Ml IV Arad, Sâmbătă 10|23 Maiu 1914. Nr. 102 IVAMENTUL

! . - Cor. »ia 1 4 . - „

7 . - • ulmi. . 2.40 „

I Ura România ai lirllaitste:

ţ i u . 40.— franci Telefon

I oras si interarban Sr. 730. ROMANUL

10 Mai. A r a d , 22 M a i .

i împlinesc t r e i z e c i - ş i - ş a p t e d e a n i d e l à

i n d e p e n d e n t e i R o m â n i e i . S o c o -

\i niciodată m a i m u l t c a a c u m n u - ş i a r e

lei aceas tă c o m e m o r a r e . L a 1 8 7 7 s a

•ai jugul t u r c e s c i a r a s t ă z i , d u p ă a p r o a p e

i ôecenu, s ' a s c u t u r a t u n a l t j u g , m a i p u -

dar c u a t â t m a l p r i m e j d i o s p e n t r u

m o d e r n ă : j u g u l l i p s e i d e a c ţ i u n e î n

LLa 1877 s e d ă d e a n u m a i p o s i b i l i t a t e a u -

Ixtevărate R o m â n i i l i b e r e , i a r a s t ă z i a c e a -

Ifoslbflitate s ' a Î m p l i n i t , e f a p t ă I n t r a t ă î n

La 1 8 7 7 s e p r o c l a m a i n d e p e n d e n ţ a

iln a intra î n t r ' u n r ă s b o i c a r e a v e a s ă a -

á,pe lângă s t r ă l u c i t a p i l d ă d e v i t e j i e r o n t a

tó şl o m a r e u m i l i r e î m p r e u n ă c u o ş i m a i

ie pierdere, i a r î n 1 9 1 3 , m a r c â n d u - s e n u -

Irăsboiui, s 'a m ă r i t t e r i t o r u l R e g a t u l u i i i n

i a cu p r e s t i g i u l I u i e u r o p e a n .

Ie trecem p e d i n a i n t e a o c h i l o r t a b l o u l d e

loara şi p e c e l d e a c u m . C â t ă d e o s e b i r e !

delà copii p â n ă l a b ă r b a t u l î n f l o a r e . A -

i România a b i a î n c e p e a s ă u m b l e . A s t ă z i

a ruf C a r o l I - l u l p ă ş e ş t e e n e r g i c ş i r ă s u n e -

paşilor ei s e a u d e î n î n t r e a g ă E u r o p a . A -

i România c ă u t a a l i a n ţ e ş i s p r i j i n , a s t ă z i

rte E u r o p e i s e î m b u l z e s c s ' o c â ş t i g e . I n -

dcvăr, d i p l o m a ţ i a m a r i l o r p u t e r i î n t r e p r i n -

o adevărată g o a n ă p e n t r u a - ş i a s i g u r a î n -

Ï fel sau a l t u l c o n c u r s u l r e g a t u l u i f r a ţ i l o r

[tri. Trebuie s ă c i t e ş t i n u m a i p r e s a e u r o -

ű ca să te c o n v i n g i d e s p r e a b s o l u t u l a d e -

isl acestei a f i r m a ţ i i . Z i a r e l e v l e n e z e , d e p u

lpe vremea c â n d R o m â n i a , f ă r ă s ă m a i î n -

[ A u s t r o - U n g a r i a , a t r e c u t c u a r m a t a g r a -

î Bulgariei, a p r o a p e î ş i p i e r d u s e r ă c a p u l .

A r t i c o l e p e s t e a r t i c o l e a p ă r e a u , c â n d î n d u i o

ş a t e , c â n d p l i n e d e g r o a z ă . Ş i d e a t u n c i n ' o

m a i s l ă b e s c d i n a c e a s t ă n o t ă . A s e m e n e a ş i

p r e s a i m p e r i u l u i g e r m a n , c a r e n u a r a r e o r i a

f ă c u t a s p r e r e p r o ş u r i V i e n e i c ă n u ş t i e s ă s e

p o a r t e d u p ă c u v i i n ţ ă c u Ţ a r a R o m â n e a s c ă .

Ş i s ă m a i p o m e n i m a p o i d e f a i m o a s a t e l e g r a

m ă a î m p ă r a t u l u i W i l h e l m v e n i t ă c a u n o m a g i u

p a c i f i c a t o a r e i B a l c a n i l o r ? D a r d e s p r e a t i t u

d i n e a F r a n c e z i l o r c e s ă m a i s p u n e m ? N u d e

m u l t F r a n ţ a ş i - a t r i m i s c e a r e m a i d i s t i n s c a

i n t e l e c t u a l i t a t e l a B u c u r e ş t i p e n t r u o v ă d i t ă

c a p t a t i o b e n e v o l e n t i a e , c â t ă v r e m e l a P a r i s

s e c â n t a u i m n u r i d e s l a v ă l a t i n i l o r d e l à g u r i l e

D u n ă r i i , a c ă r o r ţ a r ă î n c e p e s ă s e a f i r m e c a o

n o u ă m a r e p u t e r e e u r o p e a n ă . I t a l i a a p r i m i t

a n u l t r e c u t p e v i i t o r u l p r i n ţ m o ş t e n i t o r r o m â n

c u o n o r u r i r e g a l e , p e a c e l a ş p r i n ţ p e c a r e ţ a

r u l t u t u r o r R u ş i l o r î l d o r e ş t e i n t r o d u s î n f a

m i l i a s a . . .

D i n t o t c o r u l a c e s t a d o a r n o t a u n g u r e a s c ă

d a c ă s c â r ţ l e . D a r c e i m p o r t a n ţ ă p o a t e a v e a

p o t i c n e a l a u n u i l ă u t a r c â r c o t a ş ş i i n v i d i o s

c â n d o r h e s t r a î n t r e a g ă c â n t ă m i n u n a t ? N u ,

o r i c â t d e m u l t a r c e r c a p r e s a u n g u r e a s c ă s ă

m i c ş o r e z e p r i n r ă s t ă l m ă c i r i i m p o r t a n ţ a R o

m â n i e i , n o i o v e d e m î n î n t r e g i m e a e i l i m p e d e ,

n o i v e d e m c ă R o m â n i a e m a r e ş l p u t e r n i c ă ,

n o i s i m ţ i m a c e a s t a ş i n e b u c u r ă m d i n a d â n c u l

s u f l e t u l u i , f i i n d c ă m ă r i r e a Ţ ă r i i R o m â n e ş t i s e

r e v a r s ă ş i a s u p r a n o a s t r ă . T o t c e d o r i m R o

m â n i e i e s t e c a d i n a c e a s t ă s t r ă l u c i t ă p e r i o a

d ă d e g l o r i e s ă - ş i p ă s t r e z e e n e r g i a p e n t r u a - ş i

m e n ţ i n e l o c u l p e c a r e ş i - l a c â ş t i g a t , p r i n o

s e r i o a s ă o r g a n i z a r e i n t e r n ă , p r i n o s t ă r u i t o a r e

d e s v o l t a r e a e l e m e n t e l o r d e f o r ţ ă , s p r e f e r i

c i r e a e i ş i a î n t r e g n e a m u l u i r o m â n e s c , c a r e

n u m a i p r i n e a î ş i p o a t e i m p r i m a î n i s t o r i e î n

s u ş i r i l e n a ţ i o n a l e .

R E D A C Ţ I A «I

A D M I N I S T R A Ţ I A Btrada Zrínyi N-

Pag. 2 „ R O M Â N U t

ca zarzavagii (negustori de legume) şi desigur nici gând n'au d'a revendica drepturi naţionale în Ungaria.

Lucru de mirare, — dar vedem că aşa e-ste, — Bulgarii, sau cel puţin unii din ei, au înţeles numai decât în acelaş fel consider a-ţiunile de solidaritate cari îi împing, îi aruncă, la rândul lor, în braţele Maghiarilor...

Şi iată-ne deci ameninţaţi, pe noi ceştia-ialţi, şi în deosebi pe noi Românii, să fim strânşi în acest cleşte maghiaro-bulgar, ce se pregăteşte ţărmuririi, împiedicării, mai la urmă poate chiar suprimării desvoltării noastre naţionale.

Solie au „trimis Bulgarii la Budapesta, — şi această solie nu este decât un răspuns la avansurile ce din pornire maghiară s'au făcut Bulgarilor, încă de pe timpul celor mai cordiale raporturi dintre Austro-Ungaria şi România. — Solia aceasta îi arată pe Bulgari, negreşit, aşa... sinceri-cum sunt, — e un termen eufemic, — dar ni-i arată nouă, şi pe unii şi pe alţii, ca pe nişte rătăciţi, a căror a-ducere la realitate şi la poruncile bunului simţ, ar putea să fie mai la urmă şi un postulat al chiar intereselor europene.

Noi aceştia, cari trăim aci, între Maghiari fi Bulgari, — şi chiar dacă n'ar fi vorba decât numai despre noi Românii, — suntem o bucată de neam şi de pământ mult mai voluminoasă, decât ca un asemenea cleşte să ne poată, nu sfărâma, dar nici măcar cuprinde.

Dacă un asemenea cleşte ar porni, realmente, să-şi pună la probă rezistenţa lui faţă de noi, — nu poate încăpea nici o îndoială că ar plesni cleştele, înainte de a reuşi să ne pricinuiască nouă cea mai mică strâmtoare.

Noi, slavă Domnului, ne-am făcut probele. Şi dacă Bulgarii astăzi fac apel la nobi-ia naţiune maghiară ca să ia dânsa apărarea fraţilor lor din Dobrogea românească, fiindcă dânsa, această naţiune maghiară, e cea mai indicată să fie campioana drepturilor naţionale ale tuturor popoarelor de pe pământ, — atunci le vom zice şi noi acestor patrioţi bulgari, cari ne asigură că n'ar dori nimic mai mult pentru conaţionalii lor din Dobrogea românească, decât ceeace au şi de ce se bucură Românii din ţările Coroanei Stului Stefan, — le vom zice: Staţi şi voi o mie de ani acolo în acea Dobroge, păstrându-vă naţionalitatea

inice şi pline de şicană. Cât despre învăţător „el ţine totdeauna în mână o vergea cu care îi bate pe copii, afară de fiii jandarmului faţă de cari el e dulce ca mierea".

Mai departe, o gravură ne arată doi copii alsacieni, un băeţel şi o fetiţă, privind de pe un deal, nişte câmpii străbătute de vâlcele. Lângă ei se înalţă monumentul comemorativ din Wis-senibourg în vârful căreia străluceşte cocoşul galic. Cocoşul ţine ciocul deschis şi e gata să scoată un apel. In nori, e evocarea faimosului Vis al lui Détaille. Artistul a pus tabloului următoarea legendă: „Cele din urmă raze ale soarelui pe asfinţite vin să daurească mândrul cocoş de bronz; el pare a se însufleţi şi, la chemarea sa, am crede că vin fuga din fundul zării, escadroanele de soldaţi eroici".

In altă parte, autorul aminteşte o frază a celebrei declaraţiuni din Bordeaux. „Jurăm atât în numele nostru cât şi în acela al copiilor noştri şi descendenţii lor, să revendicăm veşnic dreptul Alsacienilor şi al Lorenilor de a rămâne membri ai naţiunei franceze".

Pe ultima pagină a lucrării Iui, Hansi a scris următoarele cuvinte, asupra cărora se înverşunează mai cu osebire acuzarea: „De departe, un bubuit surd răsună în văzduh; este tunul din Bitche, unde manevrele necurmate de noapte ţine garnizoana trează; stăpânii noştri ştiu că,

voastră, — şi pe urmă să veniţi şi să vă declaraţi mulţămiţi cu bucurarea de atâtea drepturi, câte jinduiţi astăzi Românilor din regatul Ungariei.

Dar este evident că Bulgarii, cu telegrama lor de aman la inimoşii lor amici maghiari, şi în deosebi cu veninul din coadă al acelei telegrame, n'au urmărit decât o ieşire de viclenie, — însă de o viclenie primitivă, — împotriva Românilor. Certificat, dau Bulgarii Maghiarilor: La voi, Românii se bucură de drepturi, de cari n'au parte Bulgarii în România. — Şi acest certificat are să le servească Maghiarilor, — ... cred amicii lor Bulgari.

Ei bine, nu. Românul zice: S ă fii şiret, dar să nu fii şiret prost. Bulgarii delà „Societatea dobrogeană"., n'au urmat acest sfat, — poate nici n'au auzit de el.

