Nicolaelorga

Bkont divaAm,

Editura Encidopedicei Romagna

Z41 9-4:42

Bizant dupl. Bizant

Nicolae lorga

Bizantdupd Bizani

Editura enciclopedicd romansBucuro ti,.--1972

Coperta:GH MOTORA

Traducere deLILIANA IORGA-PIPPIDIdupA originalul In limba franceiaintitulat Byzance apres Byzance"

Postfata deVIRGIL CANDEA

Prefat5

Bizanful, cu tot ceea ce reprezenta el, nu ca autoritatea unei dinastii, sau ca superioritate a unei clase conducd-toare care, acestea, puteau pieri intr-o catostrofd , _gird caorganismul bizantin, inchegat pe incetul in decursul veacu-rilor,, sd se fi resimlit neapdrat, dar ca un complex de insti-tutii, ca sistem politic, ca formafie religioasci, ca tip de civi-lizatie, cuprinzind moVenirea intelectuald elenicii, dreptulroman, religia ortodoxii i tot ceea ce provoca i intretineael in materie de arts, nu a dispdrut, nu putea sit' dispani,odatd cu cdderea pe rind, in veacul al XV-lea, a celortrei capitale ale sale: Constantinopolul, Mistra i Trape-zuntul.

N-au fost deci turcii otomani, cei care ar fi adus cudinfii forme not de vial& aca cum pretinde un nationa-lism turc de origine foarte recent& mergind pins la resturilecivilizatiei hittite i cdutinduli striimoi inspre Oxus ilaxarte, cei care ar fi Wait peste ruine, spulberind iultimele nim4ite, ci Ord indoiald Imperiul, cu tot cepdstrase ca amintiri, mijloace .i indestructibil ideal, esteacela care, de la o zi la alta i-a transfor'mat pe cei venitidin Brusa i din Adrian opol sei se statorniceascd pe locul

5

acesta nespus de ispititor, in stare sa foloseasa si sa stoarcape rind Coate rasele.

A lua aminte la datele acestea ale cuceririi, care pornescde la 1453, este Ord indoiala o necesitate de exfiunerela care, din diferite motive, sintem siliti a ne supune, dara pardsi ceea ce fusese impdriiteste bizantin, indata dupdscenele singeroase ale unei invazii al carei ritm a fast fulge-rator ar fi o gresealci, si ea ar contribui sa falsifice istoriaimenselor regiuni asupra arora s-a in tins stapinirea luiMahomed at II-lea si a nefiotului sdu Selim I, cuceritorulAsiei si at Egiptului.

Bizantul, adia ceea ce forma, pe lingd afiarente,insasi esenta lui, nu numai a s-a peestrat Mina la o epoafie care vom cauta sa o preciam, dar el si-a continuatactiunea milenarii, pe care am mai indicat-o intr-oconferinta la Barcelona' prin care aceasta unitate poli-tica si culturala, vesnic in men, 41 apropia de la sine,avind aerul ca nu se preschimba, tot ce intra in cercul sdude actiune, atit de intins. Astfel, dupa transformarea, inmulte privinte, numai aparenta, de la 1453, el 41 va anexaforme de civilizatie, care-i veneau din lumea gotia a Tram-silvaniei si a Poloniei, prin Moldova romiineasa sitot ce, pe diferite cal, ii va transmite Apusul, in epocaRenasterii. Multe lucruri not vor iesi astfel la sufirafatii,dar in adinc nu va ramine, totusi, decit nestriimutatacontinuitate bizantina.

Pentru a expune fenomenul acesta, care e unul dintrecele mai atragatoare ale istoriei intregi, trebuie stabiliteanumite capitole de cronologie si de geografie, pe careBizantul le strdbate in evolutia sa.

Ceea ce atrage in primal rind atentia sint oamenii emi-gratiei, cei care, din pricina turcilor,, si chiar inaintede aparitia tor, ca stiipini ai unei lumi grecesti ce seclatind sub atacuri vesnic reinnoite au plecat in Apus,de la Venetia la Paris, mai tirziu la Geneva si in diferite

1 Publicatii in volumul de conjerinte al Ateneului din aceasteilocalitate. [Orient et Occident, un pretendant roumain a Ma-drid, in Conferences de l'annee 1929, publiees par la Conferen-tia Club", Barcelona 1931.]

6

regiuni ale Germaniei. Acestia sint considerati, de obicei,numai din punctul de vedere al influentei tor, adeseaindoielnice, asupra Renasterii occidentale, ca dascdli,editori si comentatori de texte, deseori gramatici. Dar eierau in acelasi time reprezentantii unui ideal care s-apdstrat destul de multd vreme, ceva mai multd chiar dupdprima generatie, care a fdcut loc unei alte categorii depribegi, putind da geniul fostului zugrav de icoanedin Creta, Theotokopulos, devenit la Toledo celebrul elGreco ", sau chiar modesti caligrafi, unii dintre dinsiifiindu-ne cunoscuti, on aventurieri, gala sd accepte oricecrez religios, sd deprindci obiceiurile oricdrei Curti si aleoricarei tabere, pentru ca dintr-un singur salt sd pima* picio-rul pe tronul care pdrea sd se ofere ambitiei ion, cum a fostgrecul luteran si socinian, fostul student in medicind dela Montpellier, de Marchetti, march,izul" si despotul"Iacob Basilikos, care va domni citiva ani in Moldova.

Sint refugiatii Koblenz-ului bizantin, stabiliti maiales in Italia, si scrierile ion sint inspirate deseori de ideeaunei revanse, cu nefiutinfci de realizat, dar care va infldcdramulte din spiritele cele mai distinse si cele mai nobile aleEuropei apusene , hind dupa inceputul veacului at XV I-lea,influentat de capriciul tuturor aventurilor.

Dar in urma for ramdsese Constantinopolul, acestoras in care se cuprindea o lame, si care nu numai o datd ,in vreme ce totul se preibusea in jurul situ, aingeiduit Impe-riului sd reziste pentru moment si sd se refacd pe urma.Vom vedea cum acest Stambul al stdpinitorilor turci, carenu se pricepurci mdcar sd -i gdseascci un adevdrat name nou,departe de a cddea in parcisire dupd scenele singeroase dintuna lui mai 1453, fu marit, repopulat, adinc iubit sipdstrat, cu grzja de toate nevoile st de Coate pasiunile sale,de ceitre basileii de origine otomand. Un intreg capitoldin acest Bizant dupd Bizant" trebuie sci fie inchinatacestui mare factor de istorie, care chiar dupd un nouvat de asiatici, pe care-i cunostea, de altfel, oricare i-ar fifost religia, incii de la originile for avea un suflet,si acesta, in fond, rdmine neschimbat, incepind de la frea-mcitul Nikei" , sub domnia imparatului Area-creOin Iusti-nian , piny la manifestatiile plebei, chiar ale plebei cres-

7

tine, pe pia fa Atmeidanului, unde viltoarea rascoalei ridicapraful unei milenare istorii.

Dar in orasul acesta cu mai multe compartimente rivale,si care ar fi ajuns chiar fellis dusmane, Ord mina sigurd amonarhului pcistreitor al peicii, ca odinioara imparatiiadevaratei Rome, se afld un cartier in care s-a pcistratuna din cele mai puternice autoriteili la care sa se fi supusspiritul uman de-a lungul civilizatiilor succesive, si anumePatriarhza ecunzenica a Bisericii ortodoxe. Mahomed alII-lea, care nu dorea set se amestece in felul de via fa alunei populalii care nu-i procura soldati, ci foarte deseorisfaticitori, prin lepadarea de lege, restabilise un Scaun indedz'dere, dupci lunga cearta din jurul unirii cu cealaltdRoma. El se interesa de cel pe care-lsocotea drept patriarhulsiiu si acesta, tot trecind dintr-o resedinta intr-alta,nu intotdeauna constrins de acomia turcilor corupti, decare s-a Vorbit de atitea on , Ecumenicul ajunse a sesubstitui Imperiului disfidrut, folosindu-se de Imperiulexistent. Un curent de unire a tuturor Bisericilor pimala Cairo si Moscova, Irina la Venetia, in Creta, la Anconase produse in secolul al XVI-lea, si s-a crezut o vremecd mostenirea lui Constantin cel Mare, a lui lustinian sia Comnenilor va trece asupra celui care avea o Curteasemenea cu aceia a vechilor impeirati si care, pe vesmintulsau de asprei lind neagrd, purta vulturul imparatesc.

Dar iatei ca prin negot, prin luarea in arena pin sia veniturilor Imparatiei otomane, aristocratia bizantinacare, pentru a se feri de trecerea la islam, se finuse o vremeascunsd cu prudentii, se tidied din nou si, indrituindu-sede marele name fie care le poartei acesti arhonti", intelegeset capete prin Bisericd, dar si pe deasupra Bisericii, con-ducerea supremei a treburilor. Prin toleranta unui Selimal II-lea, primal sultan al decadenfei turcesti, va fi,in cursul aceluiasi veac al XVI-lea, epoca unui MihailCantacuzino, iscusitul si trufasul om de afaceri pe careunul din viziri ii poreclise fiul Satanei" .

Inset catastrofa celui care avea fie sigiliu vulturul bice-fal al inaintasilor sai impcirtatesti dovedeste indeajunsprimejdia legatcl de o asemenea situatie, chiar atunci cindstilpul" , ncidejdea" grecilor se bucura de prietenia bine8

pldtita a unui atotputernic vizir. Un ordin secret, smulsputea sa lege fringhia de git aceluia care sfidase

pine atunci toate ameninla'rile ,si toate uneltirile. Bizaniulnemuritor,, invins pe terenul acesta, afld indatd un altulpentru marile sale ambilii si pentru nemdrginita sa auto-ritate

Dacd Georgia, Ivirul, se amesteca foarte putin in via fagenera la a impeircifiei, dace creftinismul sau discutabildin punct de vedere ortodox se meirgine,ste la o viag local&continuind de fapt , sub aceastd forma modesty sinesigura, infats islamului cotropitor, ceea ce fusese odinioard imperiulmarilor Comneni" la Trapezunt; dacii Marele duce alMoscovei, cu toatd casatoria bizantina pe care nu o cautasesi pe care nu a ctiut -o exploata in folosul puterii sale,in interior, fi pentru actiuneasa,pestehotare, se moirgineftesi el a trimite danii mdniistirilor autonome care, la MunteleSinai, la Athos, la Meteore, la Patmos sint Ina una din

formele supravieluirii bizantine; in schimb, peste Dundre,care pdstrat intelesul de looter al Imperiului se afld acelesuveranitilli" cd ci Domnie nu inseamnd de fel vole-vodat" , principat sau ceea ce s-a numit mai tirziu, cu uncuvint barbar,, de origine ruseascd: hospodarat" aleromdnilor, in vechea Romdnie, numitd Tara Romaneasc&si in Moldova, care este cea noud.

AceVi conducdtori ai unei ordini patriarhale icirdnqti,aceste cepetenii de oaste influenfate de Ungaria cavale-reascii a Angevinilor, au devenit sub inriurirea bizan-tinilor greci, amestecati in via fa for prin negot, prin

prin traiul comun la Constantinopol, in mahalanaPerei sau a Galatei, uncle se intilnesc pleicutele relalii so-ciale ale levantinilor catolici de limbd italiand fi de obi-ceiuri apusene, dar mai ales in insule ,si in alte locuride refugiu sau de surghiun, prim stabilirea marilor fami-lii pe peimintul acela uncle nu to afli neincetat sub ochiullacom sau minios at stiipinilor turd adevaratii succe-sori ai impeiratilor din Bizant. De la ei au imprumutatstilul, pompa, i stemele chiar ; de la ei au preluat, caocrotitori a toatd crestincitatea ortodox& misiunea pentrucare isi sacrifice fare mild tezaurul smuls de la muncamai tirziu, de la sdreicia supwilor, iar uneori, intr-o lumecan trdiqte din daniile tor, li se adaugei la nume titlurile

9

stdpinului,

.

i-a

disci-torii,

1,

atribuite imparatilor care domneau pe malul Bosforului.Este o nouci basileia, inconjuratci indatd de prezenta, Peitimp de luni, si ani than', a capilor clerului grecesc, odi-mioard simpli vizitatori, in cautare de pomeni, ajungindscum sa intruneasca in jurul Domnului din Iasi sauBucuresti patru patriarhi bizantini, in functiunesau in exil.

Aceastd situatie, care a dat tarilor romcinesti iniimprejurcirile si dupci conceptiile de atunci un rol desuprematie care se intindea pins la Tiflis, la Antiohia,is Cairo, si care nu poate fi comparat cu importanta actu-alit a Romdniei, a durat de la caderea feciorului Satanei" ,Cantacuzinul ai ccirui urmasi se stabiliserci in curind.1a Duncire, pins la imperiala marefie si darnicie a aceluiboier Lupu, care, ajungind fie tronul Moldovei, se bo-geazci Vasile, ca impciratul legiuitor, cu a ccirui opera,visind la Bizantul unde 1-ar fi instalat venetienii si polonii,el s-a luat la intrecere, prin publicarea Codului sau, inacelasi limp in care la Iasi se dcidea prima traducere inte-grala din Herodot.

