ÎÎÎNNNDDDRRRUUUMMMAAARRR

DDDEEE AAAFFFAAACCCEEERRRIII ÎÎÎNNN

III OOO RRR DDD AAA NNN III AAA

222000111666

1. CADRUL GENERAL 2. REPERE ŞI POLITICI ECONOMICE 3. COMERŢUL EXTERIOR 4. REGIMUL COMERCIAL 5. POLITICA FISCALĂ 6. RELAŢIILE ECONOMICE ROMÂNO-IORDANIENE 7. CLIMATUL DE AFACERI 8. INFORMAŢII PRACTICE PENTRU CĂLĂTORIILE ÎN IORDANIA 9. ADRESE UTILE, DIVERSE

111... CCCAAADDDRRRUUULLL GGGEEENNNEEERRRAAALLL

Denumirea oficială a ţării: Regatul Haşemit al Iordaniei Forma de guvernământ: Monarhie constituţională ereditară în sistem parlamentar: regele păstrează, prin Constituţie, atribuţii legislative şi executive, deţinând, în fapt, ca suveran, puterea supremă. Împărţire administrativă - 12 guvernorate (muhafazat): Amman, Ajlun, Al Balqa', Al Karak, Al Mafraq, At Tafilah, Az Zarqa', Irbid, Jarash, Ma'an, Madaba şi Zona Economică Specială Al Aqaba (începând cu 15 februarie 2001). Capitala: Amman, 4 mil. locuitori. Principalele oraşe sunt: Irbid (1.77 milioane locuitori), Zarka (1.36 milioane locuitori), Mafraq (550.000 locuitori), Balqa (491.000 locuitori)-2016. Geografie: Orientul Mijlociu, având ca vecini Siria la nord, Irakul la nord-est, Arabia Saudită la sud-est şi Israelul la vest. Golful Aqaba, la sud, îi permite iesirea la Marea Roşie. Graniţe: 1619 km2; pe tări: Irak 181 km, Israel 238 km, Arabia Saudită 728 km, Siria 375 km, Cisiordania 97 km. Climă: în cea mai mare parte deşertică, aridă; din noiembrie până în aprilie, sezon ploios în vest. Relief: platou deşertic în cea mai mare parte a zonei de est; podiş în vest. Valea "Marii Fisuri" separa malurile de est si de vest ale raului Iordan; cel mai jos punct: Marea Moartă - 412 m, iar cel mai înalt: Jabal Ram 1734 m. Suprafata: 89.213 km2 (uscat: 88,884 km2, apa: 329 km2). Ape teritoriale: 3 mile marine. Probleme de mediu: resurse de apă foarte limitate, despăduriri, eroziunea solului, deşertificare. Populatia: 9,2 milioane locuitori, din care cca. 80 % trăiesc în oraşe. Peste jumătate din populaţia ţării este formată din palestinieni naturalizaţi, care activează cu preponderenţă în domeniile bancar, comercial şi industrial. Refugiaţii sirieni şi irakieni stabiliţi în Iordania (ţara gazdă pentru peste 1600 de mii de cetăţeni sirieni şi irakieni, dintre care doar jumătate sunt rezidenţi legali). Limba oficială: araba; limba secundară este engleza (înţeleasă şi folosită de clasa mijlocie şi în mediile de afaceri). Ziua Naţională: 25 mai (1946) - proclamarea independenţei (de sub mandatul britanic). Constituţie: a fost adoptată la 8 ianuarie 1952. Sufragiul: 20 ani; universal. Executivul: Şeful statului: Regele Abdullah Bin al Hussein al II-lea; Cabinet: Este format de către primul ministru după consultări cu Regele; Legislativul: Adunarea naţională bicamerală sau Majlis Al – Umma este formată din Senat şi Camera Reprezentanţilor. Configuratia actuala a Parlamentului iordanian este rezultatul alegerilor legislative care au avut loc in luna septembrie 2016. Membrii camerei inferioare sunt aleşi prin vot universal iarcei ai senatului sunt numiţi de rege. Religia: Islamul (sunit) este religie de stat (există şi un minister pentru probleme islamice). Comunitatea crestină, minoritară, practică cultele ortodox, catolic şi greco-catolic. Musulmani suniţi 88%, creştini 8% Moneda naţională: Dinarul iordanian (JD) 1 JD = 1000 filşi sau 100 qirşi (piaştri); Rata de schimb: 1 USD = 0,708 JD. Dinarul iordanian este legat de USD, rata de schimb neschimbată din 1995.

Numere de urgenţă: Ambulanţă: 199; Pompieri: 199; Poliţie:191; Servicii de Urgenţă: 198; Poliţia Rutieră: 190; Poliţia de Autostradă: 534-3402 Fusul orar: GMT+2 ( acelaşi cu cel al României) Clima: Temperatura medie în Amman în perioada de vară este 26°C, dar poate atinge 49° în anumite zone. În perioada iernii, temperatura medie este 7°C. Informaţii suplimentare: Travel guide about Jordan Comunicaţii: Coduri telefonice: Apel din Iordania în România: 00 40 ….; Apel din Romania în Iordania: 00 962 ….; Telefonie mobilă: GSM; Sufix Internet: .jo 222... RRREEEPPPEEERRREEE SSSIII PPPOOOLLLIIITTTIIICCCIII EEECCCOOONNNOOOMMMIIICCCEEE RISCUL DE TARA

Politic Comercial

Scazut

Ridicat

Scazut

Ridicat

 LIBERTATEA ECONOMICA: Punctaj: 68.3/100; Nivelul: moderat; Locul 46 pe plan modial din 179 (anul 2016); RATA CREŞTERII ECONOMICE (PIB): 1,9% pe trimestrul al doilea al anului 2016.   TRENDUL ECONOMIC: în ultimii 10 ani Iordania a implementat reforme structurale în educaţie, sănătate, dar şi în privatizare şi liberalizare. Guvernul iordanian a introdus sisteme de protecţie socială şi a reformat subvenţiile, creând condiţiile pentru parteneriate public-private în infrastructură, şi a făcut reformă fiscală, incluzând administraţia şi managementul fiscal. În 2015, s-a focusat de asemenea pe identificarea paşilor concreţi spre consolidarea climatului investiţional şi uşurinţa de a face afaceri. Evoluţiile regionale, în particular crizele din Irak şi Siria, rămân cel mai mare şoc recent care afectează Iordania, concretizat în numărul mare de refugiaţi, în întreruperea rutelor comerciale şi reducerea fluxului de turişti.

Economia a crescut cu un modest 1,9% în cel de al doilea trimestru al anului 2016 în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2015. Creşterea economică a fost susţinută de o creştere cu 12,5% în domeniul electricităţii şi apei, cu 6% în domeniul agricol, şi cu 5,5% în domeniul serviciilor financiare şi al asigurărilor. De cealaltă parte producţia şi mineritul au cunoscut o scădere cu 26,7%, în timp ce sectorul hotelurilor şi restaurantelor s-a contractat cu 2,7%. Performanţa negativă a sectorului minier a fost atribuită căderii preţurilor fosfaţilor şi potasiului, la nivel mondial.

Rata şomajului Rata şomajului în rândul iordanienilor a atins 15,8% în cel de al trilea trimestru al anului 2016,

cunoscând o creştere cu 2,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015. Guvernul a aprobat un cadru legal, obligatoriu pentru antreprenori, care prevede angajarea muncitorilor iordanieni. Actul normativ stipulează că forţa de muncă trebuie să includă ingineri proaspeţi absolvenţi implicaţi în 3 procese şi anume design, implementare şi supervizare. În plus legislaţia prevede ca o parte din contract să fie transferată unui subcontractor în guvernoratul în care proiectul este planificat şi că se acordă prioritate la angajare rezidenţilor din acea regiune. Investiţii

Valoarea investiţiilor străine directe din cel de al doilea trimestru al anului 2016 a fost de 217 milioane JOD, crescând cu 1,1% faţă de nivelul celor din acelaşi trimestru al anului 2015. Oricum acestea au scăzut cu 33,4% faţă de primul trimestru din anul 2016. Conform Forumului Economic Mondial, competitivitatea Iordaniei a crescut în Indexul Global al Competitivităţii 2016-2017 cu o poziţie faţă de anul trecut, fiind clasată pe locul 63 din 138 de ţări şi pe

locul 22 între ţările arabe, înregistrând un scor de 4,3. Raportul spune că Iordania are avantajul de a avea o piaţă destul de eficientă a bunurilor (locul 43) datorită unei intensificări a concurenţei interne care duce la dezvoltarea firmelor. Raportul menţionează, de asemenea că ţara are pieţe financiare relativ eficiente (locul 33), cu toate că încrederea în sectorul financiar trebuie întărită (locul 107), în acelaşi timp piaţa muncii are o oarecare flexibilitate (locul 29). Raportul adaugă că Iordania poate beneficia de avantajul sectorului său de afaceri destul de vibrant (locul 36) şi nivelului sănătos de adoptare a tehnologiilor din afara ţării (locul 40) pentru a obţine o traiectorie de creştere durabilă. Factorii cei mai problematici pentru a face afaceri în Iordania includ: instabilitatea politică, impozitele mari, infrastructura inadecvată, birocraţia guvernamentală ineficientă şi accesul la finanţare.

Politica fiscală Valoarea veniturilor publice a atins 4111 milioane JOD în timpul primelor 7 luni ale anului 2016,

crescând cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Aceasta s-a datorat unei creşteri cu 9,6% a veniturilor interne, care au fost de 3862 milioane. Pe de cealaltă parte granturile străine au însumat 249 milioane JOD, scăzând cu 19,1% în această perioadă. Valoarea cheltuielilor totale a crescut cu 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşterea a fost generată de o creştere atât a cheltuielilor curente cât şi a celor de capital, care s-au ridicat cu 5,3% şi respectiv 3%. Creşterea cheltuielilor curente a fost generată de o creştere cu 21,7% pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii şi cu 189% pentru cheltuieli diverse. Cheltuielile militare şi granturile au crescut de asemenea, în această perioadă, cu 6,3% şi respectiv 7,5%.

