Cezar ?etrescu

Neghini,ifr,h

REGIS

Cuprlne

Neghini!Zemi,cgiinfrpy..,,.............:...

?lecarealamunle,.......'.i..........i................,.,,...,,,,,.,1O

Ne ghini!6 vrea sh fi e ciob an la oi .....................,... 1 5NeghinilA scrie dela munte..... ....,.......22

NeghinilA gibArlig...,..:.......................'!.... ..............3O

Ni I uca li latcrimile t u i N eg h iniph ..........,................. 42Cum l- am cuno g, cut p e N e ghinifte ......................... 4 IgfArgit de vacanpe .............. ................,57

La gcoala cea nou|Neg'hinifth vede oragul cu o chii altora .................. 7 4N e ghinipil gi B Arli g cAgti gFt un p r emiu ................. B 2

Neghinipil gi vecinii din palat'. 1OO

Neghinipet vrhjitor... ......ri-r,..-r .........,,..11O

lath ch s-a ivit gi un ba'Ra-Dum-bosaur1 ........127

U ri agul b a-Ra-b um-b o s aur f a ce

o iepravh boachnh..'.,.,...,..,......,.

?ovestjire deiarnil 1516

O,rice povesiire a?e un sfArgit

Ilustralii de N" Popescu

Editura REGISwwnrregiseditura.ro

TeI./Fax: 021.222.26.16; 07 44.7 5.65.86

Tipar: ARTPRINT

E-mail: office@artprint.ro

Tel.:021 336 36 33

Neghini!h e mic giinfiptlDa!... Da!... Neghinili e mic gi infipt.Daci e infipt, e infipt! Ce s[ mai ascund? - ci se

vede iAt de colo, fbri s-o mai spund nimeni.Altfel, bun gi inimos biiat, cum nu-gi afli pereche

pe lume.Biiat asculit la minte gi ager la fapti. Siritor ca

nimeni altul in ajutorul prietenilor. Cartea la el, carte!

|oaca la el, joaci! Iarcind igi ia o rlspundere, pofi sd numai ai nicio grijn.

- Las' pe mine!... zice Neghinifi, infipt pe cllclieqi ingrogindu-Ei glasul:' CAnd nu'm-am linut eu de

cuvdnt? Adevirat!Neghinill e un bliat de cuvdnt gi de nidejde. Abia

a implinit opt ani gi abia a trecut din clasa intAia intr-adoua. Dar nici nu se mai pot numira pe degete atdtea

imprejuriri cind s-a dovedit el cl e un bliat gi jumitate.Adici, sl v[ spun drept!, la statur|pare mai mult

jumitate de biiat, dec6t unul gi jumitate. t cel maimirunlel elev din qcoald. Cind te ui{i intiia oarl ladinsul, n-ai da nici doi bani gi un covrig pe aga pui de

om. Mic, negricios, cu un qfichi de pdr r[sucit pe frunteca o coadi de rl1ugci, zgitriarpe obraz gi cu pantaloniicam prea largi - nu face s[ te duci la fotografcu el!

Mai are gi un semn mic, negru, P€ obraz, cAt ungriuncior de neghin6, de unde i s a tras lui numele de

Neghinili.Dar nu-i sti riu semnul acela! Cum nu-i stl riu nici

numele, micar ci Neghina e numele unei buruieni de

soi riu care strici grdul cel bun, pe cAnd Neghiniti e unbiiat din cel mai bun soi de copii. Clasa intii. Numirulunu. Fruntea frunJilor! Nu degeaba e el aga de infipt.

- Hm?!... se intreabi. cei care-l vid intdia dati. Dece-o fi oare gdgdliciul acesta de bliat aga de infipt?

Pe urmi, cdnd incepe a vorbi, se schimbi treaba!Ochii lui negri ca p5.cura scaplrd de degteptlciune.

Pune atdta inimi in tot ce spune gi in tot ce face,incdt te-a cucerit de indati.

Dinlii lui albi ca zdpada sclipesc cind prinde a r6.de.Izbucnegti gi tu in hohote de ris o dati cu el, cdci e ne-intrecut in ghidugii.

