NICU.modul dogmatica.docx

download NICU.modul dogmatica.docx

of 3

Transcript of NICU.modul dogmatica.docx

1. Revelatia dumnezeiascaPrin Revelatie se intelege actiunea prin care Dumnezeu impartaseste omului tot ceea ce este necesar pentru mantuirea lui. Dinpunct de vedereal continutului, Revelatia dumnezeiasca cuprinde totalitatea evenimentelor siadevarurilor de credintaprin care Dumnezeu Si-a descoperit voia Sa oamenilor, ca acestiasa-L cunoasca si sa-L preamareascasi, prin aceasta, sa dobandeasca desavarsirea lor si comuniunea cu Creatorul lor.Dumnezeu Si-a descoperit oamenilor voia Sa pe doua cai principale : pe cale naturala si pe cale supranaturala.Revelatia pe cale naturala este cunostinta despre Sine pe care Dumnezeu ne-o da din insasi firea lucrurilor, a lumii si, mai presus de toate, capacitatea de acunoaste pe care Dumnezeune-o da in insasi structura fiintei umane.Revelatia supranaturala estedescoperirea pe care Dumnezeuo face prin oameni sau direct. Aceasta s-a dat treptat, in trei etape principale :1)Revelatia primordiala, data primului om in paradis si pastrata prin urmasii lui pana la Avraam 2)Revelatia speciala facutapoporuluievreu;3)Revelatia dumnezeiascaabsoluta si universala,dataprin insusi Fiul lui Dumnezeu-intrupat.

2. Cunoasterea lui Dumnezeu

Cunosterea lui Dumnezeu se realizeaza pe cale naturala si supranaturala.Potrivittraditiei patristice, exista o cunoasterea naturala a lui Dumnezeu, catafatica, ce porneste de la creatie catre Creatorul ei. Pe aceasta cale ilcunoastem pe Dumnezeuin calitatea Sa de Cauza creatoare si sustinatoare a lumii. Prin cunoasterea apofatica avem o experienta directa a prezentei tainice a lui Dumnezeu, care depaseste simpla Lui cunoastere rationala. Cunoasterea apofatica cauta sa adapteze mintea omului la realitatile dumnezeiesti care depasesc orice cuvant, pentru ca omul sa tinda spreasemanare cu Dumnezeuprin progresul lui spiritual si moral. Prin apofatism se evita reducerea lui Dumnezeu la mintea naturala a omului si se cauta sa se adapteze mintea omului la realitatile vietii si comuniunii dumnezeiesti aleSfintei Treimi.

