CAPITOLUL I.

Argument economic

Ideea elaborării acestei lucrări este urmarea convingerii mele că dezvoltarea şi constituirea unei S.C. ţine de valoarea capitalurilor sociale şi proprii.

Ceea ce am dorit în această lucrare a fost să centrez analize pe conţinutul propriu-zis, punând accent pe măririle şi micşorările de capital.

Lucrarea se prezintă în 4 capitole, este structurată compact. În primul capitol “ Argument economic” am prezentat moto-ul alegerii

acestei teme. În al doilea capitol am delimitat capitalurile, am prezentat organizarea

sistemului de documente, operaţiile de constituire a capitalului social, căile de mărire şi micşorare a acestuia, precum şi contabilizarea primelor legate de capitol, a diferenţelor din reevaluare, a rezultatului exerciţiului şi a subvenţiilor pentru investiţii.

În capitolul III am reliefat câteva concluzii şi propuneri despre capitaluri. În capitolul IV am anexat “Bibliografia selectivă” din care am scos întreg

materialul pentru proiect. Trebuie să precizez că acest proiect este prima mea încercare în domeniu şi

consider după modesta mea pricepere că am atins structura planului dat de profesor.

1

CAPITOLUL II 1. Delimitări privind contabilitatea capitalurilor

Capitalurile reprezintă resursele care contribuie la desfăşurarea activităţii economice a societăţilor comerciale.

Cu ajutorul lor, societatea îşi procură mijloacele economice necesare: utilaje, clădiri, mijloace de transport, stocuri de materii prime şi materiale, obiecte de inventar, mărfuri, etc.

Din punct de vedere patrimonial, capitalurile sunt elemente de pasiv. Ele se formează la înfiinţarea societăţii, pe parcurs se majorează sau se

diminuează, după caz, iar la încetarea activităţii, se lichidează. În funcţie de modul de constituire, capitalurile se clasifică în trei mari

categorii: capitaluri proprii, provizioane pentru riscuri şi cheltuieli şi capitaluri străine.

Capitalurile proprii sunt surse constituite de întreprindere prin forţe proprii, concretizate în: capital social, prime legate de capital, diferenţe de reevaluare, rezerve, rezultat raportat (profit nerepartizat (+)/ pierdere (-), fonduri proprii, subvenţii pentru investiţii şi provizioane reglementate.

Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli sunt surse constituite la sfârşitul exerciţiului financiar, în temeiul principiului prudenţei, cu scopul de a evita posibile pierderi generate de apariţia unor fenomene de risc precum: litigii cu alte societăţi, garanţii acordate clienţilor, cheltuieli cu reparaţii capitole, pierderi din schimb valutar etc.

Capitalurile străine sunt surse atrase de întreprindere de la alte societăţi sau bănci, sub forma împrumuturilor pe termen mediu şi lung.

Ele sunt rambursabile la scadenţă şi purtătoare de dobândă. Cuprind următoarele categorii: împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, credite bancare pe termen mediu şi lung, datorii legate de participaţii, alte datorii asimilate.

Reflectarea în contabilitatea financiară a capitalurilor societăţii comerciale se realizează cu ajutorul clasei de conturi nr. 1 din Planul general de conturi.

Conturi din clasa 1, întrucât reflectă resursele întreprinderii (componente ale pasivului patrimonial) funcţionează după regula de pasiv.

Încep să funcţioneze prin a se credita şi se creditează cu existentul iniţial şi cu majorările de pasiv (la consumarea resurselor), iar soldul final creditor reflectă resursele neutilizate încă (existente).

2

Conţinutul şi structura capitalurilor

Unităţile patrimoniale, indiferent de tipul şi forma de organizare, trebuie să-şi constituie capitalul, ca primă măsură şi ca element important al patrimoniului care le creează posibilitatea stabilirii relaţiilor cu terţii pentru demararea şi dezvoltarea obiectului activităţii.

Capitalul exprimă, în esenţă, sub formă bănească, obligaţiile unităţii faţă de cei care participă la constituirea sa, aceştia fiind atât persoane juridice (societăţi, fundaţii, instituţii, statul).

Într-un sens mai larg se regăseşte sub denumirea de capitaluri permanente, fiind componenta de bază a pasivului bilanţier destinat a finanţa într-o manieră durabilă activul patrimonial (averea).

În funcţie de provenienţa şi apartenenţa sa, poate fi structurat astfel:a) capitaluri proprii ;b) provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;c) datorii pe termen lung; Capitalurile proprii reprezintă totalitatea capitalurilor proprietate

individuală sau ale asociaţiilor/acţionarilor care se înscriu în pasivul bilanţului. Nivelul lor corespunde sumei algebrice a următoarelor elemente:

1. capitalul propriu-zis;2. primele legate de capital;3. diferenţele din reevaluare;4. rezervele;5. beneficiul nerepartizat, raportat din anii precedenţi;6. rezultatul exerciţiului;7. fonduri proprii;8. subvenţii legate de capital;9. provizioane asimilate capitolului (reglementate).

O întreprindere nu poate să funcţioneze fără existenţa capitalurilor proprii, ele sunt necesare pentru a suporta riscul economic pe care creditorii, astfel, nu vor accepta să şi-l asume.

Capitolul propriu-zis reprezintă echivalentul aporturilor la capitol aduse de întreprinzătorul individual, asociaţi sau acţionari, la constituirea întreprinderii.

Poate îmbrăca deci forma de ;1. capital individual – în cazul întreprinderilor individuale fiind integral

proprietatea întreprinzătorului ;2. capital social – specific societăţilor comerciale, reprezentat de valoarea

nominală a acţiunilor sau părţilor sociale deţinute de acţionari sau asociaţi.

3

Atâta timp cât întreprinderea funcţionează, capitalul constituie un post de pasiv neexigibil reprezentând garanţia pe care o oferă întreprinderea creditorilor săi. Se poate vorbi, deci, de principiul fixităţii capitalului, ceea ce înseamnă că acest element patrimonial, constituind “gajul” creditorilor săi sociali, marchează limita responsabilităţii societăţii faţă de ei şi care nu poate fi modificat prin operaţiile curente ale societăţii: din acelaşi motiv capitolul social trebuie integral subscris. În schimb, capitalul poate fi modificat printr-un act de voinţă expres, exprimat în documentaţia de constituire a societăţii (statut, contract de societate) sau printr-un act adiţional acesteia.

Astfel, capitalul social se poate majora, prin încorporarea rezervelor a primelor legate de capitol sau a beneficiilor din exerciţiile financiare precedente, respectiv a celor din perioada curentă şi se poate diminua prin acoperirea pierderilor din perioada precedentă, a celor realizate în exerciţiul financiar curent sau prin alte operaţii.

Primele legate de capital rezultă din operaţiile de creştere a capitalului realizat fie numerar, fie prin aport în natură sau cu ocazia unei fuziuni.

