nastase scatiu

7/31/2019 nastase scatiu

1/14

Text reprodus din ziarul "New York Magazin", numerele din 8 si 15 septembrie2004

" O istorie adevrat: Nstase "Scatiu"

Din literatura romn clasic, liceenii nvat despre Duiliu Zamfirescu si ciclulsu de romane: "VIATA LA TAR", "TNASE SCATIU", "N RZBOI","ANA". n "TNASE SCATIU", este prezentat ciocoiul tipic, setos de avere cuorice pret si prin orice mijloace, viclean, ru, semianalfabet (nu cunostea nici olimb strin, ci doar romna vulgar). Deoarece nvtase pe apucate, el aveafat de boierii adevrati, intelectuali de ras, un complex de inferioritate, binemascat, dublat de o dorint ptimas de a deveni si el boier. Tnase Scatiu,prototipul ciocoiului vechi, era o copie de revolutionar tip 1848, mai precis, un

revoltat care si dorea parvenire. Tnase Scatiu, ns, nu avea convingeri ferme,ci numai interese. El nu-si pretuia prietenii. Din nefericire pentru PoporulRomn si pentru Romnia, aceast categorie ciocoiasc a existat dintotdeauna, simai cu seam azi, cnd a aprut un alt tip: CIOCOIUL NOU-NOUT. El nu maiare complexul inferiorittii. Trecut prin multe universitti si tot felul de altestudii superioare, detintor de doctorate, el si nchipuie c ntruchipeaz nunumai intelectualul sadea, ci, mult mai mult, oxigenul unei natii. Ciocoiul nounu recunoaste c ar fi un profitor al momentului, este fudul si convins c acolo,

unde se afl el, este datorit calittilor si meritelor sale exceptionale, nicidecumdatorit altor factori. El vorbeste limbi strine, ascunde, siret, panglicriiledemagogice si nvrtelile obscure, se crede superior si invincibil.

Fcnd o comparatie cu vechea noastr ciocoime, putem observa ns si uneleasemnri: de pild, Tnase Scatiu adora s fie primit cu lutari, pine si sare,dorea mortis s fie nsotit pretutindeni de un alai care, ludndu-l continuu, imentinea buna dispozitie si ncrederea n sine. La fel si ciocoiul nou! Att

Tnase Scatiu, ct si urmasii lui nu cunosc sentimentul milei crestine, nicicompasiunea pentru cei aflati n srcie si suferint Din contr, sadici, prinngmfare, ei cred n providentialitatea lor. Ciocoiul nou cunoaste stri decomportament diferite, pare pasnic, jovial, dar numai ce-i sare tfna, folosind unvocabular suburban, vulgar, tignesc uneori, afisnd arogant si mndrienelimitat, un parvenit orgolios, un veleitar. Ciocoiul vechi se visa, din arendas,proprietarul mosiei.Ciocoiul nou, n general, se lanseaz n politic, este oportunist, fr convingeri

ferme, trece din partid n partid, la fiece schimbare de putere, credincios numaipartidului acaparatorilor. Prezentm acum ciocoiul nou numrul 1 al Romniei,


2/14

NSTASE "SCATIU", care, comparat cu ciocoiul de tip vechi, Tnase Scatiu,pare un Goliat pe lng un pitic ciocoiesc.

Capitolul I

Trtsesti, nceputul Secolului XX

La o distant egal, ntre Bucuresti si Trgoviste, exist un sat din neguravremurilor, numit Trtsesti. A fost si este o asezare de tip Brgan, cu toateaspectele pozitive si negative ale satului romnesc de cmpie. La marginea luitria o tiganc, mai focoas dect alte tignci din sat.Tot n acele vremuri, nacelasi Trtsesti, tria si un tran necjit, avnd doar cteva pogoane de pmnt,pe numele de familie Dumitru. Acest tran a prins drag de tiganc si (prin

legtura lor nelegitim) oachesa, pe numele ei de familie Nstase, a nscut unbiat, cruia i-a pus numele Marin. Cum n vremurile acelea la declarareanasterii unui copil trebuia prezentat actul de cstorie, n lipsa acestuia, ofiterulStrii Civile a trecut n certificatul de nastere "copil din flori", n locul numeluitatlui. Deci Marin Nstase era copil din flori, crescut de o mam srac,probabil ajutat cumva si de tatl biologic. Tiganca Nstase nu avea pmnt, sentretinea muncind cu ziua pe la altii, mai nstriti.Si tot n acele vremuri exista un obicei, care a continuat pn la instaurarea

comunistilor la putere: acela al copiilor de trup. Pentru a ajuta familiile sracecu multi copii, orfanii, vduvele cu copii sau copiii din flori, unittile militareprimeau, fiecare, ctiva asemenea copii. Din hainele militare reformate li seconfectionau si lor mici uniforme, iar la cazan se gsea mereu o lingur n plussi pentru ei. Erau un fel de soldati n miniatur, care respectau regulamentelemilitare, disciplina, regimul cazon. Dac mergeau la scoal, tot regimentul leasigura cele necesare (crti, caiete, rechizite). Unii erau trimisi la scoli demuzic si rmneau n Armat, la fanfara regimentelor; altii, la vrsta de 21 de

ani, se angajau si deveneau, cu timpul, subofiteri, iar cei mai dotati erau trimisila liceu si, mai departe, la studii militare superioare. Asa s-a ntmplat si cupuradelul Marin Nstase, care, fiind copil din flori si fr tat legal, a fostacceptat copil de trup la un regiment. Deoarece puradelul s-a dovedit foarte bunla nvttur, destept, inteligent si disciplinat, comandantul a hotrt s-l trimitla Liceul Militar "Mnstirea Dealu", pe cheltuiala regimentului.Marin Nstase nu i-a dezamgit pe cei care au investit n el, terminnd n fiecarean de studiu primul si, ca sef de promotie, ciclul. Comandantul regimentului a

hotrt s-l mai trimit si la Scoala de Ofiteri de Artilerie, pe care Marin Nstasea absolvit-o, tot ca sef de promotie, dup ce an de an a fost primul, dovedind a fi


