8/19/2019 Natura Juridica a Plagiatului

http://slidepdf.com/reader/full/natura-juridica-a-plagiatului 1/7

 NATURA JURIDICA A PLAGIATULUI - In revista "Pandectele

saptamanale", juristul arian !lrescu evidentia#a

cntradictiile dintre re$lementarile privind pla$iatul si le$ea

dreptului de autr si a drepturilr cne%eDuminic&, '' iulie '()' )(*+' cris de L.J.    

De#valuiri - /venimente

 

Editorul Marian

Florescu, de la revista "Pandectele Saptamanale", a publicat recent unarticol deosebit de interesant referitor la natura juridica a plagiatului,

elementele acestuia care pot duce doar prin identificarea lor

cumulativa la eticheta de plagiat a unei opere sau lucrari, precum si

modalitatea ca actiunea in plagiat sa se poata face direct la instantacompetenta. In acesta perioada, in care atacurile s-au indreptatintens catre lucrarea de doctorat a premierului Victor Ponta, iar

acum, in sfarsit, Comisia de Etica va verifica daca insusi

Procurorul General al Romaniei a plagiat, materialuldocumentar al editorului "Pandectelor saptamanale" este

binevenit intrucat aduce si critici reglementarilor in vigoare,aratand contradictiile legislative existente, dar si necesitatea

crearii unor noi dispozitii care sa fie corelate cu legislatia

dreptului de autor!arian lorescu este #urist, activeaza de $% ani in domeniul

editarii cartilor si revistelor #uridice Este editor si redactor apeste &'' de carti, editor si initiator al revistelor Pandectele

Romane ( serie noua, Revista Romana de )reptul !uncii,

Revista Romana de )reptul *facerilor in perioada &''$-&''+In prezent editeaza revistele Pandectele aptamanale ( serie

noua si Revista de )rept ocialIata continutul articolului in integralitatea sa:

8/19/2019 Natura Juridica a Plagiatului

http://slidepdf.com/reader/full/natura-juridica-a-plagiatului 2/7

Plagiatul curte consideratii „Pornind de la definitia legala a plagiatului continuta in Legea nr.

206/2004 astfel cum a fost modificata prin O.G. nr. 28/2011 se propun trei elemente care trebuiesc identificate pentru existenta

 plagiatului 1! elementul material" preluarea unui text si lipsa

mentiunii citarii textului preluat# 2! elementul intentional" intentia$adita de a pre%enta textele preluate si necitate ca fiind creatie sau

contributie personala# &! lucrarea pretinsa a fi plagiata sa fie originala.. !otiune. efinitie legala. #ritica definitiei legale. Elementele

plagiatului

$. %ctiunea in plagiat. Metode propuse pentru probarea plagiatului$ otiune )efinitie legala Critica definitiei legale Elementele

plagiatuluiPlagiatul este definit ca fiind: „opera literara, stiintifica sau artistica a

altuia, insusita integral sau partial de cineva si pre&entata drept creatie

proprie'( „plagiatul repre&inta imitatia frauduloasa a unei operestraine'  sau „plagiatul repre&inta o reproducere partiala, neautori&ata a

opere, o forma de contrafacere a operei originale'.Putem face distinctia intre plagiatul grosolan, o lucrare formata numai

din preluari identice din alte lucrari, situatie in care discutam despre oreproducere fara drept si plagiatul subtil , situatie in care plagiatorul

incearca sa)si ascunda te*tul preluat, imprumutat, prin interventii care

in final sa cree&e imaginea unei lucrari originale. %ceasta din urmaforma repre&inta plagiatul care trebuie sanctionat.

