A!'ul XVII N ir. 16

ALBINA28 lan1101 le 1914.

f

l

l

tl

_ -' ".

_ .

CRedac#ia si Adminis. Str. Mntuleasa, 9. Bucure$tiwww.dacoromanica.ro

Anul XVII. No. 18 26 Ianuarie 1914

ALBINAREVISTA ENCICLOPEDICA POPULARA

Apare In ecare damiaedRedactia ;i administratia Strada Mntuleasa.Bo. 9. Bncure;tij

COMITETIIL DE REDACTIE :P. G rboviceanu, O. Co4bac, Gen. P. V. Netnrel.

Ch. Adan escu, I. Otescu, P. Dulia, V. 8. Sloga, N. Nicolaescu.Or. Teodoeoiu, C. C. Pop.Taec

OAbonamentul to lard pe an ..lei 5.Pentru elevii tutulor $coalelor $i

pentru absolven%ii pcoalelor ru-rale, locuind to sate, pe an . lei 4

Abonamentul in (ar pe 6 luni, lei 8Abonam. In strintate pe an, 8 leiUn numr 15 baniAnunciuri dupA invoial.

Manuscrisele ce ni se trimit dacA aunt potrivite pentru re-vista noastr se publicA indat ce timpul si locul permit. Ele nuse inapoiaz, ci se ard. Redactia $i rezerv dreptul ca, In unelecazuri, s publice numai extrase sau rezumate din articolele pri mite.

BIIMARUL:Vasile Boerescu, Insemntatea zilei de 2f Ianuarif.1. N., Unirea Moldovei Cu Muntenia.Din documentele Unirii: Un apel al lui Costache Rosetti.N. Rdulescu Niger, Cntecul recrutului.Dr. D. Tatugescu, Itolul insectelor in propagarea boalelor.Sofia Ndejde, Mai stint suflete bune.G. P. Salviu, Puiu sau Zina Mezin, istorioar de Carmen Sylva.P. Vuiescu, Amintiri din campania in Bulgaria, 1913: Trecerea

Duncrii (en ilustratie, desemn original).A. T., Portretele invinuitoare.Ce simtesc aviatorii in timpul sborului ?DIN Z1ARE SI REVISTE : Un bogtaq ciudat. Cel mai vechiu

muzeu.

CRONICA: Scrisoare cAtre redactie.Starea 9gricol a Romniei.Bibliografie.ILUSTRATIUNI : Alexandru loan Cuza.Monumentul lui Cuzadin Iasi. Mihail Koydlnieeanu.

- C. A. Rosetti.

Activitatea social(' a preoti'.or invttorilorP. S. Episcop Nifon, Cuvntare la 1 Ianuarie 1914.Preot Basgan, Cuvnt pentru 24 lanuarie.Pr. 1. C. Beldie, Familia cregtin: Tinerimea In familie gi in lume.Notice.Sume adunate pentru monumentul lui Spiru Haret.Mul-

tumid. Informatiuni.

www.dacoromanica.ro

InsemnAfafea zilei de 24 Ianuari eDE

Vasile BoereseuLa 24 Ianuarie s'a aruncat, ca s zicem ast fel sO-

mn#a nafionalitO(ii noastre, a nfiinfrii noului StatRomn ; ea a czut pe pmnt bun, a odrslit, a in-fiord, s'a copt ; i noi care am vet' zut zmislirea, noicare am putut Incoron pruncul, noi generatiunileviitoare, care avem s ne bucurm de aceast oper,cat s ne aducem aminte, cu amoare, gi cu fericire,de aceast zmislire.

Da, noi mai to(i: ne aminl im cci mai toti amfost actori sau spectatori de acea zi fericitO, cndcloud #Ori surori, de aceeagi origin, de aceiagi religiune,separate gi slbite prin secoli de apsare $i de desbi-nri, cum cloud provinc, umilite sub un jug strin,crora li se contest i existenia i drepturi, pnorigina, deter mna gi se contopir ntr'un singursuflet ntr'un singur corp, spre a form un singurStat, noul Stat Romn ! Da, noi to#i glim, cum in zivade 24 Ianuarie, nu mai erau Moldoveni i Munteni, cierau numai Romni, gi cum ntri#i prin exaltarea celuiniai pur patriotism, cutezar in Europii intregi,in fella unui tralat formal contrarui aspiraliunilor lors se afirme ctre ei ngii, s proclame rtTnirea, sarunce smnfa formrii noului Stat, .a RegatuluiRomn !

calculele avanlagelor sociale, nici rearnintirea,qnditoare a autonaniei separate a fiecrui principat,nici un stimulent, nici un calcul, nici o intrig care arfi putut provoc resbelul civil gi cu fund nafionalitatearomn ntr'un abis de unde s nu niai poal iei, ni-mic din acestea nu opri proclamarea Vnirii, mplini-rea paci fica i glorioasO a celei mai mari revolufiunipolitice gi sociale ce o na#iune a fcut vre-o datO.

Memoria zilii de 24 lanuarie va fi eterna ntrenoi! c va servi de cel mai nobil exempla, de cel maincurajtor stimulent pcntru urmagii nogtri ! Solemni-tatea ei, c srbtoare nafional, ni se impune prinmrimea faptelor ce au ilusirat--o, prin efectele salutarece au produs.

www.dacoromanica.ro

Unirea Moldovei cu Muntenia5 qi 24 Ianuarie 1859

erbm In fiecare an ziva de 24 Ianuarie, in amintirealui 24 Ianuarie 1859, cnd s'a svrit unirea celordou teri romne prin faptul c Adunarea nationaldin Bucureti a ales domn tot pe Alexandru Cuza,

pe care 11 alesese, putin mai Inainte (la 5 Ianuarie), @i Adu-narea national a Moldovei. Cele dou principate aveauacelatoi domn ; dar altfel tot neunite remseser ; caci Mol-dova avea capitala ei, In iar Muntenia pe-a sa, n Bu-cure$ti. Fie-care tear avea guvern deosebit. Fruntagii te-rei, Coglniceanu, C. Negri altii in Moldova ; I. C. Bra-tianu, C. A. Rosetti $i altii, in Muntenia,au lucrat nu numaica terile romane s aib acela0 domn ; dar gi ca sa de-svr$easc In totul unirea, prin strmutarea Capitalei inBucuzeti, unde s'a nfiintat un singur minister.

Munca a fost grea ; caci alegerea lui Cuza In amn-dou terile, a intmpinat cele mai mari greutti la Con-stantinopol i din partea puterilor mari, afar de Frantia,care, dgla inceput, a tinut cu Alexandru Cuza.

Trimisul Principatelor la Constantinopol, C. Negri, in-tiinteaz la 14/26 Aprilie pe Vod c guvernul turcesctoate puterile, afar de Frantia, sunt in potriva ntrireialegerei. Numai ambasadorul Frantiei cauta s potoal fu-ria sultanului, struind la vizirul col mare.

Negri, in numele lui Cuz a, arata Turcilor c unirea estelucru hotrt i care nu se mai poate intoarce. Adogi eadomnitorul o va face $i cu dela sine putere.

In sfrit, in Iunie 1859, se dd iradeaua, prin carese primi de bun alegerea, iar cea din 5 Ianuarie 1860dd ncuviintarea desvrit.

In Septemvrie 1860, Cuza plec la Constantinopol isultanul l prim]. cu mare pomp $i nu cu formole injosi-toare $i pline de umilint, ce se obi$nueau mainte vremeqi mai ales pe timpul fanariotilor.

Unirea desi;vrfoit abi de s'a putut svr$ in anul1862, In puterea firmanului din Noemvrie 1861. Greuttileau fost mari f;i de ast dat. Iar dugmanii unirei Romni-lor In tear $i afar s'au mngiat c, domnia lui Cuza

www.dacoromanica.ro

oo

o

,o

o

o

o

Alexandru loan Cuza

o

o

o

e,

c

o

o

o

www.dacoromanica.ro

676 ALB INA

fiind numai pe apte ani, la :ncetarea ei, 'vor alege iar$idoi domni.

In 1866, and frunta$ii terei au scos pe Cuza din dom-nie, du$manii unirei, sprijiniti de unele puteri, credeau cle-a sosit vremea. Dar s'au i:n@elat amar ; caci unirea a ra-mas neatins si s'a adus pe tron printul Carol de Hohen-zollern, care era menit a fi in fruntea Romnilor in rzboiulcu Turcii (1877 78), rzboiu, dup care s'a fcut neatr-narea $i mai apoi regatul.

Nu este acum locul s vorbim despre faptele mari ceCuza gi frunta$ii neamului, cari l'au ajutat, au svrgit. Veniamint numai de luarea averilor mnstiresti, cari ajunsesera a sluj mai numai pentru mnstiri strine. De ase-menea, nu vom trece at vederea desfiintarea clcei prinrscumprare si faptul c i fAcut pe fotii clcasi proprie-tari desvrt}iti pe :ntinderile de pmnt asupra crora aveaudrept din mogi-strmo$i.

Aceste trei fapte mari : unirea, luarea ndrpt a ave-rilor mnstireSti Inchinate $i scoaterea teranilor clca@i @ia pmntului lor din mna boierilor sau a mnstirilor, aufcut sa fie neuitat domnia lui Cuza, adic a i:ntiului domnales de tear :?i nu trimis de Sultan.

Gndindu-ne la faptul mret al unirei a dou teri lo-cuite de Romni si cari sttuser desbinate attea sute de ani,adic dela nfiintarea lor, nu putem s nu simtim in inimcea mai cald si mai adnc multumire catre cei cari, cujertfa averci lor si punndu-si in primejdie i viata, au fostin stare a-1 duce la capt bun.

Nu ne mirm, nse, c s'au gsit attia oameni lumi-nati, cari s inteleag c'n unire std puterea gi c, numai,unindu-se in .gnduri i'n simtiri, vorn pitted face o tear instare a-$i-apr drepturile viata, nemai fiind jucrie ne-putincioas in mna vecinilor.

Nu ne mirm, fiindc gndul unirei de mult frmnlinimile celor mai luminati Romni, in tot lungul veaculuial XIX-lea. Mai mult dect atta, domnii nostri cei mari,din trecut, rvniau la unirea celor cloud teri. AO a voit sfac Mircea cel Mare, cnd a pus in Moldova un domn rudcu Basarabii, in locul lui Iuga, pe care 1-a prins $i 1-a ucis.Ag a dorit chiar $i inainta$ul lui Mircea, Alexandru Basa-rab, care, in veacul al XIV, se fcuse stpn pe Moldovade jos pan la Marea Neagr, stpnire ce pstr Mircea.Tot aceast dorint a avut-o Sti-fan eel Mare, care izgonindpe Radu cel frumos, a pus in Muntenia, pe tron, un omal su.

Mihaiu Viteazul, spr?jinit de mpratul Germanici, aizbutit, vremelnic, nu numai a scutur jugul turcesc, darchiar $i a un supt el Muntenia, Ardealul $i Moldova. MateiuBasarab $i Vasile Lupul, mnati de-aceast dorint, au ajuns

www.dacoromanica.ro

MO

NU

MEN

TUL

LUI C

UZA

DIN

IATI

Prin

cipa

lii m

inist

ri di

n tim

pul

lui C

uza

:Co

stach

e N

egri

; Kog

Aln

icea

nu,

Nic

olae

Cre

tule

scu,

G -r

al F

lore

scu

Cuza

tin c

olt a

! mon

umen

tulu

i.

www.dacoromanica.ro

672 ALBINA

la lupte crncene intro ei, amestecnd si pe strini in ace-ste certe.

Intr'o vrome unirea era s se fac supt ocrotirea Ru-siei. Dar a fost scris, se vede, s se svrseasc prin lu-crarea brbatilor nostri patrioti.

Nu ne mirm de jertfele fcute de cei cari voiau uni-rea, dndu-si seam c numai ea poate s ne fie chezesie,c nu vom cdea prad lcomiei strine. Nu ne mirm, cMoldovenii au fcut pan si jertfa cea mare de-a prim sfie capitala terei in Bucuresti, adic in orasul cel mai mareal terei. Ce sintteau in inimile lor i c si ddeau bineseam c Iasii vor sufer cumplit, ne arat vorba lui Mi-haiu Coglniceanu S fie Capitala la Bucuresti, chiar dacar fi s creasc iarb pe ulitile Iasilor !

Lucru de plns si anevoe de :nteles este c s'au gsitboieri, cari, ahtiati de-a d domnia in Moldova unuia, inMuntenia altuia, s'au impotrivit celor cari voiau Unirea.

Inca din 1845, Mnjina, mosia lui C. Negri, din judetulCovurluiu, er locul de ntlnire al Muntenilor $i al Mol-dovenilor, cari se gndeau la unirea terilor surori si la des-serbirea teranilor. La Mnjina si la Paris Romnii luminatisi iubitori de patrie pregtir unirea ce avea s se nde-plineasc tocmai in 1859 si desserbirea teranilor, care avloc abia in 1864.

In urma nfrngerei miscrei din 1848, fruntasii, dori-tori ai unirei, au fost surghiuniti. Dar si aceast suferinta adus folos Romniei ; cci surghiunitii, au cucerit, in deo-sebi la Paris, pe fruntasii Frantiei la ideile lor : pe Quinet.pe Lamartine, etc.

