Adrian Nastase-spre Normal Itate

8/6/2019 Adrian Nastase-spre Normal Itate

http://slidepdf.com/reader/full/adrian-nastase-spre-normal-itate 1/483



SPRE NORMALITATE

GUVERNAREA REFORMELOR.REFORMA GUVERNARII



ADRIAN NASTASE

SPRE NORMALITATE

GUVERNAREA REFORMELOR. REFORMA GUVERNARI I

trs${itutill $ocial Dtmocr*t o,Ovidiu $incaio'

Bucuregti, 2004



rsBN 973-s67-426-2



SUMAR

NOTA ASUPM EDITIEI........ ...................7

DRUMUL SPRE VEST (decembrie 2003).............. .............9

O istorie care nu ne-a avantaiat ...............10

inceputul recuper6rii............:................ ...........................1g

Integrarea....... ....................26

Politica: de la investinrr[ la anul electoral......... .............3 ICregterea economic[ qi lupta impotriva sdriciei...... ........36

GWERNAREA SOCIAL-DEMOCRATA MODERNA (decembrie 20OO)....................44

Un Guvern monocolor qi minoritar..... ............................45

Integrare euroatlanticd qi cregtere economici durabi16.......... .................46

Politica solidaritntii socia1e............ ...........52

Reforrna instituliilor statului gi ale guverndrii...................... ..................55

RomAnia - actor european qi regional .............................57

CoMBATEREA SARACIEI, O PRIORITATE ABSOLUTA (mai 2001)......................62

MODERNTZAREA SOCIAL-DEMOCRATIEI ROMANE$TI (iunie 2001)...................67

Social-democrafia in Rominia: tradilie gi modemitate.... .......................68Proiectul politic social-democrat.......... ...........................72

Prioritefile guvernirii social-democrate..................... .............................78

O noui dinamicb a acfiunii partidului....... .......................86

BILANT LA UN AN DE GUVERNARE (decembrie 2001)...........................................91

O noutate bine veniti - Declaralia de politicd generald a Guvemu1ui..........................91

Reformele cregterii economice..... ............95

Reconstruclia solidaritntii sociale ............ ...................... 105

Reforma guvemirii....... .........................112

Paqii inainte 9i prioritifi pentru viitorin integrarea europeand....... ......125Promovarea Rominiei ca actor interna{ional semnificativ... ................I28

Reforma institu{iilor politice ............... ......................... I 35

OPOZTTIA, DIN PACATE, DEMAGOGICA $I NEPROFESIONISTA(decembrie 200 l) .............. .......................... 140

REFORMA POLITICA (februarie 2002)............. ............166

Principiul politic al solidarit{ii..... .........169

Combaterea corupfiei......... ....................175

Reforma sistemului po1itic............. .........180Reforma PSD. .................181

PRIORITATEA INVESTITIILOR (mai 2002) ............. ...........................186



DINAMIZAREA PSD (iulie 2002) ............. .....................r94

Dezbaterea doctrinarE gi modernizarea partidului .........195Politica economicE: cregtere gi austeritate .....................197

Programul socia1.............. .......................201

Din nou despre reforma PSD................ ........................204

Rela,tiile cu presa gi rela{iile cu celelalte partide............ .......................211

cuM sA NE ASUMAM VALORILE NOII SOCIETAJI (septembie 2002) ..............2r4

SPRE NORMALITATE (octombrie 2002) ............. .........224

NOUL COD AL MI-INCII (decembrie 2002).............. ...........................240

ALIANTA CU UDMR (ianuarie 2003).............. .............253

LA JT.JMATATE DE MANDAT, REALIZARI $I PRIORITATI (februarie 2003)........260

Conskuim o economie de piafa funcfionali ..................265

Refacem solidaritatea gi coeziunea socia16............ ........272

Sprijinim noua identitate istorici qi culrurali a poporului romdn...............................280

Ne indreptim cu pagi mari spre Occident. .....................284

Prioritdli pentru a doua parte a mandatului.. .................290

ANGAJAREA POLITICA iUpOtRrya CORUPTTEI (martie 2003)..........................299

ORIZONT 2025 (mai 2003)............. ..........318

TINERII $I POLITICA (mai 2003)..... .......328

NOUA OFENSTVA POLTTTCA (iulie 2003) ....................346

Consolidarea PSD ca lider al stdngii modeme romdnegti....... ..............347

Restructurarea Guvernului gi noile prioritlfi ......... ........351

Un efort concentrat in direclia integr6rii,........ ...............354

Romdnia social[............ ..........................358

Despre viitoarea confruntare po1itic5........... ..................367NOUA ARHTTECTURA e EUROpEI DE SUD-EST (octombrie 2003).......................380

nAspuNorRn GUVERNAMENTALA gI SOLIDARITATE NATIoNALAPENTRU INTEGRAREA EUROPEANA (noiembrie 2003)..........................................385

SINTEZA DE ETAPA (decembrie 2003)............. ............396



NOTI ASAPRA EDITIEI

Volumul de fatd conline o selec{ie din discursurile sau intervenliilerostite tn ultimii trei ani. Unele din ele se referd la momente cheie

ale politicii sau vielii economice romdneSti. Altele sunt precizdri

importante ale viziunii social-democrate, ale progresului

guverndrii Si al societdlii Si oferd o inyelegere mai bund a

principiilor care au stat la baza deciziilor de guvernare.

Le-am considerat importante nu doar prin conlinut, dar Si prin

cronologia lor. Ele oferd o perspectivd asupra modului in care aevoluat guvernarea, rdspunzdnd Ia provocdrile realitdlii. Intr-orealitate care s-a schimbat continuu, guvernarea a trebuit sd se

schimbe ea insdsi, Jdrd a renunla fnsd la valorile fundamentale in

numele cdrora afost mandatatd de electorat.

Am pdstrat textele tn forma in care au fost prezentate, Jdcdnd doar

minime modificdri. Chiar dacd ele conlin destuleformuldri pe care

acum, mai detaqat de ,,temperatura" momentului, le-aq inlocui saunuanla, menlinerea textului original mi s-a pdrut importantd. Cdci

au autenticitatea momentului politic gi a conjuncturii din care facparte. La urma urmei, acestea nu sunt texte academice, ci politice,

Si ele rdmdn vii doar in contextul Si fn forma in care au funclionatpolitic.

in schimb, am sintetizat opiniile Si evaludrile actuale ale acestor

trei ani de guvernare tntr-o introducere cu caracter general. infelul acesta cititorii pot lua cunoStinld inclusiv cu modul tn care aS

Ji corectat sau completat aceste texte, dacd ar trebui sd Ie reiau

astdzi.



imi doresc ca prin publicarea acestor texte, sd ofer cititorilor,

indiferent de simpatiile lor politice Si de modul fn care judecdguvernarea pe care am condus-o, posibilitatea de a lua un contactcdt mai direct cu problemele de care se lovesc cei careguverneazd, cu modul in care aufost ele abordate Si rezolvate fnaceSti ani Si de cum se vdd lucrurile din perspectiva unui om care,in toatd aceastd perioadd, a fost in centrul evenimentelor Si a

trebuit sd decidd Si sd aclioneze.

Autorul



DRUMUL SPRE VEST

(decembrie 2003)

m decis sd public aceasti culegere de discursuri politice

pentru cd sunt convins cd acegti primi trei ani ai noului

mileniu au insemnat mult pentru Romdnia. Am pus-o sub

dezideratul generic al intririi in normalitate, pentru ci tocmai asta

trebuie s[ i se intdmple l6rii, si devini, dintr-o !ar[ gi societate care

in ultimele doui secole a fost mereu ,,excepfional6" dintr-o cavzd

sau alta, o societate gi o lari normale.

Cu precizarea cd ceea ce eu - qi ?ncd mulli allii - consider cd este

,,normal" pentru Romdnia inseamnd o societate prosperi, aSezati

temeinic pe un traseu de dezvoltare durabild, integratd ca o

componenti semnificativd in Uniunea EuropeanS gi in structurile

nord-atlantice, gi jucdnd un rol semnificativ atdt in spaliul

geopolitic din jurul sdu (Balcanii, sud-estul Europei gi aria

adiacenti a Orientului Apropiat), cdt gi in cel ce asigurd legdtura

esenliald cu spaliul euroasiatic, care incepe chiar de la granila deest a lirii noastre gi se intinde, trecdnd prin Asia Centrald, pdnd la

Oceanul Pacific.

intr-un fel, aceasta ar fi fost situalia ,,normal6" a Romdniei de-a

lungul intregii sale istorii. Din diferite motive, Romdnia, sau

societilile qi statele constituite pe teritoriul sbu actual, au equat

mereu in asumarea unui asemenea rol intr-un sistem mondial

construit la inceput mai lent, apoi mai rapid, gi in care Rom6nia s-astrdduit - fiaft sd reugeasci - si ocupe un loc semnificativ. Am

avut gansa extraordinard sd fiu primul-ministru al unui Guvern

care, pentru prima dati in istorie, poate valorifica oportunitatea



Adrian Ndstase - Snre normalitate

exceplionald deschisi !6rii noastre de a deveni un actor, deopotrivd

regional gi global, semnificativ qi de a se transforma pe sine insdgipentru mai marea prosperitate a cetSlenilor sdi cu sprijinul gi ininteriorul lumii dezvoltate.

Aceasti gansd, construitd intr-o succesiune de succese gi eqecuri, deguverndri anterioare gi prin efortul intregii societili romdnegti, adevenit concretd gi valorificabili abia ?ncep6nd cu sfdrqitul lui2000 gi a ficut ca primii trei ani ai mileniului al treilea sd aibd

pentru Rominia o semnifica{ie cu totul speciald.

De aceea, cred cd acegti trei ani trebuie bine inleleqi gi corectinterpretali, iar cartea de fala este, cred eu, un instrument utilpentru infelegerea qi interpretarea lor corectd, frr6 patima politicicare i-a caracteizat gi cu detagarea necesard pentru a putea privi,pe termen mediu gi lung, cel mai important proces care a avut locin societatea romdneascd de dupi 1989 - drumul spre Vest.

O istorie care nu ne-a avantajat

Cu cdt privim mai mult in urmi, la cei 1l ani de tranzilie care i-auprecedat, la cele patru decenii de comunism gi la celelalte patrudecenii de tranzilie de p6ni la comunism, cu atdt mai clar nedevine faptul ci acum, la sfhrgitul celui de al treilea an almileniului al treilea, RomAnia se afl6 intr-o situa,tie mai bun6 dec6t

oricind in ultimul secol. Are, de asemenea, in fali o oportunitatecu care nu s-a mai intAlnit niciodati p6n6 acum in intreaga eiistorie, de la cucerirea romanb gi p6ni it zilele noastre.

Atunci, in secolele al Il-lea gi al III-lea a.d., societatea de peactualul teritoriu al !5rii noastre a fost integrati in lumea dezvoltatdqi a inceput s6-gi construiasci structuri administrative, economicegi sociale asemdndtoare cu cele ale celei mai dezvoltate societilidin lume. Dar, au urmat retragerea aurelian[ gi ndvdlirilepopoarelor migratoare, iar civilizalia a frcut, in Rom6nia, un pasinapoi.

10



Drumul spre Vest

Vreme de aproape doui milenii, teritoriul pe care trdim noi acum a

fost in afara sau cel mult la marginea marilor civilizalii ale istoriei.Sigur, strdmogii nogtri au rezistat, construind ceea ce putem cu

mdndrie si numim acum o ,,civilizalie rom0neasc6", dar nu este

mai pulin adevSrat cd aceast[ civilizalie, multfl vreme ignoratl,

izolatd gi plasatd la interseclia tuturor confruntirilor majore ale

ultimelor doui milenii, a alut prea pufine resurse pentru a face fald

competiliilor cu civilizaliile cele mai avansate care ii erau

contemporane gi prea puline oportunitili gi ganse pentru a se

integra in acestea. Indiferent dacd erau situate in sud-estul bizantin

sau otoman, ori in occidentul european, marile civilizalii au ignorat

sau marginalizat geopolitic zona in care ne aflam, iar societatea

romdneasci a fost silitd si supravieluiascd intr-o periferie pulin

tulburatl de marile transformiri ale istoriei. Abia in a doua

jumltate a secolului al XIXlea a inceput ceea noi numim acum inRomdnia drumul spre Vest, spre societatea occidentald dezvoltatd,

care eradeja capitalistl gi democraticd de peste un secol.

De atunci gi pdnd acum, societatea romdneascd s-a angajat intr-o

curs6 contra izolilii gi subdezvoltdrii care nu s-a incheiat nici astiziqi care, in ciuda numeroaselor eforturi gi a unor succese

neindoielnice punctate din timp in timp, nu gi-a atins niciodatd cele

doui obiective principale - reconstruclia Rominiei dupd chipul gi

asemdnarea Occidentului dezvoltat gi integrarea in regiunea de

dezvoltare pe care o alcdtuiegte Europa Occidentald.

in ciuda mitologiei care tinde sd devind dominantd cu privire la

perioada istoricd cunoscutd sub numele de comunism (1948-1989),

nu qov[i in a o include gi pe aceasta in acelaqi efort general de

dezvoltare gi modernizare a societ5lii romdnegti inspirat din

modelul occidental. C6ci ce altceva a insemnat industrializarea gi

vbanizarea accelerati din intreaga perioadd comunistl dec6t

incercarea de a obline, cu pretul sacrificirii mecanismului esenlial

al dezvoltdrii - adicd democralia gi capitalul - o apropiere de

acelagi model de dezvoltare care avea in centrul siu oragul

industrial?

ll



Adrian Ndltase - Spre normalitate

Comunismul, care a trdit din iluzia cA poate depngi dezvoltarea

capitalistd gi democraticd prin oprimare politicd 9i uniformizaresocial6, a eguat pentru cb a desfiinlat insugi motorul dezvoltirii -creativitatea uman6, a cdrei mipcare liberi o asiguri deopotrivdlibertatea politic6 gi democralia economicl, sub infrligareaeconomiei de piald. Copierea industriei capitaliste intr-o economiedominatd de stat gi intr-o societate aserviti politic a scos Romdniadin semifeudalismul in care se afla lajumdtatea secolului al XX-lea,dar

aaruncat-o intr-o

noud izolare internalionald gi intr-oinfunddturl a dezvoltdrii. Din acestea nu am putut iegi dec6t inmomentul in care globalizarca - extinderea la nivel mondial ademocraliei qi a capitalismului modern - a provocat prdbugireaintregului sistem comunist european gi a permis Romdniei sd

inceapi o noui reconstruclie, de data aceasta fbri abateri esenlialede la principiile fundamentale ale modernitalii.

in 1989, renunlAnd la comunism gi reorient6ndu-se spre capitalismqi democralie, societatea romdneascd" a frcut un uriag pas inainte,cdtre Vestul dezvoltat. Cu toate acestea, nu a ficut atunci altcevadecdt sd defineasci un drum. Destul de repede am putut s6 ne ddmseama cd nu suntem decdt la inceputurile acestuia.

Desigur, prima condilie a dezvoltirii era reconstruclia politicd ademocrafiei in Romdnia, un traseu pe care, atdt populalia, cdt gi

clasa politicd romdneasci l-a parcurs destul de repede. Dar

transformarea politicd pe care am parcurs-o, poate chiar mai repededec0t alte societSli foste comuniste, cdci ele o incepuserl maideweme, nu a fost decdt inceputul unei trarziliimai lungi dec6t ne-ama$teptat gi mai dureroase decdt ne-am dorit, care abia urma si neaduci la punctul de pornire al dezvoltirii. Pentru a relua cursadezvolt[rii gi a reducerii decalajelor fa!6 de Occidentul dezvoltat,Rom6nia mai trebuia, dupi cdqtigarea democraliei politice, si-gitransforme radical structurile gi instituliile economiei gi vieliisociale. Ne-a fost necesar mai mult de un deceniu pentru asta, iarprocesul, care a costat, intre altele, pierderea a aproape 30o/o dineconomie (in 1999, produsul intern brut mai reprezentanumaiT2o/o

t2



Drumul spre Vest

din cel oblinut in 1989, ultimul an de comunism) gi a unui milion gi

jumdtate de oameni (de la 23,2 milioane de locuitori la 1 iulie1990,la 21,7 milioane de locuitori la recensimdntul din 2002), ntts-a incheiat definitiv nici astdzi, de6i evolulia sa a devenit

inexorabili, iar reztiltatul este precis previzibil.

Revenirea pe drumul spre Vest a fost, pentru Romdnia, o necesitate

absolutd, dar prin simplul fapt ci s-a int6mplat, nici una dintreproblemele esenliale ale !6rii nu a fost rezolvatl. Dimpotrivi, in

mod paradoxal, Romdnia postcomunistl a pornit la drum de pe opozilie mai slabd gi mai dezavantajoasd decdt avusese RomAnia

comunistd nu cu mult timp inainte, deoarece pasul inainte a fostinso{it de doi pagi inapoi.

Primul pas inapoi a avut loc chiar in societatea romineascS.

Tranzilia de la economia socialistb gi structurile sociale egalitare

ale comunismului la economia de pia!5 gi la libertatea de a acumula

proprietate gi a conduce o economie privatd s-a frcut nu prindezvoltare, a$a cum ar fi fost de dorit, ci prin involulie. Procesul a

costat, dupi cum am mai spus, aproape o treime din economie. intermeni umani, aceasta inseamnd sirlcirea unor categoriiimportante de populafie, pierderea a aproape patru milioane de

locuri de muncd, reducerea salariului real cu mai mult de o treimefald de 1989, scdderea natalitefii 9i cre$terea mortalitdlii,degradarea valorilor sociale, generalizarea corupliei, cregterea

infraclionalitelii, violenld, degradare umani gi, nu in ultimul rdnd,crearea unui sentiment de inferioritate pentru toli cei care emu sau

se considerau rom6ni.

Al doilea pas inapoi l-am fdcut in relalia cu lumea dezvoltatd, a

Occidentului european, adic6 cu punctul terminus al drumului pe

care il definisem inci de la revolulie. Noi am considerat revoluliagi desfiinlarea comunismului ca pe o uriagd victorie a poporului

impotriva unui sistem politic gi economic care era deopotrivdopresiv gi incapabil si asigure dezvoltarea. Mai lucidi gi mai

pragmatici, Europa dezvoltatd le-a privit ca pe infrdngerea

principalului adversar politic gi ideologic al globalizdrii

13



Adrian Ndstase - SDre normalitate

comunismul. Cu entuziasmul normal produs de victoria revoluliei,

noi ne-am considerat un fel de fiu riticitor revenit in familiaeuropeand. Riguroasd gi atent[ la propriile sale interese, Europadezvoltatd a notat uriagele decalaje care despirleau Romdnia de

Occident. Cdnd ne-am trezit din euforia victoriei am descoperit c6

Romdnia era mai marginahzati in Europa qi mai lipsitd de alialidecdt fusese oricdnd inainte, in toat[ perioada de un secol gi

jumdtate de cdnd igi dorise sI se integreze in zona europeanl de

dezvoltare.

A urmat un deceniu de transformiri interne gi practicd diplomaticdpentru a apropia Rominia de zona europeani dezvoltatl, aflati ea

insiqi intr-un proces care avea sd o transforme in Uniunea

Europeani. Nu a fost deloc un drum drept gi incununat de succese.

Numeroase erori ale politicii interne, pe care nu intenlionez sd lejudec acum, au incetinit sau au deviat traseul transformiriloreconomice 9i sociale. in acelagi timp, evenimente externe care nuau depins de Romdnia au transformat aria politicd in care ne afldmintr-o zond geopoliticd care se marginaliza singuri prinincrengdtura de interese contradictorii qi prin violenla cu care

aceste interese erau suslinute in relaliile reciproce. Singurul rdzboieuropean de dupl Cel de al Doilea Rdzboi Mondial a avut loc inaceasti regiune gi a fost nevoie de mult sim! politic Ai de abilitatediplomaticd pentru ca Romdnia s[ nu fie atrasl in conflict.

Fie ca unnare a propriilor noastre govdieli, fie ca urrnare a unorconjuncturi nefericite pe care nu puteam si le influenlim, fie, nu inultimul rdnd, din cauza lipsei de interes a Europei dezvoltate pentru

o regiune rimasi in urmi $i turbulentd, parcurgerea drumului c6tre

Vest al Romdniei s-a fbcut incet gi cu sinuozitili. incet, dar sigur,Romdnia era marginalizati nu numai in raport cu Europa

dezvoltati, dar gi in raport cu ldrile foste comuniste mai apropiate

de zona dezs,oltati, qi mai interesante din punct de vedere

economic, politic sau geostrategic. Regiunea de expansiune

,,natural6" a Europei dezvoltate, care se intindea din Slovenia, insud-est, gi pdni la llrile baltice, in nord-est, tindea s[ se stabilizeze

t4



Drumul spre Vesl

la granita de vest a Rominiei, lSsdnd lara noastri din nou la

periferie gi, din pdcate, o periferie situati in afaru regiunii de

dezvoltare. Iatd o situalie chiar mai pulin avantajoasi decdt inperioada comunisti!

in acest sens, potrivit datelor Bdncii Mondiale, in 1995, fluxul de

capital striin in Romdnia a fost de 687 de milioane USD. Cu 15 ani

mai devreme, in 1980, in plin comunism, Romdnia primea

investilii strdine private de doud ori mai mari (1,3 miliarde USD).

in acelaqi an 1980, in Ungaria erau investili din surse private doar596 milioane USD (o treime din ce investea lumea dezvoltatf, inRomdnia), in Cehoslovacia nu se investea deloc, doar Polonia

situdndu-se inaintea Romdniei, cu un volum aproape dublu de

investilii.