Se disting astfel următoarele tipuri de prime legate de capital ;1. prime de emisiune – reprezintă excedentul dintre valoarea de emisiune şi

valoarea nominală a acţiunilor sau a părţilor sociale ;2. prime de fuziune – apar în cazul fuziunii a două sau mai multor societăţi

şi reprezintă excedentul dintre valoarea bunurilor primite ca aport şi valoarea nominală a acţiunilor emise cu ocazia fuzionării;

3. prime de aport – apar în cazul creşterii de capitol prin aport în natură şi reprezintă excedentul dintre valoarea aporturilor în natură la capitolul social subscris şi valoarea nominală a acţiunilor emise.

Diferenţele din reevaluare – reprezintă soldul diferenţelor între valoarea actuală (mai mare) şi valoarea înregistrată în contabilitate a elementelor de activ (mai mică) supuse reevaluării în condiţiile legii, urmând a fi transferate la rezerve sau încorporate în capitalul social, potrivit legii.

Rezervele – sunt, în principiu, beneficii afectate în mod durabil întreprinderii până la decizia contrară a organelor competente. Se constituie, deci, anual din profitul întreprinderii, sau, în mod excepţional, din primele de emisiune şi primele de aport în cazul în care acestea nu se utilizează la plata cheltuielilor de emisiune sau nu sunt destinate amortizării acţiunilor. Sunt utilizate pentru acoperirea pierderilor sau pentru majorarea capitalului.

Se deosebesc următoarele categorii;1. rezerve legale – constituie conform legii³ prin preluarea în fiecare an a cel

puţin 5% din beneficiul brut până când acestea vor deţine minimum 20% din capitolul social. În caz de micşorare, se completează în condiţiile prevăzute de lege. De asemenea, în rezervele legale se poate include excedentul obţinut prin emisiunea acţiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor nominală;

2. rezerve statutare – se constituie anual din profitul net, conform prevederilor din statutul societăţii;

4

3. alte rezerve, neprevăzute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ, pe seama profitului net, pentru: acoperirea pierderilor, creşterea capitalului social, răscumpărarea de către societate a propriilor acţiuni sau părţi sociale în vederea reducerii de capital sau pentru alte scopuri, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor.

Beneficiul nerepartizat raportat – reprezintă beneficiul a cărui afectare a fost amânată de Adunarea generală a asociaţilor sau acţionarilor şi care va afecta rezultatul exerciţiului curent.

Din punct de vedere economic, beneficiul nerepartizat raportat este de aceeaşi natură ca rezervele, diferenţa între aceste elemente constă în faptul că primul este determinat de amânarea deciziei de repartizare a beneficiului apărând acţionarilor ca o decizie mai puţin riguroasă decât cea de constituire a unei rezerve, dar care poate fi justificată printr-o lipsă de lichidităţi care i-ar fi permis repartizarea.

În literatura de specialitate se întâlneşte şi sub denumirea de Raportul la noi (“report a nouveau”), întrucât rezultatul raportat poate fi şi negativ reprezentând pierderea constatată în perioada precedentă şi care nu a fost imputată asupra rezervelor sau capitalului social, urmând a fi dedusă din rezultatul exerciţiului curent.

Rezultatul exerciţiului – se determină ca diferenţă între venituri şi cheltuieli, fiind favorabil (beneficiu) sau nefavorabil (pierdere).

Fonduri proprii – constituie element distinct în grupa capitalurilor proprii şi cuprinde : fondul de dezvoltare, fondul de participare la profit şi alte fonduri prevăzute de lege pe care întreprinderea le poate constitui din profit şi din alte surse.

Având o destinaţie specială, se utilizează pentru finanţarea activităţii de investiţii, în cazul fondului de dezvoltare, respectiv pentru stimularea angajaţilor prin participarea lor la repartizarea profitului sau în alte scopuri. Până la utilizarea lor, fondurile proprii rămân componente importante ale capitalurilor proprii, majorând nivelul surselor cu caracter durabil deţinute de întreprindere pentru finanţarea elementelor patrimoniale de avere.

Subvenţii legate de capital – sunt resursele provenite de la bugetul de stat, din partea administraţiilor locale sau alte resurse. Aceste subvenţii figurează în masa capitalurilor proprii, fiind utilizate pentru achiziţionarea sau crearea de noi valori de natură imobilizărilor (subvenţii pentru echipament) sau pentru finanţarea unor activităţi pe termen lung (de exemplu : prime de dezvoltare pentru întreprinderile care creează noi locuri de muncă). În această categorie de subvenţii se include şi valoarea bunurilor de natura imobilizărilor primite cu titlu gratuit sau constatate în plus cu ocazia inventarierii. Subvenţia se înregistrează la venituri excepţionale, pe măsura amortizării bunurilor respective.

Provizioane asimilate capitalului (reglementate) fac parte din categoria mai amplă a provizioanelor care reprezintă valori calculate incluse în cheltuieli servind procesului de autofinanţare a întreprinderii.

„Constituirea provizioanelor pune probleme delicate, după cum e vorba, în

5

virtutea principiului prudenţei de a evalua şi aprecia deprecierile suferite (fără ca ele să fie ireversibile sau definitive) sau riscurile şi cheltuielile previzibile”.

Reglementările fiscale permit întreprinderilor şi constituirea unor provizioane care au caracterul de rezerve, de unde şi includerea lor în structura capitalurilor proprii.

Pentru a nu se confunda însă provizioanele cu rezervele propriu-zise, se impun următoarele delimitări ;

1. rezervele – corespund unor cote părţi din beneficiul întreprinderii, destinate acoperirii efectelor negative ale factorilor aleatori sau pentru a contribui la dezvoltarea întreprinderii (când sunt încorporate în capitolul social), reprezentând o utilizare a beneficiului în baza unei decizii exprese a adunării generale a asociaţilor sau acţionarilor.

2. provizioanele – sunt cheltuieli cu caracter reversibil efectuate în scopul acoperirii unor pierderi sau cheltuieli de o natură precisă dar asupra cărora întreprinderea are o marjă de incertitudine referitoare la mărimea acestora sau la data exigibilităţii lor(deci sunt doar probabile). Deci, constituirea lor se poate realiza şi în condiţiile inexistenţei beneficiului, fiind o decizie, un act de gestiune curentă. Condiţiile deductibilităţii fiscale a provizioanelor trebuie să fie clar precizate, ele fiind reluate (reintegrate) în rezultatul exerciţiului perioadei când rămân fără obiect, sau, neutilizate.

Din cele trei categorii mari de provizioane care se pot constitui : provizioane pentru depreciere ,pentru riscuri şi cheltuieli, reglementate, în structura capitalurilor proprii sunt cuprinse provizioanele reglementate. Ele se individualizează prin regimul fiscal propriu, fiind constituite atunci când întreprinderea urmăreşte un avantaj fiscal (amânare de impozit).

În această grupă se includ provizioanele: pentru investiţii constituite în cadrul contractului de participare a salariaţilor la profit, pentru acoperirea fluctuaţiilor de curs valutar, pentru acoperirea creşterilor de preţuri, alte provizioane reglementate (amortismentele derogatorii, implantări în străinătate, plusuri de valoare reinvestite).

Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli.

