knw\ IV Arad, Marţi 1|14 luHe 1914. Nr. 142 ABONAMENTUL

Pe na an . . 28.— Cor. Pe jumătate an 14.— „ Pe 3 luni . . 7.— „ Pe o lună . . 2.40 „

Pentru România sl străinătate:

Pe un an . 40.— franci T e l e f o n

pentru oraş şi interurban Nr. 750.

ROMANUL R E D A C Ţ I A

91 A D M I N I S T R A Ţ I A Strada Zrinyi N-rul l/a

INSERŢIUNILE se primesc la admini­

straţie. Mulţumite puMice şi Loc deschis costă şirul 20 fii. Manuscrise nu se în-

napoiază.

Ajiiige cu bocetele! ...Iimomentele de zăpăceală,

ştiut e, că poporul român doine­şte, a<ă se boceşte. Deocamdată gazet« române din Transilvania bocef Şi blastămă nleîndurarea ceruh. „N. Rev. Rom."

Vestea atentatuludela Serajevo a fost primită cu diferite senaente la diferitele nea­muri şi grupări de irefese politice în Euro­pa, iar urmările lui i fost calculate în fel şl chip.

Presa din Germait, — spre lauda Ger­maniei fie zis, nu tcnaâ cea mai serioasă, — găseşte că triplaJanţă nu mai are rost. Constatarea aceastaá îndemn Germanilor realişti, cari spuneai? până acum, că tripla alianţă eiO iluzie, şi iîneaz de conflict Ger­mania se va trezi cto gravă deziluzie, să iz­bucnească fără jena„Git das er tot ist!"

Presa rusească miaică. Presa franceză jeieroasă. Presa italiană «ces engleză vorbesc, a-

cademic dar cu mită sguranţă, de o apro­piată parcelare a roţrahiei.

Presa sârbeaseâiiprâ, p r o v o a c ă ţ>i a m e ­ninţă, asemenea zne/b: „mondiale" din Vie­na şi din Budapest iispirate de guvernele lor, sau de prosti priprie. In oraşele ma­ghiare, chiar şi în .ţaml nostru, lumea ma­ghiară s'a pus pe tefiri, la vestea atentatu­lui. Scenele din pa.|nsntul budapestan sunt cunoscute.

Presa românesoă din Ardeal, Ungaria şi Bucovina — b c ^ J ) .

Pe cât de scàtofà sunt accentele presei

germane, şi frivolitatea presei sârbeşti şi a parlamentului „maghiar", pe atât de nebăr-băteşti sunt bocetele întrunirilor şi a presei noastre. O singură scuză mare au de: firea espanzivă şi sinceră a rassei române.

* Dar bocetele noastre trebuie neapărat lă­

murite; almintrea s'ar părea, c ă noi ne-am perdut capul cu desăvârşire, şi c ă am des-curajat şi nu mai ştim ce să facem.

Nu-i aşa. N'am descurajat şi nu ne-am pierdut firea. Ştim foarte bine ce avem de făcut; calea, pe care avem să urmăm, stă luminoasă înaintea noastră.

E o cale cunoscută. E calea cea veche. Atentatul delà Serajevo, a adus el oare­

care schimbare în situaţia noastră de azi? N'a adus nici o schimbare. Dacă poate fi vorba de schimbări, atunci numa'i aşteptă rile noastre din viitor au suferit o simţi­toare atingere. Dar situaţia de azi rămâne aceiaş, şi, rămânând situaţia, rămâne .şi ati­tudinea noastră în şi faţă de ea.

N'avem decât să continuăm cu armele de luptă de până acum, pe terenul de luptă; pe care ne-am răsboit până azi.

Să nu vorbim deci de zăpăceală, de per­dere de cap, de neorientare. Am ajuns la răspântie, şi trebuie să alegem: la dreapta sau la stânga? Nu. Umblăm pe-o cale veche, pe-o singură cale, pe care am străbătut'o de jumătate, poate am străbătut'o aproape chiar întreagă. Mergem pe aceiaş cale, înainte!

Ar putea fi vorba de-o schimbare a situa­ţiei, dacă în urma atentatului s'ar face o schimbare în sistemul de guvernament, în­spre mai rău. Decât o schimbare în spre mai rău n'a urmat şi nu va urma. De una, nu, pentrucă mai rău decum e, nici c ă se mai poate. De alta, nu, pentrucă astăzi oricare politician maghiar, oricât de şovinist şi de necopt ar fi, îşi dă seama, instinctiv sau prin raţionament, că o politică de opresiune ad extremis înseamnă accelerarea terapeutică a descompunerii! Şi asta nu o vrea nici un po­litician maghiar, căci prin descompunerea monarhiei noi, Românii şi slavii, pierdem foarte puţinT Germanii pierd cevaş mai mult, Maghiarii însă pierd — foarte mult, pierd totul. Károlyi, Justh, Andrássy, Tisza et tutti quanti, ştiu foarte bine, că dacă diplo­maţia europeană vorbeşte azi de monarhia austro-ungară ca de al doilea „mare bol­nav", de Ungaria independentă şi împilatoa­re va vorbi la capitolul mortalităţii infantile...

Iată de ce opoziţia maghiară se lasă bu­curos înfrântă, iată de ce, astăzi politicianii maghiari, rând pe rând, devin dualişti „con­vinşi", şi iată de ce, ca mâne, cu siguranţă se va găsi un partid maghiar, nestrăin de ideile federaliste. Instinctele popoarelor deş­teaptă în mod biologic, decd în mod fatal, o politică de conservare. Iar dacă nu?...

Pentru aceste motive nu trebuie să pri­mim serios ameninţările lui Tisza, etalate în ultimul consiliu de miniştri, despre care ne vestea scrisoarea din Viena, publicată în nu­mărul nostru de Sâmbătă. Tot pentru aceste motive nu este iertat să ne lăsăm ademeniţi de politica, ce urmează guvernul Tisza faţă de noi, în vremea din urmă, politică care

Dani i Puschila. •' Dr. O. Ghlbu.

Numărul ultim «„Convorbirilor, literare" a adeverit svonul r lpe care l'am auzit acum

vre-o două săptă^a în satul meu naital, în Sălişte. In adevăf limitru Puschila, tânărul profesor delà Buwfcti nu mai e printre cei vii..., I

D. Puschila eofinar din Sălişte. Copil de oameni săraci, arfeu fost siliţi să emigreze din satul lor, 'ulrila a părăsit SăJiştea la vârsta de 7—8 aricurând după ce intră în şcoala primară i sşilui său, de c a r e a rămas leeat sufleteşte pâ ! la moarte. In Bucureşti unde nărinţii aeai » situaţie foarte modestă, Puschila a urmt 1: ul, îndurând lipsuri peste lipsuri, de car în nu s'a plâns nici când. Vara, in vacaţă , mia uneori să-şi revadă satul şi puţinei renii, cari .n'au emigrat. Printre noi „stdtnT de acum 10—12 ani a-panţia lui Pusfctf trezea totdeauna simpatii sincere şi ami*ija lui a rămas vie printre toţi cei de-o sein cu e\

L a 1905 s'a i r i s la universitatea din Bu­cureşti, secţia feoficâ. Cine nu-i cunoş+ea mai de aproapeci n'ar fi bănuit de câtă în­ţelegere şi de c f r â v n a era capabil acel Mi­tas plăpând, cigţ; tăcea totdeauna impres'a de slab hrănit. Mr n'a trecut un an şi profe­sorii lui l-au gf"

Şi-a terminat apoi studiile universitare ţi a luat o catedră la nu ştiu care liceu, unde a funcţionat vr'o 2—3 ani. In acest timp a con­tinuat să lucreze pe terenul filologiei, afirtnan-du-se ca un muncitor original şi metodic. „Do­tat cu cel mai desăvârşii spirit de observaţie, capabil de concentrare sufletească într'un grad superior, Puschila a fost cel mai distins elev al universităţii din Bucureşti în ordinea pre­gătirii filologice în domeniul romanic şi ger­manic", — după cum zice d. D. Stefănescu în „Convorbiri literare" (pg. 579 a. c.) n'a fost mirare deci, dacă ministerul de culte şi instruc­ţie l'a luat delà catedra sa pe acest tânăr, care c e e drept publicase până aci abia un studiu în „Anuarul de Geografie" şi ceva în „Convorbiri literare", — şi l'a trimis să studieze mai de­parte, la Berlin. In capitala Germaniei tânărul filolog a lucrat mai mult pentru pregătirea Iui metodică, decât pentru a se întoarce cu lu­crări gata. Dar iată că, tocmai când se apro­

pia de sfârşitul studiilor sale strălucite, trebuind să se întoarcă pentru câtăva vreme în ţară, în orum „la graniţă, o întârziere neprevăzută, — frigul, — o pneumonie grăbită" — îi pune c a ­păt zilelor...

L a locul prim „Convorbirile literare" din Mai a. c. aduc un studiu postum alui Puschila despre „Furca de tors". Ê o lucrare, care va păstra numele tânărului ei autor de abia 26 de

ani, printre reprezentanţii cei mai devotaţi ai ştiinţei româneşti.

Dormi în pace, scumpe prieten! Amintirea ta va rămânea între puţinii cari te-au cunoscut şi iubit.

Sibiiu, 27 Iunie 1914.

Sonet Am străbătut şi eu de-aiung pământul In goană oarbă după fericire, In suflet pară, iar în gând neştire, Pornit să-mi aflu prada sau mormântul.

In calea mea intrat-am tn palate Strălucitoare, pline de lumină $i în bordeie scunde, în ruină; Bătut-am căi pustii şi neumblate.

$i m'am întors la vatra mea uitată $i inima-mi stătea să mi se spargă In van căutând norocu 'n lumea largă.

Şi istovit de drumul lung. De-odată Un Hor năpraznic îmi trecu prin vine... Şi-atunci aflai-am fericirea 'n mine.

Ioan Al. de Lemeny.

I 'r

À £2 „ R O M Â N U L "

mai dă, şi mai lasă, dar nici nu dă şi nici nu lasă. Tulbureala asta, de nu ştii ce e în rea­litate, opresiune sau libertate, e cea mai o-portună politică guvernamentală, în timpu­rile de criză europeană. Dacă ne vom lăsa mulcomiţi cu atât, e vai de noi. Dacă însă vom provoca lămurirea situaţiei, — provo^ care demnă dar hotărâtă, negreşit! — ea nu­mai înspre binele nostru se poate lămuri.

Se va isca o tulbureală complectă, o ba­bilonie modernă, însă în scurtă vreme ele­mentele se vor alege. Nămolul se va aşeza la fund, iar apa va curge, liniştit şi limpede, deasupra. Ca să trecem la realitate delà fi­gurile poetice: noua monarhie, curăţită prin o furtună, pe Maghiari îi va reduce la rolul ce h se cuvftne, iar nouă numai înălţare şi în­tărire ne poate aduce.

Cu „Fortwursteln"-ul de până aci nu mai merge! f *

Cât e pentru nădejdile noastre în viitor, da, e adevărat, am pierdut mult, prin aten­tatul delà Serajevo.

Totuşi, să precisăm: Nu nădejdile ni le-am pierdut, ci punctul

iix, de care se legau ele! Nădejdile de mai bine există şi după a-

tentat. Există şi ne păstrează toată puterea sufletească. Fericitul în Domnul moştenitor, Francise Ferdinand de Este, dădea oarecare siguranţă, oarecare valoare concretă — nu şi tot atâta realitate — nădejdilor noastre. Ni se părea că ştim, nu numai că simţim, ce mari schimbări se pregătesc, ce mult bine ne aşteaptă pe urma acestor schimbări. De a-cuma nu ni se va mai părea că ştim, de simţit însă vom simţi atât mai intensiv, marea prefacere, ce trebuie să regenereze încurând şi temeinic bolnavul organism al patriei noastre maştere.

Arhiducele, răpus mişeleşte, era simboiul acelor mari prefaceri mântuitoare. Simbolul a dispărut, dar nevoia adâncă, pe care o în­făţişa, nu poate fi distrusă nici de bombele lui Cabrinovici, nici de browningul lui Prin­cip, nici de discursurile narcotice ale contelui

Tisza! Nevoia marilor prefaceri vecueşte în mulţime, şi după dispariţia celui ce le simbo­liza, ca o icoană adorată. Vecueşte, dospeşte, şi se apropie de timpul, când va trebui să dea roadă. -,

Evoluiază şi dinastiile, nu numai popoa­rele] Spiritul timpului operează nu numai în psihologia mulţimelor, ci şi în psihologia re­gilor! Iată cum se va face, de arhiducele Ca­rol Francise Iosif, deşi la fire un adevărat moştenitor al veneratului nostru monarh de azi, al lui Francise Iosif, chemat la vremea sa, în fruntea trustului austro-ungar, se va dovedi un evlavios moştenitor al lui Fran­cise Ferdinand, al cărui elev şi prieten a fost, şi al cărui testament politic va avea să-l eze-cute.

De ajuns deci cu bocetele! Planşetele noastre isvoresc din durerea şi din alipirea slugei credincioase, dar cine le vede, crede că isvoresc din desnădejde.

Aşteptarea încordată — durere, aştep­tare, în loc de muncă încordată! — fac ca isbucnirile durerii să fie spasmotice. Să fim mai bărbaţi. Să ne urmăm cărările.

S'a lăsat noaptea pe calea apucată? Am obosit de încordare? Să poposim câteva cea­suri, să ne punem la odihnă, niţel, ca mâne-zi să putem mâneca — des de dimineaţă!

DIN A L E HODOROGULUI. Ni se scrie: L a înfiinţarea episcopiei celei ungureşti s'a produs o ură şi nemultămire nemaipomenită în sufletele tuturor Românilor, s'a produs o ade­vărată revoltă în inimile acelora, cari au tre­buit să primească acest cal troian, deşi nu l'au dorit. S'a pornit o adevărată luptă, care şi-a luat sfârşitul cu procesul monstruos din Săt-mar. Durere, că s'a stins lupta chiar în mo­mentul când ea trebuia să ia proporţii mai ui­mitoare şi hotăratoar». Şi pentru t e ? r e n t r u -că ne-au désarmât ai noştri, trimbitându-ne revizuirea. L a acest zvon am tăcut cu toţii ca peştele 'n apă — pentrucă am sperat, am vi­sat la revizuire. Acum însă ştirile cele mai nouă ne răpesc toate nădejdile. L a Dobritin se iac cvismintiri destul de categorice chiar şi organizarea, împărţirea diecezii în protopo­piate, e o clasică dovadă. Planul e gata!

Ce e mai dureros însă că la toate aceste

La moartea lui Mihail Eminescu. r~ De Petru Vulcan.

A fost isvorul limpede de lumină, de iubire de neam, de patriotism fără prihană, de slăvirea t re ­cutului; a fost Orner al! Hmbei române, pe c a r e ne-a redat-o „ca un fagure de miere — limba veche si înţeleaptă"; a fost poetul filosof, care a simţit, a iu­bit, a cântat şi-a suferit pentru toti; a fost inima cea mai nobilă, inteligenta cea mai sclipitoare, ge­niul nostru cel mai de prêt.