Sunt convins gi acum - am fost qi atunci - cdla inceputul anilor '80,

Romdnia a avut o oportunitate exceplionald de a-gi schimba cursul

istoriei gi de a fi in avangarda drumului spre Vest. in aceiagi ani,Polonia qi Ungaria igi incepeau primele reforme qi declangau

primele confruntdri in pregitirea schimblrii de sistem. Romdnia,

mai bine plasati in comunitatea internalionali gi net mai autonomd

in raport cu Uniunea Sovieticd, a ratat ocazia din cauza obtuzitdtii

clasei politice romdnegti din acea perioadi.

Din pdcate, orice ocazie ratatd se rizbun6. 15 ani mai tdrziu,

situalia periferici a prii noasffe era confirmatd de uriagul decalajcreat de volumul investiliilor strdine. in acel an (1995), Cehia gi

Ungaria, ldri care luate impreuni nu ajung la o populalie egald cu

cea a Romdniei, primeau investilii striine intr-un volum de 20 de

ori mai mare decdt Romdnia (13,4 miliarde USD, fald de 0,7

miliarde USD pentru Romdnia)!

Iar in 1997, pozilia perifericd a !6rii noastre primegte o confirmare

suplimentarl: Romdnia nu este invitati si faci parte din primul val

de extindere cdtre est a NATO, in ciuda eforfurilor fbcute de

politicienii 9i diploma{ii romAni.



Adrian Ndstase - Sore normalitate

Dar poarta cbtre Europa ?ncepuse deja sd se deschidd, e adevirat cimult mai incet gi mai condiflonat decdt ne-am fi dorit. in 1997,Romdnia nu a fost invitati in NATO, dar pentru prima dati a fostluatd in serios posibilitatea invitirii ei in structura de securitate a

lumii dezvoltate. Cdnd s-a constituit teritoriul liberei circulaliieuropene, definit drept ,,spaliul Schengen", Romdnia nu a fostacceptati in interiorul acestuia - degi celelalte ![ri foste comunistedin Europa de Est au fost - dar s-a luat in considerare posibilitateaacceptirii ei ulterioare. Vreme de 10 ani de zlle, drumul RomAniei

a constat in construirea posibilitilii de integrare, in crearea unei noiviziuni - atdt a romdnilor, cdt qi a europenilor - despre locul pe

care il poate ocupa lara noastrd in raport cu lumea dezvoltatd gi

anume, in interiorul acesteia.

Aceastd construire a posibilitSlilor a culminat in 1999 cuincluderea Romdniei pe lista lerilor care vor incepe negocierile de

aderare la Uniunea Europeani, ceea ce nu insemna catu$i de pulin

cd Romdnia^ajunsese deja in interiorul lumii dezvoltate gi

democratice. Insemna doar cd lumea dez:roltati gi democraticd numai privea Rominia doar ca pe o periferie, ci ca o periferie care arputea fi totugi integratd, dacd dovedea c[ poate deveni, in primulrAnd prin propriile forle, o lari democratici gi dezvoltatd".

Sffirqitul lui 1999 a consemnat confirmarea acestei noi relalii dintreRomdnia gi Occidentul dezvoltat, dar si nu uitdm c6, in acelaqi

timp, 1999 a fost anul de maxim declin al economiei gi al societdlii.Rar a trecut Rominia printr-o perioadi de declin economic ai socialatit de gravi ca cea din primul deceniu altrarziliei, declin care, din1997 gi pdni in 2000 s-a accentuat, aducdnd economia gi societatea

intr-o situalie de-a dreptul dramatici.

in lggg, produsul intem brut scdzuse pentru al treilea an

consecutiv gi, tot astfel, veniturile populaliei. Cigtigul salarial real

mai reprezenta doar 56%o din cel din 1990 qi atinsese recordulabsolut al scdderii veniturilor salariale de dupd 1990. Cregterea de

numai 2,60/o din anul urmdtor nu avea cum si imbundtdleascd invreun fel situalia. Indicele prelurilor de consum, dupl ce sirise in

l6



Drumul spre Vest

1997 la 255oA, se fixase pentru urmStorii trei ani in jurul unei

valori anuale de 145% Si nu indica o tendinli de scddere

semnificativi nici micar in 2000, cAnd mai era ?nci de I45,7Yo.

P6n5la sfrrpitul lui 2000, Romdnia se dovedise incapabili nu doarsd ating6, dar qi sd se menlind pe un traseu de stabilizaremacroeconomicd.

Toate acestea afectau grav populalia gi viala sociald. Reducerile de

locuri de muncd luaseri forma disponibilizdrilor in masd gi

Guverrrul CDR-PD a trebuit sI inventeze ,,compensa!ii1e", premiibdnegti acordate celor care accepti sd renunte la locul de munc6,pentru a men{ine o ordine sociald care s-a dovedit lablld. Lainceputul anului 1999, ,,mineiada" - revolta minerilor din ValeaJiului qi margul acestora spre Bucuregti - nu a mai fost expresiaunor lupte politice (ca in 1990 gi 1991), ci un protest impotrivasitualiei disperate in care fusese adusd populafia din Valea Jiului inrxma proastei gestioniri

arestructurf,rii

mineritului. Grevelegi

protestele sociale se amplificaserd pe tot parcursul lui 1999 gi doarapropierea alegerilor a impiedicat o adevdrat6 explozie sociall inacea perioadd.

Mai grav era c6, societatea romineasc[ devenea tot mai pufinguvernabili, ca urmare a faptului ci populalia igi pierduseincrederea in guvernanli. Coruplia se generalizase gi produsese

deja scandaluri politice (de tipul ,,operaliuniiligareta"\

care

afectau grav credibilitatea intregii clase politice. Politicienii puteriierau angrenali ?n conflicte interne care aduseserd lara in pragulimposibilit5lii de a mai fi guvemati. Conform sondajelor de opinie,in noiembrie 2000, cu pulin timp inaintea alegerilor, doar l2o/o dinpopulalie mai credea cd Rom6nia este agezati pe o direclie buni, invreme ce 660/o credeau cdtara se indreaptd intr-o direclie gregit[.

Ca urmare, tabloul general al Romdniei la intrarea in cel de al

treilea mileniu era aproape catastrofic. ln interior domnea haosuladministrativ produs de nenumiratele conflicte qi dezmembriri alepartidelor aflatela guvernare. Peste acestea se suprapunea o derutdfinanciari creatd de falimentele FNI" ale celorlalte fonduri de

11



Adrian Ndstase - Spre normalitate

investilii asociate acestuia, ale b[ncilor,,populare"

gi ale unor

bdnci mai mici, toate la un loc afectdnd grav credibilitatea

intregului sistem bancar, inclusiv a celui garantat de stat, cbci

CEC-ul fusese implicat in scandalul FNI. Dacd bincile 9i

instituliile financiare mergeau prost, industria in ansamblul ei

mergea qi mai prost. in 1999, industria romdneascd luati in

totalitate avea un bilan! negativ, inregistrdnd pierderi de aproape

8.000 de miliarde de lei, la prefuile din acel an. Cea mai mare

parte a acestor pierderi era concentratd in marile intreprinderi aflatein proprietatea statului gi care, numai in L999, inregistraser[

pierderi de peste 15.000 de miliarde de lei. In 2000, aceastd

pribugire a industriei nu a putut fi opritl in intregime gi marile

intreprinderi din proprietatea statului incd inregistrau pierderi de

peste 21.000 de miliarde de lei. Economia era la pdm6nt, finanlele

statului ardtau prost, iar populafia, pe buni dreptate nemullumitS,

?ncepea s6-gi piardd ?ncrederea nu doar in guvernanfi, ci in intreg

sistemul politic. In noiembrie 2000, in preajma alegerilor, 360/o

dintre rdspunsurile la intrebarea ,,credeli cd este bine sd fie un

singur partid politic?" eta:u ,da"! Un record trist, care dovedea cimai mult de o treime din populalia adulti a RomAniei nu avea

incredere in democralie gi in capacitatea unui regim politic

democratic de arezolvaproblemele prii gi ale cetilenilor ei.

Situalia dezastruoasd din interior afecta, firesc, locul Romdniei in

sistemul internalional. Partenerii nogtri externi nu aveau inRom6nia mai multd incredere decdt aveau cetilenii in guvernanli.

Fusesem acceptafi la inceperea negocierilor cu Uniunea Europeani,

dar atunci c6nd autoritdlile romdne au propus 2007 ca datd a

aderdrii, oficialii europeni au notat-o doar ca intenlie a RomAniei gi

au evitat si o confirme in vreun fel. Dupd ce, in 1997, nu fusesem

invitafi in NATO, trei ani mai tdrziv speranlele noastre de acces in

organizafia nord-atlanticd erau chiar mai mici decdt inainte de

Madrid. NATO insipi oscila in decizia lirgirii intre mai multevariante qi nu toate cuprindeau qi Romdnia. Dar; poate cel mai

sintetic exprimau imaginea despre Rominia marile agenfii de

rating - care au evaluat la un risc din ce in ce mai mare investiliile

18



Drumul spre Vest

in Romdnia

-gi cdderea dramaticd pe piala internalionald a

obligaliilor de stat romdnegti. Pur gi simplu, lumea din jurul nostru

nu avea incredere in Rom6nia qi trebuie si mdrturisesc ci atunci, la

sfbrqitul lui 2000, nici nu aveau prea multe motive pentru asta.

inceputul recuperdrii

Cu atdt mai importante gi mai radicale mi se par schimbirile care

au avut loc intr-o perioadl atet de scurti de timp - doar trei ani -atdt in situalia intem6, cit gi in cea internalionali a ldrii noastre.

Chiar gi o simpld ingiruire a acestora este impresionantd.

in primul rdnd, s-a intrat pe un drum ferm al stabilizdrii

macroeconomice. Dac[ la sfrrgitul lui 2000, infla]ia era de 47%o,Ia

sfhrgitul lui 2003 eava fr de circa l4o/o, o reducere de aproape trei

ori gi jumdtate, care confirmd cd macrostabilizarea se va incheia inurmltbrii doi sau trei ani. O inflalie de I4o/o gi perspectiva unei rate

a acesteia mai micd de l0o/o in 2004 exprimi un proces de

insinitogire a finanlelor statului de neconceput pentru tot restul

deceniului tr anziliei.

Apoi, pentru prima dati in toati istoria sa, post sau predecembristil,

Rom6nia a reugit sd ducd la bun sfrrgit un acord incheiat cu FMI.Ca prim-ministru, consider acest lucru extrem de important.

Desigur, nu pentru sumele angajate, care nu au fost mari, ci pentru

cd, pdnd la acest ultim acord frnalizat in 2003, toate guvernele de

pdnd atunci nu reugiseri, din diferite motive, s6-gi respecte

angajamentele pe care qi le asumaseri, ceea ce afecta grav insugi

statutul Guvernului. Era vorba aici de credibilitatea externd gi

internd grav zdntncinatd a Guvernului, ca gi de o conceplie ,,rea"despre guvemare, care se impunea ca simplu fapt cd, ani la rdnd,

minigtri romdni au fost in situalia de a nu-gi putea indepliniobligaliile pe care le certificaserl cu propria semndturi. Unii dintre

ei, chiar au fost in situalia de a semna acorduri pe care gtiau, inclinainte de a-qi pune semndtura pe ele, cd nu erau realizabile. Nucred cI a$a ceva este acceptabil gi cred ci, prin realizarea, pentru

19




prima dat6, a unui acord stand-by cu FMI, dincolo de realizdrile

macroeconomice oblinute, am realizat gi acea schimbare

importanti care a redat Guvernului romdn demnitatea gi

credibilitatea care reztrltd din faptul cd s-a linut de cuvdnt.

Dar, cea mai importanti schimbare a fost, desigur, creqterea

economicS. In 2000 descregterea economicd s-a oprit, iar incepdnd

cu 2001 economia a inceput sd creascf, intr-un ritm destul de

accelerat de 5-5,5Yo anual. Aceast[ cregtere a inceput exact in

momentul in care lumea denroltati in ansamblul sdu gi, mai ales,

principalul nostru partener comercial gi investitor - UniuneaEuropeand - a redus rapid ritmul de cregtere gi a redus gi mai multvolumul investi{iilor in striinitate. Economia romdneascd, care

scdzuse dramatic tocmai in perioada in care capitalul str6in se

ardtase mai disponibil sd investeascd in lara noastrd - adici in anii

1997-1998 - qi care, in acea perioad[, respinsese oportunit6lileunor investilii striine masive in Rominia mai ales din cauza unor

erori de guvernare, ardta dupd 2000 cd are resursele necesare

cregterii intr-o perioad6 in care investiliile strdine erau limitate gi incare cea mai mare piald de export pentru produsele romdnegti, piala

vest-europeand, era in stagnare sau chiar didea semne de

restrAngere.

Creqterea economici este, frrd indoiali, inainte de orice, meritulfirmelor romdnegti, care au inceput sf, se matuizeze, si-qi

gestioneze mai bine resursele gi si se descurce pe o pia16

internafionalS complicati 9i dur6. Sursele ei, intr-o perioadd de

oportunit5li internalionale scizute, trebuie ciutate in resursele

umane de calitate superioarl care s-au format in sectorul privat gi

in colaborarea cu capitalul internalional, in manageri mai binepricepufi la afaceri gi la conducerea activitelilor comerciale gi

financiare ale firmelor lor, in muncitori mai bine calificali gi maipreocupali de calitatea produselor pe care le fac.

$tiuinsS c[ gi

politicile guvernamentale au sprijinit aceasti cre$tere, degi aiciprobabil cd avem incd cele mai multe rimdneri in urmi. Dareconomia gi politicile economice au fost principala preocupare a

20



Drumul sore Vest

Guvernului pe care l-am condus de-a lungul celor trei ani de

cregtere. $i sunt bucuros ce acum, la sfrrgitul celui de al treilea an

de cregtere economicd consecutivi, suntem siguri ci va urma qi un

al patrulea an de cregtere, cu o ratd,tot de aproximativ 5o/o. Iar dac[guvernele de dupl 2004 vor fi la fel de atente la economie pe cdt

am fost noi pdnd acum, nu existi nici un motiv ca Rom6nia s[-qiintrerupd evolulia economici pozitivd inci mulli ani de acumincolo.

imi aduc aminte cdtdnervozitate a creat, mai ales in primul an deguvernare, faptul cd rezultatele cregterii destul de modeste din acel

an nu s-au simlit imediat in viala de toate zilele a populafiei. Cu

atilt mai mult cu c6t Guvernul a fost nevoit si mireascd pregurile laprincipalele utilitdli - mai ales energie gi combustibili - iarcreqterile modeste de productivitate a muncii nu au permis mlririsemnificative ale salariilor gi doar indexdri modeste ale pensiilor.Ne aqteptam sd avem aceleaqi probleme gi in anul urmdtor, darincepdnd cu2002 surpriza a venit din partea sectorului privat.

A fost o surprizd, pentru cd nu ne-am a$teptat la un asemenea

fenomen gi, in opinia mea, a reprezentat o cotituri esenliali inprivinla modului in care a evoluat economia romdneasci. in 2002,nivelul de trai al populaliei a inceput si creascd gi primul semn cd

aga stau lucrurile l-a reprezentat cregterea, mai int6i timid6, iar apoi

accelerati a consumului intern.

O serie de mdsuri gi reforme ale Guvernului gi ale BNR pregitiserdterenul. Increzdtoare in capacitatea sa de a controla masa monetari,Banca Na{ionali a Rom6niei redusese dobdnda la creditele de

refinanlare gi nu mai insistase, ca inainte, pe cregterea

provizioanelor bdncilor comerciale, ceea ce a dus la scdderea

dobinzii la creditele acordate de bdnci.

Apoi, o importanp deosebiti s-a dovedit cb a avut primul mare succes

intemalional al guverndrii - admiterea Romdniei in,,spaliul Schengen"

gi inliturarea necesitilii vizelor pentru cet2ilenii romdni care cil[toreauin prile Uniunii Europene (cu excepfia Marii Britanii). Interesant este

zl




faptul cd, in vreme ce noi toli

-oamenii politici, mass-media qi

cetilenii - priveam inlIturarea acestei bariere ca pe o primd

recunoagtere a locului lirii noastre aldturi de Occidentul european

dezvoltat, ca pe un act de susfinere a demnitAlii nafionale gi ca

inllturarea unei discrimindri nejustificate a romdnilor, aceasti

importanli simbolicd a fost net depdgitd de semnificalia efectelor

economice. Inldturarea necesit[1ii vizelor a avut ca efect imediat un

adevlrat val de migralie sezonierd a forlei de muncd autohtone,

care nu putea s[ gSseascd un loc de munc[ chiar prost pldtit in !ard,dar putea gisi un loc de munc6 mai bine plitit in Uniunea

Europeand. Rezultatul a fost nu numai scdderea presiunii asupra

ofertei, destul de reduse, de locuri de muncd din economie, dar gi

cregterea veniturilor populaliei. Un val de valutd convertibild a

inceput sd se reverse din Vest spre piala romineascS, ca urnare a

transferurilor blnegti frcute de lucritorii romdni din strdinitate. $i,evident, consumul intern a crescut repede.

A1 heilea factor care a favorizat creqterea consumului intern a fost

totugi mirirea veniturilor salaria1ilor, in primul rdnd ale bugetarilor,

ale pensionarilor gi chiar qi ale celor mai sdrace pdturi ale

populaliei, ca urmare a misurilor de proteclie socialS luate de

Guvern gi a politicilor salariale, chiar aga limitate cum au fost ele

de obiectivele politicilor de macrostab ilizar e.

in sfhrqit, dar nu in ultimul rdnd, mai merit[ menfionat[ aici

asanarea sistemului financiar gi bancar pe care a dus-o la bunsffirgit Banca Nafionali a Romdniei dup[ un an de tulburiri qi

falimente, unele dintre ele frauduloase.

Toate acestea au stimulat consumul intern, iar cregterea acestuia,

mai rapidi in domeniul bunurilor de consum pentru populalie qi

mai lenti, din pdcate, in domeniul investiliilor, a dus la creqterea

nivelului de trai al populatiei. Dar adevdrata cregtere a consumului

intern, pebaza cregterii achizilionirii de bunuri de consum de cdtrepopulafie, a venit nu prin stimulare guvemamentald, ci dininiliativa sectorului privat. Dintr-o datd, bdncile, bdncile private, au

inceput sI crediteze nu numai investiliile, dar gi consumul. $i nu

22



Drumul spre Vest

doar consumul institufiilor guvernamentale sau al celor mai

instirili dintre cetdleni - cei care, la urma urmei, nici nu au nevoiede credit pentru consum -, ci al acelei clase de mijloc de lipsa

cireia tofi politicienii romdni s-au p16ns, dar pe care bincile gi

societdlile de leasing au gtiut sf, o giseasci.

incep0nd cu2002, in Romdnia s-a reluat pe scar6largdvilruareain

rate de bunuri cdtre populafie. La inceput, cu mai multi precaufie,

dar apoi concurenla gi-a spus cuvintul gi vdnzirile in rate au

crescut exponenfial, intrecind orice agteptiri gi surprinzdnd atAtGuvernul, cdt gi Banca Nafionald a Rom0niei gi experlii

internafionali in probleme macroeconomice.

Pentru cd sunt om politic gi nu economist, acest fenomen m[bucurl in primul rdnd pentru cb vdd in el semnele lumii viitoare pe

care vrem sd o construim. $tiu cd el ingrijoreazd FMI gi conducerea

BNR qi, probabil, pi pe o parte dintre specialiqtii nogtri in finanfe.

Am incredere in ei gi sunt inclinat si le dau dreptate in toatepspectele tehnice pe care le invoci, dar din punct de vedere politic,

aceastd explozie a consumului intern pe baze private este, de

departe, cel mai bun semn de via16 pe care putea siJ dea societatea

rom6neasc6. lmi pare c[ seamini cu acel prim pldnset al nou-

ndscufului care anunli pe toati lumea cd a inceput si respire singur

gi c6, prin urmare, a inceput si triiascd pe cont propriu.

P0n[acum, cregterea nivelului de trai gi a consumului populafiei, in

pufinele perioade in care a avut loc, s-a frcut din iniliativa qi prin

cheltuiala Guvernului. Guvernul mlrea salariile, indexa pensiile,

fixa pregurile esenfiale, infiinfa sau desfiinfa locuri de munc[,

acorda beneficii sau ajutoare. Chiar gi in caz de dezastre naturale

sau calamitili, cel care intervenea penffu compensarea pierderilor

era tot Guvernul gi nu societSlile de asiguriri, pentru ci in Romdnia

asigurdri se fac doar la automobile, care sunt obligatorii prin lege.

O asemenea dependenfi a consumului populaliei de deciziileguverndrii este specificl socialismului, unde statul regleazi totul,

inclusiv ce gi cdt cumpdrd populafia. Zece sau doisprezece ani dupl

declangarea privatizirii in mas[ gi dupd ce sectorul privat din




economie ajunsese si producd mai mult de jum6tate din produsul

intern brut, situalia nu se schimbase radical - consumul populafieicontinua sd depindd esenlial de deciziile guverndrii.