In 1856 puterile regular soart Principatelor romaneprin aga zisa Conventie din Paris. In puterea acestei Con-stitutii urm s se fac alegeri in Moldova si in Muntenia,iar cele dou adunri: s se rosteasc in privinta viitoru-lui terilor.

De oarece oamenii bogati si luminati, att in Moldova,cat si in Muntenia, erau mprtiti in cate dou particle:una pentru unire si alta in potriv, a fost lupt grea. Luptaa fost crncen in Moldova, unde caimacanul Vogoridi, in-curajat de Austria, a 'nnbusit vointa alegtorilor prin celemai selbatece si mai nelegiuite mijloace. Oamenii stpni-rei au clcat casele celor cari voiau unirea, ngrozind fe-meile si copiii. Iar fistele de alegtori le-au msluit stergnddin ele pe unionisti si umplndu-le cu tot felul de insi, in-tre cari pan si strini. Dar comitetul din Iasi al unionistilora artat puterilor uneltirile viclene ale lui Vogoridi si, mul-tumita struintei Frantiei, aceste alegeri ptate s'au stricat.Alegerile noua, fcute pe liste bune, s'au fcut in zilPle de29 si 30 August si in cele de 2, 4 si 5 Septemvrie 1857 siau izbutit la ele unionistii.

www.dacoromanica.ro

ALBINA 673

Aceast adunare a ales la 5 Ianuarie 1859 pe Alexan-dru Cuza domn al Moldovei.

Nici in Muntenia n'au lipsit luptele gi numai vointa po-porului bucuretean, artat in Curtea Mitropoliei, undeera' Adunarea, a fcut pe deputati s aleag pe AlexandruCuza, alesul Moldovei,

Unirea celor cloud teri nu s'a mrgenit numai la attaFruntaii unioni$ti, adic partea cea mai mare din ei,$i-au dat seam c teara nu va fi puternic, dacA teranii

M. Koglniceanu

clca$i vor zce in gerbie. Adunarea adhoc din Moldova aspus acest lucru fti. Adunarea din Muntenia a lsat ches-tia s se deslege mai pe urm, nevoind s supue la incu-viintarea puterilor regularea strei teranilor clcai,

Pe lng unirea terilor, fruntaii nogtri au nzuit sfac i unire, in luntrul terei, intre boieri, clca$i gi ne-gustori.

www.dacoromanica.ro

674 ALBINA

Amintirea si serbarea Unirei principatelor o cinstimacuma, dupa rzboiul din Balcani, cu inima si mai calda,fiindca. daca nu erau unite cele doua teri, nu puteam ajungeBA fim. in stare a desfsur puterea ce -am desfsurat. Dacanu se facea unirea si daca nu se lucr mereu la intrireaarmatei si la pregatirea ei, n'am fi fost in stare a sill po-poarele din Balcani sa inchee pacea a$ cum am cet ut'o noi.

Daca nu eram uniti si puternici, n'am fi putut sa neindreptm granita Dobrogei, as ca s'o putem apr mailesne, and vecinilor nostri Bulgari le ar ven pofta sa nerpeasc Dobrogea lui Mircea cel Mare, Dobrogea lui Tra-an si a altor imparati romani mai vechi si mai noi.

Glasul Romniei a fost ascultat, fiind c'am fost uniti ideci tari.SA serbam, acum, din toat inima Unirea si numele bar -

batilor, cari au muncit si jertfit pentru svrsirea el s leavem sfinte si neuitate.

Tria Romniei va face ca Romnii de pretutindene sascape de apsri si prigoniri, caci toti cei cari poftesc prie-tenia noastr, inteleg ca nu vor pute

-o ave, daca voraps si nedreptt pe fratii nostri de snge.

I. N.

CEL MAI VECIIIU MUZEU

In orasul Nara din Japonia se geeste cel mai vechiumuzeu din lume. Acest muzeu din vechia capital japonezTO are fiint dela anul 756. Un raport al unui arheolog francez catre societatea franco- japoneza descrie amanuntit sta-rea acestui muzeu, care. se deschide o singur data pe an.O comisiune anumit cerceteaz atunci toate colectiile; cuacest prilej au voie s -1 vade si oameii din Europa. Inmuzeu se all cam trei mii de obiecte, adevrate podoabe :lemn cioplit, mobile zugrvite, obiecte de faianta si testuri,toate din anul 756.

www.dacoromanica.ro

ALBINA 675

Din documentele Unirii

Un apel al lui Costache RosettiPublicm, gi n aceet an, cu prilejul zilei de 24 Ianuarie,

care aminte$te luptele eroice pentru unirea principatelor,cteva din documentele timpului.

E vorba de intmplrile din Bucure$ti chiar In ziva dc24 Ianuarie. Agitatia in acele momente era foarte mare.Intre membrii adunArii elective prerile eran imprtite : mi

www.dacoromanica.ro

676 ALBINA

multe grupe pentru mai multi candidati. Oricare ns ar fireugit din ei, unirea principatelor nil se fce; de aceea ceicari o doriau cu adevrat struiau sa fie ales tot Domni-torul Moldovei. Au fost mi$cri pe stradd si in curtea Mi-tropoliei. Atunci, unul dintre luptturii cei mai nenfrntipontru unire, Costache Rosetti a adresat catre cettenii ca-pitalei urmtorul apel:

Cet(enil In(elegeni ca deschiderea Adunrei in care sedesbate viitorul na(iei a trebuit s intereseze pe to(i adevra(iiromani. Nu furm dar nici de cum surprinsi vdznd imbul-zeala publicului la Mitropolie. _Hind inset ca mul(i cred ca a-mad strngere ar fi ca o apdsare din afara asupra celordin nautru, si c si nsdsi Adunarea nu poate ave ceruta li-niste pentru ale sale desbateri; fiindc4 mul(i deputali ait re-claniat contra adundrei publicului in Mitropolie si al(ii an pro-testat contra strngerei ostirei in ju.rul Camerei, Adunarea ahotrit ca nici ostirea nici publicul sa nu se mai strng injurul ei. To(i acei deputa(i cari an fericirea si onoarea a sebucur de increderea publica s'au crezut in drept s asigureCamera c hotdrirea ei va fi ascultala. Ce(dlenii capitalei, caritold'auna sunt gala a se jerfi pentru binele patriei, suntem in-

si de vor respect deAdunare, spre a astupa toate gurile clevetitoare, a doved cturbarea publica o caut ambi(iosii, si a nu ridica astfel ceamai mica' pricinuire celora ce ar voi a vesnici regimul nedrep-t(ei si al silnicei.

C A. Rosetti

Scrisoare ctre redactieInca de pe cnd cram pe bncile $coalei, m numram printre abo-

natii harnicei $i nteleptei .Albina.. Acum, mai mult ca atunci, m'amincredintat de folositoarele invtminte $i inteleptele sfaturi, pe cari eale mparta$e$te palatelor bogate, cavi colibelor srccioase.

Convins de importanta educativa a acestei publicatiuni periodice,menit a mprti mai ales satelor comoara de virtuti $i de cuno$tinteins ruc:tive, patriotice $i morale, m'am straduit a face cat mai multi a-bonati de-aci din sat ; iar nainte de sarbatori, am impus elevilor dindivizin a III-a, ca, din bnutii cptati cu ocazia frumoaselor datini stra-mo$e$ti ce insotesc Craciunul, $i Anal not, sa pstreze cate 40 bani$i pentru mierea $i ceara sufletului, procurata de muncitoarea Albina,grupnd cte 6 elevi pe un abonament de jumtate an, socotit a 2 lei.

Acum totul pregtit, ma grbesc a va trimite banii In suma de 6 lei,'wands-va a dispnza s ni se serveasca trei abonamente pe 6 luni in-cepnd cu numerile de Ianuarie a. e.

La felul acesta, elevii grupati cte 5 pe un abonament, au timp su-ficient ca s'o consulte toti ; mai multi e greu $i se produc nemultumiri.Adresele acestor trei abonamente sa fie :1) Elevilor cl V ; 2) Elevelor cl. V ; 3) Elevilor cl. IV ; dela $coaladin satul Terzichioi, corn. Cartal. jud. Constanta prin of. Hr$ova.

Cu perfecta stima, D. Pawn

www.dacoromanica.ro

CAIYCFCUL RECRUCUL UI

Foaie verde foi albastre,Eu m duc, mndro, la oaste,C'mi veni . i mie vremeReghimentu s mei cheme,Tu stai, mndro, la prleazPM' ngi cu lacrimi pe obraz,M'ai ls nu m'ai lei sG a$a -i cu inima.$i oftezi, . i'mi stai in caleDoar mi -o fi i mie jale...Frunz verde tmioar,Psrile nu'maisboar ;Sboar frunzele uscatesi-ale mele gnduri toateDela trgu 'ntunecatPn sus pe deal n sat.Mndra toarce, numai ea,Singuric- singure,$i o'nneac -o f tare lungaDor de dansa sei m'ajung.Frunz verde foaie lata,Primvar, te arataCu zi lunga pe ogoare$i cu gnduri mai u. oare ..Bate vntu, trece zri,Sufl jale qi oftri ;Rde doru ne'ncput$i ndejdea de vzut ?Anu trece c'o speteaz,Vremea oastei o scurteaz...

11. Hdulescu- Niger.

www.dacoromanica.ro

\l/ttkk \11 tkk%\1/itk 1i/L Ak1

Rolul insccfclorIn propagarca boalclor

?. ntr'un articol ce am publicat cu cteva zile in urm,vorbind de rolul de cpetenie pe care II joac curd-i tenia pentru pstrarea snttei, spuneam c prin cu-

rtenie s strpesc si insectele, cum spie pild purecii, p-duchii, pduchii de lemn (plosnitele), tntarii si rnustele,cari nu numai c ne provoac dureri si ne invenineaztrupul prin tntepturile lor, dar ne si dau o multime deboale.

Am fgduit atuncea s scriu, un articol mai deslusitsi mai amnuntit asupra acestei chestiuni si astzi m tinde cuvnt cu multumirea ri suflet c _voiu face un binemultora din cetitori, invtndu-i cu7:) s se fereasc deaceste mici vietati, dar mari vrjmasi ai snttei, s i:n-cepem cu :

Tcinfarul.Aceast insect, curn stim bine, traeste prinlocurile bltoase ca si prin cele pduroase. Cei din locu-rile bltoase sunt mai cu seam vtmtori snt(ei, pen-trued acestia prin inteptura lor dau ash numite:e frguride balt, cari incep cu un flor de frig (tustur) de-ti cln-tnesc dintii In gur, dureri de cap, apoi te d In cl-dur si isprveste prin ndu,sal (asudeal). Din cauzaacestor friguri neingrijite se umfl splina si la copii lecreste burta si slbesc.

Pentru c se bgase de seam de mult vreme c fri-gurile astea domnesc mai cu seam in localittile din a-propierea bltilor si a bltoagelor, s crede c. ele vindeadreptul din balt si c de acolo s'ar ridic niste mi-asme cari ar otrv oamenii si le-ar da frigurile. In rea-Rate ns frigurile astea bntuiau pe lng blti, frindcpe lng blti se gsesc tntarii, purttorii boalei.In stufrisul bltilor si prin buruienile dela margine,

www.dacoromanica.ro

ALBINA 679

ei isi depun oule, din cari apoi :n primvar ies puii(sub forma de mici vierrnusori, numiti larve), triesc c-tv vreme pe suprafata apei, apoi fac aripi si incep asbur, pentru ca s se hrneasc ntepnd oameni, vite,pasri, etc. si ducnd frigurile dela unele la allele.

Nu toate aceste vietti ns (vite, paseri), au boala lafel. Sunt unele cari poart in snul lor parazitul boalei(frigurile sunt produse de un fel de microb mai mare,dar care nu se vede dect tot cu ochianul, care se chiamAparazitul frigurilor) fr s dea semne de suferint; saupoate, cine tie, or fi dnd, dar cum n'au darul graiului,nu le ntelegem noi. Altele tnjesc usor; iar unele din con-tra fac boala aproape ca oamenii.

De unde iau tntarii acest parazit al frigurilor ? Dinbalt ?

Nu.In apa bltilor nu existA aceast vietate.Ei iau parazitii ntepnd si sugnd sngele vietuitoa-

relor pe cari le-am arAtat mai sus si dintre cari unele lau In snge aproape toat vremea. CAnd i:nteap tntarulun animal din astea bolnave si i suge sngele, ia odatcu dnsul si parazitul, apoi se duce de nteap alt vitAsntas sau un om sntos si i bag in sngele lui cu-rat aceti paraziti, care l nbolnvqte.

Tntari de stia, plini de boala frigurilor, de multeori se prsesc prin santuril de scurgere cari se gsesc de-alungul drumurilor din sate, prin bltoagele de ploi din cur-tile (ogrzile) nengrijite ale oamenilor, si chiar prin un-gherile odilor cari nu sunt des curtite, scuturate si vA-ruite. De aceia am zis ntr'un articol al nostru publicatmai nainte in Albina c, curtenia este mama snttei.

Ce trebue s facem ca s nu cptm frigurile?1. SA ne pzim de tntari.Ne putem pz de tntari, curtind des odile, pentru

c ei cum nu u bl dect dupa apusul soarelui, ne n-teap mai cu seam noaptea In timpul cAnd dormim incasA. SA nu-i lsm s intre in odi, punnd la ferestrepnz rarA si fcnd fum de bligar seara, inaintea casei.