Aplicarea principiului prudenţei în contabilitate şi în evaluarea elementelor patrimoniale solicită printre altele şi constituirea de provizioane atunci când anumite cheltuieli sau pierderi pot fi prevăzute şi estimate fără însă a fi cunoscute mărimea lor exactă şi data efectuării lor. Deci, ele sunt destinate acoperirii de riscuri şi cheltuieli pe care evenimente survenite sau în curs de desfăşurare le fac posibile, astfel de evenimente privesc cazuri precise, dar realizarea lor este nesigură. În timp ce provizioanele pentru deprecieri corespund unor diminuări de

6

valoare a unor elemente de activ (bunuri) precis determinate figurând ca elemente substractive ale posturilor de activ, pentru determinarea valorii nete, provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli privesc ansamblul elementelor de activ, diminuările de

valoare care le motivează constituirea nu sunt strict delimitate pe elemente de activ, fiindu-le precizată doar originea, de unde şi justificarea reflectării lor în pasivul bilanţului. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli reprezintă astfel datorii probabile, dispuse între capitalurile proprii şi datoriile pe termen lung, fiind motivată această poziţionare de cele două situaţii extreme care pot interveni:

1. când riscurile sau cheltuielile pentru care s-au constituit sunt nule sau inexistente, provizioanele respective (sau fracţiunea din ele) pot fi asimilate capitalurilor proprii;

2. când riscurile sau cheltuielile sunt mari, ele reprezintă” cheltuieli de plătit” (depeuses a payer) fiind deci asimilate datoriilor ce urmează a fi decontate în timp, pe mai multe exerciţii.

Se disting următoarele categorii mai importante de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli :

provizioane pentru litigii, amenzi şi penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii incerte ;

provizioane pentru cheltuieli legate de activitatea de “service” în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţii acordate clienţilor ;

provizioane pentru cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciţii(cheltuieli cu reparaţiile curente, reviziile tehnice şi alte cheltuieli la unităţile sezoniere). Aceste provizioane pot fi asemănate cu ”rezervele pentru cheltuieli preliminate” constituie şi înregistrate în sistemul anterior de contabilitate din ţara noastră:

provizioane pentru pierderi latente aferente unor datorii pe termen lung; alte provizioane specifice anumitor sectoare de activitate;

Datoriile pe termen mijlociu şi lung – exprimă resursele străine aparţinând întreprinderii pe o perioadă mai mare de un an şi anume:

împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni ; credite bancare pe termen mijlociu şi lung ; datoriile privind concesiunile şi alte datorii asimilate care se referă la

bunurile preluate în patrimoniu, cu acest titlu de către unitatea primitoare, potrivit contractelor încheiate;

datorii legate de participaţii;

7

CAPITOLUL II.2

2. Organizarea sistemului de documente şi a evidenţei operative a capitalurilor

Un sistem de documente judicios organizat şi care să răspundă obiectivelor vizate de contabilitatea capitalurilor va fi capabil să asigure exactitatea şi operativitatea în sistemul de informare.

Baza juridică a organizării contabilităţii capitalurilor o reprezintă documentaţia de înfiinţare a societăţii comerciale şi de atestarea ei ca persoană morală pe baza Certificatului de înmatriculare la Registrul Comerţului.

Documentul prin care se stabileşte modul de organizare şi funcţionare a societăţii este STATUTUL, care conţine informaţii privind: forma juridică, obiectul de activitate, denumirea şi sediul societăţii, capitolul social subscris, structura acestuia şi modalitatea de constituire, organele de conducere şi administrate;

Dizolvarea şi lichidarea societăţii.

Statutul, împreună cu CONTRACTUL DE SOCIETATE, semnate de asociaţi, şi autentificate la Notariatul de Stat, se depun cu o cerere de autorizare a societăţii.

SENTINŢA DE AUTORIZARE emisă de Judecătorie, cu contractul de societate se depun la Camera de Comerţ şi Industrie – Oficiul Registrului Comerţului, în vederea înmatriculării. Pentru eliberarea Certificatului de înmatriculare trebuie făcută dovada publicării în Monitorul Oficial prin chitanţa emisă pentru taxa publicării.

După eliberarea certificatului de înmatriculare, societatea comercială este considerată legal constituită devenind persoană juridică, urmând şi înscrierea la Organul Fiscal din teritoriu – Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi a Controlului Financiar de Stat – care îi comunică pentru luarea în evidenţă Codul Fiscal.

În figura 2.1. este redată filiera parcursă pentru constituirea unei societăţi comerciale.

Documentaţia de înfiinţare a societăţii comerciale asigură înregistrarea în contabilitate a relaţiei juridice de drept de creanţă care ia naştere între societatea constituită şi asociaţi pentru promisiunile de aport la capitolul social subscris de aceştia.

Pentru depunerea (vărsarea) efectivă a aporturilor, documentele diferă după natura aporturilor, astfel: în cazul aporturilor în bani – chitanţa – pentru depuneri în

8

numerar sau foaie de vărsământ şi extras de cont pentru depuneri direct în contul de disponibil la bancă; în cazul aporturilor în bunuri – proces verbal de predare - preluare în care se precizează caracteristicile bunului aportat şi valoarea lui, după ce în prealabil a fost stabilită de o comisie de evaluare sau de un expert.

Evidenţa operativă se organizează cu ajutorul Registrului asociaţiilor (respectiv acţionarilor), în care se ţine evidenţa nominală pe fiecare asociat/ acţionar, cuprinzând numărul de părţi sociale/acţiuni subscrise şi valoarea nominală a acestora, vărsămintele efectuate la capitolul social subscris, menţiuni speciale privind cesionarea părţilor sociale sau a titlurilor de proprietate.

Fig.2.1 Documentaţia privind constituirea unei societăţi comerciale

9

Asociaţii semnează

Notariat autentificare

STATUT Contract de societate

Cerere de autorizare

Instanţa judecătorească

Verificare

Control

Sentinţa de autorizare

Registrul comerţului

Monitorul Oficial Certificat de înmatriculare

Persoana juridică

Chitanţa pentru plata taxei de publicarePublicare

Organul fiscal

Înscriere

Cod fiscal

CAPITOLUL II.3.

Contabilitatea operaţiilor de constituire a capitalului social

Constituirea societăţilor comerciale presupune în primul rând crearea capitalului social ca element indispensabil al patrimoniului lor şi care le asigură demararea şi dezvoltarea propriei activităţi.

Contabilitatea capitalului social se realizează cu ajutorul contului 101 ”Capital social”. Acest cont ţine evidenţa capitalului social subscris de către asociaţi sau acţionari conform actelor de constituire a societăţii şi a celui vărsat în natură sau în bani, în baza documentelor justificative privind vărsămintele de capital, precum şi mărirea şi reducerea capitalului social.

Prin rolul său, contul are şi misiunea de a controla vărsarea efectivă a capitalului subscris în raport cu termenele angajate de către asociaţi sau acţionari prin documentele de subscriere. De aceea, contul este structurat în conturi sintetice de gradul II corespunzător celor două momente – al subscrierii şi cel al vărsării efective a capitalului astfel:

1011 ”Capital subscris nevărsat”1012 ”Capital subscris vărsat” Sunt conturi operaţionale cu acelaşi conţinut economic – de surse

proprii cu funcţie contabilă de pasiv – reprezentând capitalul social subscris dar evidenţiat pe momentele distincte în care se găseşte din faza constituirii societăţii comerciale, când are loc subscrierea lui, şi până la depunerea aporturilor de către asociaţi.