Acesta era deci un domn invatat: vecinul sau din Tara.Romcineascci, spirit patriarhal, necunoscind nici o limbs

Matei-Vodci, se crezu obligat sa meargii pe urmelesi s-a simtit foarte mindru, gasind in cumnatul sau,

_format la Moscova, un sfatuitor literar. Deja un Mele-die Pigas, un Chiril Litkaris avusesera o mare influentsasupra bisericii si asupra invcitamintului din Icirile romci-inesii. A fost atunci, in secolul at XVII-lea, o Renasteregreceascd, cu care a retinas in legaturci acel intermediar.care fusese Bizantul dasccililor, al retorilor, at poetilor.arhaizanti, at istoricilor Curtii, dar mai cu seams at teolo-gilor,, interpreti si apcircitori ai credintei. Cu Nicolae Mavro-eordat, domnul Tarii Romcinesti, si apoi at Moldovei,doritor sa-si arate descendenta prin femei din vechii stcipini-4ori ai celor cloud taxi, se urcci pe tronul lui Mircea celBeitrin si at lui Stefan cel Mare un carturar at acesteiiReitateri elino-bizantine.

Acum, cind si printre romcini un Constantin Canta-euzino, frate, unchi si laid de domni munteni, aducea dindume,a bizantina si din Padova pe jumatate greceasca osnare ambitie de ginditor si de scriitor, , ccirturarul e cel

10

.strains,Zsei,

care domina pe omul politic. 0 alta epoca decit cele primcare trecuse pins atunci Bizantul.

Desi familia lui era de fel din Arhipelag, NicolaeMavrocordat e un fanariot" Aceasta inseamnci mai alesun lucru: cei izvorul puterii revine in vechea capitals bizan-tina El revine grin domnii care si-au ales mai intii rese-

dinta acolo, apoi grin cei care isi vor avea acolo si leaganul.In citeva zed de ani, prezenta for neincetalci in acestebiete case de lemn care ascund bogatia si puterea for estealit de necesara incit familiile domnitoare, fiind mereunevoite sa piece la resedintele for duneirene, sint ele insesidominate, cirmuite, controlate, inaltate si ruinate de calvesimpli agenti greci, de infeitisare modestd, care au avanta-jul de a se gasi in centrul intereselor si al intrigiloy. Cainfatisare, un cu totul alt tip decit al maretilorarhonti"din veacul at XVI-lea; in fond, este acelasi lucru, profundbizantin.

Dar Bizantul va sfirsi grin acesti fanariotiCa dragornani ai Portii, ca informatori in capitalele vecinecu crestineitatea libera, ei ajung a se impregna de o dublicstare de spirit, viitamatoare pentru bizantinismul, in stareset reziste pins atunci be toate firimejdiile: acea a liberteitiipe care o predicci, fie chiar intr-un sens cu totulfilosofia" francezei a secolului al XVIII-lea, dusmanainfluentelor religioase si a autoritatilor istorice, si ceacare se desprinde incetul pe incetul din acel cult al noilorabstractii, din acel internationalism revolutionar,, al noliu-nilor organice, avind dreptul si datoria de a trcii prim eleinsesi.

Aceasta fu, in zorile veacului al XIX-lea, moarteaBizantului. Ea sufiravietuise aproape patru secole formeiimperiale crestine, dupei ce sufiravietuise o mie de aniformei dintii, romane.

insist.

special,

1Pribegii

Inca de la sfirOtul veacului al XVI-lea, Martin Cru-sius, germanul care, mai mult ca oricare altul, a doritsa cunoasca indeaproape viata Greciei robite, intocmealista acelor greci care, nu numai dup5. cAderea Constanti-nopolului, dar chiar indata dupa lupta de la Nicopoleplecasea sa fie dasc5.11 in Apus. El incepe cu ManuilChrysoloras, ambasador imperial, prip4it in Occidentl,care prin lectiile tinute la Venetia se pare c5, ar fi trezitla viata literele grecqti, moarte in Italiade apte sute de ani", profesorul lui Vergerio,spune, dasalul de gramatia intrat in slujba Floren-tei, care dupa ce predase la Venetia, la Roma Si laPavia, 4i va ga'si sfirOtul la conciliul din Konstanz, la15 april 14152, intr-o vreme cind, doar cu doisprezeceani mai tlrziu, Francesco Filelfo va c5.uta s5. p5,trundain lumea greceasa, de la Constantinopol chiar, as5.-torindu-se acolo cu Teodora, fiica lui Ioan Chrysoloras3.Vin la rind cardinalul Visarion, Gheorghe din Trape-zunt (mort la 1486) , Ioan Arghiropol, care a tinut cursurila Florenta, chemat de Cosimo de Medici, i la Roma,unde explica pe Tucidide, printre altii i germanului

13

i tiintelei, a

i

Johann Reuchlin-Capnio. Teodor Gaza, din Tesalonic(t 1478), care a scris o gramatic4' greceasc5., foarte

a tradus in limba sa De Senectute a lui Cicero,isi gAsi, in ce privqte gramatica4, un concurent in Con-stantin Lascaris, care a trait intre 1460 Si 1470, la Mila-no; un al treilea autor de gramatic5. greac5., DimitrieChalkokondylas, tea'ia la Florenta la Milano, undefacea prefata la editia aldin5, a lui Euripide. UrmeazaJanus Lascaris, furnizor de manuscrise, pe care le adu-cea din Grecia pentru Lorenzo de Medici, care, dinins5,rcinarea lui Leon al X-lea infiint5. la Roma, unde11 va ajunge moartea la nou'azeci de ani, o Scoala, pentrutineri nobili atra0 din toata. Grecia ; de fel din Rhyn-dakos, grecul acesta avea sa fie corespondentul lui Bude.In sfirOt, Grigore Tifernos, elevul lui Chrysoloras, mergein Franta; Gheorghe Hermonymos, din Sparta, dasal

corespondent al aceluia0 Reuchlin, se stabilqte, pela 1478, la Paris6; Marcu Musurus, imp5.rtindu-se intreVenetia Padova, traiete pita la 15136. Un Andrei

in Creta preda, la inceputul veacului al XVI-lea inSpania, la coala intemeiata de cardinalul Ximenes7.

Scrisorile lui Filelfo ne dezvAluie o serie intreagade alti greci, sc5.pati din catastrofa Constantinopo-lului: cei trei Diplovatatzes, Manuil Agallos, ManuilIagup, egumenul Dionisie, Nicolae Trahaniotis, Ale-xandru Cananos, Mihail Dromahatis Chrysoloras, Dimi-trie Mihail Asanis, Dimitrie Paleologul, AndronicTrihas Spandonis, Gheorghe Ducas Armenis8.

In genere ei aduceau cu dinsii, amintind de romani,clevi ai grecilor, o cunoa5tere a limbii grecWi clasice,apa cum se invatase se aspindise in colile bizantine

secole in urm5., nu s-a observat cit de bizantineste sensul elenismului transmis grin asemenea dascali ,un ales simt al formei Cautate, tendinta c5,tre o retoric5.In care fondul este de prisos, disciplina unei gramatici-complicate tiranice, dar ce era bizantin in sufle-tele lor: dispretul pentru barbar, ura pentru p5gin",speranta c5, Imperiul acesta care se pr5.buOse va invia'din nou. Cele doua c5.15.torii ale lui Ianus Lascaris in'Constantinopolul musulman, leg5,turile sale cu Baiazidal II-lea nu-i putura schimba sentimentele10.

'14

rls-pindit5.,

icu

si

si

si

si

si

si

sisi

si si

loan Arghiropol

ID lj

41

1

i0AN NES.

Vom avea sa,le urmArim deci din punctul de vedereal acestei neobosite predici, consemhate in cele citevadocumente epistolare.

Un poet grec Teodor", cunoscind latina si romana"(romanatn linguatn) , ca si greaca, mama latinei "11,infra, Inc. 5 de la 145712, in slujba lui Alfons de Neapolepentru 500 de ducati pe an. Un Teodor Rali, avind intrecut legkturi cu vImile din Constantinopol se afla din1455 in Creta". Ioan Arghiropol recomanda, in 1460, peTeodor, fiul lui Nicolae Raul" sau Rali". In 1472, pri-mea o feuds la Neapole Manuil Rali din Constantinopol,ai carui fii obtin, in 1473, intarirea acestui privilegiu15;o femeie din familia Trahaniotis isi gasise acolo ad5,post,impreun5, cu copiii ei 18. Un Matei Rali e stabilit maitirziu ca mercenar in Cretan, iar la Coron" un. GheorgheRali. La Constantinopol mai rarnasesera totusi si altiRali, printre care un alt Gheorghe, clruia marele retorii va inchina un tratat de mingiiere19.

Intre cei care lupt5, in serviciul Venetiei pe propriulfor plmint stamosesc, trebuie mentionat, dupa jalbaadresat5, Senioriei de unul din acesti stratioti, Andro-nic Paleologul, care a luat parte, in 1469", la ataculImpotriva Corintului, si loan Paleologul, caruia amira-lul venetian Alvise Loredano i-ar fi confirmat sapinireaasupra insulei Lemnos, pe care ar fi avut-o de la des-potul Moreii, varul s5,11". Acelasi document pomenestede alti trei Paleologi, in serviciul Venetiei, si anume Di-mitrie, Andronic si loan". Un Nicolae Paleologul aveao slujb5, in Creta, ceva mai tirziu21.

In 1461, Roma acorda un ajutor lui Than PaleologulZamplakon (Zambelaco") din Constantinopol, care apa-rea, cu dou5,zeci de ani in urm5., la Venetia, ca unchi aldomnului Moldovei, Stefan cel Mare, sotul urei printeseMaria, de la Theodori din Crimeea (Mangop), descendentaComnenilor si a Paleologilor, infatisat5, ca impar5.-teasa.'22 pe epitaful destinat sa'-i acopere mormintul.

Intre provisionati" sfintului Marcu se Osea, la 1500,si un. Dimitrie Paleologul29. Ping la sfirsitul secoluluial XVI-lea se intilnesc deci in armatele venetiene Paleo-

16

logi ca acest Dimitrie, care prezinta lista serviciilor adusede membrii familiei sale in sec. al XV-1ea24.

Cite un bizantin mai neinsemnat, ca Gheorghe Asanis,este mentionat in 1466 in corespondenta dintre Filelfosi Arghiropol28.

In 1492, regele Frantei, care dorea sa cumpere dreptulla Imperiul Paleologilor, emitea o ordonanta pentruAndrei de Paleolog, print al Constantinopolului, senioral Moreii"28, iar, mai tirziu, gasim in tratativele luiCarol Quintul pe un Constantin Paleologul, care se in-titula, sau se lasa intitulat: print al Macedoniei, sicapitan al palatului sacru" in 150627.

In sfirsit, aflam la Milano un Vardali, un canonic laSfinta Sofia, si un al treilea refugiat grec, in 145928.

Printre grecii acestia erau unii care, de la inceput,gasindu-se in mijlocul unor comunit4i grecesti, intraraIn raporturi strinse cu consingenii lor, ajungind astfel,mai usor chiar decit la Constantinopol, sa creeze o unitatede glad si de simtire cu ai lor, si sa refaca pe *flintstrain un Bizant mai unitar. Astfel, la Venetia, Mag-num Etimologicum" a fost tiparit de un cretan, ZahariaCalerghi, dintr-o familie foarte cunoscuta, pe cheltuialaunui alt cretan, Nicolae Vlastos, si dupa recomandatiapreamaritei si prea-inteleptei doamne Ana, fiica prea-cucernicului si prea-slavitului domn Luca Notaras, fostmare duce al Constantinopolului" (1499)29.

Intre cei care f5.ceau parte din lumea clericilor greci,un episcop Samuil de Constantinopol" se afla, impreunacu alti episcopi de Constantinopol" in Tara Romaneasca,si Inca de la sfirsitul lui august 1453 intentionau satread. in Ardeal, la Sibiu. El povestea in felul sau, dardestul de exact, catastrofa orasului imparatesc si preves-tea pe curind un atac Impotriva ardelenilor chiar3.Deplingind lipsa de solidaritate a crestinilor, el nu indraz-nea sa pomeneasca de o rasplata si de o reinviere31.Alti preoti se refugiara la Corfu32.

Astfel, urmind exemplul acelor arhonti care, dupacum am vazut, incepeau a patrunde in viata occidentals,clericii bizantini apucau si ei drumul Apusului. Cu o

IZ9

sut.5 de ani inainte de c5,14toriile, in cautare de pomeni,ale lui Gavriil de Ohrida, pe care it vom mai intilnicitva timp in Germania (1585)33, in epoca in care patriar-hul Mitrofan va fi destituit, intrucitva si pentru ca, Mi-hail Cantacuzino atr5,sese atentia asupra trecutei salec5,16torii la Roma, unde viitorul sef al Bisericii grecestis-ar fi francisat", in veacul al XV -1ea34 un episcopde Caffa se prezentase la Roma inaintea papii Calixt.