Acolo und? sunt asa de multi c orice msuri s'ar lu,e greu s nu se strecoare ctiva si n cas, sau atunceacAnd suntem nevoiti s dormim afar, s o facem numai

www.dacoromanica.ro

380 ALBINA

sub poloage fcute din pnz rara.Aceia cari prin meseria for sunt siliti s lucreze prin

locurile unde sunt tantari multi, s -Si unge minile, obra-zul si In general toate partile descoperite cu o unsoarefcut ast -fel :

La un sfert de kgr. de untur de porc sau de seu,s se pue 25 grame de camfor sau 25 grame de petrol,bine amestecat si frecat lntr'o piulit, se pune apoi ntr'ocutie de tinichea, de unde se is la nevoe. Cantitatea astaajunge unui om pentru mai multe vreme. Tntarul fugede camfor si de petrol, si chiar daca nteap, ntepturalui nu face ru.

2) Lund toate aceste msuri, de multe ori tot nuputem fi siguri c scpam de 1 Ltepturile lor. 0 msurde precatiune ca s nu cptm frigurile chiar dace vornfi ntepati, este ca tote aceia cari locuesc in localitati bl-toase sau bntuite de tntari si friguri, se is ca precau-tiune din 5n 5 zile cte o jumtate gram de chinin searaand se culc. Chinina se gseste la toate primriile.

3) Ca msur general pentru prevenirea frigurilor estedistrugerea tntarilor la origina lor. Aceast operatiunese face in mai multe chipuri :

a) Desfiintndu -le locasurile unde ei tresc si se in-multesc, adic secarea bltilor si a iazurilor, bine lutelesa acelora cari nu servesc ca adptoare, sau nu sunt unizvor de bogtie prin pestele care -1 produc.

b) In cazul cnd dei nu servesc nici la una nici laalta, dar nu se pot sec pentru alte motive, s se toarnepe suprafata apei un strat subtire de pcur, sau de pe-trol (la fiecare 10 zile un litro pentru 1000 metri pa-trati), care distruge tntarii nc n stare de larve, adicnedesvoltati. S se bage de seam& c, distruge i pestii.

c) Cnd nu se poate nici sec, nici turn petrol, atun-cea s se ridice in mod regulat toamna tarziu, sau la In-ceputul iernei tot stuful (trestia) sau papura din balte,pentru c ele reprezint leagnul tntarilor, find vege-tatia in care tntarul din anul acesta si -a depus oule,din cari au s ease tntarii din anul viitor, tindu -le tot -deauna de sub ape.

4. S se dea foc regulat la Inceputul iernei la toateburuenile de pe marginea lacurilor, si a azurilor, pentru

www.dacoromanica.ro

ALBINA 681

c adese ori, mal cu seam In iazurile cari nu au stuf(trestii), nici papur, tntarii tsi depun oule pe ele.

Cnd autorittile vor lucr cu rvn la msurile ge-nerale pentru strpirea tntarilor de balta, cei mai pe-riculosi, si cnd fiecare om va fi ptruns de ideia c tre-buie s-si dea toat silinta s se apere de dnsii, att peel, cat si pe copiii lui, neputinciosi de a se apr singuri;frigurile au s dispara, sau au sa devie o boal loarte rarasi sntatea neamului romnesc are s cstige mutt.

Pduclaele. Sunt 3 feluri : pduchele de cap, cel dehaine si pduchele lat, care traeste prin partile rusinoase.Nu se cunoaste tnc ce boal molipsitoare transporta el ;dar ceace-i sigur este c nu sta degeaba si e probabil cnoi nu cunoatem Inc isprava pe care o face.

Sunt cazuri In cari aceste insecte se Inmultesc asa demutt si cu atta repeziciune, c tnfptuiesc o adevratboal si omului ; dar mai cu seam copili cad Invinsi delcomia lor si nu dovedesc s lupte ca s se curete dednsii. Este acelas lucru care se tntmpl cu unele ani-male, este aidoma cu ceeace se observa spre pild la unelegini. Nu e mai putin adevrat tns c asta boal se ob-serva numai la copiii netngrijiti de mamele lor si la oa-menii nesimtitori cari sunt certati cu curtenia.

(Va urma), Dr. D. Tatu$escueW_.,9Q_O.W_49

Un bogta5 ciudat

Milionarul Alois Masse, american, duce o vieata foartedeosebit de a oamenilor bogati.

Dimineata la 6 ore se suie In automobil si merge lao prvlie, unde e bgat servitor; matura in fata prv-liei, curata geamurile, sterge praful, face tnsfrsit slujbade slug in lege. Seara la 7 ceasuri se duce acas, tsischimb hainele de servitor si pleac s mntlneasc lumealeas.

Se zite, c lui Masse, care e abi de 30 ani, ti placemai mult vieata de servitor dect cea de om bogat.

Telegraful Romn,

www.dacoromanica.ro

000 000O //o ""

R O// o C000000Mai sunt suflefe bune

In lume durerile mari, pe unii i ucid ca trsr.etul, pealtii ti incremenesc, sufr, dar nu se pot misc, gn-desc, dar nu pot scoate o vorb ; plng, dar n'aulacrimi si ochii ard si glasul li se inneac. Acestia

sunt cu adevrat nenorociti. In asa stare era Elena. Pier-duse singurul fiu iubit, mngierea si sprijinul btrnetei ;lumina ochilor. Nu er numai durarea`dup cel pierdut;mure de jalea Elizei si a orfanilor, lipsiti de sprijinul side iubirea de tata Se uitau una la alta fr'a pute rosticuvant de mngiere. Vorbele sunt sunete; goale pentrusurerintele mari.

Trecuse o sptm,n dela pierderea celui iubit si du-rerea tot mai vrjmas le rupe inima; din ce n ce, totmai tare, simteau lipsa celui ce nu'mai er. Le apuc undor nebun, le vene s' tipe si, ca de mugetul leului, sse cutremure lumea ca, doar, le-ar veni In ajutor s lealine suferinta. Nu puteau crede c'n fata legilor firei nue putere nici voint sa le Ynfrng. Nu o simtire singurle sfsi," dar multe. Aci le prinde mila, par'c'ar mai pu-tea inc face cev pentru cel ce nu mai ave nevoe denemic! Aci le apuc mustrarea ca nu-si daser destulosteneal, cnd tri Ind'. Toate amintirle, toate nimicu-rile se'nsirau ameninttoare,rmai mai sa le Invinue ca ele,fr, sa vrea, l-au ucis. Dupa sbucium si istovire de cea-suri ; le prinde urtul negru, foros ; dorul de-a se ni-midi. Btrana se crede mama fr de -liege c si-a lsatfiul sa moar Innaintea ei. Golul sufletesc, pustiul dina-fail, desndejdea, mustrarea, mila zadarnic, toate le fra-manta si apas vieata ca un munte urias. In fiece colt,fiece lucru, le trezete viu In minte pe cel ce nu mai esi durerile cresc ca valuri uriase, se izbesc de se mrescuna pe alta. Gandul c el nu se va mai sluj de nici unul

www.dacoromanica.ro

ALBINA 1183

din atele mici nimicuri le strpunge inima. Iar, cnd dure-rea a stat prea mult tnnbusit, le prinde furia desn-dejdei, cad in genuchi, coprind lucrul, iar glasul, prea multstdpnit, incepe a mugi ca o fiar greu rnit.

Pentru btrn nu -i mngere, cum nu -i pentru orbulce -a pierdut lumina pe veci. Isi plnge odorul stump simoare de mila orfanilor, cuminti, tcuti, to hainele forde jale.

*

Erd Duminec. Soarele cald de primvar, cu luminalui aurie, in zadar cerca s'alunge din cas, jalea si pus-tiul, in care pluteau toate. Pn si de pe fetele gingase sisglobii ale copiilor, fugise once bucurie. Ce inim nu sn-ger, la vederea copiilor tristi si-a florilor de pe mormnt?Sfiosi, tcuti, inimioarele lor simt c taina mortei e cevtnfricosat, de vreme ce le-a rpit pe ticutul iubit.

Cel mai Inic, abi de trei ani, ntreb cu glas nevi-novat : Oare oamenii cei negri si rei o s ne mai aducpe tticu ?

Durerea i-a adunat la un loc. Ar vrea s s'ajute unulpe altul, doar ar duce-o mai lesne. Pe dupa amiaz cinevbate la us. E domnul Bunea, prieten si co'eg cu rpo-satul. Srut mna cucoanelor, desmiard copiii si le d,prjituri, fr'a zice o vorb. Tocmai sdptmna aceastalipsise din oras; vestea mortei lui Ilie l-a isbit necpus.Cnd a vzut fata tmpietr.t de durere a btrnei, sotiaplns si copiii In doliu, isi pierd puterea de stpnire$i ochii i se umplur de lacrimi.

De ce nu m'am dus eu in locul lui, domnule Bunea? S fi trAit el sa-si vaz de copilasi, nenorocitademine !

Schimb de vieti nu :se poate face. Singura mngeree c toti vom merge acolo, mai curnd ori mai trziu.

E nedrept ca eu s trec de sapteze^i de ani si els se prpdeasc tnr. E foros !

SA ne amintim vorba lui David ; n 0 mie de ani,ca ziva de eri. Ertati, poate v mresc durerea cu pre-zenta mea.

Vai, se poate? d-ta cel mai bun prieten al lui Ilie.As-i, dar stiu c la fiecare vizit, durerea izbuc-

www.dacoromanica.ro

684 ALBINA

neste dln nou ca un vulcan. Dar, aveam o datorie pe su-fletul meu si trebui s viu.

Eliza crez c e vorba de vre o datorie a rposatuluirmas la cinev si se inglben.

Orice datorie voiu plti-o pn' la un ban. De-ar fis mnnc, eu si copiii, pne cu ap, odat pe zi. Numais 'nchiriez casa.

Nu, doamn, v 'nselati, bietul Ilie nu-mi datorestenimic; dimpotriv, eu Yi datorez lui.

Nu mi-a spus niciodat.Noi brbatii nu ne spovedim de toate afacerile noa-

stre nevestelor. Mai ales, cnd mprumuti un prieten, fe-meea, ca mamA, totdeaunas ma ertati nu prea cautcu ochi buni. Si are dreptate; vedeti, o nenorocire, dnsaare rspunderea copiilor ; dar s vin la chestie. Or fi vre-odou sptmni. Eram la cafenea si, din una In alta, zic:Afurisit criz si cu mobilizarea asta. Caut de-o spt-mn cinci sute de lei si nu pot gsin. De ce nu mi-aispus, m caraghiosule?p. gCe folos? Ai tu de unde-mi da?.Se prea poate. Nici nu stii de unde sare epurele.

Scoate, bietul, portofelul dela piept, si-mi numrcinci hArtii de cate-o sut. Par'c-1 vd acuma : un notescafeniu de piele ruseasc. Am rmas uimit si, pe urmfac: ,,Se vede c'ai cstigat la vre-o lotrie! eCe-ti pas?Ea si-ti prinde nevoea. Eu, acum, n'an: trebuint de ei.Chiem biatul si-i dau bani s'aduc o polit. Dar el facesuprat. Esti nebun m. Polita ntre mine si tine? Poateimi dai si camt?"

VA rog ertati c prin asemenea amintiri, v rs-colesc durerea. Dar m simteam vinovat. Cu mii de mul-tumiri, primiti cele cinci sute si. v rog, la orice nevoe,casa mea si punga mea e deschis celor scum pi lui Ilie.Noi am fost colegi de scoal, am mncat din aceeasi pnesi sare; de cate ori n'a imprumutat el bani ca sa-mi iao carte, ori s-mi prinz vre-o nevoe.

Scoase dela piept si dd Elizei cinci hrtii de cte osut. Eliza cu lacrmi In ohi, lu banii.

SA va multumesc. ar fi prea putin. Destul s vspuiu c mai aveam In casa cinci lei.

Soarele, care isi joac razele s mngie pe cei dincas, incunun cu o diadem aurie prul galben al lui

www.dacoromanica.ro

ALBINA 685

Bunea. Ochii lui rstrng, nu mandria faptei, dar o buna-tate si o mil nespus.

Dupa ce esi, Eliza fciz :Ce zici, mama ?Ce sa zic ? Om cinstit i cu frica lui Dumnezeu.

Azi cu sinet i trebue sa te judeci.E sfnt, nu om, sunt incredintat c bietul Ilie, nu

i -a dat nimic.Noi abi Inodam cele dou capete. Dansul n'ascunde

un ban de mine. Cum lu leaf a, mi -o da, far' sa -si opreascade -o tigar.

Atunci ?Bunea are inim nobil. Stie c'am cheltuit tot cu

'nmorrnntarea si c pe ziva de azi poate, eu si copiii, n'a-vem de -o pane. SA mi dea pomana, ca la cer$etori, m'arfi umilit. Atunci, In bunatatea lui, a nascocit ca i -a datbietul Ilie cinti sute de lei.

Batrna tsi face semt_ul crucei zicnd : cMultumesctie, Doamne, ca mai sunt suflete bune, pe lumea astau.

