8/13/2019 Natura Semnului Lingvistic

http://slidepdf.com/reader/full/natura-semnului-lingvistic 1/3

Capitolui I

Natura semnului lingvistic

$ 1-. Semn, semnificat, semnificant* t1281

Pentru unii oameni limba, redusl la principiul slu esenlial, este o nome[clatur[,

adicl o listtr de termeni ce corespund cu tot atitea lucruri'. De exemplu: [129]

Aceastl concep[ie este criticabili in

multe privinle. Ea presupune nigte ideigata fdbute, pieexistents cwinlelor(asupra acestui punct, vezi mai jos, p.

LJf);"anu

ne spune dac[ numele este

de natur[ sonorl sau psihicS, clciarborpoate fi considerat sub un aspect

sau altul; in sfirgit, ea ne lasX sil

presupunem cE legltura care une$te un

uume cu un lucru este o operatie foarte

simpl[, ceea ce e depatte cle a fi. ade-

verat. Totu-$i, aceastS vedere simplistlpoate s[ ne apropie de adevir, arl-tindu-ne cI unitatea lingvisticf, este un

ARBOR

etc,

EQUOS

etc.

lucru dublu, ficut prin apropierea a doi termeru.

La pagina"38 am v[zut, in leglturl cu circuinrl vorbirii, cS termenii implicati in

semnul lingvistic sint amindoi psihici qi c[ ei sint uni{i in mintea noasre printr-o

leg[turd de asociere. Si insistdm asupra acestui punct.

Semnul liugvistic nu une$te un lucru gi un nume, ci un concept gi o imagine--- #-.-^r

acusilcll'. Aceasta din urmi nu este sunetul material, Iucru pur fizic, ci amprenta IiJUJ-p-sfrEE"E-lcestui sunet, reprezentarea pe care ue-o d[ mlrturia simgurilor noastre ; [i31]

ea este senzoriali, gi o numim ,,materiald" numai in acest seffi 9i in opozilie cu

celSlalt termen al asocierii, conceptul, in general mai abstract.

1. Acest termen de imagine acusticl va pirea, poat€, prea inBust Pentru c5, pe linga

reprezqntarea sunetelor unui cuvint, mai existd 5i aceea a articulirii sale, imaginea

musculari a actului fonator. Dar pentru F. de Sdussure limba este, in esen(a ei, un

depozit, un lucru primit din afar[ (vezi p. 39). Imaginea acusticd este, prin excelen{i,

reprezentarea naturall a cuvintului ca fapt de limbi virtual, in afartr de orice realizarc

prin vorbire. Aspectul motor poate fi deci subinleles,sau, in orice caz, nu poate sh

ocupe decit un loc inferior in raport cu imaginea acustici (n.ed.).

8/13/2019 Natura Semnului Lingvistic

http://slidepdf.com/reader/full/natura-semnului-lingvistic 2/3

I=lPfl14",I

86 PzuNCIPT GE;{ERALE

caracterul psihic al imaginilor noasiri) acustice apare clar r.ind observdurpropriul nostru limbaj. FIr[ sr migcr.m bu:ere gi rimba. putem .e"e

vorti* ,ouiingine sau sd recitdm in minte o poezie. c'uvintele limbii fiind pentru noi imagiaiacustice' trebui.e s5 evitf,m sx-_vorbim

desp:e ,,fonemere,, din care siat compuse.Acest termen, impricind o idee de acfiiure vocal,, nu se .poate pokivi decitcuvintului vorbit, rearizdrii imaginii inteii.r:rre in discurs. v"ruiro ,,.1pre sunetetegisilabele unui cuvint, evitr:m iceastr neirieregere, cu condilia sli ne amintim r:8.este vorba despre imaginea acusticd.

semnul lingvistic este o entitate psihicr. .,d doud fe1e, care poatl: Fr reprezentaii,prin figura:

At.r ste doud elemente sint :,rtrins legate ;;i

f se im r ific6 unul pe celllalt. .lrndciut]im fie

I se{su ,;uvintuiui latinesc arbor, fte cuvinnrl

I p.,: :.;:re Iatinul clesemneazd couceprul de

* ,,arboii ", este eviclent cd nunrai apropierile

NATURA SEMNULUI LINGVISTIC

S 2. Primut principiu: arbitrarwl semnului*

Legdtura ce une$te semnificantul de semnificat este arbitrird sau, pentru ciinielegem prin semn intregul ce rezulti din asocierea unui semnificant cu un

semnil-rcat, putem spune, ull simptu, cd semnul lingvistic este arbitrar". , . [136]

Astfel, ideea de ,,soeur" nu este legati prin nici un raport intgrior cu suitla de

sunete s-o-r care ii serve$te drept semnificant; ar pulea fi reprezentat prin oricare

altul: ca dovacld diferentele dintre limbi 9i ins5;i existenla unor limbi diferite:

semniicatul ,,boeuf" are drept semnificant b-d-f de o parte a frontierei $i o-k-s