De aceea, noi generaţiile, cari ne-am adăpat la isvorul simtirei Maestrului, avem nu numai admi-ratiune pentru opera sa, ci şi o dragoste sfântă c a pentru un mucenic al neamului c a r e a fost printre noi şi orbi nu l'am văzut, ne-a. grăit într'o limbă dumnezeiască şi surzi nu l'am auzit, căci pe atunci noi construiam gări şi de sgomotuli ciocanelor nu se auzia cântecul Maestrului, vorba dlui A. Vlăhută, demnul său succesor.

Moartea lui Eminescu m'apucă în grădina Bi-bescului, vechiul şi primitivul parc al Craiovei, (15 Iunie 1889), unde veneam să preparăm examenul clasei a V, în calitate de elevi ai liceului Carol I, din acel oraş , subsemnatul, Opran P o t â r c ă , a c ­tual inginer al C. F. R., Iancu Panaitescu, actualul director general al poliţiilor şi siguranţei generale a statului, Tudor Samitca, magistrat Ia curtea de apel din Par is şi Dr. Bönchis, fruntaşii clasei noa­stre. Mi-aduc aminte ca acum. In ziua aceea pre­param istoria. Eu mă retrăsesem pe malul heleşteu-lui, când un piciu de copil începu să strige cu vo­cea lui stridentă:

„Universul" de azi cu moartea poetului Emi­nescu!

Vestea aceasta mă năucise. Am închis pe loc istoria ale cărei pagini nu

mai eram în s tare să le înţeleg şi făcui semn vân­zătorului de ziare să vie să-mi dea „Universul".

Cu sufletul şi mâna tremurândă străbătui rân­durile cari vesteau tragica moarte a marelui poet.

Fiind singur pentru moment, căci fiecare din colegii mei îşi căutase o retragere ca să poată în­văţa istoria, pentru ca în urmă să ne ascultăm; simţii că ochii mi s e împăiejenesc de lacrimi şi am plâns ca un copil ce eram între străini, lipsit de mângâierea familiei, lipsit de cer şi de pământ, înconjurat doar de dragostea colegilor mei cari ţineau la mine mai mult ca la un frate şi din cauza suferinţelor morale care-mi brăzdase faţa, îmi zi­ceau „moşu" sau „bătrânu" nostru. Plângând m'a găsit colegul Panaitescu pe malul heleşteului şi la întrebarea lui repetată: „ce ai mă bătrânu meu de plângi", eu i-am întins ziarul să cetească zdrobi­toarea veste. Dintr'o aruncătură de ochi Iancu a ghicit rostul lacrimilor mele. El dete fuga de anunţă celorlalţi trista veste şi le spuse cum m'a găsit plângând pe malul heleşteului.

Veniră tăcuţi si într'o atitudine de resemnare lângă mine. Se uitau cuminţi şi îndureraţi la mine, care mă încercam zadarnic să-mi svânt lacrimile cu batista şi fără a îndrăzni nimeni să mă mai în­trebe ce am, mă imitau, jelind sărmanii mei colegi şi ei pe cel mai mare fiu al neamului nostru c a r e se stinse la ospiciul Suţu la vârs ta numai de 39 ani.

Tot eu am întrerupt tăcerea : — Băieţi, eu nu mai dau nici un examen; mă

Marţi, 14 Iulie 1914.

cooperează şt asesori conzistoriali românit A ceştia de mults'au împăcat cu calul troian, îi sufletele lor caidva revoltate a luat sălaş li niştea, supuneru, servilismul şi trădarea. Ls conzistorul din \M\q a . c. au participat IOAI^ MIHALCA (Jidfci, com. Sătmar) IQNATIî SZABO (Leta-irt;re, com. Bihor) şi B O E R I l din Săcuime.

Un triumviratadmirabil! Ne mirăm îndeo sebi de bătrânul peot Mihalca. II credeam ci mult mai tare, cr ieam că aparţine tabere noastre. Dar aşa s«vede, că cu bucurie s'a a-propiat de blidul cecu linte al episcopului Ml-klóssy.

Din hotărârile cnzistorului nu cunoaşte/r toate amănuntele, loarece preoţii noştri sus amintiţi de când setesc la alt domn sunt mai mistici şi tăcuţi. Atâştim, că dlui Mihalca mul-tă rupere de cap i-aoricinuit — până ce între cei trei teologi rom&i primiţi P r e a Veneratul Conzisjor l'a număiţ şi pe nepotul său. Mai ştiu, că vlădicul s'aieclarat, că bărbile preo­ţilor pot rămânea „nétinse", — dar despre su­fletele lor nu s'a deefrat Miklóssy—aşa se ve­de, că are bune che&ii... Fapta e cea mai bu­nă dovadă! — Corei

Ce scriu alţii: „la 2Junie v. — scrie „Flac"<^a" din Bucureşti — s'a infinit un an de când St. O. Iosif a închis ochii oen\ totdeauna. Dispărut din­tre noi aproape în moimisterios, pe când oştirea noastră se pregătea sciucerească noui glorii pa­triei, moartea lui Iosif aimas legată de însufleţirea cu care s'a făcut mobilarea si de biruinţele ace­lor vremuri de entuziastei eroism.

In accentele însnfleţorului său imn: „La ar­me!" s'a făcut mobilizeta si cu chemarea lui în inimi si r>e buze au jileciîncrezători in biruinţă si s'au întors mândri detibândă ostaşii noştri în campania anului 7971-

L a arme, cei de-uniinge şi de-o lege! L a arme, pentru nein şi pentru r e g e ! Când patria ne chiasă sub drapel Datori sunt toti copi ei ^'alerge, Să-I apere, să moarí lentru el1!

De aceea, Iosif a fost ş va rămânea pentru noi nu numai poetul delicat û „Patriarhalelor"', cântă­reţul duios al dragostei mericite, traducătorul abil al atâtor opere străine, dl seamă, ci şi barda) na-

reo**,} ^.rOfíaaitt.tftistul care a tăcut legă­tura trainică dintre literala noastră si clipele de glorie ale anului 1913. El el dintâi a avut intuiţia biruinţei ce ne aştepta. Dwadă: cu câteva luni în-nainte de mobilizare, el chtna. pe Români la fapte vitejeşti. Iar în timpul răfoiului. avântul lui a sti­mulat si a călăuzit entuziasma tuturor.

Azi când s'a împlinit n an delà tragica lui moarte, s'ar cuveni în seni de pioasă aducere a-minte să se aşeze, ca toata >ompa militară medalia „Avântul Tării" pe mormonii aceluia care a meri­tat-o cel dintâi. P. L .

duc la Bucureşt i ; thi să asist cu ori ce preţ la înmormântarea lui Eminesu.

Se priviră miraţi unul pe altul şi nimeni n'a îndrăznit nici să mă aprob1,, rifei să mă contrazică.

Voi vedeţi-vă înainte d lecţii, căci eu mă simt incapabil deocamdată pentu aşa ceva.

Mă duc la d. director S r i c er voie că vreau să plec la Bucureşti şi să răiin să dau examen la toamnă.

Am plecat lăsându-mi oietrii zăpăciţi în gră­dina Bibescului, iar eu m'ai dus glonţ în cance­laria direcţiunii liceului, une am găsit pe directo­rul nostru lucrând cu secretnl său la situaţia ele­vilor. Ii arătai în câteva cu:nte cauza ce mă adu­cea aici.

Ei mă priviră fix în ochişi cum prin aceste fe­restre ale sufletului cetiră eist petrece în mine, îl auzii pe director:

— Simţirea care te stăpâsşt, , te onorează şi pe dta şi institutiunea căreia aarţu. Insă e vorba de viitorul dtale, eu te sfătuiesisă te resemnezi, cum ne resemnăm şi noi, căci şi p nd ne costa moartea marelui poet şi cum vezi nu lezcrtăm delà datorie.

— Am înţeles die directe, fß aceea am venit să vă cer sfatul.

Mi-au strâns mâna amâ^oi î« semn că m'am pătruns de sfatul lor şi am nenit la Bibescu sa prepar examenul clasei a V.

Am promvoat aj 12-Iea dinii 4-lea cum promo­vasem în clasa precedentă.

Motivul? Obida care-mi stăpânea suteiul şi prin care nu

trecusem nici când am pierdutiărinţii, căci pe a-tunci eu n'aveam mai mult deci de trei ani.

Aşa a iubit generaţia noastrăpe Eminescu.

Ce este libertatea, d'lor? Este ea oare facul­tatea absolută de a face ce voim? Eu cred că nu; şi în practică teoria libertăţii nu poate găsi apli­carea decât atunci când mărginiţi pe cel tare, când îl împiedecaţi de a se servi de o absolută libertate. Trebuie să ne probaţi că nu am luat apărarea celui tare, trebuie să ne probaţi că nu lăsaţi pe cel slab dezarmat faţă cu cel tare; şl numai atunci ne veţi convinge că aţi formulat un principiu de o înaltă moralitate politică.

A invoca însă o libertate care vine numai în favoarea celui tare şi a crede că suntem apă­rătorii unui mare principiu, este o stranie ilu-ziune. Ştiu că nu sunteţi singurele victime aïe unor asemenea iluziuni. Ea se produce în multe părţi ale vieţii popoarelor. Luaţi de exemplu teoria liberului schimb.

Şi ea îşi dă aerul unui principiu liberal. Cart sunt însă ţările ce-l invoacă? Ţările acelea cart au monopolul industriei. Lor le place libertatea^ pentrucă'libertatea este namai:o armă în mâna lor în contra celor slabii

• Nu aţi înţeles că continuitatea istorică esté

una si cerinţele prattice ale fiecărei epoce este alta. Când vet' întreba, domnilor, conservatorii din Anglia dacú reneagă trecutul întreg al par­tidului lor, desigur vor răspunde că nu. Şi- când veţi întreba pe partidul liberal dacă ren. igă tre­cutul lui, va răspunde asemenea că nu. De veţi întreba însă pe liberalii şi pe conservatorii de astăzi din Englitera dacă vin unii cu ideile Iul Seymoor şi alţii cu ideile lui Hampden, desigur că un ,jiu" categoric va fi răspunsul lor. Fiecare epocă, fiecare generaţiune are misiunea ei ae împlinit; şi cât de mândră ar ii ea de trecut, da­toria W este. rând Sè pune la muncă, să lase amintirile istorice şi să ţină cornii de cèrinfetè prezentului.

m Clasele superioare sunt ca ploaia, ce, după

frumoasele cuvinte ale poetului, delà cer ne vine şi la cer se întoarce în eternă alterrare; clasele superioare din popor vin şi la popor se întord, tn eternă alter are; şi dacă po orul acela din care ieşim şi la care ne întoarcem e un popor sdravăn şi noi vom fi sdraveni.

Daţi-mi un popor care are deja în treptele de jos elemente puternice, în cari pe lângă cut-ful proprietăţii se desvoltă în mod cât de ele­mentar neatârnarea omului ce se administrează singur, şi puteţi fi siguri că însuşirile acelor cart se ridică din sânul lui pe treptele superioare ale societăţii vor fi de mii de ori mai înalte decât ar fi ieşit dintr'un popor slăbit.

• Dar un lucru nu depinde de apreciere, şl

acesta e adevărul. Ori ştii să-l apreciezi, ori nu ştii, el tot adevăr rămâne. Dacă ştii să-l apre­ciezi, mergi cu adevărul înainte, dacă nu ştii, el merge fără d-ta.

Unul din semnele semiculturii este lipsă de francheţi.

. • , ' " ' î - f Este In interesul chiar al coroanei să aibl

aface cu partide bine distincte, cu convicţlunt ce nu slăbesc. Măria Sa, când voeşte a reallz'a cutare sau cutare Ideie măreaţă, trebuie să ştie unde să găsească oamenii convinşi ce-i pot servi. A avea numai instrumente mlădioase poate să fie plăcut, dar este şi periculos, căci altfel se realizează un plan politic cu oamenii convinşi si altfel cu instrumente oarbe, cari se arată ne­trebnice tocmai când criza e mai mare. Şi vor­besc în interesul Coroanei, când amintesc un cuvânt ne care un om ilustru l-a adresat M Lu­dovic al XVI-len, zicflnd- Sire. on ne a'aninfo oue sur ce oui résiste". (Nu te rezemi decât pe ce tine.)

urmare nu putem noi aplica în mod violent idei­le moderne, cari in realitate ar putea aduce o comoţiune atât de tare, încât ar periclita chiar temelia pe care voim să asigurăm ideile mo­derne.

Ideia liberală este următoarea: în locul drep­tului divin s'a pus voinţa suveranităţii naţionale. Haţiunea noastră ne zice: avem, în numele unul principiu, o voinţă tiranică, în contra căreia md revolt; avem, în numele altui principiu, o altă voinţă tiranică, în contra căreia iarăş mă revolt. Eu admit supunerea la voinţa poporului, cu re­zerva insa că în orice moment să pot cerceta dacă acea voinţă nu este rătăcită, şi în numele ideilor conservatoare din lumea întreagă afirm că mă voi opune ei, atunci când cred că, ur­mând-o, expun ţara mea la pericole necalcula­bile.

Tare e acela care crede în ceva şi slab este altul. Slab e cine zice că mintea lui e mai pre­sus de toate legile şi tare e acel care, crezând într'o lege superioară, îşi oţeteşte caracterul prtn supunerea la o forţă ideală ce-i stăpâneşte pasiu­nile şi-l învaţă a domni peste alţii, pentrucă s'ă dominat pe sine.

Când România, cam virgina de orice cultura, s'a găsit deodată faţă cu civilizaţiunea occiden­tală, era firesc să nu înţeleagă întregul meca­nism şi întregul mers al acestei civilizaţiuni. Era firesc ca de multe ori să confunde cauza cu efectul şi să crează că imitând în mod super­ficial efectele, luând pur şi simplu formele cart te-a luat civilizaţiunea occidentului, noi aveam să ajungem la acelaş rezultat la care a ajuns Europa şi a uitat că ceeace ne impune atât de tare, încât ochii ne apun-, nu era decât rezultatul unei munci anterioare, pe care noi nu am făcut-o şi fără care, cu toată imitaţiunea noastră servila, nu putem ajunge la nici o înflorire. Şi când noi am gândit că libertatea pur şi simplu poate creta civilizaţiunea, ne-am înşelat amar, căci civiliza­ţiunea creiază libertatea, iar nu libertatea civi­lizaţiunea.

Când am venit noi şi am luat organizaţiunea întreagă a popoarelor celor culte, fără să avem noi elementele necesare, ar fi trebuit să ne zicem că nu facem decât a pune bazele unei clădiri pe nisip, care trebuie să se prăbuşească la cea din­tâi furtuni. Aşa am făcut şi care a fost rezul­tatul? Rezultatul a fost că noi, un popor tânăr, ne-am aruncat exclusiv pe tărîmul politic. Am părăsit toată activitatea economică, şi flecare din noi a vrut să se bucure de aceeaş egalitate, a vrut să fie şi ministru şi deputat şi prefect, subprefect şi primar, părăsind cealaltă activitate socială. Şi nu numai atât, dar ne-am dat o or-ganizaţiune politică cu un personal mult mat mare decât în străinătate, pe când în realitate elementele de cari dispunem sunt mal restrânse. In proporţiuneă cu Franţa noi n'ar trebui să avem decât 80 de deputaţi şi avem din contra 150 de deputaţi. In proporţiune n'ar trebui să avem de­cât 10 prefecturi în ţară, pe când noi avem 30. Şi n'am stat aici. Fiindcă toată lumea s'a aruncat pe tărîmul politic, pentru flecare post politic avem un titular şi 7—8 candidaţi. Ei bine, unde ne mai rămâne atunci puterea pentru activitatea economică? Nicăiri. Şi aşa s'a întâmplat că to­cul lăsat gol a fost ocupat de Evrei, fără nici o luptă. Şi dovadă despre aceasta este că cu cât se lărgia cercul libertăţilor noastre, cu atât cre­ştea numărul Evreilor. Puţini la număr pe timpul Regulamentului Organic, ei au crescut pe tlm-

', pul Convenţiunei delà Paris, iar pe timpul Con-stituţinnei numărul lor a devenit îngrijitor.

