Copert6: tonul Ardeleonu'Paici

Tehnoredoct ct,:e': Rodico Boocd

@ 2ol5 Edituro Poideio

Piolo Unirii nr. 1, sector 3

Bucuregti, Romdnio

tel.: O21.316.82.1O

e-moil: office@Poideio.ro

www.Poideio.ro

www.codouriolese.ro

hezentqre deDrqgot Popescu

Hegel

Wiritului

Referent gllnfific:qcqd. Alexqndru Surdu

palfrsla

Ludwig Siep, Der Weg des Phiinomenologiedes Geistes, Suhrhomp, Frqnhfurt qm

Moin,2OOO

t48 149

Cuprins

Prefofo .............. fl

lntroducereq ............................................... 19

l. Certitudineo sensibild, odic6Aceostq gi Pdrereo ,.....2)

ll. Percepfio, odicd Lucrul 9i lluzio ....28

lll. For!6;i intelect, fenomen;i

lumeo ruprosensibild ........................ 33

lV. Adevdrul certitudinii de sine..........45

V. Certitudine ;i odevdr ol roliunii....58

Vl. Religiq. ......98

VIl. Religio. ....136

Vlll.Cunoogtereo obsolutd ................... 145

[n loc de incheiere.... .........146

Bibliogrofie ..........................147

A. Con;tiinfo

l. Certitudineq sensibil6,odic6 Aceosto g P6rereo

Ne gdsim in punctulde plecore oldez-uoltdrii core ne vo conduce in cele dinurmd lo cunoogtereo qbsolutd. Lq qcest

nivel originor, cunoo;tereq este denumit6de Hegel a nemijlocitului,deoarece in eqnu intervine nimic de nqturq gdndirii. inoceostd ipostozd nu se concepe. Totugi, incbsenlo gdndului, orice discurs se blocheo-z6; expunereo este constrdnsd s6 inoin-teze pe doud plonuri, ceeo ce este desem-not prin doud expresii corocteristicez ,,furuns" 1i ,,filr es". Docd conptiinlo insd;i estedoor receptivd, docd nu o ojuns lq sdn-duri ;i nu poote do reomo nici de eo insdgi,

nici de obiectul ei, pentru o o descrie votrebui cq noisd ne instqldm in pozilio corepermite o descriere. fi noi descoperim cdoici congtiinlo este Eu pur. De fopt, Eule*e mqi mult o structurd formold (osuprocdreiq Hegel nu insistd, deoqrece erocunoscutd din filosofiq lui Fichte), in timpce congtiinlo este formd ;i conlinut intre-fesute. A;odor, con;tiinlo ;i Eul nu suntidentice in generol, ci numoi coincid inmomentul certitudinii sensibile in sensul

cd,lipsitd de structuri, cu un conlinut bogqt

dor neorgonizot (olcdtuit exclusiv din sen-

zo!ii), con;tiinfo este obstroctd' Este dificil'

cq s6 zicem o;o, sd intrdm in pieleo unei

osemeneo congtiin!e:

,con$iinlo este Eu, nimic moi mulL un pur

Acesto; individul singulqr cunoo;te purul

Acestq, adicd singularul (FS 6a; PhA6E.)'

Nu poote fivorboincd despre o certitu-

dine in qdevdrotul sens ql cuvdntului'

oceoslo presupundnd o octivitqte preolo-

bil6, qbsentd lq ocest nivel. Certitudineo

con;tiinfei o descoperim insd noi, tn modo-

litoteo specificd prin core eq se roporteoz6

lo obiectul cunoogterii ei. O modolitqte

instobild,in cqre Eul;i lucrulse suslin reci-

proc. Din punctul de vedere ol con;tiinlei

(fur es), lucrurile stou moi simplu: obiectul

este stqbil, Eul o simpli cunoafiere o

obiectului. Pentru con;tiinld obiectul este

esenliol, cunoo;tereo nu. Obiectul certitu-

dinii sensibile este Acesto, simplo prezenld

oiciliocum.Aici incepe diolectica certitudinii sensi-

bile, seriq modificdrilor, o peripeliilor core

vor duce Io depdgireo ei. Diolectico ocestei

certitudini e o diolecticd o lui Aici ;i Acum'

lor rezultotul ei, o tpunem de pe ocum'

esle universolul.ln primd inston!6, Aici ;i

Acum sunt opuse universolului: ,,Acum

rl;te noapte"vizeqzd nu noopteo, ci aceastd

noopte, volobilitqteo enunlului fiind strict

limitotd lq eo. Limbojul forleozd ins6

oporilio uniuersolului: degi nu ni'l repre-

zentdm (c6ci uizdm o onume noopte), ilexprimdm (spundnd cd este).rCo fiind unlrniversol noi f exprimdm sensibilul', (FS