Deficitul bugetar Potrivit evoluţiilor veniturilor şi cheltuielilor, deficitul bugetar, inclusiv granturile, au atins 316,8

milioane pentru primele 7 luni ale anului 2016, scăzând cu 17% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Dacă excludem granturile deficitul atinge 575,5 milioane JOD, scăzând pe parcursul acestei perioade cu 15,3%. Rata de acoperire a cheltuielilor curente cu veniturile interne s-a îmbunătăţit, în această perioadă, atingând aproape 98%. Valoarea datoriei publice nete a atins 23480 milioane JOD (85,8% din PIB) la sfârşitul lunii iulie, crescând cu 2,8% (633 milioane JOD) de la sfârşitul anului 2015. Creşterea a fost în principal rezultatul unei creşteri cu 4,8% a datoriilor interne, în timp ce datoria externă a scăzut puţin, cu 0,2%.

Evoluţii monetare Valoarea rezervelor valutare a atins 12667 milioane USD la sfârşitul lunii august, crescând cu 1%

faţă de luna precedentă. Oricum, valoarea rezervelor valutare a scăzut cu 9,7% de la sfârşitul anului 2015. Rata inflaţiei a atins 1,17% pentru primele 8 luni ale anului 2016, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015. La aceasta a contribuit o scădere considerabilă a preţurilor pentru transporturi (-7%), carne şi pui (-8,9%), şi combustibili şi iluminat (-6,8%) în completare la o scădere la preţurile altor produse.

Valoarea creditelor interne acordate de sistemul bancar a ajuns la 31900 milioane JOD, până la sfârşitul lunii iulie, crescând cu 3,6% de la sfârşitul anului 2015. Aceasta a fost generată de creşterea creditelor interne către sectorul privat, (cu 6,2%)

Pentru anul 2016 se previzionează o creştere a GDP cu 3.7%, reflectând în plus proiecte de investiţii pe termen mediu. Cu toate acestea, Iordania se confruntă cu provocări descurajatoare din cauza instabilităţii regionale, rata ridicată a şomajului, o dependenţă de granturi şi remitenţele din economiile din Golf şi presiunea continuă asupra resurselor naturale . Acestea (granturile) vor rămâne indispensabile pentru Iordania pentru a-şi continua diversificarea aprovizionării cu energie pe termen mediu, în scopul de a reduce deficitele mari şi vulnerabilităţile macroeconomice . Politicile economice şi reformele de stimulare a creşterii vor fi, de asemenea, necesare pentru a reduce vulnerabilitatea ţării la şocurile externe. Crearea condiţiilor pentru creşterea investiţiilor private şi creşterea competitivităţii va contribui la obţinerea de creştere necesară pentru a genera locuri de munca şi a reduce sărăcia. Iordania este o ţară mică, cu resurse naturale limitate (fosfaţi şi potasiu) . În ultima parte a anului 2012, Iordania a convenit, în cooperare cu Fondul Monetar Internaţional, adoptarea unui ambiţios şi necesar program de reformare economică care, în principal, este de natură să asigure sustenabilitate bugetară şi stabilitate fiscală, concomitent cu asigurarea condiţiilor relansării economice. Implementarea acestui program a demarat cu decizia de reducere a subvenţiilor la combustibili, o masură generată de presiunea foarte mare asupra bugetului ţării, datorată creşterii semnificative a facturii energetice aferentă importurilor de petrol şi derivate, ca substitut al gazelor naturale din Egipt.

În cadrul acestui program de tip stand-by, care a acoperit perioada 2012-2014, instituţia financiară amintită a acordat Iordaniei un împrumut de 2 miliarde dolari, program menit, în principal, să asigure un nivel corespunzator al creditării dinspre principalii donatori internaţionali. Implementarea acestui program a inclus trei mari categorii de măsuri:

- asigurarea consolidării fiscale pe termen scurt şi mediu, efort susţinut de reformarea sistemului de cheltuieli publice şi al celui de taxe şi impozite;

- adoptarea, în cooperare cu Banca Mondială, a unui set de măsuri în sectorul energetic menit să reducă nivelul datoriei companiei naţionale de electricitate, Nepco, până la un nivel de siguranţă (inclusiv reaşezarea sistemului de tarifare, reglementarea subsectorului energiei regenerabile);

- adoptarea de reforme structurale destinate îmbunătăţirii mediului de afaceri, creşterii transparenţei şi încurajării şi facilitării comerţului.

În anul 2016 FMI se afla în negocieri pentru încheierea unui acord cu Iordania solicitând ca programul de reformare structurală a economiei iordaniene să continue. PRINCIPALELE SECTOARE ECONOMICE: Economia a crescut cu un modest 1,9% în cel de al doilea trimestru al anului 2016 în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2015. Creşterea economică a fost susţinută de o creştere cu 12,5% în domeniul electricităţii şi apei, cu 6% în domeniul agricol, şi cu 5,5% în domeniul serviciilor financiare şi al asigurărilor. De cealaltă parte producţia şi mineritul au cunoscut o scădere cu 26,7%, în timp ce sectorul hotelurilor şi restaurantelor s-a contractat cu 2,7%. Performanţa negativă a sectorului minier a fost atribuită căderii preţurilor fosfaţilor şi potasiului, la nivel mondial. Este de menţionat că Regatul haşemit al Iordaniei, deşi are suprafeţe agricole reduse şi se confruntă cu rezerve foarte mici de apă, reuşeşte să-şi asigure necesarul pentru consum intern de legume şi fructe, pui, ouă şi lapte. Pachetul oferit Iordaniei ca ajutor pentru diminuarea crizei siriene include, pe lângă o serie de ajutoare financiare directe din partea ţărilor donatoare, relaxarea regulilor de origine pentru produsele fabricate în anumite zone economice desemnate, de către firme care au angajaţi sirieni (15% în primii 2 ani şi respectiv 20% începând cu cel de al treilea an). Această facilitate poate contribui la creşterea exporturilor pe piaţa Uniunii Europene. Fosfaţii, singura bogăţie naturală a Iordaniei. Compania iordaniană de stat "Jordan Phosphate Mines Co – JPMC" este singura care deţine licenţa de exploatare a depozitelor de fosfaţi. Dispune de 4 mine şi un complex chimic în portul Aqaba. Exportul fosfaţilor se face prin terminalul specializat, din portul Aqaba. Capacitatea de depozitare în port este de cca 350.000 tone. Terminalul dispune de instalaţii şi echipamente care permit amestecul / o prelucrare primară, conform cerinţelor beneficiarilor, precum şi capacităţi de manevrare-încarcare în nave pentru o cantitate de 9 milioane tone/an. Exista două cheiuri special amenajate, la care pot acosta vapoare de 30.000 şi 100.00 tone capacitate. Principale destinaţii de export: China, India, Japonia, Africa de est, UE, India, Indonezia. Restul cantităţilor sunt folosite pentru fabricarea acidului fosforic (1,3 milioane tone) la Complexul chimic Aqaba şi pentru livrări către companii diverse (1,0 milioane tone). Alte produse de export: DAP, 566.000 tone (îndeosebi în Asia şi estul Africii), acid fosforic (îndeosebi în UE, dar cu respectarea unor norme stricte de mediu) aluminium fluoride, concentraţie 97%, 11.000 tone. Industria textilă – sector care a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare însemnată, în special în cadrul zonelor denumite Qualified Industrial Zones-OIZ. Dezvoltarea a fost facilitată de existenţa Acordului de liber schimb cu SUA, care a permis pătrundera, în sistem duty-free, pe piaţa nord-americană a marfurilor iordaniene. Exporturile iordaniene de textile vor cunoaşte şi în viitor o crestere bazată pe avantajele competitive ale Iordaniei precum şi pe Acordurile QIZ, FTA, WTO, EU Trade Agreement. Dupa încheierea acordului de comerţ liber cu SUA, se constată o scădere a atractivităţii producţiei realizate în sistem QIZ (îndeosebi de textile şi confecţii), comparativ cu restul zonelor economice din Iordania, în condiţiile în care marea majoritate a produselor textile manufacturate sunt exportate în regim de duty-free. Industria farmaceutică – Iordania are o industrie farmaceutică dezvoltată, a cărei producţie este destinată exporturilor în proporţie de circa 70%. Companii reprezentative: Hikma Pharma ( www.hikma.com), Dar Al Dawa ( www.dadgroup.com), Hayat Pharmaceutical Industries (www.hayatpharma.com ). Productivitatea în sectorul farmaceutic va creşte în continuare, sectorul având o strategie orientată către export, cu fonduri importante alocate pentru R&D şi respectarea drepturilor de proprietate (TRIPS Agreement). Tehnologia informatiei (IT) – sectorul a fost identificat ca unul dintre motoarele principale pentru dezvoltarea economico-sociala a Iordaniei. Programul national " Connecting Jordanians" are ca scop