$i, deodatd, incep6nd at 2002, lucrurile incep si se schimberadical, lu6ndu-ne prin surprindere atdt pe noi, cei de la guvernare,

cdt gi pe specialigtii Fondului Monetar Intemalional. Bdncileprivate, gi mai ales marile bdnci private, sucursale ale unor binciinternafionale, incep sd acorde pe scard largi credite pentru consum

populaliei. Ia avdnt creditul imobiliar gi zeci de mii de locuinleincep si fie construite cu plata pe termen mediu qi lung. Piala auto

explodeazi, ajungAnd la aproape 2 miliarde USD anual, iar cea a

bunurilor de larg consum, in special mobila, electrocasnicele gi

electronicele, se extinde brusc pe seama comerlului in rate. Agacum spunea preqedintele unei mari bdnci private, ,,romdnii au

redescoperit comerful in rate gi nu vor renunla la el prea curdnd".Or, o populalie care construiegte case, cumpiri magini, &igidere,

aparate de condilionat aerul, centrale termice, mobild qi computereeste o populalie a cdrei bunbstare este ?n cre$tere. Chiar dacd nutoati populalia este integrat5 in acest sistem, pentru cd cele maisdrace pdturi ale acesteia, in special li;rdnimea, nu sunt cuprinse inproces, totugi este vorba de milioane de oameni care incep sd

trdiascd mai bine gi, pe mine, ca om politic, acest lucru nu poate

decAt sd md bucure.

Existi aici un aspect incd gi mai important gi acesta mi se pare a fi,de departe, cel mai mare succes al guverndrii de trei ani pe care amcondus-o pin6 acum. Pentru prima dati in istoria postcomunisti a

Romdniei, sectorul privat a intrat in conflict cu guvemarea nupentru cd vrea sd absoarbd mai mulli bani de la bugetul de stat, cipentru cd vrea sd arunce mai mult din proprii bani pe pia!6. Pentruprima datdin istoria postcomunisti a Romdniei - gi ar fi interesantde aflat c6nd s-a mai intimplat acest lucru in intreaga sa istorie -cei mai timizi gi mai precauli dintre capitaligti, bancherii, gi-auafirmat sus gi tare increderea in viitorul economic al Romdniei si in

24



Drumul spre Vest

viitorul economic al salariafilor, pariind pe capacitatea lor de plat6,

gi impotriva politicilor macroeconomice ale guverndrii!

Astfel, la sfhrgitul anului 2003 am asistat la o confruntare extrem

de interesantd intre specialigtii FMI gi conducerea BNR, pe de o

parte, gi managementul bdncilor private, pe de alt6 parte. Semnalul

de alarmil-au tras experlii in finanle, care arr notat cu ingrijorare

cre$terea rapidi a creditului neguvernamental (adicd acordat de

bincile private din [ard, sau strdindtate, frrd garanlii

guvernamentale) care, stimuldnd consumul intern mai repede decAtproducfia, duce la cregterea mai rapidd a importurilor, 9i anume a

imporhrrilor de produse destinate consumului qi nu a producliei.

Rezultatul este cre$terea deficitului contului curent al 16rii - din

cauza cre$terii deficitului balanlei comerciale -, motiv pentru care

specialiqtii in macroeconomie sunt ingrijorafi. Drept care, ei se

strdduiesc sd preseze Guvernul pentru a adopta politici care sireduc[ creditul neguvernamental intem. La rindul ei, BNR sprijini

aceastl abordare gi incepe si mdreasc6,tteptat, dar continuu, costulcreditului intern, ceea ce, desigur, na$te un lung gir de proteste 1a

adresa guvernlrii (gi nu la adresa BNR).

Ca om politic, eu nu impirt6gesc pozilia FMI 9i a BNR, chiar dacl

sunt convins ci temerile lor sunt bine intemeiate teoretic. Dar,

pentru prima datd piala se migcd singur[, cu suficient[ for!6 pentru

a afecta politicile macroeconomice ale statului 9i intrS in conflict

cu acesta nu cerdndu-i mai mulli bani sau condilii privilegiate inraport cu concurenla extetn6, ci cerdndu-i, pur 9i simplu, sd fie

l6sat6 in pace. De altfel, bdncile private nu au redus creditul nici ca

urmare a cregterii costurilor refinanfirii, nici ca rispuns la cererea

directd a conducerii BNR. Solulia adoptath de ele a fost de a

continua politica actuali pAnd in momentul in care cererea de credit

de pe piali se va epuiza de la sine, ceea ce pare c[ se va int6mpla

abia in doi-trei ani.

Or, mie mi se pare ci avem, in sfhrqit, de-a face cu o economie de

pialn funcfionald. Uniunea Europeani, care urmdreqte 9i ea acest

indicator de performanld al reformelor din Rom6nia nu ne-a

25




acordat statutul de economie de pia![ deplin[ in 2003. Motivele

specialigtilor Uniunii Europene se refer[ la schimbdrile care trebuiesd mai aibd incd loc in economie, la privatizdrile care s-au fbcutintr-un ritm mai lent gi la pierderile inci mari ale sectorului de statdin economie. Dar, dincolo de acestea, avem acest prim act deindependenld al pielei fala de stat, al schimbdrii economiei nu prinintervenlia statului, ci prin forlele proprii ale pielei gi, dup6 mine,realitatea sociald o ia aici inaintea teoriei economice. Economiarom0neasc[ de pia!6 este funcfionali pentru cd este capabild sitransforme societatea singur6, frrd si mai aptepte reformeleguvernamentale.

Creqterea consumului intern este, fbri indoiali, o veste bund pentruorice guvernare. in primul rflnd, pentru cd populalia o duci maibine gi, pdni,la urm6, acesta este rostul fundamental al oricireiguverndri - bundstarea populafiei. in al doilea r6nd, pentru ci suntconvins cd, pe urma cre$terii consumului va veni, fhr6 doar qi

poate, cregterea investiliilor qi a produc{iei. Deocamdati, acestsurpLus de consum este asigurat in primul r6nd de importuri, maiales de pe piala vest-europeani, dar gi de pe piefele ldrilor in cursde dezvoltare. Dar, in anii imediat urmdtori, producitorii romdnivor reacliona la aceastS cregtere a cererii prin cregterea produclieigi, in doar c61iva ani, Romdnia va intra intr-un ciclu de dezttoltarenormal, in care cregterea cererii interne va stimula cregterea gi

diversifi carea productiei interne.

Integrarea

Nu incape indoial[ cd Romdnia anului 2003 nu mai seamdnd cuRomdnia anului 2000. in numai trei ani, societatea nu doar s-aordonat gi agezat, ci a parcurs, in drumul spre Vest, mai multe etape

aproape ,pe nerdsuflate". IJn progres uriaS, pe care inc6 nu l-amasimilat gi nu l-am congtientizat inc6 in intregime, ne-a adus de la

semiizolare, la un pas de integrarea in una dintre cele maidezvoltate regiuni politico-economice ale lumii - in UniuneaEuropeand.

26



Primul pas important l-a reprezeutat insi intrarea in NATO'

o conjuncturd cu totul speciala a favorizat, f6r6 indoiala, acest

progr.t uriag pentru lara noastr6. Tragedia umand produsi de

atacut terorist asupra SUA pe 11 septembrie 2001 a produs o

cotiturd in politica mondiala. Nu doar intreaga lume dezvoltatl, ci

intreaga lume s-a raliat Statelor unite intr-un uriag efort colectiv de

combatere a terorismului. Dintr-o dat6, dimensiunea globala a

politicii a apdrut a fi Ia fel de necesara qi de inevitabili ca 9i

dimensiuneaglobala a circuitelor financiare 9i a celor tehnologice'

Unul din rez:tltztele colaterale a fost reconsiderarea statutului

Romaniei. intr-un ansamblu de politici regionale sau continentale,

Romania este situat6, geopolitic 9i prin caracteristicile

socioeconomice, la periferia oricareia din regiunile luate in

considerare. Dar, intr-o politicd global6, RomAnia este situat' pe

placa turnant[ a interacliunii dintre regiuni 9i continente. Intre

igg7,"end,

la Madrid, Rom0nia nu a fost invitat5 in NATO, 9i

2001, cdnd a avut loc reconsiderarea politicii mondiale, Romdnia s-a

schimbat vreme de cdliva ani in riu, 9i urma, de un an 9i jumState

un ffaseu pozitiv. Schimbdrile din Rominia au ajutat, dar nu au fost

decisive pentru reconsiderareapoziliei sale. Ceea ce s-a schimbat

insA, esenlial, a fost perspectiva din care era judecati Rominia, iar

schimbarea de perspectivi a fbcut ca partea plind a sticlei s6 se

vadd mai bine qi sd fie mai importantd, decdt lista real6 a

sldbiciunilorgi vulnerabilitililor.

A mai contat la fel de mult faptul c6, de data aceasta, Rominia nu a

mai ratat oportunitatea creatd. Acesta este un merit al clasei

politice rombneqti in ansamblul s6u, pe care doresc sd-l subliniez

ui"i,",,

atilt mai mult cu cdt el nu aparfine nici unui singur partid

politic gi nici unei singure guverndri. Oportunitatea a constat in

pritelurite acordate Romaniei de a se comporta ca un aliat al

i.feiO gi un suslinltor al valorilor fundamentale ale democraliei,

iar statul romin s-a comportat ca atarc atat cu ocazia conflictuluidin Kosovo, c6t gi in perioada imediat urmatoare lui 11 septembrie.

27



Invitarea Romdniei de a intra in NATO gi parteneriatul strategic cu

statele Unite au fost primii mari pagi ficuli de (ara noastri indireclia iegirii din ,,lumea a treid' gi a intrlrii, printr-un saltspectaculos, nemaiintAlnit in istoria nalionald, in ,,lumea intAi',,lumea democraliei gi a dezvoltdrii.

Cel de al doilea pas, cel care urmeaz6" in 2004 gi in anii imedialiurmitori, este cel al integririi europene.

Pdnd in 2000, integrarea Romdnieiin Uniunea Europeani era unvis, avdnd aceacaracteristicd specifici visurilor de a fi, deopotrivd,

frumos gi neadevdrat. Invitarea Romdniei, in decembri" Iggg,lainceperea negocierilor de aderare la uniunea Europeand echivalacu crearea pentru Romania a unei oportunitdli unice in intreaga saistorie, de a se alStura Europei Occidentale din care, p6nd atunci,fusese tradilional eliminati, fie datoritd propriilor sale iaracteristicisocioistorice, fie din cauza conjuncturilor, cum a fost cazul cu

intreaga perioadS comunistd.Aq vrea sd fac aici o observalie care, din cdte qtiu, nu s-a fbcut inc6cu destuli putere, in ciuda evidenfei sale. Din cele dou6 valuri deintegrare in Uniunea Europeand, primul, ,,cei 10,,, reprezintd orecuperare gi numai cel de al doilea, ,,cei doi,,, adicd Romdnia giBulgaria, reprezintd cu adevirat o extindere.

Cu integrarea celor l0 Fxi cuprinse in primul val, Uniunea

Europeand nu face altceva decit s6 recupereze teritoriul pierdut infa{a expansiunii spre vest a Rusiei intre secolele XVIII*XX. Este,de fapt, o revenire la o situalie geopoliticd gi economicd dejaexistentd la sfhrgitul secolului al XIX-lea. Integrarea celor l0 are oprofundi gi veche bazb istoricd, culturald gi chiar economicd gisocial[. intre altele, tocmai redefinind aceastd bazd, dupd criteriiceva mai moderne, dar limitdnd-o la simpla hadilie istorici, auputut o serie de teoreticieni ai globalizdrii s6 traseze granilele,,civilizafiilor". Din fericire pentru Romdnia acestea sunt granileale trecutului, depSgite de prezent gi, in nici un caz) granile aleviitorului. Cu integrarea celor l0 noi state, Uniunea Europeand

28



Drumul spre Vest

recupereaz| teritoriul politic, socioeconomic 9i cultural european

pe care clasa politic[ europeani a secolelor XVIII-XX il cucerise

deja gi se sfaduia s6-l integreze sub o comandd politicl unici inci

de pe atunci.

Abia cu integrarea RomAniei (qi a Bulgariei qi, in perspectivi, a

Turciei) are loc cu adevdrat o extindere a Europei Occidentale

dincolo de spaliul sdu geopolitic tradilional, definit cu secole in

urm6. Integrarea RomAniei 9i Bulgariei in Uniunea European5

reprezintd, de fapt, reluarea programului politic de extindere a

Europei Occidentale din secolului al XIX-lea - program inceput cu

succes prin constituirea dinastiilor vest-europene din aceste lari - 9i

intrerupt brutal de evoluliile politice qi socioeconomice declanqate

de Revolulia Comunistd din Rusia, imediat dupd Primul Rizboi

Mondial.

Din perspectivi istorica, nu avem de-a face decdt cu un proces

normal de expansiune a zonei dezvoltate a Europei Occidentaiespre est, pentru .care, un inlermezzo de c6teva decenii este

nesemnificativ. Pentru clasa politici romdneascd de dupd

comunism gi pentru Guvernulpe care l-am condus in primii trei ani

ai noului mileniu, aceastd perspectivb istoric[ pSlegte in fa\a

prioritblilor momentului gi a uriagei mize a viitorului, care este

inlegrarea. Deceinbrie 1999 crease Romdniei o altd oportunitate

uriagd care, in ciuda condiliilor interne nefavorabile' trebuia

valorificati intr-o ecuafie de tipul *{lcurtt ori niciodatd".

Ca prim-ministru al Guvernului instalat dupd alegerile din 2000,

imi revenea responsabilitatea alegerii $i, in acelagi timp-

responsabilitatea realizdrii. Ant ale; c[ integrarea europeani are

prioritate strategicd asupra oricdrui alt obiectiv gi, vreme de trei

ani, Guvetnul pe care l-am t'ondus l'-.ac{ionat avfrnd aceastd

prioritate drept criteriu absohti.

Privind in urm6, spre celeialte luverndri care s-au desfrgurat drrpi

Revo$a din 1989, cred cd am avut, in aceasti privin!5. un avantaj

gi o serie de dezavantaje. Avantajul a constat in a fi primul Guvern




roman de dupd 1990 care a avtrt o prioritate absolutl, clar definitigi puternic suslinutS atdt intern, cdt gi internafional. Am reugit s6

transformlm obiectivul strategic al integrdrii europene nu doar tnt-olinti guvernamentald, ci intr-un obiectiv al intregii societdfirom6neqti gi am primit, din partea societdlii, acel rdspuns pozitivcate ne-a permis si impingem lucrurile inainte intr-un ritm incf,neintdlnit ?n tranzilia romdneascS.

Cel mai important dezavantaj a fost cel al ,,mogtenirii,'. Toate

guvernele de dupi comunism - ca gi cele din timpul comunismului,de altfel - s-au pl6ns, cu mai multi sau mai pulind indreptdlire, de

:,gre&u& moqtenire" pe care au trebuit sd gi-o asume gi care constain caracteristicile societ5lii pe care au preluat-o spre guvernare.Aga cum amvdzut, ceea ce a preluat guvernarea PSD in 2000 a fosto realitate extrem de complicatd, cu multe pbrli rele in interior gi cuun avans spre exterior care abia urma si fie confirmat de realitdlileinterne. Nu am nici o indoiali cd, dacd tendinla de cregtere

economici gi de macrostabilizare declanqate in 1995-1996 ar {r

continuat qi pe perioada guvernirii CDR-PD dintre 1996-2000,drumul nostru spre Vest ar fi fost mult ugurat, iar acum ne-am fiaflat cu un .

pas inainte. Aga, o bunb parte dintre eforturileguverndrii de dupi 2000 au trebuit orientate spre recuperareapierderilor produse in 1996-2000.

Acum, ne afldm la un an depbrtare de incheierea mandatului de

guvernare oblinut in 2000 gi, semnificativ, tot la un an de laincheierea negocierilor de aderare la Uniunea Europeand gi de laincheierea integrdrii in NATO. in acelagi timp, Rominia a ajuns,cred eu, pe direclia ,,bund" a evoluliei sale sociale gi economice gi,

minusurile care incd mai existd gi slibiciunile care nu au fost inintregime eliminate vor fi cu siguranfb abordate in anul urmdtor.

Ceea ce este important pentru viitor, acum cdnd el a fost precizat

mdcar in liniile sale esenliale, este cd istoria !6rii se accelereazd,,iar, ca urmare, guverndrile viitoare vor trebui gi ele s[-gi accelerezeperformanfele. Cei trei ani care au trecut au dovedit ce politicieniiromdni pot sd asigure acest ritm rapid, dacd, aclioneazd, pe baza

30



Drumul spre Vest

unei viziuni clare, dactr reu$esc s6-gi asigure sprijinul populaliei 9i

al societf,lii civile qi dacd, in paralel cu reforma societilii fac

eforturi pentru o reformd la fel de profundd a guvemdrii insdqi.

Politics: de la tnvestiturd la anul electoral

in centrul intregului proces care s-a desfdpurat in ultimii trei ani

sti, desigur, politica. Ceea ce a permis Romdniei s[ parcurgd inff-un

timp atAt de scurt un drum atit de lung a fost o situalie inediti

pentru intreaga perioadd postcomunisti: o guvernare orientatd de o

viziune clar6 gi comuni asupra viitorului.

Viziunea este, probabil, cel mai important ingredient al unei

politici eficiente. Plec, desigur, de la premisa cd toate guvemele de

pdni acum ale Romdniei - gi au fost nu mai pu,tin de gapte,

numirind-o gi pe cea in funcliune - au fost mdnate de cele mai

bune intenlii qi de responsabilitate pentru soarta 9i viitorul 15rii.

Dar bunele intenfii, singure, chiar traduse in voinld politici, sunt uningredient necesar, dar nu gi suficient al unei bune guverndri. Ceea

ce mai trebuie asigurat este gi o viziune comund, a Guvernului, a

principalelor forle politice gi a principalilor actori economici 9i

sociali. Iar construirea unei asemenea viziuni cu privire la

parcursul imediat urmdtor al societilii romdnegti a fost, probabil,

cea mai importanti realizare a Guvernului qi a partidului pe care

le-am condus.

Nu vreau si spun, cu aceasta, c5 in Romdnia au lipsit vizionarii in

politici. Sunt dispus sd cred, chiar impotriva evidenfei, ci orice om

politic de dup6 1989, a avut o viziune proprie asupra modului cum

ar trebui s5 arate societatea romdneasci in viitor. Dar, in politicd,

viziunile care rdmin personale sunt eliminate. Ceea ce conteazl'

sunt acele viziuni care reu$esc si reuneascf, in jurul lor deopotrivd

partide politice gi electorat.

ln momentul in care a intrat in alegerile din 2000, PSD avea deja o

asemenea viziune gi ea era puternic suslinuti de populalie. Am

reugit s6 o punem Silabaza Guvernului construit dupd alegeri 9i s5

JI




o menlinem in func{iune pe toat[ perioada celor trei ani. Ea vaguverna gi alegerile qi practica celui de al patrulea an.

Teza fundamentale a acestei viziuni este ce prima sarcini aguvernirii este de a crea in realitatea romAneas cd o zond anormalitdfii gi, apoi, de a asigura extinderea acestei zone inintreaga societate. ,,Normalitate" inseamnd bunbstare gi libertdlipentru indivizi, viald activd gi responsabild pentru comunitdli,precum gi integrare qi rol international semnificativ pentru

societatea rom6neascS. Cred c6 am ficut pagi importanli in toateaceste direclii.

Textul fundamental prin care am definit aceasti viziune a mersuluispre nonnalitate gi pe care am pus-o La bazele practicii noastrepolitice a fost publicat in altd parte gi nu l-am mai reluat in acestvolum. Aici am cuprins insd texte la fel de ldmuritoare pentruaceasta tem6, precum gi altele, menite sd ilusfreze tumultul vietii

politice a intregii perioade.

Cdci, in politici, care este intotdeauna un teren al competiliei,nimic nu este nici de la sine acceptat gi nici de la sine inleles. Iarcei trei ani care s-au sc'rs de la preluarea guverndrii, departe de a fiani de construclie economici, sociald $i internalional[ linigtiti, aufost, de fapt, anii unei continue confruntiri politice. intr-odemocralie, aceastd confruntare este normald gi beneficd, dar ea nu

asiguri deloc linigtea politicienilor.Am inceput guvernarea printr-o alian\i politicd cu UDMR, pe carenu o consider cdtugi de pulin conjuncturali. Dimpotrivd, cred cd,atdta vreme cAt UDMR igi pdstreazi actualul program politic giatitudinea constructivd fald de obiectivele nalionale, participarea sala guvernare este o componentd importanta a soluliei in spiriteuropean a problemei statutului minoritSlilor in Romdnia. De altfel,colegii din UDMR s-au dovedit politicieni

flexibili, cooperanliqi

cu o viziune politici modern6.

Am inceput guvernarea in condiliile in care opoziyia era slabd gi

speriati de propria sa sllbiciune. infrAngerea zdrobitoare din

5L



Drumul spre l/est

alegerile din 2000 a produs multl confuzie in partidele drn

opozilie, totul traducdndu-se, in primii doi ani, prin numeroase

conflicte interne in partide gi prin conflicte intre liderii fostei

guverniri. Un efect colateral al acestei continue stdri de lucruri din

interiorul opoziliei l-a reprezentat hemoragia de personalitili gi

electorat al acestor partide, care s-a amplificat dupd alegeri. Unnum6r mare de personalitSli de la vdrf, dar mai ales din

organizatiile judefene ale PNL gi PD au migrat spre partidul de

guvernimdnt, ceea ce a provocat o reacfie ridicoli a acestor partide

care, in loc sd se intrebe de ce nu sunt ele in stare s6-qi pistreze

oamenii, s-au mullumit s6 acuze Guvernul qi partidul de

guvernlmdnt de exercitarea de presiuni administrative pentru

,,racolured' membrilor opoziliei.

Este posibil ca unii dintre acegtia si fi dat dovadi de oportunismpolitic, dar cei mai mulli au schimbat taberele pur gi simplu pentru

c[ au fost nemul;umi1i de prestalia conducerii centrale a partidului

in care se aflau. In cantl PNL cel pu{in, nemullumireaorganizafiilorjudelene fa\A de activitatea conducerii centrale a fost

atht de mare, incdt, la presiunea acestora, PNL gi-a schimbat

intreaga conducere gi organizare, anuldnd democralia interni gi

intrdnd intr-un soi de ,,stare de asediu" permanentd.