3. Atributele divineAtributele divine sunt niste concluzii asupra actiunilor luiDumnezeu in lume.Prin crearea lumii, Dumnezeu a lsat posibilitatea omului de a inelege ceva despre Sine insui,creaia insi purtand o amprent a Creatorului. Trirea autentic a sentimentului religios duce la descoperirea atributelor dumnezeieti, in msura in care Dumnezeu se las cunoscut, mintea omului nefiind capabil s se inale pan la a cunoate ceva din fiina Lui. ATRIBUTELE NATURALESe refer la natura lui Dumnezeu. Aseitatea sau existena de sine.Afirm c Dumnezeu exist de la Sine i prin Sine, fr a avea o cauz in afar de Sine, iar dac exist o cauz aceasta se afl in insi Fiina Sa. Spiritualitatea, atribut prin care inelegem c Dumnezeu nu are materialitate sau corporalitate, ci este spirit pur, simplu, nevzut, perfect, raional i liber. Atotprezena sau supraspaialitatea lui Dumnezeu. Prin acest atribut se afirm i infinitatea Lui. La Dumnezeu nu exist spaialitate ori alt fel de limitare pentru c El creeaz spaiul, il umple dar nu este cuprins i msurat de el, nu este limitat in vreun fel. Prin acest atribut, Dumnezeu nu se izoleaz de creaia spaial, ci se arat deasupra existenei ca fiind necreat, nelimitat. Venicia sau eternitatea lui Dumnezeu, arat absoluta libertate a lui Dumnezeu fa de timp i schimbare. Dac omul este supus timpului, timpul este supus lui Dumnezeu, Cel neschimbtor. Nu are inceput i nici sfarit, este nenscut i nemuritor. Nu are trecut i viitor, ci este venic prezent. Neschimbabilitatea, atribut aflat in strans legtur cu aseitatea. Intrucat Dumnezeu nu este condiionat de nimic inseamn c este neschimbat, atat in fiina Sa, cat i in actele Sale. Atotputernicia este atributul lui Dumnezeu ce stabilete un raport intre puterea Lui i forele pe care le-a sdit in creaie. Prin acesta se arat c puterea lui Dumnezeu nu are limite. La om voina este mai mare decat puterea, dar la Dumnezeu puterea este in deplin armonie cu voina. ATRIBUTELE INTELECTUALE Atottiina este cunoaterea desvarit a tot ceea ce a existat, exist i va exista. Este o cunoatere din veci, deosebit de cea omeneasc, atat prin forma intuitiv i integral, cat i prin faptul c aparine intr-o form unic lui Dumnezeu. nelepciunea lui Dumnezeu reprezint capacitatea de a alege cele mai bune mijloace pentru implinirea scopurilor fireti propuse omului de la creaie. Prin ea Dumnezeu folosete mijloace de aducere la credin, de transmitere a invturii i de mantuire pentru fiecare om in parte.ATRIBUTELE MORALEDac atributele naturale scot in eviden puterea lui Dumnezeu, iar cele intelectuale inelepciunea Lui, atributele morale demonstreaz desvarirea dumnezeiasc. Principalele atribute morale sunt in numr de trei: sfinenia, dreptatea i iubirea. Sfinenia este acordul voinei lui Dumnezeu cu fiina Lui. Sf. Scriptur indeamn pe oameni s fie sfini ca El, desvarii dup modelul divin. Dreptatea: In sens juridic, prin atributul dreptii Dumnezeu rspltete sau sancioneaz faptele bune sau rele svarite de fiinele raionale i libere pe tram moral. Iubirea dumnezeiasc este legat de insi fiina lui Dumnezeu. De la El, iubirea se imparte tuturor fpturilor ca fericire a comuniunii intratrinitare. Prin iubire, Dumnezeu iese din Sine,creeaz lumea i I se druie pentru a o conduce spre comuniunea cu Sine. Iubirea este cel dintai bun druit de Dumnezeu lumii i are caracter mantuitor.

4. Invatatura bisericii despre Sfanta Treime

Viata Bisericiieste comuniunea cuviata SfinteiTreimi sau viata divina, impartasita prin har credinciosilor.Dumnezeu e de fiecare data unul si treimic: unul in fiinta Sa si treimic in ipostase, Dumnezeu unic in trinitate si trinitatea intr-un Dumnezeu unic. Teologia crestinaa exprimat intotdeauna omousianitateacelor trei persoanedivine si deosebirea lor ipostatica.SfantaTreime e comuniune. Dupa modelul Sfintei Treimi, omul e creat in comuniune. Fiecare persoana e in comuniune cu alte persoane.Dumnezeu e iubirea desavarsita, pentru ca e din veci Treime. Iubirea Tatalui si a Fiului se intalneste in Duhul Sfant. Iubirea reciproca a Tatalui si a Fiului e purtata de Duhul Sfant.

5. Crearea lumii si a omului

Pentru inceput trebuie sa retinem ca cele Sase Zile ale Facerii nu sunt un proces natural; ele sunt ceea ce a avut loc inainte de a incepe sa functioneze intregul proces natural al lumii. Ele sunt lucrarea lui Dumnezeu; prin definitie ele tin de miracol, nepotrivindu-se cu legile firii ce carmuiesc lumea pe care o vedem in prezent.Asadar, lumea a existat vesnic in Ratiunea Tatalui, adica era, dar s-a facut la inceputul timpului.Spre deosebire de celelalte invataturi privind aparitia lumii, invatatura crestina propovaduieste crearea lumii din nimic, intr-o perioada de sase zile, de catre Dumnezeu. La creatie participa intreaga Sfanta Treime, chiar daca in Sfanta Scriptura se citeste clar la fel ca si in Simbolul de Credinta ca Dumnezeu este facatorul tuturor celor vazute si nevazute. Omul a fost creat ca o incununare a lumii avand menirea sa transfigureze intreg cosmosul printr-un consecvent urcus catre Dumnezeu.Lucrarea omului prin care se poate ajunge la transfigurarea creatiei este rugaciunea si trezvia.