Lumea cunoaşte foarte bine, — şi n'are să ia informaţii din corespondenţa dintre bunii amici bulgaro-maghiari, despre situaţia Românilor din Ungaria sau despre acea a Bulgarilor din România. încercările de inducere in eroare sau de mistificare, sunt zadarnice; — cine nu pricepe acest lucru reuşeşte... să se facă de râs.

Dar nu de râs, ci de plâns vor rămânea, fără îndoială, aceia cari vor stărui şi de aci înainte în sminteala combinaţiei maghiaro-bulgare pentru a înăbuşi, pentru a strivi, în fiinţa şi în aspiraţiile lor, neamuri puternice, neamuri viguroase, cari pot să se uite la asemenea încercări, pe buze cu zâmbetul unei superiorităţi netăgăduite, şi mai ales conştiente.

CONGREGAŢIA ORDINARĂ DE PRIMĂVARĂ A COMITATULUI TÂRNAVEI-MICI. Onoraţi membrii români sunt rugaţi să se prezinte în număr complect la congregaţia ordinară de primăvară a comitatului nostru, precum şi Ia consfătuirea prealabilă, cari se vor ţinea în 25 Mai n. 1914. Prezidiul partidului naţional român din comitatul Târnavei-inicl.

„Binefaceri asupra Românilor de dincolo". Sub acest titlu d. N. Iorga publică in „Neamul Românesc" următoarele:

„D. conte Tisza e un bărbat politic de forţă.

ceeace au cucerit cu ferul numai cu ferul se poate păstra. Câteodată un bubuit mai îndepărtat îi face ecou: el vine de dincolo de frontieră — căci Francezii veghiază şi ei".

Acuzarea. In ce erau să se transforme, în ochii justiţiei

germane, textul, gravurile şi legendele lui Hansi? Mai întâi în indiciul unei tendinţe care caută să înjosească Germania şi pe German în ochii Francezilor; apoi o ofensă publică institutorilor şi jandarmilor. Şi preşedintele tribunalului, re-zumându-şi opinia, a pretins: „Mon Village nu e o lucrare aşa de inofensivă după cum s'ar crede. La sfârşitul cărţii, autorul vorbeşte de tunul francez, al cărui bubuit îndepărtat se aude din satele alsaciene. Aceasta este grav. S'ar putea îndrepta aceasta prin împingerea la un răsboi care ar aduce după sine alipirea Alsaciei-Lorene de Franţa. Aceasta este o crimă care se poate pedepsi cu munca silnică".

Procurorul în rechizitoriul său a fost şi mai aprig:

— Hansi, a suţinut el, zugrăveşte sub o lumină cu totul falsă sentimentul alsacian. El o face în scopul de a exercia o acţiune directă a-supra şoviniştilor. Pagina pe care înfăţişează monumentul din Wissembourg şi goana cuira-sierilor este un strigăt de apel pentru ca esca

dre concepţii originale, statornicie fri realizarea lor şi curaj fată de ori cine.

Căci uitaţi-vă numai ce joc de „dibăcie" tact dsa de o bucată de vreme.

Pentru ziare, — procese. Pentrm „duşmana statului", cari afirmă prin fapte tuatia lor, —, temniţă ordinară. Pentru Românii wtin regat, — ofense nemeritate. Pentru dreptul constitua nai al băştinaşilor Români, — k%m electoraVtlj vitregă şi prigonitoare.

Insă, ici şi colo, abrogare de m&nri bruiate, îngăduinţe fată de nedreptatea Aswtă de punt acum, făgăduieli de episcopate pentru câte m Mangra, câştigare de procese bisericeşti.

„Concesii", care, odată făcute, se şi tete-gratiază ziarelor din Bucureşti, pe când cele de dincolo tac asupra însemnătăţii lor.

înţelegeţi scopul: dacă sunteţ; *ăi, vai &\ voi; iar, dacă sunteţi buni, o, dragii moşulml

Răi, înseamnă Românii îtidărătnwi; buni, ÄWj seamnă şovăelniciL

$i astea toate se fac la lumina zűlei, cu pre^n tentia de a ii socotite ca o mare si subtilă diplo; matie, menită să realizeze paradisul maghiar tm Ungaria.

Numai cât, domnule conte, balca Ion, aţe Valah cum e, cu cojocul lui întors p*e dos şt opinca lui împuţită, e mai afurisit decât dipto*. maţia tuturor contilor din toată Ungaria. jf

Crede-mă! O să vie vremea s'o vedem cu, toţii".

* Cercurile vleneze şi mutarea vxai minister

comun Ia Budapesta. „Information' din Viena scrie:

In anii din urmă s'a ridicat d/n partea UngîR riei în repeţite rânduri pretenţiunea ca unul dintre ministerele comune să. í\e TOJ&ÍÍ la Budapesta şi în scopul acesta se voroeş'/.i totàearmf despre ministerul comun de iinanţe. Că coroana nu va permite mutarea ministerului de răsbohi o ştie tot copilul, iar ministerul de externe nil poate fi mutat din Viena, pentru.à atunci ar-perde contactul cu reprezentanţii sutelor străine. Rămâne deci ministrul comu; de finanţey a cărui mutare ar fi posibilă în ca: de necesit täte. Dar cei din Ungaria să nu uitt, că aceasta1 nici decum nu e o afacere care se poate re* zolvi unilateral numai între Coroc.nà şi Ungar? ria. Mutarea unei centra/e din V/ema \a Buca* pesta e posibilă numai cu aprobarea Austritt, dar aceasta aprobare nu se va pi: tea câştiga sau numai contra unor concesii foarv:* mari. Voi face bine cei din Budapesta să se lămureascl asupra acestui lucru.

|,._, „ „.„U^oir, lut c 4 „ „ , r . , ! ; • » « { , . t f M '13

Trezirea Vienei din a dor atme.-; ei pentru contele Tisza. Ni se scrie din V i e i r a : Cercurile vieneze încep să se trezească d i n sdoraţiunea exagerată ce o aveau pentru primul miniştri

droanele franceze să detaşeze Alsiacia-Lorena de imperiul german. Hansi ne arată ;ara anexată j ca gemând sub jugul prusian. Aceasta este con-trar adevărului. Legislatorul german n'a căzut la nivelul barbarilor. Ceeace ar voi autorul, è | ca Franţa să recâştige Alsacia^Lore;a prin râs- j boi. El strigă din toate puterile ;,île micilor j francezi că Alsacia suferă şi-şi aştaptă libera- ] torii. Făcând aceasta, el strică intenselor păcii j şi siguranţei publice. Mon Village de natură \ a provoca revolta".

Pledoariile. Terminând, advocatul imperial reclamă îm- |

potriva humoristului alsacian apfoare.-a — o\ iro-nie! — unui decret francez din V?48 care tf'j pedepseşte pe toţi aceia cari prop.agă spiritul de rebeliune ori contribuie să tulbure ordinea publică.

Teza advocatului lui Hansi înţelegeţi de sl-gur că a fost alta. Opera Iui Hansi mu constitue după el o campanie antigermană, ci un răspuns justificat la atacurile pangermanişt.'or în contra Alsacienilor.

Doi alţi advocaţi au pledat pentru doi librari din Colmar cari au pus Mon Village în vinzare.

Ce spune ffansi. La sfârşitul desbaterilor, Hansi făacu o scurtă

declaraţiune:

vi

i 23 Mai 1914. „ R O M Â N U t " Pa«. 3

tStefan Tisza văzând în el, pe unul din-inai mari sprijinitori ai dualismului şi din

credeau de necesar a-1 întări cât in situaţia lui. Contele Tisza îşi arată fata lui adevărată, de care însă nici-mai sunt încântaţi adoratorii şi prie-

idin Viena. Deja procedura incvalifica-jtprimului ministru prin care a încercat a-1 ia pe d. Dr. A. Vaida în Viena imediat latativele de împăcare cu Românii, bănu-

rusofilism, a atins foarte straniu cer-Jpolitice din Viena. Săr i l e contelui Tisza că procesele de (împotriva Românilor — cari se ştie că I dintre doleanţele principale ale Româ--s'au redus sau chiar s'au sistat, au fost Bte prin ştirea despre procedura pornită liva poetului român Octavian Goga.

aceste foarte natural nu mai e nici o B că primul ministru contele Tisza se de-pţiln altă privinţă ca „politician". Se araţi, că contele Tisza, admirat atât de mult

luservatorii austrieci pentru păşirea lui iaV'-ă faţă de partidele opoziţionale ma-ţn'a dus de fapt o luptă împotriva preten-I constituţionale şi militare ale opoziţiei,

Idiavut lipsă de comedia înscenată în par-Iintre el şi opoziţie pentru ca să-şi aco-

tulevăratele lui intenţiuni şi să seducă Vie-Movocând impresia că „partidul naţional

urmăreşte scopuri mai puţin şovine, (partidele opoziţionale maghiare,

luatele Stefan Tisza luând însă o atitudine ,tiva urcării salarelor ofiţerilor, preten-iridicata de către ministerul de răsboi di-jidorinţa moştenitorului de tron arhiducele

; Ferdinand, a dovedit numai că şi ac-Ipivern încearcă să pună piedeci desvol-jirmatei comune. Spiritul adecă a rămas üsi s'a schimbat numai tactica. Opunerea

guvern împotriva desvoltării arma-ise deosebeşte în esenţă de rezistenţa ga

ia opoziţiei maghiare. Ministrul de răs-iirobatin văzându-şi zădărnicite propune-

privitor la reorganizarea şi sporirea li ofiţeresc, atât de necesară pentru în-larmatei, şi-a cerut dimisia, la dorinţa

ui însă a rămas mai departe în fruntea ferului de răsboiu.

I primului ministru ungar pare insă a fi «preludiul aducerii din nou în discuţie a .mior constituţionale, cari au amărît în a-îrânduri relaţiile dintre Austria şi Ungaria limpedecat consolidarea monarhiei. E foar-laracteristic faptul că în delegaţiune s'a ri-iinou dorinţa pentru mutarea unui mini-

jiun din Viena la Budapesta, dar şi mai (eristic e răspunsul în principiu aprobator

ministrul Bilinski privitor la aceasta

[Corespondentul d-voastră e informat din cea •bană sursă că cu prilejul celor din urmă

-Am scris Mon Village, zise el 1) pentru jKcă Alsacia-Lorena din zilele noastre nu [tóiá; 2) pentru a constata că sunt la noi idemente de populaţiune, indigenii şi indicări nu trăesc în bună armonie; 3) pentru

•arma speranţa în zile mai bune. [ină o oră de deliberare, tribunalul revine ii sentinţă achitându-i pe cei doi librari şi todu-se incompetent în ce-1 priveşte pe

I Jtoi Village afirmă în substanţă concluzia kaută să mărească nemulţămirea în lăuntrul i'mpotriva regimului actual. El tinde, afar£ |uasta, să acrediteze în Franţa părerea că

ivoeşte să redevină franceză. El con-c deci o tentativă de separaţiune violentă

likiei-Lorena de imperiu. Aceasta este o ide înaltă trădare de care e competinte i tribunalul din Lipsea".

[ Procurorul se ridică şi cere arestarea ime-iilai Hansi. Advocaţii protestează. Tribu-

hUnu ţine seama de ei şi desenatorul e dat BÉa jandarmilor prezenţi la audienţă. "Picul se retrage consternat.

Raoul Sobatier.

consfătuiri dintre cele două guverne, s'au discutat, la iniţiativa lui Tisza chestii constituţionale cari sunt de o importanţă cu mult mai mare decât mutarea unui minister comun la Budapesta. Am fost asigurat că chestia aparţinerii de drept public a Bosniei şi Herţegovinei n'a fost numai accidental adusă în discuţie de către delegaţii Unguri. Se ştie doar că Maghiarii de mult ridică pretenţii la Bosnia şi Herţegovina în baza unor drepturi afirmativ istorice, insistând pentru încorporarea fostului teritor de ocupa-ţiune Ia Ungaria. Maghiarii au găsit de potrivit momentul de faţă pentru a păşi din nou pe teren cu aceasta dorinţă a lor. In privinţa economică, precum şi în privinţa unei ingerinţe în afacerile administrat., concurenţa dintre cele două state ale monarhiei, e decisă de mult în favorul Ungariei. Chiar şi proiectele privitoare la construirea căilor ferate în Bosnia sunt făcute în interesul Maghiarilor. Maghiarii îndrăsnesc să pretindă acum realizarea acestor proiecte, fiind situaţia guvernului austriac slăbită prin incapa-bilitatea de activitate a parlamentului austriac. Mutarea ministerului comun de finanţe la Budapesta ar fi un pas spre încorporarea Bosniei ci Herţegovinei la Ungaria. Aceste sunt scopurile politicei contelui Tisza. — Austriacus.