intoducerea IT in toate ramurile economiei si sistemul de educatie. Conform raportului „Global Information Technology Report 2016" Iordania deţine locul 52 (din totalul de 143 de ţări) în anul 2016, în ceea ce priveşte gradul de dezvoltare al sectorului IT(indexul disponibilităţii de reţea). Circa 75% din web-site-urile în limba arabă sunt realizate de firme iordaniene. Turismul – se menţine una din ramurile economice de bază ale Iordaniei, dar este afectat de criza siriană şi irakiană, ţări din care provenea cel mai mare număr de turişti. În plus situaţia tensionată din regiune a dus le reducerea numarului turiştilor care vizitează Iordania, creându-se imaginea unei regiuni nesigure, deşi Iordania este, în continuare, o ţară sigură şi stabilă. Astfel în anul 2015 numărul de turişti care au vizitat Regatul Haşemit al Iordaniei a scăzut foarte mult. Autorităţile iordaniene fac demersuri pentru creşterea numărului de turişti care la vizitează ţara. Locurile cele mai vizitate : Petra, Wadi Rum, Marea Moartă,Jerash, Locul botezului lui Isus Hristos, Ajloun şi alte castele şi destinaţii religioase. Fructe şi legume proaspete - Jordan Exporters & Producers Association for Fruits & Vegetables – www.jepa.org.jo; Ministerul agriculturii din Iordania sprijină, prin programe şi subvenţii, producătorii agricoli. Iordania a exportat, în anul 2015, în Romania legume şi fructe în valoare de sub 800 000 $, principalul producator şi exportator fiind Jordan River Company (JORICO) din Valea Iordanului. Valorile medii anuale ale exporturilor de legume şi fructe proaspete se cifreaza la circa 500 milioane dolari. Este important de ştiut că Iordania are trei producţii agricole pe an şi că, deşi are suprafeţe agricole reduse şi resurse de apă limitate, îşi asigură necesarul pentru consum intern şi are şi disponibilităţi importante pentru export. Iordania poate fi un furnizor de legume şi fructe în perioada iernii pentru ţara noastră. Energie - petrol şi gaze naturale, energie nucleară Strategia de dezvoltare a sectorului energetic a luat în considerare alternative şi opţiuni diverse disponibile astfel încât să asigure cererea crescandă de energie electrică, atât pentru uzul casnic cât şi industrial. Volumul estimat al investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii energetice este de 14-18 miliarde dolari până în anul 2020. Implementarea acestui ambiţios plan va conduce la o creştere a contribuţiei resurselor energetice locale de la 4% în anul 2009 la circa 39% în anul 2020, după cum urmează: resurse petroliere-39%, gaze naturale-29%, resurse regenerabile-10%, şisturi bituminoase-14%, energie nucleară-6%. Totuşi, datorită reducerii drastice a preţurilor la petrol firma desemnată să se ocupe cu extracţia petrolului din şisturile bituminoase a afirmat că, la acest nivel al preţului petrolului, investiţiile nu sunt fezabile. 1. Iordania nu dispune de resurse energetice – importă cca 95% din necesarul de petrol şi gaze naturale, principalii furnizori fiind Arabia Saudită, Irak, Egipt si respectiv Qatar (gaze naturale lichefiate). Costul acestor importuri reprezintă 25% din GDP. Estimările autorităţilor prevad o creştere a necesarului de produse energetice de 5% anual, până în 2020. Potrivit Comisiei de Reglementare a Energiei şi Mineralelor (EMRC), pierderile NEPCO au ajuns la 166 milioane JOD în prima jumătate a anului 2015, comparativ cu 417.2 milioane în aceeaşi perioadă a anului 2014, indicând o reducere cu peste 60%. În ceea ce priveşte energia regenerabilă, NEPCO a semnat un acord de cumpărare pentru o instalaţie de producţie energie solară de 50 MW în zona de dezvoltare Mafraq, la un preţ de 85 milioane USD. 2. Iordania dispune de o singură rafinărie – Zarqa, obiectiv modernizat în cooperare cu România, în anii 80-90. În conformitate cu Planul strategic al energiei, elaborat de ministerul iordanian de resort, se intentionează modernizarea rafinariei, mărirea capacităţilor de stocare a petrolului în portul Aqaba – investiţii totale în valoare de 715 milioane dolari, proiecte care nu au fost încă implementate din cauza lipsei finanţării. 3. Iordania nu dispune de conducte pentru transportul petrolului. Importul de petrol se realizează prin portul Aqaba; de aici se transportă, cu cisternele, la Rafinaria Zarqa (cca 350 Km, nord); petrolul provine din Arabia Saudita şi din zona Golfului. Iordania a incheiat cu Irakul un acord de cooperare în domeniul petrolier, care prevede sporirea cantitatilor de petrol importate, de la 10.000 de barili/zi la 15.000 de barili/zi, precum şi 30.000 de tone de combustibil greu/luna, la preţuri avantajoase. De asemenea, cele două tări au în vedere şi construirea, în perioada următoare, a unei conducte magistrale care va lega provincia irakiana Basra de portul iordanian Aqaba. Capacitatea conductei este de 1 milion de barili/zi. La ora actuală reprezentanţii irakieni au afirmat ca vor demara constructia pentru conductele de petrol irakiano-iordaniană în anul 2016, după ce se va conveni asupra noii rute, care să evite zonele cu risc ridicat. În plus s-a declarat ca se are în vedere şi construirea, în paralel cu conducta de petrol şi a uneia pentru gaze naturale. ( pînă la acest moment nu au fost demarate ludrările)

4. Importul de gaze naturale se realizează la ora actuală din Qatar sub forma de gaze naturale lichefiate (LNG), pe cale maritimă şi se descarcă în portul Aqaba în terminalul special construit. Se are în vedere construirea de conducte care să faciliteze transportul gazelor naturale din port spre diferite destinaţii. Înainte de criză gazele naturale erau importate din Egipt, prin conducta "Pan Arab", care tranzitează Iordania. Conducta intra în Iordania prin portul Aqaba şi se îndreapta spre nord, la graniţa cu Siria. Construcţia conductei a fost terminată pe teritoriul iordanian, în anul 2006 (cca 450 km), urmând a se continua traseul în Siria şi Liban, şi în viitor spre Turcia. Iordania a realizat conversia/alimentarea cu gaze naturale a centralelor electrice de la Aqaba şi Zarqa pentru a asigura o funcţionare mai eficientă şi nepoluantă. 75% din energia electrică a ţării era generată de folosirea gazului metan în centrale. Repetatele accidente care au avut loc pe teritoriul egiptean, au condus la tot atâtea întreruperi (cu o durată medie de câteva săptămâni) a livrarilor de gaze către Iordania, context în care autorităţile au luat în considerare varianta menită să asigure un flux constant al acestei materii prime (realizarea de capacităţi de import şi stocare a gazului lichefiat în portul Aqaba, inaugurată în luna iunie 2015). 5. Energie nucleară: Iordania a decis să dezvolte un program energetic prin folosirea în scopuri paănice a energiei nucleare, ţara nedispunând de alte resurse energetice. Strategia elaborată de Comisia Nucleară iordaniană, prevede ca 30% din energia electrică să provină, treptat, din reactoare nucleare, care vor fi puse în funcţiune în perioada 2014-2025. Astfel în anul 2016 a fost pus în funcţiune un reactor nuclear pentru cercetare şi instruire, în cadrul Universităţii Iordaniene pentru Stiinţe şi Tehnologie (JUST) din Irbid. În acelaşi timp s-a contractat construirea a 2 unităţi nucleare de producţie a energiei electrice de câte 1000 MW cu firma rusească Rosatom. În ultimii ani, Iordania a încheiat acorduri specifice cu un număr de state, printre care Franţa, Canada, Coreea de Sud şi SUA (cu acestea din urmă au semnat, în oct. 2007, la Viena, Acordul de cooperare în domeniul energiei nucleare, care acoperă domeniile tehnologie, asistenţă, securitate, manipulare şi depozitare materiale radioactive, şcolarizare şi pregătire specialişti). La începutul anului 2011, Iordania şi Romania au semnat acordul de cooperare în domeniul energiei nucleare. 6. Resurse petroliere: Iordania dispune de importante rezerve de şisturi bituminoase, peste 40 miliarde tone. Ministerul iordanian al Energiei şi Resurselor Minerale a stabilit contacte cu firme internaţionale pentru elaborarea unor studii de fezabilitate care să conducă la începerea exploatării, eficiente, a acestor rezerve. Planurile prevăd ca, la orizontul anului 2020, producţia de ţiţei din şisturi bituminoase (estimată la 100.000 de barili/zi) să înlocuiască total importul de petrol convenţional. În prezent, partenerul fondator al companiei Attarat Power, ENEFIT a afirmat că investiţiile în producţia de petrol din şisturile bituminoase nu sunt fezabile în contextul reducerii preţurilor petrolului. 7. Alte resurse cu potenţial: Rezervele de uraniu ale Iordaniei (estimate la circa 60-70 mii tone), în asociaţie cu concentrări de alte metale, se gasesc în cantităţi mai importante în special în zona centrală a ţării, fiind demarată deja cooperarea cu mai multe companii străine (Areva, Rio Tinto, SinoU) în vederea punerii în exploatare, în regim de participare a statului iordanian la împărţirea şi valorificarea acestora. La ora actuală, Iordania se ocupă direct de explorarea, exploatarea şi transformarea minereului de Uraniu în octoxid de Uraniu. 8. Iordania este printre cele mai sărace ţări din lume în privinţa rezervelor de apă, deficitul anual se ridică la 600 milioane m3; guvernul acordă fonduri importante descoperirii unor noi resurse de apă, conservării şi reciclării. Dintre proiectele mai importante menţionăm: bazinul Dissi, proiect în valoare de cca. 600 mil. dolari. Un alt proiect pentru resurse de apă este conducta care va lega Marea Roşie de Marea Moartă ("dead see – red see") proiect hidro, energetic şi pentru salvarea Mării Moarte, care se va reliza printr-o cooperare între Iordania, Israel şi Palestina, valoare estimativă 3 miliarde dolari. Prin acest proiect partea iordaniană doreşte să asigure şi energia hidroelectrică necesară desalinizării apei marine, pentru a reduce deficitul de apă. EVOLUTIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICI (2009-2011)

Principalii indicatori 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 PIB (miliarde USD) 21,66 23,33 28.83 30.94 33.6 35.83 37.52 PIB pe locuitor (JOD) 2814.72 2818.08 2827.12 2839.15 2855.30 2878.51 2815 Rata inflatiei (%) 4,0 5

3.62 4.52 4.83 2.9 -1.2%

Deficit, incluzand granturile (miliarde JOD)

1.45 1.04 1.38 1.82 1.31 0.58 0.92

Datoria interna bruta centrala (miliarde JOD)