Prin +egea nr. $-$/ privind buna conduita in cercetarea stiintifica,de&voltare tehnologica si inovare s)a definit in art./ lit.d0 plagiatul ca

fiind „insusirea ideilor" metodelor" procedurilor" te'nologiilor"re%ultatelor sau textelor unei persoane" indiferent de calea prin careacestea au fost obtinute" pre%entandu(le drept creatie personala'. in

pre&ent definitia legala este astfel cum +egea nr.$-$/ a fostmodificata prin prin 1.2. nr. $3 $: plagiatul ) expunerea intr(o

opera scrisa sau o comunicare orala" inclusi$ in format electronic" a

unor texte" expresii" idei" demonstratii" date" ipote%e" teorii" re%ultateori metode stiintifice extrase din opere scrise" inclusi$ in format 

electronic" ale altor autori" fara a mentiona acest lucru si fara a facetrimitere la sursele originale. #onsideram ca definitia cuprinsa in +egea

nr. $-$/ art./ lit.d0 in forma ei initiala era mult mai acceptabilafata de actuala formula propusa.%stfel cum e redactata in pre&ent dispo&itia din +egea nr. $-$/

art./ lit.d0 sanctionea&a un element material, si anume preluarea unuite*t fara citare .autor, titlul operei, an aparitie, editura,

pagina/ 4e&a finala „fara a face trimitere la sursele originale* esteacoperita in practica prin mentiunea apud prin care se indica o citare

 preluata de la alt autor" nu din original .

8/19/2019 Natura Juridica a Plagiatului

http://slidepdf.com/reader/full/natura-juridica-a-plagiatului 3/7

Practic lipsa unei citari instituie o pre%umtie de plagiat , chiar dacalucrarea este de e*ceptie si cu elemente clare de originalitate. in

doctrina s)a e*primat opinia privind severitatea vi&iunii asupraplagiatului definita +egea nr. $-$/ in forma initiala, or in forma

actuala la severitate putem adauga si calificativul incompleta.

Modificarea +egii nr. $-$/ prin 1.2. nr. $3$ a inlaturat unelement al plagiatului, si anume elementul intentional" intentia de

pre&entare drept creatie personala a te*telor, e*presiilor, ideilor 5s.a.e*trase din alte lucrari. %r fi fost indicat ca acest element sa fie pastrat

si sa fie eliminata trimiterea la „idei, metode, proceduri' deoarece

acestea aspecte sunt in contradictie cu dispo&itiile art.6 lit.a0 din +egeanr. 366- privind dreptul de autor. Mai mult, a fost adaugata si

sintagma „e*punerea orala', in sensul ca in mod obligatoriu autorulunei e*puneri orale trebuie sa mentione&e te*tele, e*presiile, teoriile,

e*trasele din opere si trimiterea la sursele originale. E greu de cre&ut

ca un autorul care sustine o alocutiune in cadrul unei conferintestiintifice are timp sa indeplineasca aceste cerinte in sustinerea unei

pledoarii, timpul alocat citarilor poate influenta negativ e*punereapublica. 1rgani&area unei conferinte pe teme stiintifice implica, pe

langa selectia lectorilor ce urme&a sa sustina comunicari, si predareain forma scrisa a alocutiunile ce urme&a sa fie sustinute in forma orala,

in consecinta e greu de inteles ce situatii practice acopera dispo&itia

referitoare la comunicarea orala in domeniul stiintific.7n practica sunt situatii cand citarea nu este corecta din motive

diverse, de e*emplu asemanarea de titlu sau nume de autori.#e seintampla in aceasta ipote&a8 #e este mai grav, lipsa citarii sau

atribuirea eronata a paternitatii unei opere8 %ceasta ipote&a, de citaregresita, de atribuire a paternitatii unei opere altui autor nu esteacoperita de definitie legala. %tat lipsa citarii cat si citarea eronata, de

atribuire a unei opere altui autor, incalca dreptul moral al autorului dea pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei 9art. lit. b0 din

+egea nr. 366-0.