Pe alkturi, se mai iveau bieti oameni care, sub pre-text c5, adun5, suma necesar5, pentru a-si r5.scump5rafamilia, purtau, legat de picior, un lant, amintind ast-fel imprejurarea din care ei insisi abia se putusera. salvaU.

Ura impotriva turcilor ii caracteriza pe toti pribegiiacestia. Cutare apel catre dezrobitori aduna laolalt5indat5. dupa, 1453, pe marele-maestru al Ospitalierilor,pe patriarh si pe pap438. Ca si Musurus, in prefata editieisale din Aristofan, ei puneau in seama sclaviei decadentamaterial5 cultural5 a grecilor famasi in robie. Cretanicare traisera, pin5, atunci sub cirmuire cresting, vorpomeni si ei, pink* intr-a doua jumatate a veaculuial XVI-lea, de sapinii barbari" ai Atenei37.

Inca din descrierea Romei vechi si noi, dragostea luiChrysoloras pentru patria-i p45.sit5, izbucnea la fiecare

Cit despre sentimentele acestea pentru Bizan-tul 15,sat in pa,'e.'sire, in vreme ce Visarion, devenit cardi-nal, isi imparte timpul intre studii de filozofie si misiuniin Apus38, iar grecii mai m5.runti sint multumitipoat5, cistiga o piine de la catedra si din editarea de clasici,Filelfo este in primul rind acela care, in 1464, folosindexperienta pribegilor in mijlocul arora tra,la si cu carese inrudea, face. planuri pentru un azboi sfint care nuputea fi decit invingUor38.

El le arat5, venetienilor calea atre Durazzo, voindsa dovedeasa totodat5 ca un atac in Moreea este cu pu-tinta, ca albanezii nu asteaptg decit un semn, ca,* turci-lor li se poate t5,ia calea prin fortificatiile dinspre Cite-ron, c5, grecii au mostenit indeajuns virtutile stamosi-lor pentru a porni la lupt5.: el sugereaza pins si ideia de-at5,ia istmul de Corint. Insa dac5, poetul laureat cunoaste

18

i

paging.

sl-1i

0 indr5.znete toate acestea, el nu sufla o vorb5, desprece va fi sa fie dup5, recuperarea" la care atita indeamna.Dar, ca vechi adversar al papii Pius al II-lea, a caruimemorie nu o cruta, el it prezinta gata de-a se ascundela Ragusa, a$eptind acolo rezultatul ofensivei ungu-reti, in. cazul cind expeditia lui ar fi avut loc. 0 in-fringere 1-ar fi pus pe fuga, dar daca ar fi ie0t inving5.-tor ar fi pornit indata, cu toate pinzele sus, spre Constan-tinopol", pentru ca cel care cedase Fano fiului surorii salesa transmitd apoi acest foarte nobil imperiu de rd saritunui oarecare fiu al treilea al surorii sale: Paleo log sau Pic-colomini , datoritd tristei nevrednicii a timpurilor noastre"" .

Daca Filelfo s-a consolat cu gindul ca tot ce avuseseun inceput trebuie sa aib5, i un sfir0t41, altii, care nu auscris, se gindeau macar din cind in cind la o mai deplinarevan0,., la o eventuala intoarcere a lucrurilor, la izgo-nirea barbarilor.

Din partea cardinalului Visarion avem doar, dupace marea colonie venetiana Negroponte cazuse, nenoro-cire care a facut o mai mare impresie, in 1470, decitcatastrofa Constantinopolei, un apel la razboiul contraturcilor, care a 0, fost indata publicat42.

Far5. a aduce informatii noi, el arata mijloacele decare dispune sultanul, cu marea sa armata" permanentkca i primejdia unei ofensive impotriva Italiei. DarIntr-un alt discurs, el revive asupra acestui calcul deforte pentru a dovedi ca monstrul poate fi atacat cusorti de izbinda. El n-are decit 70 000 de soldati cu plata,dintre care doar 15 000-20 000 in jurul sau, ceilalti fiMdimpr4tiati prin provincii; plata este neregulatk aafel incit trei sferturi din an nu se distribuie, i ei sintobligati sa-0 vinda calul, i armele, i chiar imbraca-mintea. Din pricina aceasta, o expeditie nu poate duramai mult de patru luni. Tezaurul nu ar fi in stare sa impli-neasca peste dou5, milioane de galbeni. Biruinta de laVarna, transformat5, in dezastru numai prin imprudentatinarului rege al Ungariei i al Poloniei, Vladislav, arataa legiunile otomane pot fi invinse; tot astfel i mareaizbinda a lui Iancu de Hunedoara inaintea Belgraduluidespresurat, ca i cuceririle recente ale fiului sau, regeleMateia, in Bosnia43.

192*

Dar ceea ce a Impiedicat mice silint5 a fost egoismuloccidental in aceasta gravy problem5. a unei not cruciate.Niciunul dintre cei care la Roma, la curtea imp5,ratului,in Ungaria, sau la Neapole, si in alte centre crestineale Apusului atitau impotriva turcilor44, nu suflau ovorb5, despre restabilirea Imperiului grecilor ", dup5 cumfl numea Genova Intr -o scrisoare c5tre sultan, admi-tind ca tot ce apartinuse acestor greci s5,4 pl5teasc5 tri-but". De fapt, pin5 la initiativa guvernatorului Unga-riei Iancu de Hunedoara, sustinut de conationalii sli,romanii liberi din Moldova si Muntenia, Apusul se mar-ginea, cu toat5, risipa unei retorici dup5 moda Re-nasterii si cu toata larma dietelor, unde veneau si soliai regelui Frantei si ai ducelui de Burgundia, la o mo-dest5, si mai ales local5 si risipit5' defensiv5'. Aceasta, cutoat5, intentia, exprimat5 precis la dieta de la Regens-burg, de a goni pe turci din Europa""; cu toate proiectelecare precizau c5, trebuie trimisa o flota italo-aragonezala Gallipoli" si la Lesbos, care pomeneau de o intele-gere cu toti crestinii Inca liberi, pins la imph'ratul dinTrapezunt, care nu fusese Inc 5 atacat, si la regele Iviru-1ui48; cu toat5 iluzia c5, s -ar putea lua intreaga Grecie".

Vechea idee apusean. a cruciatei f5,cute prin, sipentru sine, a trecerii peste m5ri", Impiedica once ade-v5rat5, intelegere a unei probleme atit de grave si deurgente. Ura cea veche impotriva schismaticului" veneasa, se adauge. Poate ca' si cutezanta proiectelor aceleicase de Aragon care-si pusese ochii de pe atunci pe Ci-prul, regal Inca, si care g5sise in persoana marelui alba-nez Skanderbeg un agent pentru Balcani, f5,cea ca cei-lalti sa, se fereasca. De cealalta, parte, hoarirea dogeluiVenetiei de a se Imbarca pe flota adunat5, de papa Pius alII-lea, reprezentantul unei Renasteri care se intindea,peste Bizant, c.5,tre Elada, stimea neincrederea lui AlfonsMarinimosul. Genova se gindea inainte de toate la men-tinerea dominatiei sale in Chios". UnnouBizant aragonezsau venetian50 nu era dorit, astfel incit moartea papiisi lichidarea cruciatei de la Ancona vor trezi bucurii ne-m5rturisite, dar nimeni nu se gindea ca ideea dea readucela Constantinopol pe unul din grecii" fugari ar fi fost

20

singura in stare sa impace toate tendintele, atit de opusepin5. atunci.

Nimic nu e mai caracteristic pentru echivocul acestapermanent al latinilor fat5, de tot ceea ce fusese i ceputea fi din nou Bizantul decit programul pe care-1 pro-clamase in 1455 papa Calixt al III-lea: el f5.gaduiWe cva lucra in vederea redobindirii oraplui Constanti-nopol, care, vai! din pricina p5catelor omenqti, a fostocupat i distrus in zilele noastre de diimanul lui IisusHristos, cel rastignit i Mintuitorul nostru binecuvintat,de fiul diavolului nostru, Mahomed, domnul turcilor".Urmeaz5, apoi pomenirea robilor care trebuie fa'scump5.-rati, a datoriei de a darima Islamul si aceea fat5. de leru-salimul care nu se cade a fi uitat. Carol al VIII-lea,regele Frantei, cuceritorul Neapolelui, dornic sa albapentru sine, ca imp5,rat latin, Constantinopolul, visa deasemenea la e151.

Aceea0 nesiguranta despre soarta oraplui care seconsidera ca metropola lumii intregi se observa in cu-rioasa declaratie a lui Gorgora, ducele cerchezilor dinGeorgia" care, primind pe un legat al papii, stabilqtecu el un intreg plan de lupta comuna contra lui Mahomedal II-lea, la care vor lua parte regele Gheorghe, fiullui Alexandru",Pancratiu, regele Hotatisei in Georgia",Bendian, din casa Liparitilor in Mingrelia, f5.ra a maisocoti pe un print armean, pe imp5zatul din Trapezunti pe hanul Persiei, a arui sotie era cresting. E vorbains5,derecucerirea Constantinopolului" i de nimic maimult, Anatolia urmind a fi cucerita in folosul papii52.

Luarea Lesbosului (1462) i a Negropontelui nu schim-basera intru nimic aceasta stare de spirit care, pins laazboiul dintre Venetia i sultan, se exprima doar prinjeluiri retorice. In comentariile datorite unui clericspaniol, Rodrigo de Arevalo, af15.m, la 1463, aceastadeclaratie, seac5. i t5.ioas5., ca nu se poate vorbi m5.carde un imp5.rat al grecilor care a fost ucis in 1453, deoa-rece Imperiul fusese de mult rec5p5.tat in chip legal dela schismatici i dat occidentalilor53. Un alt predicatoral cruciatei, magistrul Joan de Viterbo, pomenete, in1480, anul cind turcii, care fusesea deja in Friulul vene-

21

tian, se coborau pins la Otranto si incercau cuceria,..Rodosului, insula Ospitalierilor, Sicilia insasi fiindsocotita in primejdie de nevoia de-a rezolva problemaOrientului, ce s-ar fi pus Inca de la prima izbinda, prin-tr-un conciliu oriental" care ar hotari unirea Bisericilor.Dar, deli se vorbeste de un rege al Ierusalimului, careva trebui ales, se pastreaza in schimb cea mai deplinatacere in ce priveste monarhia cresting de la Constanti-nopol54.

Casatoria, negociata la Roma, Intre marele cneaz alMoscovei si Zoe-Sofia, fiica despotului Toma, n-a adusschimbari importante In conceptia politica, in viata decurte si In cultura statului rus55; Biserica romana sepreocupa totusi uneori de acest mare cneaz pe care speras5.-1 poata face a se lepada de greselile sale in materiereligioasa.56, si cu toate acestea raporturile Rusiei orto-doxe cu lumea greceasca au fost multa vreme rare: cindmarele cneaz Ivan avu sa ceara Syntagma lui Vlastaris,in limba slavona57, el se adresa pentru aceasta in Moldova.E singura data totusi cind s-au gindit sa dea Constanti-nopolul unui print ortodox; Giambattista Volpe, celcare pregatise casatoria dintre fiica despotului TomaPaleologul si marele duce, se gindise probabil la aceasta,si Republica Venetiei fagaduia, in 1474, muscalului, pecare-1 Indemna s colaboreze cu tatarii, succesiunea Impe-riului de rasarit, in caz ca urmasii de drept, pe linieVa.'rbateasca, ar fi fost sa dispara.'55.

Un singur critic, tot in 1480, un german, ataca cura-jos schisma religioasa, pe care o socoate pricina pagube-lor crestinatatii. El crede ca pentru a nu fi voit sa spri-jine la vreme Bizantul cu un ajutor de 50 000 de ducati,iar din partea crestinilor vecini s respinga de pe zidu-rile sale pe dusmanul comun, vom fi siliti sa parasim citde curind centrul Galiei, al Italiei, si in sfirsit al Ger-maniei, afara doar daca ne vom impotrivi cu solidarita-tate"59. Un alt profet al viitorului, Antonio Arquato dinFerrara vede solutia in Imperiul unico , in cazul uneiizbinzi a solidaritatii crestine contra turcilor, care vortrebui neaparat goniti. Curind dupa dinsul, un astrologgerman indeamna ca Biserica romana sa deie Constan-tinopolul, chiar inainte de recucerirea lui, unui impa-

22

rat cretin", care ar fi chemat sa, conduca' opera de dezro-bire generala". Dupa ce s-ar cuceri capitala Orientuluicretin cu ajutorul genovezilor i al venetienilor, restullumii crqtine aducindu-0 sprijinul sau, acesta va redaceea ce a fost mai inainte al sau, si va restitui ceea cea stapinit multa vreme"62. Caci nu e nevoie de mai multidomni, ci de unul singur. Asa ca nu se vor intelege faras5, fi ales mai intii in unanimitate, prin libera alegeresau prin tragere la sorti, in numele lui Dumnezeu, unimparat al Constantinopolei catre care a se poata indreptaprivirile crqtinata'tii intregi"63.