7.08 7.98 9.99 12.67 13.44 14.62 24.87

POLITICA ECONOMICĂ Iordania practică un sistem economic bazat pe piaţă. De la venirea pe tronul Iordaniei a regelui Abdullah al II-lea, în februarie 1999, Iordania a cunoscut o dezvoltare în domeniile politic, social şi economic. În contextul recentelor evoluţii din regiune, Regatul Haşemit al Iordaniei este o ţară sigură, cu un bun climat al afacerilor şi cooperării economice şi care, la iniţiativa regelui, cunoaşte un amplu proces de reforme şi demersuri, menit să consolideze această ţară ca un stat model pentru regiunea Orientului Mijlociu. Guvernul a început implementarea unor programe de stabilizare economică şi restructurare sectorială, împreuna cu FMI şi Banca Mondialaă, în scopul asigurării creşterii economice, reducerii dezechilibrelor în economie şi cresterii rolului sectorului privat. Programele cuprind reducerea treptată a cheltuielilor bugetare, înlaturarea barierelor comerciale şi ridicarea subvenţiilor pentru energie. Aceasta reprezintă o schimbare radicală a politicii economice: înlocuirea vechii politici practicate de guvern, timp de decenii, caracterizatî prin "paternalism" şi redefinirea raporturilor public-privat şi guvern-cetăţean printr-un nou cadru de reglementari şi legi, adaptarea la procesul de globalizare. Pentru definirea noului cadru social dintre cetăţenii iordanieni şi Stat, în anul 2005, a fost elaborat conceptul "Jordan First" – acord social prin care statul sprijină cetăţenii în domeniile educaţiei, scolarizării şi pregătirii profesionale, sănătăţii şi condiţiilor de viaţă, în pregătirea pentru viitor, pentru asigurarea unei societăţi moderne, bazate pe bunăstare, cunoaştere şi realizare. Jordan First înseamnă continuarea procesului de liberalizare, toleranţă şi diversitate în cadrul societăţii, respectarea legilor, egalitate şi şanse egale. Pentru întărirea democraţiei, guvernul s-a angajat să garanteze libertăţile publice şi să acţioneze în mai mare măsură pentru eradicarera sărăciei şi a şomajului, prin programe naţionale de creştere a productivităţii şi eficienţei economice, dezvoltarea zonelor rurale. Accentul este pus în această perioadă pe asigurarea unei dezvoltari socio-economice cât mai echilibrate, pe reducerea decalajelor care se manifestă la nivelul guvernoratelor. EVOLUŢII ECONOMICE Şi în anul 2016, Iordania a trebuit să facă faţă atât turbulenţelor care se manifestă încă la nivelul pieţelor externe de capital cât şi evoluţiilor în plan socio-politic din regiunea Orientului Mijlociu şi Africii de Nord, care şi-au pus amprenta asupra dinamicii indicatorilor macroeconomici. Un element care a continuat să afecteze serios economia iordaniană l-a constituit inconstanţa livrărilor de gaze naturale din Egipt, aspect care a generat o creştere semnificativă a facturii energetice a ţării, prin recurgerea la importul de produse petroliere. În acelaşi timp, Iordania a continuat activ procesul de reforme economice menite să asigure o îmbunatăţire a mediului de afaceri, un climat cât mai favorabil pentru investiţiile străine şi o creştere a competitivităţii industriei naţionale. În egală masură, a fost continuat procesul de deschidere şi cooperare cu principalele instituţii financiare şi fonduri de investiţii internaţionale (Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Banca Europeană de Investiţii şi a devenit membru al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare-BERD), precum şi de integrare şi de racordare tot mai amplă la sistemul de comerţ mondial, respectiv acordurile de liber schimb la care Iordania este parte. Dificultăţile bugetare au determinat amânarea sau reducerea investiţiilor de capital necesare unor proiecte de dezvoltare de mari dimensiuni incluse în strategia naţională denumită Jordan 2015 (realizarea reţelei naţionale de cale ferată, a liniei de cale ferată Zarqa-Amman, a unor investiţii în infrastructura rutieră, energetică etc.) reducerile bugetare fiind redirecţionate către alte domenii prioritare pentru nivelul de trai al populaţiei sau pentru a menţine inflaţia într-o marjă de siguranţă Totuşi au fost finanţate refacerea autostrăzii deşertului (Amman – Aqaba), prima fază a proiectului Red See – Dead See ( proiect de aducţiune de apă din Marea Roşie în Marea Moartă, prevăzut şi cu hidrocentrală şi staţie de desalinizare a apei), Green Corridor (conectarea la reţeaua energetică naţională a surselor de energie regenerabilă). O alta evoluţie o reprezintă înscrierea Iordaniei pe calea integrării în cadrul blocului ţărilor arabe care alcătuiesc Consiliul de Cooperare al Golfului-CCG, proces care a adus după sine importante beneficii în plan economic. În prezent, o serie de proiecte de dezvoltare econonomică, printre care şi sistemul de transport public Zarqa-Amman este pe lista celor care vor fi finanţate din fonduri GCC.

Economia a crescut cu un modest 1,9% în cel de al doilea trimestru al anului 2016 în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2015. Creşterea economică a fost susţinută de o creştere cu 12,5% în domeniul electricităţii şi apei, cu 6% în domeniul agricol, şi cu 5,5% în domeniul serviciilor financiare şi al asigurărilor. De cealaltă parte producţia şi mineritul au cunoscut o scădere cu 26,7%, în timp ce sectorul hotelurilor şi restaurantelor s-a contractat cu 2,7%. Performanţa negativă a sectorului minier a fost atribuită căderii preţurilor fosfaţilor şi potasiului, la nivel mondial.

Rata şomajului Rata şomajului în rândul iordanienilor a atins 15,8% în cel de al trilea trimestru al anului 2016,

cunoscând o creştere cu 2,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015. Guvernul a aprobat un cadru legal, obligatoriu pentru antreprenori, care prevede angajarea muncitorilor iordanieni. Actul normativ stipulează că forţa de muncă trebuie să includă ingineri proaspeţi absolvenţi implicaţi în 3 procese şi anume design, implementare şi supervizare. În plus legislaţia prevede ca o parte din contract să fie transferată unui subcontractor în guvernoratul în care proiectul este planificat şi că se acordă prioritate la angajare rezidenţilor din acea regiune.

Investiţii Valoarea investiţiilor străine directe din cel de al doilea trimestru al anului 2016 a fost de 217 milioane

JOD, crescând cu 1,1% faţă de nivelul celor din acelaşi trimestru al anului 2015. Oricum acestea au scăzut cu 33,4% faţă de primul trimestru din anul 2016.

Conform Forumului Economic Mondial, competitivitatea Iordaniei a crescut în Indexul Global al Competitivităţii 2016-2017 cu o poziţie faţă de anul trecut, fiind clasată pe locul 63 din 138 de ţări şi pe locul 22 între ţările arabe, înregistrând un scor de 4,3. Raportul spune că Iordania are avantajul de a avea o piaţă destul de eficientă a bunurilor (locul 43) datorită unei intensificări a concurenţei interne care duce la dezvoltarea firmelor. Raportul menţionează, de asemenea că ţara are pieţe financiare relativ eficiente (locul 33), cu toate că încrederea în sectorul financiar trebuie întărită (locul 107), în acelaşi timp piaţa muncii are o oarecare flexibilitate (locul 29). Raportul adaugă că Iordania poate beneficia de avantajul sectorului său de afaceri destul de vibrant (locul 36) şi nivelului sănătos de adoptare a tehnologiilor din afara ţării (locul 40) pentru a obţine o traiectorie de creştere durabilă. Factorii cei mai problematici pentru a face afaceri în Iordania includ: instabilitatea politică, impozitele mari, infrastructura inadecvată, birocraţia guvernamentală ineficientă şi accesul la finanţare.

Politica fiscală Valoarea veniturilor publice a atins 4111 milioane JOD în timpul primelor 7 luni ale anului 2016,

crescând cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Aceasta s-a datorat unei creşteri cu 9,6% a veniturilor interne, care au fost de 3862 milioane. Pe de cealaltă parte granturile străine au însumat 249 milioane JOD, scăzând cu 19,1% în această perioadă.

Valoarea cheltuielilor totale a crescut cu 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşterea a fost generată de o creştere atât a cheltuielilor curente cât şi a celor de capital, care s-au ridicat cu 5,3% şi respectiv 3%. Creşterea cheltuielilor curente a fost generată de o creştere cu 21,7% pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii şi cu 189% pentru cheltuieli diverse. Cheltuielile militare şi granturile au crescut de asemenea, în această perioadă, cu 6,3% şi respectiv 7,5%.

Deficitul bugetar Potrivit evoluţiilor veniturilor şi cheltuielilor, deficitul bugetar, inclusiv granturile, au atins 316,8

milioane pentru primele 7 luni ale anului 2016, scăzând cu 17% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Dacă excludem granturile deficitul atinge 575,5 milioane JOD, scăzând pe parcursul acestei perioade cu 15,3%. Rata de acoperire a cheltuielilor curente cu veniturile interne s-a îmbunătăţit, în această perioadă, atingând aproape 98%.

Valoarea datoriei publice nete a atins 23480 milioane JOD (85,8% din PIB) la sfârşitul lunii iulie, crescând cu 2,8% (633 milioane JOD) de la sfârşitul anului 2015. Creşterea a fost în principal rezultatul unei creşteri cu 4,8% a datoriilor interne, în timp ce datoria externă a scăzut puţin, cu 0,2%.

Evoluţii monetare Valoarea rezervelor valutare a atins 12667 milioane USD la sfârşitul lunii august, crescând cu 1% faţă

de luna precedentă. Oricum, valoarea rezervelor valutare a scăzut cu 9,7% de la sfârşitul anului 2015.

Rata inflaţiei a atins 1,17% pentru primele 8 luni ale anului 2016, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015. La aceasta a contribuit o scădere considerabilă a preţurilor pentru transporturi (-7%), carne şi pui (-8,9%), şi combustibili şi iluminat (-6,8%) în completare la o scădere la preţurile altor produse.

Valoarea creditelor interne acordate de sistemul bancar a ajuns la 31900 milioane JOD, până la sfârşitul lunii iulie, crescând cu 3,6% de la sfârşitul anului 2015. Aceasta a fost generată de creşterea creditelor interne către sectorul privat, (cu 6,2%)

Pentru anul 2016 se previzionează o creştere a GDP cu 3.7%, reflectând în plus proiecte de investiţii pe termen mediu. Cu toate acestea, Iordania se confruntă cu provocări descurajatoare din cauza instabilităţii regionale, rata ridicată a şomajului, o dependenţă de granturi şi remitenţele din economiile din Golf şi presiunea continuă asupra resurselor naturale .