1 alta critica este ca reglementarea din +egea nr. $-$/ art./ lit.d0vine in contradictie cu dispo&itiile art.6 lit.a0 din +egea nr. 366-

privind dreptul de autor si drepturile cone*e: +u pot beneficia de protectia legala a dreptului de autor urmatoarele ideile" teoriile"

conceptele" descoperirile stiintifice" procedeele" metodele defunctionare sau conceptele matematice ca atare si in$entiile" continuteintr(o opera" oricare ar fi modul de preluare" de scriere" de explicare

sau de exprimare. !ee*istand o protectie legala a acestora"ele fiindnotiuni cu valoare de bun universal, preluarea lor chiar fara citare nu

poate constitui plagiat. 7ntr)o solutie de speta pe tema plagiatului s)apreci&at ca: concordantele filologice in pri$inta infractiunilor"

 ,urisprudentei medicale($eterinare" a experti%ei medico(legale

8/19/2019 Natura Juridica a Plagiatului

http://slidepdf.com/reader/full/natura-juridica-a-plagiatului 4/7

red'ibitorii" respecti$ a raportului de experti%a medico(legala$eterinara -capitole considerate a fi plagiate! sunt firesti" din moment 

ce inserarea unor cunostinte medicale $eterinare acceptate ca buncomun si a unor texte de natura legislati$a" administrati$a si ,udiciara

nu se poate face decat folosind o exprimare standard" in afara careia

respecti$ele cunostinte ar de$eni inexacte. Atat limbajul medical,cat si limbajul juridic sunt caracterizate de uniformitate, ele

neputand fi folosite in mod diferit, ci reclamand o preluareintocmai de catre utilizatori . $and in $edere natura celor doua

lucrari comparate" determinata de apartenenta lor la categoria

lucrarilor cu caracter stiintific in materia medicinii $eterinare" se retineca in astfel de lucrari originalitatea este atenuata de forma de

exprimare a ideilor sau de redare a informatiilor" ce contin un limba, de specialitate" aproape standardi%at 

e aceea" in cau%a sunt incidente si dispo%itiile art. lit. a din Legea

 pri$ind dreptul de autor si drepturile conexe" care nu confera protectiaspecifica ideilor" teoriilor" conceptelor" descoperirilor stiintifice"

 procedeelor" continute intr(o opera" oricare ar fi modul de preluare al acestora. O conclu%ie contrara ar conduce la extinderea ne,ustificata a

sferei de protectie a dreptului de autor.n rol important in citarea te*telor dintr)o lucrare il au si editurile si

comitetele de redactie ale revistelor de specialitate. %cestea isi

stabilesc reguli de citare cu trimitere de obicei la regulile %cademieiprivind predarea manuscriselor sau isi stabilesc reguli proprii. 7n

procesul editarii de lucrari din domeniul juridic citarile sunt importantedeoarece au drept scop de a scoate in evidenta actualitatea lucrarii

prin semnalarea celor mai recente modificari legislative, opiniilee*primate in doctrina si stadiul jurisprudentei. ;erificarea citarilor seface de redactori de specialitate, dificultatea verificarii fiind in functie

de provenienta manuscrisului. %stfel facem distinctia intre manuscrisepropuse de autori sau manuscrise la comanda 9opera comandata de

editor0.

<edactorii de specialitate au datoria sa semnale&e si citarile corectedar e*cesive. Sunt permise, fara consimtamantul autorului si fara plata

vreunei remuneratii utili&area de scurte citate dintr)o opera, in scop deanali&a, comentariu sau critica ori cu titlu de e*emplificare, in masura

in care folosirea lor justifica intinderea citatului 9art.== alin. lit.b0 din+egea nr. 366-0, dar intr)o hotarare pronuntata de catre 4ribunalulde Mare 7nstanta din Paris s)a retinut ca „faptul de se fi folosit =/= de

citate si de a compune, astfel, primele 3- de pagini ale unei carti de=$ de pagini constituie un abu& de drept'. 7n legatura cu

reproducerea de „scurte e*trase' sau citate din articolele de presa.#urtea de >ustitie a niunii Europene a stabilit ca actul de imprimare a

unui e*tras compus din cuvinte, care se efectuea&a in cursul unui

8/19/2019 Natura Juridica a Plagiatului

http://slidepdf.com/reader/full/natura-juridica-a-plagiatului 5/7

procedeu de captare de date nu poate fi reali&at fara consimtamantultitularilor drepturilor de autor vi&ati.