Fag. 3

România şi Austria dună atentat.

„Reichspost" primeşte delà Bucureşti din isvor com­petent, următoarele:

„S'a spus în monarhie, dar mai cu seamă în Ungaria, că dispoziţia poporaţiei noastre e vrăşmaşă monarhiei. Se poate spune aceasta numai dacă numim vrăşmăşie, străduinţa unui popor, care observă freşelile politice în ati­tudinea statului împrietenit cu el de-a_scăpa de aceste greşeli, pentru ca să-şi poată apăra cele mai vitale interese ale sale. Altcum nu. Nici când nu s'a dovedit aceasta mai strălucit, decât în zilele din urmă, când România, adânc mişcată şi)-a exprimat condoleanţele pentru nenorocirea grea, ce a suferit monarhia, priii moartea moştenitorului iubit pretutindeni. Condoleanţele regelui, guvernului şi ale opi­niei publice a fost de o adâncime şi sinceri­tate rară. Aceste condoleanţe nu sunt o for­malitate obişnuită, ci durerea adânc simţită a cârmuitorilor statului şi a întregei popora-ţiuni pentru perderea ireparabilă a unui ade­vărat prieten, pe care l-au cinstit şi l-au iubit şi delà care aşteptau împlinirea multor spe­ranţe scumpe. Comparând acestea cu mani­festările din alte ţări ne vom convinge, că, da­că România ar avea intenţii duşmănoase faţă de monarhie, ea ar fi avut tot motivul, să se bucure pentru perderea celui mai pronunţat sprijin al monarhiei vecine, care era arhidu­cele moştenitor.

Adevărul e — ori cât de amar ar fi, dar trebuie ascultat — că în România se crede, că monarhia nu e în stare, ca mai nainte, să garanteze existenţa independentă a Româ­niei, devenind pentru monarhie, din cauza luptelor interne dintre naţionalităţi, din zi în zi tot mai dificilă desvoltarea efectivă a puterii sale în afară. De sigur că pentru acela care cunoaşte bine stările aceasta părere e greşită, dar e suficient ca aceasta să se crează aci (România) căci o credinţă c a aceasta se în­tăreşte tot mai mult în sufletul poporului, din cauza repeţitelor cedări a diplomaţiei au-t striace în situaţiile critice din anul trecut. Nici unde, afară poate de Germania, nu ar fi sa­lutată cu mai multă bucurie o schimbare a stărilor în favorul monarhiei, decât în Ro­mânia, iar o conducere mai energică a inte­reselor externe ale austro-ungariei nici unde n'ar avea urmări mai binefăcătoare pe tere­nul politic decât în România. Desrădăcinaţi cre­dinţa falsă despre slăbiciunea politică a mo­narhiei, prin o accentuare energică a intere­selor, ce are Austria în străinătate, şi mai cu seamă în Balcani; faceţi ca Românilor să li se acorde în Ungaria, în interesul lor care tre­buie apreciat, folosinţa deplină a drepturilor lor politice şi cetăţeneşti şi în legătură cu aceasta cultivaţi mai intensiv raporturile po­litice şi comerciale cu România prin aşezarea capitalurilor austriace şi ungare în întreprin­derile de comerţ şi de industrie, din ţară, şl atunci România va fi în cea mai scurtă vre­me iarăş aceea, care a fost timp de 30 de ani, cel mai credincios aliat al monarhiei du­nărene!" . . - • , ' ; i

Aforizma politică. (Dintr'un ziar german). Ce deo­sebire e între Italia şi Austro-Ungaria?

— Deasupra Italiei râde ceru! albastru, iar de Au­stro-Ungaria râde toată lumea... .

Ideile moderne sunt un lucru frumos, dar ele nu pot schimba în 24 ore o stare socială; şt prtn

Pag. 4 „ R O M A N U L " Marti. 14 Iulie 1914.

Cronică din Paris. Motochul văzduhului. — Procesul dnel Calllaux. — Con­

tagiunea atentatelor. T Paris, 9 Iulie.

După maiorul Felix care a făcut aşa de mult pentru aviaţiunea militară franceză, iată-1 pe bietul Legagneux prinä si ucis de molochul aerian. Omul acesta se pă­rea într'adevăr Invulnerabil. Bl a îndrăznit toate şi s'a bucurat de toate gloriile popularităţii. Fost recordman al lumei tn mai multe rânduri, activ, neobosit, temerar, Legagneux părea a fi încheiat cu vârtejurile aerului un pact secret. N'a fost încercare aviatică pe care să n'o fi -cutezat-o. Văzduhul a fost elementul său ; tot tn el şi-a găsit moartea. Când ne-au vestit ziarele că ne­fericitul aviator a fost prăbuşit cu aparatul său în apele blânde ale Loirel nu ne-a venit să credem. Sfârşitul său tragic ne-a făcut să ne imai gândim odată la victi­mele nenumărate ale aviatiunei.

Căci — băgat-ati şi d-voastră de seamă lucrul ace-«ta? — Începuserăm să ne familiarizăm cu dânsele. Asta înseamnă în realitate că începuserăm să le negli­jăm. La început, ne cutremuram de groază la svonul morţii vre-unui aviator. Mai târziu, cu toate că morţile acestea se înteţeau, le-am acordat mai putină impor­tanţă. Ne blazaserăm întru câtva faţă de accidentele aviatiunei. Ne arătam aproape nepăsători. Ceteam tra­gicele veşti cu o compătimire rece şi distrată. Aceasta era răsplata noastră fată de aceia cari, cu preţul vieţi! lor, ne cucereau văzduhul.

Svonul morţii lui Legagnoux m'a trezit brusc din această vinovată toropeală. Deodată, am trecut tn revi­stă pe acei cari au murit-şt pe aceia cari vor muri poate. $i am simţit în sufletul meu ca revelare. O admiraţie şî o înduioşare fără de margini faţă de aviatori îmi mişcă inima. Oamenii aceştia sunt nişte eroi. Pe zl ce trece ei îşi văd murind camarazii, şi totuşi nu se dau o clipă înapoi. Ei îşi spun desigur că mâne va fl rândul lor, şi continuă să sboare. E i sfidează demonul văzduhului cu o blândă temeritate. Pildele sângeroase nu-i înfricoşează. Viziunea unui sfârşit eventual atroce, nu-i face să renunţe la carierele lor. Ei sunt depafte de a se credea invulnerabili. Ei îşi zic probabil că dacă un maior Felix şi un Legagneux au putut să piară cu toată virtuositatea lor, lucrul e cu atât mai posibil pen­tru dânşii. Totuşi, el continuă să sboare. Dar moartea grozavă a camarazilor lor nu-i găseşte quasi-indiferenţl ca pe noi. Intensa , ei văd oglindită propria lor soartă!... Si noi, lată cum îi răsplătim: cu uitarea! Afară de nu­me prèa ilustre ca Delagrange, Nieuport, Legagneux, Vlaicu, etc., care dintre d-voastră îşi mai aminteşte de zecile de aviatori cari au pierit?... Numele lor se şterg din mintea noastră după puţine zile. Soarta IOT ne pare banală şi cotidiană, ca «1 eroismul celor ră­maşi...

* La 20 Iulie va avea loc aci procesul dnei Caillaux,

soţia fostului ministru de finanţe care, după cum se ştie, 1-a ucis pe Gaston Calmette, directorul lui „Fi­garo" cu un sânge rece într'adevăr diabolic.

Când compar agitaţia care-i scutura pe parisien! în zilele ce au urmat acestui asasinat cu liniştea şl indiferenţa cu care întâmpină ei ziua procesului, îmi vin în minte versurile Iui Musset:

f Et dans ce pays-ci quinze jours, je le sais, v " Font d'une mort récente une vieille nouvelle.

De atunci alte evenimente au acaparat interesul no­stru, şi au trecut, după cum vor trece şi altele în viitor. Aceasta nu însemnează că procesul dnei Caillaux nn va avea răsunet în Franţa şi aiurea.

El va avea răsunet nu numai din pricina perso­nalităţilor notorii cari sunt implicate ântr'însul, dar şl din aceea a situaţiei lor politice. Franţa va fi, cu pri­lejul acestui proces, împărţită în două tabere : în dreapta şi în stânga. Pasiunile omeneşti se ştie că se modulează uşor după preocupările, preferinţele şi mai ales inte­resele fiecărui dintre noi.

Partizanii şi adversarii dnei Caillaux, vor fi de fapt părtaşii şi rivalii soţului ei. Nici unii nici alţii sau foarte puţini dintre ei, vor considera gestul ei în iine, după morala şi filozofia pur omenească. Ei o vor găsi vinovată sau demnă de indulgenţă după con­vingerile şi simpatiile lor politice. Eecunosc ş! eu' ca şi d-voastră că acest criteriu e meschin şi pueril. Dar pasiunile politice, afară de cazuTi foarte rare, s'au deo­sebit şi se deosebesc întotdeauna prlntr'un număr foarte mare de amănunte plate şi meschine.

E imposibil de prevăzut dacă dna Caillaux va fi condamnată sau nu. Femeia aceasta, antipatică şi se­

meaţă, a ucis cu o răceală revoltătoare: lată ce ne spunem unii dintre noi, şi găsim o eventuală osândă bine meritată. Sunt însă altil cari, cu aceeaş convin­gere cu care noi o osârfdim, li găsesc circumstanţe atenuante. „Verité en deca dea Pyrénées, mensonge au-delà!..."

Se poate să fie condamnată, şi se poate să fie şt achitată. Sunt pilde destule în viaţă când alţii mai puţin vinovaţi au ispăşit din greu erori mărunte. Dreptatea omenească e pretenţioasă şi absurdă. Când o aprofun­dam cu sânge rece şi bun simţ, ne face <să zâmbim. De cele mai multe ori, e drept că ne revoltă. Ade­vărul e Că suntem aşa de slabi, bieţi oameni ce suntem. Valurile multiple ale intereselor şi pasiunilor noastre ne saltă ori ne afundă fără să ne putem împotrivi. SI ce e mai nostim, e că la orice prilej, proclamăm cu glas sonor liberul nostru arbitru!

D. Alexandru Vaida are dreptate! Nimic nu e mal antipatic, mai superficial si mai inutil decât regicidul! Gestul acesta, pornit dintr'o stranie beţie de sânge, unită cu o dorinţă morbidă de popularitate, constitue un rău contagios. Cel mai bun mijloc de a paraliza acea­stă contagiune, este de a tăcea răul. Majoritatea regi­cizilor şi-au descoperit de cele mai multe ori chemarea, cetind prin ziare dările de seamă amănunţite ale unor atentate anterioare.

Asasinatul moştenitorului Austriei a provocat în Franţa aceiaş oroare ea şi pretutindeni. Si aci s'au so» cotit eventualele urmări politice ale atentatului din Serajevo; si aci s'au făcut pronosticuri şi s'au calculat probabilităţi. De vre-o câteva zile însă, chestiunea e adormită. Interesul publicului s'a potolit.

Lucrul acesta va avea loc mai curând sau mal târziu şi în imperiul HabsburgUor. Românii din Ardeal, e ade­vărat, au perdut în răposatul arhiduce pe un nobil şl puternic amic. Ei îl plâng şl multă vreme încă îl vor regreta. Moartea lui nu trebuie însă să-i descurajeze din cale afară.

Elementele adevărate ale revendic&riloT lor, se află în ei înşile. Cauza lor e prea dreaptă pentru a nu ieşi odată şi odată victorioasă. Protectorii lor externi şl condiţiile din afaTă ale luptelor lor sunt necesare, da, dar nu indispensabile. Un neam trebuie să se înte­meieze mai întâi de toate pe propriile lui mijloace. Nu­mai aci stă adevărata <sa putere.

Marele şi nef«ricituL#riet«n tA Românilor dfn Ar­deal, doarmă deci în linişte sub bolta cenuşie şi Tece a criptei din Artstetten. Aceia cărora le dorea binele cât a trăit îşi vor aminti întotdeauna de el cu o adâncă recunoştinţă. Moartea sa tragică si neaşteptată, să nu-i opTească nici o clipă din luptele pe cari le dau zi de zi, eeas cu ceas, minuta cu minuta pentru păstrarea limbei şi a datinelor strămoşeşti. C. R. B .

Din România. Aniversarea dlui P. P. Carp — La Petersburg. — O confesiune a dlui C. Stere. — I. C. Bră­

tianu face un gest nobil. — Ploi şi pagube. Duminecă, 29 Iunie, d. P . P . Carp împlineşte

77 de ani. Partidul conservator va face un pe­lerinaj la" Ţibănesti cu acest prilej. E vorba ca din organizarea conservatoare a fiecărui judeţ să participe câte 3—4 reprezentanţi ai comitetu­lui diriguitor. Din Bucureşti vor lua parte a-

proape toţi fruntaşii în cap cu dl Al. Marghi­loman, şeful partidului. Vor lua cuvântul spre a saluta pe d. Carp la Ţibănesti dnii Al. Mar­ghiloman, N. Filipescu şi= alţi fruntaşi.

(Publicăm, din acest incident, câteva frag­mente din gândirea politică a dlui P . P . Carp, care trece în tară, ca un reprezentant al gân-direi politice germane.)

* O delegaţie a regimentului 5 de roşiori „Ţa­

rul Nicolae II", compusă din colonelul Herescu, comandantul acestui regiment şi trei ofiţeri, va părăsi Bucureştii în ziua de 4 Iulie spre a se duce la Petersburg, unde va prezenta tarului unifor­ma noului său regiment.

Delegaţia va fi primită la 12 Iulie de M. S. împăratul Rusiei. E a va fi prezentată Ţarului de către d. Const. Diamandy, ministrul Româ­niei la Petersburg, ofiţer în rezervă în acest re­giment şi d. Arion, secretarul Legatiunei româ­ne. — D. C. Diamandy, care se află în concediu în tară, va pleca la Petersburg odată cu dele-gatiunea regimentului.

In o mare întrunire, la Iaşi, a ,,Ligei Refor­melor", dl C. Stere a făcut între altele şi o pre­ţioasă confesiune omenească;. „Am spus odată şi J I U am fost înţeles, că nu, regret nimic din trecut, că nu regret nimic din încercările şi su­ferinţele, pe cari le-am îndurat. Dacă aş putea să-mi refac viata poate sunt multe plăceri şl multe momente de vanitate satisfăcută, de care roşesc şi la care aş renunţa. Dar nici una din încercările şi suferinţele mele n'aş lăsa-o! (A-plause).