Acestea (granturile) vor rămâne indispensabile pentru Iordania pentru a-şi continua diversificarea aprovizionării cu energie pe termen mediu, în scopul de a reduce deficitele mari şi vulnerabilităţile macroeconomice . Politicile economice şi reformele de stimulare a creşterii vor fi, de asemenea, necesare pentru a reduce vulnerabilitatea ţării la şocurile externe. Crearea condiţiilor pentru creşterea investiţiilor private şi creşterea competitivităţii va contribui la obţinerea de creştere necesară pentru a genera locuri de munca şi a reduce sărăcia.Mentinerea ratei fixe de schimb reprezinta axa stabilitatii financiare, legarea dinarului iordanian de dolarul american avand un rol pozitiv asupra economiei si evolutiei inflatiei, oferind stabilitate in contextul unui climat regional si global dificil. In acelasi timp, in vederea cresterii productivitatii si asigurarea sustenabilitatii pe termen lung a ratei fixe de schimb, sunt necesare progrese decisive in domeniul reformelor structurale, cum ar fi liberalizarea in continuare a sectorului energetic, implementarea reformelor de securitate sociala (inclusiv asigurarea fondului de somaj pe termen scurt).

În viziunea Guvernului iordanian, Iordania trebuie să devină un punct central pe harta comerţului regional. În acest sens, Ministerul iordanian al Industriei, Comerţului şi Aprovizionării coopereaza intens cu Jordan Investment Comission (organismul promovării investiţiilor în economia ţării), Jedco (Jordan Enterprise Development Corporation), Camera de Comerţ Amman şi Camera de Comerţ a Iordaniei, în vederea atragerii masive de investiţii având ca obiectiv dezvoltarea şi consolidarea comerţului şi infrastructurii comerciale între ţările din regiune.

Un vector esenţial al strategiei adoptate în acest sens îl constituie promovarea largă a unui parteneriat public-privat sănătos, care să servească economia naţionala, în conformitate cu directivele Curţii Regale. 333... CCCOOOMMMEEERRRŢŢŢUUULLL EEEXXXTTTEEERRRIIIOOORRR Iordania este foarte deschisă comerţului internaţional. Situaţia din regiune afectează semnificativ exporturile iordaniene, astfel în primele 7 luni ale anului 2016 exporturile au însumat 2,947 miliarde JOD în timp ce importurile pentru aceeaşi perioadă s-au ridicat la 7,787 miliarde JOD. Atât importurile cât şi exporturile au scăzut cu 7,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015 şi astfel deficitul comercial a crescut cu 2,7%. Astfel, Iordania înregistrează un deficit structural al balanţei comerciale datorită dependenţei de importul de materii prime (inclusiv energetice-petrol şi gaze naturale) şi materiale industriale. Iordania este membru al OMC şi a semnat un acord de liber schimb (FTA) cu Statele Unite ale Americii, în decembrie 2001, care a eliminat taxele vamale la majoritatea bunurilor şi serviciilor. Iordania a semnat, de asemenea, un acord de asociere cu UE, care prevedea eliminarea graduală a taxelor vamale în comerţul bilateral. Mărfurile exportate sunt, în principal, imbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte, îngrăşăminte, produse farmaceutice şi legume si fructe proaspete. Iordania importă, în principal, combustibili şi uleiuri minerale, vehicule si echipamente de transport, maşini, precum şi echipamentele electrice si electronice dar şi întregul necesar de cereale.

EVOLUTIA COMERTULUI EXTERIOR IN PERIOADA 2008 – 2015 MILIARDE USD

2011

2012

2013

2014

2015

Export (inclusiv reexport)

7,96 7,87 7,91 8,38 7,83

Import (FOB) 18,30 20,69 21,54 22,74 20,47 Total 26,26 28,56 29,45 31,12 28,30

Balanta comerciala -10,34 -12,81 -13,62 -14,35 -12,64

Principalele produse oferite de Iordania la export sunt, îngrăşămintele pe bazî de fosfaţi, legumele şi

fructele proaspete, produsele farmaceutice şi confecţiile Principalele produse importate de Iordania sunt: petrolul, gazele naturale, produsele alimentare,

cerealele, animalele vii, maşinile şi echipamentele de transport, produsele industriale manufacturate, Deficitul balanţei comerciale şi valorile exportului şi importului Iordaniei sunt prezentate în tabelul

anterior.

444... RRREEEGGGIIIMMMUUULLL CCCOOOMMMEEERRRCCCIIIAAALLL

4.1. CADRUL JURIDIC EXTERN AL RELATIILOR ECONOMICE Integrarea rapidă a Iordaniei în economia mondială a fost accentuată o dată cu dobândirea calităţii de membru al WTO (aprilie 2000) precum şi semnarea Acordurilor de Comerţ Liber cu SUA,UE (anii 2000-2002) precum şi a Acordului de la Agadir (feb.2004) şi,de la 1 octombrie 2012, a Acordului de liber schimb cu Canada. Iordania constituie un exemplu în zonă, prin faptul că, printr-o politică de comerţ exterior de cooperare cu lumea arabă şi acorduri de comerţ liber, a reuşit să depaşească problema lipsei de resurse naturale, să asigure o creştere economică, să atragă investiţii străine şi să îmbunatăţească nivelul de trai al populaţiei. Mai multe info privind participarea Iordaniei la WTO se gasesc pe site-ul: http://www.wto.org/english/thewto_e/countries_e/jordan_e.htm Mai multe info despre politica de comert exterior a Iordaniei se gasesc pe site-ul Ministerului Industriei si Comertului www.mit.gov.jo   

4.2 TARIFUL VAMAL IORDANIAN. REGLEMENTĂRI Tariful vamal al Iordaniei, cunoscut şi sub denumirea de nomenclatorul combinat (CN), se bazează pe Sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor (HS, Bruxelles, 1983) şi este alcătuit pe capitole numerotate cu 2 cifre, divizat în 21 de secţiuni. Se aplică de la 1 ianuarie 1994. Nomenclatorul combinat este utilizat atât în operaţiunile de import-export, cât şi în scopuri statistice. Taxele vamale se calculează, în general, „ad-valorem” (procentaj din valoarea mărfii). Baza de calcul a taxei vamale pentru tranzacţiile de import este preţul plătit pentru bunurile importate, la care se adaugă costul transportului şi al asigurarii. Valoarea în vamă este, de regulă, valoarea în condiţia de livrare CIF . Pentru produsele agricole, taxele vamale se calculează în mod normal pe baze cantitative (la greutate). Fructele, legumele şi produsele horticole au taxe vamale sezoniere care, de regulă, protejeaza acelaşi gen de produse de origine autohtonă. Exista o serie de cazuri în care importurile sunt exceptate de la plata taxelor vamale şi acestea se referă, în principal, la: mostrele comerciale, bunuri destinate expoziţiilor şi târgurilor comerciale. Iordania nu face parte din SGPC şi nici din Protocolul privind negocieri comerciale între ţări în curs de dezvoltare, P16. Tariful vamal cuprinde un singur nivel de taxe vamale. Mărfurile importate în Iordania sunt supuse acestor taxe vamale, indiferent de ţara de provenienţă. Excepţie fac mărfurile provenind din ţări cu care Iordania are încheiate acorduri preferenţiale de comerţ, rerspectiv: UE, SUA, Singapore şi Acordul de la Agadir (Egipt, Tunisia, Maroc). Taxele vamale de import au următoarele 6 valori: 0, 5, 10, 15, 20 şi 30 %. Exceptie fac tutunul, produsele din tutun şi băuturile alcoolice care sunt supuse unor taxe vamale cuprinse între 50-180 %, precum şi aurul neprelucrat la care se aplică o taxă vamală de 0,5 %. Pe lângă taxele vamale, prevazute în Tariful vamal, mărfurile importate în Iordania sunt supuse unei taxe generale de vanzare – general sales tax – care are un nivel general de 16 %, pentru produsele alimentare aceasta este de 6%. Taxa de vânzare se aplică la valoarea CIF a mărfii, plus taxa vamală. Pentru anumite bunuri importate se mai aplică unele taxe adiţionale (de tip accize), având niveluri variabile, cum sunt: pentru unele aparate electrice şi electronice între 14-16 %, pentru autovehicule 10-50%, în funcţie de capacitatea cilindrică, etc. Departamentul Vămilor din Iordania a lansat Sistemul Integrat al Tarifului Vamal pe internet şi intranet - Integrated Customs Tariff - sistem care facilitează obţinerea rapidă a informaţiilor legate de tariful vamal (căutare mărfuri - taxă vamală) cerinţe, proceduri vamale, acorduri vamale etc.

Mai multe detalii pot fi accesate pe adresa www.custom.gov.jo În Iordania, prevederile şi procedurile vamale legate de importul şi exportul mărfurilor se desfăşoară în conformitate cu Legea nr. 20 / 1998 – Custom Law. (traducere în limba engleză pe www.customs.gov.jo /custom law) Prevederi deosebite se aplică produselor / mărfurilor din Zonele libere – conform Legii nr. 32 /1994 cu Amendamente – Legea Zonelor libere (www.jordanecb.org/pdf/Free_zones_corporation_law.pdf) Autorităţile vamale iordaniene au anunţat, în contextul prevederilor Acordului de asociere dintre Uniunea Europeana şi Regatul Haşemit al Iordaniei, introducerea de noi reglementări la importul produselor originare din Uniunea Europeană, după cum urmează:

1) Produse industriale

a) produsele cuprinse în Lista A din Anexa III a Acordului sunt exceptate de la plata taxelor vamale; b) pentru produsele cuprinse în Lista B din Anexa III, taxele vamale aplicate au fost reduse cu 60%; c) produsele cuprinse în Lista 1 din Anexa IV sunt exceptate de la plata taxelor vamale; d) pentru produsele cuprinse în Lista 2 din Anexa IV, taxele vamale aplicate au fost reduse cu 40%; e) taxele vamale aplicate pentru produsele cuprinse în Lista 3 din Anexa IV au rămas neschimbate.

