ÎNCĂLCAREA SPIRITULUI LEGII
of 9
/9
Embed Size (px)
Transcript of ÎNCĂLCAREA SPIRITULUI LEGII
Studiul 5 - Incalcarea spiritului legiiSracii sunt asuprii (v.
1-5)
Spiritul legii (v. 6-7)
Admonestarea pctoilor (v. 8-10)
Exemplul lui Neemia (v. 14-19)
Pe msur ce zidurile Ierusalimului erau reconstruite, Neemia a avut de înfruntat o provocare trist. Unii oameni din popor îi asupreau fraii i surorile. Neemia capitolul 5 relateaz povestea acestei dileme i cum Neemia a rezolvat-o.
„Din partea oamenilor din popor i din partea nevestelor lor s-au ridicat mari plângeri împotriva frailor lor iudei.” (Neemia 5:1)
Asuprirea celor sraci a derivat din trei aspecte diferite:
Unii oameni au împrumutat grâne de semnat.
Unii oameni au cumprat cereale în rate.
Unii oameni au luat un împrumut pentru a pltii taxa regelui.
În toate aceste cazuri, oamenii nu au putut s-i achite datoriile din cauza unui secerat srac. În schimb, au trebuit s-i dea copii ca slujitori.
Creditorii i-au silit s-i achite datoriile chiar i când tiau c nu au cu ce s le plteasc.
Noi trebuie s ne dm toate silinele s-i ajutm pe nevoiai, neinând cont de modul în care au devenit sraci.
„M-am suprat foarte tare când le-am auzit plângerile i cuvintele acestea.” (Neemia 5:6)
Dumnezeu i-a îngduit lui Israel s pstreze unele obiceiuri ce astzi sunt considerate nedrepte, precum sclavia (Matei 19:8). Cu toate acestea, El a dat legi care s previn abuzurile.
Robii evrei puteau sluji doar pentru ase ani, sau pân în anul Jubileului, depinzând de caz (Exodul 21:2: Leviticul 25:39-40).
Astfel, creditorii din timpul lui Neemia îi exercitau dreptul, îns ddeau uitrii spiritul legii (prevenirea sclaviei).
Neemia a studiat cazul în profunzime pentru a putea gsi un temei legal prin care s-i dojeneasc. El i-a acuzat de cmtrie (vezi Exodul 22:25; Leviticul 25:36; Deuteronomul 23:19).
„Apoi am zis: Ce facei voi nu este bine. N-ar trebui s umblai în frica Dumnezeului nostru, ca s nu fii de ocara neamurilor vrjmae nou?”
(Neemia 5:9)
Prima abordare a lui Neemia consta în admonestarea mai marilor i a dregtorilor în privat (v.7). Apoi, a convocat o adunare public.
Creditorii au fost judecai în public. Era comportamentul lor moral acceptabil?
Unii dintre ei i-au rscumprat fraii din robia pgânilor. Cum deci puteau ei acum s-i robeasc fraii i surorile?
Nu ar fi acest aspect un prilej de batjocur pentru vrjmai?
Creditorilor le-a fost ruine i nu au rspuns nimic. Nu se putea apra cu nimic.
„Ei au rspuns: Le vom da înapoi i nu le vom cere nimic, vom face cum ai zis. Atunci am chemat pe preoi, înaintea crora i-am pus s jure c îi vor ine cuvântul.” (Neemia 5:12)
Neemia a propus un pact: • S remit datoriile. • S înapoieze posesiunile luate. • S restituie dobânda încasat.
Creditorii au acceptat. Cu toate acestea, Neemia a considerat c un acord temeinic era necesar, astfel c a chemat preoii pentru a confirma prin jurmânt.
În acest fel, creditorii aveau obligaia legal de a respecta pactul. Înclcarea unui jurmânt însemna înclcarea legii (Leviticul 19:12).
Biblia ne sftuiete s fim cu bgare de seam când facem o promisiune (Eclesiastul 5:5).
„Din ziua când m-a pus împratul dregtor peste ei în ara lui Iuda, de la al douzecilea an pân la al treizeci i doilea an al împratului Artaxerxe, timp de doisprezece ani, nici eu, nici fraii mei n-am trit din veniturile cuvenite dregtorului.” (Neemia 5:14)
Pe când Neemia scria despre acest incident, relata cum comportamentul su era aa de diferit de cel al frailor lui zgârcii.
Neemia nu i-a încasat partea lui din taxe în timpul primului su mandat de guvernator (12 ani), contrar comportamentului guvernatorilor precedeni.
Principala prioritate a lui Neemia a fost Dumnezeu i planul Su chiar i în detrimentul propriului interes.
El a asigurat necesarul material restaurrii prii sale de zid.
El s-a îngrijit de cheltuielile curii (150 de persoane).
Toi am fost datori dreptii divine, dar n-am avut cu ce s pltim datoria. Atunci Fiul lui Dumnezeu, cruia l s-a fcut mil de noi, a pltit preul pentru rscumprarea noastr. El S-a fcut srac pentru ca, prin srcia Lui, noi s ne îmbogim. Prin faptele de drnicie fa de sracii Si, putem dovedi sinceritatea recunotinei noastre pentru mila revrsat peste noi. “Cât avem prilej, s facem bine la toi”, îndeamn apostolul Pavel “i mai ales frailor în credin”. (Galateni 6, 10.)