Nu mai este

aqadar nicio mi-rare ci. Neghini-

!i ia conducereatuturor jocuri-lor gi isprlvilor;dupi cum e gi

cel dintAi la in-vifituri. Si cinenu-l iubegte?...Profesorii gi pro-

fesoarele, directorulgcolii, colegii, elevii din

celelalte clase mai mari, toli gitoate! Toli parci nici nu mai potfrrl el.

- Neghinifi!... se aud toateglasurile, strigAnd din toate

4

ffi

plrlile, indati ce ,suni clopo{elul de recrealie. Unde eNeghini!i?... Neghini!6, vino mai repede!

- Neghinill!...

- Neghinili!...Neghinifl-le rispunde tuturor gi e gata la toate.Cu unul dL zor si dezlege impreuni o problemi

incilciti. Pe altul il ajuti s[ dezlege un nod gi maiincdlcit de sfoarl. Cu al treilea se clznegte si ascuti cAt

mai dibaci un creion. Peste-o clipd, sare s[ dea minide ajutor prietenului siu Guli Tirtlcufi ca si gtearglpata de cerneall de pe ghiozdan. Fiindci aga e prietenulslu Gu![ Tirticufl! Una-doui,face o pati noul. Varsd

cerneali, varsi apI, varsi limonada.Apoi, dupi ce-a isprivit cu ajutoarele prietenegti gi

cu treburile serioase, Neghinili ia cArma jocurilor, dincare multe le-a ndscocit el. CAte gi mai cdte! PAni ce,

deodatl, se intimpld si-l calce cineva pe coadl. Coadin-are - vl inchipuili bine! - dar aqa vine vorba.

Ei! Atunci si te fereasci Dumnezeu dacbl-ai cilcatcumva pe Neghinili pe coada care n-o are! Fie ci i-aispus un cuvint nepotrivit. Fie ci ai pus la indoialichibzuielile lui. Fie ci te-a luat gura pe dinainte, si-iamintegti fbri voie ci e biiatul cel mai slrac din clasa gi

cl maicl-sa abia qtie pulini carte! Ai scipat cumva vorbanepotrivita? Vai gi-u*u, de tine, ce te mai agteapti!

Deodati Neghinili se invinelegte la fa!i, te fulgericu privirea ochilor negri, se infige cu mdinile in golduri

Ei te ia la rost.Iar cind te ia el la rost, mai bine si se deschidi

pimdntul gi si te inghiti.

Noroc ci nu-lline mult. Noroc ci nu pistreazi urigi duqminie.

Dupi ce te-a slpunit zdraviln,Neghinifi igi schimbiglasul. Te ia de bra! gi zice rizind:

- Acurn, cAnd ml cunogti cite parale fac, slgtergem cu buretele! Ne-am impicat?..

- Ne-am impicat!... Nici n-am vrut si ne certim!...rispunzi tu.

- Apoi, daci ne-am impicat, hai si-!i arit on[scocire noui de-a mea. Si si vezi de n-are sd-fi placi!

Nlscocirile lui Neghinip sunt multe gi feluiite.Odati, in leg[turd cu scrisul gi cartea. Alte

dati, o dricovenie de jocuri, mai nbzdrdvanl decitconcursurile din revistS. Uneori, un desen plin de haz,el fiind mare mester in tot soiul de zugrdveli. Din cdtevalinii izbutegte si zugrlveascl oamenii de pe stradi,dihiniile, copacii gi casele.

Iar mai izbutitdecdt pe toli gi pe toate, se zugrivegteel pe sine. Se zugrivegte in toate chipurile: la joacd,,Ialeclie,la tabll qi indeosebi cAnd e mAnios, mic qi infipt,cu o mutri sl rAda gi curcile.

Ceea ce inseamni ci se cunoagte destul de bine pesine, inainte de a cunoagte gi de a judeca pe al1ii.

Fiindc[ vom avea multe de povestit din viala gi

peripeliile lui Neghiniti, s[ ne oprim o clipi, lnaintede a pleca la drum cu el. Vreme de-un an, cAte nu is-au intdmplat lui Neghinifi prin locurile pe unde a

trecut? Unele neagteptate. Altele vesele. Altele, care l-aumihnit. Si altele, care-au fbcut dovadl cdt e el de inimosgi de infipt.