Nu e convenabil sd guvernezi in condiliile unei opozilii slabe. Num[ refer aici doar la slibiciunea numericd a reprezent[rii in

Parlament, care nici nu este atdt de mare, cdt mai ales lasl[biciunea politicd a opoziliei, proveniti din incapacitatea de a

formula o alternativi realistd la programul guverndrii. In aceste

condilii, opozigia nu mai este o criticl competentd a guvernlrii,

util6 in evitarea unor erori ale acesteia, ci se reduce la un simplu gir

de violenle verbale qi atacuri personale. Iar, cum acestea se

dovedesc ineficiente, solulia adoptati - cel pufin in aceastd

perioadd - de partidele opoziliei este de a-gi radicaliza tot mai mult

atacurile, dar frrd a le int5.ri substanla. Cum guvernanlii sunt gi ei

oameni, tentalia de a replica cu aceeagi monedi este mare gi viala

politicl tinde si se ?nc61ceasc6 intr-un gir de confruntiri inter-

fJ




personale, lipsite de continut politic real, care nu fac altceva decdt

sd reducd 9i mai mult increderea populaliei in partide gi inpoliticieni.

Adevlrata problem[ a partidelor de opozi,tie - cu excepfia PRM -care a devenit destul de repede qi o probleml a guverndrii, este

lipsa de conlinut politic al discursului 9i acliunii 1or, ca gi lipsa de

personalitSli politice in Parlament, acolo unde ar trebui sb se

desfrgoare cea mai mare parte a confruntlrii, dar gi a dialogului

politic. Mutarea dezbaterii politice in afara Parlamentului estetendinla normal[ a celor doi lideri ai actualei Alianle PNL-PD, cdci

nici unul nu este membru al Parlamentului, dar este piguboasipentru viafa politici rom6neasc6. Poate ar trebui sf, procedim gi noica britanicii gi sd desemnim, o dati cu Guvernul, o conducere a

opoziliei parlamentare.

in orice caz,in acele confruntdri politice autentice, cele prilejuite

de mofiunile opoziliei sau de asumarea rispunderii de citreGuvern, alianla de guverndmdnt nu a avut niciodatd o problemireal[ in a obEine o majoritate parlamentard, care adesea a fost maimare decdt cea rezttltati din simpla insumare a voturilor coalilieide guvernimdnt.

Aceasti slibiciune de conlinut a opoziliei este ingrijordtoare pentru

anul electoral care urmeazd,, cici anunli o campanie electorald la

fel de lipsitd de conlinutgi

bogatb doar in atacuri personale.

in aceste condilii, adevdrata critici constructivd la adresa

guverndrii a venit, in toat6 aceasti perioadd, mai ales din partea

societdlii civile gi a comunitilii internalionale, care, in mai mare

mdsuri decdt opozilia politici, au definit principalele teme ale

dezbateii politice interne. Accelerarea programului de integrare

nord-atlanticd gi europeand a determinat comunitatea interna,tionalS

si ridice brusc Atacheta agteptirilor fali de evoluliile nu doar ale

guvemlrii, dar gi ale realitilii romineqti. A$a cum spunea un

oficial al Comisiei UE, comunitatea intemafionald a exercitat o

continuS,,presiune amical6" asupra Guvernului, recunoscdnd

34



Drumul spre Vest

realizdrlle, dar privind cu nerebdare justificati la ,jumdtatea goald

a sticlei", adiclla reformele care mai rdmdneau de fbcut. De aceea,

mai degrabd decdt sd se raporteze la o opozilie inutil de agresivl gi

derutati politic, guvernarea a fost atent[ in primul rdnd la reacliile,

criticile 9i sprijinul intemalional gi s-a strdduit sd-i rdspundd de

fiecare dati prin accelerarea reformelor.

in acelagi timp, un partener de guvernare mai eficient decdt

partidele opoziliei a fost, pe parcursul acestor trei ani, societatea

civil6. Societatea civili s-a dez:,oltat gi s-a maturizat in acegti treiani intr-un ritm aproape la fel de rapid ca gi reformele. Aga cum era

firesc, gi ea a adoptat o atitudine critici fa\d de guvernare, dar

critica gi presiunile societdlii civile au avut mai multi substan!6.

Sindicatele, asocialiile patronale, ONG-urile au obiective mult mai

clare gi au dat dovadd de o cunoagtere profundd a realitdlli gi de

inlelegerea mecanismelor guvernirii. Am ,tinut adesea cont de

intervenlia societAfli civile gi, la presiunea acesteia am adus

corecturi uneori importante unor acte ale guvernlrii, iar ele au fostutile gi s-au dovedit bine venite. $i cred cd am reugit sd punem

bazele unui nou tip de relalie intre Guvern qi societatea civil6, maimodeme gi mai eficiente.

insl cel mai important lucru in politici este comunicarea cu

populalia. in aceasti privin![, Guvernul a frcut in ultimii trei ani

mult, dar incd nu destul. Nu existi nici o indoialS cd actualul

Guvern este, de departe, cel mai transparent gi mai comunicativdintre toate Guvernele de pind acum. Ne-am bazat mult pe

tehnicile electronice de comunicafie, ele permildnd populaliei gi

mass-media si aibd acces la toate informaliile de interes public, gi

intenlia noastri pe viitor este sd dezvoltim gi mai mult acest

sistem.

$i, evident, am utilizat cdt am putut mai bine mass-media. in

privinfa aceasta, reaclia opoziliei politice gi a multora dintre criticiinogtri a fost cel pulin ciudatS. Am fost acuzali cd dominim mass-

media, in principal televiziunea nafionalI, ceea ce este gi

neadevSrat - pentru c[ statisticile dovedesc cd timpul de emisie a

J)




fost echilibrat ttihzat de guvernanli gi de opozilie - dar, mai ales,

tddeazd o atitudine nerealisti fa{i de comunicare. Consider ci este

normal ca un Guvern sI comunice cu populalia ori de cdte ori are

ceva de spus, iar un Guvern care face reforme intr-un ritm atdt de

accelerat cum am fbcut noi, are multe lucruri de spus populafiei. inoice caz, mult mai multe decdt a avut de spus opozilia.

Cred cd aici este o mare diferenli de conceplie intre noi gi

adversarii nogtri. in vreme ce noi privim -urr-*ediu ca pe un mod

de a comunica populafiei deciziile gi problemele guvern[rii, eiprivesc mass-media exclusiv ca pe un instrument de construire a

imaginii. Sigur cd imaginea ne intereseazl, Si pe noi, dar in primulrdnd ne intereseazi comunicarea gi, in aceasti privinld sunt convinscd am mai ficut un pas important spre normalitate in relalia cucetilenii.

CreSterea economicd Si lapta tmpotriva sdrdciei

Una dinffe convingerile incetilenite deopotrivd in politicd gi inopiniile specialigtilor romdni - qi, uneori, gi internalionali - este cdreformele gi dezvoltarea nu pot avea loc impreuni. Tocmai pe

aceastd convingere s-a incetdfenit mesajul politic care a dominattranzilia pdnd in 2000 - acela cd reformele presupun intotdeaunacosfuri ridicate din partea populafiei, ci drumul spre Vest esteprecedat de un drum prin tunelul intunecat al reformelor gi abia la

cap5tul acestuia se vede luminila salvatoare a dezyoltdrli.

Ideea, cu care nu am fost niciodat[ de acord, c[ drumul spre Vest gi

reformele presupun misuri guvernamentale luate impotrivaintereselor imediate ale populaliei gi care, automat, vor conduce lascbderea nivelului de trai gi a calitilii vielii oamenilor, are cel pulindoud consecinle importante pentru politica rom6neasci, amdndoulextrem de pdguboase. Mai intdi, ele induc convingerea cE succesul

reformelor se mbsoard mai degrabi prin rdul pe care il producpopulaliei, decdt prin noutatea beneficS pe care o introduc, ceea cein mare misurd tinde sI reduci responsabilitatea unui Guvern qi a

politicienilor aflali la guvernare fali de situagia populafiei. Pentru

36



Drumul spre Vest

cd, dacd populalia o duce prost, dace siricia cre$te, dacd numdrul

de gomeri este mai mare anul acesta decdt anul trecut, dacd se

desfiinjeazd mai multe locuri de muncl decdt se infiinleazd qi aga

mai departe, asta in loc si insemne o proasti guvemare, ar putea se

insemne, intr-o ideologie a reformelor intoarsi pe dos, o guvernare

orientat[ spre reforme gi care iqi sacrificd propriile interese politiceimediate - sacrificdnd in primul rdnd interesele populafiei - infavoarea unui ideal politic superior.

Convingerea mea fermi este c[ nu existi ideal politic superiorcelui asiguririi bundstlrii populafiei, iar aceasta este valabil maiales inf-o democralie. intr-un regim dictatorial, cum era cel

comunist, clasa politici putea, cu inima impicat5, s6 calce inpicioare interesele populaliei de dragul unui ideal utopic, indepirtatgi despre care nu-i plsa daci ii apa(ine gi populafiei, dar intr-odemocrafie, populafia alege politicienii gi-i trimite la putere inprimul rAnd pentru a trdi mai bine, intr-o societate mai bund gi nupentru a se sacrifica in numele nu gtiu cirui ideal indeplrtat.

Motiwl principal pentru care guvernele de pdni acum au

identificat reformele gi mersul inainte al societSlii cu cre$terea

costurilor gi suferinfelor populafiei nu a fost vreo inexorabilitate

istoric[, ci pur gi simplu incapacitatea acestor guverne de a

rf,spunde cerinlelor populafiei pentru o viald mai bun[. Ideologia

care leagd succesul reformei postcomuniste de cre$terea

suferintelor populaliei este pur gi simplu o legitimare a proasteiguverndri gi ea trebuie respinsd gi combituti cu fermitate.

Ceea ce nu este de loc ugor, dat fiind c6, pdni in 2000, in decurs de

10 ani, reformele care s-au succedat au produs 8 ani ,,r6i" - de

descregtere a veniturilor, consumului gi nivelului de trai alpopulaliei - gi numai 2 ani ,,buni", in care soarta acesteia s-a maiameliorat pulin sau micar nu s-a inrdutifit.

Din fericire, populafia a inleles mai bine gi a evaluat mai corect

realitatea decdt cei mai mulli dintre politicieni. in 1997, cdnd

lozinca politicd a necesitSlii suferinlei pentru a ajunge la liman a

3t




fost lansatd cu putere de pe cea mai credibili platformi politicd a

vremii - cea a coalifiei cdgtigitoare a alegerilor din 1996 -,conform sondajelor de opinie ale vremii, cea mai mare parte a

populaliei s-a aritat dispusi si suporte consecinle negative gi ,,sistrdngi cureaua" o perioadi foarte lungl de timp, aproape doi ani.

Dar foarte curdnd s-a v6zut ci ,,strdngerea curelei" era produsd mai

degrab[ de erorile guvernirii qi de indiferenla fald de efectele

sociale ale reformelor, decdt de faptul ci este o condilie de neevitat

a tranzilie| Populalia a inleles cd nu reformele au produssuferinlele perioadei 1996-2000, ci guvernanlii, prin incompeten!6,

nepdsare fa\d de populalie qi prioritate acordatd propriilor interese.

PSD a cAgtigat alegerile din 2000 tocmai pentru ci populalia s-a

hotdrAt sd nu mai suporte orice fel de costuri ale reformelor qi

pentru cI a respins o guvernare care nu a aclionat spre binele gi

folosul de azi al popula{iei. Aga cum, gi in 1989, respinsese, inesenJS, aceeaqi filozofi e politici.

Pentru mine a fost foarte clar in momentul in care am preluatguvernarea, ci sarcina pe care electoratul o trasase PSD a fost de a

,,inventa" buna guvernare gi de a dovedi cd ea este pe deplinposibili. ,,Buna guvernare" este acea guvernare care este capabild,,

pe de o parte, si avanseze reformele mai repede decdt oricdnd, iar,pe de altd parte, sI imbunltdleasci calitatea vielii populafiei.

Cred c[ cea mai mare realizare a Guvernului pe care il conduc esteci, vreme de trei ani consecutivi, a dovedit cd acest lucru este

posibil. De trei ani de zile facem reforme gi tot de trei ani de zlleeconomia Rominiei are o cre$tere solidl qi continui, intr-un ritmde circa 5Yo anual. $i asta in condiliile in care contextulinternalional a fost defavorabil cregterii, iar investifiile str6ine

directe au rdmas limitate. Noi am dovedit ci se poate gi, de acum

incolo, aceastl dubl6 performant5 va fi condilia normall a bunei

guverndri.

Chiar mai important dec0t succesul economic obtinut in aceqti treiani este faptul cd s-a redefinit continutul ,,bunei guverndri" qi c5, de

38



Drumul snre Vest

acum incolo, nici o guvernare nu se va mai putea prevala de

prioritatea reformelor pentru a ignora bunlstarea populafiei.

Este inci un pas inainte fEcut pentru intrarea in normalitate.

Cea mai frecventi acuza\ie adusi de opozilie sau de unii

comentatori ai vielii politice la adresa guvernirii actuale este aceea

de ,,populism". Aici, criticii nogtri au adoptat o pozilie cel pulin

ciudatd - cea potrivit cdreia, ori de cite ori Guvernul ia mdsuri

indreptate spre combaterea sdriciei ori a marginalizdrii unorcategorii de populalie sau de ridicare a nivelului de trai al

salarialilor gi pensionarilor, aceste mdsuri sunt,,populiste".

Aici cred eu ci se afld marea diferenli de filozofie a guverndrii

intre PSD qi opozilia noastrb politici, mai ales fald de cei care se

considerd ,,de dreapta". Avem conceplii diferite despre ,,buna

guvernare", cu deosebirea importantd c6, in vreme ce propria

noastrl concepfie este explicitd gi pus[ in practicd de Guvern,

conceplia lor este implicitd gi trebuie si o deducem din modul incare criticd guvernarea actual6.

Or, conceplia noastri spune cd o ,,bund guvernare" este cea

orientatd fundamental spre creqterea bunistirii generale in

societate. ,,Buna guvernare" impune unui Guvern si ia de fiecare

datl acele m[suri pe termen scurt, ca gi pe termen lung, care pot

duce la cre$terea bunlstdrii populaliei qi sd aibd grijd sn redistribuie

o parte din bogdlia societllii gi in favoarea acelor categorii sociale

pe care reformele gi tranzilia tind sd le defavorizeze.

De partea cealalti se afl6 acea conceplie despre guvemare care

spune c5 reforma societSlii este indreptati impotriva populaliei gi

c[ o guvernare este cu atdt mai eficienti cu cdt produce mai multe

suferinle gi o scidere mai drastici a nivelului de trai. Aceasti

conceplie a fost efectiv pusi in practici in perioada 1996-2000 9i

reztfltatele ei s-au vdzlt, atdt in economie, cit gi in politicl.

39




In nici un ca4 Guvernul gi partidul pe care le conduc nu vor adopta

vreodatd aceast6 filozofie negativd a guverndrii, indiferent cdte

acuzalii de ,,populism" vor fi indreptate impotriva lor.

Probabil c6 cel mai bun exemplu in aceastd privin![ este misuraluati de Guvern aproape imediat dupS instalare, de a distribui ingcolile generale acel ,,corn cu lapte", care a fost sursa atdtor criticigi ironii. Noi am considerat-o * li o considerb.m incd - una dintrecele mai bune mlsuri guvernamentale pe care le-am luat. A fost o

buni mdsuri de proteclie social6.

in legiturd cu proteclia social6, vreau sd precizezcd, departe de a fio formi de populism ea este o necesitate absolutd qi cd filozofiaprotecliei sociale trebuie opusi cu fermitate filozofiei egalitblii depanse. Cdci, oricdt de convingdtor ar suna la nivel de principii gi

ideologie egalitatea de ganse, in realitatea sociali concretd ea este

aproape imposibil de obqinut. C6ci ce fel de egalitate de qanse

poate se existe intre un muncitor gi un patron, intre un copil crescutla sat gi unul crescut gi edrrcat in capitalS, intre un om pensionat dincauza unei boli grave gi un om pensionat inainte de 50 de ani, inurma restructurdrilor din armatd sau cdile ferate? Oricine are ominimi culturd sociologicd gtie, dimpotivd, cd in loc si producdegalitate de ganse, societdlile produc grave inegalitdfl $i dezvoltlmecanisme economice gi sociale care tind deopotrivd s6 lereproduci gi sl le accentueze. in aceste condilii filozofia,,egalitdgii

de ganse" nu este decdt filozofia care ?ntemeiazd guverndri ce au caobiectiv accentuarea acestor inegalitili gi nu diminuarea 1or.

Or, dupd pirerea mea, in Romdnia o asemenea filozofie este

pdguboasS. Intregul proces de tranzilie postcomunistd a fost unproces de redefinire gi creare a inegalitdlilor, legitime in nouasocietate romdneascd. Sd nu uitim cd noi am plecat dintr-osocietate relativ omogend gi egalitaristS, pentru a ajunge intr-o

societate puternic polaizati din punctul de vedere al veniturilor, alproprietilii gi al ganselor in societate. A fost o opfiune politicdfundamentali a intregii societSli romdnegti sd trecem intr-osocietate de acest fel, dar eu consider cI a fost o opliune politici la

40



Drumul spre Vest

fel de fundamentald cd este sarcina guvernlrii gi a politicii sd

asigure nu doar introducerea noilor inegalitSli, dar gi protecliasociald a celor defavorizaji de tranzifie, precum gi a celor care erau

deja defavorizali de societatea comunistI.

Departe de a fi ,,populiste", politicile noastre in domeniul protecliei

sociale se bazeazd pe patru principii fu ndamentale :

o pe perioada tranzitiei qi, probabil gi dup6 iegirea din tranzilie,

societatea romdneasci produce polaizare qi inegalitdli, inclusivinegalitate de ganse, prin mecanisme sociale gi economice

,,naturale", care sunt produse atilt de pia\E, cdt qi de reformele

coordonate guvernamental;

o aceste inegalitdli trebuie compensate prin politiciguvernamentale de proteclie sociali, care nu sunt nici paternaliste,

nici indreptate impotriva competiliei pe piald, ci sunt rectificative.

Rostul lor este si compenseze injustilia sociald pe care o produce

trarzilia;

r proteclia sociali gi, prin rumare, abordarea din perspectivS

social-democratl a guvernSrii gi a reformelor reprezinti in aceasti

perioadi o necesitate la fel de absolutd, pe cdt o reprezintd

politicile de privatizare, de stratificare sociali gi de creare gi

funclionare normal6 a pielelor pentru construirea unei economii de

pial6 funcfionale;

o pe termen lung, cea mai bund proteclie sociali o oferd cregterea

economici durabild.

Cine are de pierdut in aceastd noud societate rom6neascd? inprimul rAnd, cei care au fost tot timpul marginalizalii societilii,adici !6ranii. Sd nu uitlm c[ atit industrializarea capitalisti dinperioada interbelici, cit gi cea socialist6 care i-a urmat s-au fbcut

cuprioritate

peseama resurselor financiare oblinute, prin

intermediul foarfecelor prelurilor, din rural gi pe seama fdrlnimii,care a avut de p16tit cele mai mari costuri sociale ale tuturor

tranzi{iilor de pdn[ acum. Nu intenfiondm s6 menlinem Romdnia in

41




stadiul de economie agrard gi nici mdcar agrar-industriald gi

considerdm cd, in viitorul imediat, va trebui sd elabordm gi sd

punem in funcliune politici de industrializare rapid6, a agriculturii,de concentrare a proprietilii rurale gi de transfer al for{ei de munc6ocupate acum in agriculturi cdtre alte ramuri ale economiei. Dar,pdni atunci, ![rdnimea trebuie sprijiniti gi ruralul modernizat prinefortril intregii societdli romdneqti. Nu este altceva decit ocompensafie justi a efortului de finanlare pe care ruralul il face, lardndul sbu, in raport cu intreaga

societate.in al doilea rdnd, au de pierdut categoriile sociale cu veniturile celemai mici. Si nu ne amdgim cu lozinci ideologice. Cea mai mareparte a siracilor Romdniei sunt siraci nu pentru ci sunt lenegi,

nedornici de muncd sau insuficient calificali, ci pentru c6, inaceasti perioadd, societatea nu le oferi suficiente ganse de a muncigi de a cdqtiga. Avem patru categorii importante de s6raci:

c cei care^muncesc pentru venituri mici sau fird nici un fel devenituri. Intre acegtia se numird lucrdtorii neretribuili aiasocialiilor familiale qi cea mai mare parte a lucrdtorilor dinec<lnomia ascuns5. Problema acestora nu este cd nu muncesc, ci c6

nu au suficient[ fo46 sociali pentru a impune condilii mai bune demunci gi de salarizare pentru ei ingigi. Este absolut normal ca statulsi se preocupe de situa,tia acestor persoane gi si giseasci cele maibune mijloace de a-i proteja;

o pensionarii. Pensionarii pl5tesc, nejustificat, o parte mare a

costurilor tranziliei, a cizelot economice succesive prin care a

trecut !ara, a destabilizirii macroeconomice etc. Daci este sicdutim vinovali pentru sdrbcia pensionarilor, acegtia trebuie cdutalila nivelul politicilor de industrializare comunisti, al erorilor degestiune a fondurilor de asiguriri sociale gi de sdnitate, al unorconjuncturi nefavorabile qi, uneori, al unei legislalii mai pulin

atente la pensionari. Este obligalia statului, cel in gestiunea ciruias-au aflat economiile de zeci de ani ale actualilor pensionari, s6 leasigure un nivel de trai comparabil cu cel avut pe vremea in care

42



Drumul spre Vest

erau activi. Programele de proteclie socialA a pensionarilor sunt

pentru PSD o politici normall 9i pe deplin justificati;

c cei care nu gdsesc un loc de muncd. in aceasti privinld, trebuie

s5 linem seama de faptul c6, in decurs de un deceniu 9i jumdtate, in

Rom6nia au fost desfiinlate peste patru milioane de locuri de

munc6. Restructurarea atdt de necesar[ a economiei romdnegti s-a

ficut, din piicarc, prin restrAngere gi nu prin dezvoltare selectiv[.