Contul 1011 ”Capital subscris nevărsat”- are rolul de a înregistra, urmări şi controla capitalul social subscris de asociaţi conform documentaţiei de constituire a societăţii până la vărsarea sa efectivă.

Se creditează – la constituirea societăţii comerciale cu capitalul social subscris în corespondenţă cu debitul contului 456 ”Decontări cu asociaţi privind capitalul”.

Se debitează – la depunerea aporturilor angajate de asociaţi, cu realizarea capitalului subscris vărsat în corespondenţă cu creditul contului 1012 ”Capital subscris vărsat”.

Soldul creditor – reprezintă capitalul subscris de asociaţi şi nevărsat până la acel moment.

Contul 1012 ”Capital subscris vărsat” – are rolul de a înregistra, urmări şi controla capitalul social subscris şi vărsat de asociaţi, precum şi urmărirea, respectiv reducerea capitalului social.

10

Se creditează – pe măsura depunerii aporturilor promise de asociaţi, conform actelor de constituire a societăţii comerciale, care corespund realizării capitalului subscris şi vărsat, în corespondenţă cu debitul contului 1011 ”Capital subscris nevărsat”. Se mai creditează cu majorarea capitalului social, prin încorporarea rezervelor constituite şi neutilizate în alte scopuri, prin debitul contului 106 ”Rezerve”, a primelor legate de capital, prin debitul contului 104 ”Prime legate de capitol”, a profitului realizat în exerciţii precedente şi nerepartizate prin debitul contului 121 ”Profit şi pierdere”, a diferenţelor din reevaluare, prin debitul contului 105 „Diferenţe din reevaluare”.

Se debitează – cu reducerea capitalului social, în urma retragerii de asociaţi, a dizolvării sau a lichidării societăţii, prin creditul contului 456 ”Decontări cu asociaţii privind controlul”, cu pierderile realizate în exerciţiile anterioare şi acoperite pe seama capitalului social, prin creditul contului 107 ”Rezultatul exerciţiului” sau cu cele realizate în exerciţiul curent, prin creditul contului 121 ”Profit şi pierdere” cu valoarea acţiunilor proprii anulate prin creditul contului 502 „Acţiuni proprii”.

Soldul creditor – reprezintă capitalul social subscris conform documentaţiei de constituire a societăţii sau potrivit hotărârii adunării generale a asociaţilor sau acţionarilor.

De menţionat că suma soldurilor creditoare ale celor două conturi operaţionale de gradul II trebuie să fie egal cu totalul capitalului social subscris, nivelurile lor diferă corespunzător vărsămintelor efectuate de asociaţi la capitolul subscris:

Sfc 101 = Sfc1011 + Sfc1012

La vărsarea integrală a capitolului

Sfc 101 = Sfc1012 iar Sfc1011 = 0

Cu ocazia constituirii capitalului social intervine şi contul 456 ”Decontări cu asociaţii privind capitalul”.

Cu ajutorul acestui cont se urmăreşte, se înregistrează şi se controlează decontările cu asociaţii privind aportul acestora la capitalul social subscris.

Este un cont de decontări, cu funcţie de activ (în condiţii normale). Se debitează – cu valoarea promisiunilor de aport la capitalul social

subscris de asociaţi şi reprezintă drepturile de creanţă ale societăţii comerciale faţă de asociaţi pentru aporturile la capitalul social subscris, prin creditul contului 1011 ”Capital subscris nevărsat”. Se mai debitează cu restituirea aporturilor depuse de asociaţi pentru capitalul social subscris în cazul retragerii acestora din societate sau în cazul lichidării, dizolvării societăţii, prin creditul conturilor 531 „Casa”; 5121

„Conturi la bănci în lei”. Se creditează – cu vărsămintele de aport, în bani sau în bunuri efectuate la

termen sau anticipat în contul capitalului social subscris prin debitul conturilor care arată natura aporturilor: 205 “Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori

11

asimilate”; 207 ”Fond comercial”; 211 „Terenuri”; 212” Mijloace fixe”; 321 „Obiecte de inventar”; 371”Mărfuri”; 531” Clasa”; 5121” Conturi la bănci în lei”, etc. Se mai creditează cu obligaţia societăţii comerciale faţă de asociaţi de a le restitui aporturile la capitalul social subscris în cazul retragerii acestora, dizolvării sau lichidării societăţii, prin debitul contului 1012 ”Capital subscris vărsat”.

Soldul debitor al contului – reprezintă drepturile de creanţă ale societăţii comerciale faţă de asociaţi pentru aportul la capitalul social subscris şi nevărsat. Contul poate prezenta şi sold creditor în situaţii excepţionale (efectuarea de vărsăminte anticipate, retragerea de asociaţi, dizolvarea, lichidare a societăţii) şi exprimă obligaţiile societăţii comerciale faţă de asociaţi pentru aporturile la capitalul social vărsat anticipat, respectiv pentru cele pe care le pretind în urma retragerii.

Deoarece relaţiile societăţii comerciale cu asociaţii (acţionarii) privind capitalul social subscris pot avea diverse forme, s-a impus dezvoltarea contului 456 ”Decontări cu asociaţii privind capitalul” în conturi sintetice de gradul II; 4561 „Decontări cu asociaţii pentru capitalul subscris”; 4564 „Decontări cu asociaţii pentru capitalul vărsat anticipat”; 4565 ”Decontări cu asociaţii aflaţi în dificultate”; 4567 ”Decontări cu asociaţii privind capitalul de rambursat”.

Se asigură astfel respectarea principiului noncompensării, prin delimitarea conturilor de creanţe faţă de asociaţi, de cele care exprimă obligaţii, existând posibilitatea controlului şi urmăririi distincte a efectelor fiecărui tip de operaţii legate de capitalul social subscris şi care implică relaţii ale societăţii comerciale cu asociaţii (acţionarii) săi.

Contabilitatea analitică a contului 456 ”Decontări cu asociaţii privind capitalul” se ţine nominal pe fiecare asociat, cuprinzând numărul de părţi sociale sau acţiuni, nominative şi valoarea nominală a acestora subscrise şi vărsate de asociaţi/acţionari.

În cazul întreprinzătorului particular intervine un cont distinct 108 ”Contul întreprinzătorului”.

Cu ajutorul lui se ţine evidenţa aporturilor şi retragerilor în natură şi/sau în disponibilităţi băneşti ale întreprinzătorului individual. Este un cont de pasiv.

Se creditează cu valoarea bunurilor aduse ca aport de întreprinzător în corespondenţă cu creditul conturilor care arată natura lor (207 ”Fond comercial”; 208” Alte imobilizări necorporale”; 211 ”Terenuri”; 212 ”Mijloace fixe”;

261 ”Titluri de participare”; 300 ” Materii prime”; 321 ”Obiecte de inventar”; 371 ”Mărfuri”, etc.).