Sofia Ndejde

Starea agricola a Romniei in luna lanuarieTimpul mai mult cald, cu cerul In mare parte senin si cu

precipitatiuni atmosferice putina din cursul lunii Decemvrie 1913a continuat nu numai ca s fie prielnic semnturilor executateIn cursul toamnei dar chiar a permis de a se mai face in uneleprti ogoare pentru semnturile de primvar, desfundri si chiarplantatiuni de pomi si vie.

Semnturile de toamn se prezint frumoase in intreaga tar.desi acele puse mai trziu sunt cam rari. Cu toate c ninsoareaczut In aceast lun a fost putin si a persistat pe scurt du-rat, totusi semnturile n'au suferit inlru at n'au avut Joe ge-ruri simtitoare.

Toate lucrrile de toamn s'au terminat pretutindeni in buneconditiuni, acum fcndu-se diferite transporturi de cereale la grisi porturi, de ingrsminte pe campii si alte lucrri de gospodrie.

Porumbul se pstreaz in bune conditiuni In ptule, el fiindbine uscat si timpul putin 'med.

Vitele mici au continuat a fi scoase pe cmpii in zilele fru-moase, celelalte se tin la grajd avnd nutreturi suficiente.

A inceput curtatul pomilor de omizi si uscturi.(Comunicat de a0bservatorul astronomic)

www.dacoromanica.ro

Puiu sau Zina MezinA "Istorioar de Carmen Sylva

Terra Mater 2) er o mndr de femee, fr samn pelume de frumoas, gi ave o multime nenumrat de fecioribaeti $i fete : Ilene Cosnzene, Nsdrvani Feti Frumosi,mprstiati pe toat fata pgmntului

Toat grija ei fusese s le inchipueasc la toti, ct maibine, fericirea Si viitorul, potrivit cu vrednicia gi darurilefiecruia. Ea dduse la fiecare, cte o grdin $i un graiudeosebit de frumos.

Feciorul cel mai mare ave grdina cea mai roditoarei mai plina de soare: palmieri inalti mprgtiau aici, umbralor binefctoare, groas si rcoroas ; iar soarele vrspeste dnsa cele mai dulci raze de lumina $i cldur, d-ttoaro de viatg, fericire si voie buna.

Avnd ea a$ mare multime de copii, pmntul, pe careTera Mater il hrzise celorlalti, se mntinde amsurat apreasfintit $i miaz noapte, onde caldura er mai putin do-goritoare $i prin urmare pmntul trebui lucrat cu maimulta trud cu mai mult migalA gi pricepere.

GrA linile unora erau asezate apoi prin. munti ; ale al-tora prin locuri acoperite cu gheturi $i troene vernice dezpad ; iar ale altora prin insule eau petece de pmnt,mai mari sau mai mici, incunjurate de apelo nesfrsite aleoceanelor mrilor.

Din aceast pricin, vai ! feciorii nu erau toti multumiticu traiul partea lor de pmnt, $i fiindc mama lor iimai nvtase p fiecare o alta limb deosebit, nct fiecareave un alt graiu si nu se puteau intelege in vorb, uniicu altii, intre ei se ivir in curnd, mari neintelegei i, cer-turi $i lucrul tel mai tirt mhnitor chiar $i btai.

Certurile $i btile dintro ei se inmultir si se inveni-nar tot mai mult; iar suul mamei lor fu adeseori inrositde sngele fiilor ei.

1) Puiu sau Zina Mezinei este frumoasa intrupare a Romniei si aNeamului Romnesc.

2) Terra Mater este Pnzcintul, mama noastr, a tuturor (Ferra = p-mnt, Mater = mama), pentruc, dupa cum se zice sfnta Scriptura, totisuntem fcuti din pmant si in pmnt ne vom intoarce.

www.dacoromanica.ro

ALBINA 687

Dup trecere de cattiva vreme, Terra Mater dd na-tere unei copilite fermectoare, crescnd ca o floare din apefermecate, cu ochii adnci, frumoi i mari, acum albatrica cicoarea rului, acuma negri ca mura cmpului, sau culuciri ca de otel alit in apele ucigtoare ale iadului cloco-titor, umbriti de gene lungi i mtsoase, cu sprincene trasedin condeiu ; iar prul capului, undoind in valuri negre capana corbului, ncunun cu mndrete cporu-i ginga cade serafim i fata-i alb ca spuma laptelui. Numele ei erPuiu sau Zina Mezin.

Sunt unii copii minunati, ai cror ochi plini de taineleviitorului, in timpul primei lor copilrii i schimb culoareade mai multe ori, treond dela un albastru deschis ca se-ninul cerului, pn la verdele intunecat i negru. A eri Puiu.

Pentru aceast din urm fecioar, cea mai mndr imai rpitoare dintre zinele pmntului, Terra Mater pstrase

grdina cea mai frumoas i mai incnttoare. Aezatin mijlocul celorlate gradini, acest paradis pmntesc aveo privelite fermectoare: incunjurat i adpostit la miaznoapte i asfintit de munti prpstioi cu coamele de codriscldat la miazzi de undele albastre ale ,unui fiuviu m-ret, nviorat de razele dttoare de viat ale soarelui demiazzi, inrodnicit de ploaia plin de mana cereasc, r-corita de zapada scnteietoare ca o pulbere de diamante,inveselit de esuri i cmpii inverzite, smaltate cu fiorimblsmate i smnat cu dealuri ncununate de pomi:nfloriti i vii rztoare la soare.

Si ca o culme a darurilor sale, 'l'erra Mater o mai in-zestrase pe aceasta din urm i cea mai frumoas i dr-gstoase dintre fiii i fiicele ei, tu un glas i o vorbire dincele mai armonioase, nct, and Puiu juc cntndu-i cn-tecele melodioase, cu o cunun de fiori purpurii pe capu-ingeresc, legndu-i prul ca s nu cada in valuri, atunci....cerul i cu soarele, cmpii i cu dealurile i muntii, vile iapele incremeniau zimbitoare ; iar fiorile aromitoare se des-chideau zimbind sub pasul zinei incnttoare, care nu aveniciodat nevoe s-i mnjeasc i bttoreasc mnuitele-igingage ca s le pliveasc ori s le sape i ingrijeasc.

Fratii ceilalti ins priviau cu ochii plini de ur pe fru-moasa Puiu, pentiu care Terra, mama lor a tuturor, artaseatta dragoste i prtinire. Gndul lor vrjma$ ins nici nuer macar bnuit de Terra Mater. Dar gandul nprasniccrete yi mai cotropitor, ori decte ori vedeau in grdinasurorii lor, pomi tot mai frumoi, ale cror fructe erau cumult mai mndre i mai gustoase ca ale lor. Dela o vreme,aceast grdin ajunsese locul de incerare i de lupte intrefrati, cari pustieau tot ce er mai frumos intr'nsa. Puiu in-

www.dacoromanica.ro

688 ALBINA

cerc atunci s-si apere grdina, dar adesea cde sleitde puteri.

Unii din frati se prefceau ci vor si-i vina in ajutor,dar dnsii prelungiau inadins luptele ; iar la urm rsluiaudin grdina ei, partile cele mai frumoase, sub cuvnt c eanu putea s mprejmueasc si s ingrijasc un pmnt attde mare.

In cele din urmi, unul din frati puse pe Puiu in lan-turi, poruncindu-i sa-i lase in stpnire lui si partea de gra-dina, ce mai rmsese necotropit.

In timpul robiei sale, frumoasa Puiu canta niste cnteceatt de jilnice si sfsirtoare, nct inima mamei sale fu demulte ori, aproape s se rupi de durerea ei.

Puiu, ne mai avnd acum nici o bucurie pe lume, lucrfr nicio tragere de inim la poruncile fratelui ei, care orobise si o chim acum, firi nicio mil, nct acesta incept].s'o nspimnte cu pedepsele cele mai aspre. Dansa privecu nepsare la luptele dintre frati si la pustiirea grdiniisale ; dar nici unul nu se gndi s'o scape pe tnra luisoil din lanturile robiei.

Intr'o zi, Puiu adorm in mijlocul florilor sale. Capulei frumos se odihni pe fiarele cari-i nctusau gingasele-ibrate, genele-i umbroase apsau pe ochii tristi cu greutatealacrimilor, ce nu mai curgeau din ei.

Adnci suspinuri scpau din and in cnd, din pieptu-isbuciumat, printre buzele-i rumene nc, iniltndu-se pnla cerurile cele mai indeprtate si amestecndu-se acolo cuparfumul florilor din raiu. Deodat, vuetul sguduitor al unuitunet ceresc o destept din somn, si ea auz atunci un glas,care pre c vine din adncimile pmntlui. Er glasulmamei sale :

Puiu, i zise ea, pentru ce esti tu oare atta de des-ndjduit? Ascult-m, si te supune fir team si fir im-potrivire, la poruncile mele. In adnca tccre a noptii, taetae cu o pil, lanturile tale, fir ca cineva s te simt saumacar siti bnueasc planurile. Dupce lucrul va fi svr-

asteapt semnalul meu, fir ca tu s te desfaci de acelelanturi blstmate.

Puiu isi petrec toat noaptea, pilindu-si lanturile, carierau foarte groase si puternice.

In sfrsit !... in sfrsit I... acum dansa era liberi. Ea sta-tea acum in picioare, pe culmea muntilor, asteptnd cu r-suflarea stpnit, semnalul mamei sale, lovind in nerb-eare, pmntul, cu sprintenele-i picioare si muscndu-si pnla snge, buzele-i roze, cu dintii ei frumosi de mrgritare.

Dansa si aminte acum cu o vie plcere, dulceata li-berttii de alt data si arde de dorinti ca si o gustedin nou.

www.dacoromanica.ro

ALBINA 689

In momentul acesta o ceart sgomotoas isbucn deodat intro fratii si. Unul din ei intrase in grdina tineriilor surori, cu gandul prdalnic de a se face el stpn. Fra-tele, care robise nti pe Puiu, astept atacul cu fruntea ri-dicat. O lupt de moarte se incinse ntre cei doi frati. Fra-tele cel de al doilea era aproape sa fie biruit. Puiu, care pri-ve tcut la aceast lupt, auzi deodat un glas, care prec vine din fundul pmntului.

Acum e momentul !tnra fat scuturndu-si fiarele, acestea se rostogo-

lir cu zornet greu la pmnt.Ea dete atunci un chiot debucurie, de rsunar toate plaiurile ; iar cu bratele-i acumlibere apuc un mare bolovan de piatr si cu o putere denecrezut il arunc in capul fratelui care fusese pricina tu-turor nenorocirilor sale si care acum cz ca trsnit la p-mit. Al doilea frate se puse atunci in genuchi.

In acel moment, Puiu stt dreapt si cu maretie, intoat gloria tineretei si frumusetei sale, in strlucirea soa-relui de amiazzi, privindu-si lanturile sfrmate sub pi-cioare si trupul nensufletit al rutciosului frate, cum sifrumoasa grdin, pe care acum pentru ntia data, o st-pni fard, niciun cuvant de impotrivire, si un zimbet ca desoare-rsare nflori atunci pe chipud ei plin de frumuset simandrie.

Terra Mater tresr de bucurie la vederea scumpei salefiice, si nemrginita mare trimise vntul cel mai dulce depe valurile ei, pentru a mngi pe Zina Puiu si a se juceu prul ei frumos. Un cntec de izbnd se inlt atuncidin codrii infiorati ; iar din adncimi se ridic glasul luiTerra Mater, care zice :

Nu te-am desteptat la timp ?.... Iti puteai tu, oare, in-chipul, c eu te inzestrasem zadarnic, cu atta frumuset sinltare de gndire ?... Nu, Puiu 1... Tu vei tr si vei pro-ps mereu, in putere si mrire. Lumea ntreag se va bu-bucur si folosi de darurile si bielsugul rodurilor tale.

Puiu st din nou dreapt si mreat, si privind in de-prtare, naintea ochilor ei vistori, strluc atunci, in zriledeprtate, prevestirea unui mret si falnic viitor.

Tlmcire libera din marea revistafranceza La Revues de

G. P. Salviu-Galati

De vorba buna nu te doare gura. Vorbele cele dulcideschid usa cea de fer. Vorba unui om cinstit face maimult ca un Inscris.

Colect.ia Zanne

www.dacoromanica.ro

NOTE $I AMINTIRI DIN CAMPANIA IN BULGARIA (1918)

I

Trecerea DunArii

n ziva de 1 Iulie sosisem la Organi, un sat mare gifrumos in apropierea Bechetului. In zare vodeam ma-lul rpos al Bulgariei, cu cteva case albe ce abia li-criau acolo sus gi ne gndeam c foarte curnd vom

sul acele nltimi gi cei de aici vor vedea sbtndu-se eufal drapelul romnesc. Dar nu ne inchipuiam cum se vapetrece aceasta. Credeam c Bulgarii vor fi auzit de porni-rea noastr gi nu ne vor ls s trecem fr a ne face ma-car o cat de mica manifestatie cu gloante gi ghiulele, ba netemeam chiar, privind acele dealuri aga de potrivite, s nuse intreac prea mult cu gluma.

Stam linigtiti cu increderea c vor mai trece multe zilepn atunci, dar iat ca la ora 6 seara sosegte ordinul deplecare la Bechet, in scopul de a trece Dunrea in aceastnoapte. Suntem foarte surpringi, caci nu gtiam in ce chipvom trece. Se auzia ca s'ar fi construit un pod, care s'arafla pe Jiu gi va fi adus gi agezat odat cu sosirea noptiiintr'un punct pe uncle se va opera. trecerea presupunereadmis gi de unii ofiteri, cci nu gtiau nici ei mai multdect noi.