...Dar ce si le mai lnqir toate? Cdci la toate le va venirdndul si le povestesc in cartea de fa!a.

inainte insi de a incepe si le istorisesc la rind, se

cuvine si-l cunoagtem pe Neghinill mai de aproape,

aqa cum se cunoagte el cind se zugrivegte singur, mic

Ei infipt. $i numai atunci vom inlelege de ce e aga de

infipt, precum qi de ce nu rabdl el sa-l calce nimeni pe

coada pe care n-o are. Poate cd are dreptate, micar cln-are coadi.

Bietul Neghinili al nostru n-a crescut in risfh!.N-a avut parte de bucurii. Abia a implinit 8 ani, dar

a indurat gi a ribdat multe, multe, multe necazuri gi

suferinle. Foame, frig, lipsuri, umilinle qi tot ce laslurme in sufletul unui copil orfan de tat6.

Nici nu-gi mai aduce aminte cum arita la chip

sirmanul t[icului ucis lingi un adapost din Bucuregti,in vremea bombardamentelor. CAteodatl il viseazinoaptea. Dar fbra si-i vadd limurit fa!a. Mai mult ilsimte, aEa cum il simlea cind era mic de tot, prin ceala

somnului. Tiiculu' se intorcea istovit de la lucru. Era

lucritor cizman Se intorcea ostenit, se uita din ugi spre

patul lui, se apropia gi il siruta pe frunte. $i Neghinilnsimlea prin somn mirosul de piele, de talp[, de sfoariceruitl gi de ghete noi. Un miros care ii era drag. Poate

c6, zitmbea prin somn. Poate ci intindea mAna si-lcuprindl cu bralul pe dupi gdt. De unde si-gi maiaminteasci? ii pare atita vreme de atunci!...

Dimineala, cAnd deschidea ochii, tiiculu' era

plecat de mult la lucru. Dar nu odati glsea ceva adus

de cu searl anume pentru el, ca s5-l bucure cind se va

deqtepta. Un covrig, o curelugi pentru bici, mingea dinbucalele de piele cusute.

Pdna cind a plecat intr-o dimineali si nu se maiintoarc[ niciodatl, z&robit de schijele bombelorde avioane gi de ddrdmiturile zidurilor. Clci asaerau vremurile cAnd a deschis ochii Neghinil[ iaviafi! Vremuri amare, de rinboi, de alarme, debombardamente.

Din acea zi,viala a fost tot mai grea pentru dinqii.Maici-sa abia prididea sl cAgtige pAinea pentru

amindoi. Lucra cu acul, spila gi cilca, in odiila lorsiraci si intunecoasl.

Acum, prin somn, o auzea pe ddnsa oftXnd. Numai avea pe cine sl agtepte. Nu mai era cine si aduclmirosul pl5cut de piele, de talpi gi de ghete noi, care ilfacea s[ z6mbeasci qi si intindi mina prin vis. Nu maigisea la cipltii covrigul, cureluga de bici gi mingea depiele.

Nimic. Frig. lntuneric. Lipsuri gi griji. Mama oftAnd.Aceasta era via{a lor de acasl.Dar fiindci Neghini{i s-a dovedit vrednic la

invifiturd, maici-sa a inceput si se lnsenineze uneorila chipul ei slab qi ofilit de trudd. ii dezmiardi frunteacu degetele impunse de ac, rostind lncet:

Neghinili, Neghini![, numai tu ai rimasnddejdea mea!...

- Lasi, mami!... spune Neghinili mic gi infipt. Cumine si n-ai nicio grijn!... Cdnd am si ajung..rhur.,hehei!...

Maici-sa zdmbea.

8

- Deocamdati, vid ci nu prea ai de gdnd s-ajungimare, Neghini!i!... Nu gtiu cum faci, dar nu cregtideloc!...

- Am s[ cresc! N-avea nicio griji, mami!... se

sume{ea Neghinila cu hotbrire, slltindu-se pe v6rfuldegetelor, ca si pari mai inalt. $i cind am sI cresc, amsl.te lin pe pul mami!... Nu crezi?