Se mai creditează cu valoarea aportului în numerar (lei sau valută) adus de întreprinzător prin debitul contului 531 ”Casa”; cu sumele depuse în conturile de disponibil ca aport prin debitul contului 5121 ”Conturi la bănci în lei” sau ”Conturi la bănci în devize.”

Se debitează cu valoarea aporturilor în disponibilităţi sau în bunuri retrase de întreprinzător prin creditul conturilor care arată natura aporturilor (531; 5121; 5124; 207; 208; 211; 212; etc).

Soldul creditor – reprezintă aportul în natură sau în bani adus de

12

întreprinzător.

Capitolul II.4.

Căi de majorare a capitalului social

De regulă, societatea are nevoie de un capital social mai mare, atunci când doreşte consolidarea situaţiei financiare, sau când doreşte consolidarea situaţiei financiare, sau când doreşte o întărire a credibilităţii sale faţă de terţi sau salariaţii proprii.

Există trei căi de majorare a capitalului social ;1.Prin aducerea de noi aporturi de către vechi acţionari sau acţionari noi.În această situaţie, pe de o parte societatea trebuie să emită la un preţ de

emisiune care este mai mare decât valoarea nominală, mai mică, se numeşte primă legată de capital (primă de emisiune şi aport).

Ex : Societatea comercială pe acţiuni emite 1000 acţiuni noi la un preţ de emisiune de 5.500 lei/buc(0,55).

Înregistrăm emisiunea noilor acţiuni, având în vedere următoarele aspecte:creanţa faţă de acţionari privind noile aporturi x 5.500 lei/acţiune = 5.500.000

lei (0,55) (550,00)creşterea capitolului social are loc numai la valoare nominală: 1000 acţiuni x

5000 (0,50) lei/acţiune = 5.000.000 lei (500,00)diferenţa (surplusul) de valoare:100 acţiuni x 500 (0,50) lei/acţiune = 500.000 lei (50), primă de emisiune şi

aport.Utilizăm conturile: 456 ”Deconturi cu asociaţii privind capitolul” – bifuncţional

(activ); 1011” Capital social subscris nevărsat” – pasiv şi 1011 Prime de emisiune – pasiv.

456 = % 5.500.000 (550,00) (+A) (+P)1011 5.000.000 (500,00)*Debit 456 = creanţa faţă de acţionari pentru noile aporturi*Credit 1011 = creşterea capitolului social subscris nevărsat*Credit 1041 = constituirea primei de emisiune, ca o nouă sursă la dispoziţia

societăţilor comerciale Noile aporturi se realizează astfel ;5.000.000 lei (500,00), aport în bani prin casierie ;500.000 lei (50,00), aport în natură format din materii prime

13

Utilizăm conturile: 456 „Decontări cu asociaţii privind capitolul „– bifuncţional – (activ); 301 ” Materii prime” – activ.

% = 456 (-A) 5.500.000 (550,00) (+A)5311 5.000.000 (500,00) (+A)301 500.000 (50,00)*Credit 456 = stingerea creanţei faţă de noii acţionari*Debit 5311, 301 = intrarea în patrimoniu a banilor şi bunurilor aduse ca noi

aporturi. În urma realizării aporturilor, majorarea de capital social trece din

categoria „subscris nevărsat”, în categoria” subscris vărsat”.Utilizăm conturile: ”Capital social subscris vărsat” – pasiv şi ”Capital social

subscris vărsat” – pasiv

1011 = 1012 5.000.000 (500,00) (-P) (+P) 2.Prin operaţii interne. În această situaţie, societatea dispune de surse (structuri de capital

propriu) pe care le utilizează pentru majoritatea capitalului social (prime de emisiune, diferenţa de reevaluare, rezerve, profit curent, profit nerepartizat din anii precedenţi etc).

Fiind vorba de o majorare “în acte”, fără ca acţionarii să aducă noi aporturi, averea reală a societăţii nu se modifică.

Ex ; Se hotărăşte majorarea capitalului social cu 4.000.000 lei (400,00) din care ;

500.000 lei (50,00) prime din emisiune existente;1.500.000 lei (150,00) din diferenţe de reevaluare existente;1.000.000 lei (100,00) din profitul curent;1.000.000 lei (100,00) din profitul raportat;Utilizăm conturile: 1012 ”Capital social subscris vărsat” – pasiv şi 1041 ”Prime

de emisiune şi aport” – pasiv; 105” Rezerve din reevaluare” – pasiv ;129 „Repartizarea profitului” – activ ; 117 ”Rezultat raportat” – bifuncţional (pasiv).

% = 1012 4.000.000 (400,00) (-P) 1041 (+P) 500.000 (50,00) (-P) 105 1.500.000 (150,00) (+A)129 1.000.000 (100,00) (-P) 117 1.000.000 (100,00)*Credit 1012 = Creşterea capitalului social subscris prin operaţii interne*Debit 1041, 105,129,117 = utilizarea surselor pentru majorarea capitalului

social 3. Prin conversia obligaţiunilor în acţiuni. În acest caz, societatea a primit anterior, un împrumut pe bază de

obligaţiuni, iar la scadenţă, cu acordul creditorului său, în locul restituirii sumei,

14

creditorul devine acţionar la societate (posesorul unui număr de acţiuni în valoare egală cu suma împrumutată şi nerestituită).

Ex ; Societatea a primit anterior, un împrumut în sumă de 3.000.000 lei (300,00) = (500 obligaţiuni x 6000 lei (0,60)/buc) ;

Creşte capitalul social cu 500 acţiuni x 5.000 lei(0,50)/buc = 2.500.000 lei (250,00).

Diferenţa de valoare (surplusul) de 500.000 lei (50,00) se înregistrează ca primă de emisiune.

Utilizăm conturile; 161 ”Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni„ – pasiv ; 1012 „Capital social subscris vărsat” – pasiv; 1044 ” Prime din conversie a obligaţiunilor în acţiuni” – pasiv.

161 = % 3.000.000 (300,00) (-P) (+P)1012 2.500.000 (250,00) (+P)1044 500.000 (50,00)*Debit 161 = lichidarea împrumutului*Credit 1012 = creşterea capitalului social subscris vărsat*Credit 1044 = constituirea primei de conversie ca nouă sursă la dispoziţia

societăţii comerciale. Observaţie: Ca şi acţiunea, obligaţiunea reprezintă un titlu de valoare ce

posedă valoarea nominală (număr de obligaţiuni emise x valoarea nominală = valoarea împrumutului primit).

Această modalitate de creştere a capitalului social presupune că societatea creditoare să fie interesată de a deveni acţionar la debitorul său.

15

CAPITOLUL II.5.

Căi de diminuare a capitolului social

Societatea recurge la diminuarea capitalului social, de regulă, în situaţii nefavorabile, când o parte din acţionari se retrag, când înregistrează pierderi sau când volumul de activitate este redus în raport cu capitolul existent.