#hestiunea citarii e*cesive se pune si prin prisma noilor tehnologii,astfel megaproiectul 2oogle ?oo@s de digitali&are a cartilor pune in

discutie insasi reevaluare protectiei dreptului de reproducere a

operelor. aca apartin domeniului public, cartile digitali&ate sunt pusela dispo&itia cercetatorilor in intregime( dar in situatia in care se afla

sub protectia dreptului de autor, sunt accesibile numai cateva e*trase,ceea ce nu este pe placul detinatorilor drepturilor respective deoarece

2oogle nu cere nicio autori&atie prealabila.

#onsideram ca limitarea calificarii plagiatului doar la lipsa unei citarieste incompleta. Suntem in pre&enta unui plagiat daca sunt identificate

cumulativ urmatoarele elemente:i0elementul material, preluarea unui te*t si lipsa citarii te*tului preluat,

situatie surprinsa si in te*tul +egii nr. $-$/, art./ lit.d0(

ii!elementul intentional" intentia $adita de a pre%enta textele preluatesi necitate ca fiind creatie sau contributie personala.lement eliminat 

din textul Legii nr. 206/2004" art.4 lit.d! prin O.G. nr. 28/2011#iii0lucrarea pretinsa a fi plagiata sa fie originala.

7n legatura cu ultimul element, acela al originalitatii lucrarii pretinsa afi plagiata, la nivel de jurisprudenta s)a statuat ca o lucrare care nu

este predominant originala" no$atoare" fundamentala -s.n.!, ci e doar

la nivel de compilatie nu poate fi considerata sursa unui plagiat.1riginalitatea absoluta o intalnim in putine situatii, acest criteriu al

originalitatii va fi anali&at diferit, in functie de genul lucrarii anali&ate.Pentru operele din domeniul stintific doctrina a statuat ca

 „originalitatea formei de e*primare este limitata de rigoarea limbajuluistiintific'. in domeniul juridic este dificil ca o lucrare sa fie originala,novatoare, fundamentala gradul de originalitate fiind mult redus.

<egasim in opere din perioada de dinainte de 636 te*te preluate adliteram sau modificate fara citare din opere publicate in perioada

interbelica, autorii din perioada interbelica la randul lor publicau masiv

te*te traduse din operele autorilor france&i.1riginalitatea este pre&umata, de aceea revine autorului acu&at de

plagiat dovedirea faptului ca opera presupusa ca i)a adus atingere nueste originala. 1riginalitatea nu trebuie sa vi&e&e insa ideile continute

in lucrare, acestea fiind libere sa circule, ci modul lor de e*primare,maniera in care ele sunt comunicate publicului. 1riginalitatea ideilore*primate sau valoarea stiintifica a operei nu interesea&a din punctul

de vedere al dreptului de autor.& *ctiunea in plagiat !etode propuse pentru probarea

plagiatuluireptul moral, nepatrimonial al autorului de a pretinde recunoasterea

calitatii de autor este continut de art. lit.b0 din +egea nr. 366- A

8/19/2019 Natura Juridica a Plagiatului

http://slidepdf.com/reader/full/natura-juridica-a-plagiatului 6/7

autorul unei opere are dreptul moral de a pretinde recunoastereacalitatii de autor al operei 9dreptul la paternitatea operei0, iar art.

alin. 90 prevede ca drepturile morale nu pot face obiectul vreuneirenuntari sau instrainari

 ctiunea in plagiat" are un caracter personal nepatrimonial si poate fi 

formulata numai de autorul care pretinte ca i(au fost copiatefragmente din opera. emeiul actiunii il constituie art. 1& din Legea

nr. 8/16 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 36/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 1&4/2010 pri$ind odul de procedura

ci$ila.