Rareori apusenii cereau parerea pribegilor. Cu atitmai pretios este sfatul dat in 1508 de insu0 Ianus Las-caris. Dupa ce-i infat4ase pe turci ca pe n4te huni, darcu o nuant5, foarte diferita, cum sint sviterienii intregermani, on burgunzii intre francezi", el face portretulaproape septuagenarului Baiazid al II-lea, si trece inrevistk in modul cel mai minutios si mai precis, forteleImperiului otoman cu armata si finante cu tot. Citdespre campania care trebuie pornitk ea se cere sa fiemai ales pe mare, plecind din Sicilia, sub pretextul uneiexpeditii, ca cea la care visa Carol al VIII-lea, catreIerusalim indreptata direct spre Constantinopol,

cucerirea Locurilor Sfinte i ins50 stapinirea forfiind cu neputinta fara sprijinul unui Constantinopolcretin. Castelele strimtorilor vor fi luate prin surprindere*it sultanul insu0 va fugi in Asia.

Debarcarea nu se va face decit dupa sosirea armateide uscat, al cai-ui drum it stabilqte Lascaris, cetind peVillehardouin. Toate natiile, inclusiv sviterienii si lans-kenetii", cum si cavalerii de Rodos vor fi reprezentatefiecare, avindu-0 un rol bine stabilit ; astfel mqteriunguri vor fi neaparat trebuinclosi pentru armament.Venetia va ataca Moreea, pierduta de curind. 0 disci-pline severe va tine in friu formidabila armata, care vacobori pe marele drum al Belgradului. Si aici tinta seva pastra ascun.sk sub pretextul ca e vorba de treburidin Tara Romaneasca, unde nu lipsqte niciodata' unprilej de razboi", sau ca se urmarqte impiedicarea sul-

23

si

tanului de a-I sprijini pe Sudanul care are in puterealui Ierusalimul.

Acest rar cunosator al sud-estului european facemare caz de crestinii care locuiese in tarile acestea sicare au sprijinit deja cu patruzeci si cinci de ani maiInainte ", prin revolta for din Moreea, razboiul venetie-nilor Impotriva turcilor. Ve. zind ca li se rapesc copiii pentrucorpul ienicerilor, ei sint gata sa izbucneasce.. S-ar puteatrimite soli din Sicilia, pentru a-i atita, impartindu-lechiar arme. Se recomanda a scrie pe pumnalele lor, fa-bricate mai ales la Segna (Senj, Zengg) aceste literegrecesti: aeueepEcc, care inseamna: libertate". Maisint Inca In Grecia oameni ce-si boteaza.' copiii in taink;se vor alipi si dinsii. La moartea acestui sultan Meg',vor fi, fare indoiale., rasculati. Dar, dack se mai zkbo-veste, se vor produce renegari in masa, ca sa poata scapade tribut.

Se vor cauta aliati nu numai la romani, la poloni,la lituani si la rusi, care deli sint departe, au simpatiipentru imperiu", dar si la armeni si la persii sufiului,care nu urksc religia crestinr.

Traind sub ocrotirea regelui Frantei, Lascaris arecurajul de-a spune si celorlalti adevaruri ca cele pe care lespune venetienilor: e drept ce se afirma ca nu le-ardisplacea dace.' turcii ar pustii Grecia si i-ar goni peprinti, deoarece neputind in chip cinstit, sleita.' de puterisi impartita cum este, sa,' o rapeasca din mina grecilor,ei se gindeau ca turcii, dupe ce au pradat-o, nu vor maifi in stare sa o retina si, astfel, ea va ca.'dea in miinilefor cu mai multa usurinta si fare: de rusine". Conditiile po-litice actuale ale Republicii sint infatisate cu o rare pa-trundere. Prelatul acesta il admite pe papa ca procu-rator, autor, capetenie si principe", dar explica acesteaprin situatia pe care o detine. El stie ca. regele Scotieise gindeste sa provoace in duel pe sultan pentru Ierusa-lim, dar este sigur ca -1 va cistiga mai curind pentru aceas-fa nou'a intreprindere, singura care se poate infelptui64.

Mult mai tirziu, opera literark a lui Teodor Canta-cuzino, zis Spandugino (Spandoni) care copilarise IaGallipoli65 si, refugiat in Italia, unde a locuit la Vene-

24

tia 66, si in Franta, se intorsese de mai multe on laCon-stantinopol, gAsind acolo pe ultimul descendent al senio-rilor de Mangop, din Crimeea67 opera comandata.",sau mai degrabA prezentatA pentru a obtine subsidii,intre altii regelui Frantei, Henric al I1-lea68, este domi-nata., in 154788, nu de ardoarea de a recistiga ceea ce sepierduse, ci mai degrabA de dorinta de a arAta c5. formi-dabilul Imperiu al otomanilor se leagA, in mai multeprivinte, de rasa greceascA si de amintirile bizantine.

Astfel, strArnosul dinastiei, nebunul", isi c4tig5.feuda ca r5,splatA pentru ca luptase sub Comneni contraunui teribil grec, cAruia nimeni nu i se putuse impotrivi.Ca si Critobul din Imbros, biograful panegiristul luiMahomed al II-lea, el tie c5. neinvinsul sultan Maho-med, care a supus puterii sale faimoasa cetate a Constan-tinopolei", pretindea CA se scoboarA dintr-un Comnenrebel, Isaac, care luase in cAsAtorie pe fiica sultanuluidin Iconium. Osman este un adev5,rat impArat al turcilor,un foarte drept si foarte vrednic domn, si a fAcut o multimede legi care erau bune si chiar folositoare, fiind respectatein Turcia ping acum"70; in urma lui, ca si a lui Traian,a rAmas urarea ca urmasii sA-i fie tot atit de buni. Dimpo-

contemporanul sau, Mihail Paleologul care afAcut personal oferta de unite la Lyon, le este odiosgrecilor". Andronic, fiul lui Mihail, nu-i searnAn5, nicica valoare, nici ca bun'Atate, ceea ce Dumnezeu aingAduit pentru rAutAtile noastre": cel de-alsaptelea imparat turc avea deci toatA indreptAtirea dea goni pe al saptelea imp5.rat din dinastia Paleologilor.Dar in vreme ce primul imp5..rat al turcilor a fost bun

Pe rind, toti urmasii sAi au propAsit, cei din dinastiaPaleologilor au mers din rAu in mai r5,u".Andronic insusipierde insulele Ionice: el se tine mai degrab5, de luptacu crestinii in loc apere posesiunile de turci". Lain-tea Brusei se vede bine ce tesAtur5 de minciuni prezinta.'apusenilor acest om, presupus competent Osman edin nefericire" ucis; Spandugino admirA mormintulacestui impArat", in orasul care va cadea curind subsapinirea alor sAi. Irrmasul lui, Orhan este de asemeneaun foarte vrednic excelent imp5.rat".Paleologii, insA,nu au noroc: bietul imp5.rat Manuil apare ca un om cu

25

i

triv5.,

tic5.1o0ile i

i.,

s5,-0

i

o fire intr-adevar rea"; el ar fi fost alungat de nepotulsau, loan Paleologul, om cultivat si cu talente militare,impreuna cu socrul acestuia Ioan Cantacuzinul, caruiadin orgoliu de familie, i se face un mare elogiu, pentruca a voit sa se insoare din nou la optzeci de ani. Tronulinsa trebuia sa-i revina lui Cantacuzino, persoana ceamai nobila din toata Grecia", el fiind un descendent alcelor doisprezece pairi" ai Frantei, in timp ce stra-mosul Paleologilor era un simplu conetabil italian",de fel din Viterbo. Singura plebea e de partea lui Ioanal V-lea. Cantacuzino domneste doua,zeci de ani, insoarape fiul sa'u Matei cu fiica regelui Serbiei" si pustiestede locuitori Albania, transportindu-i in Moreea: .si deaceea Albania a fost pierduta si crestinatatea s-a indreptatcatre ruina".

O generatie rea" se ridic5, atunci. Batrinul Canta-cuzino e silit sa abdice din pricina trecerii turcilor, prie-teni cu Paleologul, pe care un genovez Squarzafico iiface sa tread,' prin Strimtori in schimbul unei sume de60 000 de ducati71. Orhan, dupa voia lui Dumnezeu,famine in Europa si bate pe bulgari"72. Murind pe acestpamint cucerit, el e ingropat intr-un sat vecin cu Galli-poli, care se numeste Plagiari, unde ping azi i se vedemormintul si se fac pomeni pentru sufletul imparatilorgreci". Dar el crede ca mormintul lui Murad I se afla laSofia, unde e un spital si unde se fac aceleasi rugaciunipentru sultanii morti73; doar Baiazid ar fi cucerit Adria-nopolul. El desfasura peste tot steagurile sale". Dacaeste invins si Mut prizonier de Timur, la Angora, eo nenorocire"74. invingatorul, caruia imparatul Manuili s-ar fi oferit ca vasal, ar fi faspuns curtenitor": Doamnefereste ca o asemenea cetate, unde e atitanobilimesi atitasinge ales, sa ajunga slujitoarea si supusa Traitidupa vechile voastre legi, iar eu voi pedepsi pe indraz-netul acesta care a voit sa va aduca in robie".

Mahomed I, fiul lui Baiazid, mort in imprejuraricare trebuie citite in savurosul original, ar fi luat celdintii titlul de sultan. Alaturi, Manuil imparte pros-teste" statele sale intre fiii lui, sapte" la numar. E decrezut ca" Domnul a voit astfel pentru a ne plati de fauta-tile noastre, pentru ca discordia s5." izbucneasca intre ei,

26

de unde s-a tras nenorocirea noastra si aceia a intregiicre st inat at i" .

Daca Murad al II-lea is Tesalonicul, e datorita nota-bililor" orasului acesta unde venetienii, care it cumpa.-rasera. de la despotul Andronic leprosul, introdusesera.un alt regim, intolerabil; el reclama doar tributul pecare noii stapini uitasera de patru ani sa -1 prateasca.Dad. Ianina e luata si ea, pricina trebuie cantata inacelasi sistem italian pe care despotul Carlo Tocco, acarui cariera, e schitata pe larg, voia sa o impun4 supu-silor sal albanezi: Murad este chemat in orasulacesta ca un dezrobitor si un restaurator. Ceilalti seniorialbanezi cad in robie datorita certelor lor, si ca urmarea greselilor facute.

Cind loan al VIII-lea Paleologul plead. la conciliuin Italia, fiii ajunsesera sa fie atit de invrajbiti incitsi-ar fi mincat unul altuia inima". Mai tirziu, autorulse opreste, cu elogii, la singurul reprezentant al familieiCantacuzinilor, la Gheorghe".

imparatul Ioan ar fi mers, timp de sapte ani inchelati,pina. in Burgundia, pentru ca sa'. cheme Apusul la razbo-iul impotriva sultanului. Acesta a fost inceputul cruciateide la Varna, si aici intervine o intreaga.' poveste, viuprezentata, a lui Murad al II-lea, la inceput invins, alecarui planuri i-au atras din partea unui ienicer epitetulde dobitoc incornorat si viclean care mina, pe al sai lamacel". Neobrazatul reteaza, incheietura picioarelor calu-lui stapinului sau si atrage astfel victoria asupra cresti-nilor surprinsi pe neasteptate, tratatul fiind deja incheiat.Duce le de Burgundia, dintr-o confuzie cu intimplareade la Nicopole ar fi fost prins de turci, in primejdiede moarte.

Mahomed al II-lea insusi este viteaz, iubitor de arme,darnic, marinimosd"; nici o lauds pentru adversarul sa.0Constantin Paleologul, pe care sultanul 11 ataca de cindisi incepe domnia. Luarea capitalei bizantine, in mijloculindiferentei generale, e puss si ea pe seama pacatelorlumii crestine. Singurul moment in care intervine o cri-tics severs a turcilor este cel in care se descrie jaful Con-stantinopolului. Nobilii, adunati pentru a li se distribuifunctiile, ar fi fost ucisi cu garnada77.

27

Se semnaleaza insa vrajba dintre crestini care permitsextinderea Imperiului otoman78; rivalitatea fratelui saumai mic Toma ar fi impiedicat in 1453 Proclamarea caimpdrat a despotului Dimitrie. Spandugino istorisesteminutios crimele savirsite de Toma contra vecinilor sia rudelor sale, ca printul de Ahaia, si cutare nobil,caruia i s-au taiat urechile si nasul, i s-au scos ochii,sau un Teodor Buhali, care a fost jefuit de posesiunilesale".

Dupa un nou elogiu al lui Mahomed, crud dar milos-tiv cu toti, WI deosebiri de lege, binevoitor, mai alesla urma, Ltd,' de crestinism, care i-ar fi fost predicatde Scholarios, si inconjurat de relicvii, cu o impun-satura la adresa printilor crestini care intretin mascarici,panglicari si alti oameni de prisos", Spandugino treceapoi la domnia pasnicului fiu si succesor, Baiazid alII-lea.