Gndul c vom trece ag de repede ne ingrijoreaz,sau ne face nerbdtori. Ni se spune c vom pars Or-ganii la ora 10 seara gi agteptm nu fr emotiune ora. Sunto multime de msuri de luat. Ofiterii alearg seriogi in toateprtile, tinnd totul in eel niai mare secret. In sfrgit, so-sind ora hotrt, se d semnalul de plecare gi pornimprin ntunerec, pe un drum cu mult praf. Pe stanga trecemereu mainte gi inapoi, un automobil cu dou reflectoareputernice : e al comandantului diviziei.

La miezul noptii ajungem la Bechet. O,lihnim pe mar-ginea strzei gi scriem cteva rnduri acas, in acele mo-mente ciudate ! Auzim c dupa 40 minute vom clc pe pod,dar tocmai la ceasul 1 din noapte ajungem in portul Be-chetului, dupa un mers lung pe o gosea eu petrig, dreaptgi frumos plantat.

Pe cheiu se afl nzrmdite multe trupe, de care nuno putem da seam din pricina 'ntunericului. Nimeni nu fu-

www.dacoromanica.ro

ALBINA (Al

meaz si nu se vorbete dect soptit, astfel ca mai totieram tcuti, prad gndurilor de tot felul. Doar cte o co-manda rsun tare, urmat de o'miscare si un tropot surdde picioare.Porniam intr'o cltorie din care nu stiam daca ne vommai intoarce si cutam s ne cptm snge rece.

Dincolo pe malul bulgresc, se vede foarte aproape Ra-hoya, cu o multime de felinare ale cror lumini se resfrngsi se prelungesc in adncul apei. Oraau1, inconstient de sigurde cele ce aveau s se ntmple, are toat linistea obisnuit.

Aflan c vom trece pe vase, c nu e pod si se poruncasezarea companiilor in ordine de imbarcare. Eram cu totiiseriosi, gravi, si aceasta numai din cauza tcerii ce trebuias'o pastrm, nu att din cauza oboselii. Tcerea, fcrrd loogndurilor de tot felul, sau cugetnd la imprejurrile princare aveam s trecem, in totdeauna ne stric cheful, pe cndmncrimea de limb ne aduce cea mai bun dispozitie,chiar in imprejurrile cele m grele.

Suntem printre cei dinti. Depe pontonul-debarcader,trecurm peste un vapor si incepurm scoborrea in slepulde margine, intr'o cabin vasta de cuprindea aproape tuatcompania Cpitanul rmase sus. Un locotenent i spuse ingluma c in cabin e mai putin expus. Vreau sa vd cumstiu Bulgarii sa trag cu sfeclele=, zise el. Ne asezarm jossi obositi cum eram, mai discutm asupra catastrofei princare aveam toat siguranta ca vom trece peste putin. Nu$tiam unde vom merge, caci nu credeam c vom cutez adebarc chiar in portul Rahovei, ca la oricare din portu-rile noastre, ci socotiam ca vom fi dui in alt parte.

Gndind la toate acestea, ncepem a atip, unii chiardorm deabinelea, as inct nici nu simtirm and vaporul,cu un lep la dreapta si altul la stanga, se desprinse s in-cept' sa pluteasc la larg.

2 Iulie. E ora 4 dimineata. Nu tim cat vom fi mers sipe unde. Simteam ea ne oprisem. In slepul nostru e o larmneobicinuit. Se incepuse iesirea din cabin si buimciti depiroteal intr'o pozitie nepotrivit, ne indesiam spre iesire,curiosi s vedem unde ne aflm.

Pe gura cabinei zrirm sus pe vrful unui catarg, dra-pelul trii noastre 'si tresrirm ptrunsi de un puternicsentiment de mandrie ! De pe bord vzurm Cu cea mai viosurprindere, c debarcasem chiar la un ponton din portulRahovei ! Pe cheiu o spuzenie de soldati, iar mai sus si injos de noi, alte trei sau patru debarcadere pe unde scobo-rau trupe. Po strzile orasului suiau cu insufletire companiide vntori si infanterie, sure marea uimire a locuitorilor,care priveau ncremeniti dela ferestre !

Ne mirm c nu ni s'a intmplat i:nc nimic si odatCu venirea zilei, veni iar$i linistea curajul. Temerea ce

www.dacoromanica.ro

692 ALBINA

avusem era ndrepttit, gndind c depe inltimile Raho-vei, cteva tunuri vrjmase ne-ar fi Mutt o mare incur-ctur.

Priveam cu bucurie debarcarea trupelor, cugetnd laputernica impresie ce vor fi fcnd asupra locuitorilor prinnftisarea si numrul lor. Fr ndoeal, cettenii Rahoveiau avut o desteptare nu toemai plcut, vzndu-se cu-prinsi pe neasteptate de o armat strein.

Intr'o clip fur fcuti prizonieri sentinelele si functio-narii vmei, fr s incerce vre-o impotrivire. Avangardasul cu repeziciune strzile ntortochiate si repezi, tind sat.-mele telegrafelor si punnd stpnire pe edificiile adminis-trative, iar peste putin drapelul romnesc flfi cu man-drie pe dou din cele mai impozante cldiri. Niciodat nufusesem cuprinsi de atta entuziasm si inima nu ne fusesezguduit de sentimente asa de sublime!

Privelistea er in adevr, nespus de mreat si am ti-nut s'o observ mainte de a scpt dupa inltimile din spa-tele orasului. Pe trmul nostru er un adevrat furnicarde oameni, cai, trsuri si tunuri, a cror frmntare fces se ridice spre cer nori glbui de praf. Mereu se des-prind de trm si manevreaz apoi in larg, vapoare cu sle-puri pe care stau indesiti ca iarba, ostasii nostri, cu infti-sarea mei mndr ca a eroilor din corabia argonaut, as-teptnd cu nerbdare s pun piciorul pe pmntul dusman.Glasurile se amestec cu gfitul rxasinelor si plescitul va-lurilor, fcnd un sgomot rzboinic si ametitor. In susul siin josul apei, vegheau maiestos, ca niste sfinxi neinduple-cati, vapoare de rzboiu vopsite in negru si cu dr apele noi.Protejau desfsurarea acestei scene fr pereche, cci pnazi, din timpurile cele mai vechi, nu credem ca btrnulfluviu s fi admirat un spectacol mai mret I

Urcm veseli strzile in rsritul soarelui. ce pre siel mirat de aceast priveliste neasteptat. Locuitorii privesculuiti. La o fereastr un btrn si sterge lacrmile pe fu-ris. La un colt, un grup de Turci, lsnd ciubucele, sescoal si ne fac temenele cu o mn la bru si alta la frunteMai departe cteva femei tinere si voioase ne privesc Cu.admiratie, trebue s fie Romnce caci una ne dete fiori !

CAtre ora 6 dimineata, iesisem peste crestele Rahoveisi ne odihniam pe podisul dela Miazzi, printre ruinele re-dutelor turcesti, unde cu 36 de ani in urm, multi ostaside-ai nostri pieriser la cucerirea lor. Aci ven A. S. R.Principele Comandant suprem, :mpreun cu seful statuluimajor si se intretinur ctva timp eu o delegatiune a lo-cuitorilor din oras, poate asupra conditiunilor de ocupa-tiune.

Fusesem instiintati c garnizoana bulgar s'ar fi re-tras la vederea armatei noastre. In aceast retragere rmase

www.dacoromanica.ro

ALBINA 693

Turcul Hasan Tevfic, biat tnr care fusese in serviciulBulgarilor. El veni in oastea noastr, vrr.d s mearg al-turi cu noi mpotriva Bulgarilor. Inflcrarea lui, arm-

Turcul Hassan-Tevfic.

tura yi altele, strnir mult curiozitate $i veselie In rn-durile noastre.

Odat aflati pe teritoriul dugman, ne lsarm in voiasoartei, hotrti a ne face datoria pn in ultimul moment.

P. VuiescuInvr4., Cerna- Varfu, Mehed.

www.dacoromanica.ro

000 000\ 00

o J/0 \\\C000 000

Portretele nvinuitoareLudovic Carracci, un mare pictor al Boloniei (oras din Italia)

a trait In veacul al XVI -lea. Dansul avea doi veri mai tineri cael : pe Augustin si pe Annibal Carracci. Descoperind c verii luiau o deosebit aplicare si tragere de inim pentru pictur, Lu-dovic Yi fciL elevii sai si dupa ctiva ani de tnvttur In ate!ie-rul lui, ti trimese s vada Parma si Venetia, cele dou oraseunde artele frumoase era] in Hoare, ca sa -si formeze gusto! ar-tistic la vederea si cercetarea operelor marilor artisti.

Augustin si Annibal plecar. Mai trziu, and socotir c eraustpni pe art, se gndir s se Intoarc In Bolonia.

Intr'o zi, pe cnd amndoi veniau tnapoi, iat ce li se in-tmpl In cale :

Amndoi fratii mergeau calare, pe un drum anevoios, ce du-cea pn la portile orasului, cnd deodat fur intmpinati de treinecunoscuti cu fetele mohorte cari ti amenintar cu moartea,ca s le dea basi. Vzndu -se inconjurati de banditi, care eraubine Inarmati, cltorii nu putur s se apere si fur nevoiti sle lase prad tot avutul. Celor doi pittori le prea ins mai ruc printre lucrurile de cari fuseser jefuiti eran si pnzele lor,schitele lor, pe care le aduceau acas si s'ar fi bucurat mutt, datitle -ar fi putut art profesorului lor.

Augustin mai cu seam er nemngiat. Annibal ti zise :Acesti rufctori trebue s fie bolonezi si cea mai bun

pedeaps ce li s'ar cdea ar fi sa-i vrm la Inchisoare.Fr indoial, rspunse Augustin ; dar cum s'i gsim ?Mi a venit o idee. Mai ai ceva hrtie la tine, si un creion ?

lat; ce vrei s faci ?Asteapt, trsturile acestor ticlosi mi -au rmas In minte,

vei vedea ce voiu face !Asezndu -se In marginea drumului incep s desemneze re-

pede, sub ochii fratelui su mirar, potretele asemntoare ale ce-lor trei banditi.

In Limp ce Annibal schit, nu vz pe cineva indreptan-duse spre ei.

Un strigt de bucurie ies din gura lor. Noul sosit er InsusLudovic.

Ah ! scumpii mei veri, le zise el. Ce fericire c v vd !Am primit de multe ori vesti dela voi si stiu c ari plecat uce-nici si c v Intoarceti profesori ? Dar In ce stare suntet.i ? Dnsii

www.dacoromanica.ro

ALBINA 695

ii povestiri{ inlmplarea si In acelas timp Annibal, artndu-i schi-tele, Il Intreh :

Poate cunosti din intmplare pe acesti domni?Intr'adevAr, pot s-ti spun cum se chiam toi acesti

oameni. Sunt niste oameni ;necinstiti pe cari ii Intlnesti oriundein Bolonia. Te felicit pentru o asemenea asemnare.

Ne-au luat drept strini, spuse Annibal, li voiu face inssa ne pomeneas^. S; ducem schitele acestea magistratului; vor finu m indoesc, o prob sigur, si vom pute sa ne lum inapoipnzele noastre furate.

Ideia trir minunat. Nu trecur nici dou zile si bandiii fur,pusi la loc sigur, iar lucrurile furate, precum si pnzele celor doifrati fnra, inapoiate proprietarilor lor.

Aceste pnze, Impreun. cu altele ale lui Ludovic Carracci,fura expuse in Bolonia si pusera in uimire pe cei cari le-au pri-vit, att de isbutite erau.

(Din frantuzcle)A. T.

Ce simtesc aviatorii In timpul sboruluiOamenii-pasri ne povestesc ce simt in timpul sborului

lor in aeroplane.La 1500 metri, o durere de cap le cercueste tmplele,

vjiiturile de urechi ii supr dar n'au ameteli.Dela 1800 metri in sus, :ncordarea nervilor se mreste,

pulsul e mai repede, gfeala plmnilor creste, frigul sesimte mai tare, turburrile de auz se mresc si ele.Dar cnd aviatorul coboar, din cauza iutelii cderii insbor planat, nelinistea este si mai puternicb. Fata i se ro-seste, ochii il ustur, nrile aunt umede. Icoana mortii i seinftiseaz atunci in sufletul su, si o aplecare la somn searat din ce in ce mai cu putere. Un tnr aviator care selsase s fie cuprins de somn la scoborre, a fost gsit dor-mind pe camp in aeroplanul su. Nu i-a fost cu putints si aduc aminte cum se lsase pe pmnt.

BIBL20 GRAFIE

Din biblioteca Ortodoxa rsritean" care apare la Iasi, odat peluna a iesit No. 24 care cuprinde : Legea legilor si despre sinu.idere,causele si mijloacele de combatere ale el de Pr. loan St. Popescu, stradaPalatului No. 52 Iasi.

Abonament pe an lei 1,20 pe 12 numere.

www.dacoromanica.ro

STEAUA"Societatea Steaua' lucreaz pentru intinderea inv-

tturii in popor, prin tiprirea si rspndirea de scrierisi publicatii morale, patriotice si de fotos practic, sipentru impiedicarea, prin toate mijloacele legiuite, a

rspndirii de scrieri $i publicatii morale, sau cu tendinte contrarii sta-tului si ideii nationale romne.