%ctiunea in plagiat se poate face direct la instanta competenta.Procedura instituita de +egea nr. $-$/ nu constituie o procedura

prealabila obligatorie.5unt propuse mai multe metode de identificare" de anali%a a

 plagiatului. stfel se propune metoda gruparii punctelor de contact7"

unde mai intai se cauta asemanarile intre cele doua creatii" iar mai apoi diferentele" facand ulterior o comparatie.5(a exprimat si opinia ca

 trebuie sa se aprecie%e asemanarile si nu diferentele*" iar reputatul autor 9enri esbois cu referire la opera literara a propus urmarirea a

trei elemente ideea" structura si exprimarea ideea nefiind  prote,abila" doar structura si/sau exprimarea pot tine de contrafacere.

upa ugene Poillet daca imprumutul e bine disimulat" cu atata

abilitate imbinat cu partile originale incat de$ine aproape imposibil derecunoscut sub noile $estminte cu care e acoperit" si ceea ce face ca

autorul lucrarii imitate sa nu aiba de suferit din aceasta cau%a nici inceea ce pri$este reputatia sa si nici financiar" ,udecatorul ar putea

decide ca plagiatul nu merge pana la contrafacere*. istinctia intre plagiat si o opera originala poate fi dificila si se considera a fi o problema de apreciere*" atunci cand plagiatul nu este sub forma unei 

reproduceri ser$ile.Mai nou, sub impactul noilor tehnologii se propune verificarea

plagiatului cu un program de calculator. Suntem convinsi ca acest

sistem de verificare compara o lucrare banuita de plagiat cu lucrarioriginale pentru fiecare domeniu, inclusiv opere originale ca&ute in

domeniul public. Esential in compararea unei lucrari in acest sistemfiind ba&a de date ce consta in operele considerate originale. 7ndiferent

de metoda folosita se e*clud de la comparatie:1! ideile" teoriile" conceptele" descoperirile stiintifice" procedeele"metodele de functionare sau conceptele matematice, legislatia"

 ,urisprudenta, care, conform art.6 lit.a0 din +egea nr. 366-, nu potface obiectul protectiei dreptului de autor(

$0 texte preluate din culegerile de opere stiitifice" opere derivate careau fost create plecand de la una sau mai multe opere pree*istente

9colectiile sau compilatiile de materiale" enciclopedii" ba%e de date! A

8/19/2019 Natura Juridica a Plagiatului

http://slidepdf.com/reader/full/natura-juridica-a-plagiatului 7/7

art. 3 din +egea nr. 366-. <eproducerea servila a unei opere derivatenu este plagiat, ci o reproducere fara drept.

1rice lucrare din domeniul stiintific are ca scop, obligatoriu,pre&entarea la &i a institutiei care face obiectul studiului, prin

pre&entarea tuturor opiniilor e*primate de majoritatea autorilor pana

la acel moment, deci e firesc ca un program de calculator sasemnale&e intr)o proportie semnificativa identitate de te*te.

<aspunderea pentru plagiat este a autorului plagiator, dar in masura incare se dovedeste ca editorul avea cunostinta sau putea sa prevada

acest lucru raspunderea se poate e*tinde si asupra acestuia.

 In concluzie, o viitoare reglementare a definitiei legale a plagiatului ar trebuie sa cuprinda toate cele trei aspecte

 prezentate succint in prezentul material. E indicat, din perspectiva tehnicii legislative, ca dispozitiile unei noi 

reglementari sa fie corelate cu cele existente din domeniu in

 special legislatia drepturilor de autor .* 0 Cititi aici lucrarea integrala, cu notele de subsol