In actul acesta de acuzare generall, singura exceptiese face atunci cind vine vorba de membri din familiaautorului: astfel, pomenind de Teodor Cantacuzino, dinramura sirbeasca, cel care a fost prizonier la unguri sifiMd sarac nu s-a putut ra'scumparam; sau de GheorgheCantacuzino, fondatorul si apara.torul Semendriei81, for-tareata sirbeasca de la Dunare82 ; de Manuil Cantacuzino,care s-a impotrivit singur la atacurile despotului Toma83;de Paleologul Guy care a salvat Mus li de cucerirea tur-ceasca si care, mergind la Venetia, a fost f5,cut generalde cavaleriem ; de Elena Cantacuzino, imparateasa vaduva,care cu miinile sale a coborit in groapa trupurile membri-lor dinastiei din Trapezunt, trimisa la moarte pentruun pretins act de tra'dare; de Ana Cantacuzino, foartevirtuoasa" sotiem a unuia dintre fiii hertegului" dinBosnian. Sau atunci cind acest ostas, care era si uncarturar, face elogiul lui Gemistos Plethon, care, dupaparerea grecilor, era omul cel mai invatat in ce privesteliteratura greaca si cel mai destept din citi au fost de laAristotel incoace", iar Sigismondo Malatesta, cel carea ridicat la Rimini un mausoleu acestui reprezentant alunei intirziate Renasteri elenice87, este infa'tisat ca uncunoscator al literaturii grecesti".

28

Ce se pAstreaza; Ina din vechiul spirit, p4truns deamare regrete, e numai observatia dureroasa,c5. soartaaristocratiei bizantine, care pierise indata; dup5, cuceri-rea turceasca., este totu0 preferabill sortii unei p5rtidin aceea0 class, cu urma0 cu tot, care, salvindu-se, auavut de indurat ce lucru greu e pentru un gentilom sa:aiba nevoie de mila altuia"88. El citeaza cazul s5.11 ial acelor tovar5.0 cArora papa Adrian al VI-lea (1522-1523) le-ar fi suprimat pensia, unii dintr-in0i fiind chiarintemnitati, sub banuiala unei intelegeri secrete cuturcii88. SfirOnd, el constag cu durere a printii crqtininu se gindesc decit s petreaca (a darsi buon tempo)i sa se nimiceasca intre din0i, gra s5.-0 dea seama ca

au in fata ochilor pilda noasta, care, goniti din casa; ilipsiti de propria patrie prin desbinarile noastre, ratAcimprin lume "90.

Cind venetienii incearca sa, recucereasa Moreea,acest Cantacuzino semnaleaza sentimentele locuitorilor,du0n5.noase fag de turciel, i el inseamna, cu satisfac-Oen rolul unui Mihail Rali, care lupta sub drapelulSf. Marcu.

Ca;ci nu de la Orientul ortodox a0eapta el restau-rarea Imperiului. Ea trebuie s5, visa de la papa. DejaAdrian al VI-lea se ca;ia c5. a 15;sat s5, cads Rodosul iScardona, Clement al VII-lea salvase bastionul dalmatinde la Klis93. Dar Spandugino al nostru se ocupa mai alesde papa Leon al X-lea, care avea acela0 ideal ca cel cucare murise predecesorul sau Pius al II-lea, de papa cares-a adresat chiar, in mai multe rinduri, acestui emigratpentru a-i cere sfatul asupra celui mai bun fel de a intre-prinde cruciata bizantina... Pasajul, de un mare interes,merits sa; fie redat in Intregime: De0 amestecat infoarte mari r5,zboaie, el nu spunea m5,car: vom vedea,vom face i ne vom gindi", ci toatal ziva i toata; noapteaffaminta in sufletul sail felul in care s-ar putea impotrividu0nanului comun al crestiratatii. Deci de mai multeon (dup5, cum avea obiceiul) a discutat cu mine i m-aintrebat cu de-am5,nuntul care e calea de urmat pentrua face ca victoria citigat5, de turc la Belgrad s5. nu-0Lea drum. ,Si eu i-am r5,spuns ca; intre alte lucruri, celmai cu priinta, ar fi sal incerce a prinde pe otomanul

29

Djem, fiul sultanului Djem, care se afla pe atunci laRodos, si de a-1 conduce la Roma si a-1 trimite apoi inUngaria, asa cum, *runs de cuvintele mele, hotariseel. Caci otomanii fiind toti nimiciti de sultanul Selim I,Turcia intreaga s-ar fi rasculat contra lui Soliman, dinmai multe pricini. Dar intentia papei Leon nu era numaide a face aceasta ; el mai voia, intreprinzind cruciatasal trimita o foarte mare oaste impotriva turcilor, sivestise aceasta tuturor. El dorea chiar sa fie de fatal laacest razboi, dar moartea veni pe neasteptate, neingaduindimplinirea bunului si dreptului gind al acestui pap5."94.

Dusmanul turc este totusi, sub al doilea Baiazid, unprint pasnic, pios, milostiv si darnic la pomeni"95, intimp ce fiul sau Selim este mindru, cu mintea nelinistitasi rivnind la domnie"96. Domnia acestui print nu ne einfatisata.", si putinul care se spune despre a lui Solimancel Maret, cu legenda rascumpararii relicvelor din Bel-grad de catre patriarh, pare a fi scrisa de altul97, dacanu ar fi mentiunea prietenului care i-a vorbit sultanuluidespre soarta copiilor lui Djem98. De altfel, Soliman eprezentat ca un mare dispretuitor al crestinilor99.

Un alt tratat prezinta functiile de la curte, categoriile(modi) armatei, obiceiurile vietii la turci si datinelecirmuirii199".

Astfel cavalerul constantinopolitan" apare ca sfa-tuitorul lui Leon al X-lea pentru cruciata impotriv;turcilor.

Un altul dintre acesti pribegi, Musurus, cretanulprofesor la Padova, unde dupa el a urmat un alcretan, Manuil Marguniosln elevul lui Ianus Lascaris,care inlocuia in situatia de arhiepiscop de Epidaur pe unManuil Rali (Manillas Raila), indeamna si el pe Leonal X-lea la lupta contra uzurpatorilor turci, enumerindin versuri, in.carcate de epitete arhaice, toate natiileApusului chemate sal participe la ea, pins la sviterii peatunci la modal. Un an mai tirziu, in 1518, papa stabi-lea pentru fiecare din ele un anumit rol in cruciata:imparatul trebuia sal atace Balcanii, impreuna cu ger-manii, polonii si ungurii, in timp ce prin Epir si-arfi facut drum francezii, italienii si iarasi sviterienii,

30

sarcina de a ataca pe mare dinspre Gallipoli fiindu-lerezeryata englezilor si ibericilorm.

De fiecare data cind se agita ideea cruciatei, se faceaapel, prin acesti capi ai Bisericii ecumenice, la grecii dinprovinciile care nu uitasera, Inca regimul venetian,pe care totusi nu o data 1-au tradat din pricina bizanti-nismului religios de care rama'sesera, legati. S-a pastratastfel o scrisoare a invingatorului de la Lepanto, DonJuan de Austria, care visa poate la o restauratie bizan-tina in folosul sail. Semnind in spaniola, el se adreseaze,"in greaca yulgara, de la Messina, la 7 iunie 1572, catrearhiepiscopul de Monemvasia, Macarie Melissenos, pentrua-i da de stire ca' va sosi in curind cu flota, prin Corfu,pentru a spori adunarea crestinilor si pentru bineletuturor"104. Sub conducerea a doua capetenii, ale carorpietre de mormint se mai vad si astazi la Neapole, mai-notii se adresasera toti, mari si mici, preoti si batrini"catre papa, pe care it tratau drept pocaaetoc (sou, impa-ratul catolic si stapinul crestinilor"105. Ei voiau nu numaidezrobirea politics, dar ca liceele si vechile academiiale Lacedemonei (I) sa. fie restabilite"1".

0 intreaga istorie de comploturi, indemnuri, incercarineizbutite e in lega,tufa cu acel duce de Nevers, un Pa leo-log din Mantova, care, citiva ani mai tirziu, a avutiluzia de-a putea deveni, cu sprijinul aceleiasi populatii,,Constantin, imparat al romanilor" (1612-1618). Un:onte de Chteau-Renaud, un Pietro de Medici erau ini-tiati in aceasta conspiratie, sustinuta, de mainoti side episcopul lor, Neofit ; episcopul de Zigo, cei de Lace-demona: Hrisant Lascaris si Dimitrie, episcopul deLepanto si de Arta, Gavriil, cel de Monemvasia, Mitro-fan, fiind reuniti in acest apel catre sefii diferitelor cla-nuri ; ei se intelesesera si cu mitropolitul Bulgariei, cel cunumele si proiectele bizantine, Dionisie Rali Paleologul,pe care it vom regasi in Tara Romaneasca de cruciatasub Mihai Viteazul, apoi cu episcopul de Durazzo,Hariton, care trebuia sa deschida poarta Balcanilor, sicu cei mai neastimparati dintre albanezi107. Clanurilealbaneze au tinut o adunare generals la Cue, cu parti-ciparea Piperilor, a unui capitan Ioan Reness", si a

31

principalilor sefi din toate tinuturile, si anume dinAlbania de Sus, din Bosnia, Macedonia, Bulgaria, Serbia,Hertegovina si Dalmatia, care se ga,seau in sta.pinirenturcilor". Planul de actiune era de a pune mina pe celemai de seama,cet4ti, Kruja lui Skanderbeg, Scutari, apoi.Novi, in Hertegovina, Skoplje, in Macedonia, si de-ase indrepta apoi asupra Adrianopolului chiar. Agentifusesera, trimisi intre mainoti108. Un print al Mace-doniei" era in aceeasi epoca. la Roma pentru a-si valo-rifica drepturile109.

Cam pe aceeasi vreme apare un Sigismund, pretinsprint al Transilvaniei, Moldovei, Macedoniei si Alba-niei" care se adreseaza.in 1583 nuntiului de la Viena;in 1584 el vorbeste de un proiect in partile Levantului,unde se af15, anumite tinuturi libere si vasale din juris-dictia noastra la capul Maina, nesupuse unei alte suvera-niati decit a sa si care it asteapta azi cu nerabdare"110.Yn acelasi an, afla.'m, alAturi, un Ioan Gheorghe despotal Moldovei, al Macedoniei, al C[onstantinopolei], regeal Albaniei" care cere senatorilor regatului Suedieisa, fie sustinut in anumite lucruri care vor fi pentru slujbalui Dumnezeu"111.

In Cipru, la inceputul veacului al XVII-lea, descen-dentul printesei Charlotte de Lusignan, asatorita inSavoia112, era invitat sa, alerge, ca fost print al acestuiregat (pa s), impotriva tiranilor turci, pentru a capAtamostenirea vechilor sefi de cruciatk cu puterea regeluiFilip", aci e mare pa;cat ca un regat ca acela sa se gaseas-ca in miinile" tiranului" otoman. Contra celor 8 000 deturci" s-ar putea ridica, spuneau toti sefii Bisericiicipriote, cu arhiepiscopul Christodulos in frunte, cu pro-topopii, chartofilaxii si secretarii pins la 30 000 delocuitori crestini inarmati (1609) 113. Ducele de Savoiae intitulat basileus". Se asteptau contingente din toatepa..rtile insuleili4. Ceea ce e cu totul interesant este inter-ventia in acest proiect, care ar pazea ca; trebuie sa fiede un caracter cu totul local, a unui prelat macedoneanchiar, staretul mana,stirii Kosinita, foarte aproape deFilipopol, castelul domnului Alexandru cel Mare", cuprin-zind o suta cincizeci de alug4ri", care adapostise pe unuldin patriarhii ecumenici si care reprezenta in acelasi timp

32

un prestigiu si o bogatie115. Dar nu uita sa adauge c5.patria lui este Ciprul", fiind nepot al arhiepiscopuluiinsulei; el pretindea ca numai la vederea lui, si insulase va r5,scula pentru rege". C5,1ug5.'rul acesta declara,de altfel, ca are legaturi chiar la Paris, unde mersesein serviciul manastirii"116.

Yn cele din urma, aceasta propaganda nu ramase fararoade. De n-ar fi fost decit din punctul de vedere al uneicivilizatii pierdute deocamdata, si se putea scrie astfelin Germania de la sfirsitul veacului al XVI-lea: Teplingem din toat5. inima, Atena, asuprita astazi debarbari nelegiuiti si groaznici. Spiritul liber nu maieste: nici scoli, nici eruditie; vechile podoabe au dis-parut; cu greu se aduna tributul care trebuie dat ; inlocul Evangheliei mintuitoare a lui Hristos, sta odiosulCoran: acolo unde odinioar5, glasul unui Vasile, unuiGrigorie din Nazianz, unui Chrisostom, f5,cea sa rasuneoracolele Domnului, acum se and zbierind preotii luiMahomed, uriti de Dumnezeu"117. Si apasind asuprar5,spunderii pe care o are in aceast5, Imprejurare Apusul,autorul acestui pasaj insists asupra mentinerii patriar-hului si sfirseste prin a cere sa se faca rugaciuni pentrunatia atit de nefericit5,118. Acelasi scriitor vorbeste deGrecia turcita'", supusa robiei turcesti", de nenoro-cirea ei vrednica de milrill. El ajunge sa guste chiarfarmecul acestei limbi bizantine si al actualitatii caredupa parerea lui merits s5. fie studiate cu interes120.Declar5., in dedicatia lui catre landgrafii de Hessa, c5.ar fi fost de dorit ca imperiul gfecesc sa mai existeinca Sl s5, infloreasc5,t(121.

