam eu, dupd ce am cercetat pe rAnd toate

ipotezele, lnlstilr$nd orice altd presupunere, trebuie neapdrat

JA adrnitem existenfa rinui animal de mare de o putere

exr:esiv5. l\{ariie ailancirni ale oceanelor ne sunt cu totul

necunosfllte. Sonda nu lea putut incd atinge. Ce se petreceln aceste pripdstii? Ce fet de fiin.te pot locui ia 12 sau tS teshesub suprafafa apelor? Cum este organismul acestor fiinte? Cugreu ne putem inchipui! insd solulia problemei ce mi s_a pusmii poate pune in incurcaturh.

- Sau cunoaptem toate varietdfile fiinfelor care populeaziplaneta noastrd, sau nu le cunoastem" Daci nr-l le cunosteampe toate, dacd natura rnai are penfu noi taine ln ihtioiogie,nirnic rnai logic decat a admite existenfa pestilrr **u u ."tu-ceelor de specii cu totur noi, care t".ui.*. i" *"aiil*

""p"-trunse de sondd gi pe care un eveniment oarecatre, o fanteaie,un capriciu le duce, dupd lungi intervale, spre nivelul sup+rior al oceanului. Dacd, dimpotrivd, cunoagtem toate speciilevii, trebuie neapdrat si cdut"{m animarur in chestiune printrefiinfele de mare catalogate gi, in acest caz, voi fi dispus sdadmit existenfa unui nar.val 1 urias.

f*u*lobignuit atinge adesea lungimea de 60 de picioa-re. Inmulfificu cinci, cu zece chiar, aceastd dimensiune, da1iacestui cetaceu o plrtere propor$onald cu mdrimea lur, rlrlrifi_i armele ofensive gi vefi obfine animalur doit. Er va aveaproporfiile determinate de cdtre ofiferii shannon-ului, instru-mentul cerut pentru Sduryea Scotiei, pi o putere indeajuns demare pentru a sfbrima cheresteaua unui steamer. intr-adevd6 narvalul este inarrnat cu o sabie de fildeg, cu o halebard5,dupd expresia unor naturalipti. Aceasta e un dinte principaicare are tdria ofeluiui. s-au gdsit caliva dintre dinlii aceptiainfipfi in trupul balenelor pe cal€ narvaiul Ie atacd rniot -d.eauna cu succes. Alf,i au fost srnul.si, nu f5r6 greutate, dincarenele vasel0r pe care leau strdb5tut dintr-o parte in alta,

_ 1 Narval - cetaceeu cu dinfi ce face parte clin familiah{onodontidae aldturi de betrugfl ce tr5iepte pe tot parcurnulanului prin oceanul Arctic. Aceitea s-au descoperit prima clatdin apele din nordul Canadei gi din Groenlandi tn *uA h SS;Nlatitudine (n"rert.).

precltm un burghiu gbureqte un butoi' Muzeul de la Facql-

irtuu a" Medicina dln faris are unul dintre aceqti colli, lung

de cloi metri doudzeci gi cinci de centirnetri 9i lat. de patruzeci

gi opt de centirnetri la traza luil' Ei bin*, lnchipuili-vd arma de zece onmai putei:nicd' aqi-

malui de 'zece

ori mai mare, Xmpingefi-i cu o irrfeald de

iiurneade legtre, inmulliti masa lui cu patratul iufelii iui gi

Ai ;bti"- loviirra in stare a prottruce catastrofa cerut[' Deci'

p*X l, informafii mai desluqite, eu sunt pentru un animal de

liut*, de dimensiuni colosale, inarrnat cu o halebarrl[ 9i cu

un adevdrat pinten, ca 9i fregatele *uinmate sau ca ramsii de

rbzhat,avdnd totodatd cantitatea 9i p'uterea lor motrice'

frsttet s-ar elucida acest fenomen de neldmurit: nurnai in

cjucla celor ce am intrevbzui, ce arn vdz$t, sirnfit 9i t'esirnfit,

ceea ce iardgi este cu Putinfii".Aceste roitime .r'orlr* erau o tra$itate din patea mea' dar

voiam, p5nf, la un anumit punc[ sa-mi pdzesc demnitatea mea

de nr,rfesor, sb mr rn# fac clc r6s la[6 de americani c*'re' cAnd

rad, rA* irine. lmi pXstrai astfel un mrjioc d'e scdpare' De fapt

lnsd, admitearn existen{a monstl"ului'

,{rticolul meu a f.ost discutat cu aprindere, ceea ce-i aduse

unmarerisunet'EllrnpScbunoarecarenunrdrdepartiaani.Dezk:gareapecare{-}propurealdsa,dealtJel,libercurshrchipuirn.Spiritultii omenesc li plac aceste inchipu.iri rndrefe de

fiinle suprafiregti' l\{area este cel mai prieJnic rnediu in care

*"poot*p'odttcegidezvolta.Hiaselelichirlecorr{ince]emaiinuti up*.li de mamifere cunoscute, qi se poate cd ele ascund

inadxncimealormoittgtedeorndrimeneasemuit5,crustaceeirfi"it"r*, curn ar fl stacaiii c1e o sr:td t{e rnetri satt raci de

dJre sute ele tone! De ce nu? Altddat5, animalele phrnintepti,

conternporane erelor geologice, patrupedetre' reptilele'

pflsiil'ile, erau construite drrpf rnodele glgantice" Creatorul l*aaruncatlntr-un tipar colosal, pe care iimpul l-a micporat fnc*

tul cu incetul. Pentru ce lnarear in adsncimile ei necunoscute-

n-ar fi pbstrat aceste rnostre enorrte specifice vielii unor alte