Necompletat 4

3
Sistemul nervos central (SNC) (sau sistemul nervos al vieții de relație sau sistemul nervos cerebro-spinal) este reprezentat de organele nervoase care constituie encefalul, adăpostit de cutia craniană și măduva spinării, în canalul medular al coloanei vertebrale. SNC se constituie în ansamblul său împreună cu sistemul nervos vegetativ (SNV) și deține controlul neuroendocrin asupra organismului, posedând o dublă calitate de control involuntar cât și voluntar. Protecția mecanică a sistemului nervos central se realizează prin existența unui înveliș protector format din meninge și lichidul cefalorahidian. Dezvoltările din anii '50 din domeniul ciberneticii, au fost adoptate și de neuroștiință, astfel încât SNC este văzut ca un sistem cu rol de a procesa informațiile din mediul extern, a coordona viața de relație și de a genera un anumit comportament. Creierul si maduva spinarii formeaza "procesorul central" al sistemului nervos. Acesta primeste din organele de simt si din receptori impulsurile sosite prin nervii senzitivi, le filtreaza si le analizeaza, apoi prin nervii motori transmite concluzii, obligand muschii si glandele sa reactioneze corespunzator la impulsurile primite. In sarcinile indeplinite de maduva spinarii situatia este simpla, creierul fiind acela care face analiza complexa, proces la care participa mii de celule nervoase diferite. Un rol important al creierului este pastrarea informatiilor sosite de la organele de simt. Creierul poate readuce mai tarziu aceste informatii pentru a fi folosite in luarea de decizii. De exemplu durerea resimtita la atingerea plitei incinse intra in memorie este readusa ori de cate ori ne gandim sa atingem sau sa nu atingem plita. Limbajul si luarea de decizii: Activitatile constiente ale creierului au loc la nivelul scoartei cerebrale, stratul exterior al creierului. Anumite parti ale scoartei cerebrale iau parte la transformarea in simturi a informatiilor transmise de organele de simt, altele coordoneaza vorbirea, iar altele au un rol in coordonarea miscarilor prin centrel motoare.

description

geografie

Transcript of Necompletat 4

Page 1: Necompletat 4

Sistemul nervos central (SNC) (sau sistemul nervos al vieții de relație sau sistemul nervos cere-bro-spinal) este reprezentat de organele nervoase care constituie encefalul, adăpostit de cutia craniană și măduva spinării, în canalul medular al coloanei vertebrale.

SNC se constituie în ansamblul său împreună cu sistemul nervos vegetativ (SNV) și deține con-trolul neuroendocrin asupra organismului, posedând o dublă calitate de control involuntar cât și voluntar. Protecția mecanică a sistemului nervos central se realizează prin existența unui înveliș protector format din meninge și lichidul cefalorahidian.

Dezvoltările din anii '50 din domeniul ciberneticii, au fost adoptate și de neuroștiință, astfel încât SNC este văzut ca un sistem cu rol de a procesa informațiile din mediul extern, a coordona vi-ața de relație și de a genera un anumit comportament.

Creierul si maduva spinarii formeaza "procesorul central" al sistemului nervos. Acesta primeste din organele de simt si din receptori impulsurile sosite prin nervii senzitivi, le filtreaza si le analizeaza, apoi prin nervii motori transmite concluzii, obligand muschii si glandele sa reactioneze corespunzator la impulsurile primite. In sarcinile indeplinite de maduva spinarii situatia este simpla, creierul fiind acela care face analiza complexa, proces la care participa mii de celule nervoase diferite.Un rol important al creierului este pastrarea informatiilor sosite de la organele de simt. Creierul poate readuce mai tarziu aceste informatii pentru a fi folosite in luarea de decizii. De exemplu durerea resimtita la atingerea plitei incinse intra in memorie este readusa ori de cate ori ne gandim sa atingem sau sa nu atingem plita.Limbajul si luarea de decizii:Activitatile constiente ale creierului au loc la nivelul scoartei cerebrale, stratul exterior al creierului. Anumite parti ale scoartei cerebrale iau parte la transformarea in simturi a informatiilor transmise de organele de simt, altele coordoneaza vorbirea, iar altele au un rol in coordonarea miscarilor prin centrel motoare.Scoarta cerebrala cuprinde pe langa centrele motoare, senzoriale, centrul limbajului, alte zone legate intre ele prin milioanele de celule nervoase, zone care sunt in stransa legatura cu gandi-rea, cu simturile si cu luarea de decizii. Creierul mic se afla in imediata apropriere a emisferelor cerebrale, este cuplat de trunchiul cerebral si in primul rand are rol in coordonarea miscarilor.Trunchiul cerebral prin diferitele structuri are multe roluri fiziologice: „centrele” reglarii activitatii plamanilor, inimii si reglarea nervoasa a vaselor sanguine. Anumite parti ale trunchiului cerebral functioneaza ca niste statii de transmitere a diferitelor impulsuri soste din maduva spinarii si creier. Una din partile cele mai mici ale trunchiului cerebral este hipotalamusul, care este centrul hormonal si al reglarii termice.Functiile maduvei spinariiMaduva spinarii are trei functii: de integrare reflexa, de coordonare reflexa si de conducere.1. Functia de integrare reflexa. Maduva spinarii are o anumita independenta, dar este subordonata si etajelor superioare ale sistemului nervos. Avem o dubla integrare a actelor re-flexe medulare: una primara, medulara si una secundara, subordonata etajelor inferioare. 2. Functia de coordonare reflexa. Se manifesta prin reglarea actelor reflexe; avem in vedere ordinea de desfasurare, dozarea intensitatii raspunsurilor si modularea tempoului activitatii (motricitatea gimnastica). 3. Functia de conducere. Maduva spinarii este in legatura cu scoarta cerebrala si formatiu-nile subcorticale prin intermediul fibrelor de legatura ascendente (de sensibilitate) si descen-dente

Page 2: Necompletat 4

(motorii). Aceste functii prezinta importanta in diagnosticarea unor maladii infectioase, traumatice si in interventiile neurochirurgicale (tumori).

Functiile bulbului rahidian1. Functia de integrare reflexa.Bulbul are rol important in comanda si controlul in activitatile si functionarea organelor interne. La nivelul lui se gasesc centri respiratorii, cardiaci, vasomotori, digestivi, pentru salivatie, deglutitie si supt. Mai exista centrii unor reactii de aparare ca tusea, stranutul, clipitul si voma. Particularitatile centrilor bulbari: automatismul (independenta functionala) si auto-excitabilitatea, pe baza modificarilor chimice ale singelui.2. Functia de conducere consta in mijlocirea transmiterii informatiei catre zonele receptoare si centrii superiori ai integrarii aferente, senzoriale, pe de o parte, si centru de comanda motorie pe de alta parte.3. Functia de reglare a tonusului si dinamicii psihice, care se realizeaza cu precadere prin intermediul substantei reticulate.