3/14

foarte inteligent, cu memorie bun si extrem de disciplinat. Este promotia anului1943 si, ca proaspt sublocotenent, a fost invitat, mpreun cu toti ceilalti sefi depromotie ai celorlalte arme din promotia 1943, la un dejun oferit de RegeleMihai, care a druit fiecruia, cu aceast ocazie, cte o sabie si tresele cuvenite.Dup regulamentele atunci n vigoare, primii 3 (seful de promotie si urmtorii

doi) de la fiecare scoal militar aveau dreptul s-si aleag garnizoana.Sublocotenentul Marin Nstase a dat prima mare lovitur a vietii sale: n loc smearg pe front, ca ofiter de artilerie, el a ales artileria antiaerian si garnizoanaBrasov, unde domneau pacea, linistea si nici un pericol. La Brasov,sublocotenentul Marin Nstase a devenit afacerist, avnd mult timp liber.Aceast nou preocupare a fost cea de-a doua mare lovitur a vietii sale: a"romnizat" 2 magazine evreiesti.Aici sntem obligati s dm explicatii: n regimul Maresalului lon Antonescu,

una din legile cu caracter antisemit a fost interzicerea evreilor de a aveamagazine. Cum romnii, ca si evreii, au simtul dezvoltat al "smecheriei" s-agsit si solutia: UN ROMN (de ncredere) devenea legal proprietarulmagazinului, cu numele su trecut pe firm, ca proprietar de drept, dar, n fapt,magazinul apartinea tot vechiului proprietar. Nimic nu se schimba, noulproprietar-paravan nu se amesteca n comert, dar primea lunar o cot de 25-40%din veniturile realizate. De la cele 2 magazine de ncltminte, Marin Nstasencasa astfel (ca proprietar-fantom) sume frumoase, lunar, afacerea fiind

nfloritoare. Ca urmare, cu ncetul, a devenit foarte bogat. Trebuie spus c, ntretimp, tranul Dumitru din Trtsesti s-a cstorit oficial cu tiganca Nstase mama sublocotenentului Marin Nstase. Din cstoria celor doi au mai rezultat 2copii: un biat, Constantin (Costel), si o fat, ambii cu numele de familie altatlui, Dumitru. Sublocotenentul Marin Nstase a cumprat cteva zeci dehectare de pmnt agricol n Trtsesti, zeci de stupi de albine si oi, 2autoturisme, toate asigurndu-i o viat trit din plin, ceea ce un ofiter tnr nu-siprea putea permite doar din sold. Ulterior, el a dovedit un apetit de mbogtire

greu de egalat.

Capitolul II

Nstase (Scatiu) are o cdere

A venit 23 August 1944, cu toate nenorocirile aduse de Armata Rosie. Slt. MarinNstase, zis si Titi, ntr-o zi, n Bucuresti, si-a parcat masina pe o strad

oarecare. Cnd s-a ntors, masina ia-o de unde nu-i! Dup cteva zile, a vzut-ocu un sovietic la volan. A tipat, a strigat "hotu'", a fugit dup masin si chiar s-a


4/14

aruncat pe botul ei. A fost arestat de politistii romni si anchetat, sub stare dearest, n subsolul blocului Dragomir Niculescu (Romarta) de pe Calea Victoriei,bloc devenit al MAI. Nu a fost retinut mai mult dect durata anchetei, l-aueliberat, dar masina sa a trecut pentru totdeauna la sovietici. A doua masin si-aascuns-o, de fric, n ograda printeasc, sub o sir de coceni de porumb. n

urma unui denunt, i-a fost si ea confiscat. Pmntul l-a mprtit, formal, ntremembrii familiei, ca si stupii, oile sau animalele de povar, asa, ca s nu maipoat fi acuzat c e mosier sau chiabur. Si, cum o nenorocire nu vine niciodatsingur, n 1946 a fost epurat din rndurile Armatei (nc regale), devenindsomer, prin vointa generalului Walter Neulander, zis mai apoi Roman.Conform legilor de atunci, ofiterii deblocati se mai bucurau de unele avantaje. Lise echivalau (n majoritate) examenele din scolile militare, urmnd a sustine unnumr mic de examene de diferent, plus ntelegerea profesorilor universitari

fat de acesti studenti tomnatici. Astfel, fostii ofiteri de infanterie, jandarmis.a.m.d. deveneau licentiati n drept, iar fostii ofiteri de artilerie, geniu, aviatiesau marin se transformau n ingineri. Asa a ajuns, n 1947-48, si fostul slt.Marin Nstase (Titi) inginer.