Din toate acestea, pentru proiectele de cruciata inviitor, ceva ramascse.

0 cunoastere, destul de completa a istoriei Bizantuluipatrunde si ea in Europa occidentals inc5, din secolulal XVI-lea. Vedem pe Crusius citind pe Choniates,pe Ana Comnena, Zonaras, Pachymeres, Kedrenos, Chal-kokondilas, Patna Constantinopoleos"122, o istorie acuceririi orasu1ui123, in greaca vulgara, romanul lui

333 - Bizant dupg Bizant

Lybistros i Rhodamne, i vorbind despre razboaiele luiVasile impotriva bulgarilor in secolul al XI-lea124.Arata a cunoWe un rezumat de istorie bizantin5.,Anthos", r5spindit pe vremea lui la Constantinopol125.El tipare0e chiar o istorie politica" a Imperiului, careincepe cu caTatoria imparatului Manuil in Apus126 Sicuprinde numeroase tiri, neluate in seams ping atunci,ca cele cu privire la easatoria pretendentului Mustafacu o fiica a lui Doria, descendents a imparatului Ma-nuil", prin mama-sa Zampia sau Zabia, o bastards, nouaprintesa otoman5, primind numele de stapin.a Orien-tului", sau despre moartea acestui print, despre legaturilede iubire ale succesorului sau, luarea de la venetieni aTesalonicului, fuga muiereasce." a aparatorilor venetieni,moartea imparatesei Maria, care ar fi fost o Cantacuzinasau soarta fiului lui Luca Notaras, Isaac.

Inca din 1570 Geneva allobroge." avea ca profesorde limbs greceasca un grec, pe cretanul Francisc Porto,fost elev, la Nauplia, al lui Ioan Zigomalas. Fiul sauramase in Elvetia, stabilindu-se ca profesor la Lausanne127.

Dar veacul acesta al XVI-lea a cunoscut mai cuseams, in locul refugiatilor care aduceau cu dinO.i cuno-tinta elenismului, pe caligrafii i pe cop4tii de manu-scrise. Printre ace0i caligrafi trebuie numarati IacobEpis-copopulos, care pe la 1570 se indrepta prin Germania inSpania128, Constantin Palaiokapa i un alt Diasorinos,Iacob, capatuiti in Franta129.

Unul dintre din0i, Iacob Basilikos, prieten cu Dia-sorinosl3o, merits pentru indra'zneala aventurilor sale sfie infat4at prin citeva amanunte din biografia sa unicai de necrezut.

Student in medicina de la Montpellier, unde auzisevorbindu-se despre el Felix Platter, colegul sau din Berna,Iacob fu amestecat in treburi urite: banuit de asasinat,executat in efigie, pentru a-i reincepe apoi escapadelela Paris, in suita unui senior german care-1 va duce intara lui, ajungind din caligraf ce fusese o0ean i istoricde batalii, el ar fi Inceput totu0 prin a fi, impreunacu Hermodor Lestarchos, de care va fi vorba mai departe,

34

ca de unul din dascalii vremii, pe teritoriile Venetiei,elevul lui Ianus Lascarism,

El 4i atribuia titlul de despot al acelei insule Samos,rkmask atita timp f5..res sta,"pin'32 Si de marchiz de Paros,insula care se poate intrezari din izvoare cu bisericaei Protronos133 i cea a Maicii Domnului, Exochorianalm,aproape impresurata de pirati impreun5, cu episcopulei de Paronaxia135, lipsita de provizii, afara de brinzai de putinul griu din manastirea ei, dar trebuind sa se

supuna ducelui Arhipelagului ; marchizatul" se tra-gea de la propriul sau nume de familie, pe vremea cindera student la Montpellier: Vasilico di 1Viarcheto"136.

In 1562, ajungind domn al Moldovei lsi iscalind O 8c-cric6'c7K, dar cu adaugarea pacraek (deci rege) MoXaccpiac,lacob, acum voievodul Ioan137, care pretindea, dupesdocumentele sale, ca se coboara din ,Stefan cel Mare,vorbete in calitate de imparat bizantin despre Constan-tinopolul imperial" (pocatAic), de darul divin al domnieisale, 0e680-roc &ail, de supuOii sai, UrrhxooL138.

0 catastrof5, rasunatoare va pune capat cariereimetepgit de teatrala a acestui visktor, dublat de unmaret arlatan.

Note1. Mormintul sail la Konstanz, Crusius, Turcograecia, Basel,

1584, p. 500.2. V. de acelasi, Germano-Graecia, Basel, 1585, p. 234.3. Se citeaza in sprijin o diatribes a lui Poggio Bracciolini.

Despre sotia lui, Manfredina, si cele doua fiice ale sale,prinse de turci, Turcograecia, p. 57.

4. Editii la Messina si Milano.5. Crusius, Germano-Graecia, p. 231-234 (si despre intro-

ducerea limbii grecesti in Anglia).6. Ibid., p. 7-8.7. Ibid., p. 22.8. Rezumat de Crusius, Turcograecia, p. 57-58. Cf. si scr i-

soarea lui Teodosie Zigomalas (Constantin Lascaris laMessina, Teodor Gaza la Roma), ibid., p. 90-91.

9. Idem, Germano-Graecia, p. 234.10. Ibid.

353*

11. Ejus latine parentem"; Iorga, Notes et extraits pour ser-vir a l'histoire des croisades au XV-e siecle, IV, p. 163,nr. LXXXVIII.

12. Ibid. Un cavaler Atanasie Lascaris e recomandat duce-lui de Ferrara de catre un Matei Paleologul Asanis; ibid.,p. 80, nr. III.

13. Ibid., p. 106, nr. XXXIV.14. Sp. Lambros, 'Apyypoiroasia, Atena, 1910, p. 188-189.15. Iorga, loc. cit., p. 337, nr. CCLIV.16. Ibid., p. 338, nr. CCLX.17. Ibid., V, p. 204, nr. CCVIII.18. Ibid., p. 262, nr. CCXCII. Un Dimitrie, fiul luiAlexan-

dru, in Creta; ibid., p. 293-294, nr. CCCXL.19. Ibid., p. 270, nr. CCCVIII.20. Sathas, Monumenta, V, Paris, 1884; p. 211; Ioan

C. Filitti, Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino,,Bucu-resti, 1919, p. 283, n. 1. Cf. Iorga, L'oncle d'Etiennebe Grand, in Bulletin de la section his torique de l'Acade-nzie Roumaine, 1920, p. 79-80.

21. Bibliografia in studiul nostru, Les grandes families by-zan tines en Roumanie dupa cartea noastra, asuprafamiliei Cantacuzino, Despre Cantacuzini3O DocumenteleCantacuzinilor, Bucure0i, 1902).

22. Iorga, Notes et extraits, IV, p. 191, nr. CXXIII. Cf. Sath-as, loc. cit.

23. Iorga, Notes et extraits, V, p. 285, nr. CCCXXV.24. V. nota 20.25. Lampros, op. cit., p. 210-211.26. D.A. Zakythinos, 'Enevipig ercupiag fivCavrwcisiv airovOCO v, IX(1932). V. si cartea noastra Histoire de la vie byzantine,

III, p. 292, n. 4.27. Neog 'E)..1.1vopviipcov, XX, p. 2-3. Ibid., note despre

biserica greceasca din Neapole.28. Iorga, Notes et extraits, IV, p. 168.29. 'AvaAthpaai per rob' etiyevofig xai Soicipov aropdg, xvpiov Nucaciov

glaaroti Kpryrog, napatviaet Sl sits Actinrporcirtig Kai acoppove-crrarng Kopiag "Avvtn, Soyarpdg "C013 navacfiecrrciroo Kat Ev6gordrooxvpiov dovicd Norapet,nore peyci).ov Sovick vjg Kcovo-ravrivotvroAecog,miry Se Kai oeWrircz Zaxapiov KaRzepyou TOO Kpryrog.

30. Iorga, Notes et extraits, IV, p. 65-68, nr. IX. Crezindca Imparatul fugise pe mare, ei pretindeau ca s-au ras-cumparat singuri cu pretul de 7 000 de aspri.

31. Termeni ca Bladick", pe romanete vladica", pentruepiscop, arata bine ca originalul a trebuit sa fie in roma-ne0e. Despr3 un ierodiacon, socotit mai intii schisma-tic, care predica in 1458 cretanilor, ibid., p. 166, nr.XCIII.

32. Ibid., p. 194, nr. CXXXI.33. Ghedeon, Harptapxycol 171vaKeg, p. 529.34. Crusius, Turcograecia, p. 59.

36

rob"

(*i

-

35. Ibid., p. 63-64. Cf. ibid., p. 188-189, 206, 532.36. IVIiklosich si Muller, Acta et diplomata graeca, III, p.

291, nr. VIII.37. Crusius, op. cit., p. 517.38. inlocuitorul sat' Latin ca patriarh al Constantinopolu-

lui, In 1473; Iorga, Notes et extraits, IV, p. 343, nr.CCLXX. in 1497, cardinalul de Sant'Angelo is locullui Girolamo Landi; ibid., V, p. 235, nr. CCLIX.

39. V. Iorga, Notes et extraits, IV, p. 239 si urm.40. Ibid., p. 24.41. Scrisoarea citata. de Crusius, op. cit., p. 75.42. Orationes de bello Turcis inferendo, Paris, 1471. De ase-

meni, in Aulae Turcicae othomanicique imperil descrip-tio de Antoine Geoffroy (Geuffraeus), tratat tradus inlatineste si tiparit la Basel in 1573.

43. Un rezumat si extrase, in Iorga, Notes et extraits, IV, p.307-310, nr. CCXI.

44. Ibid., p. 83 si urm.45. Ibid., p. 83 si urm.46. Ibid., p. 90, nr. XIV.47. Cf. ibid., p. 119, nr. XLVII.48. Ibid., p. 95.49. Ibid., p. 121, nr. LI. Cf., pentru temerile in legatura cu

soarta insulei, ibid., p. 129, nr. LXII.50. 0 cronica venetiana spune ca numai la vederea dogelui

pe corabiile sale, papa crapa" (viste le galere, creed);ibid., p. 205. Despre relatiile Venetiei cu ducele Arhipe-lagului, ibid., p. 247-248, nr. CLVI, p. 315-316, nr.CCXX, p. 318-319, nr. CCXXVIII, p. 328, nr-leCCXLIICCXLIV, p. 342-343, nr. CCLXIX.

51. Ibid., p. 118, nr. XLV.52. Ibid., p. 172-173, nr. CII.53. Ibid., p. 198, nr. CXXXIII. Era vorba de posibilitatea

unei cuceriri a Constantinopolului de catre hanul Persiei,Uzun-Hasan, ibid., p. 271. El ar fi chemat pe venetienila Gallipoli pentru a le da acest port pe care 1-ar fi cuce-rit el insusi, ibid. (anul 1470). Despre pierderea Trape-zuntului", ibid., p. 324, nr. CCXXXI.

54. Ibid., V, p. 63.55. 0 recomandatie a legatului apostolic catre consiliul din

Niirenberg pentru trecerea printesei (21 iunie 1472),ibid., IV, p. 319-320, nr. CCXXXIX. 0 scrisoare apapii,in acelasi sens (20 iulie), ibid.,p. 324,nr. CCXXXII.Alta scrisoare, catre aceiasi (1 noiembrie); ibid., p. 327-328, nr. CCXLI. La Roma se credea ca. acest neam alrutenilor" ar fi inclinat catre unire, ibid.

56. Ibid., V, p. 328, nr. CCCLXIII.57. Silviu Dragomir, Contribulie la relafiile bisericii romii-

negi cu Rusia in secolul al XVII-lea, extras din AnaleleAcademiei Romeine, mem. sect. ist., seria a II-a, torn.XXXIV, 1912.

37

58. Cornet, Le guerre dei Veneti nell'Asia, 1470-1474, Viena,1850, p. 112: Occupatoris Imperii Orientis, quod, quumstirps mascula deesset imperatoria, ad Vestram Illustrissi-mam Dominationem jure vestri faustissimi conjugi pertine-ret". Cf. qi articolul nostru, Venise dans la Mer Noire,Bulletin de la section historique de l'Academie Rou-maine, II, p. 356-357.

59. Iorga, Notes et extraits, V, p. 83.60. Ibid., p. 86, nr. XCIII. Nimic despre viitor in versurile

adresate de un carmelit ducelui de Calabria, care recu-cerise Otranto, ibid., p. 103, nr. XCVIII.

61. Ibid., p. 239.62. Que ante sua fuerant reddat et que diu possedit restituat",

ibid., p. 240.63. Ergo neque bene convenient nisi unum constantinopolita-

num imp eratorem unanimes, sive electione libera, sive sorteposita, ex Deo eligant, in quem totius christianitatis oculiconjectentur", ibid.