Avem trei căi de reducere a capitolului social :

1. Prin retragerea acţionarilor/asociaţilor, care solicită restituirea aporturilor proprii anterior aduse.

Ex ; Un număr de acţionari se retrag din societate solicitând plata prin casierie a sumei ce li se cuvine de 5.000.000 lei (500,00).

Utilizăm conturile: 1012 „Capital social subscris vărsat” – pasiv şi 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” – bifuncţional, aici cu rol de pasiv.

1012 = 456 5.000.000 (500,00) (-P) (+P) *Debit 456 = stingerea datoriei faţă de acţionari*Credit 5211= efectuarea plăţii în numerar (diminuarea numerarului din

casierie).

2. Prin acoperirea pierderilor precedente (din anii anteriori).Se recurge la diminuarea capitalului social pentru acoperirea pierderii, atunci

când nu există alte surse de acoperire a acesteia (rezerve, profit curent etc.).Ex ; Se hotărăşte acoperirea unei pierderi precedente (reportate) de 1.000.000

lei (100,00), prin diminuarea capitalului social.Utilizăm conturile: 1012 „Capitalul social subscris vărsat”– pasiv şi 117

”Rezultatul raportat – bifuncţional, aici cu rol de activ.

1012 = 117 1.000.000 (100,00)

16

(-P) (+A)*Debit 1012 = diminuarea capitalului social*Credit 117 = acoperirea pierderii precedente (reportate)

3. Prin răscumpărarea de la acţionari şi anularea acţiunilor proprii. Dacă la constituirea capitalului social, societatea a vândut acţionarilor

acţiunile proprii, primind de la aceştia o sumă de bani (la valoarea nominală a acţiunii, acum, societatea primeşte acţiunile înapoi şi restituie acţionarilor sumele de bani.

Operaţiunea se numeşte răscumpărare egal, mai mare sau mai mic decât valoarea nominală a acţiunii.

Acţiunile proprii răscumpărate se anulează, determinând diminuarea capitalului social.

Avem cazurile ; Preţ răscumpărare = valoarea nominalăEx ; Se răscumpără de la acţionari prin cont 100 acţiuni la preţ răscumpărare

de 5.000 lei (0,50)/buc, după care se anulează.Pentru a înregistra răscumpărarea utilizăm conturile: 502 ”Acţiuni proprii”

(activ) şi 5121 ”Conturi la bănci în lei” – activ.

502 = 5121 500.000 (50,00) (+A) (-A)(100 acţiuni x 5000 lei (0,50)/buc).*Debit 502 = recuperarea acţiunilor de la acţionari*Credit 5121 = plata contravalorii acţiunilor răscumpărate. Pentru a înregistra anularea, utilizăm conturile: 502 ”Acţiuni proprii”

(activ) şi 1012 „Capitol social subscris vărsat” (pasiv).

1012 = 5121 700.000 (70,00) (+A) (-A)(100 acţiuni x 5000 lei (0,50)/buc.)*Debit 1012 = diminuarea capitalului social*Credit 502 = anularea acţiunilorObservaţie; Răscumpărarea şi anularea acţiunilor se face la preţ de

răscumpărare iar diminuarea capitalului social numai la valoare nominală.În acest caz, valorile coincid. Dacă ele diferă, se înregistrează diferenţe, după

cum urmează; preţ răscumpărare > valoare nominalăEx ; Se răscumpără prin cont şi se anulează 100 acţiuni la preţ de

răscumpărare 7.000 lei (0,70)/buc. valoare nominală = 5000 lei (0,50)/buc.Răscumpărarea se înregistrează identic:

502 = 5121 700.000 (70,00) (+A) (-A)

17

(100 acţiuni x 7000 lei (0,70)/buc) Anularea presupune înregistrarea unei diferenţe nefavorabile deoarece,

societatea plăteşte acţionarilor un preţ pe acţiune mai mare decât valoarea nominală.

Această diferenţă se înregistrează ca o cheltuială excepţională privind operaţiile de capital, prin contul 6583 – activ.

Utilizăm de asemenea, conturile 502 şi 1012 şi anume :

% = 502 700.000 (70,00) (-P)1012 -(A) 500.000 (50,00) (+A)6583 200.000 (20,00)(100 acţ. x 7.000 lei (0,70)/buc.)(100 acţ. x 5.000 lei (0,50)/buc.)(100 acţ. x 2.000 lei (0,20)/buc.)

Contul de cheltuieli se închide (se creditează) prin contul 121 ”Profit şi pierderi” – bifuncţional.

121 = 6583 200.000 (20,00) (+A) (-A)preţ răscumpărare < valoarea nominalăEx: Se răscumpără prin cont şi se anulează 100 acţiuni la preţ răscumpărare

4000 lei (0,40)/buc, valoare nominală = 5000 lei(0,50)/buc.Răscumpărarea se înregistrează identic;

502 = 5121 400.000 (40,00) (+A) (-A)(100 acţ. x 4.000 lei(0,40)/buc)

Anularea presupune înregistrarea unei diferenţe favorabile, deoarece societatea plăteşte acţionarilor un preţ pe acţiune mai mic decât valoarea nominală.

Această diferenţă se înregistrează ca un venit excepţional din operaţii de capital, prin contul 7585 – pasiv.

1012 = % 500.000 (50,00) (-P) (-A)502 400.000 (40,00) (+P)7583 100.000 (10,00)(100 acţ. x 5000 lei (0,50)/buc)(100 acţ. x 4000 lei (0,40)/buc)(100 acţ. x 1000 lei (0,10)/buc)

Contul de venituri se închide (se debitează) prin contul 121 ”Profit şi

18

pierdere” – bifuncţional .

7583 = 121 100.000 (10,00) (-P) (-P)

Înregistrările sistematice în conturi vor fi:

D 456 C___ D 1011 C________ 50.000.000 (5.000) 50.000.000 (5.000) 50.000.000 (5.000) 50.000.000 (5.000) 5.500.000 (550) 5.500.000 (550) 5.000.000 (550) 5.000.000 (550) 500.000 (50) 500.000 (50) TSD= 55.000.000 (5.500) TSC =55.000.000 (5.500)TSD= 60.500.000 (6.050) TSC =60.500.000 (6.050)

D 5121 C ______D 212 C_______ 10.000.000 (1.000) 500.000 (50) 10.000.000(1.000)__SfD 10.000.000 (1.000) 700.000 (70) SfD 10.000.000 (1.000) 400.000 (40)____ TSD= 10.000.000 (1.000) TSC =16.000.000 (1.600)SfD = 8.400.000 (840)

D 2111 C _______D 2131 C______ 10.000.000 1.000) _____ (20.000.000 (2.000)____SfD =10.000.000 (1.000) SfD= 20.000.000 (2.000)

D 1012 C ___ ________D 1041 _ C_____ 5.000.000 (500) 50.000.000 (500) 500.000 (50) 500.000 (50) 1.000.000 (100) 5.000.000 (500) TSD 500.000 (50) TSC 500.000 (50) 500.000 (50) 4.000.000 (400) 500.000 (50) 2.500.000 (250) 500.000 (50)__________________________TSD =7.500.000 TSC= 61.500.000 (6.150) D 1044 C_______ SfC = 54.000.000 (5.400) 500.000 (50) SfC = 500.000 (50)

D 5311 C D 301 C_____ 5.000.000 (500) 5.000.000(500) 500.000 (50) SfD = 500.000 (50)

D 105 C ____D 129 C____ SiC=1.000.000 (100) __ _ 1.000.000 (100)___________________ 1.000.000 (100) SfD=1.000.000 (100)__

D 117 C ______ ____D 161 _ C____ SiD=1.000.000 (100) SiC=3.000.000 (300) 1.000.000 (100) 3.000.000 (300)____________________

D 502 C ______ ____D 6583 C____ 500.000 (50) 500.000 (50) _ 200.000 (20) 200.000(20)___ 700.000 (70) 700.000(70) 400.000 (40) 400.000(40)_______TSD=1.600.000 (160) TSC=1.600.000 (160)

19

D 121 C _____ ____D 7583 C___ 200.000 (20) ___ 100.000 (10) ___ 100.000 (10) 100.000 (10)_ SfD = 100.000 (10)

CAPITOLUL II.6.