Rezultatul este nu doar qomajul, care nici nu este impresionant, ci

restrdngerea drasticd a numirului de salariali. Cea mai buniproteclie sociald pentru aceast5 categorie este, evident, crearea de

noi locuri de munc6, ca gi facilitarea de locuri de muncd in

str6in[tate, dar pdnd cind cregterea economicd i;i va spune

cuvdntul in aceasti privinfi, este important sd menfinem aceastl

populafie la un nivel decent de trai qi s[ dezvoltlm programe de

recalificare;

o cei care au in tngrijire un numdr mai mare de dependenli -familiile cu mai mulli copii, ca gi familiile care ingrijesc persoane

cu handicap. Aceste categorii, cele mai defavorizate dupS cum

arati studiile intreprinse, sunt gi cele care au cea mai mare nevoie

de proteclie gi de asistenlI social6 tocmai pentru a le apropia

qansele de nivelul mediu existent in societate.

Cred cd cel mai important lucru pe care l-am ficut in acest

domeniu a fost sd stabilim un venit minim garantat. Noi am impus,prin aceasti practicd guvernamentalL, o noud filozofie despre

raporturile dintre stat qi populalie 9i despre rosturile guvernirii, in

spiritul social-democraliei moderne qi in deplini cunoaqtere atdt a

realitililor sociale rominegti, cdt gi a resurselor posibil a fi aiocate

protecliei sociale. Introducerea venitului minim garantat 9i

ansamblul mlsurilor de proteclie sociali Itate teptezinti pagi mari

pe care i-am fbcut pentru avansarea citre starea de normalitate a

societelii romdnegti.

+5



GUVERNAREA

SOCIAL-DEMOCruff A MODERNA1

(decembrie 2000)

Domnilor pregedinli ai Camerelor Parlamentului,

Doamnelor qi domnilor parlamentari,

Stimali invitali,

'p tt" o onoare gi un deosebit privilegiu pentru mine, ca prim-I-lministru desemnat, si mi adresez dumneavoastri in calitate de

reprezentanli ai naliunii gi s6 vi prezint, spre analizd gi aprobare,

Programul de guvernare pentru perioada 200I-2004 gi componenla

Guvernului ce igi asumd rdspunderea inftptuirii sale. Un astfel de

moment rcprezintd un fapt firesc in istoria democratici a uneinaliuni. Prin exprimarea liberS, la urne, a voinlei sale, electoratul

romdn a generat o anumitd structuri a forlelor politice inParlament. in virtutea acestor opfiuni, polul democrat-social dinRomdnia, format din PDSR, PSDR gi PUR, care deline in aceastl

legislaturl ponderea cea mai mare, a decis si-mi incredinlezeresponsabilitatea formdrii Guvernului gi a conducerii acestuia.

Revine, acum, celor doui Camere sarcina de a decide dac6, prinvotul 1or, vor susline echipa guvernamentald pe care o conduc Aiprogramul acesteia.

tDiscursul de investih.rl, Parlamentul Romdniei, 28 decembrie 2000

44



Guvernarea social-democratd modernd

Un Guvern monocolor Si minoritar

Avem congtiinla rdspunderii pe care eu gi colegii mei ne-o asumdm

astdzi. Acest Guvern va reprezenta nu numai echipa ce va conduce

RomAnia la inceputul mileniului aI III-lea, dar el va fi pus, totodatl,qi in situalia de a prelua, in condilii de mare dificultate, sarcina

implinirii, prea mult amdnate, a speranplor intregii noastre nafiuni.

Jindnd cont de rezultatul alegerilor din 26 noiembrie 2000, am

considerat necesar si ne consultdm cu reprezentanli ai fo4elor

politice parlamentare, cu exponenli ai societifii civile, aiasocialiilor profesionale, patronatelor gi sindicatelor privind

posibilitdiile de formare gi sprijinire in Parlament a viitoruluiGuvern. in urma acestor discufii, am ajuns la concluzia cd raportul

de forfe din Parlament, natura opliunilor doctrinare gi dorinla

electoratului de a identifrca, frrd echivoc, responsabilitatea politicipentru viitoarea gestiune a problemelor Executivului impun o

decizie dificild, dar necesari: aceea a asumirii de citre PDSR a

guvern[rii monocolore, minoritare.

Este evident ci o asemenea solulie prezinti dezavantaje gi riscuri.

Ceea ce putem spune insd este c[ dorim sd transformim aceste

dezavantaje intr-un avantaj al viitoarei guverndri, in sensul c[ vom

putea exclude astfel, de la bun inceput, problemele generate de

funclionarea Executivului pe baza algoritmului de partid. Este o

situalie relativ noui pentru experienfa noastrl politicd din ultimii

l l ani, dar ea poate fi considerati in acelagi timp gi un semn denormalitate gi soliditate a democraliei noastre. Este, de asemenea, o

premieri, de la adoptarea actualei Constitulii gi pAnd in prezent, ca

liderul unui partid sd igi asume in mod direct sarcina conducerii

executivului, fapt ce reprezinti un argument suplimentar privind

mattxizarea mecanismelor politice romdnegti.

Desigur, existd, atit in interiorul clasei politice, cdt gi in rdndul

publicului, opinii diferite privind viabilitatea unei astfel de solufii.Exist6 o anumiti incertitudine privind posibilitatea asigurdrii

stabilitetii necesare pentru un astfel de Guvern. Cred cl, intr-o

astfel de situa,tie, putem aminti celor care au tentafia de a absolutiza

A<




rolul diferenlelor doctrinare indemnul rostit in Parlament de c6tre

Ion C. Brdtianu: ,jn politicd, inainte de toate, sd fim romdni!".Sensul gi adevirul acestor cuvinte au r6mas, consider, nealterate gi

au astdzi aceeagi valoare de realism gi pragmatism in raport cuinteresul naflonal. Este important de menfionat cd atdt prevederileprogramului de guvernare, cdt gi prioritilile convenite cu parteneriipolitici, au fost discutate gi cu partenerii sociali gi economici. Ca

urmare a acestui dialog, pe care il dorim continuat pe toati duratamandatului, s-a conturat posibilitatea instaurdrii unei perioade depace sociald gi politicd de cel pulin un an, timp in care GuvernulPDSR sd poati adopta mdsurile de maximd necesitate. Un astfel de

context ar face posibild inaintarea rapidb pe calea reformei gi ar da

in plan extern un rdspuns convingitor gi pozitiv privind capacitateaRomdniei de a se menline pe drumul democraliei, stabilitelii $i alintegrlrii europene gi euroatlantice.

Distanla dintre idealurile cu care s-a pornit 1a drum in decembrie

1989 gi realitatea acestui moment este perceputd dureros gi mulliconsiderb cd RomAnia se afl[ astdzi, in mod nedrept, izolatd, in planinternafional. Ei incl mai agteaptd ca in spatele conceptului dereformd si apari gi schimbiri palpabile gi pozitive ale realitilii gi

sd nu mai fie mereu pugi in fala unor politici guvernzrmentale de

austeritate. Voinla de sacrificiu a populaliei nu dureazd la nesfbrgitgi, mai ales, nu poate fi hr[nit6 cu argumente retorice, cupromisiunea unei prosperitili atemporale.

fntugrare earoatlanticd gi creStere economicd darabild

O analizd, obiectivd a stirii societilii romdnegti la sfirgitul anului2000 reliefeazd faptul c5 ne aflim in fala unui paradox: pe de oparte, ne confrunt[m cu efectele distructive ale egecului totalinregistrat de guvernele ce au condus fara intre 1996 9i 2000 gi care

au fost sanclionate drastic de electorat cu ocazia recentelor alegeri,

iar, pe de altd parte, Romdnia se intilnegte, la acest inceput demileniu, cu mua integririi europene gi euroatlantice. Este odramaticf, rcalitate, ca tocmai acum, cdnd deschiderea Uniunii

46




Programul nostru de guvernare trebuie analizat gi evaluat in

conexiune directi cu strucfura cabinetului pentru c5, prin ea insigi,echipa guvernamentall reprezintd un mesaj privind dorinla noastrd

de profesionalizare a demersului politic gi de asumare de cdtre

fiecare a moralitdlii gi responsabilitSlii in cadrul Executivului. Aqacum veli constata, in continuare, din prezentarea elementelordefinitorii ale Programului de guvernare, acesta se bazeazd, pe o

serie de solulii noi, ce iau in considerare specificul Rom0niei gi

agteptdrile electoratului, dar rispund gi unor sugestii gi recomanddri

ale Uniunii Europene, precum gi unor cerinle ale Fondului MonetarInternalional gi ale B[ncii Mondiale.

Am dorit, in primul rdnd, s5 ddm o dimensiune umanb practiciieconomice, asigurdnd complementaritatea planului economic cucel social prin promovarea unui program de modernizare gi

dezvoltare durabilS a RomAniei, intr-o conceplie ce pune in valoarepotenlialul runan, valenlele sectorului privat, parteneriatul dintre

sectorul public qi privat, relaliile externe gi cooperareainternalionald. Executivul va fi capabil sd stabileascd regulileeconomiei interne, sd reglementeze stimulativ sistemul de impozitegi taxe, sd, optimizeze mediul de afaceri.

Programul de guvernare se axeazd, pe o construcfie strategici care

sd asigure maximum de avantaj in spaliul nalional, pe de o parte, qi

si accelereze procesul de pregdtire pentru integrare in structurile

enropene gi mondiale, pe de altd parte. Corectitudinea unuiasemenea demers este confirmati de liderii social-democralieuropeni. Astfel, Gerhard Schroeder afirma cE" ,f,,uropa trebuie sd

fie o zond sociald, nu doar o zond pentru piald", sau EmilioGabaglio secretarul general al Confederaliei SindicatelorEuropene -, care spunea: ,,Este o chestiune de urgenyd cadezvoltarea economicd sd capete o dimensiune globald Si sdmeargd mdnd in mdnd cu dezvoltarea sociald'. Cu referire la

aceleagi probleme, Lionel Jospin sublinia: ,,Globalizarea nu poate

fi redusd la comerlul liber de bunuri. Globalizarea tnseamndtn[elegerea faptului cd omenirea are un destin comun.

48




Globalizarea presupune sd iei in considerare

Sisd protejezi

diversitatea culturald, revendicdrile sociale care garanteazd cd

prin muncd se poate duce o viald demnd."

Printr-o asemenea abordare pe care PDSR gi-a insugit-o gi a

promovat-o in programele sale, suntem convingi cd se poate

asigura un cadru stabil pentru modernizarea gi dezvoltarca

Romdniei. Se anuleazd astfel orice interpretare contradictorie dintreintervenlia statului in economia de pia!6 gi responsabilitdlile sale

sociale, ln principal, reducerea inflafiei gi crearea de locuri de

munci. Pe un alt plan, regulile concurenlei gi ale competifiei nufunclioneazd incd perfect in economiile de tranzilie. in acelagi

timp, sistemul economic nalional rispunde imprevizibil la mdsurilegi acliunile guvernamentale. De asemenea, nu putem face abstraclie

de faptul cd tranzitia 15rii nu are loc in ,,regim insular", fiindinfluenfatd determinant de relaliile qi realit[1ile economice qi

politice existente, atdtpe plan mondial, cdt gi in spaliul regional gi

nafional. Coniomitent, acfiunile guvernamentale vor avea ca scop

asigurarea serviciilor publice, apdrarca nafionald, ordinea public6,

ocrotirea sdndtdlii, educa{ia, realizarea unor programe pentru

dezvoltarea infrastructurii, pe care mecanismele pielei libere nu potsi le puni la dispozilia cetileanului, dar care sunt esenliale pentru

siguranla sa. O condilie esenlia16 pentru realizarca programului de

modemizare gi dezvoltare a Romdniei este asigurarea de durati a

stabilitelii macroeconomice, care s6 prevind costurile suplimentare,de.cele mai multe ori inutile, determinate de regres, gomaj cronic gi

inflalie ridicatd.

Cregterea economici durabild se va realiza prin aplicarea unuiansamblu coerent de politici macroeconomice, care vor asigura

concomitent o economie de pial6 func1ional6, restructurarea

selectiv[ gi modernizarea sistemului economic nalional,valorificarea profitabilS a resurselor interne, stimularea capitalului

autohton gi atragerea investiliilor striine. in acest cadru, se prevede

o cregtere economici intr-un ritrn anual de 4,5-60/o, susfinutd de:

accelerarea modific[rii struchnilor de proprietate gi a celor de




produclie, prin extinderea $i consolidarea sectorului privat, astfel

incdt ponderea acestuia in formarea produsului intern brut sd tindd

spreT5o/o la orizontul anului 2004, structurarea mediului de afaceri

gi combaterea obstacolelor administrative gi legislative in domeniul

afacerilor. Cregterea economici proiectati se va regdsi integral ininvestilii, export qi in consumul populaliei, realiz6ndu-se, astfel,

recdgtigarea piefei interne suslinute de sporirea puterii de

cumpirare, precum gi reluarea relaliilor comerciale in zone

traditionale.Guvernul va promova o politici financiard moderat-selectivd, inscopul stimulirii sectoarelor cu potenlial de competitivitate, al

atragerii de noi surse de finanlare externS, precum qi al

efrcientizdt',i cheltuirii banului public. TotodatS, Guvernul,impreund cu Banca Nalionald a Rominiei, va promova, cu

deschidere gi seriozitate, cu profesionalism, un dialog permanent

cu instituliile financiare internalionale Fondul Monetar

Internafional, Banca Mondiald, Banca Europeani de Reconstruclie

gi Dezvoltare, Banca Europeand de Investilii, precum gi cu

Uniunea Europeand, in vederea stabilirii unui parteneriat real gi a

unui climat de incredere. Reforma fiscalS va fr axatd pe principiul

de a rispunde mai bine cerinlelor contribuabilului, de a crea un

sistem fiscal simplu, echitabil gi elastic. Se au in vedere atAt acliuni

imediate, cdt gi m[suri pe termen mediu. Astfel, se va opera o

reducere graduald a impozitelor directe, in principal pe veniturilepopulaliei, precum gi o sc[dere a cotelor de TVA la unele produse,

precum piine, lapte gi energie electricd qi termicd.

in cadrul politicii bugetare un rol important il va avea revederea

sistemului cheltuielilor publice. Vor fi eliminate gradual fondurile

extrabugetare. Vom asigura transparenfa cheltuielilor bugetare.

Vom aloca resursele publice pe bazd de proiecte gi programe.

Aceastl noud construclie bugetard va fi aplicatd la elaborarea

proiectului de buget pentru anul 2002, care va ft prezentat

Parlamentului in luna octombrie 2001. Deficitul bugetar va fifinanfat in mod neinflafionist, dimensiunile acestuia urmdnd a fi in

50



Guvernarea social- democratd modernd

concordanlA, pe ternen mediu, cu sffategia $i priodtSlile de

dezvoltare economici qi sociald ale ldrii.

Pe fondul politicilor macroeconomice vor fi aplicate misuri de

ajustare structurald in industrie, agriculturd, transporturi, lucrdri

publice, comunicalii gi turism, care vor viza accelerateapivatizdni

societdlilor comerciale cu capital majoritar de stat 9i a restructuririi

acestora, at€it pt'rn modernizarea gi dezvoltarea agenfilor economici

cu potenfial competitiv, cdt qi prin reorientarea, redimensionarea

sau inchiderea unitdlilor fdrd piat6 de desfacere, at rezolvareaprealabil[ a problemelor sociale.

Guvernul va acliona pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare

regionall prevdntte in Strategia naliona16 de dezvoltare economici

a Romdniei pe termen mediu, in deplin acord cu politica europeand

de coeziune economicd Ei social6. In acest cadru, prin corelarea

politicilor regionale cu cele macroeconomice gi sectoriale, se vor

asigura: diminuarea dezechilibrelor regionale existente;revitalizarea zonelor defavorizate; stimularea cooperlrii

interregionale interne gi internafionale; preg6tirea cadrului

institulional pentru utllizarea fondurilor structurale gi pentru acces

la Fondul de coeziune al Uniunii Europene. Procesul de privatizare

se va desfbgura numai in condilii de eficienti qi transparenli, cu

reintroducerea controlului Curfii de Conturi. in sfera ptivatizdrii

vor fi incluse, in mod diferenliat, in funclie de specific, utilitalile

publice - domeniu care se va deschide cu fermitate concurenlei,

concomitent cu combaterea abuzului de pozi\ie dominant5 pe piaf5,

in detrimentul consumatorului. in urmdtoarele sf,pt6mini, Guvernul

va pune in aplicare programul pentru depiqirea iernii, care asigurd

sursele de finanlare pentru achizilionarea combustibilului necesar

inc[lzirii pentru populalie. in paralel, sunt previzute misuri pentru

pregitirea gi desfbgurarea campaniei agricole de primivari, printre

care acordarea directi cdtre producitorii agricoli a unui sprijin

financiar de 1 milion de lei pentru fiecare hectar cultivat,

concretizat in seminle seleclionate, ingriqdminte, pesticide gi unele

lucrlri agricole.

5l




P o litic a s o lidaritdlii s o ciale

Politica sociali a Guvernului pornegte de la nevoia unei schimbiriradicale de abordare, care se bazeazd pe echilibrul dintrecompetifie, colaborare gi solidaritate. Acest echilibru poate firealizat, pe de o parte, prin salaizarea diferenliatd dup6 criteriuleficienlei $i, pe de alti parte, printr-o repartilie echilibrati gi

transparentd a veniturilor realizate in societate. Pentru a iegi dincriza economicd in care se afld, Romdnia are nevoie de mai multe

locuri de munc{ dar gi de solidaritate sociali. Pornind de la aceste

considerente, Guvernul va combina mdsurile de proteclie gi deasistenli sociald pentru anumite categorii sau grupuri de persoanecu acliuni care vor contribui la asigurarea locurilor de muncdpentru obtinerea de venituri permanente gi in continud creqtere. Unloc important in cadrul misurilor active vor avea acliunile decalificare, recalificare, reorientare a fo4ei de muncd, in funclie decererea existentd pe piala muncii. Guvernul

va incuraja agenliiprivali in domeniul recalificlrii forlei de muncl 9i finanliriicursurilor sau a programelor pe baza garanliilor suplimentareacordate pentru incadrarea ulterioard a cursan{ilor. Obiectivulprogramului de guvernare in domeniul veniturilor salariale ilconstituie asigurarea unui salariu care sd permitd un nivel minimdecent de via!6. Guvernul va promova un nivel mai ridicat alsalariului minim pe economie. Se are in vedere o cregtere treptatd a

salariului minim, astfel incit in2004 acesta si fie - in termeni reali -cu cel pulin 50% mai mare decAt la sfirgitul anului 2000.

imbunbtllirea nivelului de trai al pensionarilor se va asigura, at6tprin recorelarea pensiilor pe baza unui program care se vadesfbgura pe o durati de 3 ani, incepdnd cu trimestrully/200I, cdtgi prin indexare^a trimestriald a pensiilor in vederea pdstririi puteriide cumpirare. ln domeniul asistenlei sociale, Guvirnul considerlc6 familia trebuie pus6 in centrul preocupirilor de naturd

social6.In aceasti viziune, familia va beneficia de doud tipuri de prestaliisociale: alocalii pentru subzistenld gi alocalii pentru dezvoltarefamiliali. in acest cadru, alocalia pentru

-"opiiuu ajunge si

52



Guvernarea so cial-demo cratd modernd

reprezinte l0% din salariul mediu net pe economie, iar familiilorcu venituri reduse li se va acorda sprijinul financiar necesar pentru

pregitirea copiilor in vederea inceperii anului gcolar.

in domeniul ocrotirii sdn6t6!ii, programul guvernamental porneqte

de la faptul ci ingrijirea senetAlii trebuie si fie un bun social

colectiv, liber accesibil tuturor cetilenilor Romdniei, indiferent de

capacitatea lor de a pliti. In stabilirea acliunilor gi misurilor pentru

realizarea acestui obiectiv strategic, s-a luat in considerare

neconcordanla existentE dintre nevoile de ingrijire a populatiei, pe

de o parte, gi structurile gi eficienla scdzltrtd din serviciile de

sdndtate, pe de aLtd parte. Printre m[surile imediate pe care

Guvernul le are in vedere sunt promovarea unei noi metode de

compensare a medicamentelor prin introducerea mai multor grupe

de medicamente compensate, in funclie de categoriile de boli, cu

stimularea ofertei inteme qi acordarea gratuitl de lapte praf dinproduclia internl copiilor in vdrstd de pdnd la un an.

SinStatea gi bundstarea tuturor copiilor vor constitui o prioritate a

Guvemului Romdniei, iar proteclia drepturilor lor va fi suslinutiferm gi fbrd echivoc. Se va urmdri elaborarea gi promovarea unuiprogram nafional de educalie publici cu privire la responsabilitateagi rolul familiei. Ludnd in considerare recomanddrile raportoruluiParlamenfului European pentru Romdnia, baroneasa Emma

Nicholson, Guvernul va promova o legislalie unitari cu privire la

proteclia drepturilor copilului, pentru prevenirea gi intervenliaeficienti in cazurile de abuz gi neglijare a copilului, investigarea

delictelor cu privire la copii gi combaterea crimei organizate, cu

referire specialS la traficul de copii. De asemenea, se va intiricapacitatea institufionald, la nivel central, prin consolidarea

autoritSfii nalionale cu atribulii in elaborarea, coordonarea qi

controlul implement5rii politicii de proteclie a drepturilor copilului.In acest context se vor reconsidera procedurile privind adopfia, invederea promovirii adopliei nalionale gi misurilor alternative de

suslinere a copilului in familie, iar regimul adopliei intemalionale

va fi reanalizat pe fond.