Capitolul III

Inginer Nstase (Scatiu), necazuri, bucurii, succese

Inginer ca inginer, dar srac, Marin Nstase primise o grea lovitur din partearegimului comunist, chiar n trstura lui esential: aviditatea de bani. A nceputo viat precar, cu un salariu modest (n urma averii pierdute). Cstorit sirepede divortat, avea de ce s se considere un visceral anticomunist siantisovietic. Cnd discuta cu cei mai apropiati, sub impresia pierderilor suferite,devenea nervos, vnt la fat de ur si profera cele mai grave acuzatii mpotrivacomunistilor locali si sovietici.

n 1949 a cunoscut-o, ntmpltor, pe aceea care i va fi sotie pn la moarte,domnisoara Elena Dragomirescu, fat de Bucuresti, fiica lui GheorgheDragomirescu (salariat la "Grivita Rosie") si a Amaliei, nscut Gush, de originegerman, din Bucovina. Elena Dragomirescu era foarte frumoas. S-au ntlnit-vzut-plcut-iubit, cstorindu-se n acelasi an.Elena Nstase, fin, delicat, orseanc, nu cunoscuse muncile agricole. Ea afost repede transformat n mn de lucru, sclava lui Titi-tiranul, care, nc de lanceputul cstoriei, s-a purtat abuziv; vara o ducea la Trtsesti, la muncile

casnice si ale cmpului, ca s fac mmlig, ntr-un ceaun urias, pentrumuncitorii zilieri ai pmnturilor mprtite formal ntre rude. Asta sub


5/14

supravegherea atent a soacrei tuciurii, din cale-afar de rea. n 1950, la un an dela cstorie, s-a nscut primul copil, Adrian, alintat Ady de ctre printi. Apoi,n 1952, s-a nscut sora lui, Dana.Desigur c se stie ct de greu se tria n acei ani. O mam cu doi copii mici nuputea obtine un serviciu, iar sotul, desi inginer, primea un salariu care nu i

asigura o viat prosper. Noroc cu ceva zarzavaturi sau alte alimente venite de laTrtsesti. Initial, au locuit pe Colentina, n casa cumprat de Nstase cndactiva ca ofiter la Brasov, pe numele surorii sale, dup legalizarea relatiei tatluisu cu tiganca Nstase, dar sora lui Marin a decedat, tnr si nemritat, dupcare proprietarul real a intrat n posesia imobilului. Comportarea lui ca sot a fostmizerabil. Dimineata lsa o infim sum de bani pentru hrana din acea zi, nctcopiii au crescut cu cartofi prjiti si ciorb de fasole. Frumoasa lui consoart apurtat o hain de iarn timp de 20 de ani, mbrcmintea ei fiind de-a dreptul

srccioas. Niciodat nu au intrat mpreun la vreun restaurant sau spectacol.Chiar mai trziu, cnd a devenit cadru universitar la nou nfiintatul Institut dePetrol si Gaze Bucuresti, financiar sau material, nu s-a schimbat nimic n viatade familie. Dect c Marin Nstase, care era fumtor, a trecut de la tigara"Carpati" la "Kent" si a continuat s ia prnzul la cantina Institutului, la "COS"sau la vreun alt restaurant.Aproape a uitat c are si o sotie, pe care o neglija total. Dac aceasta ncerca s-lmngie, sau mcar s-l ating, el o lovea. Foarte violent aceast corcitur

tigneasc, mereu irascibil fat de sotie. A lovit-o si a btut-o de zeci de ori, dinmotive cunoscute numai de firea lui agresiv.Cnd se enerva (mai din nimic), se nglbenea si tremura de furie. Rar, la cte 6luni, ba chiar un an, si mai aducea aminte c trebuie s fie si brbatul sotiei sale.Att! Ciudat! Niciodat Elena Nstase nu si-a explicat de ce Titi al ei este asa derece cu ea si de ce timpul liber si-l petrece cu "prietenul" su bun, prezentatfamiliei ca un fost ofiter, camarad si amic de-al su. ntmpltor, odat, uncumnat, cutndu-l la "prieten" acas, l-a surprins pe Titi n pat cu amicul su

bun, ns nimeni nu-si putea nchipui - n naivitatea si n necunoasterea de atuncisau n lipsa de educatie sexual cras - c ar putea exista relatii amoroase ntrebrbati. Deci, Marin Nstase-Titi, zis Tapu printre cunoscuti - era...BISEXUAL!Si-a mai fcut un pas: a vndut casa din Colentina, s-a mutat cu chirie ntr-olocuint de pe Str. 7 Scaune si si-a cumprat o masin. Apoi nc un pas: dupputini ani, s-a mutat ntr-un apartament confortabil, dintr-un bloc cu 4 etaje care,nationalizat acum, apartinuse Fundatiei "Elias", bloc situat pe o strad

perpendicular cu Calea Mosilor, foarte aproape de aceasta si de Piata Mosilor.


6/14

Fiul lui Titi, Adrian, a urmat cursurile Liceului "Sfntul Sava" (devenit Nr.1) dinBucuresti si a fost un elev mediocru n primele clase. Vacantele de var si lepetrecea la Trtsesti, unde Marin Nstase si ducea ntreaga familie, an de an.Acolo l chema casa printeasc (renovat si mrit), acolo i erau printii,unchii, mtusile, verisorii. Doamna Elena Nstase muncea din greu, iar Ady

zburda, mpreun cu alti copii din sat, adic prietenii copilriei sale: TomaZaharia (devenit general n Regimul Iliescu-Nstase); Gregorian Bivolaru(actualul mare "guru" al yoghinilor sectei MISA); Gabriel Bivolaru (gangsteruldeputat PDSR, care, mpreun cu escroaca Mona de Freitas, originar din Bacusi devenit cettean englez, au furat statului 2300 miliarde lei); Marin Bucur(noul proprietar, de form, al faimosului restaurant CAPSA, fost nationalizat).Ady se juca voios cu prietenii lui, var de var, fcnd tot felul de nebuniicopilresti: psteau vitele mpreun, sau furau fructe din livezile oamenilor.