(Ochst de ceiialtl parte.. [137]

Principiui arbitiarului semnului nu este contestat de nimeni; dar adeseori este

mai Urior s[ descoperi un adevdr decit se ar51i locul care ii revine. Principiul enunlat

mai strs domin[ intreaga lingvisticf, a ]imbii; consecinlele sale sint nenumirate-

Este adevlrat cf, ele apar toate de la bun inceput la fel de limpede; le descoperim

duptr multe ocoliquri, 5i, o dat[ cu ele, descoperim importaqla primordiall a

principiului.. [ 13 8

i Sli facem, in trecere, o observafie : cind semiologia va fi organizatS, ea va

FH'I/'{tse3f:iariri sd-si punl intrebarea dacl modalitffile de exprimare care se bazeazia pe

| ,"*rr: in intregime naturale - precum pantomima - ii revin de drept-. Presupunind [139]cI lr: inglobeazd, principalul sf,u obiect va fi ansamblul sistemelor intemeiate pe

arbii:rarul semnului. intr-adevdr, orice mijloc de exprimare acceptat de o societate

se bil;leazd, in principiu, pe un obicei colectiv sau, ceea ce inseamntr acelagi lucrU,

pe c) convenlie. Semnele de politefe, de exemplu, dotate adeseori cu o anumiti

ixplesivitate naturall (sI ne giudim Ia chinezul care ?5i salutl implratul

prosternindu-se de nou[ ori pini la pdmint), sint 9i ele fixate de o reguli; aceastl

ieguld ii obligi pe oameni s[ le foloseasca, 9i nu valoarea lor intrinsecE. Putem

deii spune cd semneie iu intregime arbitrare rcalizeazdmai bine decit altele idealul

pror;e,deului semiologic ; este cauza pentru care limba, cel mai complex 9i cel mai

rf,sp,is6i1 sistem de exprimare, este gi cel mai caracteristic dintre toate; in acest

senrt, liogvistica poate deveni modelul general al orictrrei semiologii, cu toate ce

limlxt nu este decit un sistem particular.

N'e-amservit

de cuvintul simbol pentru a desemna semnul lingvistic, sau mai

exa(11 ceea ce numim semnificant. Acest termen prezintd insi neajunsuri, tocmai

din pricina primului principiu. Simbolul are caracteristica de a nu fi niciodat[ cu

t<jtul arbitrai ; el nu e vid; intre semnificant gi semnificat existl un rudiment de

legiiturd naturalS. Simboluljustiliei, balanla, n-ar putea fi inlocuit cu orice altceva,

de exemplu, cu un car de lupt[.. [140(iuvintul arbitrar mai necesit[ o observalie. El nu trebuie sf, sugereze ideea cf,

seurr,ificantul depinde de libera alegere a subiectului vorbitor (vom vedea mai departe

cd individul ou are puterea sE schimbe nirnic in leglturl cu un semn o dati ce a fost

stabilit ?ntr-un grup tingvistic) ; vrem s[ spunem c6,elestenemotivat, adicd arbitrar

in l'aport cu se*niti.^tul, cu care, in realitate, tru are trici o legErurtr naturald'. [141

8','

[1r5]

A

I

lr32lconsarjiate de limbl ne apar conforme curealitatea, 5i ddm la o parte orice arth aprci;'iere ce arputea fi imal;inat5'.

II133] Aceasr, definitrie pune o probrem. imp.ir;tanta de terminorogie.. Numim sernircombinarea dintre concept gi imaginea ac.riiticE : dar, in folosire;i DurentE, acesttermen desemaeazd, in gen,1y^l, numai i*.i,;in"u u"urti.e, i"-"*r.opt, un cuvirt(arbor etc.). Se uitd cr cirbor este numi semn tocmzri ;;* r;i:i poarti in elconceptul de ,,arbore", incir ideea pdr{ii se rzoriale o implicE pe aceea a totalului_Ambiguitatea ar crisprrea dacr am d"ra,r;ru cere treiaoriuni pre:.:enle aici pri,nume care se implicd unele pe celelalte, afriirdu-se totoaate inopozitrie. propunenrs5 pSstrrm cuvintul semn pentn) a desem,r,r totalul, gi s5 inrocuirr,. conceptul 5imaginea acusticd prl,r- seinificaf qi,

resper.;,.iv, semnificant ; acesti r drirni termeniau avantajul de a marca opozilia care ii sepz i;i fie intre ei, Re oe total -rl din care far:parte. cit priveSte_ termenur d.e semn, ne.u,rirfumirn cu er petrtru cii nu Stim cu cr:U34l sI-l inlocuim, linrba uzualE *.rug;;il;;c; rn altut..semnul lingvistic,

.-."*tLl definit, L,iit doud caracteristici primordiareEnuntrindu-le, vom stabili principiile oricar; studiu de acest fel.

8/13/2019 Natura Semnului Lingvistic

http://slidepdf.com/reader/full/natura-semnului-lingvistic 3/3