Cletinand din cap, mama lui Neghinill rispundeabldnd gi duios:

- Cred, Neghiniti, cred!... Numai ci nu e nevoie

si mi lii pe puf!... Nu de puf gi huzur avem noi nevoie,copile! Si triim o via{i omeneascd, nu cer mai mult,nici pentru mine, nici pentru tine... Pentru asta luptaslrmanu'- taici-tu, pentru asta lupt eu, pentru asta silupli tu, Neghinili.

- Lupt, mam6! Nu lupt?Iar Neghinild lupta cu adevirat la invilituri,

ludnd-o inaintea tuturor. Lupta acasi, dind ajutor latreburile gospodiriei pe puterile sale. $i lupta si-gipistreze loc de frunte printre colegi gi prieteni, ftri s[se vaiete niciodati de necazurile gi lipsurile lor de acasi.

Dimpotriv[.$tia si se inveseleasci gi sI se bucure de toate

desfbtirile copiliriei, mai deplin decdt to!i. El era capuldriciilor.

El, cheia gi lacitul tuturor isprivilor de pomini, pecare am si vi le povestesc pe rAnd.

Toate, pinl ce se nimerea s[-l scoatl cineva dinpepeni.

Atunci, cum s[ nu se zborqeascl domnulNeghinill,

cel mic gi infipt? N-are qi el demnitatea, onoarea gi

ambilia sa?

Mic, mic, dar infipt. $i p" drept cuvint! Amiculnostru Neghinili nu-i un copil oarecare.

Numai si nu i-o spunem in fa!i. Sssst!... Fiindci,mai qtii ce ne agteapti? Odata se infige gi mi ia la rost.Apot, ce am si pilesc eu cu el, am si impart oare cu voi,mici cititori gi mici cititoare? VouI ce vi pasi? Citili gi

vi inveselili, ori va intristali cu istorisirile mele.'Dar eu rimin cu el, si mi rifuiasci...Parci-l vid cum deschide uqa qi cum se infige in

prag.Ce-oi pI{i, voi pifi! insi de povestit, tot am si vi le

povestesc toate.. Pe urmi, voi gasi eu cum si-l iau cu binisorul si si-l

impac.Numai de una mi tem.Mi tem ci pAni atunci are s[-mi zugrdveasci mutra

cu c[rbunele pe perete, ca s[ se rizbune. Vai-vai! Ce miaEteaptMu si rAdi curcile, bibilicile, gd.inile, mi{ele gi

toate dihiniile de pe lume, si se duci vestea gi si nu maigtiu unde si mi ascund de ruqine.

?lecareala munteS-a sf6rgit gcoala; a inceput vacanfa.E o zapugeal5 cumpliti ca in pustiul saharei. De trei

slptimAni n-a cdzut un pic de ploaie.Cind sufl[ o adiere de v6.nt fierbinte se rostogolesc

vdrtejuri de pulbere, care fac si te usture ochii in cap.

10

Apa din cani parci e clocotiti. Zidurlle dogorescpAni la miezul nopfii.

Prin somn, Neghinili viseazi ci e cu adevlrat inpustiul saharei Ei ci moare de sete.

Micar de-ar visa ci e iarni gi c[ rebegegte de frig inghelurile polare, alituri de Fram, ursul alb! Dar nu!...

Nici prin somn n-are parte de rlcoare... Ah! Ce i-armai plicea lui si viseze ci se di cu sania, c[ se bate

cu bulglri de zipadl gi ci afari ninge, cu fulgi mari gi

la!i! Ce prost a fost el asti-iarni, cdnd se didea tot pe

lAngn sobl. Mai bine stltea atunci numai pe afari, s[fac| provizii de frig!...

Aga se gindea Neghinila, gtergindu-gi rAurile de

nldugeali de pe frunte. incerca el sl citeasci o carte, cuo intimplare care se petrece iarna. Pace! Nu se prindeanimic de el. Prea mare zipugeala...! Prea nepotolitisetea! Prea frigea scaunul sub el!