Contabilitatea primelor legate de capital, a diferenţelor din reevaluare, a rezervelor, a rezultatului curent, a subvenţiilor pentru investiţii şi a

provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli

Primele de capital sunt elemente de capitol propriu, deci surse, constituite în cazul emisiunii de noi acţiuni, cu ocazia aducerii de noi aporturi sau fuziuni cu alte societăţi.

În ambele cazuri, se produce creşterea capitalului social. Primele reprezintă diferenţa între preţul de emisiune al noilor acţiuni, mai mare şi valoarea nominală a acţiunilor, mai mică.

Se înregistrează prin contul 104 ”Prime legate de capitol” – pasiv cu două subconturi: 1041 „Prime de emisiune şi aport” şi 1042 ”Prime de fuziune”.

Se utilizează pentru creşterea capitalului social sau pentru constituirea altor rezerve.

Ex: Se emit 1000 noi acţiuni la preţ emisiune de 7000 lei (0,70)/buc, valoare nominală 5000 lei (0,50)/buc.

Primele de emisiune se utilizează: 50% pentru creşterea capitalului social şi 50% pentru constituirea altor rezerve.

Pentru constituirea primelor utilizăm: 456 ”Decontări cu asociaţi privind capitolul” – bifuncţional (activ); 1011 ”Capital social subscris nevărsat” (pasiv) şi 1041 ”Prime de emisiune şi aport” – pasiv.

456 = % 7.000.000 (700) (+A) (+P)1012 5.000.000 (500) (+P)1041 2.000.000 (200)*Debit 456 = creanţa faţă de acţionari privind noile aporturi*Credit 1011 = creşterea capitalului social subscris nevărsat*Credit 1041 = constituirea primelor de emisiune Pentru utilizarea primelor avem: contul 1041 ”Prime de emisiune şi

aport” – pasiv şi 1012 „Capital social subscris vărsat’ – pasiv şi 1068” Alte rezerve” – pasiv.

1041 = % 2.000.000 (200) (-P) (+P)1012 1.000.000 (50%) (+P)1068 1.000.000 (50%)

20

*Debit 1041 = utilizarea primelor de emisiune şi aport*Credit 1012 = creşterea capitalului social vărsat*Credit 1068 = constituirea altor rezerve, ca nouă sursă la dispoziţia

societăţii comerciale.

Înregistrăm sistematic; D 456 C D 1011 C____ 7.000.000(700) 5.000.000 (500) SfD=7.000.000 (700) SfC=5.000.000 (500)

D 1041 C D 1012 C 2.000.000 (200) 2.000.000 (200) 1.000.000 (100) SfC=1.000.000 (100) D 1068 C 1.000.000 (100) SfC=1.000.000 (100)_

Rezervele din reevaluare reprezintă surse constituite cu ocazia reevaluării imobilizărilor din patrimoniu pe bază de reglementări legale.

Reevaluările au loc în perioade de inflaţie şi constau în actualizarea valorii de înregistrare a activelor imobilizate (terenuri, mijloace fixe, titluri de valoare imobilizate).

Diferenţa de reevaluare se calculează între valoarea actualizată şi vechea valoare de înregistrare.

Se utilizează prin trecerea lor asupra rezultatului reportat privind surplusul reportat (ct. 117.5 Rezultat reportat privind surplusul realizat din rezerve din reevaluare) – pasiv.

Se înregistrează prin contul 105 ”Diferenţe de reevaluare „– pasiv. Ex: Un mijloc de transport înregistrat la valoarea de 25.000.000 lei (2.500),

se reevaluează la 28.000.000 (2.800). Diferenţa de reevaluare se utilizează pentru constituirea altor rezerve.

Înregistrăm prin contul 2133 ”Mijloace de transport” – activ şi 105 ”Rezerve din reevaluare” – pasiv.

2133 = 105 3.000.000 (300) (+A) (+P) (28 mil. – 25 mil.)*Debit 2133 = creşterea valorii mijlocului de transport, prin reevaluare*Credit 105 = constituirea diferenţei din reevaluareTrecem rezerva asupra rezultatului reportat ;

105 = 117.5 1.000.000 (100)

21

(-P) (+P) *Debit 105 = utilizarea diferenţei de reevaluare*Credit 117.5 = creşterea sursei “rezultat reportat”

Înregistrăm sistematic:

D 2133 C ______D 105 C_____ SiD = 25.000.000 (2.500) 3.000.000 (300) 3.000.000 (300) 3.000.000 (300) _____ 1.000.000 (100) 1.000.000 (100) TsD = 28.000.000 (2.800) _____ TsD = 4.000.000 (400) TsC = 4.000.000 (400) SfD = 28.000.000 (2.800) _____

_________D 2111 C _D 117.5 ________ C SiD = 10.000.000 (1.000) 3.000.000 (300)_ 1.000.000 (100) 1.000.000 (100) TSD = 11.000.000 (1.100) SfC = 4.000.000 (400)SfD = 11.000.000 (1.100)

Rezervele reprezintă surse ale societăţilor comerciale constituite, de regulă, la sfârşitul exerciţiului financiar, din profitul obţinut.

Ele se mai numesc şi profituri capitalizate şi au rolul de a conserva capitalul social.

Se înregistrează prin contul 106 ”Rezerve” – pasiv cu 4 subconturi: 1061 „Rezerve legale”, 1062 ”Rezerve pentru acţiuni proprii”, 1063 „Rezerve

statutare” şi 1068 ”Alte rezerve”. Rezerve legale – se constituie la sfârşitul anului, obligatoriu, în cotă de

5% din profitul brut contabil, anual, până când ating 20 % din capitalul social. Se utilizează pentru acoperirea pierderilor precedente.

Ex : La sfârşitul exerciţiului financiar s-a obţinut un profit brut de 10.000.000 lei (1.000). Se constituie rezerva legală, care se utilizează în proporţie de 80% pentru acoperirea parţială a unei pierderi precedente de 900.000 lei (90).