Administrala pubiicafiunilor este la librria C. Sfetea, Bucure$ti, piafaSf. Gheorghe, iar cotizatiile si cererile de Inscriere ca membri, a se adresad -lui P. Grboviceanu, Bucure$ti, strada Sf. Ecaterina, No. 2.

Cotizatia este de eel putin dot let pe an, iar pentru nvttori, preotirurali si steni, de eel putin un leu pe an. Fiecare membru este ndatoratca, in eel dntiu an dup primirea sa, s faca a se primi in Societateeel putin alti doi membrii noi.

In schimb fiecare membru prime$te cate un exemplar din crticelelesau tablourile publicate de societate anual.

Comitetul : Vice- Presedinte : I. Procopie Dumitrescu, Mare proprietar,fost Primar al Capitalei. Administrator - Casier : Petre Gdrbooieeanu, Pro-fesor, Administrator al Cassei Bisericii. Secretar : Alex. Lepedatu, Secretaral Comisiunii Monumentelor Istorice, Membru corespondent al AcademieiRomne. Membrii: M. Vlddescu, Profesor universitar, fost ministru alCultelor si instructiunii. C. Dissescu, fost Ministru al Cultelor si instruc-tiunii. Conat. Banu, Profesor. fost deputat, Cristu S. Negoscu, Profe-sor, fost Administrator al Cassei .Scoalelor. Pompiliu Eliade, Profesoruniversitar, fost Director al teatrelor. Censori : Dr. C. Angelescu, pro-fesor la facultatea de medicin, Ministru al lucrrilor publice, Gh. Ada -mescu, Profesor, inspector general al invA mntului primar. Cnst.Alexandrescu, fost Inspector Scolar.

THE RAH Of 1100MAIIIA, LIMITEDCapital Lire sterline 300.000 de-

plin vrsat. Sediul Londra. Sucur-sala Bucuresti.

Cemitetul central: laLachlan Maohintosh RateG. I. GoschenVioontele DuncannonE. W. H. BarryDobert Hamilton Lang.Demetre de Frank . .P. NavilleAd. Vernes

Directori :

Londra

VienaParis

J C. A. StolzE. E. Goodwin.

Censori : Demetru loan Ghika aiArthur Green.

Sediul social:Londra 6 Creta Winohesterstreel.

Sucursala : Bucurelti, Piala Sf. Gheorghe.

NATIONALA"SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR ARE, BucurepCapital in actiuni intreg vrsat in

aur Lei 2.000.000Fonduri de rezerv

compuse din primesi daune 3.P55.688.76

Idem format din capi-tal si alte rezerve . 1.075.842.60

Total in aur 7.052.531.36Daune pltite . . . . 33.000.000

Vice- presedinte, A. Biooiann.Dir. general, E. Grunwald.NA'IONALA" asigur contra in-

cendiului, a grindinei., contra ris -cului pierderii valorilor. Asigurrilepentru viat sont primite in toatecombinatiunile obisnuite ca: =cas demoarte, supravetuire, zestre Si rentA.Sediul social in palatul Soc. din str.Doamnei No. 12, Bucuresti. Repres.generala in Buc. str. Smrdan No. 4.Agentii in tonte orasele din tar.

www.dacoromanica.ro

__11_11_._ _GIII__ _______.__________51 i l .l. h l. p l._11_11___._11__ _._ _ _e_ _ _._aw_.____MI

ACT IV(TATEA SOCIALA

PRBOTILOR SI 1NYATTORILOR___ _._.__.___._.__ __

CUVANTARErostit de Episcopul Nifon, cu prilejul noului an 1914

in biserica catedral din Galati

Binecu itbn /aft. creslini,Scris a fost In cartea vietii noastre nationale, ca in anul mn-

tuirii 1913,-0 numai asupra neamului nostru, s se des9.r-seasc cuvintele prorocului Isaia care zice :

Iat robul meu, pe care'l voiu sprijinl,Alesul men, tntru care binevoeste sufletul meu ;Pus-a duhul meu preste dnsul,

Ca s. fac dreptate Mire neamuri.Nu va striga, nici se va auz afar glasul lui,Trestia fra.nt, nu o va sdrobl,c Si festila ce fumeg, nu o va stinge ;Ci va rspndl dreptatea dup adevr,

Strluci-va si nu se va YnfrSnge,Pn CO va intemei dreptatea pe pmnt,

Intru numele lui, neamurile vor ndjdu.(lsata cap. 42, vers. 1, 2. 3, 4)

In and ce incheiem, Dumnezeu cel atotputernic a fost spri-jinitor neamului romnesc, pentru c si neamul nostru a fost slu-jitor credintei lui si pzitor al asezmintelor dumnezeesti,

www.dacoromanica.ro

698 ALBINA

Neamul nostril, alcsul Doinnului a fost si preste el duhul luil)umnezcu s'a pugurt, ca s rspndeasc si s aduc dreptateintre natiuni, si adus dreptatea si pacea, nu eu strigte, nicicu ridicare de glas 'n lume ; ci cu duhul Intelepciunii, al rbdriisi al priceperii.

Pe vri3jmasul insngerat, nu I-am nimicit, si nici n'am voit sinici macar n'am gndit s stingem flacra vietii lui nationale.

Am rspndit dreptatea, dup adevr, adic am artat lumiiadevrul istoric, ca la Pind si In Balcani, sunt frati de-ai nostri,cari au dreptul la o viat ational, si la lumina acestui adevr,am dobndit drepta,te pentru ei.

Nu ne-am obosit si nici nu ne-am infrnt, pn ce n'am In -temeiat dreptatea si pacea In Rsritul european ; si pn ce n'amIntins si fixat hotarele t.rii, pentru linistea noastra deapururea.

Neamuri puternice si deprtate au ndjduit, au asteptat siau primit dela noi invttura rbdrii si a Intelepciunii.

Cu aceste isbnzi in afar si cu desfsurarea acestor Dum-nezeesti Insusiri, neamul nostru romnesc incheie anul mntuirii1913; an ce va ramane scris in cartea de aur a vietii noastrenationale.

La lumina puterii noastre lumesti si a Intelepciunii noastrehrzite de Cel de sus, vom pute gr In preajma noului an, cupro orocul Zaharia, care zice :

rDa, popoare multe si neamuri puternice vor vent set caute( la noi, pe Dumnezeul pdrin(ilor nostri, ziend : 'Set mergemfmpreun Cu voi, cdci am auzit, cd cu voi este Dumnezeu.(Zaharia cap. 8 vers. 22 si 23).

Dac in anul mnt.uirii 1913 am staturnicit dreptatea pentrufratii nostri de preste hotare si am adus pacea Intre neamurile cese rzboiau, In anul 1914 si cei ce vor veni se cuvine cu de-svrsire dreptatea si pacea si Inuntrul hotarelor noastre.

Puterea multimii este puterea nearuolui nostru.Vointa multimii este vinta lui Dumnezeu ; se cuvine deci:

ca nevoile multimii s le cercetm si suferintele ei s la alinm.Biserica sta alturi de cei sraci si oropsiti de soart ; si ca-

tre inimile celor bogati si puternici se Indrepteaz Ea, spre a aducebun;t:+rea si linistea obsteasc.

Biserica noastr este biseric national si aspiratiunile Patrieisunt aspiratiunile Bisericii ; iar idealurile neamului sunt Insusi idea-lurile Altarului.

l'entru infptuirea acestora, Ea se Indreapt, catre inimile sicnget.ele tuturur s le zice :`Pace qi dragoste fnire voi, pentrubinele fericirea accstei (drip.

Voi, cunductori ai ostirei, faceti ca ordinea si ascultarea Mse intemeicze pe dragoste si pe dreptate ; caci In ceasuri de nevuisi de primejdii, tuti suntem egali si frati.

Voi crmuitori lumesti, ascultati glasul celor nevoiasi si In-durerati, caci pentru auzul si vindecarea acestora ,unteti pusi ;

www.dacoromanica.ro

ALBINA 699

conducndu -va. la toate si ntru toate de frica lui Dumnezeu, 6indcnumai nt.ro aceasta sta. inceputul intelepciunii.

Iar tu, multime harnic, iubitoare de Patrie si Biseric, dei as-coltare si supunere stpnirilor celor mai Malte, caci toate stp-nirile dela Dumnezeu sont ornduite ; gi cel ce se lmpotrivestestpnirii, ornduelii lui Dumnezeu se impotriveste, dupa. corn netnvat sfntul Apostol Paul (Romani cap. 13).

lei acon], cu cerbicia dovedit, cu intelepciunea si rbdarea,csti;at, p,sim pragul noului an, pentru tnfptuirea pcii si a bi-nelui obstesc, sa. rugm cu totii pa Creatorul, a iubitului si inte-leptului nostril Rege, Carol 1, sa. -i druiasc inca inulti ani pliride santate, petru a sa conduca scampa si brava noastr Armata.la noui isbnzi, tndeplinirea idealului nostro national. Amin.

1 Ianuarie, 1914.Nifon

Episcopul eparhiei Dunrii de josi

CUVANTUnde-i unul nu-i putereLa nevoi si la durere.Unde-s doi puterea creste,Si dusmanul nu sporeste.

Fra4i Rom"rni i ZCIb1l cretini,'fresare sufletul men de bucurie, cnd m gndesc la

gloria strmosilor mei.Zilele afierosite a srbtorl amintirea faptelor :lor, le

prsnuesc eu aceiasi religiozitate, ca si serbtorile mari dinviata bisericei crestine ortod,,xe.

Ca crestin, la apropierea Crciunului sau Pastelui, imisalt ittima de bucurie ; asemenea la venirea lui 24 Ianuarie,14 Martie, 10 Maiu, biicuria umple ochii de lacrimi !Cnd m gndesc la faptelH strmogilor, la virtutile lor mi-litare si crestinesti, la jertfele, brbtia si ntelepciunea lorsi cat de sus s'a inltat aci puterea noastr, nu pot s nustrig : aMare esti, Doamne, si nainnn.ate sunt lncrnrile tale !u

Da, frati romani. grele au fost timpurile prin care autrecut strmosii nostri pentru ca s putem noi pe urma lortr astzi vremuri asa de fericite. Zilele vesele din viataromnilor au fost dup cunt zice Timoteu Cipariu, mai rari

www.dacoromanica.ro

700 ALBINA

dect penele albe pe Corb. Trist soart a avut poporulroman ; totuvi mna lui Dumnezeu 1-a scos din toat nevoia.

Corabia lui Noe, oprit pe vrful muntelui Ararat, aaprat omenirea de prpdirea potopului ; iar biserica noas-tr ortodox romana, corabia mntuirei noastre sufletevti, apstrat in Carpati neamul romnesc.

Precuna apa, care fsneste cu att mai tare cu cat esteapcisat mai mult, tot as a fost si romnul. Cnd nevoile eraumai mari, card mosia si legea, limba si na fionalitatea, tesaureneprefuite; mostenite dela iubita lui mama, erau mai a7nenin-f ate, alunci un Scaevola. un Scipione, etc. nviazci ntr'un Mi-hai Viteazul, $tefan eel Mare, Vlad Tepes, etc., si, trezind fi-rea moale si indelung rdbdtoare a romnului, l nsutlefeste

.pentru a paraliza ncercrile de cotropire ale dusmanilor ne-impdcafi. Incetul cu ncetul, Romnii se ridicci la Dunre sidevin o celate dunrean, Sentinel mult vileaz a Europei".

Astzi srbtorim amintirea unor mari sfortri multu-mit carora Romnia pute s ajung a se aveza in con-certul European. Le srbtorim pentru a-ne aduce amintecu evlavie de jertfele vi vitejia, dibcia vi abnegatiunea br-batilor novtri mari de fericit amintire vi cunoscndu-le, sne impodobim vi noi cu aceleavi virtuti, spre a pstr cusfintenie vomorile ce ni s'au dat.

24 Ianuarie este Crciunul meu national. La CrciunDumnezeirea s'a unit cu omenirea pentru ca mai trziuDomnul nostril Is. Hr. Dumnezeu-om s sfrme zapisulpcatului, prin moarte pe cruce, ridicnd urea omeneasccea czut in pcat vi dndu-i dreptul la viat liber.

La 24 Ianuarie 1859 cele 2 tari surori ce se duvmniaude secole se unesc pentru ca mai trziu la 1877 spada ro-mana s drme Semiluna, dndu-ne dreptul la viata libervi independent.

Crciunul este mama srbtorilor noastre bisericevti,caci el a adus Pavtele vi celelalte.Iar 24 lanuarie este mamasrbtorilor noastre nationale, caci el a adus 14 Martie, 10Maiu, etc.

Cnd ajung sa l,rsnuesc Crciunul,ca crevtinevlaviosm rog lui Dumnezeu s m nvredniceasc a ajunge vi sf.srbtori ale Invierii Domnului.

Cnd ajung 24 Ianuarie, gandul meu sboar la 10 Maiuvi ca roman ma rog lui Dumuezeu s m invredniceasc sajung vi aceast zi.