Mangra Ia Bucureşti. — Ecouri. —

Arad, 22 Mai. Strângem vr'o câteva ecouri asupra călă

toriei şi rostului de agent unguresc ale lui Mangra la Bucureşti. Remarcăm mai ales declaraţiile dlui I. Maniu publicate de un ziar unguresc din Cluj şi cele ale dlui Iacob Negruzzi, fostul preşedinte al Academiei Române. Restabilim apoi şi unele adevăruri contestate de către satelitul vicarului, N. Regman-Păunaş, căruia „Seara" lui Bogdan-Ciupeşti şi I. Slavici i-a publicat o scrisoare insolentă la adresa dlui N. Iorga. In aceeaş vreme înregistrăm că ziarele româneşti cari ne-au mai sosit, ca „Lumina" din Craiova, „Dreptatea" şi „înainte" din Bucureşti, încă judecă după merit intrarea cutezată a trădătorului în capitala României.

D. Dr. Iuliu Maniu despre Mangra. Relativ la acea afirmaţie a lui Mangra, că de

monstraţiile împotriva lui ar fi fost puse la cale de comitetul naţional — d. Dr. Iuliu Maniu a declarat unui colaborator al ziarului „Újság" din Cluj următoarele:

D. Iacob Negruzzi despre Mangra. întrebat de un redactor al ziarului „La Poli

tique" despre excluderea lui Mangra dela Academie şi despre impresiile pe cari le-a avut pe urma purtării provocatoare a trădătorului, d. Iacob Negruzzi, fostul preşedinte al Academiei şi cunoscutul scriitor, fiu al marelui Constantin Negruzzi, a răspuns:

„După dreptate nu putem să vorbim de o excludere, ori dacă folosim acest termen, atunci excluderea nu este decât temporară, fiindcă regulamentul Academiei nu dă dreptul membrilor acestei adunări de a pronunţa o excludere definitivă. Spunând adevărul noi am luat numai o simplă măsură de ordine pentru a evita înoirea incidentelor penibile de soiul acestuia,

măsură pe care şi interesatul a recunoscut-o de fondată, fiindcă i s'a supus fără discuţie.

Trebuie să vă spun că am fost stupefiat de impasibilitatea cu care acest preot a acceptat situaţia ce i s'a creat în cursul acestei şedinţe. Oricine, în locul lui, s'ar fi retras fără a pierde o secundă, în faţa unei manifestaţii atât de elocvente. Două ceasuri întregi el a stat pe fotoliul său afectând că nu remarcă sentimentele ce deşteaptă în noi, pe cari atitudinea noastră le dovedea atât de clar".

Mangra la I. P. S. Sa Pimen al Moldovei. Regman-Păunaş, secretarul lui Mangra, dă

duse o desminţire ştirei care spunea că Mangra n'a fost primit de către venerabilul Mitropolit al Moldovei, I. P. S. Sa Pimen. Iată ce zice însă organul francez al partidului conservator-democrat din România:

„Ajuns Mangra, de câteva zile la Bucureşti, una dintre primele vizite ale lui a fost la I. P. S. Sa Pimen al Moldovei, la care s'a anunţat ca „un preot din Ungaria". Pus în faţa înaltului prelat şi constatând că acesta nici măcar nu-i întinde mâna, Mangra a zis: „înalt Prea sfinţite poate că nu mă mai cunoaşteţi". — „Eu v'am cunoscut odată, a răspuns venerabilul mitropolit, dar astăzi nu vă mai cunosc de loc".

Va să zică la aceasta se reduce vizita lui Mangra la mitropolitul Moldovei. Aşa înţelegem. Altfel de atitudine nici nu aşteptam dela distinsul arhiereu pe care-1 ştim nu numai ca pe unul dintre cei mai luminaţi, dar şi ca pe unul dintre cei mai naţionalişti arhipăstori ai României. Desminţirea Păunaşului mangrist n'are, deci, nici o importanţă.

Mangra provocatorul. Tot în excelentul organ francez al partidului dlui

Tache Ionescu, despre care răspândise Mangra vestea 'Că-1 aprobă, aflăm .şi următoarea informaţie:

„Se ştie cum a t>nut el (Mangra) cont de acest aviz (.de a nu merge la Academie) şi se cunoaşte şi descărcarea de indignare ipe care a provocat-o prezenta lui. Mai adăugăm apoi că un mare număr de persoane cari trecuseră pe lângă Hotel Metropol (acolo sta Mangra) în ziua scandalului şi a doua zi a remarcat modul o-stentativ cum sta la poartă având aerul că sfidează pe trecători".

Ziarele franceze despre Incident.

Toate ziarele parisiene au luat notă despre călătoria trădătorului nostru, despre atitudinea energică a Academiei, de-spre manifestaţia studenţilor şi despre discuţia din delegaţii. „Le Figaro" care a sosit astăzi la Arad are un articol mai lung, redând faptele exact şi constatând că acest incident este o nouă dovadă despre răceala produsă în vremea din urmă între România

Pag. % „KÖHANÜE" Sâmbătă, 23 Mall

Red.) Notarul Kömives — el a dictat la examinaţi şi Vă puteţi închipui cu ce româneasca! A mai fost în comisie şi un exactqr (?) cercual. Pe învăţătorul în pensiune denumit de com. administrativă protopretorele l'a prêterai, deşi avea loc ca cel puţin unul să fie român din examinatori.

In Lipova a fost şi mai bătătoare la ochi neruşinarea celor delà comitat. Au numit în comisie numai străini, căci pe notarul George Savici, sfetnicul protopretorelui Bolyos, nu-1 putem lua de al nostru. Au preferit a denumi în comisie pe veterinarul (ordonanţa ministerială spune apriat, că trebuie alese „puteri didactice!! N. Red.) Fischer J a kab — deşi nu dobitoace erau de examinat, ci Români, în a căror limbă nu ştie afară de câteva vorbe, apoi pe alt jidan, profesor de limba franceză, de altfel cu purtare destul de loială, un, advocat jidan, un profesor delà şcoala civilă şi un scriitor delà pretură, neamţ, care la examen şi numărul anului tot nemţeşte, adecă pe dos îl spunea.

In o comisie veterinarul, în ceealaltă advocatul jidan, care deşi de 31—32 de ani e în practică nu şi-a dat silinţă să înveţe româneşte — (ordonanţa ministerială spune apriat, că în comisie să fie aleşi aceia cari ştiu limba poporului! Iată cum se execută în felix Hungária „ordonanţele naţionalităţilor"! N. R.) când în loc de „lenea" cetea „Héja", w loc de „iar", „ira" şi alte bazaconii. Să miră el, că biata „naţie" făcea ochi mari, când îi auzia ex-presiunea: „Ce? nu gata tu?" Sigur, că nu, căci n'a înţeles ce i-a dictat, ori jidoveşte ori în aşa pocită limbă îi dictezi cuiva, ce nu înţelege, nu poate scrie. Păcat, că înţeleaptă adm. n'a pus de examinator şi pe al doilea veterinar, căci mai avem în Lipova unul.

Protopretorele numai pe degete şi cu gesturi se înţelegea cu oamenii!

Avem trei învăţători în funcţiune, vre-o câţiva în pensiune. Nici unul n'a avut loc în comisie! De ce? (Vă spunem noi de ce. Banii statului, diurnele, sunt răsplata pentru, „patrioţi". N. Red.)

N'a fost trântit nimenea, zic domnii examinatori, ce vă plângeţi? Nu, da. Cum să trânteşti pe cineva, care ştie mai bine acea carte, din care a-veai să-1 examinezi, decât tine dragă examinato-rule. Nu e vorba de rezultatul examenului, ci de neruşinata negligare a Românilor, cari singuri şi numai singuri aveau loc în comisie, iar nu veterinarul, ori advocatul jidan. B. H.

Răspunsuri. C. Vereş, Sânmlhai. — întrebarea Dv este:

Sânmihaiu, 18 Maiu 1914. Onor. Birou central!

, Arad.

In comuna Ia noi se află mai mulţi bărbaţi, cari au împlinit 30 ani, au terminat 6 clase poporale, însă în privinţa dării stau aşa, că averea e pusă pe respectivul în cartea funduară, dar în comună e tot tatăl respectivului ca plătitor de dare, la avere însă au părinţii numai dreptul de folosinţă (haszonélvezet) rog să binevoiţi a mă informa ce-i de făcut în astfel de cazuri? Cum s'ar putea ajuta ca şi aceştia să poată fi alegători?

Răspunsul nostru este: Dacă aceştia pot câştiga certificat sau copie, nu li se

cere decât 2 cor. dare directă, sau, meseriaşilor, alte condiţii. Atâta dare vor fi plătind ei? Dacă nu, atunci în cele mai multe cazuri desigur se vor putea folosi de punctul 4 din paragraf 5, al legii electorale, care spune: „Cel ce trăieşte şi ajută ca membru de familie, în gospodăria (mezei gazdaság) prăvălia sau întreprinderea altui alegător delà acesta nu se cere dare". Chestia e, că acea rudenie, cu care trăieşte împreună (paragraf 11 zice: „közös háztartás) să fie alegător. Dacă acela nu e alegător, atunci proprietarului pământului nu-i rămâne alta, decât ori să şteargă dreptul de folosinţă, de pe o parte a pământului (câtă corespunde Ia dare directă de 2 cor.) ori să ceară delà primărie, ca darea să fie mutată pe el. Notăm că darea de casă o poate plăti Si proprietarul. — In ori ce caz, să înaintaţi din partea celui cu drept de folosinţă o rugare către primărie, în care să declare că cedează folosinţa copilului (nu trebuie să se şi facă de fapt asta!) şi cere deci mutarea dării. E bine ca şi copilul să iscălească rugarea, recunoscând că primeşte darea asupra lui.

A. P. Ianova. — In numerele de azi şi ieri găsiţi informaţiile dorite, cu privire la examenul electoarl al şcoalelor de clasa 6-a.

Consistorul din Arad a dat sub nr. 207—1914 o circulară către oficiile parohiale, din care scoatem următoarele pasage:

„...e îndatorat şi directorul local (şi cel didactic, unde

este) să asiste la examenul de clasa 6-a, chiar şi dacă examenul respectiv s'ar ţine în altă comună. (Când într'o şcoală se găsesc numai 8 elevi, examenele se vor ţinea împreună cu altă şcoală. N. R.) La atari examene va lua parte şi protopresbiterul tractual, eventual şi câte un exmis special din partea consistorului. (Ce vor fi având consistoarele atât de grozav de lucru, de se vorbeşte numai per „eventual" de trimişii lor?? N. Red.)

Conducătorul oficiului parohial va avea să avizeze pe membrii comitetului, poftindu-i ca in număr complet să ia parte la examenul respectiv, ca ospitanţi. Protopopul tractual va avea să raporteze consistorului!"

Siutaţia ideală ar fi, mai e vorbă, ca şi partidul nostru să-şi aibă comisarul său la examene, după cum doriţi! Sperăm să vină şi acele vremuri. Desigur şi asta se tine de organizaţie. Până atunci adresaţi-vă bărbaţilor noştri de inimă.

D. V. I. Almas. — La dările cari se aruncă după fa-siune, e uşor. Fasionezi mai mult şi atunci poţi să atingi suma de 20 cor. Asupra modului cum să se facă urcarea benevolă a dării în alte cazuri, de pildă darea de pământ, vom consulta un specialist, şi veţi primi răspuns Ia vreme. Ne surprinde foarte plăcut avântul ce luaţi!

Vichentie Ivanutia, Z.-Nadăş. — Ţine-te de ce t>am spus când ai fost pe la noi. Preotul trebuie să vă dea documentele în toată regula, nu pe un petec de hârtie în batjocură ca cele ce ni-ai trimis, şi fără de nici o plată! Mai rugaţl-l odată; nn credem să fie răutate din partea dânsului. Bine ştie doar, că legea XXVII 1913 paragrafii 3 şi 4 pedepsesc cu 1 an puşcărie (temniţă ordinară) şi 1000 cor. amendă, pe notarii, preoţii. învăţătorii, stăpânii, pe ori cine nu vrea să dea documentele de lipsă (fără plată!) pentru dovedirea dreptului de alegător!

S. T. Cluj. — Broşurile despre legea electorală se pun în vânzare cu începerea săptămânei viitoare. Vorbirea dlui Dr. Aurel Lazar veţi găsi-o în volumul, care va cuprinde întreg materialul procesului delà Sătmar, după notiţe stenografice. Broşura despre tratativele cu guvernul e dată dlui Dr. Vaier Branisce spre editare.