Rezerva legală = 10.000.000 (1.000) x 5% = 500.000 (50)Utilizăm contul 129 ”Repartizarea profitului” activ şi 1061 ”Rezervă legală”

– pasiv. 129 = 1061 500.000 (50) (+A) (+P) *Debit 129 = repartizarea sumei din profit pentru constituirea rezervei*Credit 1061 = constituirea rezerveiPentru utilizarea rezervei avem contul 1061 şi respectiv 107 ”Rezultat

reportat” – bifuncţional, cu rol de activ. 1061 = 117 400.000 (40) (80%)

22

(-P) (-A) *Debit 1061 = utilizarea rezervei*Credit 117 = acoperirea pierderii reportateObservaţie ; Rezerva legală constituie deducere fiscală, respectiv se scade

din profitul brut înainte de impozitare (nu se impozitează).

Rezerve pentru active proprii – se constituie la sfârşitul anului din profitul net asemănător exemplului de mai sus ;

129 = 1062 Se utilizează în cazul răscumpărării activelor proprii, pentru a acoperi

diferenţa nefavorabilă dintre preţul de răscumpărare mai mare şi valoarea nominală mai mică (vezi „Căi de diminuare a capitalului social”).

% = 502 preţ răscumpărarevaloare nominalădiferenţa nefavorabilă Rezerve statutare se constituie numai dacă sunt prevăzute în statutul

societăţii, aplicând procentul din statut asupra profitului net.Se utilizează pentru creşterea capitalului social.Ex: Se constituie la sfârşitul exerciţiului, o rezervă statutară de 2.000.000 lei

(200), care se utilizează integral. Constituirea este asemănătoare cu a rezervei legale.

129 = 1063 2.000.000 (200) (+A) (+P) *Debit 129 = repartizarea sumei din profit pentru constituirea rezervei*Credit 1063 = constituirea rezerveiiar utilizarea; 1063 =1012 2.000.000 (200) (+A) (+P) *Debit 129 = alocarea sumei din profitul net pentru rezerve*Credit 1068 = constituirea altor rezerveUtilizarea se va înregistra; 1068 = % 1.000.000 (100) (+A) (+P)117 500.000 (50) (1/2) (+P)1012 500.000 (50) (1/2) *Debit 1068 = utilizarea rezervelor*Credit 117 = acoperirea pierderii reportate*Credit 1012 = creşterea capitolului social

Înregistrările sistematice vor fi:

D 129 C _D 1063 C__ 500.000 (50) 400.000 (40) 500.000 (50) 2.000.000 (200) SfC = 100.000 (10) 1.000.000 (100)TSD = 3.500.000 (350)

23

SfD = 3.500.000 (350)

D 117 C__ D 1063 C SiD = 900.000 (90) 2.000.000 (200) 2.000.000 (200) 400.000 (40) 500.000 (50) TSD = 900.000 (90) TSC = 900.000 (90)

D 1012 ___ C_______ ________D 1068 C_____ 2.000.000 (200) 500.000 (50) 500.000 (50) ___ 500.000 (50) 1.000.000 (100) TSC = 2.500.000 (250) TSD = 1.000.000(100) TSC = 1.000.000 (100) SfC = 2.500.000 (250)

Rezultatul reportat reprezintă profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită din anii precedenţi.

Se înregistrează prin contul 117 ”Rezultat reportat” – bifuncţional.Profit nerepartizat – contul 117. Are rol de pasiv.Profitul reportat se poate repartiza în exerciţiile următoare pentru constituire

de rezerve, creştere de capital social, dividende de plată către acţionari.Ex: La sfârşitul exerciţiului financiar se reportează (retransmite) un profit

nerepartizat pentru anul următor de 6.000.000 lei (600).Utilizăm contul 129 ”Repartizarea profitului”– activ şi ”Rezultatul reportat”–

pasiv. 129 = 117.1 6.000.000 (600) (+A) (+P)*Debit 129 = repartizarea sumei din profit*Credit = 117.1 = constituirea profitului repartizatIn anul următor se repartizează pe destinaţiile amintite, câte 2.000.000 lei

(200) pe fiecare destinaţie.Utilizăm contul 117.1 ”Rezultatul reportat” – pasiv şi contul 106 ”Rezerve”

– pasiv; 1012 ”Capitalul social vărsat” – pasiv şi 457 ”Dividende de plată” – pasiv.

117.1 = % 6.000.000 (600) (-P) (+P)106 2.000.000 (200) (+P)1012 2.000.000 (200) (+P)457 2.000.000 (200)*Debit 117.1 = repartizarea profitului reportat*Credit 106 = constituirea rezervelor*Credit 1012 = creşterea capitalului social*Credit 457 = datoria societăţii comerciale faţă de acţionari pentru a le plăti

dividendele cuvenite.Înregistrările sistematice vor fi;

D 129 C ____D 117.1 C____ 6.000.000 (600) 6.000.000 (600) 6.000.000 (600) SfD =6.000.000 (600)

24

D 106 C____ ____D 1012 C__ 2.000.000 (200) 2.000.000 (200) SfC =2.000.000 (200) SfC=2.000.000 (200) _D 457 C_ 2.000.000 (200) SfC = 2.000.000 (200)

Pierdere neacoperită – contul 117.1 are rol de activ.Pierdere neacoperită se poate acoperi în exerciţiile următoare din profitul

curent, rezerva legală, alte rezerve, sau din capitalul social.Ex: La sfârşitul exerciţiului se reportează pentru anul următor o pierdere

neacoperită de 4.000.000 lei (400). Ulterior se acoperă din sursele menţionate, câte 1.000.000 lei (100) din fiecare sursă existentă.

Utilizăm contul 117.1 ”Rezultat reportat” – activ şi 121 ”Profit şi pierderi” – bifuncţional, aici cu rol de activ.

117.1 = 121 4.000.000*Debit 117.1 = constituirea pierderii neacoperite*Credit 121 = transmiterea pierderii curente ca pierdere reportată.Acoperirea pierderii se înregistrează prin contul 117 ”Rezultat reportat” –

activ şi contul 129 ”Repartizarea profitului”- activ, 1061 ”Rezerve legale” – pasiv, 1068 „Alte rezerve” – pasiv şi 1012 ”Capital social subscris vărsat” – pasiv.

% = 117.1 4.000.000 (400) (+A)129 (-A) 1.000.000 (100) (-P)1061 1.000.000 (100) (-P)1068 1.000.000 (100) (-P)1012 1.000.000 (100)*Credit 117.1 = acoperirea pierderii precedente*Debit 129 = repartizarea sumei din profit pentru acoperirea pierderii.*Debit 1061,1068 = utilizarea rezervelor*Debit 1012 = diminuarea capitolului social

Înregistrările sistematice vor fi:

D 117.1 C D 121 C 4.000.000 (400) 4.000.000(400) SiD=4.000.000(400) 4.000.000 (400)

D 129 C D 1061 C 1.000.000 (100) __SiC=1.000.000 (100)SfD=1.000.000 (100) 1.000.000 (100)

D 1068 C D 1012 C SiC=1.000.000 (100) SiC= 1.000.000 (100)1.000.000 (100) 1.000.000 (100)

25

26