Cnd a ajuns mare om politic, Ady nu si-a uitat prietenii: pe Toma Zaharia(politaiul corupt care si-a construit o vil de miliarde la Trtsesti) l-a fcutgeneral si mai marele politistilor pe Capital; pe Marin Bucur, rud cu familiileNstase si Zaharia, l-a folosit ca paravan la cumprarea restaurantului CAPSA.Aceast metod de camuflare a proprietarului adevrat o folosise si MarinNstase, uznd de numele rudelor, atunci cnd a divizat suprafata de terenagricol, stupii de albine si oile cumprate din biata lui sold de sublocotenent, cas nu fie trecut la "chiaburi".

Metoda aceasta de camuflare a adevratului proprietar va fi perfectionat de Adyn cariera sa financiar si politic. n cazul lui Gabriel Bivolaru (cnd acesta afost descoperit ca "inginer financiar", pgubind statul cu 2300 miliarde lei si afost invitat la Procuratur, desi era deputat PDSR "n opozitie"), Ady, prietenuldin copilrie, ajuns presedinte de partid si deputat, a organizat, la repezeal, unmars la Procuratur, cu circa 40 de deputati si senatori PDSR, unde au protestat,considernd actul ca o persecutie politic! Dup ani de tergiversri si disparitiide probe din dosare, n domnia bunului plac a lui Ady, Gabriel Bivolaru s-a ales

cu o condamnare de 5 ani nchisoare, n vreme ce un hot de gini primeste 2 ani.Organizatia MISA, extrem de periculoas, a lui Gregorian Bivolaru se bucura detoleranta autorittilor, cu sprijin tacit guvernamental, n ciuda reactiei presei dintar, care a dezvluit multe din activittile yoghinilor si ale lui Bivolaru.Deodat ns, ca la un semnal, dup multi ani de armonie si pace, autorittile s-au pornit mpotriva toleratilor, s le urmreasc atent activitatea, s-l anchetezesi s-l aresteze pe Guru-Gregorian. Prerea general este c aceast sect,incredibil de profitabil, cu un important venit financiar, si-a cam uitat

protectorii. Gregorian Bivolaru a neglijat s mai dea "darul" prietenului


7/14

trtsestean, uitnd lamentabil zicala mafiot-dmbovitean: prieten, prieten, darbrnza-i pe bani! Si de aici i se trage tot necazul...

Capitolul IV

Ce naste din pisic, soareci mnnc sau aschia nu sare departe de trunchi...

Anii au trecut n goana lor nebun, Ady a crescut si a ajuns elev n cursulsuperior al aceluiasi liceu, Nr.1, fost Colegiul National "Sfntul Sava". Viatafamiliei Nstase a mers n acelasi fel, pn prin 1963-64, cnd Marin Nstase,anticomunistul convins si antisovieticul si mai convins, a hotrt s se nscrie nrndurile PCR, spunnd celor apropiaji chiar asa: "mi dau seama c viitorul esteal comunismului, m nscriu n PCR si la fel mi voi nscrie si copiii n partid".

Marin Nstase s-a tinut de cuvnt, s-a nscris si a devenit membru PCR. Din acelmoment, viata lui si a copiilor si a luat o nou directie, aceea a imposturii,deoarece el nu a urmrit dect avantajele materiale imediate, nici vorb de vreomotivare ideologic!

Alesul Romnilor pentru Presedintie

Pe msur ce crestea, Adrian (Ady) afisa evident caracteristicile rasei bunicii lui

de la Trtsesti: viclean si hot ; n schimb, sora lui, Dana, semna cu mama ei:blnd, naiv, chiar prostut. La 12 ani, Ady si-a descoperit, subit, bucuria de ase juca la vrul su mai mic cu 6 ani, si de aceea l vizita aproape zilnic, dupscoal. Dar nu ca s se distreze altfel dect cu timbrele postale din cele 3clasoare ale unchiului su. Si astfel, zi de zi, cum aprea, dup ce mtusa sa ltrata cu sandvisuri, el cerea clasoarele cu timbre, "ca s se joace". Dup ctevasptmni, mtusa a observat c nu mai exista nici un timbru n cele 3 clasoare.Asa a nceput, cu furtisagul, s colectioneze mrci postale. Si, de atunci, i s-a

dezvoltat dorinta de a colecta, mai ales prin acaparare si furt. Odat cu nouapozitie privilegiat a lui Marin Nstase (Titi), nu numai de membru de partid, ctsi de colaborator al Securittii, snt indicii c si Ady a fost, nc de pe atunci, dinultimele clase de liceu, "adoptat" de Securitate. Deodat a devenit elev fruntas,iar atunci cnd la liceu venea vreo delegatie de strini din trile capitaliste,ntotdeauna, cuvntul de "bun-venit", n limba englez sau francez, era rostit deelevul Nstase M. Adrian.Cnd era n ultima clas de liceu, n revista "Magazin istoric", au aprut, sub

semntura lui, unele comunicri sau precizri privind evenimente oriconductori din istoria medieval a Romniei, n special din zonele Banatului si


8/14

Transilvaniei. Unele comunicri erau inedite, rodul "cercetrilor" elevuluiNstase M. Adrian, uneori precise puneri la punct.Probabil c atunci multi s-au mirat sau l-au ludat pe autorul unor asemeneastudii serioase, cu toat vrsta sa adolescentin. Nimeni ns nu a stiut c, defapt, contributia lui Adrian - elevul minune - nu era dect semntura, cci autorul

adevrat era "iubitul" lui, fostul profesor de istorie lon D. Suciu, de laUniversitatea din Bucuresti, epurat din cadrele universitare n 1946, condamnatpolitic de 3 ori si binecunoscut ca homosexual, dar si ca un specialist n istoriamedieval a Banatului si Transilvaniei.