64. Ibid., VI, p. 45-55, nr. LXXV.65. Spandugino,Discorsii,..i la Sansovino, Historia universale

dell'origine, guerre et imperio di Turchi, Venetia, 1654,fol. 194 v.

66. Ibid., fol. 195.67. Ibid., fol. 191. El mentioneaza pe fratele sau, Alexandru

9i afacerile in care qi-a pierdut averea intreaga din cauzapiratilor turci (ibid., fol. 202 v). A vizitat Adrianopo-lul (ibid., fol. 115 v, 116). Despre 9ederea sa in Turcia,ibid., fol. 124 v, 125 v, 126, 128-129 v, 130 v. Pe la1534 el era in Venetia 9i vorbea acolo cu cineva care-ida materialul unui nou opuscul, ibid., fol. 137 v (trata-tul despre Persia e scris dup.& 1538, ibid.).

68. Ibid., fol. 182 9i urm.69. Vezi ms. ital. 881, la Biblioteca Nationala din Paris.70. Fol. 184 v.71. Ibid., fol. 185 v.72. Ibid., fol. 186. Detalii interesante se amesteca cu scor-

nelile absurde obisnuite in povestire. Spandugino stieturce9te. El vorbe9te 9i de titlul de Cassi Cantichiari"dat sultanului Murad (Ghazi Khodavendikiar), fol. 186.Timur este il gran Sachetai" (Djagatai), fol. 186 v.

73. I bid. , fol. 186 v. Traducatorul italiansau italianul care,sub dictarea aventurierului, scrie il Dim Baiazeto", inloc de Ildirim Baiazeto", Baiazid Fulgerul.

74. Cf. tratatul despre Persia, ibid., fol. 135.75. Ibid., fol. 189.76. Ibid., fol. 190.77. Ibid., fol. 191.78. Ne la grandezza di questi imperatori de Turchi e nata

per altra cagione the per le contese de principi cristia-ni" ; fol. 122 v.

79. Ibid., fol. 192.

38

80. Ibid., fol. 191 v.81. Cf. ibid., fol. 119 v.82. Ibid.83. Ibid., fol. 92.84. Ibid., fol. 192 v. De asemenea, Nicolae Paleologul care

apara. Monemvasia ; ibid., fol. 192 v 193. Despre IrinaCantacuzino otravita de Lazar Brancovici, ibid.

85. Ibid., fol. 193 v.86. Ibid., fol. 195.87. Ibid., fol. 194.88. Ma io son d'opinione the tornasse assai for meglio the

se fossero vissuti tanto, o ch'essi, o chi fosse di for nati,havesse provato quanto sia dura cosa a gentilhuominil'haver bisogno dell'altrui mercede"; ibid., fol. 191.

89. Ibid.90. I quali cacciati fuori di casa e privi della propria patria

perfol.

le nostre discordie se n'andiarono raminghi"; ibid.,207.

91. Ibid., fol. 194.92. Ibid., fol. 194 v.93. Ibid., fol. 206-207.94. Ibid., fol. 206. Spandugino va sf1rsi un tratat despre sahii

Ismail si Tahmasp, cerut de cardinalul Farnese, cu faga-duiala unei istorii complete despre trebile persanilorsi ale Sudanului", ibid., fol. 140 v. Cf., asupra proiec-telor lui Leon, articolul nostru cu privire la un plan decucerire a Ierusalimului In Revue de l'Orient latin, 1894,nr. 2, p. 1-2, Un projet relatif a la conquite de Jerusalem.

95. Spandugino, loc. cit., fol. 203.96. Ibid.97. Ibid., fol. 204 v.98. Ibid., fol. 205 v.99. Ibid., fol. 206. El se intreaba, de altfel, cum de crestinii,

supusi atitor sarcini fiscale, au mai ramas In viata"(ibid., fol. 119).100. Ibid., fol. 107 si urm.101. Crusius, Turcograecia, p. 415.102. Acelasi, Germano-Graecia, p. 156.103. Ibid., dupa Guicciardini.104. Etc Ofitystv rfsc isuvo8-4 ag Vint xXtartavav Kai etc xotvijv

ayatonoincrtv; Buchon, Nouvelles recherches historiques surla Principaute franfaise de Morose et ses hau tes baronnies, II,Paris, 1850, p. 344; Miklosich Muller, op. cit., III,p. 266, nr. XIX. Vezi scrisoarea unui episcop Ti-motei, In Nlog 'EXAlvotwiwuov din 31 martie 1924, si inRevista istorica, XI, p. 153 - 155.

105. TWIG fl MavulTsc taxpfi xai payari, Up% Kat ytpovsec...Kal)oXtxeckalakis,

flaaasbg xai 8ecricerrric TaV xptattav0v: Ap. B. Das-'H Mavn xai 1 60cogavtei ainoxpatopia, 1453-1821,

Atena, 1923, p. 43-44.106. Ibid., p. 58.

39

an,

si9i

107. Vezi Buchon, op. cit., p. 269-275, 289-291; Berger deXivrey, Memoire sur une tentative d'insurrection organiseedans le Magne de 1612 a 1619 au nom du duc de Nevers inBibliotheque de 1'Ecole des Chartes, 1840 1841, p. 532;Miklosich si Muller, op. cit., III, p.269 si urm. ; G.Fagniez,Le projet de croisade c'e 1612 1625; le Pere Joseph etRichelieu in Revue des questions historiques, XLIV, 1889, p.441 si urm. ; studiul nostru, Un conseiller byzantin deMichel le Brave: le Metropolite Denis Rhalis Paleologue,in Bulletin de la section historique de l'Academie Romai-ne, 1920, p. 98 si urm.; nota d-rei Elvira Georgescu, inRevue historique du sud-est europeen, XI, 1934, p. 337-341.

108. Vezi si Daskalakis, op. cit., p. 49 si urm. De asemenea oscrisoare italieneasca scrisa cu litere grecesti; ibid., p. 52,n. 1. Cf. ibid., p. 53.

109. Vezi Buchon, op. cit., p. 299.110. Vezi studiul nostru Aventuriers orientaux en France au

XVI-e siecle, in Bulletin de la section historique de l'Aca-demie Roumaine, XVII, 1930, p. 9.

111. Buletinul citat, p. 75-76.112. In 1527 i se propunea ducelui de Savoia, ca preceptor al

fiului sau Ludovic, un arhiepiscop de Rodos, care sa-1invete limba greaca, din care se trage latina (Zucchi, inMiscellanea di storia italiana, publicate de Reale Depu-tazione sovra gli studi di storia patria per le antiche pro-v incie e la Lombardia", XXII, Torino, 1933, p. 31).

113. Miklosich si Muller, Acta et diplomata graeca, III,p. 266-267, nr. XX. Mai vezi p. 267-269, nr-ele XXI-XXII.

114. Ibid., p. 269, nr. XXI.115. Ibid., p. 274-275, nr. XXVII.116. Ibid.117. Crusius, Germano-Graecia, p. 1: ita to hodie ab impiis et

immanissimis barbaris plane oppressam ex animo deplo-randum est. Non amplius ibi liber spiritus ducitur: nul-lae scholae, nulla eruditio est; nulla vetera ornamentaamplius; difficulter tributum quod pendunt corradunt;pro salvifico Christi evangelio execratum Alcoranumhabent; ubi quondam vox Basiliorum, Nazianzenorum,Chrysostomorum oracula Dei sonabat, ibi nunc Deoinvisi Mahometi sacerdotes boant".

118. Ibid.119. Turcograecia, prefatg (unde e vorba si de Atena marginita

la citeva colibe de pescari).120. Prefata citata.121. Optandum quidern

et florere"; ibid.122. Vezi si Gerlach, op.123. Ibid., p. 324.124. Vezi Crusius, Germano-Graecia, p.

fiicelor59 si urm., 156-157,

228. Da nume bizantine sale: Pulheria, Eudoxia,

esset graecum imperium adhuc starcit., p. 363.

40

Theodosia, Theodora; ibid., p. 113. tie c5. la MunteleAthos exist& o biblioteca, p. 158.

125. Ace lasi, Turcograecia, p.. 48 si urm., 58, 59, 63, 489-490.

126. Ibid., p. 1 si urm. (cu un frumos portret de imp5.rat).127. Ibid., p. 516-522, 534. Cf. Gerlach, op. cit., p. 304.128. Crusius, op. cit., p. 204.129. Vezi J. Mathorez, Les strangers en France sous l'ancien

regime; Histoire de la formation de la population francaise.I. Les causes de la penetration des strangers en France. LesOrientaux et les Extra Europeens dans la population frau-caise, Paris, 1919. Cf. studiul nostru Aventuriers orien-taux en France au XVI-e siecle, p. 1 si urm.

130. Un Gheorghe Diassorinos in insula Chios; Miklosich siMii ller, op. cit., III, p. 263.

131. Crusius, loc. cit., p. 247.132. Vezi Ghedeon, loc. cit., p. 529.133. Ibid., p. 58.134. Miklosich si Muller, op. cit., VI, p. 281-282, nr. CXXIV.135. Ibid., p. 267-268 (cf. si p. 302). El avea un coleg ca e-

xarh, ca sa, viziteze si Rodosul; ibid. Naxos pri-mea pe mitropolitul Cezareii; ibid. hi bateau joc de lirn-ba, pe jurnatate latina, vorbita in insula, cu ivtpd5ca;ibid., p. 268. Miconos facea parte din acelasi cerc de vizi-tare pastorale; ibid. Cf. ibid., p. 273. - Pentru manas-tirea Exochoriani, v. Ghedeon, loc. cit., p. 533.

136 Vezi pe o insemnare a lui lasata la Ulm: laxof3og Bacrat-x6g, &anemic Ektou xai gape t? Dipou, ircrcsbc xai xennic7raXcurIvoc.Cuvintul 13cicaucog"sa nu fie oare simplul adjec-tiv: imperial"? Cf. Revista istorica, X, p.26 si urm., XVII,p. 24, 33 si urm.; XIX, p. 207-208.

137. Theodosie Zigomalas ii da si acest nume; Crusius, op. cit.,p. 248. In Transilvania, chiar sasii 11 numeau astfel;ibid.

138. Ibid., p. 237. In general despre Despot", v. editia mea,Nouveaux materiaux pour servir a l'histoire de JacquesBasilikos l'Heraclide, dit be Despote, prince de Moldavie,Buc., 1900; studiul lui Hans Petri, in Memoriile Acade-miei Ronikne, seria III, torn. VIII, 1: Relatiunile luiJakobus Basilikos Heraclides, zis Despot-Voclet", cu capiiReformatiunii, alit in Germania cit in Polonia, precum

propria sa activitate reformatoare in principatul Moldo-vei ; articolul nostru citat, Aventuriers orientaux en Fran-ce; Coloman Szentmartoni, Despot 0 ungurii (in ungu-rete si romaneste), Odorhei, 1931.

,si

- $i

si

2Constantinopolul cel mare. Raliatii.Permanenta formelor bizantine

Cucerirea avea sa, schimbe caracterul Constantino-polului. Nu numai pentru a inlocui pe cei care azuseain timpul apa.r5,rii Si al ma.celului legal" de trei zile,dar pentru a avea o capita15, plina de lume, Mahomed alII-lea se gr5,bi s5.1i populeze din nou oraul cucerit.In privinta nationaliatii Si a religiei fu destul de ma.ri-n.imos: al5,turi de turcii colonizati, ca cei ce-1 preceda-ser5. la Duna.rea de Jos, el puse sa se aduc5, exilati",surghiuni" greci de la Agatopolis, din Mesembria, Selim-brial, Heracleea, Panidos, Orestias, piny i din Adriano-pol i din multe alte locuri", d5.ruindu-1e case, fiec5.-ruia dupa, tagma lui": pe un pret de nimic cumpa.rare fal-nice propriet5,ti2. Dupe trecere de peste un veac, sulta-nul turc refacea opera lui Constantin cel Mare. Numi-rea in.s5,0i a unui patriarh ar fi fost, dup5, spusele unuigrec din secolul al XVI-lea, determinate de dorinta a-ceasta de a repopula oraFil decazut sub Paleologii pri-mejduiti i sa.raci3. Dupa fiecare cucerire avu loc un noutransport de coloni, ca cei din Lesbos i Foceea4. S-auadaus apoi greci i latini de la Amastris (Samastro) Sidin Caffa, luata. cu asalt in 14755, apoi oameni din Tra-

42

pezunt9 si din Eubea, anume din: Ftelion, Gardiki, Chal-kis7, din cetatile moldovene ale Chiliei si Cet5,tii-A1be9,si in urm'a chiar din Siria, Ungaria si Polonia9. Fur5.atitia oameni nedeprinsi cu clima, incit pe la 147519 aizbucnit o molim5. Intre dinsii. Mestesugari si alti locui-tori din Tabriz aveau sa se adauge. Aici, in mijlocul aces-tor not veniti, merse s5.-si stabileasc5. Scaunulli la Pamma-karistos, in vechea manastire de Calugarite, patriarhul.