65; PhA 65). Noopteo s-q trqnsformqtintre timp in qmioz6, qdevdrul enunluluis< intunecqt, deoqrece acum esteqmiq-26, nu moi este noopte. Dupd cum se vede,noopteo nu mqi este, s-o tronsformqt inottcevo; ocuminsdeste indiferent fo!6 denoopte sou zi. Tocmoi pentru cd este indi-ferent fqtd de ele este un uniuersol,litoc-moi universolul este exprimot de limboj.Cdnd spun ocumeuvizez un ocum qnume,ior limbojul, fiinlo in genere, foptul c6cevo este. Limbojul ne controzice deci ;ine obligd sd rdsturndm roportul originordintre cunoo;tere gi obiect: certitudineo ein cunoofiere;i nu in obiect. Certitudineoiese din domeniul obiectului ;i intrd peterenul Eului. Obiectul este ol meu,cdci ecunoscut de mine. Acumexprimd pdrereomeo despre obiect. Diolecticq lui ocumeste insolitd de ceo o lui qici, impreundcu cqre rdsturnoreo este justificotd. Fiindonologd, renunldm lo prezentoreo ei.

Agodor, perspectivo s-q schimbqt. Eul,cu vedereo, ouzul ;icu celelolte ore priori-tqte. Acum gi oici rdmdn in continuore:ocum e zi fiindcd eu vdd cd e zi. Un olteu, pe un qlt meridion, vo vedeo ins6 c6e noopte. Problemo persistd, certitudineoeste iqr ruinqtd. Eulinsd se qfirmd si el couniversql:

,cdnd spun Eu, acest Eu singular, spun ingenere tofi Eu" (FS 67; PhG 66).

Prin urmqre,,ti obiectul ;i Eul sunt uni-

versole" (lbidem; PhG ot). Aceostd desco-

perire qnuleozd qtotputernicio lui Aici ;i

Acum. Obiectul;i Eulnu moisunt opuse'

Docd eu intuiesc c6 qcum este zi, pentru

mine esLe zi ;i obiectul nu md controzice;

nu mqi sunt nevoit sd foc comporolii pen-

tru o vedeo docd constotdrile fdcute

corespund $ sd constot odeseo cd nu cores-

pund. Simplo qrdtore o luiocum este sufi-

cientd, ii recunooltem infdfi;oreo protei-

cd, de q nu moifiintimp ce este' Ardtoreo

(indicoreo) luiAcum nu este un fopt sim-

plu, ci ore trei momente:1' eu il indic pe

Acum,ocesto fiind ofirmqt co odevdrul'

dor deio el q fost (c6ci nu te pofi scdldo

de doud ori in oPo oceluio;i rdu' cum

spuneo bdtrdnul Herodit, zir Obscurul' dqr

core nu este chior qto greu de lnfeles)'

ostfel cd 2. odev6ruldevine cevo ce ofost'

un odevdr core in ocest moment este

suprimot, de;i uolobil c&ndvo (este cunos-

cutd foimooso suprimore hegeliond ' Auf'

heben,disporilie 9i pdstrore iot-o funclio-

n6nd intdio oord oici) el 3' nu este; ol

doileo odevdr, fiind Io rdndul luisuprimot'

neintoorcem lo primul: Acum esfe' Gne-

uo nepreuenit or puteo s6 intrebe lo ce

bun qceostd mi;core pentru o descrie un

fopt ot&t de simplu (;i util) co indicoreo

o cevo? tnsd prin qceostd intrebqre el or

rdmdne in copcono certitudinii sensibile'

core nu descoper6 niciodqtd cd qctul de

o indico, oricdt de simplu 9i originor or p6-

reo, nu este decdt un rezultot, nu un

odeudr obsolut, cd prin indicore nu sto-trilim existenlo unor obiecte exteriooreirfividuole, pentru simplulfopt cd nu lepr.tem exprimo, ci numoi o unui Aici ;i ornuiAcum in ve;nicd schimbore.