Aschia nu sare departe de trunchi

Legtura lor a fost de lung durat, ba chiar au purtat si verighete. Desi Ionic

Suciu era mult mai n vrst, legtura a fost pasional, si astfel a aprut si aceastmostenire de la tatl su - bisexualitatea. ntr-o sear, Adrian a plecat, beat deamor si de alcool, de la Suciu. Aproape de cas a czut pe trotuar; pozitie n carel-a gsit taic-su. Acesta, n 1oc s reclame cazul la Militie sau s-l confruntepe Suciu, i-a dat doar un telefon.Adrian a intrat apoi la Facultatea de Drept si, ca student, si-a continuat viatasexual dubl. Deseori, invita la el acas studenti negri, cu care se nchidea ncamer, spunndu-i mamei sale s nu-i deranjeze, c studiaz.

Si biata mam, n naivitatea femeilor generatiilor trecute, nu avea dect cuvintede laud pentru fiul ei asa de studios. nc de pe la 14-15 ani, Marin-tatl l-aformat pe Adrian, prin "splarea creierului", n mod constructiv, spunndu-i de omie de ori c este superinteligent si c va ajunge mare, dar c trebuie s secstoreasc cu o fat din nalta nomenclatur comunist. Probabil c asa sunauindicatiile de sus. La rndul su, Marin a mai dat o lovitur important a vietiisale - a ncercat, mai nti la Timisoara, s-si ia un doctorat, dar nu a reusit.Atunci a pus n miscare toat mierea stupilor din Trtsesti, pe care a vndut-o,

alturi de alte produse agricole, si - cu banii adunati, plus "o vorb bun" de la"Secu" si-a luat titlul de doctor n "izotopi radioactivi", la Bucuresti. Asa c adevenit Doctor Inginer Marin Nstase, fr s stie ceva despre izotopiiradioactivi. Nu c i-ar fi fost foarte necesar acest titlu n cariera sa de cercettorstiintific sau n cariera universitar el habar n-avea de fizic atomic. Aprocurat doar o carte din strintate, pe care a tradus-o. Titlul i-a trebuit sjustifice c nu-i un oarecare ingineras, ci un om de stiint, adic un doctor-inginer sadea. Si, n aceast calitate, a fcut, ulterior, parte din mai multe

delegatii de oameni de stiint romni, care au mers n strintate, ca invitati ladiferite ocazii. Iar Marin Titi Nstase participa ca "ochiul si urechea" vigilentei


9/14

Securitti, fr teama ca un ditamai doctor-inginer s fie bnuit de turntor. Afost n delegatii n Cehoslovacia, China, Franta, Suedia (6 luni) si alte tri; carezultat al acestor plecri, situatia familiei nu s-a schimbat cu nimic; baniiprimiti pentru deplasri n strintate, n valut, i-a cheltuit pentru sufletul su,pentru tabieturile sale: masina, tigrile "Kent", mesele la restaurant. Sotia, biata

lui consoart, a purtat acelasi palton (fcut dintr-o manta militreasc,transformat si vopsit) peste 20 de ani. Si tot cartofii si fasolea au fost hrana eisi a copiilor. n toti acesti ani, de urcus vertiginos al semi-tiganului MarinNstase, el si-a mai pregtit o lovitur de "imagine", care i-a adus bani, glorie,grade militare succesive de rezervist (pn la cel de general) si a fostnmormntat, cu onoruri militare, la Cimitirul Ghencea-militar. Cum comunistiiau cutat cu insistent s-si aib eroii lor antifascisti, Marin Nstase si-a ticluit opoveste mincinoas, pe care nimeni n-a verificat-o; dealtfel, era si greu de

verificat, dup aproape 40 de ani de la sfrsitul rzboiului. Basmul bulibasei sunacam asa: a fost odat, ca niciodat, n Brasov, si se fcea c un tnr ofiter deantiaerian, care soma, din lips de activitate militar, rtcea de unul singur, adoua zi imediat dup 23 August 1944, pe una din strzile orasului; deodat, aaprut o coloan german de camioane cu soldati si armament, care se retrgeade undeva, n confuzie si mare grbire. Comandantul coloanei, un ofitersuperior, vznd un chipes ofiter romn, fost camarad de lupt (teoretic), a opritcoloana si, politicos, l-a ntrebat pe ofiterul romn, care s-a ntmplat s fie chiar

Marin Nstase, care e directia spre Vest, spre Cluj. Proast inspiratie a ofiteruluigerman, care, n loc s aleag un locuitor al Brasovului, oras care avea pe atuncio bun populatie sseasc, l-a preferat pe ofiterul romn ce nutrea, n ascuns,sentimente de ur fat de fascisti si de mare admiratie fat de armata si poporulrus, "libertate ne-a adus". Ca urmare, ofiterul romn i-a indicat o directiecontrarie, care mergea spre Moldova, si care ducea, de altfel, spre o fundtur,drum bine stiut de bulibasa artilerist. Deci coloana german a plecat n directiaindicat de ofiterul Nstase si s-a nfundat undeva, unde a fost pe de-a-ntregul

capturat de Armata Rosie, biruitoare.Prin anii '80, dup aceast poveste, s-a turnat un film inspirat din lupta contrafascismului. Nstase a fost consilierul regizorului si a ncasat nu numai onorariulpentru munca sa, dar si o prim suplimentar si decoratii. Nimeni nu s-a ntrebat,n anii turnrii acestui film fantezist, dac sublocotenentul Nstase chiar asvrsit asemenea fapt si, dac a fcut-o, atunci de ce n anul 1946 totusi a fostepurat din armat - fiind n asemenea grad devotat de timpuriu partidului sicomunismului - sau, dac a fptuit acest lucru, de ce l-a tinut secret circa 40 de

ani? Sfnta impostur! n acei ani s-a considerat el oare curat ca lacrima fat departid si devotat institutiei cu care colabora? ntr-adevr, a avut grij ca, dup


10/14

izgonirea Regelui, n 1947, s arunce n Dmbovita sabia pe care a primit-o n1942 din mna Regelui, si cu asta a considerat c nu a mai ascuns nimictovarsilor, nici mcar averea de la Trtsesti.Dup terminarea Faculttii de Drept si obtinerea licentei, Adrian Nstase (Ady)

a lucrat undeva, la Presedintia Consiliului de Ministri, repartizat... stiti de cine.