Si intr-o buni diminea{d, iatl ci vine un unchi de

departe! Un fel de neam, pe care nu-l mai vizuseri de

mult. Unchiul Toma Aliman, un pidurar bitrdn, de la

munte, cu slujba pe valea Prahovei.Pldurarul a venit cu treburi in Capitali gi trebuia si

plece a doua zi. AducAndu-Ei aminte cd, are o nepoatlgi un strlnepot la Bucuregti, pusese in desagi cAteva

daruri anume pentru dAngii. Un cag, un bo! de urdi,ceva smdntind gi o cofip cu fragi. Le-a adus,le-a pus pe

masl. A aprins pipa 9i a rimas un timp pe scaun, uitdndu-se lung la Neghinifi. Nu-l mai v[zuse niciodatl, il gtia

numai dupi nurrie gi din spusele mamei lui Neghinili,nepoata sa Maria.

11

Biielagul ii plicea. Se aritase iste! la rlspunsuri. Eracuviincios gi sfirgise anul de Ecoall cu bine: premiulintXi.

- Hm!... a spus pidurarul intr-un tirziu. E cammic gi slibu! acest copil, nepoato! Cum incape in elatitd carte?

Unchiul Toma Aliman zdmbea, in barba albi, cubunatate gi cu bldndefe.

Dar Neghini{a indati s-a infipt, uitind toaticuviinta.

- incape cartea, unchiule, cit sunt eu de mic gi deslibu!! se sumeli el. $i inci are si mai incapi! Nu mIdau eu cu una, cu doud!...

Unchiagul a lnceput si rAdd din toatd inima.Strinepotul incepea sd-i placi din ce in ce mai mult.

- Asta n-o si moari de foame!... a spus el.Neghinifi, de colo:

- Numai ci, deocamdati, mor de sete qi de cilduri,unchiule! Se topegte asfaltul...

- Tocmai! rosti unchiul Toma, intorcindu-qi ochiispre mama lui Neghinifi. Dragi nepoato, ia sd mi-l lagimie, si !i-l aduc eu la toamni rotund ca un burdufel debrdnzd!...

Apoi iqi scuturi pipa gi igi netezi barba albi,intrebindu-l pe Neghinifi:

- Tu ce zici, strinepoate? Ji-ar plicea si mergi laoile qi la pidurile mele?

- Merg... Dar nu merg fbrd mama!... Nu-i dreptmama s[ sufere aici, gi eu s[ zburd...

- Asta-mi place, Neghinifi!... incuviinfl unchiul.

t2 I3

Dai dovad|c6.ai gi inimi, nu numai minte buni pentruinvillturi. Ce spui, Mario?... Mergi gi tu?...

Maria, mama lui Neghinill, nu putea merge. Avea

in BucureEti multe treburi de la care nu putea lipsi.Pentru dinsa era destul s[-gi qtie biiatul la munte gi la

aer. Destul si-l agtepte la toamn5, slnItos gi rotund ca

un burdufel de brdnz[.

- MAine dimineafl pleclm!... vesti unchiul Toma.Pregitegte-te de drum, domnule Neghinila, mic gi

infipt!...Neghinila s-a pregitit de drum, cu mare neastimpar.Nu vizuse munte. Nu vizuse pldure adevdratl. Nu

mersese'{u trenul. Toati viala lui se petrecuse numaiintre zidurile gi pe asfaltul Bucuregtilor.

Somnul lui din acea noapte nici n-a mai fost deciun somn intreg, il framAnta gi prin somn neastAmpirulgi ner[bdarea. Gemea gi scAncea. Mereu visa ba ci se

lupti cu un urs grozav; ba ci s-a ritlcit in pidure; baci s-a urcat pe un pisc de munte, de unde nu mai poatecobori. Iar prin vis se lacea cd prietenii gi colegii lui de

gcoali il priveau de jos gi-i dldeau cu tifla rdztnd.Cintau gi ii fbceau in ciudi, hlulind cdt ii finea gura:Neghinila mic;i-nfiptL-a mdncat muntele fript!Neghinifd-nfipt;i mic,

Cocolat ca un popicSus tn nori, nu pe pdmknt,Ars de soare ;i de vhntS-a topit el pic cu pic,Phnd n-a mai rdmas nimic!...