Inainte de a termina, m adresez voua fii ai Romnieivi v sftuesc s cautati vi s vedeti faptele svrvite destrmovii nuvtri, s vedeti cum au putut svrv fapte attde mari, ce insuviri au avut ei de ne-au pstrat vi hrzitnou aceast mnoas vi frumoas movie.

Inarmati ca vi ei cu credinta vi cu ndejdea in Dum-nezeu, uniti prin dragostea de movie vi de lege, s lucrm

www.dacoromanica.ro

ALBINA 701

la ajungerea idealului nostru urmrit de secole. Gnditi-vc sunteti urmasii ai lui Traian si Decebal ndjduiti inajutorul Providentei, care protejeaz orice cauz sfnt.Gnditi-v c sufletele strmosilor nostri ne privesc din inl-timile ceregti si ne vor binecuvnt, dac vom fi vrednicide numele lor.

Paroh, C. R. Basgan Sachelar.

FAMILIA CRE$TINA11Prelacrare din frantuzeste

Iv

Tinerimea in Familie i in lumeScris-am vou, tinerilor, pentruc ati

invins pe cel viclean. (I Ioan II. 14).Toate legturile familiei corespund unei datorii. Am vor-

bit despre datoriile printilor catre copii si am trecut subWere pe ale copiilor catre printi. Aceasta ar nsemna cei n'au dect s se lase a fi iubiti. Vom arAt care este ingeneral, chiemarea tinerimei si vom art ce forte pretioaseBunt pregtite tinerimei in afectiunile familiei.

Copii, supune(i -v tatlui si manta voastre, caci aceastaeste plcut Don nului . (Efes. VI 1). Acest cuvnt apostolicrezumA toate datoriile copiilor fata de printii for in primaperioad a vietai. Este vorba aici de acea supunere, carenu -i nicidecum fructul fricei, nici a temerei, de acea supu-nere care se intemeiaz numai pe dragoste. Dreptul tatluisi al mamei este sfnt intra toti. Dumnezeu a fcut din tatareprezentantul su fata de copil. Lui ii comunica ceva dinmaiestatea autoritatea sa. Ct prive$te mama, ar fi cinevacare s tgdueasc drepturile ei' Drepturile ei sunt in duio-sia nemrginit, cu care ea nu inceteaz a -si acoper copilulsat], in suferintele indurate pentru el, in aceast privireumed cu care ea l -a acoperit, in aceast dragoste unicape pmnt, care nu poate fi invocata fArA emotiune. A$crede cA v supar vorbind mai mult de drepturile ma-mei. Ele Bunt inscrise adnc in inimile noastre. Si totu$i,tinerimea uit usor aceste drepturi ale tatei i ale mamei.SA stie cA violeaz, prin nesupunerea lor, unul din cele mai

I) Vezi No. 9, anul 16.

www.dacoromanica.ro

702 ALBINA

hotarte porunci ale lui Dumnezeu. Cum cel care nu res-pecta pe tatal sau pe care-1 vede ei care nu i se supuneacestuia, se va supune Tatlui cereac pe care nu-1 vedeFiul ru va fi negreQit un ru cre$tin, sau peste tot loculva fi in afar de cre$tinism, care n'a abrogat nici una dindatoriile noastre naturale, dar le-a dat o nou intindere QJo divina sfintire.

Slabirea sentimentului supunerei in familie este un semnnfricogat pentru loat societatea. Nimio nu denot mai binedestrabalarea moral. adevrata libertate dispare neet-i:neet, caci nu Vom ncet a spune ca ea se bazeaza pe sen-timentul moral ei sentimentul moral se formeaz prin . su-punere. Copiii rebeli nu vor fi oameni tari. Generatiile celemai viguroase au fost formate in secolul supunerei. Ceadintiu datorie a tinerimei cretine este a practic scrupu-los supunerea filial. ,,Si nu este un mai bun mijloc de aserv pe Dumnezeu in snul familiei. De sigur ca aceastsupunere $i are marginea sa : nu se poate, chiar pentru ane supune unui tat, s uitam pe Dumnezeu. Putem sa-isubordonm lui vointa noastr, dar nici odat con$tiinta. Tot-deauna cumpniti bine motivele and trebue s judecati unconflict dintre o vointa a lui Dumnezeu Qi alta a printilorCnd va veni momentul in care supunerea s nu-ei maipastreze forma sa din copilarie, emancipatia morala s fietotdeauna potrivit cu respectul pe care vi-1 inspir prulalb al tatlui vostru. Ceeace v'a facut s le suprimati su-punerea absoluta rspltiti-i printr'un devotament veQnic.Simtiti datoria sfnta pe care ati contractat-o. Aratati Jumiica dragostea lui Hristos este marele secret al perfectiuneiei c cel mai bun mijloc de a iub pe oameni Qi pe cei cucare suntem in legturi a$a de strnse este a iub ei a servpe Dumnezeu. Inaltati iarQi acest devotament chiar in re-latiunile cari va unesc cu membrii mai tineri ai familiei, cuaceia ce sun fratii Qi surioarele voastre prin snge. Cau-tati din nou o fratie mai i.naltat, mai binecuvutat; in-depliniti in aceast mica societate a familiei marea lege aiubirei Qi a milei, cercetnd binele etern al acelora pe care-itineti aQa de aproape de noi. Aveti impreuna mo$tenireapamntului, nazuiti s'o aveti Qi pe a cerului mpreun.

Dar chemarea tinerilor nu este inchisa numai dect infamilie, caci ei intra in curnd in contact cu lumea. SA ve-dem ce le porunceQte Dumnezeu n aceste noi raporturi.Vom vedea iara$i ce ajutoare le rezerveaza in afectiunilefamiliei, daca ei n'au gustat numai placerile, ci, Inca, aupracticat ei datoriile.

Dup textul nostru tinerimea este chemata mai ales lalupta moral : 7inerilor, v writs, pentru biruit rul".Pentru a biru, trebue a lupta. Daca tineretea trebue s fieo victorie, ea trebue s fie, mainte de toate, o lupt. ()are

www.dacoromanica.ro

ALBINA 703

este ideia moral pe care ne-o d creetinismul ? Viata cre-tin ntreag este o lupt. Noi nu ne vom odihn dect inEternitate ; nu este rgaz in lupta contra pcatului ; dareste o epoc juruit mai ales luptei : tineretea.

Ce-i tineretea i cum se prezint ? Pentru numrul celmare acesta este timpul visurilor frumoase i a iluziilor in-clittoare. Lsati, zic, ]sati acest val strlucitor i aurit,care, precum razele lumineaz dimineata, lumineaz con-turul i ascunde realitatea. Relele gi nevoile nu vin dectprea curnd. Nu intunecati aceasta ora de dimineat agade cald $i strlucitoare. Nu mergeti s vorbiti tinerilor delupt, de abnegatie. Nu le aprindeti imaginatia. Cu alte cu-vinte : lsati-i In greeal, In minciuna. Faceti o desftarecopilroas dintr'un timp care va deven o preparare pentru oviata serioas. Lsati s se moleeasc in lenea sufletului

a congtiintei cele mai pretioase forte morale. Nenorocitneglijent ! Religia iubirei divine nu o admite. Ea aruncdeparte aceast poesie mincinoas a unei reverii care mo-1eete, care smulge vietei adevrata frumusete. Aceasta nueste iluziunea de care tinerimea are nevoe, ci adevrul, cciea trebue s se. ntreasc pentru o lupt nefmpcat. Pineanumai nutrete. Adevrul este pinea lui Dumnezeu, pineacare iese din gura Sa pentru a ne nutri. De altmintreleailuziile conduc la deceptiuni. Ce este la baza unei iluziunidac nu o fal promisiune a prezentului c viitorul nu vaveni ? Ea este, de fapt, destinata a nu se realiza. O fantomcare dispare, un miraj care se risipete. Si clld n loculsau realitatea goal, realitatea urit i gtears ca viata fr'deDumnezeu apare privirei inspimnttoare, amarul, umpleinima, gi visului ii urmeaz adevrata desiluzie, uritul in-crit, bstrnetea timpurie, neputinta.

Iat secretul urtei mizantropii, a scepticismului batjo-coritor a attora din semenii notri. Noi intelegem c aceicari nu privesc viata din punctul de vedere al Evangelieiau nevoie de iluziuni, cci pentru ei realitatea este groaz-nic. Pentru aceia, frisk care cunosc pe Iisus Hristos, rea-litatea obtine pentru sentimentul datoriei o sfnt i nobilfrumusete care n'are nevoie s fie deghizata gi boit. Cre-tinismul nu no in. al. El nu nal tinerimea nici asupralui nsui, nici asupr omenirei i nici asupra vietei. El fizice : trebue s luptm. s luptm de astzi; trebue a tepi epara de lupta prin lupt. Nici o iluzie i 'nici o decep-tie, prin urmare nici o amrciune.

Am vorbit din punctul de vedere al lumei asupra tine-retei in ceeace are mai putin culpabil ; dar cunoateti cumse formuleaz prea adesea. Ce s vorbim de iluzii i vi-suri ! Lumea, in general, nu da aprobatia sa tuturor aba-terilor tineretei prevzute in dezordinele sale, ea nu dep-ete oarecare limite conventionale i aibitrre. Cunoasteti

www.dacoromanica.ro

704 ALBINA

vorba obisnuit : Ale tinere(ei valuri=. Aceste excese culpa-bile, aceast imoralitate, aceste plceri grosiere, acest des-fru si aceast inseltorie este tineretea care trece ; lsati-os-si descarce focul su. Si astfel se incurajeaz tinerimeas mearg in calea pierzrei si s surd la cderile sale.Cat ne priveste, nu putem auz fr indignare aceste scuzeale pcatultti: Valurile tineretein. Spuneti-mi, voi, cari prinaceste cuvinte pretindati a acoperl desfrul vostru, spune-ti-mi ce va trece cu ea, cnd ea a fost pngrit ; spuneti-mice duce din sentimentele bune, din demnitate si din vigoa-rea moral ; spuneti-mi 'nspimnttoarele ravagii ale des-frului in inim si in gnd. Nimeni, mai mult dect voi,n'ar putea s ne invete asupra fatalelor urmri a unei ti-nereti pngrite si pentru a sti pn la ce punct ofileste lasufletul, injoseste inteligenta si degradeaz pe 'ntregul om,nu ar fi dect s v privim. Ce oribil bucurie simtiti v-znd cum se pierde dup voi generatiunilecare urmeaz 1Este locul de a ne bucur, in sfrsit, and ne aflm in fataunui tnr care iroseste cele mai frumoase daruri ale luDumnezeu, pierde cei mai buni din anii si, otrveste su-fletul su si-1 arunc in abis, totul cltinndu-se de o ade-vrat betie. Iat un frumos spectacol ! Fiti siguri c nuaplaudati singuri, ci si dracii mai mainte de voi aplaud.

Din toate urmrile, cea mai fatal este aceast deplinindulgent pe care au obiceiul a o acorda tinerimei. Tre-bue a anzi cel mai brbtesc sfat, cea mai sfnt invttur :7inerilor, desftai-v in tinerete, umblaFi cum v dicteazMima, dar c pentru aceste lucruri Dumnezeu vfi va din judecat. Aceast judecat nu va fi aceea a unei lumiindulgente, care a fost complice la pacatele sale, ea se vada de Dumnezeu cel drept si sfnt a cruia ochi sunt des-tul de curati pentru a vedea rul ; ora va sun in curnd,mine, astzi, poate. O clip scurt si pretioas ii este acor-dat pentru a scp de sentinta fatal si n'are dect unsingur lucru a face pentru aceasta : s transforme tinereteasa intr'o sfnt lupt contra rului, 'n numele lui IisusHristos, Mntuitorul su.

Aceast lupt ne-o spune Apostolul cat este de serioas.Este o lupt contra rului. Si s nu m contraziceti cndvoiu spune c rzboiul este aspru si c trebue s luptmpn la snge. Eu in'adresez tinerimei crestine. Si nu mtern de a art tabloul incercrilor sale cu cele mai vii co-lori ; i:ncrederea sa este in sentimentul pericolului su. Da,aceasta este o lupt grea, si mai mult : o lupt indrjitcontra ispitei.

Ispita v paste chiar in ceasurile cele mai bitiecuvn-tate. Ea strneste in voi aceste gnduri care v ursc siurmresc; ea std intre voi si Dumnezeu ; ea farmecd in-chipuirea voastr. Uncle nu intlnim rul ? Aci gtit si in-

www.dacoromanica.ro

ALBINA 705

frumusetat, i:narmat cu puterea artei gi a literaturei ; aclluteo goliciune groaznic, plcut totugi oarecror instinctea inimei noastre pervertite. Deschideti o carte de literatttrcontimporan, rul l veti gs aci expus gi analizat. Intratiin legtur cu alti tineri, i:ntretirierile lor sunt corup-toare. Nu-i permis a amint ce zic ei, nici in secret, dar des-chis ? Stiti care-i obiectul vegnic gi aproape unic al ocupa-tiunilor lor. Trebue nu numai s ne ferim a face rul, cichiar a-1 priv ; a rezista tot aga de bine curiozittii cagi plcerei.Porniti ntr'o lupt contra unui astfel de dugman s nustrigm cu groaz : Doamne, ce ne trebue pentru aceste lu-CCUrI ?