Dar a mai detinut o functie: a fost cooptat ca membru al Asociatiei de Strngerea Relatiilor cu Strintatea, respectiv al Asociatiei de Prietenie Romno-American, Romno-Englez, Romno-Francez etc. etc. Astfel, el aveaavantajul privilegiat al ptrunderii fr fric (n misiune) n ambasadele acelortri, cu ocazia srbtorilor lor nationale sau la alte manifestri social-culturale.Acolo se bucura de dublu avantaj, datorit ptrunderii si cunostintelor sale nlimbile englez si francez, nvtate cu meditatori, avea posibilitatea s vnezevictime, att pentru Securitate, ct si pentru el. Atunci el a lucrat pentru DIE,

serviciul strinilor n trecere pe teritoriul romn, adic pe un american, deexemplu, l cunostea la Ambasada SUA, unde Ady era invitat cu ocaziasrbtoririi Independentei SUA, 4 lulie - Adrian, amabil si serviabil, americanul,fericit c a ntlnit un localnic cu care se putea ntelege. Adrian l invita la Oper,la Athne Palace si n alte locuri frumoase, pentru ca, n acest fel, sub mascaamicitiei, s afle scopul precis al vizitei americanului la Bucuresti; puteaconstata orice din ntrebrile puse, ce-l interesa. Afla dac intentiona sntlneasc o anumit persoan, cettean romn, si, n acelasi timp, gsea si

partenere ori parteneri pentru relatiile sale bisexuale. La un moment dat, s-apricopsit cu o suedez, pe care chiar a gzduit-o acas, n familie; cum puteaoare mama lui, n aceast situatie, s-l bnuiasc pe Adisor al ei c fcea cevampotriva firii, mai ales c ea nu sttea dect acas si cunostea doar drumul sprepiat?! Nu avea prietene, nimeni nu o vizita. Relatiile cu familia ei erau rupte, lacererea sotului, ca fiind neconforme cu noua lui linie de impostor-colaborationist.Tot pe la ambasade, la cea a Frantei de data aceasta, a cunoscut un francez

distins, partener homosexual, care l-a invitat la Paris (individul fiind opersonalitate), asa c Adisor, pe post de fetit, a primit imediat pasaportul si aplecat pe malurile Senei, unde a avut o "lun de miere" de toat frumusetea;frantuzul amorezat l-a plimbat prin toat Franta si l-a fcut pe deplin fericit.ntors n tar, el a intrat ntr-o alt aventur, de data asta ca biat. La AmbasadaSUA, a ntlnit o tnr naiv, americanc, ai crei printi, evrei, prsiserRomnia n 1951, stabilindu-se la New York, unde tatl profesa medicina.Tnra, student, pregtea o lucrare despre Romnia, iar Ady s-a oferit imediat

s o ajute, fapt pentru care a gzduit-o mai multe luni si cu care a ntretinut nunumai relatii sexuale normale, dar a si ntocmit planuri serioase de cstorie. Pe


11/14

vremea aceea, Adrian Nstase nu nutrea nc dorinta de a fi conductor alRomniei, i-ar fi plcut s triasc n America, sub capitalisti. Tnra new-yorkez era att de prostut nct a citit notele informative despre ea, fcute deiubitul ei, care, din neglijent, le-a uitat n camer. Cnd l-a ntrebat despre ele,el a linistit-o c asa trebuie procedat, prin lege, cnd gzduiesti cetteni strini si

a convins-o s nu se alarmeze. ntre timp, fata s-a ndrgostit cu adevrat de el,dar tatl ei a aflat motivul prelungitei sale sederi n tar si cine este cel care voias-i fie ginere, si si-a chemat fata urgent la New York, i-a spus totul si a trimis-on Franta, la studii, asa c testura lui Ady s-a destrmat. Ea a apucat s-icomunice ceea ce stia tatl ei. Reactia imediat a lui Adrian fat de un prieten afost: "De unde stie el? A fost la c... meu?".Probabil c au mai aprut si alte asemenea "iubiri". Iar despre cei descusutiinformativ se va afla doar dac, vreodat, vor fi date publicittii dosarele si dac

vor mai exista aceste dosare ale lui Nstase (de activitate asidu n cadrul DIE siale procesului Suciu).Cnd, cu ctiva ani n urm, a izbucnit scandalul Priboi, presa ntreag anregistrat actiunile furioase de aprare a lui Priboi de ctre primul-ministru alRomniei, Adrian Nstase. Ce legtur poate fi (c de rudenie nu este) ntre unpretins intelectual de ras, doctor n Drept, profesor universitar, si un ofitertortionar, dovedit semidoct si semianalfabet original, recrutat din drojdiasociettii si instruit n scolile politiei politice, unde a nvtat ura de clas, ura de