2) Produse agricole procesate din Anexa III

a) produsele cuprinse în Listele C ţi D sunt exceptate de la plata taxelor vamale; b) taxele vamale aplicate pentru produsele cuprinse în Lista E au fost reduse cu 75%; c) taxele vamale aplicate pentru produsele cuprinse în lista F au fost reduse cu 50%; d) taxele vamale aplicate pentru produsele cuprinse în Lista G au rămas neschimbate.

3) Produse agricole din Protocol (2)

a) produsele din categoriile A, B, C şi D sunt exceptate de la plata taxelor vamale; b) taxele vamale aplicate produselor din categoria E au fost reduse cu 75%; c) taxele vamale aplicate produselor din categoria F au fost reduse cu 30%; d) taxele vamale aplicate produselor din categoria G au rămas nemodificate. De asemenea, vehiculele uzate-cu un rulaj minim de 6000 de km şi înregistrate de cel puţin 6 luni (cod vamal 8703) au fost exceptate de la plata taxelor vamale, în conformitate cu Lista 1 din Anexa IV, iar vehiculele noi (cod vamal 8703) au beneficiat de o reducere de 60% a taxelor vamale, în conformitate cu Lista B din Anexa III a Acordului. Pentru a beneficia de facilităţile vamale ce rezultă din aplicarea Acordului de asociere, companiile trebuie să respecte prevederile regulilor de origine, care fac parte integrantă din Acord. Totodată, companiile interesate vor trebui să completeze campul nr.36 din declaraţia vamală, pentru a putea beneficia de noile reglementari prezentate mai sus. Documente necesare pentru import Documentele comerciale solicitate la operţtiunile de import sunt factura comercială şi documentele de transport (conosamentul maritim, scrisoarea de trasură, frachtul aerian). Pentru nici unul dintre aceste documente nu se solicită viza consulară. În cazul importurilor de articole textile şi confecţii se va prezenta certificatul de origine, eliberat de catre Camera de Comerţ. Documentele solicitate de autorităţile vamale iordaniene pentru mărfurile din UE : factura comercială originală, certificată de Camera de Comerţ sau altă agenţie acreditată de

autorităţile vamale; certificat de origine, parafat de Camera de Comerţ, sau altă agenţie acreditată de autorităţile vamale

(EUR 1). packing list. Dacă nu se prezintă aceste documente/sau până la clarificarea situaţiei, (eventual traducerea certificatului de origine şi a facturii) autorităţile vamale iordaniene solicită plata diferenţei taxelor vamale 4.3. ACORDUL DE ASOCIERE IORDANIA – UNIUNEA EUROPEANĂ (intrat în vigoare în luna mai 2002)

Relaţiile Iordaniei cu UE sunt definite de "Planul de acţiune", document economic şi politic care stabileşte obiective strategice, de cooperare. El ofera Regatului relaţii întărite în domeniile politic, securitate, economic şi cultural, dar şi responsabilităţi în prevenirea şi soluţionarea conflictelor. Implementarea Planului cuprinde şi domeniile mai sensibile, respectiv agricultura şi serviciile, prin liberalizarea treptată a exporturilor iordaniene, îmbunătăţirea standardelor, simplificarea procedurilor de vamă şi protecţie fitosanitară Conform Planului de acţiune, Iordania va primi ajutor financiar mărit pentru sprijinirea reformelor şi a modernizării economiei. Prin intarea în vigoare, a Acordului dintre Iordania, UE şi Israel, pentru infiinţarea Zonelor Speciale Calificate (QIZ), după modelul american al QIZ, au crescut posibilităţile de pătrundere pe piaţa celor 25 de state ale UE, a unor produse iordaniene, în regim preferenţial. Dintre tările europene, România este cel de al cincilea exportator în Iordania după Franţa, Germania, Italia şi Marea Britanie. În structura schimburilor economice figurează următoarele categorii de produse: material de transport, produse manufacturate şi produse chimice; aceste trei categorii de produse însumând 86% din totalul exporturilor europene. Se mai exportă produse alimentare, cca 10% (www.jordanecb.org/agreements_europe.shtm) Comerţul cu produsele industriale iordaniene (HS Cap. 25-99) beneficiază de acces liber pe piaţa UE (fără taxe vamale), începand de la data intrarii în vigoare a Acordului de Comerţ Liber cu UE (1.05.2002). 4.3.1 COMERŢUL CU PRODUSE AGRICOLE Măsurile referitoare la comerţul cu produse agricole dintre UE şi Iordania au intrat în vigoare de la data de 1 ianuarie 2003. UE a stabilit un regim separat (mai restrictiv) pentru importul produselor agricole din Iordania, diferit faţă de cel al importurilor produselor industriale. Produsele agricole iordaniene exportate în UE (HS Cap. 1-24) beneficiaza de facilităţile / regimul preferenţial MFN. (conform Protocol 1 al Acordului – www.agreements.jedco.gov.jo/main/eu_doc/p3pro1). Pentru fructe şi legume exportate în UE a fost stabilit un preţ de referinţă - "preţ de intrare" - şi două niveluri de taxe vamale. Primul nivel reprezintă taxe vamale aplicabile pentru produsele importate cu un preţ mai mare decât "preţul de intrare", iar al doilea nivel de taxe vamale se aplică produselor care au un preţ mai mic decât preţul de intrare. Mărfurile importate al căror preţ CIF este sub preţul de referinţă fac obiectul unei taxe suplimentare aplicate la tariful "normal", – suplimentarea fiind de 50-75%. Cele mai multe produse care beneficiază de tratament preferenţial sunt supuse unor restricţii cantitative şi/sau sezoniere. Autorităţile vamale iordaniene au emis Circulara nr. 40, privind măsurile de reducere a taxelor vamale la importurile produselor agricole procesate ( Anexa III a Protocolului) originare din Uniunea Europeană, astfel:

a) Produsele cuprinse în listele C şi D sunt exceptate de la plata taxelor vamale; b) Taxele vamale aplicate produselor cuprinse în lista E au fost reduse cu 75%; c) Taxele vamale aplicate produselor cuprinse în lista F au fost reduse cu 50%; d) Taxele vamale aplicate produselor cuprinse în lista G au fost menţinute neschimbate

De asemenea, pentru produsele agricole cuprinse în Protocol (2), au fost adoptate următoarele măsuri:

a) Produsele din categoriile (A), (B), (C) şi (D) au fost exceptate de la plata taxelor vamale; b) Taxele vamale aplicate produselor din categoria (E) au fost reduse cu 75%; c) Taxele vamale aplicate produselor din categoria (F) au fost reduse cu 50%; d) Taxele vamale aplicate produselor din categoria (G) au rămas nemodificate

4.3.2 LIBERALIZAREA COMERŢULUI CU PRODUSE INDUSTRIALE Produsele industriale exportate de UE în Iordania au beneficiat de o reducere treptată a taxelor vamale, pe o perioadă de 12 ani, începand de la data intrarii în vigoare a Acordului – 2002. Fac excepţie produsele incluse în Lista de 492 (Anexa IV la Acord), respectiv, în principal: ţigări, autovehicule, pastă de tomate, textile şi confecţii, mobilă, incălţăminte şi covoare. (www.agreements.jedco.gov.jo/main/eu_doc/part2.html)

Reducerea treptată a taxelor vamale pentru produsele industriale europene exportate în Iordania s-a derulat astfel: - pentru cele la care taxele vamale erau de 5-10 %, deducerea a fost de 20 % anual, începand cu primul an al intrării în vigoare a “Acordului” ( 2002). Aceste mărfuri cuprind: produse de consum de bază, echipamente medicale, materii prime industriale, piese de schimb pentru industrie, produse şi echipamente industriale, materiale pentru industria chimică, farmaceutică şi a îngrăşămintelor. (Anexa III, Lista A) www.agreements.jedco.gov.jo/main/eu_doc/p2a3) - pentru cele la care taxele vamale erau de 20-30 %, deducerea a fost de 10 % anual, începand cu al 5-lea an de la data intrarii în vigoare a “Acordului” (2002). Produsele din această categorie sunt prezentate în Anexa III, Lista B şi se referă la produse locale, care au nevoie de o perioadă de adaptare, transformate, modernizare www.agreements.jedco.gov.jo/main/eu_doc/p2a3  Autorităţile iordaniene, pot lua măsuri excepţionale, de reintroducere a taxelor vamale, pe timp limitat, pentru a proteja producţia locală (dar nu mai mult de 25 % din valoarea anuală totală a importurilor respective).

4.3.3. REGULILE DE ORIGINE O dificultate întâmpinată de exportatorii iordanieni este respectarea regulilor impuse de UE privind originea mărfurilor. Ca urmere a pachetului de măsuri (jordan Compact) oferit Iordaniei pentru diminuarea efectelor crizei siriene, în cadrul conferinţei de la Londra a Ţărilor Donatoare (februarie 2016) Regatul haşemit beneficiază de o relaxare a regulilor de origine pentru firmele care se situează în anumite zone desemnate şi care au angajaţi sirieni (15% în primii 2 ani şi respectiv 20% începând din cel de al treilea an). Această relaxare se aplică în anumite domenii de activitate şi se referă la o perioadă de 10 ani. 4.3.4 MĂSURI NETARIFARE Iordania exportă în Romania medicamente şi dispune de capacităţi de producţie şi comercializare de medicamente în ţara noastră, în baza unor investiţii de cca 10 mil. dolari. Între autorităţile din cele două ţări, respectiv ministerele sănătăţii, au avut loc discuţii şi clarificări privind documentaţia de autorizare de punere pe piaţă a medicamentelor – pregătirile pe care trebuie să le facă pentru asigurarea conformităţii documentaţiei de autorizare cu standardele europene şi pentru a se asigura că vor putea rămâne pe piaţa farmaceutică românească după 1 ian. 2007. Agenţia Naţională a Medicamentului a elaborat un Ghid privind documentaţia de autorizare a medicamentelor în Romania, aprobat de Ordinele ministrului sănătăţii OMS nr.1451/2005 şi nr. 92/2006, în concordanţă cu Directiva 2001/83/CE. 4.4 ALTE ACORDURI 4.4.1 Acordul de Comerţ Liber dintre Iordania şi SUA Reprezintă un exemplu al sprijinului american pentru politica de moderaţie şi liberalizare dusă de guvernul iordanian. Datorită rolului Iordaniei în lupta impotriva terorismului şi asigurarea stabilităţii în regiune, Iordania primeşte din partea SUA o asistenţă financiara importantă (Congress-Foreign Aid Bill şi USAID). În anul 2016 SUA prevede ajutoare financiare pentru Iordania în valoare de circa 1,7 miliarde USD. Mai multe info pe: http://www.jordanecb.org/investment_qiz.shtm Acordul de liber schimb Iordania-SUA prevede, în continuare, etape care trebuie parcurse şi soluţionate, îndeosebi protecţia mediului înconjurător, protecţia dreptului de proprietate intelectuala - elemente esenţiale în asigurarea unei creşteri economice sănătoase şi atragerea investitorilor străini. Acordurile Iordaniei cu SUA se gasesc pe situl : www.jordanecb.org/agreements.shtm 4.4.2 Acordul de Comert Liber dintre Iordania şi Canada Negocierile pe marginea încheierii unui acord de liber schimb bilateral au început în anul 2007. Acordul a intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2012, prevederile sale fiind aplicabile, deocamdată, doar