„Chestia învăţământului si a învăţătorilor" şi „Luptele Nationale etc." încă nu s'au terminat manuscrisele. Faceţi colportai prin oraş şi prin sate. Nu există un mai frumos cerc de activitate pentru studenţime, decât răspândirea cărţii româneşti între săteni!!

D. I. D. Bolta. — Corespondenţele de cari întrebaţi, nu au sosit Ia redacţie! Mulţumite pentru raport.

Concertul „Reuniunii române de muzică" din Sibiiu.

„Messa da Requiem" de G. Verdi.

Pauza, ce-a urmat după reprezentarea operei „Ca-valleria rusticana", a fost întreruptă de o nouă manifestare glorioasă. Deşi mai târziu, reuniunea noastră a ţi;i"t. c ă „ ~ ~ " - - . ' -""Teului ace-

aumuna-iea. aceea niancanta, care înzestrata cu o extraordinară sensibilitate, a creat un adevărat ,dolce stil nuovo" indicând pentru urmaşii săi drumuri necunoscute încă. Originea ,şi caracterul naţional al operei sale o accentuiază totdeauna cu cerbicie. Unui prietin, care constatase că fizionomia lui ar fi cam nemţească, îi răspunde cu convingere: „Vi pare che da mia fisiono-mia sia una d'un tedeseo? Vi nare che sotto questo cielo e sotto questo sole avrai potuto scrivete il Tri-•slano e la Trilogia? Siamo italiani, per Dio! in tutto, anohe nella imusLca!"

Ceeace n i4 prezintă pe Verdi deosebit de simpatic, atât ca om, cât >şi «a artist de un geniu uriaş, este felul lui de a gândi, de a simţi, de a lucra, urmărind pas de ipas cărarea până unde frumseţa eternă îşi revelează misterul oi şi—1 lămureşte prin formele nepieri-ioare ale artei. Idealul acesta, pe care-1 purta în suflet,

cerea forme largi, culisele par'că-l atrîviau, 6ÓBtH voia să se smulgă din cătuşele materiali. Hulii stei nizuinţe de desrobire a fost „Messa dij care a rămas cel mai trainic monument tnchinct nirii lui Alessandro Manzoni. Căci lucrarea a zicală nu este numai prinosul durerii unei inii de un prieten, ci este un op de o 'Seninătate înălţătoare şi profund religioasă, Încât m i « alătura decât «ele „Quattro .pezzi sacri" ale* adânci bătrâneţe de marele maestru. AserainMi .jStabat mater" de Rossini, „Messa da impune prin o mai mare seriozitate de concepţiei o mai mare bogăţie a ideilor şi a mijloacelor di mare.

Reuniunea noastră de muzică stetca unei probleme destul de grele. Şi orice omi" pat trebuie, să recunoască uşor, că greutăţile u rezolvite într'un mod cât se .poate de satisficita, constatator din peste 80 de persoane a fost de o ploare neobişnuită şi a redat nu numai valoaret •sivă a notelor, ci şi intensitatea sentimentalul, j zând până în cele mai ascunse taine ale coran

Pârtiile de solo, cari constituesc partea de lucrării, au fost interpretate de dnele Vetarii teanu şi Lula Dörsclilag-Gartner şi dd. Ionel " şi Ionel Rădulescu, cu multă prestanţă şi cil exprimare. Dna Veturia Triteanu e cunoscut! h curi largi, şi apreciată şi în cercurile artistice di mătate. Sopranul său volubil, de o intensitate M cu searmă în notele de sus, a găsit fermecătoare lene în „Offersorio" şi în „Agnus Dei", iar In bera me" a atins înălţimi dramatice de cel mii vâpşit efect. In haina-i luminoasă, dantelată, í da uneori iluzia unei fiinţe eterice şi pline de pogorîte rpe pământ.

Dna Lula Derschlag, elevă a conseruto Colonia îşi Berlin a observat nu numai o w ci şi o nuanţare fină. „Liber scriptus" şi „Lin sunt dovezi vădite ale unei voci mlădioase peste ştie să fie stăpână.

Dl Ionel Crişianu şl Ionel Rădulescu sunt Inii tăroţi. Baritonul dlui Crişianu, care e şi mi temperament, se distinge nu atât prin intensi cât prin uşurinţa de modulaţie şi gentileţi. Ia futatis maledictis" a stăpânit ipublicul asculţi prin dramatismul recitativului, cât tşi prin dai" găciunii. D. Rădulescu adeseori e stăpân pe an rat „bel canto". Nu operează cu mijloace mariji şi tocmai din cauza aceasta dânsul e înainte de un cântăreţ de salon: uşor, liric, sentimental său nu supoartă isbucniri mari de orhestră, ii în pârtiile estompate de surdină, e dalteio»,

Dar punctul de mijloc pe care se sprijin» pana cântării a fost bagheta tânărului dirigent Wallner. De o modestie exagerată şi timid, el i să stăpânească în fiecare moment corul ţi o' şi să stabilească între ele o linie largă înţeles însuşi opera lui Verdi şi a ştiut s'o iul şi altora. Iar acesta e un mare merit...

Ţinem să observăm următoarele! La o viit terpretare să se ia seamă ca alămurile şi instni de lemn să fie întărite. Asemenea şi cvartetul de Totodată sperăm .că cele 125 de tacte «ari Io Introducerea delà fuga finală „Libera me", n mai fi omise. Astfel de eliminări arbitrare jifi moria compozitorului şi disproporţionează co~ fugei care este şi rămâne totdeauna unul diata mai severe genuri ale formei muzicale..

După concert a urmat un banchet în sălile t „Boulevard". D. asesor Triteanu, preşedinte al niunii" a deschis seria de vorbiri, toastând .pentru brii activi ai acestei reuniuni îşi zugrăvind i cari au fost de întâmpinat. Dânsul a ţinut ti tuieze cu deosebire că li se .cuvine laudă acelor vechi ai reuniunii, cari şi în trecut au luptai 'naintarea culturii noastre muzicale şi ţi ac adus cu dragă inimă sprijinul lor.

Dl Dr. I . Broşu, luând după aceea cuvânttd, în reasumat următoarele: „Numele lui Verdi,e legat de opere neperitoare; autorul Traviateiji dei, a trecut de mult peste frontariile Italiei,peA gheţoşi, ce păzesc parecă întocmai ca nişte ari ' periţi de zăpezi eterne, cerul .albastru «i puf lui pământ binecuvântat de Dumnezeu, cu to; rile... Filosoful Platon, a dat o minunată definiţii natura muzicei: „Muzica", spune el, nu trebuie' după plăcerea pe care o produce, şi nici nu treto» tată muzica aceea, care are ca obiect numai: ci aceea, care cuprinde în sine asemănarea fra Acesta înseamnă dnelor şi d-lor, că muzici, din punctul de vedere al artei, e o imitaţie» ce-şi ajunge perfecţiunea ei cea mai înaltă abil

2 3 M a L J P 1 4 . JL R Ü M A N U E *

tó este în stare să reprezinte imaginea' naturei celei •i frumoase posibile. Plăcerea, este o chestie de gust, ise schimbă împreună -cu timpul, cu oamenii, şi cu tomurile; ea nu poate fi confundată cu „frumosul", toarece „frumosul" este numai unul şi acelaş pretu-ádenea, şi există necondiţionat de nimica. Dintre toate instituţiile, ce servesc la purificarea sufiletului omenit, la alungarea 'suferinţelor şi disonantelor vieţii, a înstăpânirea virtuţii, — şi lucrul acesta tin să-1 ac-«ntaez cu deosebire, — este muzica acel factor, care mpi primul loc, tocmai prin imitarea cea mai desă-tirjifă a frumosului şi-a idealului. „Mes>sa da Requiem" iitaiftste, mi se pare, pe deplin, toate condiţiile, penii a fi aşezată în galeria strălucitoare din acel palat liaun&t al artelor, pe frontispiciul căruia se află scris, («litere mari, un singur cuvânt: „frumosul". îmi stă la tipozitie un lux de argumente, pentru a vă convinge ieste adevărul afirmatiunilor mele. Dar nu vroiu să fac in comeutar al acestei muzici divine. Cel mal desăvâr-

comentar, este acela, care s'a iplămădit de sine în suiile d-voastre: este seriozitatea, cu care at i urmărit

torul „Dies irae"; evlavia cu care at i ascultat Hficiunile mişcătoare din „Offeitoriu"; seninătatea, sre va umplut inimile delà cele dintâi «bucniri din Jtactue", şi lacrimile, ce le-aţi vărsat, în taină, în arsul sfâşietoarelor lamentaţii din „Lacrymosa", căci wea ce purcede din inimă, trebuie să pătrundă, şi să lifte inimile!

Dati-mi deci voie, ca în numele d-v. al tuturora, sa «prim sentimentele de profundă recunoştinţă, ce ne

jírikat, pentru înalta plăcere estetică probată în curs !M oră şi jumătate, d-nelor şi d-nilor cari au 'susţinut

ta virtuositatc pârtiile de „solo". închin, deci pătau! meu, iu cinstea soliştilor, cari şi-au dat preţiosul ki concurs, venind cu dragoste şi însufleţire, de dette iu mijlocul nostru dd. I. Crişian şi I . Rădulescu; sănătatea dnei Lula Dörschlag-Gartner; si în spe-

»I, închin paharul meu în sănătatea dnei Veturia Tri-m, căreia, trebuie s'o declar, îi revine o însemnată prte din reuşita splendidă a concertului nostru de Ui

Pag. 6 Sâmbătă, 23" Mal l i

INFORMAŢIUNI. Essad Paşa.

' " Arad, 2 2 Mai.

Neamul şkipetar e un popor do politiciani. Abia de curând atinşi de vântul civilizaţiei moderne, Albanezilor nu prea le convenia să renunţe la legile lor convenţionale, făurite în vremuri patriarhale. Casele lor înconjurate cu ziduri mari ca nişte cetăţi, au rămas a-cum cu porţile zăvorite dinaintea crainicului care le-a adus porunca „mbret"-ului (împăratului) să plătească dare, să-şi dea copiii la şcoală şi flăcăii la armată. Ei ştiau că n'au să plătească dare nimănui, copiii să şi-i crească acasă, să poarte iatagane şi pistoale la chimir şi o puşcă împodobită, iar când li se face nedreptate să o răsbune singuri până-n a şaptea generaţie. Numai acela putea să poruncească peste ei, care era mai crud, mai isteţ, mai şiret decât ceilalţi.

Si Essad paşa e tipul acestui politician albanez încarnat. Originar din inima Albaniei (Tirana), unde are moşii Întinse şi familie mare care formează puternicul trib Toptani — pe timpul dominatiunei turceşti a iurat credinţă 'sultanului. In Constantinopol era considerat pe lângă sublima poartă ca un fel de reprezentant autorizat al Albanezilor, până când au venit tinerii turci, cari l-au dat afară. Dar când norii au început să se concentreze împrejurul semilunei, atunci marele vizir 1-a rechiemat pe Essad pata, i-a dat rangul de general şi 1-a numit guvernor civil al oraşului Scutari.

Aci tinerii turci făcuseră fortificaţii puternice şi numiră comandant militar pe neînfrântul Hassan Riza paşa. Si într'o bună zi Balcanii au început să răsune de sgomotul armelor; 'sub coasta muntelui Tarabos s'au ivit ostaşii spătoşi si dârji ai regelui Nichita. Erou! Hassan Riza i-a respins luni dearândul; pe el îl atacaseră mai întâi si el a rămas neînfrânt mai în urmă. Căzuse Adrianopolul, Ianina, numai Scutari nu voia să se predea.

Atunci a început 'să ţese intrigi guvernorul civil, Essad paşa, s'a înţeles pe sub mână cu regele Trna-gortilor, a revoltat pe soldaţii albanezi, 1-a asasinat pe eroul Hassan Riza, a părăsit cetatea cu toţi soldaţii înarmaţi .şi s'a proclamat rege al Albaniei. Dar albanezii catolici instigaţi nu voiau să se supună unui domnitor mohamedán; tara nouă a început să so frământe iarăş. Atunci intervin terile interesate şi cu aur lucitor şi sunător îl conving pe Essad că trebuie să asculte de cei din Roma şi din Viena. S i Essad a simulat că-i ascultă.

Când apoi Europa la recomandata înţeleptului suveran al României se învoieste ca tronul Albaniei să-1 ocupe principele de Wied — Essad paşa călătoreşte cu u delegaţiime pe la toate curţile marilor puteri, pe tot locul e primit şi decorat. In «ele din urmă ajunge la Neuwied şl îi joară credinţă noului domnitor.