53




Programul nostru guvernamental pornegte de la faptul c5 educalia,

cercetarea gi cultura sunt factori strategici ai dezvoltdrii. Sistemul

de inv6!5mdnt este apreciat de Guvernul PDSR ca o prioritate

nalionali, care trebuie si se bucure de o atenlie special5 in politica

de dezvoltare pe termen lung. in scopul racordirii sale la cerinlele

contemporane, sunt prevdntte acliuni pentru consolidarea roluluigcolii ca principala institulie de educa{ie gi invlfdmdnt. Programul

de guvemare, in acest domeniu, se concentreazd asupta urmdtorilor

factori decisivi: educalia de bazd pentru to!i; capacitatea deautoperfeclionare a sistemului educafional; inv6ldmdntul superior

gi cercetarea gtiinlifici; educalia permanentd intr-o societate

educalionali. Guvernul va promova programe speciale penffu

tineri, care vor urmdri: sporirea participirii la viala economicl;

valorificarea potenlialului creativ al tineretului; acordarea de ganse

egale tuturor tinerilor; atragerea tinerilor in viala public5 qi laluarea deciziei; stimularea asociativitSlii tineretului; suslinerea

prioritard a parteneriatului cu structuri reprezentative ale societSliicivile; sprijinirea participdrii tineretului la activitateainternalionald. Guvernul va promova, in urmitoarele gase luni,

Legea tineretului.

Un alt pachet de mbsuri are in vedere dezvoltarea relelei de

transport gcolar prin dotarea a 120 de localitali pe an cu autobuze,

precum gi construirea, in gcoli, a 400 de sili de sport in perioada

200r-2004.Programul de guvemare in domeniul culturii este structumt pe

urmltoarele coordonate definitorii: accesul liber gi egal la

informalie; patrimoniul cultural nafional; crealia culturali;consumul cultural; racordarea la cerinlele societilii romdneqti qi ale

integrdrii europene. Identitatea nalionali, in dimensiunea siculturald, va fi int[riti. Teatrele, muzeele, chiar c[minele culturale

vor redeveni locuri ale trdirii gi exprimdrii valorilor, ale creafiei,

fradilionale gi de avangardi, rominegti.

Cu privire la culte qi viala spirituale, proiectarea acliunilorguvernului porne$te de la conceptul ci democralia gi religia sunt

54



Guvernarea s o cial-demo cratd modernd

ce si ne mire faphrl ci strdinii considere Romdnia o tatd instabill

din punct de vedere juridic?

Programul de guvernare abordeazd frontal accelerarea reformei

administraliei publice centrale 9i locale, in concordan![ cu

standardele europene, asigurdnd, concomitent, descentralizarea qi

demllitarizarea serviciilor publice, depolitizarea structurilor

administraliei gi eliminarea clientelismului politic. Noua structura

guvernamentall reflect[ pe deplin conceplia PDSR de modemizare

gi adaptare concretd a administrafiei publice la realitilile economieiqi societilii romdneqti. Direcliile prioritare de acliune in reforma

administrafiei publice se refer6, in principal, la: eficientizarea

structurilor qi cheltuielilor de administralie, prin reducerea

personalului excedentar la nivel central gi local cu circa 30o/o,

nornarea strictd a consumurilor materiale qi dot[rilor

administrative, ceea ce va determina schimbarea de fond a

raportului dintre administralie gi cetilean, in favoarea cetaleanului,

concomitent cu reducerea substanliala a birocraliei 9i eliminareapremiselor corupliei din administrafie.

Guvemul va acliona cu fermitate pentru combaterea corupfiei,

diminuarea substanliald a fenomenelor de evaziune fiscald, de

contrabandl qi de sp6lare a banilor, ceea ce va asigura, implicit,

reducerea consistentd a economiei subterane.

Romhnia - actor european Si regional

in aceasta etapi cruciala pentru destinul naliunii, politica externl

rom6neasc6 af,e $ansa istorica de a contribui decisiv la realizarea

intereselor nalionale qi la conturarea unui nou viitor pentru toli

cetilenii Romdniei. Prin consecvenld, seriozitate 9i dinamism,

Guvernul Romaniei va acliona cu responsabilitate pentru refacerea

credibilitd,tii gi respectabilitelii internalionale ale Romdniei 9i ale

cetilenilor sdi. Obiectivul fundamental al politicii externein

urmatoarea perioadi va consta in accelerarea integrarii Romaniei in

structurile politice, economice 9i strategice europene 9i

euroatlantice. Rom6nia rdmine pe mai departe angajati pe drumul

57




integrdrii depline cu Uniunea Europeand. Acesta este qi sensul

credrii unui minister al integrdrii europene. Integrarea reprezintddestinul nostru nalional pi marele proiect de dezvoltare a Romdniei.Energia gi eforful nostru vor fi canalizate pentru accelerarearitmului negocierilor de aderare, a indeplinirii integrale a criteriilorde integrare gi a reducerii handicapului care ne separd de allicandidali la integrare.

Principalii nogtri parteneri comerciali, economici qi politici sunt

europeni. Contdm pe mai departe pe sprijinul lor in indeplinireaaspira{iilor noastre europene, inclusiv in asigurarea dreptului deliber[ circulalie a cetdlenilor romdni in statele Uniunii. NATO estecea mai importanti alianld" capabili sd asigure stabilitatea,coeziunea transatlanticd qi pacea Europei. Hotdrdrea noastrd de aaderala Alianla Nord-Atlanticl a fost gi rimdne neclintitl. Suntemincrezdtori cd Romdnia, prin seriozitate gi perseveren!6, igi va gbsiin viitorul apropiat locul binemeritat in familia NATO. participarea

Romdniei la forme de cooperare multilaterald va continua sI fiearmanizati cu interesele Romdniei privind integrarea in structurileeuropene qi euroatlantice gi cu obiectivele programului deguvernare ?n plan politic gi economic.

Parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite ale Americiiconstituie un punct esenlial al politicii noastre externe. Vom lucraindeaproape cu noua administralie americani pentru avansarea

agendei noastre bilaterale, a procesului integririi euroatlantice gi aasiguririi stabilitdlii Europei de Sud-Est.

Rominia va prelua incepdnd cu I ianuarie 200I pregedinlia - inexerciliu - a OSCE, cea mai inaltd pozilie incredinlati Romdnieipe plan internalional in ultimele decenii. in aceastd inaltd calitate,Romdnia va promova idealurile pdcii, cooperdrii gi securitilii inspaliul OSCE, valorile democrafiei, ale statului de drept gi ale

respectului pentru drepturile qi libertdlile fundamentale ale omului,aducindu-gi contribufia pebaza valorilor de libertate gi demnitate,a aspiraliilor de stabilitate gi prosperitate proprii naliunii rom6ne.Romdnia va rdm6.ne pe mai departe un promotor al cooperdrii

)6




regionale gi al unor relalii stranse cu toli vecinii sai. vom utlliza

pre$edinfia romaneascd a OSCE pentru promovarea idealurilornoastre comune de democralie, stabilitate 9i respect al drepturilor

omului in intregul spaliu euroatlantic.

ln contextul cooperlrii regionale, vor fi consolidate relaliile de

bun[ vecindtate cu statele vecine (Republica Moldova, Ungaria,

Ucraina, Bulgaria, R.F. Iugoslavia), pe baza tratatelor politice

existente, a aranjamentelor de cooperare trilaterale 9i a suslinerii

iniliativelor locale de cooperare transfrontaliera. In paralel cucontribulia la stabilizarea, dezvoltarea 9i integrarea europeand a

Europei de Sud-est, un rol important va fi acordat dezvoltirii

dimensiunii central europene a politicii externe romdnegti, prin

stimularea relaliilor de cooperare cu state central europene din

vecinf,tatea sau proximitatea Romdniei, membre sau candidate la

aderareala Uniunea Europeand sau care au aderat recent la NATO.

Vom acliona cu dinamism qi pragmatism pentru amplificarearelafiilor speciale gi privilegiate ale Romdniei cu Republica

Moldova, pebazaidentitdlii de 1imb6, culturi qi istorie a celor doud

state romdnegti, prin dezvoltarea ariilor de complementaritate

economici, suslinerea fluxurilor investilionale in Republica

Moldova, continuarea gi amplificarea sprijinului economic direct,

asistenld pentru diversificarea resurselor energetice disponibile

Republicii Moldova pentru cre$terea gradului de independenld

energeticl a ldrli. Pentru gestionarea relaliilor cu RepublicaMoldova, la Guvern, va funcliona un oficiu subordonat direct

primuluiministru, astfel incdt sd dim un nou impuls acestor

raporhrri.

in procesul elabordrii sffategiilor gi execuliei acliunilor de politici

extern6, Guvernul Romdniei va acorda o atenlie special6

consultdrii ample gi structurate cu Parlamentul Romdniei, cu

societatea civil[, cu reprezentanlii mediilor de afaceri, de presd 9iacademice, cu reprezentan{ii de vdrf ai diasporei rominegti.

Guvernul va sprijini, in continuare, pdstrarea identitAfli culturale 9i

lingvistice a comunitililor romdnegti din statele vecine, precum 9i




crearea conditiilor pentru manifestarea acestei identitali, in statul ai

cdrui cetileni sunt. in deplin[ transparenli, Guvernul-va includeproblemele etnicilor romani pe agenda dialogului cu statele vecinegi a cooperirii cu organizaliile internalionale. va continua s6 alocefonduri pentru suslinerea gcolilor, institutiilor de cult. institutiilorculturale gi pentru burse de studiu de care pot beneficia indeosebimembrii comunitililor romanegti din statele vecine. Guvernul vastimula activizarea legiturilor economice transfrontaliere giinvestiliile in comunitdlile rom0negti din afara granilelor.Executivul va ?ncuraja strangerea legdturilor cu fara a comunitefilor

19m{e$i din inheaga lume, va acorda asistenli pentru pdstrareaidentitalii lor etnice gi culturale, va incuraja realizarea de investiliiin Romdnia, de cdtre romdnii din afara hotarelor fdrii. Va promovaun dialog cuprinzbtor qi deschis referitor atdtlaproblemel- cu carese confruntd comunitilile romdnegti, cdt gi la agteptbrileconafionalilor din afara tfl."ii, in vederea identificdrii. in comun. acelor mai bune solufii.

Guvemul va stimula continuarea schimburilor culturale gi arelafiilor culturale cu statele lumii, pentru promovarea valorilorculturii romdne, reintegrarea lor in circuitul valorilor universaie,asigurarea cunoagterii tezaurelor culturale ale altor naliuni gipromovarea unui climat de respect gi toleranld, bazat pe dialogulintre culturi gi intre civilizafii.

PDSR considerd cr Romdnia se gisegte acum, la finere mileniuluial Il-lea gi in pragul celui de-al III-lea mileniu, intr-un momentcrucial al evoluliei sale istorice, politice gi socioeconomice. pe de oparte, lara trebuie si facd fa16 marii provociri reprezentate deritmul extrem de rapid al procesulti globaliz5,rii. Din aceastiperspectivd, sunt actuale cuuintele lui Nicolae Titulescu, carespnnea: ,in ziua de azi nimic nu este local sau continental, ci totuleste de interes mondial'. Pe de alt6 parte, aga cum este normal intr-o

democralie, in societatea romdneasci se manifesti, in mod liber, odiversitate de interese individuale gi ale diferitelor grupuri sociale.in faga acestor evolulii democratice firegti, n.-p.rt"- aminti

60



Guv ernarea s ocial-democratd mo dernd

cuvintele rostite de Nicolae Iorga, incd la inceputul secolului pe

care il incheiem peste cdteva zile. Marele nostru istoric aftma:,,trtIai presus de interesele indivizilor, mai presus de interesele

claselor, trebuie sd se ridice solidaritatea nalionald, sentimentul

de unitate, care sd imbrdliseze o societate de la un capdt la altul.

Acest sentiment asigurd menlinerea unui popor, acest sentiment

asigurd afirmarea unui popor Ei ti dd biruinld in toate

imprejurdrile". Congtient de rispunderea pe care mi-o asum in fala

!1rii, impreuni cu colegii mei dinacest eventual Cabinet al

mileniului trei, convingi de a ac{iona numai in interesul nalional, al

progresului Rominiei gi pentru integrarea !6rii noastre in structurile

europene gi euroatlantice, v6 rog, doamnelor qi domnilor senatori 9i

deputali sd acordali votul dumneavoastrd favorabil Programului de

guvernare gi Listei Guvernului Rom0niei.



COMBATEREA SARACIEI,

O PRIORITATB ABSOLUTA1

(mai 2001)

bordim o temi care, pan[ la urmi, reprezintA esenlaobiectivelor de guvernare in orice !ard, ?ncercarea de a crea

condiliile pentru bunistare sau, in oice caz, pentru evitareaslrdciei gi, la limiti, evitarea sirdciei extreme.

Din picate, situalia in Romdnia in acegti ultimi zece ani nu aevoluat intr-un mod fericit. Astfel, dacdratz sdrSciei in 1989 era deaproximativ 6%o, ea a ajuns in 1994 la aproximativ 28o/o, a scdnttapoi pdnd in 1996 Ia25o/o, respectiv 20%inperioada 1995-1996 9idupl aceea a crescut constant, in 1997 - 30yo, in 1998 - 34o/o, inL999 - 4lYo, in 2000 - 44o/o, iar rata s[riciei extreme a crescutpdnd"laSYoin 1995, dupi aceeaa fost un an de inflexie, de scdderela 5o/o in 1996, iar dup[ aceea a continuat sd creasc6, in 1997

-l0%o,in 1998 - l2o/o,in 1999 - l7%o.Este evident cd se produce oerodare continud a puterii de cumpdrare $i, in general, aindicatorilor care eviden{iazd, sdrdcia, respectiv s[ricia extremd.

Fa,td de celelalte !5ri europene in tranzifie, Romdnia, din picate, nusti foarte bine gi am sd m[ refer poate doar la unele din aceste !dri.DacI in Romdnia, conform datelor internalionale, rata de sdricie in1998 era consideratd 45o/o, sigar, metodologia este oarecum diferiti

fali" de datele prezentate, dar, pe aceeagi metodologie, sub noi eraudoar Albania, 59o/o, Rusia, 50%, gi Moldova, 85%. in rest, iatd,

I Intervenlie rostit6 la lucririle Comisiei antisir6cie, 23 mai 2001.

62



Combaterea sdrdciei

Macedonia 44%o, Letonia 35o/o,'Bulgaria l8Yo, Lituania 23Yo,

Ucraina 29Yo, Estonia l9o/o, Ungaria l5olo, Polonia l8o/o, Belarus

100/o, Slovacia 9o/o, Croalia 4o/o, Cehia 0,80/o, Sloveria 0,7o/o, deci

un decalaj foarte mare gi, in orice cM, se evidenliazd o zond sociall

care afecteazd, sau poate si afecteze, stabilitatea sociald 9i' prin

aceasta, stabilitatea politicd.

Trebuie sd ne fie foarte clar c[ nu se poate face politici in afaru

unei stili de echilibru social, dar principalul element de echilibru

social eite satisfacerea unor nevoi de bazd 9i iegirea din starea de

sdr6cie. Ca surse ale exploziei sirdciei, in mod evident starea

economiei - gi nu am si insist asupra acestor chestiuni - dar 9i

unele probleme legate de proteclia sociald. Deqi sistemul de

securitate social[ a reugit si se menlin[ pe linia de plutire, existi

totuqi un deficit de proteclie tocmai pentru segmentele aflate in

sbricie extremd. E vorba de cei fbri venit - 9i aici nu gtiu dacd e

problema cea mai bun6, dar, in orice caz, o anumitd aproximalie

cred ci este corectS, egecul Legii ajutorului social, grupurile

speciale care cumuleazd o multitudine de condilii negative 9i care

nu au ganse de a iegi din situalia de sirdcie extrem6, copiii care ies

din diverse institulii, familiile monoparentale, familiile cu mulli

copii, persoanele fird adipost, copiii strizii sunt aceste grupuri

speciale pentru care, din pdcate, nu exist6, deocamdatS, programe

nalionale coerente care sd le asigure suportul.

De aceea, va trebui sd cdutdm soluliile cele mai bune, pornind de laaceste grupuri linti pentru acliunea guvernamentald. Apoi

caracterul fragmentar al unor programe, lipsa de coordonare,

eficienfa redusi pentru unele dintre acliuni 9i, deqi sursele sunt

limitate, existi multe programe cu finanlare mai ales externi, care

au, din picate, un grad de eficienli redus 9i care nu reugesc si se

coordoneze inh-un mod armonios.

Un alt aspect pe care a$ vrea sd-l subliniez, este necesitatea de a seac{iona mai bine la nivel local. Dacd la nivel central, poate 9i

datoriti dobindirii de experienli mai mare a celor carchrcteazdpe

proiecte in acest domeniu, s-au reugit lucruri mai bune, la nivel



local, lipsa de experienld in anumite canxi, o implicare mai redusd,

multitudinea de probleme, incapacitatea de a orienta distinctanumite persoane pentru a se ocupa de anumite probleme, deanumite programe, creeazd un anumit grad de pasivitate, uneori seagteaptd ca soluliile gi rezolvarea problemelor sE vind de laBucuregti.

Din acest punct de vedere, este clar cd va ft nevoie sd dezvoltimmai mult aceast6 axi de parteneriat intre nivelul central qi nivelul

local. Pe de altd pafte,va trebui s6 vedem, la nivel local, ce anumese poate face, cum poate fi utilizatd imaginafia celor care lucreazl.in domeniile respective. Ieri am fost in Gorj,-am avut intdlniri cucei din Valea Jiului. Avem un program special acolo, am creat uncomitet interdepartamental cu secretari de stat din zece ministere.Lucrurile merg destul de greu, pentru c[ se incearcd extrapolareaunora dintre soluliile de la Bucuregti pe zona respectivd, nuintotdeauna cei din zoni sunt implica,ti efectiv in gdsirea solutiilorgi atunci unele dintre solulii sunt artificiale, ele sunt doar pe hdrtiegi, deqi banii s-au adunat pentru rezolvarea unor probleme - e

vorba de aproximativ 1.000 de miliarde, care, intr-un fel sau altul,vor curge pe diverse robinete pentru zona respectivd - nu estefoarte sigur cd vor fi rezolvate unele dintre probleme intr-un modeficient.

Pe de altd parte, spuneau liderii de sindicat din Valea Jiului. noi am

dat 16 hot[rdri de guvern pentru ajutoare sociale, in urma unoratalize care s-au fbcut, foarte serioase de altfel, pentru cei dinValea Jiului aflafi in dificult6li deosebite. Liderul sindical n-a spuscd, in felul acesta, se incurajeazd totugi o anumitd a.titudine care nuare nici un fel de legdturi cu eventualele eforf'ri personale inmunc[, gi ne argumenta cd acegti bani ar trebui coordonali cunevoile primdriilor gi ale sindicatelor din zond,?n aga fel incAt incontrapartidd pentru acegti bani totugi unii dintre cei care ?i primescsdrealizeze anumite activitili in folosul comunitdlii.

Am fost absolut de acord ci e bine si proceddm in felul acesta giam inclus pe reprezentantul sindicatului gi pe reprezentantul Ligii

64



Combaterea sdrdciei

celor disponibilizali din Valea Jiului in acest Comitet

interdepartamental, tocmai pentru a incerca sd aducem de la nivelulde bazd influxul necesar, inputul necesar pentru solulii cdt mai

bune.

in incheiere, a$ vrea sI vi spun cdteva lucruri pe care le consider,

de asemenea, importante, pentru cd ag dori ca aceastd disculie de

inceput s6 fie, deocamdatd, mai curdnd un fel de brain-storming,

cdutarea unor cdi, a unor mijloace, a unor resurse, a unor modalitl1i

prin care s6 dezvolt[m activitatea in cadrul acestei comisii 9i vreaus5 mi refer, pe de o parte, la necesitatea de a ftnaliza c6t mai

curdnd Legea privind venitul minim garantat,lege care mi se pare

o componentd esenliali pentru ceea ce ne propunem sd facem in

urmdtorii ani in lupta aceasta impotriva sdrdciei 9i a siricieiextreme. $i aici vreau s[ vi spun cd acest proiect de lege a fost deja

realizat de citre Guvern, a fost aprobat gi este deja depus la

Parlament. Md refer la proiectul de lege privind venitul minim

Earantat.

Existi apoi un proiect de lege privind sistemul nalional de asistenfd

sociald, care a fost, de asemenea, aprobat in gedinld de Guvern 9i

care este depus la Parlament. Este apoi un proiect de lege privind

asigurdrile de qomaj gi stimularea ocuplrii forlei de munc[, realizat

de mai multe ministere gi care a fost depus la Guvern pentru

gedinla din aceastd sdptimind.

in fine, existi un proiect de lege pentru prevenirea marginaliz[rii,

care este, dupi pdrerea mea, un alt instrument, extrem de

important, pentru lupta pe care orice societate civilizatl trebuie s-o

duci impotriva excluderii sociale, impotriva mar ginalizdrii sociale.