E.G.W. (Profei i Regi, pag. 652)
Slide Number 1
Slide Number 2
Slide Number 3
Slide Number 4
Slide Number 5
Slide Number 6
Slide Number 7
Slide Number 8
Slide Number 9
Spiritul legii (v. 6-7)
Admonestarea pctoilor (v. 8-10)
Exemplul lui Neemia (v. 14-19)
Pe msur ce zidurile Ierusalimului erau reconstruite, Neemia a avut de înfruntat o provocare trist. Unii oameni din popor îi asupreau fraii i surorile. Neemia capitolul 5 relateaz povestea acestei dileme i cum Neemia a rezolvat-o.
„Din partea oamenilor din popor i din partea nevestelor lor s-au ridicat mari plângeri împotriva frailor lor iudei.” (Neemia 5:1)
Asuprirea celor sraci a derivat din trei aspecte diferite:
Unii oameni au împrumutat grâne de semnat.
Unii oameni au cumprat cereale în rate.
Unii oameni au luat un împrumut pentru a pltii taxa regelui.
În toate aceste cazuri, oamenii nu au putut s-i achite datoriile din cauza unui secerat srac. În schimb, au trebuit s-i dea copii ca slujitori.
Creditorii i-au silit s-i achite datoriile chiar i când tiau c nu au cu ce s le plteasc.
Noi trebuie s ne dm toate silinele s-i ajutm pe nevoiai, neinând cont de modul în care au devenit sraci.
„M-am suprat foarte tare când le-am auzit plângerile i cuvintele acestea.” (Neemia 5:6)
Dumnezeu i-a îngduit lui Israel s pstreze unele obiceiuri ce astzi sunt considerate nedrepte, precum sclavia (Matei 19:8). Cu toate acestea, El a dat legi care s previn abuzurile.
Robii evrei puteau sluji doar pentru ase ani, sau pân în anul Jubileului, depinzând de caz (Exodul 21:2: Leviticul 25:39-40).
Astfel, creditorii din timpul lui Neemia îi exercitau dreptul, îns ddeau uitrii spiritul legii (prevenirea sclaviei).
Neemia a studiat cazul în profunzime pentru a putea gsi un temei legal prin care s-i dojeneasc. El i-a acuzat de cmtrie (vezi Exodul 22:25; Leviticul 25:36; Deuteronomul 23:19).
„Apoi am zis: Ce facei voi nu este bine. N-ar trebui s umblai în frica Dumnezeului nostru, ca s nu fii de ocara neamurilor vrjmae nou?”
(Neemia 5:9)
Prima abordare a lui Neemia consta în admonestarea mai marilor i a dregtorilor în privat (v.7). Apoi, a convocat o adunare public.
Creditorii au fost judecai în public. Era comportamentul lor moral acceptabil?
Unii dintre ei i-au rscumprat fraii din robia pgânilor. Cum deci puteau ei acum s-i robeasc fraii i surorile?
Nu ar fi acest aspect un prilej de batjocur pentru vrjmai?
Creditorilor le-a fost ruine i nu au rspuns nimic. Nu se putea apra cu nimic.
„Ei au rspuns: Le vom da înapoi i nu le vom cere nimic, vom face cum ai zis. Atunci am chemat pe preoi, înaintea crora i-am pus s jure c îi vor ine cuvântul.” (Neemia 5:12)
Neemia a propus un pact: • S remit datoriile. • S înapoieze posesiunile luate. • S restituie dobânda încasat.
Creditorii au acceptat. Cu toate acestea, Neemia a considerat c un acord temeinic era necesar, astfel c a chemat preoii pentru a confirma prin jurmânt.
În acest fel, creditorii aveau obligaia legal de a respecta pactul. Înclcarea unui jurmânt însemna înclcarea legii (Leviticul 19:12).
Biblia ne sftuiete s fim cu bgare de seam când facem o promisiune (Eclesiastul 5:5).
„Din ziua când m-a pus împratul dregtor peste ei în ara lui Iuda, de la al douzecilea an pân la al treizeci i doilea an al împratului Artaxerxe, timp de doisprezece ani, nici eu, nici fraii mei n-am trit din veniturile cuvenite dregtorului.” (Neemia 5:14)
Pe când Neemia scria despre acest incident, relata cum comportamentul su era aa de diferit de cel al frailor lui zgârcii.
Neemia nu i-a încasat partea lui din taxe în timpul primului su mandat de guvernator (12 ani), contrar comportamentului guvernatorilor precedeni.
Principala prioritate a lui Neemia a fost Dumnezeu i planul Su chiar i în detrimentul propriului interes.
El a asigurat necesarul material restaurrii prii sale de zid.
El s-a îngrijit de cheltuielile curii (150 de persoane).
Toi am fost datori dreptii divine, dar n-am avut cu ce s pltim datoria. Atunci Fiul lui Dumnezeu, cruia l s-a fcut mil de noi, a pltit preul pentru rscumprarea noastr. El S-a fcut srac pentru ca, prin srcia Lui, noi s ne îmbogim. Prin faptele de drnicie fa de sracii Si, putem dovedi sinceritatea recunotinei noastre pentru mila revrsat peste noi. “Cât avem prilej, s facem bine la toi”, îndeamn apostolul Pavel “i mai ales frailor în credin”. (Galateni 6, 10.)
E.G.W. (Profei i Regi, pag. 652)
Slide Number 1
Slide Number 2
Slide Number 3
Slide Number 4
Slide Number 5
Slide Number 6
Slide Number 7
Slide Number 8
Slide Number 9