oameni, deci o brut? Priboi i-a botezat lui Nstase primul copil. Priboi a fostridicat de Nstase n ritmul urcusului su politic: purttor de cuvnt, deputatPDSR, consilier personal. Si nimeni nu s-a ntrebat de ce Nstase urste ideeadeconspirrii Securittii si s-a opus cu vehement ca dosarul lui Priboi s fiefcut public. Explicatia este simpl: Priboi a fost legtura lui Nstase cuSecuritatea, a fost ndrumtorul lui. Dac Priboi este descoperit si, eventual,adus n fata justitiei, atunci el va vorbi si de Adrian Nstase, si de colaborarealor. Or, n acest caz, urmeaz prbusirea de pe naltul soclu pe care si 1-a

construit.Presa din tar a anuntat c la examenul de bacalaureat printii au fost de acord sse fac publice rezultatele obtinute de elevi, cu o singur exceptie: printiielevului Andrei A. Nstase (Adrian si Dana) de la Liceul "Jean Monet". Initial s-ar putea aprecia modestia si dorinta de a pstra un secret familial. Dar n-a fost sfie asa! La finalul examenului de bacalaureat s-a anuntat, de data asta, c odraslapremierului a obtinut cea mai mare not, si pe liceu, si pe Bucuresti. Si atunciunde ar fi modestia? Faptul a reamintit, celor ce cunosc amnuntele, o alt

asemenea situatie, petrecut cu cteva decade nainte, dar cu alti actori pe scen.Dana, sora lui Adrian, a dat examen de admitere la Facultatea de Filologie


12/14

(sectia englez) si a czut la examen, fapt pentru care plngea acas n hohote, cutoate consolrile mamei sale. Tatl, Marin Nstase, nu era acas. Cnd a venit, elsi-a gsit fiica n lacrimi. A aflat cauza, si-a mbrcat pardesiul imediat si a iesitn rcoarea serii de toamn. Dup o or s-a ntors si, vesel, i-a spus fetei: aireusit! A doua zi, pe listele celor reusiti la admiterea la limba englez a aprut si

numele Nstase M. Dana. Este de bnuit c tticul a fcut un trg acolo unde s-adus, fiindc la absolvirea faculttii Dana nu a fost angajat ca profesoar, ci casalariat a unei firme de comert exterior. Or, se stie de cine apartineau ComertulExterior, Externele, Turismul s.a. Dana a fost trimis imediat n Siria, apoi nNorvegia si Olanda (n coasta NATO). Dup 1989, a avut servicii numai ncontact cu strinii, la Sofitel, Srs si la multi altii, la fel de importanti. Asa cistoria s-a repetat, ntre dou examene: tatl a avut timpul s aranjeze ca fiul sus cunoasc subiectele (sau alt metod) pentru evitarea oricrei surprize.

Alte cteva esecuri

Au urmat o serie de evenimente care, analizate acum, dup scurgerea timpului,apar nu tocmai plcute familiei Nstase "Scatiu". Cu tot doctoratul n izotopiradioactivi, cu toat practica de asistent la Institutul de Petrol si Gaze, pentru a fipstrat n Bucuresti (la mutarea din Capital a acestui institut) sau din alteratiuni, dr. ing. Nstase a fost trimis pe postul de director al nvtmntului

Profesional din Ministerul nvtmntului, un post de birocrat, care ar fi putut fiobtinut de oricare alt inginer, nu de un doctor inginer "specialist" n izotopiradioactivi, deci nu un post de mare prestigiu, ca profesor universitar.Prin 1973-1974, prof. dr. ing. a avut din nou o "problem" cu fiul su, care si-acontinuat vechea relatie cu I. D. Suciu. De data asta, acest viciat mergea cuAdisor la portile fabricilor si, cu tehnica specific tuturor coruptorilor,ademenea tineri muncitori, atrasi si de titlul su de fost profesor. La acesteracolri a participat si acela care, peste ani, avea s pretind s conduc

Romnia si pe care, din lasitate, chiar si fostul Rege l-a declarat cea maiimportant persoan a anului 2003. Tinerii racolati, adusi n casa lui Suciu, sentreceau n betii si orgii, printre partide de sex si perversiuni sexuale. Cum aaflat Militia, rmne (nc) o mare enigm. S-o fi ludat vreunul dintre tinerei?Vecinii au raportat activitti suspecte sectoristului? Sau Suciu era deja cunoscutSectiei de Moravuri? Cert este c militienii au a czut n mijlocul unui asemeneadezmt, dup ce nainte, de pe o scar a unei masini de pompieri, se fotografiasepe fereastr totul. A urmat ancheta, n care vinovatii principali erau I. D. Suciu si

Adrian Nstase, ca racolatori si coruptori. Pn n seara procesului, asa s-a stiut,


13/14

dar a doua zi a urmat bomba: acuzat - lon D. Suciu, martor al acuzrii - AdrianNstase!I.D. Suciu, pentru inversiuni sexuale si corupere a unor bravi fii ai claseimuncitoare, a fost condamnat la 8 ani. Dup executarea pedepsei, au urmat alti 6ani deportare n Brgan, Suciu fiind considerat un pericol social. ngerul

pzitor, fie el Priboi sau altul, l-a fcut pe Adrian Nstase curat ca lacrima, ntr-un proces cu usile nchise, deci fr public, cu numai ceva "lucrtori" de Militiesi Securitate, proces tinut prin 1973. Dar si "favoritul zeilor", Nstase, a avutcumva de suferit. n mod discret, el a fost scos de la Presedintia Consiliului deMinistri si expediat, ca cercettor, la Institutul de Drept Penal. Toat aceastntmplare a constituit un semnal de alarm pentru Marin Nstase, tatl. Si, nlinistea noptii, a plnuit s-1 cstoreasc pe Adrian, s-i dea o identitate socialnou, nimeni nemaiputndu-l acuza de "invers", spernd, n acelasi timp, s-i