Noul domnitor ace încredere în el, ori numai se preface. II numeşte ministru de interne si ministru de răsboi, dar totodată — la sfatul celorlalţi sfetnici ai săi — îi urmăreşte cu atenţiune toată mişcarea. Şi zilele trecute s'a convins pe deplin că Essad paşa nu-1 poate suferi pe stăpânul său, nu se poate împăca cu gândul că şi el mai trebuie să se supună cuiva — şi a îndemnat poporul să se revolte. Iar domnitorul într'o bună dimineaţă 1-a arestat şi îndepărtat din noua •capitală va ministrul său, cel mai şiret politician din noua tară.

Acum Essad paşa e un expulzat, un om înfrânt pentru totdeauna, căci skipetarii nu vor mai primi printre ei pe un învins. Iar domnitorul Wilhelm de azi înainte e cu adevărat şeful triburilor albaneze, căci a dovedit că e energic, tare si prin aceasta a câştigat respectul poporului său neastâmpărat.

Mersul vremii. Institutul meteorologic anunţă: vreme uscată cu ridicarea temperaturei. Prognostic telegrafic: vreme uscată.

Temperatura la amiazi a fost: 18.4 C. Trei învăţători români şicanaţi. Aflăm că la

propunerea inspectorului regesc de scoale din Timişoara, Kurucz Gyula, comisia administrativă a comitatului Timiş a ordonat cercetare disciplinară împotriva învăţătorilor Cftimie Craşo-van din Jebel, Filip Doboş din Becicherecul-mic Şt Ioan Giuchici din Jadani, pe motiv că n'au dovedit în şcoală spor suficient din limba maghiară.

' Asta înseamnă, după promisiunile lui Tisza, că în viitor legea şcolară apponyianâ va fi apli

cată în mod mai echitabil fată de şcolile şi învăţătorii Românilor. <

Din Orăştie. Iert, în 21 Maiu, s'a constituit comitetul organizator sub presidenfia dlui Dr. Aurel Vlad pentru primirea clubului sportiv ardelean din 31 Mai curent. S'a destinat locul în „Prund" în capul oraşului cătră gară şi s'a dat în întreprindere aranjarea cu bănci, baracă etc. La concurs vor lua parte peste 60 sportivi români din Cluj, Arad şi Pesta. Vor sosi Sâmbătă seara în 30 Mai c. In parte mare vor fi încvar-tirati pe la familii. Duminecă înainte de amiazi vor fi mai mult încercări şi jocuri de probă, — spectacolul adevărat se începe la 3 ore d. a. şi durează până către seară. După întrecere se vor distribui premii. In decursul jocurilor va cânta muzica militară din loc. Seara va fi petrecere cu joc în sala dela Hotel central. Pentru întreaga afacere începe acum a se arăta interes deosebit aci şi în jur.

* Reuniunea de cântări din Orăştie din bună

vreme plănuise să dea în 31 Mai concert în Alba-lulia. In urma împrejurării că în acea zi va fi clubul sportiv aci, reuniunea a renunţat la acel plan. In decursul lunei Iunie însă vom avea totuşi un plăcut eveniment artistic. Doamna Lucia Cosma, va da aci pe la mijlocul lui Iunie un concert împreună cu tenorul Ionel Rădulescu, la care va contribui şi Reuniunea de cântări cu două puncte în program.

Atât despre concursul de scrimă etc al clubului sportiv, cât şi despre concertul amintit în curând se vor publica programe detailate.

Mari serbări culturale în Oradea-tnare. Ni se scrie: A doua zi de Rosalii Oradea-mare va fi centrul unor mari şi impunătoare manifestaţiuni româneşti. După serviciul divin la ora 11 a. m. se va ţinea în sala festivă a preparandiei gr. cat. din loc adunarea de reorganizare a despărţământului Orădan al Astrei. După cum sunt informat se va lansa un convocator către toti intelectualii aparţinători despărţământului Orădan, îndemnându-i să participe la reînvierea Astrei în Bihor. Faptul a-cesta e cu atât mai îmbucurător, cu cât ştim că de patru ani nu s'a desvoltat nici o activitate tocmai acolo unde lipsa e mai mare şi unde Astra are un ogor întins de sămânat şi cultivat. Avem toată nădejdea că pe viitor conducătorii destinelor noastre nu vor mai lăsa o instituţie ca aceasta pradă somnulenţei şi ca Analele Transilvaniei să înregistreze la rubrica activitate ani de-a rîndul sfioasa: 0 (zero).

După amiazi la orele 5 damele române vor pune peatra fundamentală a „Reuniunei femeilor bi-horene" într'o adunare de constituire la băile Piis-pökfürdö. S'a scris de multeori şi prin coloanele ziarului nostru şi s'a agitat mult pentru organizarea femeilor din Bihor, dar de atâtea ori glasul modest al unora a rămas fără răsunet, amuţind în arhiva jurnalelor. Iată însă că glasul vremii scutură nepăsarea, iată, că energia şi voinţa fermă a unor dame cu inimă adevărată românească întruchipează una dintre cele mai vechi şi mai ardente dorinţi şi trebuinţe ale noastre. Trebuie să admirăm şi să salutăm ţinuta nobilă şi demnă a acestor doamne, cari urmând pilda surorilor lor azi mâne vor înştiinţa pe Mama tuturor Reuniunilor — că nu peste mult pe plaiurile frumoase şi senine a-le Bihorului i s'a născut o nouă fiică, care pătrunsă de poveţele ei părinteşti în curînd va putea zbura la sânul ei ducându-i salutul cald al leagănului în care s'a născut şi sărutul dulce de fiică iubitoare.

Adunarea de constituire se va ţinea în sala cea mare a restaurantului dela băile Püspökfürdö, — unde vor participa toate damele române din Bihor ca să înjghebeze frageda reuniune. E de dorit şi se impune tuturor femeilor române din Bihor ca în ziua aceea să vină pe câteva ore — pen-trucă e vorba de interesul lor, de reputaţiunea lor şi de fetele lor. Credem, că de astădată nu ne vom înşela în aşteptări şi vom putea înregistra participarea în număr cât mai mare a damelor bihorene la această adunare a lor.

După terminarea acestei şedinţe reuniunea de cântări „Hilaria" va aranja un concert urmat de dans tot la băii» Püspök. Programul select şi bo

gat ce se studiază cu multă însufleţire din parla coristelor şi coriştilor îl vom publica într'un» măr proxim al nostru; atâta însă pot trăda,ti solo-ul de sopran din preafrumoasa baladă „Bm-marelui" de I. Mureşan va fi cântat de una dintre cele mai apreciate şi distinse cântăreţe ale BUio-rului.

După concert urmează dans până 'n zori, ™ un tren special va sta la dispoziţia oaspeţilor tru reîntoarcere. Tot pentru comoditatea publicului, comitetul aranjator se va îngriji, ca plecară acestui tren să se facă aşa* ca la gara Velenţei si se întâlnească cu trenul ce merge spre Beiuş îi cu cel de Cluj.

Sperăm că ziua de 8 Iunie o vom puka etenà pe una dintre paginile cele mai luminoase alt m lelor desvoltârii noastre culturale şi nationé-„VigiP.

Sosirea suveranilor români în Bucureşti, Mercuri seara la ora 7 şi 8 minute a sosit în gara de Nord trenul regal care aducea pe MM, LL. regele şi regina şi pe principii Ferdinand, Niculae şi principesa Mărioara din călătoria făcută pe Dunăre.

In întimpinarea suveranilor au eşit în gaia de Nord domnii miniştri I. I. C. Brătianu; V. Morţun; Em. Porumbaru; V. Antonescu; Al Constantinescu; Al. Radovici; dnii generai Cottescu comandantul corpului II de armată; Robescu, mareşalul Curţei princiare; col. Ba-ranga; lt.-col. Anghelescu, Negrea şi Costescii aghiotanţi regali; col. Boboc comandantul pieţei; Principele Barbu Ştirbey; d-na Mavrodi, d-nă de onoare; Corbescu prefectul Capitalei; Cantuniari, director şi inspectorii Rafael îi Veltz.

Cu 5 minute înainte de sosirea trenului regal au venit în gară A. S. R. principesa Maria şi A. S. R. principele Carol.

Pe peronul gărei care era foarte frumos pavoazat cu drapele tricolore, s'a permis studenţilor şi profesorilor Turci, cari se află in escur-siune în capitală să aziste de asemenea la sosirea Suveranilor.

Profesorii turci şi anume d-nii Djelaedin-bey, decanul baroului din Constantinopol şi şeful escursioniştilor; Seid Hachim consilier de stat; Diran Yerganian profesor de drept penal la facultatea de drept din Constantinopol; Dr, Assoff profesor la clinica genicologică, la facultatea de medicină; Dr. M. Niazi profesor de botanică la facultatea de ştiinţă şi Orkhan Sela-heddin, s'au înşirat în fruntea studenţilor.

Până la sosirea trenului regal, domnii I.LC.I Brătianu, V. Morţun, şi Em. Porumbaru au staţi de vorbă cu oaspeţii Turci cari au ţinut să mul-1 ţumească d-lor miniştri pentru călduroasa pri-l mire care li s'a făcut pretutindeni în ţară.

La sosirea trenului regal, M. S. regele s i l coborît cel dintâi, aclamat de frenetice uralt I din partea studenţilor cari în aceiaş timp cât-E tau şi imnul regal. I '

După M. S. regele s'au coborît M. S. regina,! principele Ferdinand, principesa Marioara, prin- • cipele Nicolae, d-na Poenaru, general Bérlésen I general Mavrocordat, general Perticari, prin- K cipele Ştirbey, Al. Cottescu, directorul generali al C. F. R.; Dragu subdirector, Niculescu Doro-I banţu, maior Manu şi I. Panaitescu. E

M. S. regele după ce a îmbrăţişat pe princi-l pele Carol şi a salutat pe domnii miniştri, s'il îndreptat spre grupul in care se aflau profesori H turci cu cari a stat vre-o 10 minute de vor» interesându-se de voiajul ce l-au făcut în (arii şi impresiunile lor.

D. Djelaleddin-bey, decanul baroului dini Constantinopol a mulţumit călduros M. S. pei-fl tru primirea ce li s'a făcut şi pentru marea o-B noare şi interesul ce 1-a arătat suveranul pen-K tru persoanele lor.

In urmă M. S. regele a trecut în salonul rt-B gal unde s'a întreţinut cu persoanele găsite iifl întimpinarea Sa. I

Un sfert de oră mai târziu, M. S. carearătil foarte bine dispus, împreună cu M. S, regali? au părăsit gara de Nord îndreptându-se sprtB palatul regal.

A. S. R. principesa Maria şi principesa Ma-I. rioara şi A. S. R. principele Ferdinand cu pria-1 cipele Carol şi Nicolae, au urmat în alte doá I ] automobile, îndreptându-se drept spre palatul Cotroceni. . j î

Ulii 23 Mal 1914. „KÖMÄNÜE" Pag. 7

••Kl

?{străzi publicul numeros care aştepta în-tcerea Suveranilor şi principilor a întâmpi-

Lor cu călduroase urale. Momentul intrărei în palat a automobilului pUarda a prezentat arma iar muzica a in-imnul regal.

toile centrale a Bucureştiului au fost fru-Bpavoazate cu drapele. íáirlle Societăţii Scriitorilor Români. Ki se scrie taesti: „Societatea scriitorlor români", de sub

(ia dlui George Diamandi, directorul general mtrelor, pregăteşte pentru zilele de 9, 10 .şi 11 1,4, t, mari serbări populare în parcul Carol I

aEipozitie). Keste serbări vor constitui una din cele mai fru-w, nanifestatiuni culturale româneşti la cari vor

.ja toţi scriitorii noştri de valoare. Mele romane şi în pavilionul regal, poetü şi urii noştri de seamă vor ceti din operile lor. Ar-Teatrului National vor juca Curcanii de Ventura,

(!« neamului şi noua şi admirabila dramă nanii «So face ziuă", de Zaharia Bârsan, care dacă ii putut reprezenta pe s-cena primului nostru teafa cauza intervenţiei insolente şi nechibzuite a mistru străin, va putea fi văzută de zeci de oameni tn parcul în care s'au întâlnit in timpul

«itiei din 1906, Românii de pretutindeni. corale, se vor lua la întrecere pentru a

că doina si cântecul românesc sunt cele mai ie din lume, pe când Căluşerii noştri vor arăta lipsit de gratie e Tango-ul modern, pe lângă tul", „sârba" şi „bătuta" românească, iievede că aceste serbări organizate de socie-icriitorilor români vor fi cele mai înălţătoare

dte au avut loc vre-odată în România şi în vederea iac pregătiri extraordinare. In parcul Carol I

mû do dimineaţa până seara şi se crede că pâ-Mai, frumosul parc delà Filaret va fi un ade-

paradrs. Totul se repară, se reînoeşte, se înfrum-il, waterschutul aşa de plăcut vizitatorilor ex-ţs dia 1906. va fi pus din nou In stare de func-