produselor, nu şi serviciilor. Alte două acorduri-referitoare la forţa de muncă şi mediu au intrat în vigoare tot de la 1 octombrie 2012. Versiunea integrală a acestui acord poate fi consultată pe www.international.gc.ca 4.4.3 Acordul de la Agadir www.agadiragreement.org (2004) – Iordania, Egipt, Maroc şi Tunisia- Zona de comerţ liber care cuprinde o piaţă de peste 100 milioane de locuitori şi asigură o producţie totală de 160 miliarde dolari. Acordul de la Agadir este complementar Acordurilor de asociere semnate de UE cu partenerii mediteraneeni (Euro-Mediteranean Association Agreement). Prin dezvoltarea comerţului şi a cooperării economice, a investiţiilor, va apărea posibilitatea creerii unei integrări regionale ample, UE-Ţările mediteraneene – zona de comerţ liber. Secretariatul şi "Technical Unit" pentru urmărirea implementării prevederilor acordului, între cei patru membrii, este la Amman (jftp@mit.gov.jo). Acordurile Iordaniei cu ŢĂrile arabe se gasesc pe situl : www.jordanecb.org/agreements_arabcountries.shtm : Greater Arab Free Trade Agreement – GAFTA (1997); Agreement for the Establishment of a Free Trade Zone between the Arabic Mediteranian Nations – AGADIR Agreement (2004). 4.4.4 Acordul de Comerţ liber cu Singapore (mai 2004) www.jordanecb.org/agreements_asia.shtm Acordul prevede scutirea de taxe, imediat, pentru toate produsele iordaniene; pentru importurile din Singapore reducerea de taxe se va face treptat, în baza graficelor negociate între părţi. 4.5 ZONA ECONOMICĂ SPECIALĂ AQABA (ASEZA – Aqaba Special Economic Zone Authority)

ASEZA a fost înfiinţată în anul 2001, din iniţiativa Guvernului Iordanian, de a continua şi dezvolta zona portului Aqaba, într-un centru zonal pentru comerţ, turism şi cultură - 375 Km2 zonă liberă, taxe reduse pentru dezvoltare/investiţii, aeroport "Open Skies" (www.aqabazone.com)

Dintre facilităţile oferite de Zona Liberă Aqaba menţionam: lipsa restricţiilor privind investiţiile în industrie, turism şi comerţ, cotă de 5% taxă unică pe venit, scutiri de taxe pentru mărfurile şi produsele importate în Zonă, repatrierea deplină a profitului şi capitalului, proceduri simple pentru folosirea mâinii de lucru din afară. Se urmăreşte implementarea " Planului de dezvoltare a Zonei Libere" şi transformarea ei într-un centru de afaceri şi de turism al zonei Mării Roşii.

Principalele proiecte cuprinse: dezvoltarea facilităţilor portului Aqaba, în special a terminalului de containere şi relocarea lui în sudul zonei, realizarea unui terminal off-shore de descarcare/distributie gaze lichefiate (LNG), devoltarea unor capacităţi industriale şi depozite în jurul Aeroportului Internaţional, hoteluri, centre de afaceri şi rezidenţiale. Din zona Golfului au fost atrase importante investiţii pentru construirea unor centre turistice, comerciale şi de distracţii. Construcţiile se dezvoltă, eşalonat, pe perioada urmtorilor ani, iar volumul investiţiilor se ridică la cca 5 miliarde dolari.

Portul Aqaba reprezintă o poartă de intrare a mărfurilor şi produselor destinate Irakului. Companiile româneşti interesate, în baza unei startegii pe termen lung, pot analiza posibilitatea înfiinţării unor capaciăţti de producţie în Zona Liberă Aqaba, beneficiiind de facilităţile existente, pentru realizarea de produse şi servicii pentru piaţa Iordaniană dar mai ales pentru Irak şi alte ţări din zona Orientului Mijlociu, precum şi pentru toate pieţele cu care Iordania are încheiate acorduri de liber schimb. Mai multe info pe: http://www.jordanecb.org/investment_aqaba.shtm Aqaba Container Terminal - www.act.com.jo 555... PPPOOOLLLIIITTTIIICCCAAA FFFIIISSSCCCAAALLLĂĂĂ 5.1 IMPOZITAREA VENITURILOR OBŢINUTE DE COMPANII Companiile încorporate în Iordania, care au sediul central sau realizeaza majoritatea afacerilor în această ţară sunt impozitate pe venitul global realizat (inclusiv din strainatate). Companiile sunt supuse unui impozit pe profit de 35%, unui impozit local de 4%. şi 16,5% impozit pe salarii care merge la Social Security Corporation. Companiile rezidente, cu activitate de producţie în Zonele Libere beneficiază de o serie de facilităţi, mergând până la scutiri de impozit pe profitul realizat.

5.2 TAXA PE VALOAREA ADAUGATĂ Vânzarea de marfuri, serviciile şi importurile sunt supuse plaţii TVA, exceptând unele activităţi şi operaţiuni pentru care se acordă derogări. Taxa pe valoarea adaugată standard este de 16%, iar pentru TVA redusa, de 0% , 6%, 8% şi 10% se publică, periodic, liste cu produsele care beneficiază de aceste reduceri. 666... RRREEELLLAAAŢŢŢIIIIIILLLEEE EEECCCOOONNNOOOMMMIIICCCEEE RRROOOMMMÂÂÂNNNOOO---IIIOOORRRDDDAAANNNIIIEEENNNEEE 6.1 EVOLUŢIA SCHIMBURILOR COMERCIALE ALE ROMÂNIEI CU IORDANIA, ÎN PERIOADA 2008-2015

(AUGUST) (milioane USD)

Volumul schimburilor comerciale

SCHIMBURI

COMERCIALE 2008 2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016 (august)

TOTAL 50,03 66,49 82,63 176.78 136.77 249.53 335.75 277.99 236.57

EXPORT 44,48 63,02 77,73 171.15 133.17 245.88 328.34 276.84 231.37

IMPORT 5,55 3,47 4,90 5.63 3.60 3.62 7.41 1.15 5.2

SOLD +38,93 +59,55 +72,83 +162.52 +129.57 +242.26 +320.93 +275.69 +226.17

Structura exporturilor (în milioane dolari)

GRUPE DE PRODUSE 2010 2011 2012 2013 2014 2015 (10) 2016 (8) PRODUSE ALE REGNULUI VEGETAL (Cereale) 6.87 52 34.12 126.22 206.05 149.85 137.90

LEMN ŞI PRODUSE DIN LEMN 11.87 19.08 29.7 30.6 31.30 19.86 11.03

ANIMALE VII 11.15 17.68 49.44 51.67 62.87 72.43 67.54

MAŞINI, APARATE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE 1.70 18.51 1.84 8.86 1.48 1.29 1.38

CARNE (Vită, miel şi paăare) 7.81 7.01 0.29 3.35 3.02 17.46 5.32

PRODUSE METALURGICE 5.37 6.85 3.17 2.44 2.15 0.48 0.07

MATERIALE TEXTILE ŞI ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE

2.48 4.18 1.85

2.61 5.99 2.63 0.84

ÎNCĂLŢĂMINTE 1.50 4.11 1.27 0.402 0.32 0,06 0.04

VEHICULE, AERONAVE, ECHIPAMENTE DE TRANSPORT 0.832 3.23 6.52 9.06 8.83 8.74 3.49

PRODUSE CHIMICE 0.681 1.28 1.39 2.06 1.47 1.05 0.88

Structura importurilor (în milioane dolari)

PRINCIPALELE PRODUSE IMPORTATE

DIN IORDANIA 2010 2011 2012 2013 2014 2015

2016

(AUGUST)

LEGUME ŞI FRUCTE PROASPETE

3.81 4.67 2.77 2.83 1.4 0.76 0.62

PRODUSE CHIMICE (FARMACEUTICE ŞI COSMETICE)

0.72 0.33 0.39 0.435 5.62 0.25 4.2

Caracteristica pietei iordaniene este participarea companiilor românesti la realizarea, în cooperare, de obiective economice complexe – linii electrice de înaltă tensiune, modernizări la rafinaria Zarqa. Condiţiile de acces pe piaţă pentru produsele şi serviciile româneşti s-au înăsprit, concurenţa este puternică datorită mărfurilor provenite din China, India, Coreea de Sud, Egipt, Turcia, EU, Ucraina. Iordania exportă in Romania, în principal,îngrăşăminte, fructe şi legume proaspete şi medicamente şi dispune de capacităti de producţie şi comercializare produse farmaceutice în ţara noastră, în baza unor investiţii de circa 12 milioane USD. Cooperarea industrială româno-iordaniană este domeniul în care s-au obţinut rezultate importante în anii `80 -`90 prin realizarea de către companiile româneşti a unor proiecte de modernizare a Rafinariei Zarqa, parcuri de rezervoare pentru petrol în Portul Aqaba, modernizări la fabrici de ciment, drumuri şi amenajări turistice. Un sector de succes al cooperării româno-iordaniene îl constituie transportul şi distribuţia energiei electrice, inclusiv realizarea de staţii şi posturi de transformare. Proiectele pentru transportul energiei electrice răspund posibilităţilor firmelor româneşti, în măsura în care livrările de furnituri din ţară creează avantaje competitive. Companiile româneşti Romelectro, IMSAT şi Electromontaj, care au birouri proprii de reprezentare în Iordania (la Amman), sunt binecunoscute şi apreciate pe piaţa iordaniană, participând în ultimii 20 de ani la realizarea a circa 1400 Km linii electrice aeriene de înaltă tensiune pentru transportul energiei electrice. 6.2 Participarea firmelor româneşti la programul de reconstrucţie a Irakului Se conturează formule de parteneriat cu firmele iordaniene iar pe măsură ce situatia şi securitatea din Irak se vor îmbunătăţi, vor fi create condiţii pentru companiile şi specialiştii români să participle, direct, la realizarea proiectelor de reconstrucţie. Formulele de parteneriat identificabile într-un astfel de cadru ar urma să beneficieze de “culoarul iordanian” care deservesc Irakul, “culoar” constituit din Portul Aqaba, Zona Economică Specială Aqaba şi Zonele Libere Zarqa şi Karama, prin care se estimează că se deruleaza 50- 60 % din totalul importurilor irakiene pe termen scurt şi mediu.