Mulţămită lor am găsit tăria să trec prin viaţă fără să risipesc în drum, puterea de cre­dinţă în viitorul acestui neam (aplauze). Una din

.aceste credinţe este că suntem un singur neam în ciuda tuturor geografilor şi istoricilor. Şi da­că pornind dintr'un sat de pe ţărmul Nistrului, eu, fiul unui om născut înainte de data când s'a pus hotar între satul meu şi ţară, trecând peste Golgota am putut să fiu raportor al de-claraţiei de revizuire, — aci este poate un sim­bol care va găsi răsunet în inima ori cărui Ro­mân. (Aplause.)

Numai dacă toată suflarea românească va fi unită într'un singur ideal, numai atunci vom putea găsi justificarea existenţei noastre isto­rice..."

a

Comisiunile' alese de cameră şi senat pen­tru studiarea şi propunerea reformelor s'au în­trunit eri de dimineaţă la ministerul de ex ­terne.

Hotărându-se să fie aleasă o singură dele­gaţie, care să studieze materialul şi să facă propuneri pentru reforme, senatorii prezenţi au ales pe dnii Torna Stelian, Vladimir Atana-sovici, C. Alessiu, Paul Bujor, N. Chirculescu, C. Costescu-Comaneanu, C. Nacu, N. N. Sa-veanu şi D. Şuculescu.

După comisiunea senatului s'a întrunit co­misiunea camerei.

D. I. Brătianu a declarat că guvernul lasă comisiunei latitudinea de a hotărî cum v a cre ­de că e mai bine pentru formularea propuneri­lor de reforme.

D. Titu Frumuşeanu a declarat că dsa în­ţelege c a deputaţii din comisiune să lucreze după indicaţiile guvernului, la întocmirea re ­formelor. A adus apoi elogii partidului liberal şi şefului său, spunând că reformele vor fi tes­tamentul dlui Brătianu, care va avea ocazia să-1 vadă şi executat, fiind în viaţă.

D. Brătianu a răspuns că e măgulit de în­crederea şi simpatia ce i se arată, dar doreşte ca delegaţii camerei să facă propunerile pentru reforme, aşa cum vor chibzui dânşii.

D. N. Iorga a declarat că se uneşte cu pă­rerile dlui Brătianu şi voieşte ca membrii co­misiunei să studieze şi să propună reformele, iar nu să primească de-a gata punctul de ve ­dere al guvernului.

Statisticele ce se vor da membrilor comi­siunei se poate să nu fie complecte şi deputaţii cu misiunea de a întocmi proiectele de reformă au datoria de a studia şi a complecta materia­lul ce-1 vor primi delà autorităţi.

D. Brătianu a adăogat că guvernul stă la dispoziţia membrilor comisiunilor pentru re ­forme să le dea toate datele ce le vor crede necesare.

A fost ales preşedinte al comisiunei came­rei d. M. Orleanu, fost ministru.

Apoi a fost aleasă următoarea delegaţiune care până Ia Septemvrie va avea să studieze reformele: dnii: Vintilă Brătianu; C. Banu; C. Cernea; Q. Q. Danielopol; C. Iarca; N. Ior­ga; I. Procopiu; N. P. Romanescu şi C. Stere .

* Din toate părţile ţării sosesc ştiri despre

furtuni grozave. Iată câteva: Moreni. — O ploaie torenţială însoţită de

trăsnete s'a deslănţuit asupra comunei. într'un interval de o jumătate de oră apa Cricovului dulce s'a mărit în aşa fel încât s'a revărsat pe­ste albia lui, inundând mare parte din semănă­turi, fâneţe grădini cu legume şi pomi fructiferi.

.ROMÁNUL**

Constanta. — Ieri pe la orele 2 d. a. o erup-(iune de nori a avut loc pe teritoriul comunei Ouzgan. Păraiele de apă năvălind în comună an înecat casele locuitorilor. — Aproape toate gradinele de zarzavat au fost distruse. Toren­tele de apă au distrus de asemenea vre-o 100 hectare sămânături de orz şi ovăz. Pagubele se evaluează între 50—60 de mii de lei.

Tulcea. — Prefectura judeţului Tulcea a r a ­portat ministerului de interne, că o ploaie to­renţială s'a deslănutuit asupra satului Baspu-nar, pendinte de comuna Silova Rusă. timp de S ore apa formându-se în şivoaie mari, a stri­cat în drumul ei trei case şi-o grădină cu se­mănături.

De asemenea podul din mijlocul satului a fost distrus, apa a luat în cursul ei 120 metri lemne şi 20 grinzi delà parchetul de pădure şi a mai distrus o prăvălie, stricând toate mărfu­rile. Pagubele se urcă la 10.000 lei.

Ce scriu alţii. „Revista teologică".

Sf. Sinod al României, tntrunindu-se Luni, in 5 Mat, în sesiune de primăvară, s'a ocupat din nou cu che­stiunea „Micii biblii" si a revocat sentinţa prin care interzisese astă toamnă această scriere...

Prin această hotărire Sf. Sinod a săvârşit un act de dreptate, care va fi primit cu bucurie de c&tră ob­ştea credincioşilor. O deosebită satisfacţie simţim noi cari am luat în apărare „Mica Biblie" si cari ne ve­dem aprobat, ca fiind corect şi drept, punctul de ve­dere pe care ne-am pus delà început tn această che­stiune. Lăsăm acum să-şi tragă seamă cu conştiinţa şi atitudinea lor, pe toti „nesocotită" cari ne-au „în­fruntat" pentru atitudinea noastră dreaptă... In sfârşit, pe urma experienţelor de până acum, pentru viitor avem o foarte călduroasă rugăminte pentru cei ce vorbesc prin „Telegraful Român": să binevoiască a studia cn temeinicie chestiunile bisericeşti înainte de a se pro­nunţa asupra lor şi a desaproba pe alţii. In acest chip vom ajunge apoi ila înţelegere. (Articol semnat de dl Dr. Nicolae Bălan.)

« N o r .

„...Nu de mult am avut fericirea a mă întreţinea în mai multe rânduri cu E x . Sa dl general Alexandru Lupu din Viena. Dl general se ocupă foarte mult cn activitatea tineretului. D-sa e pe deplin iniţiat dn miş­carea sportivă (mai cu seamă) a studentimei române, în care prevede augurul vremilor bune şi vitejeşti.

Dl general însă de ori câte ori am cercat să-i con­sult o părere, un sfat, totdeauna a accentuat că, nu facem destul şi ce facem, nu facem in direcţia care ar trebui!

Tinerimea română altcum trebuie să înţeleagă ro­stul şi însemnătatea sportului. Tinerimea aceasta se deosebeşte de a altor neamuri, atât prin situaţia ei ma­terială cât si prin aspiraţiile şi nădejdea ce stă strâns legată de e a . . E a trebuie să-şi fixeze un plan de ae-tiune, care să servească în prima linie cerinţelor nea­mului întreg şi numai în al doilea loc celor individuale.

Primul punct din program după dl general ar fi Înainte de toate „Cunoaşterea pământului românesc". De fapt noi Ardelenii în privinţa aceasta stăm foarte tndărăpt. Nu ne cunoaştem nici măcar pământul, care ne-a susţinut 1800 de ani.

„84 vă deprindeţi la marşuri lungi pe jos, prin munţi şi văi! Să fi ti tântaşi de carieră. Să vă deprin­deţi în zidirea de întărituri de apărare şi peste tot exer­ciţiile militare să vă fie distracţiile cele mai favorite — astfel îmi spunea dl general.

,<Când veti face acestea cu uşurinţă atunci a-ti de­venit adevăraţi ofiţeri a celei mai puternice armate, a celor 4 milioane de Tomâni, cari vă caracterizează cu frumosul epitet „nădejdea neamului".

In decursul verii să facem escuTsii lungi pentru studiu şi sport.

Munţii să ne fie centrul actiunei noastre. Pitoreştii©

noastre văi ne stau deschise de aci în toate părţile cu­prinsului românesc. Abrudul, Câmpenii si Bradul să însemne pentru noi tot atâtea cartiere generale, de unde vom pleca cucerind în lung şi lat!

Când vom cunoaşte bine Ardealul, vom trece fron­tiera, vom cerceta pe fraţii noştri de dincolo, numai atunci vom zice că ne chemăm: „români", când vom cunoaşte întreaga Dacie română! Vom cunoaşte locuri, oameni, obiceiuri, porturi şi cântece, vom cunoaşte în­treg sufletul românesc! — Viena, 1914. — A. Oprisa.

„Românul Târnăvean".

Banca poporală >yTârnăveana" din Feisa consti­tuită din partea despărţământului Diciosânmărtin al „Asociaţiunii" a fost împrotocolată la tribunalul din Elisabetopol. Ii dorim succese.

„Gazeta Transilvaniei".

(V. Mol.) A fost odată! Nepoţii şi strănepoţii noştri când vor ţese povestea tragică a unui neam „fără de noroc şi fără de prieteni" şi vor ajunge pe scara anilor până la zilele noastre, vor zice si ei:

A fost odată tm prinţ care dacă o mână blăstămată nu i-ar fi răpus zilele înainte de vreme, ar fi ajuns un mare împărat şi preamilostiv, fată de durerile noa­stre. — Qi vor povesti cum ne-a isbit ca fulgerul dîn senin vestea grozavă a morţii silnice a aceluia, care a sintetizat pe un moment toate nădejdile unul neam nenorocit. — A fost odată — şi acum nu mal este. — Cel mai credincios şi cel mai uitat dintre popoarele acestei împărăţii, se frământă şi se mistue azi în focnl durerii... — E tristă povestea şi foarte adevărată: — a fost odată — şi acum nu mai este. — Iar prin muntîi şi văile noastre răsună iarăş duioasa doină ca o fronfe crudă a tragediei acestui neam:

„Franz Ferdinand nu-i departe Vine şi ne dă dreptate".

„Drapelul".

....Viata studenţească ar trebui pusă sub controlul unui bărbat priceput, un sfătuitor şi părinte adevărat pentru aceste fiinţe fragede, expuse la atâtea primejdii în oraşele cu universităţi. — Ideea înfiinţării de inter­nate româneşti pentru universitari n'ar trebui să se îa delà ordinea zilei până ce se realizează. Am ajuns în epoca, unde delà intelectuali se cere cu totul altceva decât acum 30—40 de ani, epoca când s'au creeat fon­durile pentru bursele din cari cresc atâti tineri ro­mâni...

„Poala Poporului Român".

„Cu o mare durere am luat condeiul In mână, pentru a scrie ce păţeşte feciorul român asentat, şi adus aici, la graniţă, (Dalmaţia), pentru apărarea patriei!... A-dus aici, departe de părinţi şi fraţi, de prieteni-şi cu­noscuţi, înstrăinat de satul în care şi-a petrecut anii copilăriei, de care îşi aduce aminte cu drag, în zilele acelea când are parte de câtva timp liber.— Dar foarte puţine zile sunt, în care feciorul român să aibă tîmp liber, mai ales care a avut trista soarte de a fost dus, la acel fel de armată unde străinii sunt maioritatea. —• Aici sunt trataţi în chipul cel mai barbar, ori cât de bine s'ar purta, şi ori cât de isteţi a r fi la exerciţiul armei, şi la orice, tot e îndărătul străinilor unguri şl nemţi, ba dacă îl văd că e prea isteţ apoi atâta îl şica­nează superiorii, începând delà Freiter, până la ofiterî, încât în cele din urmă îşi perde gustul de a mai învăţa, şi de multe ori o ia rasna peste graniţă, căutând astfel cu pericolul vieţii a se scăpa de batjocuri şi a-şi găsi o viată mai tihnită, dacă în ţara mamă e atât de pri­gonit, numai, pentru păcatul că e român, şi vorbeşte dulcea limbă strămoşească!

Sărmanul fecior român nu are nici o zi de sărbătoare, în care să poată merge La sf. biserică ca să-şi mai a-line durerea ce-1 apasă..."

„Revista Economică".

...In urma acestora cercurile normative au ajuns Ia convingerea, că institutele de bani s'ar putea confor­ma dispoziţiilor proiectate cu privire la plasarea unei parti a depozitelor in efecte numai, dacă li s'ar deschi­de nouă isvoare de credit. Aceasta s'ar putea numai prin potenţarea angajamentelor de reescont a băncilor,

lucru, ce insă trebuie evitat, angajamentele acestea fiind deja destul de considerabile la multe bănci. Ar ră­mânea ca singur mijloc restrângerea afacerilor existen­te a băncilor, ceeace însă ar avea consecuenje direct catastrofale pentru întreaga vieată economică a ţării. Intre astfel de împrejurări, partea relativă Ia plasarea obligatoare a unei părţi a depozitelor spre fructificare în efecte, cu dobândă fixă — după toată probabilitatea — va fi eliminată din proiectele de reformă ale mini­strului de finanţe.

IN FORMAŢI UNI. Ciudăţenii.

— 95.000.^ oftează. — '• *

„Negustori, Udani, frângându-şi manile oftează:

O, de-ar fi venit Austro-Un-garia să ocupe Salonicul!"

(Az Est, nr. 165).

Prietenul sincer şi intim al regelui Constantin al Elladei, fratele de cruce al regentului cliro-nom din Serbia, Alexandru, celebrul descosător al diplomaţilor ruşi etc. et. ein von unsere Leute A-dorján Bandi, în numărul 165 din „Az Est" ne co­munică una dintre cele mai remarcabile impresii ce şi le-a câştigat, aşa în trecere, repezindu-se din Belgrad, — unde se vede n'avea ce căuta timp mai îndelungat, nefiind toti diplomaţii comunicativi ca bătrânul Paşici si geniali ca regentul Alexandru, — la Salonic, printre conaţionalii săi ajunşi — în con­curenta cu Grecii—la sapă de lemn, din aetas aurea (epoca de aur) ce le suridea încă adineauri în zorii 'ntr'auriti al viitorului.

Dominatiunea greacă, a spulberat nădejdile fru­moase ce le legase 80.000 zi optzeci de mii jidani spanioli şi 15.000 jidani, renegaţi mohamedán!, de constituţia turcească, care le oferise atâtea liber­tăţi.

95.000 de suflete înviforate de jidani, încă ieri stăpâni desăvârşiţi pe oraşul Salonic, devenit azi-mâne noul Sion al mosaismului, au izbucnit — aşa ne-o spune cel puţin ridactărui Bandi — la vederea dlui în hohote desnădăjduite de plâns şi izvorul lor de lacrimi şoptea si din vulcanicele lor piepturi o-rientale izbucnise nefătărită expresia dragostei lor fată de Ungaria ospitalieră şi recunoştinţa şi speranţa lor în ajutorul probat al nouei Palestine, care este de fapt Austro-Ungaria, după cum ne-o mărturiseşte de altcum un alt coleg ridactăr al prietenului nostru, Bandi, care hoinărind prin Ar-pddhonul, recte Hammondul american s'a convins — cică — „că bieţii Unguri cred că trăiesc în Un­garia, câtă vreme Tara ungurească nu există, doar în inima Ungurilor*).

Frângându-şi manile, în numele celor 95.000 ji­dani, marii negustori, corifeii lor, cu ultima energie a speranţei ce se spulberă mereu, suspină:

„Of, de-ar fi venit Austro-Ungaria să cucerească Salonicul!"

Of, de ce şanurile lui Avram nu ni s'au des­chis? Of, Iudapesta, Iudapesta, cu energiile tale ovreieşti, cum nu ti-ai amintit de fiii tăi desmoşte-niti, pribegiţi prin tări şi neamuri duşmane?