In acest ma'ret oral al Constantinopolului imperial,pfadat, dar citusi de putin ruinat, in care fosta resedintaa patriarhului devenise monetaria impa'fateasc512,unde pe la 1591 se putea contempla Inca pe cupola SfinteiSofii Pantocratorul, Dio padre intiero , cum spune un Cala"-tor italian13, se vedea Inca manastirea Manganelorm, Stu-dion, cea plina de fresce15, Sfinta Teodosia, devenit5.Daul-giami16, Sf. loan, inchisa din pricina vecina'tatiiunei moschei.17, Sf. Nicolae", Prodromul si Aetos, cea rui-nata, plina si ea de fresce, Petra, manastirea Pantocra:torului, biserici care de la Inceput deveniser5. moschei19.

Dar pentru crestini, aproape de noua patriarhie eradac5, nu Sf. Ioan al Maicilor7 linga Sf. Nicolae

de la mare21, linga, Studion, Sf. Teodor, bogat zugfavita,cu capiteluri corintice, podit'5, cu mozaice inf5.tisindanimale si flori72, Sf. Eufemia23. Cei de la Galata mergeaula biserica Chrysopighiei24. Gerlach descrie slujba carese oficia, cu corul de copii, condus de dascal. Se pomeneaunumele tuturor patriarhilor si se cerea pomana pentru ceistrimtorati25.

In Imprejurimi, bisericile mai cunoscute erau: cea aSf. Paraschiva, la Haschioi26, unde locuia patriarhulMitrofan27, cea a Sf. Pantelimon la Cuzgunciuc28, cea aSf. Dumitru79, a Sf. Constantin, in satul de caramanlii,care-si uitasera limba30, a Sf. Mihail31. Au mai fost ci-tate si altele, deseori inchinate" Locurilor Sfinte detrei continente in care se aflau ortodocsi, la Ciub-Ali,la Palata, pentru slavi", la Balina, la Sarmasichi, laSalma-turuc, la Belgradul Constantinopolei, la Psama-theoi, la Hexi-marmara, la Kontoscalion, la Tatabuloi,la Besictas, la Ortachioi, la Curii-Cesme, indragit5.", maitirziu, de fanarioti, ca si Arraut-chioi, la Bebec, la Bal-

43

si

ta-Liman, la Neochorion32, dar unele sint numai dintr-adoua jum5tate a secolului al XVII-lea.

M5n5stirea Studion ajunse cartierul armenilor, care,fiind uneori giuvaiergii bogati.33, pl5teau sultanului chiriede o mie de ducati pe an34. Marea biseric5, a Sf. Gheorghe,cea mai frumoas5, dup5. Sf. Sofia, le ramasese 1or35. Epis-copul armean lua loc in procesiuni indata, dupa cel ecu-menic, si cu prilejul circumciziunii unui print Mahomed,s-a putut inf5,tisa cu optzeci si sase de preoti si dou5, sutepatruzeci de credinciosin.

Patruzeci de mii de evrei locuiau intre zidurile capita-lei, dupa un veac de la cucerirea ei, in partea dinspre Bos-for, traind din corner si mestesuguri. Deseori medici, ei sepricepeau si la astrologie37. Cartierul for arsese, dar fu in-data refacut, in conditii mai bune38. Num5rul for spori incurind cu maranii siliti s5 p5raseasca,' Spania, in veaculal XVI-lea. Pe aCeeasi vreme cind don Jose trimitea inMoldova yin de Malvasia, cumparat in Cretan, Ester,zis5, Chira, prietena mamei sultanului Selim al II-leasi confidenta celei a sultanului Mahomed al III-lea ajunsevames5," a Imperiului, si cum se ba.nuia c5, ar fi batutmoneda fals5, fu ucis5 de spahii, cadavrul ei ars, iar buc5-tile expuse ; de acum inainte li se porunci evreilor s5.renunte la luxul for si s5, poarte mereu tichia rosie". Cutoate acestea, evreii r5masera amestecati in viata constan-tinopolitan5, si mai marii Imperiului cereau, in caz deboa15., sa fie ingrijiti de hekimii 1or41.

Nepotul, prin ca'satorie, al doilei Gracia Mendez, fos-t5. Beatriz de Luna, don Jose Miquez, duce de Naxos,seful unui grup de cinci sute de emigrati42, restauratorulTiberiadei, era, alkturi de un Bendus, un Solomon, unadintre personalit5,tile cele mai de vaz5, din Imperiu. Sul-tanul Selim, dup5 ce-1 facuse mutefariaka", ii daduse,pe cind avea monopolul vinului, douasprezece insule,printre care si Andros".

Calatorul german Dernschwam ni-1 prezint5, p5,zitde ieniceri, slujit de servitori adusi din Spania, cu bar-buta lui ascutit5" iesind din faldurii vesmintului dematase, garnisit cu hermina. El retinea la mas4 pita laoptzeci de persoane si Linea, pe cheltuiala lui, spitale. So-

44

tia sa pe care o luase in c5.sktorie cu vilva mare, invitind3 000 de persoane, era fiica senorei Mendez". Va fi vor-ba ceva mai departe de modul in care intelegea el s5. fieduce" si succesor al vechilor printi venetieni.

Ace Iasi Dernschwam, care cunoscuse pe bogatul Sa-muil, socoteste num5rul evreilor Ia Constantinopol, in1553, la 15 035 de insi, far. femei si copii, pe ling. alti20 000 la Tesalonic. Descrie si el pe v5.duva lui DiegoMendez, pe care ea it inmorminteaz5. la Ierusalim, si alea'rei frate, stabilit la Anvers, se numea Francois, adau-gind ca devenise foarte bogatA vinzind grine, ling si pi-per.

Greci din Caramania, vorbind turceste, formaulaolalta un grup important47.

Num5,rul sirienilor, neorganizati, al arabilor va ajun-ge indata," foarte mare".

In sfirsit, nimic nu se schimbase in felul de-a hal alitalienilor, deveniti in curind statornici levantini. Ma-homed al II-lea le confirmase o larga autonomie, a douazi dup5. cucerire49. Ca.tre 1580, ei aveau la Galata mai multebiserici: Sf. Francisc, Sf. Benedict, Sf. Petru, Sf.Gheorghe, Sf. Fecioar5 Sf. Ana, Sf. Clara, Sf. loan".Procesiurtile ,rau nestinj6n,ite51. Se ducea o via in carenu lipseau vechile datini apusene. Cu toat5, diferenta,foarte clar5 pe care o stabilea fat5, de greci credintafor catolick cu toate excomunie5rile grecesti indreptateimpotriva cununiilor mixte52, c5.satoriile greco-latineerau destul de dese. Se g5.seau la Pera spune un c415.-tor german, tot felul de plUeri si de distractii contramelancoliei si a tristetii"53.

Reprezentantul cretanilor la Galata, Leonin, avea,pe la 1570, destu15. trecere pentru a impune pe unul din-tre ai sai pe Scaunul metropolitan vacant al Filadelfiei54.

Uneori se incheiau c.satorii intre persoane care apar-tineau unor confesiuni crestine diferite. C5,tre jum5,ta-tea veacului al XVI-lea, un venetian scrie: barbatultr4ieste dupa moda frinceasck iar femeia dupa cea gre-ceasc5 dupa vechile datini, si aceasta e pricina pentrucare nu e niciodatl intre ei bura pace si iubire"55.

45

In Pera de la sfirsitul veacului al XVI-lea era si ocolonie de occidentali, francezi, un senior de la Plan-che, germani, sasi din Ardeal, ceasornicari, armurieri,cutitari56. Pictorul cel mai bun era un francez57. Un bas-tard de doge venetian, Aloisio Gritti, prieten cu sultanulSoliman, visa la tronul Ungariei; cutezajorul aventu-rier care, vorbind turceste si greceste, taia cu turciica un turc si ca un crestin cu crestinii", purtind pe capullui zAnatic o caciula, ungureasca,, fusese tinta atentieigenerale cu citiva zeci de ani mai inainte58: in jurul sauera un capugi, un chehaia si o mie de insi, dintre carecinci sute de robi, slujeau in seraiul lui, ce cuprindeaBase sute de cai. Ca marii greci" de mai tirziu, el luasein arena,' veniturile Imperiului, impreura cu v5.milede la Gallipoli si Angora, c4patase beneficiul unui epis-copat din Ungaria, astfel incit avea aproape o sut. demii de ducati pe an la dispozitia capriciilor sale. Fiicalui, Marieta, desp5,rtita. de un Cicogna, se c5.4tori cu unpretendent la tronul Moldovei. Pe vremea aceia, vizirulera un grec, Iunus56.

In naratiunea spanio15." atribuit'a lui Cristobal de Villa-lOn60, populatia Constantinopolului la sfirsitul veacu-lui al XV-lea era prezentata astfel, dup4 listele oficiale:40 000 de case de crestini, 10 000 de evrei, 60 000 deturci. Pera are 4 000 de case; 10 000 de case de greci sintin imprejurimi.

lath,' unul din actele prin care Mahomed al II-lea, le-gindu-se printr-un solemn juamint, indeamna., in urmaofertei acute de ei unui aga turcesc, pe citiva dintre no-bilii care sta;tuser5. ping in ultima clip5. in preajma pre-decesorului s5.u, sg. se inapoieze acas4: seniorul Sphran-ties (Phrantzes) cu toti ai sai, seniorul Manuil Raul cutoti ai sai, seniorul Dimitrie Lascaris cu toti ai s'5.i siDiplovatatzes, Kavakes, Pagomenes, Frangopulos si Sgu-romali", pe care-i vom g5,si, un veac mai tirziu, inMoldova si Mavropapas si Filantropenes si Petro-Bua", albanezi si toti cei care vor voi s'a, vinr61. Ela folosit pe un arhitect bizantin, Christodulos, d.ruia i-adaruit un intreg cartier, aproape de biserica Mugliotisa62.

46

Dintre vechile familii, au fost deci unele care s-au ti-nut mai mult sau mai puti,n la o parte, dupa cucerire-S-a intimplat chiar ca Manuil, fiul despotului Toma, sfa.-tuit de prietenii sai Mangafas, Contos si un anume Nico-lae, a parasit Roma, locul de retragere al familiei sale,pentru a se prezenta sultanului. El obtinu de la milalui Mahomed paminturi la Siretion, la Ampelition sio roga, pensie de o suta, de aspri. I-a mai daruit si doirobi si data roabe frumoase si de la tiitoarele acesteaavu el doi fii, Joan si Andrei". El isi va sfirsi zilele inacest sagas onorabil63, si nu ca refugiat in Ungaria64.Primul dintre fiii sai a murit crestin, si i s-a ingaduitsa fie inmormintat la Pammakaristos68, in timp ce cela-lalt, chemat la curtea sultanului Selim, lua numele deMahomed.

intre acesti membri, ramasi crestini, ai vechii aris-tocratii bizantine, Teodor Spandugino Cantacuzino ci-teaza pe serenissimul domn, seniorul Manuil Paleologul,despot al Greciei, care avea dreptul, neingaduit ori-carui senior al Turciei" de a se aseza in serai linga birou-rile tefterdarului", in capul pietei, intr-o loggia facutadin marmura cea mai finr". Aiurea, despre acelasi:nimeni, oricit de insemnat ar fi el, nu cuteaza, sa se ase-ze alaturi de cortul imparatesc, ci famine ceva mai lao parte. E drept ca cel mai apropiat dintre toti pe vremeasultanului Baiazid, cum pot spune ca am vazut si eu,era despotul Manuil, pe care, desi crestin si de natie cres-ting, imparatul voia totusi sa-1 stie respectat de totisi tinut in mai mare cinste decit oricare alt senior"67.

Un Matei, fiul lui Pavel Asanis, care semna si Paleo-logul", sotul unei Eudaimonoiani68 a trait o vreme pelinga despotul Dimitrien al carui nepot era, prin mama,dar cind sara'cia a risipit curtea acestuia, el a murit desuparare, sotia lui despina", si fiica sa, al carei vesminta devenit un sacos in biserica patriarhala, urmindu-1 inmormint78. Si totusi sultanul, vazindu-1 mergind pe jos,ii daruise un cal, imbiindu-1 sa intre in corpul saude garda.

Din Trapezunt au venit un Kabazites, marele mesa-zon" al acestui imperiu si nepotul lui Zagaris, un Paleo-log, al ca'rui var, fiul unei alte fiice a lui Zagaris,

48

stability in Serbia, devenise pasa Mahometn. Era proto-vestiar. Bigam, si dorind sa capete binecuvintareapatriarhului Ioasaf I pentru ca's5toria lui cu fiica duce-lui Atenei, el aduse astfel caderea capului Bisericii72.Era un om priceput in minuirea arcului si patimas lajocul cu zarurile, intr-atit incit a murit in timp ce juca.

Un alt grec din Trapezunt, Gheorghe Amirutzi, s-alepadat de lege, cu fiii sa,1 odat5,73.

Un grup intreg de renegati se inchegase la serai sihotara in voie de patriarhie74. Fiul lui Gidos (de la Guy),

numit astfel sub influenta Lusignanilor Paleologideveni beglerbegul Has-Murad, ucis in marea lupta im-potriva lui Uzun-Hasan". Skanderbeg, fiul lui Amiru