777... CCCLLLIIIMMMAAATTTUUULLL DDDEEE AAAFFFAAACCCEEERRRIII 7.1 CADRU GENERAL Iordania dispune de un climat de afaceri competitiv, modern şi conectat la fluxurile economice, comerciale, investiţionale şi financiare regionale şi internaţionale. Atât firmele locale cât şi cele străine dispun de tot ceea ce este necesar pentru a iniţia şi dezvolta afaceri, respectiv o bună infrastructură de comunicaţii-reţele de telefonie mobilă, internet rapid, servicii de calitate oferite de sistemul cameral, sistem one-stop-shop implementat de Ministerul Industriei Comerţului şi Aprovizionării şi un sistem bancar competitiv şi dezvoltat.

7.2 SISTEMUL CAMERELOR DE COMERŢ ŞI ASOCIAŢII ALE EXPORTATORILOR

Camera de Comerţ a Iordaniei (Jordan Chamber of Commerce) www.jocc.org.jo Este o organizaţie fără scop lucrativ a sectorului particular, care reprezintă interesele membrilor săi în domeniile economic, comercial şi al serviciilor. Reuneşte toate cele 15 camere de comerţ existente în Iordania. CCI furnizează servicii întregii comunităţi a comercianţilor şi oamenilor de afaceri iordanieni.

Camera de Industrie a Iordaniei (Jordan Chamber of industry) www.jci.org.jo A fost înfiinţată prin Legea Camerelor de Industrie nr. 43 din 2003, fiind o instituţie autonomă din punct de vedere financiar şi administrativ.Coordonează şi reprezintă interesele comunităţii industriaşilor iordanieni în ţară şi în străinătate. Este entitatea naţională care reuneşte cele trei camere de industrie din Iordania (Amman, Zarqa şi Irbid). Alte asociaţii specializate: Jordan Europe Business Association (JEBA)– www.jeba.org.jo Jordanian Businessmen Association – www.jba.com.jo

Între aceste organizaţii şi cele similare din Romînia, au fost semnate documente de cooperare:

Memorandum de cooperare între Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti şi Camera de Comerţ a Iordaniei, privind stimularea iniţiativei particulare în diversificarea schimburilor comerciale şi în realizarea unor proiecte industriale în cele două ţări, precum şi pentru imbunătătirea schimbului de informaţii şi oportunităţi de afaceri (2004)

Memorandum de înţelegere privind colaborarea bilaterală între Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Corporaţia Iordaniană pentru Dezvoltarea Exporturilor şi a Centrelor Comerciale, pentru îmbunătăţirea comunicării şi a schimbului de informaţii în sprijinul oamenilor de afaceri din cele două ţări (2004)

MOU de cooperare intre Camera de Comert si Industrie a Romaniei si Fedferatia Oamenilor de Afaceri Arabi (2005)

Acord de Cooperare între ANEIR şi Jordan Europe Business Association ( JEBA ) şi Jordanian Exporters Association (2006)

Acord de Cooperare între Camera de Comerţ şi Industrie Bucureşti şi Camera de Comerţ Amman (2009)

MoU între camera de Comerţ şi Industrie Prahova şi Camera de Comerţ Zarqa (2014) Mou între Uniunea Camerelor de Comerţ Bilaterale din România şi Jordan Businessmen Association Acord de Cooperare între Uniunea Camerelor de Comerţ Bilaterale din România şi Iraqi Business Council in TheHashemiteKingdom of Jordan (2015)

MoU între Asociaţia Română pentru Industrie Electronică şi Software (ARIES) şi Information and Communications Technology Association of Jordan (Int@j) (2015)

Deschiderea unei afaceri în Iordania: Înregistrarea firmelor se face la Comisia iordaniană pentru Investiţii Pentru înregistrarea companiilor străine, formalitaţile au fost simplificate prin introducerea sistemului Biroului Unic. Companiile trebuie, de asemenea, să se înregistreze la Camera de Comerţ sau Industrie, Departamentul de Taxe şi Oficiul de Asigurări Sociale. În plus, companiile trebuie să obţină o licenţă anuală de funcţionare, eliberată de consiliul local din localitatea de domiciliu. Pentru

proiecte industriale este necesară obţinerea unui certificat de înregistrare industrială de la MICA, după completarea şi depunerea unui dosar la Departamentul Dezvoltării Industriale din cadrul MICA . Oficial Biroul unic ar trebui să poată realiza toate demersurile pentru înregistrarea unei firme străine dar, în practică se pare că sunt încă probleme cu obţinerea tuturor documentelor necesare funcţionării doar de la ghişeul menţionat.

888... IIINNNFFFOOORRRMMMAAATTTIIIIII PPPRRRAAACCCTTTIIICCCEEE PPPEEENNNRRRUUU CCCAAALLLAAATTTOOORRRIIIIIILLLEEE IIINNN IIIOOORRRDDDAAANNNIIIAAA Începând cu anul 2009, cetăţenii români care călătoresc în Iordania pot obţine viza de intrare şi sedere temporară pe Aeroportul Internaţional „Queen Alia” Amman, sau la unul din punctele terestre de frontieră, contra unei taxe de 40 dinari iordanieni (cca 56.5 USD) şi fără a prezenta o invitaţie în acest scop. Ambasada Romaniei la Amman Adresa: 35, Madina Munawara Str. P.O. Box 2869 Amman 11181, Jordan Tel: 00962 6 581.34.23; Fax: 00962 6 581.25.21 Biroul de Promovare Comercial Economica Tel: +962-6-5813423/581.29.31; Fax: +962-6-5812521 E-Mail: amman.economic@mae.ro Reprezentanta TAROM – Amman Adresa: Shmeisani, 101, Abdulhamid Sharaf Str. P O Box 19185 Amman , Jordam Tel: 00-62 6 5620760 ext.160 Mobil 00962 79 9033677

Ambasada Iordaniei in Romania 020461, No. 1 Dumbrava Rosie Street Sector 2, Bucharest Romania Tel: 0040-021-210-80-80/210-47-05 Fax: 0040-021-210-03-20 E-mail: embassy@jordanembassy.ro    

999... AAADDDRRREEESSSEEE UUUTTTIIILLLEEE SSSIII DDDIIIVVVEEERRRSSSEEE

INSTITUTII SI ORGANIZATII DE COMERT

American Chamber of Commerce In Jordan - www.amcham.jo Amman Chamber of Commerce - www.ammanchamber.org

Amman Chamber of Industry - www.aci.org.jo Amman World Trade Center - www.awtc.com

Association of Banks in Jordan - www.abj.org.jo Dead Sea Products Manufacturers Association - www.deadseajordan.com

Information Technology Association of Jordan INTAJ - www.intaj.net International Advertising Association - Jordan Chapter - www.iaajordan.org

International Chamber of Commerce - Jordan - http://www.iccwbo.org/home/national_committees/middle_east/jordan.asp

Irbid Chamber of Industry - www.ici.com.jo Jordan Association of Pharmaceutical Manufacturers - www.japm.com

Jordan Computer Society - www.jcs.org.jo Jordan Construction Contractors Association - www.jcca.org.jo

Jordan Engineers Association - www.jea.org.jo Jordan Europe Business Association (JEBA) - www.jeba.org.jo

Jordan Exporters Association - www.jordanexporters.org Jordan Exporters & Producers Association for Fruits & Vegetables - www.jepafv.org

Jordan Furniture Exporters & Manufacturers Association - www.jfema.com Jordan Garments, Accessories & Textiles Exporters' Association - www.jgate.org.jo

Jordan Hotel Association - www.johotels.com Jordan Inbound Tour Operators Association - www.jitoa.org

Jordan Insurance Federation - www.joif.org Jordan Intellectual Property Association - www.jipa.jo

Jordan Olive Products Exporters Association - www.jopea.org Jordan Pharmaceutical Association - www.jpa.org.jo

Jordan Press Association - www.jpa.jo Jordan Society of Tourism and Travel Agents - www.jsta.org.jo

Jordan Stone and Tile Exporters Association - www.jostone.com Jordan Tour Guides Association - www.tourguides.com.jo

Jordanian Society of Cosmetic Sciences - www.cosmarabia.org Jordanian Veterinary Association - www.jordan-vet.org

Near East-North Africa Regional Agricultural Credit Association - www.nenaraca.org Shipping Agents Association - www.shipping.com.jo Young Entrepreneurs Association - www.yea.com.jo

Zarqa Chamber of Commerce - www.zci.org.jo Eduard Gabriel Matei Ministru Consilier Economic Biroul de Promovare Comercial-Economică Amman Regatul Haşemit al Iordaniei Actualizat: Noiembrie 2016