înţelegeţi indulgenţi cetitori ce vor să zică? Desigur.

Şi totuş bunii Maghiari, cari trăiesc în iluzia că au şi ei o Tară Ungurească, care nu există aievea, doar în inima lor, nici azi nu s'au desmeticit din somnul dulce în care i-au alintat fiii lui Izrail', cari speculând naivitatea şi sentimentele lor, tind — ce zic? — şi^au întemeiat azi-mâne de jumătate de veac pe temelia sigură şi solidă a prostiei de gra­nit a Ungurilor noştri creduli: tara făgăduinţei, Canaanul.

Ceea ce compatrioţii noştri buimăciţi de-a bine-lea nu vor şi nu pot să înţeleagă, însă, au înţeles fără multă greutate cei 95.000 de jidani din Salonic. Şi urmarea este? Că Austro-Ungaria se bucură de interesul şi simpatia lor perfectă, dorindu-i drept recunoştinţă postumă cucerirea lumei.

Doriţi o cât de mică dovadă a acestei simpatii şi speranţe — mozaice?

Iată-o, din acelaş articol:

*) Vezi „Az Est" acelaş număr, pag. 9, col. 4.

M A R F A N O A S T R Ă Î N T R E C E R E N U M E L E N O S T R U !

Deoarece ne străduim să oferim onor. muşterii numai cele mai bune calităţi de stofe p. haine, costume şi Muse în cele ma' noui culori şi ţesături pentru preţuri solide. —? Avem în depozit : Stofe dé haine, deco­raţii, mătăsuri, dantele, acht rite, paraplee, albltorl, ciorapi. (A 1957)

Magzinul de modă A N D R E E şi W A C H NEU, Sibiiu,

M o d a . d e z i : Crepp, Cotele, Whlpeord,

Ţesături.

Pag. í » R O M A N U L * Marfc 14 :hdte 4914.

„Un negustor (jidan) de mare autoritate şi serios spunea:

— Eram aşa de convinşi de venirea stăpânirii Austro-Ungariei, încât puţin înainte de izbucnirea răsboiului pe lângă propunerea limbei germane tn şcoalele noastre comerciale am înfiinţat şt curs de limbă maghiară..."

Până unde merge specula jidovească?! Auzit^ati domnilor? La şcoalele comerciale din-

Salonic curs de limba maghiară! Şl tot se mai află neghiobi cari să contesteze

superioritatea culturii maghiare....? Desteptati-vă din somnul veciniciet vot: Botond,

Rákóczy, Bercsényi, glorioşi eroi.... Cioroi ziceţi: ciardaşul, ca tot sufletul unguresc*

să-şi zângăne pintenii de bucuria mare.... Urmaşii umbrelor voastre eroice, o, Ion Hunyadi

şi Barcsai şi Dózsa şi toţi ceilalţi,,-r- epigonii: Hu-nyady—Hahn, Károlyy*—Khon,' Barcsay—-Böhm, Rákóczy—Roth şi Rosenzweig, voinicii de azi mângăiati-vă — sunt la culme. 'Ba, chiar şi fraţii lor din Salonic — vă înţeleg idealul; pentru care v'ati jertfit.

Pribegirea jidanilor e pe sfârşite. Cei 95.000 la un semn — probabil — vor putea ţinea cu succes locul atâtor rebeli — emigraţi de foame la America.

Patria e scăpată de năcaz. Qloria maghiarismului a răsăriţi In Salonic! ; Acum vitejii de odinioară vor ave» odihnă- şi

poroditele lor degenerate de azi pot dormita în-nainte. Vanitatea le e satisfăcută, mândria le este ahitată.

Ce va fi mâne? Éljenek: az.lgazi hazaffyaklí! Iată o ciudăţenie. Ş t

Arad, 13 Iulie 1914.' Mersul vremii. Institutul meteorologic anunţă:

schimbare în temperatură, în unele locuri ploi, furtuni.

Prognostic telegrafic: cald, tn unele locuri ploi. , Temperatura la amiazi a fost: 22.6 C.

TURNEUL BÄILA. D. Nicolae- Bafta ne roagă să vestim pe cetitorii noştri, că din cau­za „doliului national" pentru moştenitorul de tron, şi din cauza chemării sub drapel a unui membru al companiei, turneul plănuit va da întâia reprezentaţie numai la 1 August s t n. Totodată ne roagă să rectificăm, că d. I. Dor-dea face parte din companie iar nu d. Medrea, cum s'a publicat în circulara S. T. R.

Serbia vrea răsboiu. Astăzi în cursul zilei s'au răspândit de-a dreptul grozăvii, despre un pro* gr om în Belgrad, din care ar fi Urmat tnevttabil un răsboiu cu monarhia noastră. Ieri a fost ziua' onomastică a regelui Petru. Cu ocazia aceasta s'a înscenat o mare Paradă militară. Oraşul era în sărbătoare; entuziasmul Sârbilor nu mai cu­noştea margini. Deodată, to panică nebună îi cu­prinse pe toţi, şi alungă mulţimea de pe străzi. Se lăţise vestea, că s'au găsit mai multe bombe prin oraş, că s'ar fi încercat un atentat chiar şi în contra moştenitorului Alexandru, şi că 200 de comitagii înarmaţi au sosit în Belgrad, ca să măcelărească pe toţi supuşii austro-ungari, râs* bunând pe Alexandru. Populaţia maghiara şi germană a oraşului, vre-o 600 de oameni în total, s'au refugiat, cu căţel ca purcel, la Semlin, dincolo de Dunăre, pe terilor ungar. Insuş am­basadorul nostru, baronul Giessl, lşi-a trimis familia la Semlin, unde s'a declarat starea de asediu.

Ambasadorul nostru s'a prezentat numai de­cât primului ministru Paşici, cerînduri scut pen­tru supuşii noştri, şi făcăndu-l în particular res­ponsabil, pentru vărsările de sânge.

Seara târziu, r\rin telefon, ni se comunică cea mai categorică desminţire oficială faţă de „intenţiile răsboinice" ale Serbiei. S'a alarmat lumea de ştiri falşe.

Pentru fondul ziariştilor români. D. Adam Lula preot ortodox din Dedaci ne-a trimis 10 cor. pentru fondul ziariştilor în loc de cunu­nă pe sicriul mult regretatului lui amic din co­pilărie Ignatiu Vişoiu fost preot în Chelmac, care a fost un fervent sprijinitor al ziariştilor noştri.

Pentru „L'Independanco Roumaine". In nu­mărul său de Vineri (27 Iulie v.) ziarul liberal | semioficios din Bucureşti publică un raport a-suprâ şedintii din 8 Iulie n. a eamerii maghiare. Se spune, la început, în acest raport că „mi­nistrul instrucţiunii publice răspunde la inter­pelaţia dlui Popescu în chestia abuzurilor făp­tuitei în episcopia HaJdudoroguluJ" etc.-

Atragem atenţia binevoitoare a fraţilor din România că noi Românii din Ungaria avem nu mai 5 (zi cinci) deputaţi de-ai noştri, printre cari nici unul nu. se- chiamă Popescu. Ori, ca să vorbim în număr singular, regretăm această scăpare din vedere a confraţilor delà ziarul Jn chestie.. Evident voia să fied. Dr. St. C. Pop, dar-abia ne vine să credem că ar fi numai o simplă greşeală de tipar şi că d. corector, ce tind shueiumările delà noi, s'a gândit la cutare personaj umoristic din „Furnica" şi a... deraiat

Cu atât mai rău ne- pare văzând deasupra raportului „Serviciul. Agenţiei- Romane", des

iPre care nu ne vine să credem că ar fi aşa de slab informată delà noi.

Să ni se ierte aceste mici observaţii, căc: prea sunt sincere şi adevărate — şi mal cu seamă — prea ne desftuzionează pe noi Ro­mânii de dincoace...

Convieţui "dla Sighetui^MarmaHel. Ni se trimite: Nr. 226 Cercular către clerul din vica riatul Maramurăşului. Mult Onorate Domnule! Arn onoare a-ţi notifica cumcă concursul pen tru primirea elevilor In convieţui asociaţiunei noastre se va ţine in 28 Iulie s t n. d. a. la 3 pare. •— Despre aceasta binevoieşte a încunoş tiinţa pe cei- interesaţi din parohia Frăţiei Tale. Deodatăîţi notific $i acea cumcă în convicts'a zidit un dormitor nou pentru 30 elevi şi astfel elevii vor avea comotiă mai bună şi ne-am în gtlijit cumcă viptul şi de acum înainte să fie bün,.precum a fost şi până acuma cel mai bun ce se poate da într'un institut Recursele *pen trü primire în convict să se trimită la subscri sul pânăn 25 Iuliu. Cu stimă-frătiască rămân, Tit Bud, vicar, directorul convictului. „(Cerem iertare cetitorilor noştri, pentru că n'am avut răbdare să îndreptăm stilul şi ortografia... N. Red.)

Situaţia in Albania. Ieri Duminecă după a-miazi — după cum se anunţă din Durazzo — s'au întrunit în nnxonsiliu Ia vre^o 40 fruntaşi Albanezi, reprezentând" toate ţinuturile Alba­niei. Intre ei a fost şi Prenk Bib Doda şi Is­mail Bey. In acest consiliu prezidat de princi­pele Wilhelm, mai mulţi fruntaşi albanezi au fost de părere ca domnitorul să ceară delà pu­teri trupe internaţionale. Ceilalţi au luat însă o atitudine'împotriva aducerii de trupe străine îni Albania şi părerea ca domnitorul să ceară delà puteri numai garantarea graniţelor stabi­lite pentru Albania în conferinţa din Londra. Caracteristică pentru dispoziţia ce stăpâneşte între fruntaşii albanezi e următoarea declara­ţie a lui Iza Boletinaţ făcută cu acest prilej:

— Deşi hu noi Fam ales pe domnitor, ci Eu­ropa ni l'a designat, totuş îi vom fi credincioşi. Dacă domnitorul va fi constrâns să ne pără­sească, e consult nune să nu mai primească o astfei de însărcinare. Albanezii nu sunt copii, cu'carisă se poată Juca.

După ştirile mai noi s'ar fi luat hotărârea ca să se formeze o legiune străină sau chiar o legiune "română.

Ambii copilaşi ai domnitorului s'au Îmbol­năvit de triguri.

Invenţie românească. Sâmbătă la 27 Iunie a. c. după terminarea conferinţei revizorilor noştri experţi, aceştia precum şi ceilalţi numă-roşi reprezentanţi ai băncilor noastre, prezenţi la iconferenţă, au avut prilej a asista la nişte' dernonstraţii foarte" reuşite" şi- interesante ale dlui Petru Simtion, cu cunoscutul său aparat pentru aflarea intereselor. Inventatorul a cal­culat cu maşina inventată de dsa, in faţa pu­blicului asistent, tot bărbaţi pricepători în ma­terie, mai multe liste (consemnări) de Teescont mari, apoi extrase de cont-curent etc. cu o re­peziciune şi cu o exactitate uimitoare încât privitor la aparatul prezentat numai o" părere s'a putut auzi la întreaga asistenţă: că este ex­traordinar de practic, uşor de manuat şi că are mare viitor; deci merită inventatorul tot spri­jinul oamenilor de bine şi a cercurilor băncilor noastre. Sub impreste reuşitelor demonstraţii

făcute de d. Simtion s'a şi aflat un inimos di­rector al uneia din băncile noastre, care pă- trunzând şi apre^ând» importanţa aparatului, pentru toate cercurile, cari au delăeut calcu-laţhini de interese —- s'a declarat gata a sta materialiceşte şl moraliceşte în ajutorul inven­tatorului pentru, finanţarea aparatului său. Du­pă cât suntem informaţi numitul domn îm­preună cu d. Simtion, vor pleca deja în xurând în ţările din Apus pentru a valoriza invenţia.

Un bust Iul Caragiale In Bucureşti. Sculp­torul George Dimitriu, a fost însărcinat de mi­nisterul instrucţhmei cu executarea bustului In bronz al marelui Caragiale. Bustul va fi aşezat în muzeul Casei Şcoalelor din Bucureşti.

Montenuovo. Străbunii lui se numiau sim-plaminte Neuberg; prin metamorfoză politică cu vremea se făcură conţi Neipperg, ceeace modernizându-se pe deplin ajunse familia prin­ciară Montenuovo, al cărei falnic vlăstar e as­tăzi păzitorul etichetei spaniole la curte, în ca­litate de mareşal.

De unde această metamorfoză? Povestea e cam lungă şi la curte se ascunde pe cât se poate; totuşi a străbătut şi în public.

Cică văduva marelui Napoleon, frumoasa Maria Lulza, fiica împăratului austriac, după moartea prematură a soţului1 ei* renumit şi-a căutat consolare la unul5 dintre tinerii conţi Neipperg. Aceasta în sine nu e lucru mare, căci se întâmplă adeseori printre 'muritorii de rând ca şi printre arhiduci. Aşa s'a petrecut apoi că lui Bonaparte i s'au mai născut copii şi după moarte. Bine înţeles câ floricelele nu puteau purta -nici numele tatălui, mort cu câţi­va ani înainte de naşterea lor, nici al mamei, căci se producea scandai european.

Bătrânul împărat Franuiso, tatăl văduvica-rei neconsolate, a stal pe gânduri o vreme. Dar copiii creşteau la curte, si nimeni nu ştia cum se chiamă, căci nu aveau nume; Pană în­tr'o zi bunicul fără voie se hotăra si li boteză cu numele Montenu«>/o, după moda franceză.

Din această familie ilustră i*i trage origina prinţul Montenuovo, aotusilul inareţaî al curţlL Ca nepot indirect al Iui Napoleon vezi bine că are de ce să fie mândru: Mai ales îl privia de sus pe defunctul moştenitor de tron, pentru căsătoria sa morganatică cu o simplă contesă, ceeace nu i-a putut ierta nici după moarte, cum a şi arătat la funerarii.

Astfel s'a adeverit proverbul românesc că: Ţiganul ajuns împărat, întâi pe tatăl său l'a

spânzurat... Un copil monstru. Femeia Vasilica Gh. Si-

mion lucrătoare la o bma din Bucuretşi a dat naştere unui monstru mort. Fetusul avea capul de broască, iar corpul normal. Cazul s'a adus a cunoştinţa autorităţilor.