I, iar parcul va fi luminat feeric, ca şi în poli muzici militare şi o orhestră naţională vor

ti permanentă in timpul celor trei zile, iar la 11 mare bal popular va da prilej tuturor să

sa ţi sä 'so înveselească până după miezul nopţii. Şti scriitorii noştri cari răspândesc cu atâta ge

ilste comorile lor sufleteşti, cari ne mângâie, ne ü si ne înaltă cu cântecile >şi scrierile lor, ne

data asta în zilele de 9, 10 şi 11 Mai à de bucurie, de înălţare sufletească şi de fe-

iran român osândit pentru agitaţie. Ţăra-'etru Cuştean din Nuşfalău a fost condam-a 8 zile temniţă şi 20 cor. amendă în bani aotiv că în anul trecut a ţinut o vorbire „a-îorică" în cârciuma jidancei Hermin Mák \vrig, zicând, între altele, că dacă primarului va iscăli contractul între comuna A-

banca altruistă, atunci merită ca oame-i-\ jupoae. Cartea de apel din Cluj a urcat pedeapsa la

la o lună temniţă şl 100 coroane a-i pta românească in comitatul Turda-Arleş. c. s'a ţinut în comitatul Turda-Arieş con-a de primăvară. De faţă au fost aproape

sembrii români, dintre cari a vorbit dl N. chestia şcoalelor noastre, dl Dr. Ioan

(iu asupra stării economice şi sanitare şi ' Valeriu Moldovan în chestia legii elec-

Peste adresa societăţii EMKE s'a trecut idinea zilei; congregaţia recunoaşte par-national român şi votează încredere gulii pentru acţiunea sa relativ la rezolvirea iii de naţionalitate. preseara congregaţiunii membrii români tait ca să discute privitor la organiza-îartidului naţional din comitat. S'a hotărît mai multor adunări poporale, la cari vor 1 bărbaţii noştri conducători.

beutle bucureşteană pentru golirea Ardea-I Români. — Destăinuiri grave. — Cetim în

Românesc": Transporturi de câte 60 Ide Români ardeleni vin la Pireu, în Qrecia,

«rele Tării Româneşti în fiecare săptă-(lieeulat, şi de aici, delà Pireu, se îmbarcă are greceşti pentru America. Le plângi ă când îi vezi pe toţi oameni tineri, şi a-« plângând spun că pleacă, lăsând soţii şi lie mai având nimic de sperat. Am văzut

la ei în general paşapoarte scoase din Bucureşti şi Constanţa, deoarece din Ardeal fug peste graniţă nesupăraţi de nimeni, căci Ungurilor le convine ca, cu sistemul acesta, să se despo-puleze Ardealul şi să ne zică într'o bună zi: ce tot faceţi paradă că aveţi Români în Ardeal!

Mă surprinde I faptul că autorităţile Ţării Româneşti permit trecerea acestor fraţi nenorociţi ba chiar să le înlesnească darea de paşapoarte.

In Bucureşti este un birou pe care-1 are un Qrec cu numele de Fundukas, şi acesta din Bucureşti îi expediază unui alt Qrec la Constanţa, numit Makri. Şi aceşti doi factori, ajutaţi de autorităţile 'româneşti, au să despopuleze în scurt timp Ardealul. — Un martor.

Expoziţie de vite în Rodu. La apelul comitetului central al Reuniunei române agricole sibiiene, care, cu scop de a înainta economia de vite, a luat hotărâre, ca expoziţia de vite de prăsilă anuală, împreunată cu împărţire de premii în bani (a 23-a), încât pentru anul de faţă să se organizeze în comuna noastră Rodu, fruntaşii comunei s'au întrunit în 18 Aprilie n. la o consfătuire. Conferenţa fruntaşilor, luând cu multă plăcere act de apelul Reuniunei, a hotărît cu unanimitate, ca expoziţia să se tină Marţi, în 9 Iunie n. (a 3-a zl de Rosalii).

După ce s'a mai hotărît, ca la expoziţie să nu SQ admită, decât vitele cornute (cu excepţiunea oilor şi a caprelor) ale locuitorilor noştri din Poiana, Jina, Dobârca, Apoldul-superior, Apoldul-inferior şi din Rodu, s'a constituit comitetul aranjator local din fruntaşii comunelor admise cu vitele la expoziţie, cari să facă cât mai întinsă propagandă pentru numeroasă participare.

Dat fiind, că poporaţiunea din comuna Rodu tine multe vite de prăsilă şi cu deosebire multe vaci cu lapte, şi dat fiind, că în comuna Sălişte a-vem lăptărie-untărie: comitetul central al Reuniunei a fost rugat să se îngrijească de ţinerea din prilejul expoziţiei a unei prelegeri despre lăptărit.

Pentru a fi trecuţi în juriul expoziţiei conferenţa a numit pe Constantin Qhişe, paroh; Vasile Dobrescu şi Remus Pop învătăjtotfi, Ioajn Ribu, primar; Ioan Dobrescu şi Dumitru Banu, econ. şi Dionisie Iuga, notar, toţi din Rodu; George Bărbat notar, Nie. Dobrotă paroh, Aron Şerb învăţător, Nicolae Qhişe Nr. 829 şi Dumitru Opreanu Nr. 879 economi, toţi din Poiana; Nicolae Vlad-Stezar paroh, Nicolae Opreanu notar, Ioan Sava învăţător, Constantin C. Streulea econom şi Ioan Păcală învăţător, toţi din Jina; Nicolae Begiu econom, Pom-piliu Acelenescu paroh, Nicolae Ivan învăţător şi Dumitru Ncoară econom, toţi din Dobârca; Dem. Iridon econom, Dumitru Ivan învăţător şi Vasile Necşa paroh, toţi din Apoldul superior; Vasilie Moşoiu notar, Ioan Popa şi Ilie Beu paroh, Ioan Beu econom, Ioan Preda învăţător şi Moise Popa econom, toţi din Apoldul-inferior.

Ar fi de dorit, ca şi această expoziţie de vite, folositoare pentru economii noştri de vite, să isbu-tească deplin.

„Revista noastră". La 15 Mai v. va reapare „Revista noastră", revistă literară sub direcţiunea dnei Constanţa Hodoş şi cu colaborarea unor distinşi scriitori şi scriitoare din ţară.

Redacţia şi administraţia Bucureşti Calea Plevnei Nr. 48.

Se face ziuă, puternica dramă a lui Zaharia Bârsan care s'a reprezentat cu un succes atât de mare la „Teatrul Modern" din Bucureşti a fost reluată în serile de Mercuri, Joi, Vineri, Sâmbătă şi Duminecă ale săptămânei.

Direcţiunea companiei de operetă „G. Ca-russy" a hotărît a face un pios pelerinaj la mormântul (cimitirul Bellu) regretatului C. Grigoriu, întemeietorul operetei române, în ziua de 21 Mai v. c. ora 10 dimineaţa.

Binefăcătorii omenlrei. Adevăraţii binefăcători ai omenirei sunt nu numai oamenii de ştiinţă, cari prin descoperirile, ori lucrările lor aduc servicii imense şi contribue la desvoltarea civilizaţiei, ci şi acei, cari prin interesul ce-1 arată obştei nevoiaşe, ajută prin fapte bune, în mod serios, celor slab înarmaţi în lupta pentru viaţă, ca să treacă peste nevoi şi să-şi ajungă ţinta.

Un asemenea binefăcător al omenirei — sau binefăcătoare, mai bine, căci buna fiinţă era o femee — s'a stins zilele aceste din viaţă, în Rusia.

Studenţimea rusă deplânge moartea uneii din cele mai mari binefăcătoare, care au avu până acum, principesa Elena Mikhailovna Baria-tinskaia, fiica unui conte rus, Orlov^Demid >

Princesa a lăsat la moartea ei, toată averea, preţuită la 3.750.000 franci, pentru ajutora - i studenţilor săraci delà universitatea din Sf. Petersburg.

Două părţi din această sumă vor fi con erate pentru construirea unui sanatoriu, pentru studenţi. Aceasta în memoria fiului său, mort de tuberculoză pe când îşi făcea studiile ia Sf. Petersburg.

In viaţă fiind, prinţesa a lucrat necontenit pentru studenţimea săracă. Un hotel şi un staurant ce-1 înfiinţase pentru studenţimea nevoiaşă, îl conducea ea în persoană.

Ce exemple frumoase şi demne de imitat.

x In atenţiunea bolnavilor! Balsamul IV telmann pentru stomac încetează in sei vreme lipsa de apetit, încuierea scaunului, durerile de cap, cârceii de stomac, arderea de t mac, apoi tot felul de boale de intestine, lude 3-ori la zi, Înainte de mâncare, câte-o gură cafea. Preţul 2 coroane. Pregăteşte şi expediază: Eugen Mittelmann, farmacie Ia »1 \ de aur" tn Ungvár, str. Nagykld-u. (Mi li

« • » » « I I B . Bursa de cereale din Budapesta.

(După 50 kgr.) . j

• ' — 22 Mai. Grâu de Mai 14.05 Grâu pe Octomvrîe 12.57 Secară pe Octomvrîe 9.84 Ovăs pe Octomvrîe 8.20 Porumb pe Mai 7.40 Porumb pe Iulie r 7.60

Pentru pantofari şi cismari . Ne adres cătră Reuniunile noastre de meseriaşi şi că cărturarii noştri (preoţi, învăţători, notari; etc.) de pretutindenea cu rugârea, să aducă la cunoştinţa calfelor (sodalilor) şi maeştrilor pantofari şi cismari, că la şcoala de specialitate de pantofărie din Sibiiu, subvenţionată de stat, se ţine în zilele din 14 Iulie până la 2 August n. c , un curs de specialitate pentru calfele şi măes pantofari şi cismari cu locuinţa afară de Sibiiu (din provincie). Instrucţia se ţine zilnic delà ora 7—12 a. m. şi delà 2—6 d. a. Frecventanţii primesc instrucţia (învăţarea), cărţile, recvizit ' (uneltele) şi locuinţa gratuit (pe nimica), iar cei de religia (legea) gr.-or. mai capătă şi câte un ajutor de câte 10 cor., pus la dispoziţia şcoalei de cătră consistorul nostru arhidiecezan. Frecventanţii la finea cursului primesc certificat '.ic. absolvirea cursului. Frecventanţii, cari cunosc limba maghiară, vor fi preferiţi.

Doritorii de a lua parte la curs să se adres: ze (pe o simplă cartă poştală) în acest scop făta zăbavă cătră dl director Martin Schuster în Sibiiu (Nagyszeben, Saggasse 29.)

Cererile intrate după 6 Iulie n. c. nu se iau în socotinţă.

S i b i i u, la 13 Mai n. 1914. Comitetul Reuniunii sodalilor români din

biiu. Vie. Tordăşianu, Stefan Duca

prezident. notar.

POSTA ADMINISTRAŢIEI. Dr. Ioan Teleguţ, Berlin. Adresa cerută

C. Nedelcu, profesor, Bucureşti, „Hotel Enesc Str. Ionică 17.

Avram Giurgiu, Hodiş. Am primit 14 c în abonament până la 30 Iunie a. c.

Iosif Pascu, Fizeş. Am primit 11.80 cor. Ei abonament până la 30 Iunie 1914.

Redactor responsabil: Constantin Savss.

file:///vrig

„ R O M A N U L " Sâmbătă, 23 Mai l i

JVoutăti literare si muzicali De vânzare Ia „Librăria Concordia*', ARAD, str. Deâk-Ferenc nr. 20»

Ioan Agârbiceanu: Arhanghelii. Roman din vieta Românilor ardeleni. Preţul Cor. 3.—

Ecaterina Colonel Steriad. Buna menajeră. Carte de bucate practică conţinând bucătăria română, franceză, germană, tot felul de prăjituri, dulceţuri, îngheţate precum şi bucătăria vegetariană. Ediţie nouă revăzută complect şi ilustrată cu mai multe figuri. Preţul Cor. 5.—

Rodica. Culina. Carte de bucate. Preţul Cor. 3.— Iudita Secula. Economia de casă întocmită după mai mulţi autori. Preţul Cor. 3.—

A. Vlahuta. Dreptate. Nuvele. Preţul C. 2.— M. Sadoveanu. Privelişti Dobrogene. Pre

ţul Cor. 2.— Qoethe. Faust, tragedie tradusă în versuri

de Ion Qorun. Cor. 1.— Victor Eftimiu. Akim. Tragi-comedie în trei

acte. Preţul Cor. 1.25. P. Dulfu. Gruia lui Novac. Epopee alcătuită

din cântecele de vitejie ale poporului român. Cu ilustratiuni de A. Murnu. Preţul Cor. 1.50. M. Lungianu. Zile senine. Preţul Cor. 1.50.