gseasc o viitoare sotie tot asa de naiv si necunosctoare cum si alesese el.Problema era ns mai complicat, deoarece, conform dorintei tat-fiu, viitoareadoamn Adrian Nstase mai trebuia s fie si fiic de nomenclaturist, care spun umrul si la prestigiul familiei, si la ridicarea politic a progenituriitignesti, Adrian Nstase.Norocul i-a zmbit din nou lui Marin Nstase. La Directia nvtmntuluiProfesional, pe care o conducea, se afla, ca sef de cadre, sotia fostului ministrude Externe, comunistul ilegalist Grigore Preoteasa, mort n accidentul de avion

din 1957, de la Moscova. Tovarsa Preoteasa avea o fiic student la filologie,n anul III sau IV, la Universitatea Bucuresti. Marin Nstase, directorul, a fcutpe petitoarea, a convins-o pe tovarsa s-si mrite fata, el fiind "motorul" care areusit s-si nsoare/mrite biatul, desigur, pstrnd secretul despre fiul su,pstrndu-l pn la moarte si fat de sotia sa, care, dac l-ar fi cunoscut, si-ar fiexplicat mai bine propria ei viat conjugal.Sforile au fost trase, tinerii se zice c s-au plcut, se zice c s-au si iubit chiar,oricum, cstoria lui Adrian cu domnisoara/tovarsa Preoteasa-fiic s-a aranjat.

De toate sforriile tatlui su, Adrian s-a tinut departe, dar s-a conformat, ca fiuasculttor. Si, cum ambele familii erau "comuniste", s-a aranjat numai cstoriacivil, nu si cea religioas.Pe vremea aceea, Adrian nu stia s-si fac nici semnul Crucii, nu frecventabisericile la slujbele religioase, asa cum o va face peste 30 de ani.Cstoria civil a avut loc la Primria din Piata Amzei, n prezenta unei echipede trani secui (tov. Preoteasa-mama era unguroaic, din secuime), mbrcati nhainele lor de la tar traditionale, si a altor ctorva persoane, selectionate cu grij

de Marin (Titi) Nstase, din partea familiei lui: doar fratele su cu sotia, iar dinpartea Elenei Dragomirescu-Nstase (mama ginerelui) doar o sor cu sotul.


14/14

Dup ncheierea ceremoniei si oferirea unei cupe de sampanie cu biscuiti, aurmat un prnz, la "CoS", dar socrul, Marin, s-a ngrijit s elimine dintre invitatiiprezenti la Starea Civil pe fratele su cu sotia (fost comerciant, nationalizat nanul 1948) si pe sora bun a mamei-soacre a lui Adrian, cu sotul, fost detinutpolitic, desi ar mai fi avut 3 frati si printii n Bucuresti, nechemati, pentru a nu

da explicatii tov. Preoteasa despre acesti "dusmani de clas" pe care i invitase(doar ca decor) la ceremonia cstoriei, unde nu atrseser atentia nimnui.A doua zi dup cstoria civil, Adrian Nstase s-a mutat s locuiasc n casatov. Preoteasa, din Parcul Primverii, ndeplinindu-se dorinta combinat (atatlui su si a lui) de a deveni sot de fiic de nomenclaturist. Totul dovedea cplanurile lui Marin s-au realizat si c mergeau pe drumul dorit de el. Dar n-a fosts fie asa! Dup cteva zile de om cstorit cu o tnr frumoas, atractiv sifoarte simpatic, ntr-o sear, pe la orele 11, cineva a sunat la usa familiei

Nstase. La ntrebarea doamnei Nstase "cine este?", a rspuns fiul Ady. Aurmat un dialog scurt: "Ce s-a ntmplat, Adisor, mam?" Rspunsul: "Mam,dac nu m primesti n cas, las-m s dorm n hol, nu vreau s m mai ntorcla ea". Si mama a mai ntrebat apoi: "De ce, mam, este o fat bun, frumoas?!"Rspunsul a fost: "Eu vreau s studiez, s citesc, si ea m solicit prea mult!"A doua zi, doamna Preoteasa a vizitat, cu mare scandal, familia Nstase,spunndu-le, fr alte explicatii inutile, c, n noaptea anterioar, Adrian si-aprsit tnra sotie, srind pe fereastr, binenteles fr stirea cuiva din cas.

Au continuat discutiile "ntre patru ochi", ntre Marin (Titi) tatl si tov. Preoteasa- mama tinerei doamne Nstase. Nu vom sti niciodat dac tticul lui Adisor i-adezvluit mamei "victimei" devierea sexual a fiului. Nu s-a putut gndi cAdisor al ei si va schimba "gusturile amoroase" att de repede. A urmat apoidivortul. Ceva mai trziu, fiica tov. Preoteasa s-a recstorit. Adrian si-acontinuat viata lui de burlac, cu aventurile, bucuriile, necazurile si, mai ales, cumari succese profesionale, fiind sprijinit, desigur, de "ngerul cu epoleti",pzitorul grijuliu, si ajutat, binenteles, pentru randamentul lui.

NOT. mi asum toat responsabilitatea pentru afirmatiile fcute n acest articolsi i multumesc, pe aceast cale, domnului Grigore L. CULIAN, editorul ziarului"New York Magazin", pentru curajul, demnitatea si hotrrea cu care a luatdecizia publicrii unui material care aduce la cunostinta opiniei publice fapteadevrate, legate de ascensiunea politic fulminant a unui alt fostnomenclaturist comunist care, iat, doreste s devin presedintele Romniei.

Aurel Sergiu MARINESCU,Scriitor, fost detinut politic "

nastase scatiu

Documents

Transcript of nastase scatiu