Mari credite militare cerute de Enver Paşa. Frankfurter Zeitung" află din Constantinopol

că Enver-Paşa a cerut în şedinţa secretă a co­misiunei budgetare, creditul extraordinar de* 15 milioane lire turceşti, repartizat pe 3 áni, pentru complectarea materialului de artilerie.

x Saaatorul Dr. Mann. In 12 c. a fost arătat corpului medical „sanatorul Dr. Mann" din A-rad. Au fost de faţă cu acest prilej toţi medicii din Arad apreţiând cu toţii în chipul cel mai favorabil aranjamnetul atât din punct de ve­dere higienic cât şi de specialitate. Foarte mult a plăcut medicilor aranjamentul laboratorului medical, situaţia spre grădină a tuturor chilii­lor de bolnavi şi aranjamentul familiar, gră­dina mare cu flori, fără zgomot şi scutită de prav, iar de depărtare l'au felicitat viu pe pro­prietar, pentru că a înfiinţat un modern institut sanitar, care fără îndoială umple un mare gol simţit până acum în Arad. începând cu ziua de azi se primesc bolnavi în sanatoriu.

x In atenţiunea bolnavilor! Balsamul Mit­telmann pentru stomac Încetează în scurtă vreme lipsa de apetit. încuierea scaunului, du­rerile de cap, cârceii de stomac arderea de sto­mac, apoi tot felul de bőale do-intestine. luând ' de 3 ori pe zi, înainte de mâncare, câte o lin­gură cafea. Preţul 2 coroane. Pregăteşte şi ex­pediază: Eugen Mittehnan, farmacie la „Leul de aur" in Ungvár, str. Nagyhid-u. (Mi 1621)

Marţi; 14 iulie J914, Ót O MAN Üt" Paajfr

x Itttteabem Béla, Kassa, fond. In 1810- Cea mat veche vopsiitorie. curăţitoriie chimică si spălătorie cu aburi în Ungaria. Lucrează fru­mos, curafe şi elegant. In cazuri de doliu vopseşte haine imediat. Zilnic spală şi curăteşte câte 24 mii de gulere pentru provincie.

Comandele din vfovinele să se adreseze di-dect la firma: Haltenberg Béla, prăvălie princi­pala. Kassa (Caşovia)- (Ha 1622)

z Cura de specialitate comercială ..curs pentru scris la masina, Arad, str. Lázár Vilmos Nr. 2, lângă palatul Földes. Cursuri de contabilitate, stenografie, scriere la maşină, cursuri de ziuă si de noapte. Mijlocire gratuită si câştigarea de posturi. Instrucţie şi In limba română. (E 2198-10)

x Institutul diagnostic al Dr.-uhtl Kozmuta (aflător tn Budapesta VIII. M é r t a n . 30; la imediată apropiere de clinica centrală. Casă privată cu grădină. Telefon urban József 42 08) e unicul Institut In Ungaria, care se ocupă exclusiv cu •constatarea' diferitelor morburi mai grele şi complicate va: boale 'Interne, de rinichi, de piept, venerice, mitologice, boale femeieşti şl dc copil etc. Institutul <pe lângă instalaţiile şi laboratoarele me­dicali mal are *sl 10 camere moMtate pentru pacient! deci foarte'acomodai-pfintra publicul din nrovlnţă. Pen­tru boalele de piept şi venerice institutul are secţii se­parate.

Desluşiri şi amănunte dă cu plăcere direcţiunea tn-stitutnlui. Ko 2149.

Ultima oră. ITALIA MOBILIZEAZĂ.

După ştirile sosite din Durazzo la Paris şi Roma, Epirotii spriginitf de soldaţi din armata regulată grecească au cucerit oraşul Berat şi ameninţă acum Valona, care nefiind apărat e periclitat să cază in scurtă vreme în mâna Epi-rotilor.

Ameninţând Epirotii să cucerească Întreagă Albania de Sud raporturile dintre Italia şl Gre­cia au devenit foarte încordate. Guvernul ita­lian — după ştirile sosite din Roma — e ferm hotărît a face Paşii cei mai energici la guvernul grecesc şi în acest scop a chemat sub drapel pe toti rezerviştii din anul 1891.

Italia va pretinde delà guvernul Greciei res­pectarea deplină a înţelegere! delà Corfu în­cheiată intre guvernul albanez şi Epiroţi.

„Vossische Zeitung" comentează mobilizarea parţială din Italia spunând că guvernul italian s'a văzut necesitat să ia aceasta măsură, din

cauza situaţiei externe foarte complicate şi even­tual, dacă se va găsi de lipsă va chema încă şl alţi ani sub drapel.

După ştirile sosite din Valona Epirotii au cucerit şi localitatea Fieri.

DEPĂRTAREA1 CONTELUI CZERNIN DESMINTITÄ.

Semioficiosul ministerului de externe „Frem­denblatt" desminte categoric toate ştirile lan­sate despre iminenta dimisie a contelui Czer­nin, şi mai cu seamă ştirile despre divergentele ce ar exista între contele Czernin şi ambasa­dorul german la Bucureşti, Waldhausen.

IN JURUL MORŢII AMBASADORULUI HARTWIG.

In legătură cu moartea ambasadorului Hart­wig Sâmbătă s'a răspândit vestea în poporaţia capitalei sârbeşti, c ă ambasadorul ar fi fost înveninat. Ieri, Duminecă dimineaţa întreg Bel­gradul era agitat de această veste. Ambasado­rul austro-ungar din Belgrad faţă cu aceasta veste declară, că Hartwig n'a mâncat şi nici n'a beut nimic în locuinţa lui, ba a refuzat chiar

şi tigârëa cu c a r e F a îmbiat şi a fumat două ţigări ruseşti proprii ale sale. Ambasadorul Qiessl a predat secretarului ambasadei ruseşti Streitruan resturile şi scrumul ţigărilor fumate de Harwig precum şi tabachera sa.

Defunctul ambasador va fi înmormântat Ia dorinţa poporului sârbesc în Belgrad. înmor­mântarea va avea loc mâne, Marţi înainte de ameazi la orele 9, cu mare pompă civilă şi mi­litară.

Fiind teamă că- cu prilejul înmormântării am­basadorului Hartwig, când vor sosi la Belgrad foarte mulţi din toate ţinuturile Sârbiei, vor a-vea loc demonstraţii antiaustriace, ambasado­rul Qiesl a provocat pe toţi supuşii austro-un-gari să ia măsuri de siguranţă şi să treacă la Semlin, pentru a preveni orice eventualităţi.

Ziariştii austrieci şi unguri, aducăndu-li-se la cunoştinţă că vor fi arestaţi dacă continuă să agite împotriva Sârbiei, au părăsit azi cu toiii capitala Sârbiei, trecând la Semlin.

REFORMA ADMINISTRATIVĂ.

in cercurile parlamentare opoziţionale s'a răspândit vestea că guvernul v a retrage toate proiectele depuse pe biroul camerii, afară de proiectele despre reforma administrativă, care vor fi puse astfel în cea mai apropiată şedinţă la ordinea zilei. Quvernul ar recurge la acest pas din cauza obstrucţiei.

Se afirmă că Sâmbătă seara, membrii par­tidului guvernamental ar fi urgitat rezolvirea reformei administrative.

ŞEDINŢA CAMERII MAGNAŢILOR. Comisiile camerii magnaţilor au discutat

azi intr'o şedinţă proiectele mai recent votate de camera deputaţilor între cari sunt proiee-, tele despre amânarea intrării în vigoare a nou­lui cod civil şi despre apărarea onorii. Camera magnaţilor v a ţine în 20 c. şedinţă.

E C O N O M I L Bursa de cereale din Budapesta.

(După 50 kgr.)

— 13 Iulie.

Grâu pe Octomvrie 12.37 Grâu pe Aprilie 1915 13.10 Secară pe Octomvrie 9.40 Ovăs pe Octomvrie 7.70 Porumb pe Iulie 7.18 Porumb pe August 7.30 Porumb pe Maiu 1915 7.—

Am primit următoarele cărţi şt reviste: „Revista Noastră", sub direcţia dnei Constanta Hodoş.

No. 1. (Anul III) conţine: Constanta Hodoş: Reînviere; Ion Qorun: Cade primăvara (poezie); R. N.: Teatrul sub cerul liber; Constanta Hodoş: Oglinda (piesă); Sandu A. Hodoş: îndoială (poezie); Laura Vampa: O şeză­toare, Olimpia Teodoru: Cântecul orbului (poezie); Ma­ria Severin: O expoziţie interesantă; Sandu A. Hodoş: Cronica teatrală; N. Pralea şi Artenis: Note de artă; Maria Nicolau: Vis pierdut (poezie); Răspunsuri.

Nr. 2. — Carmen Sylva: Marea Neagră (poezie); Constanta Hodoş: Jurământul (nuvelă reprodusă tn nu­mărul nostru de Vineri); Ion Qorun: Lui Eminescu (poe­zie); Laura Vampa: Să mai iubim? (roman); Cyrano: Poftitul fără scaun.... la cap; R. N.: Două surori; Ana Codreanu: Durerii (poezie); Constanta Hodoş: Moda; Sandu A. Hodoş: Interior (poezie); S. A. H.: „Dormense éveilée"; Ion Qorun: Cronica literară; Cr.: însemnări; O învăţătoare: Şezători la sate; Cugetări; Răspunsuri etc.

„Revista Noastră" apare bilunar. Abonamentul pe un

an 10 lei (şi pentru Ungaria?) Red. şi Adm. Bucureşti, str. Plevnei 48.'Numărul costă 40 bani.

„Convorbiri Literare" nr. 5, cu următorul sumar: t D. Puşchilă: Furca de tors, Duiliu Zamfirescu: Voi-chita (comedie în.3 acte), Eugen Cinche: Când se co-boară-amurgul (versuri), Mircea Dluvara: Ideea de e-volutie în filosof ia Bergsoniană, A. Mândru: Scrisori an­tice (poem), I. D. Ştefănescu: Admiraţia activă a o-perei de artă, Arthur Enăşescu: Fantezie (versuri), I. Mircea: Pierderea Amlaşului şi Făgăraşului, P. Ştefă­nescu: Zeului Marte (poezie), AI. VasIIescu: O carte asupra răboaielor Iui Ştefan cel Mare cu Turcii, K. Dou­glas Wiggin: Rebeca delà Valea-Soarelui (roman), Cro­nică literară, Al. Tzigara-Samurcaş: Cronică a r t i s t i G ă (artişti dispăruţi: O. Smighelschi — cu câteva reprodu­ceri după pictura catedralei din Sibiiu), Onoriu I. Mlro-nescu: Cronica şcolară, Dr. I. D. Bujor: Cronica econo­mică, I. D. Ştefănescu: Necrologuri. Red. şi adm. Bucu­reşti, str. Racoviţă 12.

• •

„Natura", revistă ştiinţifică de popularizare, anul IX, nr. 10. Cuprinde: G. Tiţeica: Din viaţa şi activitatea lui Spiru Haret (urmare), Q. Constantinescu: O călătorie de studii în Qermania, Belgia şi Franţa, O. Titeica: Des­pre energie, Notiţe etc. Abonamentul pe un an (10 nu­mere) 5 Iei. Red. şi adm. Bucureşti, str. Scaune 33.

*

„Revista Infanteriei" sub înaltul patronaj al A. S. R. principelui Ferdinand al României. — Anul XVIIi, nr. 210 (Maiu), cu următorul sumar:

Comentarii asupra răsboiului balcanic, de colonelul Nie. Mihăescu; Trebuinţele militare şi legătura lor cu teritorul, de majorul I. Manolescu; Istrucţiuni asupra lu­crărilor în campaniile infanteriei, trad. de locotenentul Victor Mihail; învăţăminte extrase din ultimele răsboaie," de căpitanul Al. Bădulescu; însemnări asupra regula­mentului de manevră, şi de luptă al infanteriei, Consi-deraţiuni asupra părţilor regulamentare ale micilor uni­tăţi, de subsoloct. Emánuel Tătărescu; Şcolile de- a-dulţi în cazărmi, de căpitan M. Bădescu; Note din cam­panie, Scrisoare către un camarad, de căpitan N. Ne-greanu; Raniţa Infanteristului, de colonel Alex. Refe-rendaru din marele stat major; Mişcarea culturală şi intelectuală, Răsfoirea revistelor etc. Apare lunar; abo­namentul pentru străinătate pe un an e 20 franci Red. ş i adm. Bucureşti, Şcoalele militare de infanterie, str. Iz­vor 145.

„La revue roumaine". Nr. 5 (43) conţinând un articol cu privire la rolul Românilor în Orient de AI. D. Xeno­pol, Un nou om bolnav (cu aluzie Ia Austro-Ungaria) de I. Pélissier, bucăţi literare în proză şi versuri, traduceri sau originale în limba franceză etc.

„Doina", revistă pentru literatură, artă şi ştiinţă, nr. 3, (anul I.) conţine: I. U. Soricu: împlinire (poezie), Ra­du S .Dragnea: Metoda istorică şi metoda estetică în critica literară, A. Mândru: Soret, N. Dunăreanu: Un om rău (nuvelă), M. I. Pricopie: Podgoreanul, Nichifor Crainic: Sonet, (*)! La 25 ani delà moartea lui Mihail Eminescu, Ştefan Metec: Cronica Istorică. Apare lunar; abonamentul pe un an 6 cor. Red. şl adm. Bucureşti, str. Domniţa Anastasia nr. 9.

• „Ramuri" Anul IX, nr. 10—11 conţinând: N. M.

Strajan:' Consideraţiuni asupra originei şi viitorului mu-zicei, I. Tutoveanui1 Prietenilor mei (poezie). D. Tomscu: înainte de toate curentul — şl pe urmă literatura, Zoe Q. Frasin: Seară de April (poezie), A. Labaru: Melan­colie (poezie)i C. Ş. Făgeţel: Mihail Eminescu, I. Sân-Qeorgtu: Cântecul ei (poez ie ) , Maria Nicolau: Pastel (poezie^ M. 1. Pricopie: Hrisovul (nuvelă), Nichifor Crainic: Pădurea în amurg (poezie), Apare bilunar; abo­namentul anual 12 cor. Red. şi adm. Craiova (România).

• „Cosluzeana", Nr. 27. — revistă Ilustrată săptămânală,

sub direcţiunea dlui Dr. Sebastian Bornemisa (Orăştie). Conţine: Să pornească spre răsărit, A treia Victimă;

Cel mai căutat COSMETIC de fată şi de mâni pentru dame este

CREM A LUCIA care în cel mal scurt timp face pielea feţei şl a manei catifelată şi aibă ca zăpada. Pretul unei ^ tegle 120 cor.; 6 tesle se expediază franco. w

Preţul unui săpun 70 fll. Pudră (albă, crem sau roza) o cutie cu 1.60 cor. De vânzare numai la

H a a s M i k l ó s farmacist; OCSĂNSU.

Pag. 8 „ R O M Â N U L " Marţi. 14 Iulie 1914.

Florile tn Istorie de Leniţa Negrea; Cum iubesc negri, Povestea tarului Petru III; Doamna Munţilor, piesă în patru acte in versuri de I. U. Sorlcu (Actul II, scena VI); Arta şi Iubirea (poezie) de Nichîfor Crainic; „U-cigă-1 crucea" (nuvelă) de Quy de Maupassant (trad. de S. A.); Marama sfintei Veronlca (povestire din viata Mântuitorului) de Selma Lagerlöf (trad. de AI. Lupeanu; Notiţe literare etc.

• „Săptămâna politică şl culturală" nr. 25 (an. IV) con­

ţine: Vinrilă Paraschivescu: 25 de ani delà moartea lui Eminescu, Petre V. Haneş: Colegiul IH-lea, Victor Slă-vescu: Cu privire la finanţele Franţei, C. Th. Noroşanu: In decursul vremurilor, I. Paraschivescu: Reforma elec­torală» I. V.: De vorbă cu d. Lupu Costache, Dări de seamă etc. Abonamentul pe un an 25 cor. Red. şl adm. str. Regală nr. 1 Bucureşti.