George Murnu. Istoria Românilor din Pind. Vlahia mare (980—1289). Studiu istoric după izvoare bizantine. Preţul Cor. 2.—.

N. Bălcescu. Istoria Românilor sub Mihai Vodă Viteazul. Preţul Cor. 2,—.

Lamartine. Raphael. Traducere. Bibi. Mi-nervei urii 151—152. Preţul 60 fileri.

N. lorga Istoria statelor balcanice în epoca modernă. Lecţii ţinute la universitatea din Bucureşti. Preţul Cor. 3.50.

Vasile Goldiş. A nemzetiségi kérdésről. Preţul Cor. 1.

Contribuţiuni istorice privitoare la trecutul Românilor de pe pământul crăiesc. Carte edată la iniţiativa şi sub îngrijirea dlor: Dr. I. Puşca-riu, I. Preda, Dr. L. Borcea, Dr. I. Lupaş, Dr. I. Mateiu, şi Dr. S. Dragomir. Preţul Cor. 4.—

Vitejiile lui Mihai Vodă documente publicate de Nerva liodoş. Preţul Cor. 1.—.

Dr. Sebastian Stanca. Pocăiţii. Studiu pentru combaterea sectei pocăiţilor. Preţul Cor. 4.

I. Ghetie. Dicţionar maghiar român. Preţul Cor. 10.—.

I. Ghetie. Dicţionar romăn-maghtar. Preţul Cor. 6.—.

I. lorga. Chestiunea Rinului. (Istorie a Eu-iouei apusene în legătură cu* această chestie). Lecţii ţinute la şcoala de răsboiu. Tipărite după notele stenografice ale dlui H. Stahl, pentru folosul elevilor său. Preţul Cor. 5.—.

Dr. Dionisie Moldovan, adv. în Sibiiu. Advocatul poporal. îndreptar pentru poporul român. Preţul Cor. 2.50.

N. Pora. Intre viată şi moarte. Nuvele. Pre-tulCor. 2.—.

Alex. Ciura. Fmleioane, (1907—1910). Preţul Cor. 1.60.

Eugen Revent. Cântecul neamului. Poezii. Preţul Cor. 2.—.

B. Katargiu. Discursuri parlamentare. Preţul Cor. 3.—.

A. M. Herz. Bunicul. Comedieîn 3 acte. Preţul Cor. 2. —.

Erdélyi (Aradi) Victor. Catarina Doamna noastră. Preţul Cor. 5.—.

Erdélyi (Aradi) Victor. A 400 éves per. Preţul 30 fii.

Erdélyi (Aradi) Victor. Lukács László arcképe. 50 fileri.

Erdélyi (Aradi) Victor. Magyar kulturképe Pretul 50 fii.

Erdélyi (Aradi) Victor: A rutén skizmapör. Cor. 1.50.

Dr. I. Drăgescu. Pro Patria. Povestire despre începutul şi menirea neamului românesc.

Note pentru voce şl plan.

Gilbert, Valsul Suzanei (Suzana vals) Cor. 2.— (voce şi piano)

Pflügl Egon. Farmecul valurilor Cor. 3.— Candela, Sergentul, celebra baladă (Peneş

Curcanul) Cor. 2.50 (voce şi piano) Castaldi, La arme Cor. 1.50

Mureşianu, Deşteaptă-te Române —.50. Scheleti, Ce te legeni codrule Cor. 1.— Rudolph, Aseară în Grădină Cor. 1.— Paschill, Cine n'are dor Cor. 1.— Vels, Vezi rândunelele se duc Cor. 1.— Vasiliu, Freamătul zăvoiului, Horă Cor. 1.—

„ Mai părăsit, Idilă Cor. 1.50. Ştefănescu, De-aş săruta, Cor. 1.— Ionescu, Ecoul Munţilor, Cor. 1.— Beuvais, Dorinţa, Cor. 1.25. Stern, Banul Mărăcine, —.50. Album de arii şi dansuri nationale Cor. 3.— Hübsch, Imnul National, Cor 1.— A. Bena, Uvertură naţională. Estrasul pen

tru pian, Cor. 2.50. A. Bena, Ave Maria. Estrasul pentru pian

Cor. 1.20. C. Savu. Dor şi iubire. Colectiune de cân

tece pentru cor. Cor. 2.50. Iustin CI. Iuga. Cântece şi plângeri. Compo-

poziţii româneşti pentru canto şi piano. (Conţinutul: 1. Dorul de tară. 2. Trecut'a bădiţa dealul. 3. Tu te duci bade sărace. 4. Frunză verde frunzuliţă. 5. Cântecul haiducului. 6. Pe sub fereastră curge un rîu, romanţă). Pretul Cor. 2.—

Iustin CI. Iuga. Doine şi cântece poporale româneşti. Voce şi pian. II. (Conţinutul: 1. Mânce-te bade amarul. 2. Vai, vai, vai inimă vai. 3. Duce-m'aş cu lun'n nor. 4. Lungu-i drumul Clujului. 6. Mor Mărie mor. 6. Oameni fără mintea toată solo din piesa poporală ..Moise Păcurariul". 7. Zădărnicie romanţă poporală). Pretul Cor. 2.50.

Ioan Harşia. Poeme lirice româneşti pentru piano. Vals la minor. Pretul Cor. 2.—.

L. Domide. Inşiră-te mărgărite. Legendă, de V. Alecsandri. Partea I. Op premiat de societatea pentru fond de teatru român. Partitura de pian. Pretul Cor. 5.—

Tib. Brediceanu. La şezătoare. Partitura pentru cânt. şi piano Pretul Cor. 8.—.

Tib. Brediceanu. Aurora. Vals pentru piano. Pretul Cor. 2.—.

Tib. Brediceanu. Viorele. Vals pentru piano. Pretul Cor. 2.—.

Tib. Brediceanu. Doine şi cântece. Pentru voce şi piano, în patru caiete. Pretul unui caiet 4 coroane.

Tib. Brediceanu. Jocuri româneşti pentru piano în 4 caiete. Pretul unui caiet 4 cor.

Bibi. „Cosânzeana" I.:

Nr. 1. I. H. Fabre: Din moravurile şi pornirile insectelor, cu figuri. Trad. de M. Deme-trescu. Pretul 30 fii.

îNr. 4—5 şi 6. Ilie N. Gelep : Pământul şi omul. Partea I. Asia. Pretul 75 fileri.

Nr. 7 şi 8. Marin Demetrescu: Lecturi geologice. Pretul 50 fii.

Dr. B . iBasiota: Anemia (Lipsa de sânge). O consultaţie medicală 30 fii.

Dr. B . Basiota: Despre lungoare (Febra tifoida, tipus abdominalis) — 20 fil.

M. Sadoveanu: Floare ofilită. Roman. Preţul cor. 2.—

A. C. Galotescu-Neicu: Câteva povestiri de Maupassant. —.50.

Biblioteca pentru toti a 30 iii. numărul.

Nr. 884 Iosif-Goethe; Dragoste cu toane. Pastorală într'un act şi în versuri.

Nr. 886—7. L. Leger: Istoria literaturei ruseşti. Nr. 890. Sallustius, Conjuraţia lui Catilina. Nr. 894. N. Davidescu: La fântâna Castaliei.

Poezii. Ed. II. Nr. 901. G. Aslan: Cultul oamenilor mari. Nr. 908. G. Tutoveanu: Albastru. Poezii. Ed. II. Nr. 907. Haralamb G. Lecca: Moartea lui Sher

lock Holmes. După scrierile lui Conan Doyle.

Nr. 885. (Wagner Rieh. : Rienzi, mare operă tragică.

D. Zamfirescu: Viaţă la ţară, roman, nrii 162—5

D. Zamfirescu : In răsboiu, roman, nr. 326-1,1 D. Zamfirescu : îndreptări, roman nrii 424—5| D. Zamfirescu : Tan. Scatiu, roman nrii Í Segur : Contesa. Povestiri cu zâne nrii 841-Adamescu G.: Istoria literaturii românei

început până în zilele noastre, cu biografii etc. nrii 846—850.

Hoffmann: Poveşti morale pentru tinerimi 830—831.

Maupassant : O viaţă, (roman) nrii 523—6. Maupassant: Bel-Ami, (roman) nrii 640-111 Maupassant: Tare ca moartea, nrii 606-9, Sienkiewicz: Quo-Wadis, roman istoric 307-li| Turgheniew: Părinţi şi Copii (roman), 73! Jules Verne: Cinci săptămâni in balot

criere de călătorie cu ilustratiuni 494-tl A. Candrea: Dicţionar de proverbe şi

româneşti nrii 713—718. Daudet Alph.: Jack, (roman) trad. de H Ij

Lecca nrii 726—731. Gorun: Ştii româneşte, nr. 844. Heyse P.: Mireasa lui Christ nrii 858—855,] Alina G. : Arta de a vorbi în societate şi M

ferite ocaziuni, 865—6. Anestin V.: Romanul cerului, Astronomie pei

toti, nrii 775—6. Mark Twain: Drepturile femeei nr. 799. Hauff Willi.: Cerşetoarea delà podul kút

nr. 806—7. Compayré G.: Pestalozzi şi educaţiunetÍ|

mentară nrii 768—9. Burnett Fr.: Micul Lord cu num. ilustrat

747—8. Gauthier Th.: Moarta înamorată, nuvele, 743-Dauş Ludovic: Satana, (nuvele), 732—3. Jules Verne: Ocolul pământului în 80 de à

Descriere de călătorie cu numeroase ilustra ţiuni, 661—664.

Alexandri: Poezii poporale (culegere), 443-5. Densuşianu: Cum şi ce povestesc cronicei

452—3. Hoffmann: Povestiri extraordinare, 4584 Dostoiewsky : Suflet de copil (nuvele) 509-51 Bolintineanu: Elena (roman) original) 243-i Goga O.: Poezii nr. 286—7. Bolintineanu: Manoil (roman original), 202-Candrea şi Densuşianu: Din popor: Cum {ii

ieste şi simte ţăranul român, 351—2. Gane N.: Nuvele în 3 volume nrii 305-6,35)

4 şi 355—6. Odobescu A.: Mihnea Vodă şi Dna Giĵ

nr. 406. Adamescu Oh. : Biografiile scriitorilor m

nr. 85. Dumas A. : Dama cu camelii (teatru), 280-Tolstoi: Sonata Kreuzer, nr. 364. Tolstoi: învierea 581—83.

Corespondenţă şi contabilitate comercial

I. C. Pantu: Curs complet de corespoài comercială cu explicarea terminilor com4 Cor. 3.50.

I. C. Pantu: Ştiinţa conturilor sau a litatea în partidă duplă Cor. 4.—.

I. C. Pantu: Al doilea capitol din cotă tatea duplă. Afaceri de credit cambialii ceri de bancă. Cor. 1.—

I. C. Pantu: Contabilitate la societăţii tive, comandite şi la societăţile pe\ Cor. 1.20.

I. C. Pantu: Procent, promit, interese^ ria conturilor curente Cor. 3.—

Căr^i economice:

D. Alessiu: Creşterea pasărilor dom Cor. 1.50

D. Alessiu: Cultura arborilor roditonil D. Alessiu : Cultura legumelor Cor. 2.75 j George Maican: Sfaturile cele maidig

pentru prăsirea şi folosirea legumelor, iu multe ilustratiuni în text. Cor. —.24

Capra (Vaca săracului) numeroasele I se ce poate aduce castratiunea caprelor,!