Acest proie ct, care a pornit de pe vremea cdnd eram in opozilie pi

am incercat sd promovim o iniliativi legislativd in acest domeniu,

este acum in curs de elaborare, textul este deja avizat de mai multe

ministere; sunt observalii de la Ministerul de Finanle, ca de obicei,dar intr-o primS lechrd textul va fi discutat in prima gedin![ de

guvern. Dar mi se pare foarte important sd ddm semnale foarte

clare despre dorinJa noastri nu numai de a face reformd



MODERNIZAREA

SOCrAL-DEMOCRATIBT ROMANE$TII

(iunie 2001)

liua de 16 iunie 2001 va rimdne in istoria social-democrafier

Lromdnepti ca data repunerii pebaze moderne a migcirii social-

democrate, cu o veche tradilie in politica romdneascS. Partidul

Democraliei Sociale din Romdni a finioneazd, in baza Protocolului

politic convenit in 8 septembrie 2000, cu Partidul Social DemocratRomdn, credndu-se astfel un nou partid, Partidul Social Democrat.

Totodatd astlzi vor fi adoptate gi documentele fundamentale ale

noului partid, Statutul gi Programul politic, pi vom stabili direcliile

de actiune pentru viitor.

Fuziunea noastri reprezintilun moment important pentru unificarea

social-democraliei din Romdnia, un selnn de mattxizare a clasei

noastre politice.Prin crearea PSD, dim un impuls semnificativ in direclia

clarificirii gi reorganizdrii sistemului de partide din Romdnia.

Dorim ca acesta s[ devind in perspectivi mai bine conturat

doctrinar gi mai transparent pentru electorat.

Partidul Social Democrat pe care il intemeiem astj;zi are resursele

necesare pentru a influenla pe termen lung politica in Romdnia.

, Cuvantare rostiti la Congresul de constituire a Partidului Social Democrat, Bucureqti,

1 6 iunie 200 I .



Adrian Ndstase * Sore normalitate

Sociul-democralia tn Romfrnia: tradilie Si modernitate

Partidul Social Democrat continui in modemitate tradilia miqciriidemocratice de stdnga din Rom6nia. Constituind astdzi PSD nu

facem altceva decdt sd ddm coeren!5 gi forla structurald unei traditiivechi a social-democraliei romdnegti.

Este bine si amintim ci romdnii au imbriligat ideile socialiste incldin momentul afirmdrii acestora in cadrul primei Intemalionale

Socialiste. Atunci oameni de cultur[ de prestigiu, precum EmilRacovi!5, Constantin Dobrogeanu-Gherea, au participat pi au

contribuit ladezbaterea de idei specificd acelei epoci.

Este de notat ci primul partid social-democrat din Romdnia s-a

format relativ in acelagi timp cu majoritatea partidelor similare dinEuropa. PSDMR, partid precursor al celor de astdzi, s-a niscut in1893, aderflnd incl de la crearea sa la Internalionala formatl in1889. Degi partidul nu a jucat un rol important

in vialapoliticd a

{5rii la acel moment, se poate spune cd a contribuit la procesul de

democratizare a societdlii romdnegti, prin promovarea ideilorgeneroase socialiste gi social-democrate.

Migcarea socialistd a luat o mai mare amploarc la inceputulsecolului al XX-lea, sub presiunea modificdrilor din structurasociali gi a schimbirilor politice.

Reorganizat in 1910 sub denumirea de Partidul Social Democratdin Romdnia gi situindu-se pe o bazd sociali mult mai bineconfiguratS, noul partid a avut statut de partid parlamentar gi a

contribuit la introducerea in legislalia vremii a unor prevederi

specifice doctrinei sale gi intereselor celor pe care ii reprezenta.

Social-democrafii romdni au crezti intotdeauna in valoareareformismului, a oblinerii drepturilor politice, economice qi

sociale, prin mijloace democratice, prin participarea loiald la vialaparlamentari qi prin modificarea din interior a sistemului politic.



Modernizarea s ocial-democrafiei romdneS ti

Istoria social-democraliei a fost frbmdntati qi contradictorie,

partidul trecdnd prin multiple sciziuni, fragmentdri gi perioade de

umbr6, dar a menlinut vie tradilia social-democratd in Romdnia

interbelicd. Dupd A1 Doilea Rizboi Mondial pentru aproape

jumitate de secol aceasti mi$care politicd a fost reprimati de

dictatul partidului unic, mulli dintre liderii sdi fiind victime ale

terorii gi abuzurilor.

Imediat &tpd 22 decembrie 1989, dochina social-democrati s-a

revitalizat. Atunci s-a reconstituit PSDR-ul, partid care fuzioneazdastizi cu PDSR-ul, iar,inparalel, o mare parte a celor care au fost

implicali direct in Revolulia din Decembrie 1989 au evoluat spre

aceeagi viziune doctrinar[, formdnd, in timp, mai multe partide

care igi construiau programele politice pe suportul ideilor social-

democraf iei contemporane.

PDSR aretr)rezentzt nucleul cel mai consistent al acestui proces, iar

evolufia noastrd ulterioari a confirmat fo4a gi valoarea sa. Dinnefericire, orgolii personale, un anumit imobilism politic qi o

viziune pregnant partizand au impiedicat, in to{i acegti 11 ani, o

necesard coagulare a social-democratiei din Romdnia intr-un partid

puternic gi unit. Priviti obiectiv, evolufia social-democrafiei din

Romdnia dupi decembrie 1989 a pldtit $i ea un tribut greu

ambiguitafllor perioadei de reconstruclie a sistemului democratic.

Fragmentarea ce a caracterizat toate curentele doctrinare gi-a pus

amprenta gi asupra social-democrafiei.

in general, ca gi in cantl altor orientdri politice, a prevalat mai

degrabd un model al competiliei in interiorul aceluiagi culoar

doctrinar, decdt un model al cooperdrii in direclia realizirii unor

valori gi obiective comune. Preocuparea principal[ era legatd de

legitimitatea internl qi extern6 a celorlalte partide din aceeagi zond

politici, iar nu de formele posibile de colaborare intre aceste

partide.

A fost necesari o lungd perioadi de experimente politice pentru ca

astAzi sd putem reuni, la acest congres, cea mai mare parte a




pemonaht1lilor gi militanlilor cu gandire social-democratA. Celor

doui partide - PDSR gi PSDR - li s-au aldturat grupuri politice gi

personalitdli provenind din alte structuri de centru-stinga, ceea ce

aratl cd tendinla de unificare a social-democrafiei este astdzi

dominant6.

PDSR qi PSDR au cunoscut, ambele, un proces firesc de

maturizare, de modernizare doctrinard gi funcfionald. Desigur,

elementele de continuitate gi de identitate s-au pdstrat, dar trebuie

si recunoagtem cd este o diferenli mare ?ntre PDSR-ul de astizi gi

FDSN-ul din 1992, dupd cum este o diferen!5 mare intre ceea ce

inseamnd PSDR astizi qi ce era in 1990.

Acest proces de modernizare, experienla succesivd a opoziliei gi a

exerciliului puterii ne-au permis sd angajdm un dialog de substanld,

care s-a ftnalizat prin convenirea principiilor programatice qi

organizatoice ale Partidului Social Democrat.

Suntem convingi c[ PSD va reprezenta nu o simplS insumare a

oamenilor gi ideilor din cele doud partide, ci o fo46 politicd noud,

pentru o noui etap6 de evolulie a societ[fii rom6negti.

Formarea PSD nu este o migcare politicd de conjuncturS, nici nu

este motivatd de nevoia de a cre$te numeric partidul, nici de

interesul de a beneficia de exercifiul puterii gi nu reprezinti in niciun caz o incercare de a pltrunde printr-o alianld intdmpldtoare infamilia Internafionalei Socialiste.

Am lucrat impreuni, transparent, consult0nd organiza[ille gi

exersend in actul guverndrii proiectul nostru de uniune.

Am discutat impreund proiectele de statut gi de program, am

consultat experienla unor partide social-democrate puternice dinEuropa qi reprezentanli ai Internalionalei Socialiste 9i ai Partidului

Socialist European.



Modemizarea so cia l-demo craliei romdneS ti

intreg acest demers ne indreptdleqte sd apreciem cd noi nu am

realizat un proces de cosmetizare a unui partid, ci cd am generat o

realitate politici noud.

Am atins astdzi un prag de experienfd politicd qi suntem gata sideschidem o noud etapd in istoria social-democraliei romdneqti.

Noi nu dorim sf, inchidem spaliul social-democrafiei pentru

nimeni, dar ne definim ca fo45 politici relevantl a acestuia gi ca un

nucleu care poate constitui centrul decoagulare al polului politic

de centru stdnga in Romdnia.

Nu suntem de acord cu cei care incearcd sd menfind divizarea

social-democralilor, considerdnd ci au monopol asupra doctrinei

social-democrate. Noi nu dorim si negdm proiectele politice ale

altor partide sau personalitili social-democrate, ci considerim cd

forfa acestei doctrine constd tocmai in caracterul ei deschis 9i ?n

tradilia sa unifi catoare.

Dorim ca PSD s6 devinl centrul de gravitalie al intregii elite

politice social-democrate, sE se construiascl 9i reconstruiasci o

datl cu fiecare noui generafie de politicieni. Deschiderea noastr6,

capacitatea de a genera noi lideri politici, disponibilitatea de a

evolua din punct de vedere doctrinar, pragmatismul gi ataqamentul

fala de valorile unei lumi democratice sunt elementele care ne dau

fo46, unitate gi viitor.

Partidul Social Democrat va introduce in Romdnia o noud abordare

a actului politic, o abordare care se delimiteazi de modelul ce a

caracterizat politica de tranzilie. Coordonatele acestei noi abordiri

sunt: asumarea responsabilitdtii actului politic in fala cetilenilor nu

doar in momentul alegerilor, ci pe toati durata unui mandat,

adaptarea permanent[ a acliunii politice la nevoile reale ale

populafiei, coerenla doctrinard in stabilirea strategiilor de alianfe,

denunlul explicit al tuturor formelor de extremism politic.

Conceptul nostru de cetllenie este inclusiv, gararrtdnd

reprezentarea corecti a intereselor tuturor categoriilor de cetlleni

7l




care trdiesc $i muncesc in Romdnia. Justilia socialA poate fi

impliniti doar intr-o societate deschisd gi tolerantd, in carelibertatea de expresie a diferitelor culturi, credin{e qi orientdri este

respectati, in care prejudecilile gi discriminirile sunt eliminate.

Promovarea toleranlei gi a respectului reciproc au constituitintotdeauna un obiectiv central al social-democraliei europene gi

interna{ionale.

Proiectal politic so cial-democrat

Partidul Social Democrat propune un proiect politic de anverguri,proiect ale cirui axe principale de acliune sunt guvernareaeficienti, dentoltarea, coeziunea sociali gi integrarea europeani.

Acest proiect politic se intemeiazl pe valorile tradilionale ale

social-democrafiei - libertate, egalitate, justilie qi solidaritate.Aceste valori sunt perene gi ele reprezintl un reper gi un criteriu de

judecatd a politicilor noastre. Privim ins[ aceste valori prin prismaactualitalii, a lumii de astlzi gi incerclm, pornind de la ele, s[ dimrispunsuri convingitoare provocdrilor cu care se confruntdsocietatea.

Lumea contemporand este caracteizatd prin dominanta proceselor

de integrare gi mondializare, printr-o mare vitezd de transformaregi, implicit, printr-o continui stare de tranzilie. Evoludnd in aceasti

lume in schimbare, Romdnia este nevoitd sd parcurgd in paralel unproces de asezare a economiei pe fundamentele mecanismelor de

pia!5 gi de consolidare a instituliilor democratice.

Credem cd strategia social-democrati oferl soluliile necesare

pentru a asigura atdt succesul transformdrilor interne, cdt gi

integrarea cu succes, in beneficiul nostru, in procesele de

globalizarc.

Social-democralia este doctrina cea mai deschisi la schimbare, lareformd gi la integrare. in contrapondere cu liberalismul sau cuneoconservatorismul, ea oferi o viziune pragmaticd gi ponderatb

72




Experienla noastri a infirmat aceaste mitologie. Social-democrafia

este cea care a inceput transformarea Romdniei intr-o societatecapitalisti gi a condus pdnd,la un punct acest proces. Din pdcate,

politicile de dreapta in RomAnia au eguat in continuarea lui, auprodus haos gi dezordine in societate gi economie.

Este tot sarcina social-democraliei rom6.neqti, reuniti in PSD, s6

puni bazele unei politici pentru deztroltare, s6 revitalizezeeconomia, s[ incurajeze sectorul privat, ?ntr-un cuvAnt, si adopte

acel complex de mdsuri care si ducd la prosperitate.

Rom6niei i-a lipsit ?n ultimii ani o guvernare eficientd, o guvernare

care s5 creeze resurse gi si le aloce in funclie de intereselecetSfenilor gi societdlii. Avem nevoie de o guvernare care sd

stabileasci prioritdli nalionale gi s5 urmdre ascd realizarea acestora.

Este misiunea guvemdrii social-democrate si ducd la bun sffirgittrarzilia economicd gi sociali inceputd in 1990. Ceea ce inseamn6

cd la sfhrqitul mandatului de guvernare va trebui ca procesul depnvatizare sd fi fost frnaliza| iar sectorul public reorganizat pe

baza principiilor de eficienli gi competitivitate economicd.

Cel tdrziu in anul 2007 va trebui si avem o economie de piaf6 pe

deplin operantd, cu un sector privat majoritar in structuraeconomiei, piele funclionale, un sistem bancar puternic. Lasfhrgitul acestei perioade va trebui ca toate relaliile economice qi

sociale sI fie reglementate gi sd funclioneze ?n spiritul societ[1iispre care dorim si ne indreptim.

Credem cI acest efort in direclia ftnalizdrii tranziliei in Romdniaeste absolut necesar. incheierea trar:u;itiei inseamni a$ezarea

Romdniei in cadrele normalitAlii unei societdli modeme. Rom6niaagteaptS de prea mult timp intrarea in aceastd normalitate gi este de

datoria noastrd, a social-democra{ilor, si ac{iondm decis in aceastd

direcfie.



Modemizarea social-democraliei ro mdneS ti

Numai incheind transformlrile de sistem vom putea s[ ne

concentrdm in continuare asupra dezvoltirii gi sd aborddm, de pe

altebaze qi cu alte argumente, integrarea europeand.

Exploziatehnologiilor gi a formelor moderne de comunicare fac ca

nici o economie nalionalS sd nu mai poatS supravie,tui izolat.

Lumea se integreazd gi noi trebuie si ne gdsim locul in acest

proces.

Pentru Romdnia nu exist[decdt

o singuriopfiune: integrarea

europeana qi in structurile nord-atlantice. Suntem deseori tentali siprivim integrarea doar ca element al politicii externe. Realitatea

este cb integrarea reprezintd cadrul de referinld al strategiei

nafionale de dezvoltare. Ea are in principal o dimensiune internd,

Iegatd de modul in care inlelegem sd ne reconstruim economia gi

societatea.

Deschiderea spre exterior, spre integrare, spre dialog gi solidaritate

dincolo de limitele frontierei nalionale sunt cosubstanliale viziuniisocial-democrate, pentru c6, de la inceputurile sale, acest curent

politic a fost unul internalionalist, in sensul cel mai pozitiv gi

generos al acesfui concept.

Este foarte important ca social-democralia romdneasci si participe

la marile dezbateri care se referi la viitorul Europei. Nu putem

ignora aceste dezbateri deoarece configuralia Europei va influenfa

destinul l6rii noastre. Nu ne este indiferent dacd Europa va fi o

confederalie sau o federalie, dacd ea va fr bazatd pe fenomenul

globalizirii economice sau se va intemeia in continuare pe modelul

statului-nafiune. Suntem datori s[ definim interesele noastre intr-o

lume care se schimbd permanent gi in care fiecare !ar6, ftecare

popor iqi urmdregte propriile sale obiective.

Social-democrafii romdni trebuie s5 contribuie la configurarea

perspectivei social-democrate europene asupra viitoruluicontinentului nostru, aducind propriile lor rispunsuri la intreb6rile:

,,Ce fel de Europd dorim sd construim? in ce fel o construim,



Mo dern iz ar e a s o ci a l-demo cral ei ro mdn eS ti

$omajul, ca $i serecia sunt boli sociale gi nu mijloace de a stimula

dezvoltarca economicA. A-i exclude social pe cei sdraci, a refuza sifolosegti aptitudinile, potenlialul pe care marea masi de cetileni ilare inseamnl a condamna naliunea la egec gi la izolare intr-o lume

a integririi.

De altfel, reticenla privind migralia necontrolati a masei de oameni

sdraci gi lipsili de perspectiva unui loc de muncb in propria lardeste tocmai ceea ce susline viziunea euroscepticilor. in spatele

supdrltoarei probleme avizelor se ascunde, de fapt, tocmai aceastiteamd.

A combate gomajul nu este insi sinonim cu a bloca dinamica fo(eide munc6. Astizi este tot mai greu sd asiguri pentru mari mase de

oameni o stabilitate ferm6 a locului de munci. Economia este mult

mai flexibild, ea se vdapteazd continuu sau egueazi. Problema este

de a da oamenilor posibilitatea de a se adapta schimbdrii qi de a

genera o dinamicl pozitivd, a locurilor de munc6.

Asigurarea coeziunii sociale presupune un stat activ, care s6-gi

asume rolul de constructor al marilor strategii de dezvoltare gi care

sd asigure acele servicii cu inevitabil caracter social: educafie,

s6nitate, apdrare, ordine public6, justitie, administralie gi control

macroeconomic.

Flri un stat activ este pulin probabil cd vom putea oferi servicii

publice de calitate, care si rdspundd nevoilor oamenilor gi nu

numai posibilitililor lor financiare. $ansele egale la educafie,

securitatea cotidiand, securitatea sanitard gi alimentard, proteclia

mediului, dreptul de a comunica in libertate sunt tot atdtea

rispunderi ale statului. El nu se poate rezuma numai la rolul de

regulator sau de animator, ci trebuie s6-gi indeplineascd misiunile

fundamentale: garantarea egalitefii ganselor, interesul general,

coeziunea social6, noi forme de protecfie gi noi drepturi. Statul gi

serviciile sale publice trebuie sd producd un liant social gi sd creeze

un mediu favorabil dezvoltlrii economice.

77



Adrian Ndstase * Spre normalitate

Proiectul nostru este acela al unei societefl moderne, in care statul,

in parteneriat cu cet[leanul, creeazi cadrul competi]iei corecte,

cadrul afirmdrii inteligenlei qi creativitifii.

Dintre toate resursele de care dispune Rom6nia cele mai valoroase

sunt resursele umane - cel mai important potenfial al cregterii

economice. Educalia gi dezvoltarea capacitilgii de a crea avulienalionald, incurajarea individului in a-$i lutlliza resursele

intelectuale, spiritul de iniliativ[ gi adaptarea continud la schimbare

rcprezintd cheia major[ a progresului social.

Acesta este cadrul in care ne construim viitorul gi, totodatd, aceasta

este $ansa noastrd ca naliune. Trebuie si ne insuqim strategia mariifamilii social-democrate europene. Succesul guverndrilor social-

democrate din Europa Occidentald este generat tocmai de

capacitatea acestora de a crea un climat favorabil unei economiiprospere prin gestiune economicd sdn[toas[, investilii in

tehnologie, dar gi in capitalul ulnan, qi prin folosirea cit maideplind a fo4ei de muncd disponibile in societate.

Prioritdgile guv erndrii s o ciul-demo crate

Am convingerea fermi cd apaftenenla la social-democralie nu se

verificd doar prin declaralii de principiu, oricdt de frumoase ar fiacestea. Ea se verificd in primul rind prin ac{iune politici, prin

dimensiunea guvernamentali gi parlamentard a acestei acliuni, prindirecliile de evolulie pe care dorim si le imprimdm societilii.

Starea economiei gi societSlii romdnegti este departe de a fi una

mulEumitoare. Radiografia pe care am intreprins-o o dat5 cupreluarea guverndrii a relevat, dincolo de abstractul datelor

statistice, existenla unor acumulSri de disfunclionalitili gi

fenomene grave.

Ca urmare a aplicirii unor politici gregite, Romdnia are acum unmediu economic qi social instabil, caracterizat de scdderea

dramaticd a producliei pi a cererii, a puterii de cumpdrare a

78



M o dern iz are a s o ci a l-demo c r at ie i r o mdn e$ ti

populaliei, cu un ritm investilional redus $i cu o disciplin[

financiari fraglld".

Declinul economic a atras dupd sine, cum era de agteptat, cregterea

alarmantd a ratei sirdciei, in ultimii ani mirindu-se de dou6 ori

ponderea acelor concetdleni care triiesc - in ceea ce privegte

veniturile - sub pragul sdrdciei. De aici creqterea fenomenelor

sociale negative: abandonul familial, cre$terea infraclionalitilli, a

violenlei domestice, sciderea stirii generale de sdnltate a

populafiei, impingerea spre periferie a unor categorii sociale.

De aceea, celor care au guvernat nu le reprogim atdt politicile

economice greqite dar mai ales le reprogdm faptul cd au privit prea

adesea societatea ca pe un factor rezidual al reformei. Acest lucru a

fost incorect moral gi a zdruncinat puternic increderea oamenilor ininstituliile statului 9i in intenfiile qi capaciti,tile clasei politice.

Datoriti regresului economic Rominia a pierdut un timp prelios

-aproape 6-7 ani - in ceea ce privegte integrarea sa in Uniunea

Europeani. O politicd economicd lipsitn de coerenld 9i prioritiliclare a fbcut ca lara noastrd, in loc sf, reducd decalajele fa[6 de

statele din UE, sd le adinceascd.