• „Vleaţa nouă" revistă lunară sub conducerea dlui O-

vid Densuşanu, prof. unlv. Nr. 4 (an. X) conţine: P. Păl-tănea: Adevăr şi legendă: Există un curent «ou?; V. Rath: Lumînî şi umbre, II.; Adhemar: Duhurile peşterel; Const. T. Stoica: Oedip şi Sfinxul, de Péladan (trad. în versuri); Ervin: Mişcarea Intelectuală la noi şl în străi­nătate. Note literare. Supliment artistic: Walt Whîtman. — A. Rodin: Durere. Abonamntul anual 13 cor. Red. şi adm. str. Coltel 24, Bucureşti,

POŞTA REDACŢIEI. St. O. Cenad. Am primit. Merge. M a i daţi. Mulţumim

pentru laude. A. S. Uzdln. Adresaţi: Seminarul român gr. or. Cer­

năuţi, sau nemţeşte „Aerzbischofliches gr. or. Semina-rium, Czernovitz". Tot atât.

I. B . NegrileştL Nu vă putem comunica numele auto­rului notiţei despre alegerea de Inginer din Negrileşti.

O. Fetea. Se vor publica amândouă în curând, spre mulţumirea dvoastră. Daţi-ne notiţe scurte.

Paris. Tot d. Nlchin este Ia administraţia ziarului. Zia­rul mulţumeşte pentru complimentul spus „violciunei" sale. Durere majoritatea cetitorilor, şl mal cu seamă a necetitorllor, crede că gravitatea, nu vioiciunea, e vir­tutea de căpetenie la un ziar.

Sibiiu. D. D. este numai Interimat la acest post. In-curând se va rezolvi chestia definitiv şl atunci veţi avea drept şl fiţi mal pretenzlvl faţă de biroul central.

POŞTA ADMINISTRAŢIEI. S. Sarajevo. Adresa cerută e: „Coroana" test. de

credit şi economii Timişoara. E de-aiuns atâta. Dr. T. Brăileanu. Viena. Comunlcaţi-ne numărul zia­

rului în care a apărut articolul, ca apoi Vl-l trimitem. Societatea culturală. Rădăuţi. Am primit 7 cor. în a-

bonament până la 31 Decemvrie a. c Dr. Ioan Telegut, Berlin. Am primit 14 cor. în abo­

nament până la 31 Octomvrie a. c. Teodor Vulpe, Orăştle. Am primit 20 cor. în abona­

ment până la 15 Ianuarie 1916.

Redactor responsabil: CoastaatJa Sara,

Noutăţi literare. Se capătă la Librăria „Concordia" dia Arad

Strada Deák Ferenci 29.

T. D. Ştefanescu, profesor la liceul Carol I. Cucerirea Galliei de către Romani. Memoriile lui C. Iulius Caesar şi Aulus nirtius. Traducere din limba latină. Preţui Cor. 2.50.

Horîa Peira^Petrescu. îndemnuri. Broşuri volante. Broşura I. Preţul 40 fii.

Leonard Paukerow. Când \oci teatru româ­nesc în tara Ungurească. Impresii şi icoane din turneul trupei Victor Antonescu. Contribuţiuni la cunoaşterea problemei teatrului românesc în Ardeal şi Ungaria. Preţul Cor. 2.

Petru Irhaş. Echouri şi legenda fericirii. Poe­zii. Preţul Cor. Í.

Activitatea parlamentară a dlui N. iorga, ca deputat. Extrase din discursuri. Interpelări Preţul 50 fii.

Să se adauge separat 10—20—30 fileri de fiecare carte, ori notă muzicală.

Cereţi gratis şi franco catalogul Librăriei „Concordia!"

LIBRĂRIA ŞI TIPOGRAFIA „ Ş C O A L A R O M Â N Ă " DIN SUCEAVA

caută un

funcţionar comercial serios, capabil şl cu Însuşiri recomandabile în etate de 23—24 ani. Salar lunar între 120—150 cor. Timpul întrărei în serviciu 1—15 August. Respectivul are posibilitatea să avanseze şi la postul de conducător al acestui institut. — Ofertele însoţite de ate­state copiate, de certificatul de naştere şl de fotografie, să se adreseze librăriei

„Şcoala română" Suceava (Bucovina). (So. 2254)

In atenţiunea albinarilor, notarilor comunali şi a învăţătorilor. Cine vrea să vândă sau să cum­pere ceară sau vrea să se ocupe cu cumpărarea turtelor de ceară brută, să se adreseze lui

D ö r r G i s z t i v , £ ä ± i , A r r i ,

lângă clădirea băncei „Victoria", oare firmă cumpără pe bani gata oricâtă cantitate. (Dü 2195)

Preţuri ieftine 1

(Ba 2 £ 7) Garantă 1 pe 10 ani 1

Preţuri ieftine 1

Garantă 1 pe 10 ani 1

Maşiila familiară de ou sut Cftf. 75 Maşină « J A « - ^ Cor. 130 MaŞină bobbln central . . COT. 140

Pentru plătiri în rate eu 12% mai scump.

Biciclete, gramofoane, părţi separate la acestea. — Peţurl de fabrică, cu garantă. — Nu­mai artlelil de primul rang.

[ b a u m g a r t e n g é z a , — " * » *

„Matteine" antrepriză pentrn stârplrea ploşniţelor şi a

moliilor,

Arad, str. Tabajdi Károly 1. (Telefon: 1 0 - 4 5 ) Ma 2212

(Proprietar: Fischer)

Execută pe lângă un preţ anual moderat asigurări de pa!aie, oteluri, institute, locuinţe mai mari, împotriva paraziţilor. — Execută nimifiirea definitivă a pis: suitelor şi a larvelor acestora pe lângă garantă de un an.

ANUNŢURI SC PRIMESC CU PREŢURI MODERATE LA ADMINISTRA-

ŢIA ACESTUI ZIAR. = = = TELEFON* 750. =

M P S'a finit cu v ia ţa !

PentrtK$ nom remediu Bin Frame e o atare mvenfhwe de sistem non care omoară en siguranţa- pe c d inti de nesuferit «I arlcioşl duşman! al femei 'de casă, cari sont Insectele du bucătărie.

„DEQANIN" í ssapSrai Ss fft»S si ia economia de câmp că nimiceşte păgubitoarele Insecte si furnici.

„DEQANIN" e pentru flecare grădinar un a sa arti-clu Indispensabil ce salvează plantele şl cu deosebire rozele le eliberează de strlcăcloşll părăsiţi (păduchi de rose). . . . . . -, : ; . . J • • • • • ' ' * >

„DEQANIN* nu-i Iertai sS ftpseascS 21a m d o Cofe­tărie, Covrlgărle, Magazine e t e , pentru că prin acea­sta ajunge fiecars proprietar la curăţenia dorita.

1 kg. „DECîANIN" şl 4 kg. Caiea se trimite francat. — Spedltiunl d DEQANIN" delà 5 k*. tn «i<« s? expe-* *—

Modul de folosit gratis. — Se caută Agenţi.

1 kgr. numai 2 cor.

1 kgr. Cafea fină şl aleasă numai 2 Cor. 80 fileri. I kgr. Cafea fină mărgele numai 3 Cor. 20 fileri. 1 kgr. Cafea Cuba cea mal fină 3 Cor. 60 fileri. Pretcurent gratlsl

F. A. DEGAN. — Flame.

— E H —

SCRISORI DE RECUNOŞTINŢĂ Nr. 14516/1913. Spectabilă Firmă

F. A. Degan Flume.

Vre.o câteva despărţăminte, dar cu deosebire cullna Institutului nostru era de un timp încoace deadreptul infectat de şvabi, spre a căror stârpire n'a folosit nici unul din pravurile comune. Din întâmplare un amic al no­stru nl-a amintit de invenţlunea D.-V. cu care de ase­menea am făcut probă şi spre marea noastră surprin­dere praful D-tale ne-a curăţit toate localurile şi ne-a scăpat de urlcioşil gândaci. In toată conştiinţa putem recomanda ori cui productul Dv., ca remediu excelent în toată privinţa şi de un rezultat sigur.

Direcţiunea Spitalului Civil—Flume Dr. Slchlca. director.

Rog a-ml trimite 6 pachete „Deganln". Am făcut experienţa celor ce ml-aţi mal furnizat şi rezultatul sa­tisfăcător este spre lauda produsului D-v.

Alexandru Constantlnescu Ministrul Agriculture! şi Domeniilor. Bucureşti.

Am folosit praful „Deganln" ordinat Ia D-ta în apar­tamentele unei case de ale mele de închiriat şi cu bun succes..., I-am folosit şi la stârpirea păduchilor de rose, — ba chiar şi la Insectele produse de mucezeală... şl preste tot locul a folosit

Debreceni Lajos Cavaler al Ordulul Francise Iöslf, fabricant

de cârnati si salamă în Debrecen.

Vă rog mai trlmlteti-mi 5 kgr. de praf „Deganln", am fost tare satisfăcut cu expediţia precedentă. Praful lu­cră cu efect.

Berthold Freatz «I Hui, cofetărie si Cafea Sibiiu.

Marti, 14 Iulie 1914. ,.K O M A N Ü L " Pag. 9

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI.

1913. 16 Iunie

SITUAŢIUNE SUMARA. 1914.

201126819

1407957 138418888

84711246

12802 059 11999 729 17199 377 4116781 6489610

887672 1632 307

113830767 113786840 31053300

774414 88941701

A C T I V

28168101 42 «6+ 600 20804869 21 760 131

1444938191 . . . .. / aur . 56 633 000 ) Btocmetah°ttJâtlMMll.

Argint şi divei se monede . ortofoliul român şi străin . 17536400 Impr. pe pe ei publica

83 869 900 Impr. p« publ. tn ct. ort; 17174846 16(96064 din «tre nu s'au ridicat M

mprumutul Statului (iară dobândă) Efectele Capitelului social . . . . Efectele fondului de rezervă

» „ amort. imobil, mobil, şi maşinilor Imobile . . . . . . . Mobilier şi maşini de imprimerie. Cheltuieli de Administraţiune Eefeote şi alte valori în păstrare Efecte în gaj şi In păstrare provizorie. Conturi c u r e n t e . . . . . . Conturi de valori . . . . . Conturi diverse . . . . . .

701051663

12000000 34540298

5076460 881296350

4632040 13519135

227617 607 22 869 773

701051663

P A S I V

Capital Pond de rezervă . . Fondul amort. imobil, mobil, şi maşini Bilete de bancă In cireulaţiune . Dobânzi şi beneficii diverse Conturi curente şi recipise la vedere Efecte şi alte valori de restituit . Conturi diverse . . . .

Taxa: Scont 6'/,%. Dobânda 6°/e

7 Ioni» 14 Iunie

211695969 211533577

1022952 1009653 191004498 190835052

44808957 44918231

11924059 11924059 11997162 11997162 16825877 16826877 4042281 4042281 6716430 6718630 1072 791 1072605 1535579 1706510

124170867 125479417 128423000 128610000

20678615 22666 782 22831952 23784796

6913594 5439560

805664583 808564092

12000000 12000000 87110474 37110474

5391318 5391318 425008420 423434300

5330786 5566577 10546926 13047121

252 593867 254 089417 57 682792 57924885

805664583 808564092

HERBST ÉS TÁRSA,

maşini sistem Halle pentru sortarea şi plămă­

direa aluatului, aranjament P I pentru orice putere, electricitate, |

— benzină sau vaporic — Singura reprezentanţă

pentru întreg comi­tatul Bihoru-

r. lui ::

S T E M M E R " a . J Ó Z S E F

(Se 1786) speclallst NAGYVÁRAD, Rákoczi-ut 35 sz.

Pielării ( 0 ° 2 1 2 7 )

tal pe achizite p. ghete instrumente pentru

pantofari şi cismari

se pot procura mal bine lat

G j ö n f t y S á n d o r magazin de pielărie

BUDAPEST, III., Tavasz-u. 1. sz.

3fe (Lie ® H a i n e de vară, , _ f pardesiuri, haine pentru bărbaţi, haine pentru baluri, articli de toaletă, umbrele, per- 1

dele de dantele şi de pănură se curăţesc şi vopsesc cu multă grijă şi specialitate în

stabilimentul meu industrial de vopsitorie de pănuri şi de ourâţitorie chimică, j

aranjate cu cele mai noui maşini din străinătate. — Despărţământ special pentru curăţitul, vopsitul pălăriilor pentru bărbaţi şi femei. — In cazuri de moarte hai­nele de pănură şi de mătasă, hainele pentru bărbaţi etc. se vopsesc grabnic în negru. — Hainele de bărbaţi date spre curăţire se şi reparează cu specialitate în '

croitoria mea specială. — Scrisori de recunoştinţă din toate părţile ţării.

L i i e z a J ó z s e f , J?sa&&:02 S z e g e d . . . . T E L E F O N : Prăvălie şi stabiliment principal:

str. Landou, nrul 9., oolţnl pieţei Valeria. (Lu 2106)

T E L E F O N :

8 9 4 .

ia**

deschis !

in Arad in casa-Löcs din colţul străzii Salacz

magazinul

de modă

Németh unde sejpotjţcăpăta cele maiJnoui{şi|mai moderne

pănuri de vară p. haine. Asortiment bogat. Preţuri convenabile.

Roagă binevoitor sprijin:

Németh magazin de moda,

(Ne 2215)

Pag. 10. . J ? O M A N U L " Marti, 14 Iulie Í914

Cine vofeşte tjf cumpere

ÎNCĂLŢĂMINTE • • « H i M i a a B M M M M H a a a a a ^ » •

fabriöBte î i ţară-Int^ftW*fine, oWÈoWle, elegante şi durabile" acela" să cumpere cu

încredere delà

IOAN VUIA, Sătmar ( f Z A T M A R ) Deák-tér.

— (Kn tiasa lai Keresztes András). —

Ţine !» magazinul său de ghete bogat asortat nonei ghete fi beate pregătite tn ţari din piele fină veritabilă ou preţuri foarte saedarate, fabricate imitate nu ara şi m arfele sale la privinţa exeeu-ţiuaei drăgălaşe samt neîntrecut*. — La dorinţă se pregatese tetfekd

áa ghsta şi ciobeata după masară.

Pollak Gyula, faur de c a z n e Se hedio (Szeged), Feltámadis-ntca L :: T«lei*a: 3H.

Atrage ateaţhaMa OB . pv*pfie>' lari de m a f M d c trcetwt şi de ca iane şl adaee la OHM» ttfafi c i fi-a nirit şl pnttmi ca excelente puteri de aNiaci

stiMKnuM H tiu-r & r i e e l e c a a u w i e , •e găteşte ia placate psdpe da a exaarta c

Pentru executarea htcrirflor B a c e c n a f l a » e n r a e i M

Po ÎMO S*

Nteteaf jrafc» nie oftee h e m la acaaett I r a » şi, execut caeae peafcw bani şt repare» pered de tevl precaai fi CMcatt pfrep de rwi>arJaj|Maii

pe ek cMatela awa la fete. losalaf•

dW kwsNteaL

?