Sâmbătă, 23 Mai "1914. .KÖÄÄNÜD" Pag. 9

lin biologic, igienic şi economic de A. Babeş ÍP.Oceanu Cor 1.— Aurel Cosciuc : Nutrirea animalelor de casă. fpremeiat. Cu ilustraţii în text. Cor. 1.50. .Qeorgescu: Cartea plugarilor sau povestiri

\momice. Cor. —.50 N. Nicolaescu şi G. Stoenescu institutori. Că-

\ ta stuparilor Cor. 3.— jena şi economia poporală, povestită de

liojSavu. Cor. 1.— Minerva Cosma: Album de brodării şi te-

\llm româneşti (mare) Cor. 16.— \ Minerva Cosma: Modele de cusături romă-

fh'. Caietul I. —.50. Caietul II. (colorat) 1—. Cincinat Paveiescu : Poezii Cor. 3. J.Novicow: Emanciparea femeii Cor. 2.— Natália Negru : Mărturisiri. Nuvele Cor. 2.—

. M. Simionescu-Râmniceanu : Propjiiee arti-[ffcArticole teoretice şi dări de samă C. 2.50

St. 0. Iosif: Cântece. (Cel din urmă volum 1 regretatului poet). Ed. II-a Cor. 2.— Dr.Pompil Cioban: Creditul nostru. Studiu

I iconomic-financiar Cor. 2.— Albret Bloch şi Paraf-Javal: Substanţa uni-

I wsâă. Trad. de Const. I. Cioranu. Cor. 1.— D. D. Pătrăşcanu: Timotheiu Mucenicul

I Cor. 2.— D. D. Pătrăşcanu : Schite şi amintiri C. 2.— 0. Maupassant: Inima noastră, roman C. 2. LT.Mera: Din (ări străine Cor. 2.— Bucura Dumbravă: Pandurul Cor. 3.— Bucura Dumbravă: Haiducul Cor. 2.— losii Moldovan dir. şcolar: Almanach porta

le pe anul şcolar 1913/14 compus pentru tre-•nioţele .preoţilor şi învăţătorilor români (le

itat Cori.— Caton Theodorian: Povestea unei odăi.

retul Cor. 2.—. Caton Theodorian: La masa calicului, nu

lle şi schite Cor. 1.50. Jules Verne: Castelul din Carpafi, roman

Iînviata poporului român din Areal Cor. 2.40. iA..Vlahută: Din trecutul nostru. Ilustraţii (Stoica Cor. 3.50. A. Vlahută: Dreptate, nuvele, Cor. 2.—. A. Vlahuţă: In văltoare, nuvele şi impresii.

I Cor. 2.50.

Si se adauge separat 10—20—30 fiieri de I fiecare carte, ori notă muzicală.

Cereţi gratis şi franco catalogul Librăriei I Xoncordia!"

C a n t u n s c r i i t o r i practică deplină pentru cancelaria mea din îlie-începând, pe lângă eondiţiuni favorabile.

I Se recere cunoştinţa limbilor române, maghiare i s' germane. Cei ce scriu cu maşina sunt prefe-I A se adresa direct în scris ori în persoană,

practica de până acum.

Dr. Lucian Georgevioiu I (Ga 2138) advocat, Temesrékás.

şi DUCHEAN DE VÂNZARE. într'o comună curat românească, staţiu-

Ui ferate, 15 minute pe jos, de un centru nesc, cu o circulaţiune anuală de 24 ,000

25,00 0 cor., se vinde din mână liberă din i familiară.

A se adresa la administraţie. ©2144-3.)

le, scortosenia pielei, ar-dorii de pe mâni fi iin fată încetează In decan de 1 si daci folosiţi

„ C A N N A B I N " 1 aticii 1 cor, francaţi 1 eoreană 40 HI, 3 sticla franco 3 cor. De vinsare

I khmili TÖRÖK, Bvdipisti, Király* 12 fl I» preflfttl-hilr,L FLESGH, firucli li „COROANA" li Gyflr.

ANUNŢ. Un tânăr român funcţionar de bancă do

reşte a se căsători cu o fată de ţăran mai avută (eventual văduvă tânără) din Bănat. Reflectantele sunt rugate a-şi trimite ofertele pro văzute cu poza la administraţia ziarului „Românul" sub deviza „BRUNET".

(He 2 1 4 3 — 1 . )

C O N C U R S .

„Câinpiana" institut de credit şi economii în Mociu (Mócs, Kolozs megye) caută

u n p r a c t i c a n t absolvent de şcoala comercială, cu salar anual de cor. 1000. — Cei cu practică vor fi preferiţi. Postul e de ocupat îndată după alegere.

direcţiunea:. Ca 2136

de acoperire eu ţigle şi ardesie cu garanta pe un an, cu preţnrl convenabile şl în mod specialist executa

E á o z G y ö r g y maestru de acoperit cu ţigle şl ardesie

Arad, str. Mikes Kelemen nr. 17. La dorinţă merg la faţa locului atât

(Ra 1978) î n P r 0 T ^ I l t a ?i * n localitate.

Fiecare E C O N O M ştie c i cele mai bune MAŞINI DE IMBLiTITiMOTOR ELEG RîG MAŞINI DE SMlNÂT, druneTtelcoioSicè

3 A R A N J A M E N T E P E N T R U M O R I 0 se pot căpăta pentru preturile cele mal Ieftine, pe lângă S depună garanţie ia rate delà firma * K O V Á C S ş i Z A K A R I Á S

B U D A P E S T , VIII. KÖZTEMETŐ-ÚT 23 sz.

Cereţi Cereţi prospecte prospecte gratuiţi gratuiţi

Se arendează în CHIŞINEU 270 holde

pământ arător şi 100

holde păşunat, cu înce-

pere delà 10 Oct. 1914.

Informaţiuni mai detai-

I Í late se pot primi delà:

M a n n & S c h i l l i n g e r în CH1ŞJNEU. :: Nr. tele/. 6. Lm* Ma 2131

13

Ä P O T E C Ä N O U Ä L Ä J 5 S F . I L I E " D I N T I M I -Ş O A R A - F Ă B R I C , î l * S T R R E C Ä S U L U I , Î N C Ä S Ä C O M U N E I B I S E R I C E -Ş T I , S ' A D E S C H I S Î N m m 3 o a p r i l i e , m m

Me 2105

P R A T H ZSIBR1TA JIU întreprindere pentru zidiri şi fa

brică pentru articli de ciment. V E R S E C Z (Vârşeţ), Pancsovai-ut nriil 57. Aducem la cunoştinţa On. public că ţinem permanent în depozit următoarele producte. — Vase de ciment pentru soluţiuni de peatră vânătă pentru vii, în mărime delà 200 până la 600 litri. Filtre de beton şi ţevi pentru canaluri delà un diametru de 10 până la 100 cm. vălaie pentru porci şi vite etc.— Primim şi executăm aşezări de asphalt şi beton, basine de beton de fer îa toate mărimele, iesle din beton de fier, stâlpi, trepte stabile şi atârnăţoare din ciment sau fer lucrat artistic, canalizări, poduri şi filtre precum şi totfelul de lucrări în branşa de ciment şi asfalt.

La cerere în persoană sau scris, stăm cu :-: plăcere Ia dispoziţie cu oferte. :-:

file:///momice

Pag. n Sâmbătă. 23 Mai i l

HIC. VIMTILLA cea mai excelenta ascuţătorie artistici şl pentra

scobit In Ardeal, cn patere electrica. Am onoare a aduce la cunoştinţa on. public că am înfiinţat

ÎO SIBIIU (NAGYSZEBEN), SIR. CISNÄUIEI 43. o ascuţătorie pentra cotite artistică şl de «cobit atelier pentra nichelare şi galvanizare, dupi cerinţele

cele mai moderne, unde se execută totfelul de lucrări in această branşă; execut aparate medicale, ascuţesc si nichelez. — Pentra ascuţirea bricelor, foarfecilor şi mălinelor pentra tunderea părului şi bar bei ofer garanţia cea mai mare. ascuţire retrimiterea acasă o

Nichelaţi, ascuţiri, repa-

Vi 1277 6 buc. briciuri trimise spre fac pe cheltuiala mea proprie. rări, lucrări de cu ti tar, şlefuiri de sticlă pentru optică, se execută pe lângă garantă, cu preturi ieftine. — Obiecte veritabile de oţel englez şl suedez cu preţuri ieftine.

Beutură excelentă şi cu gust bun, care produce sânge. — Recomandată de medici contra boa-lei de a n e m i e , lipsă de sânge, nervositate, re-convaleacenţă.

Influinţează producerea sângelui, întărind muşchii şi nervii, dă apet i t fără a avea ceva urmări neplăcute asupra stemacului sau la dinţi. P r e ţ u l u n e i s t i c l e m a r i I C 3 - 3 1 0

„ „ „ m i e d K 2 . -Se capătă in toate apotecele. Depozitul principal Ia

GUIDO FABRITIUS Fa 1407. apotecar tn Sibiiu.

STEFAN SLADEK jun • fabrică de MOBILE V Â R Ş E Ţ , strada Kudritzer numărul 44—46.

Cea mal renumită

mare fabrică de din sudul Ungariei (Terseci).

P r e g ă t e ş t e m o b i l e l e ce le mai moderat ş i l u x o a s e cu pre ţur i foarte moderate.

M a r e depozi t de p iane excelente, covoa re , pe rde le , ţesă tur i foarte fine ţi m a ş i n i de cusu t . — (Sa 113) |

A D O L F Z I E C H L E R p i e t r a r S I B I I U - N A G Y S Z E B E N s t r » » S Ä P Ü 37, Atrage atenţiunea on. public din loc ^XèSaţanţimftuf n\g atelierului şi provinţă asupra magazinului de jJltlTC MIO11BS1I181% de pietrărie.I

Bogat asortiment de monumente mormlnuledtl marmoră de Carrara , granit, sienlt porfir, I» brador etc. - Execut totfelul de lucrări de pi» trărie fi sculptură în piatră, după orice desen, precum si monumente mormântale, s. Treime,

3§ cruci pe lăngă drum şi lucrări de piatră pentru y clădiri, în stilul cel mai frumos şi modern. Reit , -" varea şi aurirea monumentelor vechi morali' rj tale se execută prompt şi ieftin. - Prospecte ţi

desenuri la dorinţă trimet gratis şi franco. Zi 1961

» M

° a O C m O

•§ .s •• o. a EL I S

c

l i — O S S «J 1«

Ou

«a

Singurele băi (scalde) ttSfftl Bille deli Sàngeorglul-român (Oláhszentgyőrgy, Besztercze-^ = Nászod megye) cv apele minerale „HEBE",

La poalele munţilor nordice ai Transilvaniei în o vale romantică cu climă subalpină, se află comuna curat românească Sfngeorgiul-român, în a cărei proprietate sunt izvoarele de apă minerală, care tn eomereiu poartă numele de „BEBE".

Apa „HEBE", pentru cantitatea mare dt carbonat de sodiu, clorure metalice fi acid carbonic ce conţine, ocupă loc de frunte intre cel» mai renumite ape minerale din Europa. Se întrebuinţează ca cură de beut cu cel mai mare succes la toate boalele acute ţi cronice de stomac fi intestine, la constipaţie cronică, la iperemie de ficat, la disolvarea pietrelor de beşică, biliare şi de rinichi, la emoroide, la benoragie fi catare de mitră.

Ca bae (scaldă) influinţează minunat resorbirea exudatelor pleuritice, peritonitice, parametritice etc. precum ţi deosebitele boale de piele.

Băile se deschid la 15 Maiu st. n. O mulţime de odăi corăspunzdtor mobilate stau la dispozi

ţia publicului eu preţul de 2—5 cor la zi, tn hotele ţi vile. înainte de sezonul mare, delà deschidere până la 15 luni»

ţi după sezonul mare, delà 25 August până la 30 Septembrie, atât la băi eât ţi la odăi e« dă o reducere de 30°jt.

Bucătărie foarte bună şi ieftină. Onoratului public îi stau la dispoziţie : jurnale, bibliotecă,

piano ţi tenis, Parc fi alee (promenadă) pe terenul băilor. Locuri de excursiune in înalţii munţi din vecinătate. Muzică permanentă.

P r e ţ u l u n e i b ă i o a l d e d e o l a s a I . K. 1*20 » H . 1 o o r .

Calea ferată are staţiunea în loc, unde în orice timp stau trăsuri comoade la dispoziţia onor. public.

P r o s p e o t e t r i m i t e f r a n o o .

(So 2110) DIRECŢIUNEA BĂILOR.

Carl Stirn " tunar —

succesorul Iul

Joh. ONGERI's

S IBII H ermannst! Saggasse 2

Oferă lucrări de cânepă curată: funii pentru transmisiuni,] funii pentru care, legătoare, ştreanguri, căpestre, cin

gătoare aţe pentru rolete, aţă pentru saci etc

MARE A S O R T I M E N T D E AŢE ŞI FUNÄRI1.I Revânzătorii pr imesc rabat ! Su 2069

• • • • • • •

V A S I t I E POPOVICIOl a t e l i e r de l ăcă tuge r i e s t r . A n n a nrul 111

de a r t ă edificii gi i n - S I B I I U s t r . Gagteritü nr. I s ta la ţ iun i de apadac te (Nagyszeben) (Casa proprie). Primeşte orice lucrări de branşa aceasta precum : strângerea cn fier a