Cine este de ajuns ? Nimeni, trebue s recunoagtem. Origi cine s i:ncrede in el insugi este juruit unei gregeli fr demargeni. Din punct de vedere omenesc izbnda este impo-sibil. Ace! care indoindu-se ncearc s lupte va vedea incurnd ct de repede mndria duce la ruill, ruina celormai bune dorinti gi nzuinti. Sf. apostol Ioan a zis : Tine-rilor, vc scriu cci aft biruit lumea. A avut, deci, invingtoriin aceast lupt stragnic gi acegti nvingtori n'au fost pugiin conditiuni exterioare mai ugoare ca voi. Tinerii crorale scrie Sf. Ioan triau in acele orage ale Asiei mici, in care,sub cea mai moale clim, pgnismul descoperise corup-tia moravurilor in proportii nspimnttoare. Ei nu fusesecrescuti n familii pioase. Cea mai mare parte din ei eraunseuti din printi pgni; primele lor impresiuni fuseseprimite la picioarele altarului zeittilor infame, care nu eraudect personificatia cinic a plcerei. Incercrile se inrnul-teau In jurul lor. Nu puteau merge prin cetatea in care lo-cuiau fr a intln la fiecare pas cteva priveligti neruginate

Tinerilor, v scriu pentru c ati biruit rulD. Probstrlucit c izbnda este at putint prin ajutorul CeluiVegnic.

A avea pe Iisus Hristos aproape de tine este totul. Apos-tolul a exprimat stragnic de bine aceast ideie in textulnostru cnd a zis : cAti biruit rul pentru e Cuvntul luiDunanezeu locueste in voi=. Ce i:nseamn acest cuvnt? Acea-sta nu inseamnd a avea cteva texte biblice spre a le opunevr:ijmagului sufletelor noastre. Biblia nu este uii talisman,o fermectoare, ci trebue s'o aibi in inim.

Toat puterea voastr std in legtura voastr cu Mn-tuitorul.

Dar s nu credeti c cregtinisniul primind acest punctde vedere ia tineretei toat frumusetea ! Ce-i mai frumosgi alai mare ca lupta moral 1 A lupta pentru Dumuezeu gipentru bine este a tri ! A se ls dus de curentul gndu-rilor gi a poftelor sale, a deven jucrie nu insemneaz atr gi nu-i o viat demn do o creatur liber gi respon-sabil.

www.dacoromanica.ro

706 ALBINA

Noi n'am vorbit pn acum dect de tineri. Dar oaream putea spun.) c vorbele sfinte din textul nostru nu pri-vesc ei pe fat ? Nu @i pentru ea, de asemenea, tinereteaeste o lupt ? N'are ea oare aceiagi chemare ca tnrul dea serv pe acela$i Dumnezeu si de a lupta contra aceluia@idu$man. Se pare, la prima vedere, c lupta este mai seri-oas pentru ea. E i este ferit de contactul vederea rau-lui sub partea sa cea mai trist, ea este, in general, laadopostul ispitelor violente. Ea creste sub aripa mamei ; seafla un fel de barier imntre ea !li atingerile corupte alesecolului. Ea nu-i direct provocata la lupta ca tnrul ; $iea poate mai usor uit chemarea sa si a se multum cu unadin acele religiositati vagi cari n'au nici o valoare inaintealui Dumnezeu. Ce ar deven ea dac ar face din tineretea sao lunga petrecere. daca s'ar ls aruncat ntr'o visare farrost, sau, dac s'ar ls imbtat de aceast sarboda t-miere pe care lumea o ofer tuturor victimelor sale. N'ativzut, deci, invrtindu-se mprejurul ei nempcati dus-mani ai sufletului nemuritor, care sper s o conduco laperdere pe o cale inflorita ? Nu i3titi c ea are in sufletulsau aceia$i germeni funesti care sunt si in sufletul tn-rului ?

s**Am urmorit pe fat $i pe tnr In afara de familie ;

am incercat s descriu cursele care li se ntind, luptele lor.Sa venim acum la vatra casei. Sa ncercm a-i aduce pe eichiar si a le arata cum binefoctoarea influenta a vietei defamille este destinat a se exercit asupra lor. Nu in sem-neaz a tro in cercul intim cnd tnra scapa de pe rico-lele lumei?

Alipindu-se la primcle sale datorii, practicnd acest umildevotament care este misiunea sa naturala, se va preparanu sa joace un rol pe teatrul lumei gata a o aplauda, ci vaimplin marea chemare de mama si sotie sau pe aceea numai putin mare de mama a sracilor intristatilor.

Este un cuvant al textului asupra cruia chem atentiasfr$ind : STinerilor, va scriu, zice Sf. Apostol, pentru csunte(i tari=. Tinerimea crestina pe care am descris'o nueste numai frumoasa sfnto, ea este, inca, tare, sub valulumilintei care trebue totdeauna sa-i acopere. Ea arato ad-,mirabil puterea-lui Dumnezeu.

Fiti, deci, tari ! Fiti in stare sa priviti ispitele societteicu neposare. SA fiti totdeauna mai presus de ele.

Pr. I. C. Belde.paroh In F3rtSneW, Covurluiu.

www.dacoromanica.ro

ALBINA 707

NOTITE

In zina de 26 Decemvrie 1913 a fose un bal in BrotteniSuceava in folosul nltarii unui monument in amintirea eroi-lor czuli in campaniile din 1877 $i 1913.

Dupa darea de seana ce ni s'a trinds din panca unuicomitet compus din doamne, se vede c rezultatul material afost foarte.trumos. Din vnzarea biletelor s'a adunat 986 lei;dela bufetul druii de doamne din. comitet 183 lei, dela vn-zari de cocarde ,gi din danii fcute de diferite persoane cari-tabile , restul panel la totalul de 1406 lei. Cheltuelile au atinssuma de lei 306. Astfel au ramas 1100 lei pe care comitetul adepus -o la banca popular (Bunia Vestire . Acolo va sta panavor aduna . i alte sume cu cari s poat infaptu). gndul lor

* **

in seara zilei de 26 Decemvrie 1913, a avut loc in saloa-nele .gcoalei No. I din comuna Pogoanele, judeful Buzau, o ser-bare #olara, in folosul copiilor sraci dela acea ,gcoal gi d elaatelierul de industrie casnica din localitate.

Cu. acea ocazie s'a incasat suma de 651 lei, din care 8'aprocurat copiilor incal {minte imbrcminle in valoare de417 lei.Se barea a tose data de invatatorii $coalei Ci maestraatelierului, sub presedentia d -lui N. loan, harnicul adminidtra-tor al pllii Cmpul.

0 deosebita aten(iune merita d -nii C. Rdulescu, inspectoral Monopolurilor Statului, ci I. Rduleseu- Pogoneanu, profe-sor u,eiversitar. D -lor a oterit suma de 120 lei, cu care s seimbrace copii sraci i orfani dela qcoala No. I, un de d -lorau terminal cursul primar.

** *

In ziva de 15 Decemvrie 1913 s'a (inut cerc cultural incomuna Pucheni Moilneni, jud. Prahova. Au luat parte pelnga nvd(dtorii cerculpi, preotul comunei d -nii judectoridin localilate.

La eedin(a publica a vorbit d. judector Ath. Dumitreseudespre Constitutie ". D -sa, dupa ce a ardtat insemntatea cer-curilor culturale, a intrat in subject', artnd ce este consEi-tu(ia, cusn s'a format $i lund in parte drepturile $i datoriileconstitu(ionale, le -a clarificat prin exemple concrete. A incheeiat,artnd necesitatea de a se modifica unele puncle din consti-

www.dacoromanica.ro

708 ALBINA

tufie spre intrirea pturii frnesti, sftuinad pe steni s fierbdtori, cci oamenii luminari, doritori de fericirea friinoastre, lupt pentru ajungerea acestui scop.

D. Al. Gr. Popescu, invttor local. artat sdtenilor cau-zele, cari au irademnat pe Romni s intervie in rAsboiul bal-canic si ce au captat Romnii de pe urma ac f iunei rsboinice.

Pr. Gh. Popescu din localitate a indemnat stenii de anu-si mai inchide banii in slbile fetelor, de carece galbenii

pierd din valoare prin schimbre si gurire. A artat prinexemple foloa$ele ce le-ar ave stenii, daca aceti bani arfi depusi la banca popular din sat.

Printre cuvntri, elevii scoalei au cntat cntece scolarepi au recital poezii.

E de notat c staturile date de d. Jude At. Dumitrescu Cu.ocazia altui cerc cultural au tost puse in practica de foartemulfi steni. In urma sfaturilor date de d-sa, niai tori p-rin fii din localitate cari si-au cstorit ficele lor, au fcutacte dotale, autentificate de J2idectorie. De aci se vede ct demare ar fi folosul daca exemplul d-lui Judector Ath. Mimi-trescu ar fi imitat de tori factorii luminari dela sate.

*

$coala pentru pantofari pi cismari. La scoala de speciali-tate a pantotarilor din Sibiu se refine pentru pantofarii si cis-marii cu loeuin f a a fara din Sibiu un curs de 5 luni care seincepe la 5 Fevruarie si se termina la strsitul lui Iunie. In-strucfia, care se da gratuit, fine zilnic dela ora 7-12 a. m. sidela 2 6 dupa aueiazi.

Se predau urmtoarele cunosti n f e: 1) cunostin f e pregti-toare din geometrie si aritmetica, tte trebue pentru facerea de-semnurilor de model; 2) studiu asupra piciorului, asupra ma-terialului de lucru si lurii msurii, si 8) purtarea contabili-trii industriale.

Hrtia pentru desemn si hrtia groas, hertia de scris sirechizitele de scris precum si crfile se dau de catre scoala inmod gratuit. Direcfiunea scoalei Imparte si cteva ajut.oare in-tre ele vii nscu(i in Transilvania, de confesiune ortodoxa carivor da dovezi de hcrnicie si se vor distinge. La strsitul cur-sului, participanfii primesc atestate de frecuentare.

(Romitnul)* *

Din inifiativa d -lui Paul Papa, directorul pcoalei primareNo. 6 de baefi din Galati, s'a fnfiinfat un muzeu pe 1Qnga aceascoala. Nina arum s'au strns 2.001 lei prin subscripfii, o re-prezentaaie cinematografica pi donafiunea d -lui Paul Papa dinvnzarea conferinfei finale de d

-sa (110 lei). r./ aceast su.nd s'aucumprat dulapuri pi un prep, iar intregul material existent al

fwww.dacoromanica.ro

ALBINA 709

muzeului ca : animale fi pscTri Ympiate, petrificatii, monezi,crti, tablouri f. a., s'a adunat in mod gratuit prin stifruinta d-ne;Ecaterina P. Paga si a d-lui P. Pasa.

* *

In ziva de 17 Eecemvrie curent, mplinindu-se un an delamoartea lui Spiru Haret, din initiativa filialei *Liga Destep-tareaTitu s'a oficial un parastas in memoria marelui dis-parut.

Au luat parte membrii ligei, consiliul comunal, tunctionariijudectoriei, nvttorii scoalei Titu-Tdrgu impreun cu copiiisi un mare numar de steni.

Dirigintele scoalei, C. I. Scorteanu, a tinut o nduiosetoarecuvdntare, relevnd meritele maretui om si artdndu-si regre-tul ea a tost prea de timpuriu rapii diu mijlocul nostru.

** *.

Ideea =Ccisselor 1Vat:onalen preocupa acum pe toti oameniidevotati binelui obstesc. S'au ntemeiat in mai multe locuri.

Administra fia Cassei &oalelor a tiprit statutele, planul-de construirea unei cldiri pentru .Cassa National, si altechestiuni in legtur cu aceasta, intr'o brosur special careva fi trimis fiecrei comune din tard. Un numr de brosurise vor. trimite in Ardeal si Bucovina.

E. bine inset ca aceste institu;iuni s nu se voteze niciripe baza cotisatiunilor lunare. Aceasta ucide in forma o socie-tate Ele trebue s se mentin si s propgiasc prin proprialor aunc. Statutele-tip ce s'au publicat in Buletin, au nlturatsistemul cotiza(iunilor si e bine sa se adopte in forma aceasta

*.**

Primul numr din "Biblioteca teatrului slesc si scolarpublicat de catre Cassa coalelor apare sptmna aceasta. Eo pies a scriitorului de teatru, d. Emil Nicolau si intitulat:

Lumin nou.-1913.*

*

Zilele acestea va incepe s functioneze ,,Biblioteca ambu-lante pentru elevii scoa.lelor primare. Experienta se tace cu36 de scoale din Capitala. 1Guynrul volumelor ce vor circul,va fi de 4320.

**

In primvard se vor face lucrrile pentru cele 3 parcuriscolare din vecintatea Capitalei. Copiii marelui orafi vor traiacolo ceasuri de sntate si de bucurie.

** #

www.dacoromanica.ro

710 ALHINA

0 coniisiune conepusc din d-n : Ghika-Budesti arhilect.N. Nicolaescu, inspector volar, si Gh. D. llluilc.tr, inspector laCassa oalelor. se va ocupa zilele acestca Cu inorliricarea pla-nurilor pentru construire, de sroale.

**

Cassa $coalelor va ncepe publicarea unei Biblioteci pentrucopii si a unor albume pentru popqarizarea frumusetilor siodoarelor din monumentele nnastre istorice.

MULTUMIRE

D. Vasile Enescu, Invttorul scoalei No. 2 din comuna Drag-nesti, aduce vii multum