„VuJ&áw" f á n t á n i c u lan* r^cürfösöut* t& cöele» mai ex­celenţii dthttofoalb fabricatul»

! do acest fel de până acum* ' De vânzare exclusiv la fabricantul

I O S I F M A R K U C Z atelier industrial de l i c i tuser ie

Oradaa-mari (Nagyvárad), strada A ^ i M l i f i-nri r. " Catalog de preţuri frand». z

— M I măiestru dipt. pentru kwtaia-tiuat de electricitate şi aez U-catuşersi masinist-dectrician

Oradea-mare (Nagyvárad), str. Teleki nr. 1 Execut! totfelul de lucrări electrice, optice şi de ttcătuşerie, şi anume t feririi pentru clădiri, gar­duri pentru monumente, vetre de feri aşi de 1er, rolete de fer pentru prăvălii, maşini de cusut, maşini de scris, biciclete, reparare de gramofoane

şi instalaţiuni electrice, stră-formari de maşini cu aburi şMmetbaHe în lbcomobile.

Magazin permanent de maşini de cusut şi accesorii, precum şi garnituri de Imblătit Serviciu prompt, lucru excelent,' preţuri ieftine.

In m e i malte rftndari decorat, u fondat tn anul U

Heckenas t J a n i contractor de i ' l i r i , scilpler ti ? T n m h i H i < Mrltir. Restiartteril diecezei de utulnuiiin

Pregăteşte i iconostase; altare; i voane, cripte, statui sfinte- si intre aranjament bisericesc, în orice stuVc form: pretenziunitor artistice si pe II preţuri convenabile. Se fetontarfdi renovarea altarelor vechii — Planur cataloage trimit gratuit precum si ; mirea muncii o face pe spesele i

laioţta apra aarlre tel m M U M M M I proprii rtnm Hm

Preturi moderate. 1 1 Condiţiuni favorabile de pli

CEL MAI MODERN INSTITUT T1POQRAF1C ROMÂNESC DIN UNOAR1A Şl TRANSILVANIA

CONCORDIA" W SOCIETATE

PE ACŢIUNI ARAD, STR. ZRÍNYI NRUL 1 |a.

Fiind aprovizionat cu cele mal moderne maşini din străinătate şl patrie, cat m a t t a l de cule», maşini de tipar, maşini'de tăiat şi maşini de vărsat elişeie, precum şi cu cd« mal moderne litere, primeşte spre executare totfelul de opuri, re-rişte, toi, placate, registre, tipărituri pentru banei şi societăţi, precum şi tipărituri adrocaţiale, invi­tări de logodnă, cununie si pentru petreceri. Anunţări funebrale se execută cu cea mai mare urgenţi. Se execută tot felul de lucrări de aceasta branşă delà cele mai simple pani Ia cete mal fine. — Executare promptă. — Preţuri moderate.

Ss

îi

«a-

2.«

•o

a> »

s a ~ -S 'S ~ 8 O m u

a. 1 » c H »

M

S i n g u i D l B b ă i l s c a l i l e ^ ^ C : Bille dili Singeorglul-roniD (Olahszôntgysrjy, Besztereze-WÊÊË Naszód megye) cu apele minerale „HEBE". H ü

La poalele munţilor nordici ai Transilvaniei itt o vall ro-mantieăcu climă subalpină, se află comuna curat românească ' Sţngeorpiul-român, în a cărei proprietate sunt izvoarele de apă minerală, care în comerciu poartă'numele de fJIEBE".

Apa „HJ0BE", pentru cantitatea mare de carbouàt de so­diu, clorur» metalice fi acid carbonic ce confine, ocupă loc de frunte intri cele mai renumite ape mineral» din Europa. Se întrebuinţează ca cură de beut cu cel mai mare succes la toate boalelè* acute fi cronice de stomac ţi intestine, la constlpaţie cronică, tolperemie de; ficat, la disotvarea pietrelor dv beşică, biliare şl de rliflclrl, lá emorbfde, la &eitorafeî#y catare de mitră.

Ca bite (scaldă) influinţează minunat' resorbirea erueîaUlér1

pleuritice, ptritonitice, parametritice etc. precum ţi deosebitele boale de piele.

Băile se deschid la 15 Maiu st. n. 0 mulţime de odăi corespunzător mobilate stau la dispozi­

ţia publicului cu preţul de 2—5 cor la zi, tn hotele ţi vile. înainte de sezonul mare, delà deschidere până la 15 Iunie

ţi după sezonul mare, delà 25 August până la 30 Septembrie, atât la băi cât ţi la odăi st dă o reducere de Ş0°/«-

Bucătărie foarte bună şi ie/tină. Onoratului public îi stau la dispoziţie : jurnale, bibliotecă,

piano ţi tenis, Pare ţi alee (promenadă) pe terenul băilor. Locuri de exeursiune în înalţii munţi din vecinătate. Muzică permanentă.

Preţu l u n e i băl calde de olasa I . K. 1*20 » • » n B I L 1 oor.

Calea ferată are staţiunea in loc, unde în orice timp stau trăsuri comoade la dispoziţia onor. public.

Prospecte trimite franco.

(So mo) Direcţiuaoa băilor.

Marţi, 14 Iulie 1914. „ROMÂNUL" Pac. i f .

V E R E S F E R E N C Z • atelier de oislrlt cu putere

motoriei p. zidiri ţi nobile

Dej-tDes) str. Ludovic Kossuth, nr. 63. HÜIZÍR de nobile pentru prânzlfoire, dormitoare, saloane, Icoane, oglinzi, covoare.

Execuţi totfelul de lucrirl pentru zidiri, mobile şl orice lucrirl In «ceasta branşa, cu preţurile cele nai mo­derate, din naterial exce­lent şl uscat. Ve 1789

Alifie „ M á g n á s " p. fa tă : singurul mijloc cosmetic nevătămă-tor, contra sgrăbunţelor, despolerll pielii, petelor din faţa, crepărel pielei, roşaţel şi contra tuturor boalelor de pele. După întrebuinţarea unei singure tegle dispar sbârciturile feţei. Preţul 1 teglé 1 cór. 60 fileri Pudră „Mágnás" (în 3 colori) 1 cutie 1 cor. 50 fii. Săpun „Mágnás" 1 cor. 20 fll.

Cosmetic nMápás" pentru mâni i íeTareamaj crepate, aspre şl sbârcite. E de prisos a se mai întrebuinţa glicerina şi vaselin, deoarece efectul cosmeticului „Mágnás" e singur şi acest cosmetic poate îl întrebuinţat şl ziua. Preţul 90 fii.

' l B r i n o r t l i e c i a " • mijloc excelent contra tusei si răgnşelii, respiraţiei »MUUOrlllOdlll . grele, catarului tusei măgăreşti la copii — Preţul

> 1 cor. 80 fileri.

Çnlrt Prima" • J»Uloc excelent contra reumei ş) podagrei, durerii de 0|!l l l ,,111111(1 i cap şt de dinţ. După 1—2 întrebuinţări are efect st-

I gur. — Preţul 1 sticle mari 1 eor. 50 fileri. singurul mijloc excelent contra cáderel pă­rului. — Preţul 1 cor, 50 fileri. Spirt „Cappiffoform

„ D e u t o f e r n " apă pentru gură: g««»«««^«»«»-««'» ; decarea stricare! dinţilor. Preţul 1 cor.

Balsam de Ardeal pentru stomac: rău de gură şi pentru împe-

decarea stricare! dinţilor. Preţul 1 cor. 50 fileri. mijloc excelent con'ra dureri­lor de stomac, lipsei de apetit,

încuierii scaunului, stomacului stricat şi boalelor da stomac — Preţul i cor. 50 fileri.

iVflntitnr nontril n ă M ' n culoarea neagră, întunecată şi brunată deschisă, |IUU)IIUI |l0llllU (JOI i müojc excelent şi durabil, nu murdăreşte albiturie j \ . da pat — Preţul 6 cor.

j î ţ i i p i ra to r pentru pă r : ï & f f ï ; Ä , c o l o a r e a o r : g i n a l ă- -kRfinfffl Pilimai lia nnrol • Precum fi în contra tuturor boalelor porci-iVVHHQ OlUIIlOi UD pUibl i lor, cel mai excelent medicament, recomandat

de cătră medici, este pravul de Ardeal pentru porci. — Preţul unei cuti mari 1 cor., o cutie mică 50 fileri 0 singură întrebuinţare a' prafului de Ardeal pentru galiţe încetează perirea galiţelor. — Preţul 1 cor.

HiVIMflllArVin * a ' n S u r n ' mijloc sigur şi probat contra nervosităţii şi a niJUHUIIOI IUI i insomniei, — Preţul 3 cor. — Toate medicamentele mai sus

amintite se află de vânzare şi se pot comanda numai la farmacia lui

Kelemen Sándor, Zilah. V ă p ă z i ţ i d e i m i t a ţ i i ! ! (Ke893)

l S Z A B Ó K Á L M Á N , atelier artistic p. pic­tarea sticlei şi mozai­curi de sticlă veneţlană

A

^Budapest, VIII., Mária-utca 24. sz. Y ; (S* 2128) • • •

pentru bi­serici in

Mai cel mai modern fereşti colorate

execuţie simplă şi artistică pe lângă preţuri moderate. • departe efeptuieşte : — — — •

m o z a i c u r i v e n e ţ i e n e d e s t i c l ă Hcoane pentru altar, ornamente şi stătuleţe pentru păreţi In exe­cuţie artistică din material veneţian. — Modele şi prospecte tri­mite gratuit. — La dorinţă se prezintă şi în persoană pentru luarea

*, .i lucrărilor în primire. •

A T

A Y # A •

v

PRAV DE P E L E H Ö F E R Acest prav impregnat cu accid boric a cărui efect excelent e în general cunoscut, se pregăteşte în trei tărimi. No I. prav de stropit pentru copii . . à cor. —-80 No II, Pudră, albă crem. sau roza . . . à cor. 1*— No III. Prav de stropi pentru bărbaţi à cor. 1 —

»Babysoapc Höf er (săpun pentru copii). Numai acele sunt veritabile, cari poartă pe făşia de pe cutie şi pe capacul cutiei iscălitura » H Ö F B R c .

Săpun Höfer . . . . à cor. —70. de tot neutral şi inofensiv, se poate căpăta în toate far­

maciile din ţară şi străinătate şi delà :

Versendungsdepot H O F E R ' S A P O T H E K E Ungargasse 14. (E lSKa-50)

NOUĂ prăvălie de instrumente muzicalei

PULTER VENCEL fabricant da instrumente muzicale

Marosvásárhely, Deák Ferenc-u. 7. (Ungă Palatul Cultural).

Depozit bogat şi foarte bine sortat de V I O L I N I noui şi vechi şi pentru şcoală, CITERA şi c l a r i ­ne te , INSTRUMENTE DE SUFLAT, h a rm on i c e

şi părţi de instrumente etc. etc. GRAMOFOANE şi PLACI în asortiment bogat. CORZI. (strune) din, străinătate cu ton curat pe lângă garantă. — Reparaturile se execută prompt şi conştiinţios.

' (Pu 1847)

D a c ă s u f e r i î n

DURERI DE STOMAC! Fără durere In timpul cel mai scurt şi cu siguranţă, chiar şi

cele mai neglijate cazuri, foloseşte

,L iXA", (purgativul de fiere) a Iul Sándor, care curăţeşte stomacul şi intestinele de toate materiile nefolo­sitoare cari sunt lipite de éle şi prin aceasta împiedecă încu-ierile şi toate morburile ce ar proveni din aceste, ş. a. : durere de cap, sgârclurl, arsuri, apăsare de stomac, Iritare de vo-

mare, greaţă, răg&ieli etc.

0 sticlă costă 50 fii., 6 sticle deodată 250 fii., 12 sticle 5 coroane. Efectul purgativei de fiere „ L A X A „ va fi permanenta dacă

deodată folosim

„RegenoM" (balsam de stomac) a Ini Sándor, „EEÖENOLÜL", această esenţă de stomac vindecă orice soiu de morburi de stomac şi intestine precum şi durerea de cap, curgerea (năpădirea) de sânge, curăţă sângele şi face apetit în gradul superlativ. In cazuri de colică şi iritaţie de vomare în

timpul cel mai scurt are efect.

O sticlă cu îndrumările de lipsă costă 1 2 0 fii rl. Originalul „ L a x a * şi „Regenolul* se poate afla la preparatorul original :

Sándor Zoltán farmacist în Erdőszentgyörgy (Ardeal).

Fiecare sticlă e provăzută cu vigneta „INGEMÜL" la ce e de recomandat să fie cu atenţiune ! (Sa 572)

Pa*. 12 „ R O M A N U L " Marti, 14 Iulie 1914.

6 6

BANCĂ ECONOMICA-COM^RGIALA CÄ ÎNSOŢIRE, COHALM.

CONVOCARE. i

Membrii băncii economice-comerciale ca însoţire „CETATEA" din Cohalm, prin aceasta se convoacă I senzul §-lui 9 alineatul ultim din statute la

adunarea generala extraordinara! care se va ţinea în Cohalm, Sâmbătă în 25 Iulie n. 1914 la orele 1 p. m. în localul institutului cu următorul

P R O G R A M : 1. Deschiderea adunării şi constituirea biroului. 2. Prezentarea Conturilor Bilanţ şi Perdere & Profit încheiate cu 30 Iunie a. c. şi cetirea raportului direcţiunii şi

comitetului de supraveghere asupra acestor conturi. 3. Deciderea transformării însoţirii actuale, în societate pe acţiuni cu un capital social de 100,000 — coroane s î

numirea: „CETATEA" institut de credit şi de economii societate pe acţiuni cu sediul în Cohalm. Cohalm, 5 Iulie 1914. DIRECŢIUNEA.

ACTIVA Bilanţ la 30 Iunie 1914 PASlI

Cassa în numărar . . . . Escont . . . . . . . . Cambii cu acop. hipotecară Cont-curent cu acop. camb. împrumuturi hipotecare . . Obligaţiuni cu caventi . . Efecte . . . . . . . . . Mobiliar . Debitori . . . . . . . . Poziţii tranzitoare . . . .

22539 98303 69924 302926^

9047 18870501 1690 2000 013141

3687120 23515290

Capital social Fondul de rezervă . . . Fondul de penziuni . . . Depuneri spre fructificare Reescont Poziţii tranzitoare . . . Profit curat

92500 8020

190 7( 1679290

116237 6 1 2 3 Ö I 800

235152

DEBIT Contul Perdere & Profit

Interese de depuneri . . . . Interese de reescont . . . . Interese de cont-curent . . . Spese:

Diverse spese de birou . . Salare . . . . . . . . . Relut de cvartir Chirie Maree de prezentă . . . . Dare: dare directa şi aruncuri Competinte de timbru . . . Porto

Profit curat

58576 8 0 0 -1 1 5 -3 5 0 -9 9 ' -

46839 53'48 45-02

45665 437480 224163

2516 800

837223

15

Interese de escont Interese delà cambii hipotec. . . . Interese de împrum. hipotec . . . Interese după obligaţiuni cu caventi Proviziuni

837;

loan losif m. p., director. Uie Mofi m. p., cassar-coi

loan Magdun

COHALM, la 30 Iunie 1914

D i r e c ţ i u n e a :

Patriciu Pintea m. p., preşedinte. loan Bănuţ m. p. loan Leuca m. p.

Conturile prezente le-am examinat şi le-am aflat în deplină regulă.

COHALM, Iulie 1914.

Comitetul de supraveghere:

loan Boranciu m. p., preş. corn. loan Borcoman m. p. G. Spornik, 57, Erofteiu Bârsan m. p. I. Borkoman m. p.

Tiparul tipografiei „Concordia" societate pe actil în Arad. — Editor-responzabil: ATANASIE HÄLMÄQIAN.