Din aceste motive a crescut neincrederea organismelor gi

comunitilii financiare internafionale, manifestati prin scdderea

continui a rating-ului de [ard, scdderea interesului investitorilor gi a

volumului surselor de finan{are necesare dezvoltirii.

Situalia actuald ne obligi la acliune fermn gi decis6. Este necesar sd

restabilim echilibrele economice gi sociale, si reddm increderea

oamenilor in guvernare gi in capacitatea reformei de a produce

bunistare, si restabilim increderea partenerilor nogtri externi incapacitatea Romdniei de a fi gi de a rimdne un partener credibil.

Nu maiputem rdmdne in permanenlllara

cupotenlialul care nu se

c oncr etize az6 ni ciodatd !

79




inci din primele zile ale guvernbrii ne-am concentrat in principal

asupra soluliondrii unor probleme cu caracter de urgenli, cu impactimediat asupra nevoilor populaliei in perioada de iarn[.

Am asigurat funcfionarea normald a sistemului energetic, a

infrastructurii, a transporfurilor gi a finanfelor publice, am adoptat

citeva mlsuri absolut necesare pentru remedierea unor situaliisociale grave, am reluat derularea unor programe de restructurare.Am reorganizat cadrul institufional, definind mai bine rolul qi

atribuliile unor organisme de stat - inclusiv sau mai ales in ceea ceprivegte procesele economice gi de privatizare - astfel incdt acest

cadru s[ ne ofere un instrument eficient pentru ceea ce dorim sifacem in viitor.

intre obiectivele noastre a figurat modificarea raporturilor dintreGuvern gi Parlament, restabilirea autoritilii acestuia in principal inceea ce priveqte funclia de legiferare. Imediat dupl constituirea

noului Parlament au fost luate primele mdsuri pentru modificarearegulamentelor celor doud Camere in vederea simplificirii gi

acceleririi procesului legislativ. Existd cdteva renfltate pozitive:numdrul de acte normative adoptate de Parlament (378 de legi laSenat gi 68 la Camera Deputafilor) depdgegte cu mult media anuald

din legislaturile hecute. Am reugit si limurim situalia majoritl1iidin cele aproape 600 de ordonanle care stiteau de ani de zile pe

rolul celor dou6 Camere. Au fost adoptate o serie de acte normative

importante cum ar fi Legea administraliei publice locale, regimuljuridic al unor imobile preluate in mod abuziv de c6tre stat dupd 6

martie 1945.

Trebuie si recunoagtem in acelagi timp c[ ne-am confruntat cu

dificultdli in procesul de legiferare, dificultali derivate din condilianoastr[ de partid minoritar.

O alt6direclie

deacliune

a fostintroducerea

disciplinei ineconomie gi in funclionarea institutiilor statului, elimindnd sau

mdcar limitind o serie de fenomene negative care afectau bunulmers al lucrurilor, reducind aparatul birocratic qi ddnd un impuls

80



Moder nizarea s o cia l-democra(iei ro mdneS ti

nou activite$lor legate de combaterea coruptiei 9i crimer

organizate, incercdnd sd impunem funclionarea corespunzdtoare a

sistemului judiciar.

Prin Legea bugetului de stat am stabilit pentru prima datd prioritiliale acliunii statului in domenii de interes precum sdndtatea,

invl![mdntul gi cultura. Am intdrit disciplina frnanciath 9i

transparenla prin includerea fondurilor extrabugetare in construclia

consolidati a bugetului, am dimensionat deficitul fiscal fdri a crea

pusee inflalioniste.

Prin actul de guvernare am incercat sI redim Romdniei

credibilitatea interni gi extern6. Am reluat disculiile cu

organismele financiare internalionale, cu sistemul bancar

internalional, precum gi cu marii investitori.

Ne-am propus pentru anul 2001 sd realizlm o cregtere economici

durabilE, un proces de dezinflafie, s[ stimulSmmediul de afaceri,

s6 accelerlm imbunit5lirea actului legislativ.

Am inceput sd punem in practici ceea ce ne-am propus.

Astfel, am inregistrat in primul trimestru o cregtere economic[ de

4,5o/o. Am asigurat finanfarea deficitelor intr-un mod neinflalionist.

Am adoptat incd din luna ianuarie Legea pentru intreprinderile

mici gi mijlocii. Am luat mdsuri de impunere a disciplinei

financiare gi limitare aratei inflafiei. Este important faptul cd acumsuntem din nou prezen\i pe pielele internalionale de capital iar

lumea incepe si ne perceapd ca pe nigte parteneri seriogi.

Am privit gi privim creditul intem ca pe un instrument important

de relansare economici. Din aceasti perspectiv[ este imbucuritor

c5 in primele cinci luni creditul a crescut in economie cupeste 7o/o,

fa!5 de numai 2%;o in intreg anul 2000. Vom reuqi sd facem mai

atractiv banul pentm cei care vor sd economiseasci qi sdinvesteasci.




Am reu$it prin acliunea noasffe guvernamentald o dubl[imbunitblire a rating-ului de lard de cdtre Agenfia Standard and

Poors, fapt care va avea efect asupra modului in care suntemprivifi, o creqtere industriald cu llYo, a investiliilor cu 4,7Yo,

cregterea rezervelor valutare, precum gi reducerea $omajului.

Am dorit sd ddm un sens nou procesului de privatizare. Celor care

ne repro$eazi ritmul mai lent al acestui proces le spunem ci inprimele luni ale acestei guverndri a fost necesard

-frrA a opri

pivatizarea - evaluarea realistd a situaliei preluate dar gi

remodelarea de ansamblu a concepfiei asupra privatizdrii. Aga cumam ardtat incd inainte de cdgtigarea alegerilor, pentru noiprivatizarea este un mijloc de a produce dezvoltare,

retehnologizare gi eficienld economicd, iar nu un scop in sine.

A fost necesari pregitirea aterrtl a relansirii privatizdrii gi este claracum cd avem o nou6 abordare: am inceput cu marea privatizarc -de care s-au ferit atAtea guverne - atac0nd decis ,,nucleul dur" alsocietdlilor comerciale cu capital majoritar de stat. De aceea,

rezultatele nu vor intdrzia sd apard. in afar[ de Sidex, Promex,

Urbis, Romvag, Rafo, Electroputere sau Hidromecanica, sunt

lansate deja in proceduri alte zece societdli comerciale mari gi

foarte mari, iar joi Guvernul a aprobat startul privatizilrii pentru

incd 19 societIli din programele PSAL 9i RICOP.

Considerlm cd in aceste luni am pus bazele pentru realizarea incontinuare a politicilor economice gi sociale pe care le-am enunlat

in platforma noastrd electorali gi in programul de guvernare.

Pentru a dispune de instrumente de lucru clare, cu responsabilitdligi termene precise, Executivul a adoptat Planul de acliune alProgramului de guvernare pe perioada 2001-2004, care se referi la

domeniile cheie ale societSlii romineqti.

Am elaborat strategia in domeniul protecliei copilului gi am reluatprogramele de investilii in domenii importante pentru vialacomunitililor (alimentarea cu api a localitililor, refacerea gi

82



Modernizarea s o cial-democraliei romdneS ti

modernizarea relelelor de drumuri, modernizarea administrafiet

publice locale).

Sunt cdteva realizdri care ne indreptilesc si credem cd guvernarea

noastri social-democratd este angqatdpe un drum pozitiv' Trebuie

si fim insd congtienfi cd frrd a continua gi accelera reformele

structurale, frrd a intiri cadrul juridic Ai a imbunitI,ti legislagia nu

vom putea continua acest curs pozitiv.

Opliunea guvernirii social-democrate este pentru solulii durabile,care sd rezolve problemele pe termen lung' Aga cum am mai arltat

in diferite ocazii, conflictele sociale pe care a trebuit si le

gestiondm in aceasti perioadd au demonstrat cd soluliile

improvizate, insuficient cdntirite sub aspectul consecinlelor

economice gi sociale, acceptate sub dictatul unor grupuri de

interese, nu rezisti in timp.

Suntempentru modemizarea gi dezvoltarea Romdniei, in strdnsi

legiturd cu nevoile stringente ale societSlii 9i cu nevoia integririi in

marea familie a democraliilor europene dezvoltate.

Prioritl1ile guverndrii social-democrate pot fi sistematizate astfel :

Prima este relansarea economiei,bazath pe o cre$tere economici

susfinutd, generatoare de prosperitate gi locuri de munc6, singura in

mdsuri sd combati in mod real sdricia 9i qomajul.

in conceplia noastr6, relansarea economiei depinde in mod esenfial

de modul in care vom reugi sd asigurim stabilitate macro-

economici, sd punem in migcare anumite politici sectoriale, sd

oferim un cadru juridic stabil gi coerent qi sd infrptuim reforma

sectorului public.

Nu vom putea relansa economia dacd nu vom avea o viziune clar6,

pe termen mediu gi lung, asupra sectoarelor cu potenlial de

dezvoltare. Trebuie sd ne gdndim care sunt ramurile care vor aduce

valoare addugati in mod rapid pi cu costuri minime. Numai prin

eficienld gi adaptabilitate vom avea o nou6 economie romdneascE.




Iatd de ce definitivarea unor politici sectoriale pentru dezvoltarea

unor ramuri de baz6, - cum sunt agricultura, serviciile, ramuri ale

industriei tradilionale de bazd - cum ar fi lemnul, textilele,construcliile de magini, energia -, este o prioritate imediatd pentrunoi.

Se impune gi reforma sistemului legislativ, care trebuie s6 rdspundimai bine la aplicarea acestor politici sectoriale. Prin legi stabile,ugor de administrat, vom putea aplica ceea ce ne-am propus.

Astfel, in perioada imediat urmitoare vom introduce schimbiriimportante in viala economic[. Este vorba de Legea pentruinvestiliile directe, care va avea impact semnificativ in economie,reprezentdnd in acelagi timp un prim pas cdtre realizarea unui Codal investi{iilor, precum qi noul sistem fiscal, aflat acum in curs deelaborare, vor elimina in mare parte elementele discrefionare gi vorconduce c6tre o stimulare a cregterii qi dezvoltirii.

Am consident cd este momentul ca eforful contribuabililor de a

face fa!d, reglementdrilor sd fie inlocuit cu eforrul autoritAilor de aintroduce intr-un mod responsabil reglementiri ugor de inleles gi deaplicat.

Reglementirile care servesc unor scopuri publice bine definite se

cer revizuite pentru a servi acestor scopuri mai bine. Costurilereglementirilor nu trebuie si fie mai mari decit beneficiile lorpentru interesul public.

Reformarea economiei presupune eliminarea dezechilibrelorcronice gi a celorlalte elemente care ne-au apropiat, in ultimii ani,nu de standardele europene, ci de condiliile specificesubdezvoltbrii. in proiectul nostru de dezvoltare un loc impbrtant ilocupi accelerarea procesului de privatizare qi restructurare, caparte a construirii unui nou mecanism de performanli economicd qi

social6, a unei economii de piafd funclionale.

Vom continua eforturile, incepute deja, in direcfia unei politicisociale moderne, flexibile gi eficiente, care sd stimuleze interesul

84



Modernizarea social-democratiei romdnesti

pentru munc6 $i care sd ofere o proteclie corectA categoriilor

defavorizate. O componenti importanti" a acliunii noastre de

guvernare este imbunitilirea serviciilor pentru care sunt pldtite

taxe (sdnltate, salubritate, ordine publici etc.). Legea

administraliei publice locale pe care am adoptat-o in primele luni

ale acestui mandat oferd comunitdlilor cadrul necesar stabilirii unor

raporfuri mult mai eficiente intre nevoile gi interesele cetdlenilor qi

politicile administrative.

O altA prioritate a acliunii guvernamentale este reformainstituliilor, modificarea Constituliei pi a sistemului electoral, astfel

incdt arhitectura institulionali sd se adapteze schimbdrilor

intervenite in ultimii zece ani, si imprimim mai multi eficien!1

sistemului politic qi organismelor statului qi si schimbdm relalia

acestora cu cet6feanul.

in viitorul imediat va trebui si ne concentrim eforturile ?n directia

integrdrii europene gi euroatlantice acceler6nd procesele economicegi de armonizare legislativd. Extinderea NATO reprezinti o miz\importanti pentru politica noastri extem6. Se deschide o

competilie extrem de duri pdnd la summit-ul NATO din 2002,

pentru a gti, de data aceasta, cine va face parte din grupul ldriloracceptate sau pentru a face in aqa fel inc6t formula utilizati si fie

aceea a,,regatei", cu toate lirile candidate pornind odati, urmindu-gi

fiecare propriul program care sd ducd la aderarea efectivd.

Prioritard este amplificarea eforturilor pentru dezvoltarea

raporturilor dintre Romdnia gi Uniunea Europeani qi crearea

condiliilor pentru integrarea cu drepturi depline in UE. Acest

obiectiv ne obligi la accelerarea armonizdrii legisla{iei rom0neqti

cu legislalia europeanS, la adaptarea politicilor noastre industrialegi agricole la politicile comunitare potrivit intereselor noastre

comunitare. Reforma administraliei publice, astfel incdt ea si

atingd standardele modeme comunitare este o dimensiuneimportantd a procesului de integrare. Pentru a putea fi cu adeviratcompetitivi in acest proces avem nevoie de un mare numir de

specialigti. Pregdtirea acestora, ca gi, de altfel, informarea constanti

85



Modernizarea social-dernocratiei romdne; ti

Am trecut impreun[ prin perioada opozitiei, care nu a fost deloc

ugoar[. in toamna lui 2000 insl electoratul a validat op]iuneanoastri social-democrati, demonstrdndu-ne ci deciziile de fond pe

care le-am luat in leg5turd cu orientarea, cu destinul partidului, au

fost corecte.

Suntem o comunitate politicd puternicl gi unitd, care a demonstrat

c[ este apti sd reziste in timp gi s[ schimbe cu adevirat in bine

destinul Rominiei!

Pentru aceasta dorim sd vd mul,tumim dumneavoastri, militanfilor

nogtri, membrilor gi simpatizanlilor Partidului Democratiei Sociale

din Romdnia, care incheie astdzi o anumiti etapd in existenla sa.

Noul ciclu pe care il incepem o dath cu fondarea Partidului Social

Democrat impune cerinle noi gi in ceea ce privegte dinamica vie,tii

de partid.

Avem peste 500.000 de membri, organza[i in toate cele 41 dejudefe ale prii gi in municipiul Bucureqti. impreun[ cu prietenii din

PSDR , numirul acestora va cregte.

Este datoria conducerii care va fi aleasi in congres, dar mai ales

datoria organizaliilor locale, si gestioneze corect aceastl bazd

importantd.

Dupd alegeri am ffecut de la un anumit tip de mobilizare, specifici

perioadei de opozilie gi de campanie electoral[, la un alt gen de

activitate - activitatea de guvernare. Cu alte cuvinte, am trecut de

laorganizarea pentru alegeri la o organizaxe pentru administralie.

Problema noastri este de a nu pir6si zona acfiunii politice propnu-

zise de partid, folosind toate resursele in administrafie. In urma

acestui congres este absolut necesar sd revenim la o reorganizare a

vielii de partid, sd dim substanfa legnturii dinfre guvernare 9i

cetileni prin intermediul organizaliilor de partid, prin militanliinogtri.




Este obligalia noastr6 sI gisim forme noi de comunicare cu

membrii qi simpatizanfii nogtri, cdt gi cu electoratul in general.Trebuie s[ identificdm forme noi de informare gi participare a

membrilor de partid la via\a de organiz.atie, sd introducem tehnicimoderne ale comunic6rii in partid. Internet-ul, buletineleinformative pe suport electronic - toate acestea pot sd-i faci pe

oameni s[ se simti conectati in permanen!1 la acliunile gi

proiectele noastre.

Poate ci este bine sd ne gdndim Ia orgarizarea - cel pufin bianualla nivel local gi o dati pe an la nivel nafional - unor conferinleconsultative, a unui Forum nalional de dezbateri social-democrate

?n care fiecare membru de partid sd poat[ participa cu idei qi

sugestii privind politica PSD.

Este important ca oamenii si se simti implicali in elaborarea

acestei politici, si-qi spun6 pdrerea deschis asupra ei.

Trebuie sd ne ferim de tentalia ,,partidului administrativ" qi sd

demonstrdm cd linem uga deschis[ pentru membrii gi simpatizanliinogtri nu numai atunci cdnd suntem in opozilie, cdt mai ales c6nd

suntem la guvernare.

Colaborarea cu sindicatele, care a funclionat in perioada opozilieiqi a campaniei electorale, trebuie sd continue, ea fiind specificiacliunii social-democrate moderne. Am enuntat ideea inilierii,

impreuni cu unele centrale sindicale, a unor cluburi social-democrate. Aceastd idee se poate materializa pe scarb largi lanivelul intregii !iri. Colaborarea cu sindicatele poate fi un buncanal de comunicare pentru a explica salarialilor dificultdlile cucare se confruntd guvernarea, dar gi o modalitate de a identifica incomun anumite solulii pentru problemele unor intreprinderi sau

ramuri.

Pe de altl parte, trebuie si fim congtienfi cd suntem cel maiputemic partid din administralia localf,. Avem I.461 de primari,i3.180 de consilieri judeleni gi locali. Aceste cifre reflectd atdt

88



Modernizarea social-democraliei romdneSti

rezultatele oblinute de noi in alegeri, c6t 9i un mrmar semnificatlv

de alegi care ni s-au aldturat dup[ 2000.

Si privim cu rnulti exigenld pozilia noastr6 ca partid cel mai

important in administrafia local[! De performan]ele pe care le vom

avea in administralie, de modul in care vom inlelege si ne

respectim angajamentele depinde in bund mdsurd judecata

oamenilor asupra noastrd ca parlid.

Iat[ de ce cerem organizaliilor PSD si fie cenzorul cel mai sever al

participirii reprezentanlilor noqtri in guvernarea locald.

Competenfa gi cinstea in exercitarea atribuliilor administrative,

refurul tentaliilor de orice fel trebuie sd caracterizeze acli'unea

noastri.

Congresul de astdzi deschide practic procesul de unificare a PDSR

gi PSDR la nivel local. Desfbgurarea lui in bune condi,tii este foarte

importanti din punctul de vedere al forlei qi al mesajului pe care il

vom transmite electoratului de centru-stanga. Acest proces va

trebui s6 producd structuri funclionale, capabile de gdndire 9i

acf iune politicd unitarl.

Este necesar ca acest proces si fie caracterizatprin deschidere, prin

accentuarea acelor elemente care sunt comune at6t pentru noi, cdt

gi pentru grupurile gi personalit5lile social-democrate care ni se

al[tur6, trecdnd intr-un plan secund anumite istorii personale care

ar putea afectarelaliile din cadrul structurii.

Apelul nostru cdtre dumneavoastrd, citre militanli, este de a munci

in continuare pentru consolidarea partidului gi profesionalizarea

acliunii lui politice. PSD trebuie sd fie un organism viu, cu o

capacitate proprie de a sesiza schimb[rile din societate, de a

reacliona la aceste schimbdri, de a genera noi idei qi concepte, de a

produce noi lideri la nivel central qi local.

O datd cu acest congres de infiinlare a PSD activitatea

internationald va trebui sd capete o noud dimensiune. PSDR este

membru al Internalionalei Socialiste. PDSR a construit in timp




raporhrri de cooperare cu numeroase partide social-democrate $i

socialiste, cu grupurile politice social-democrate din parlamentelenafionale, de la Consiliul Europei gi din Parlamentul European. Ne-amconsolidat relaliile cu Partidul Socialigtilor Europeni gi cuInternalionala Socialisti. Acestea reprezinti, premise bune pentruca partidul care se nagte ast6zi sd devinl un participant cu drepturidepline la via[a comunitilii internalionale a partidelor social-democrate gi socialiste.

Acestea sunt principiile noastre gi ceea ce ne propunem pentruviitor. Acesta este mesajul pe care il transmitem atAt

dumneavoastri, militanlilor nogtri, cdt gi cetilenilor acestei 15ri.

Politica pe care o vom duce impreund, reniltatele pe care le vomobline trebuie s6-i faci pe toli social-democralii sd se uneascd pi sise angajeze in elaborarea Si realizarea proiectului nostru pentruviitor!



BILANT

LAUNAN DE GWERNARE1

(decembrie 2001)

O noutate bine venitd -Declaralia de politicd generald a Guvernului

T)entnr Guvem, investit prin votul Parlamentului Romdnieila23-decembrie 2000. zin de astdzi are o semnifcaSe deosebit6'

Este pentru prima oara in viafa parlamentar[ postrevolulionara

cdnd un guvern igi angajeazd, potrivit Constituliei, rdspunderea

asupra unei declaralii de politic[ general[' Astfel, angajamentul

ttost* de a prezenta, in fala forului legislativ al ldrii, bilanlul

primului an de guvemare, este respectat.

Angajarea rdspunderii constituie o dovadi concludenti cb am reugits[ asigurdm ca in Romdnia instituliile statului de drept si

funclioneze normal, procesul de guvernare sd se desfrqoare in

conformitate cu principiile democratice gi in condiliile unei depline

transparenle.

Doresc ca, printr-un asemenea demers, sd restabilim funclionarea

eficientd a relaliei Executivului cu Parlamentul, sI inl6tur6m unele

slabiciuni ale sistemului politic Ai institulionalal statului nostru de

drept, si asigurim stabilitate gi coerenli actului legislativ.

I Declaralia de politici general5, Palatul Parlamentului, I 8 decembrie 2001'



Bilan! la un an de guvernare

Ne-am strdduit sd obfinem incredere pe plan intern din partea

populaliei gi sA rec6qtigdm credibilitatea pentru acliunile

Guvernului pe plan internalional. Am reugit sI instituim un dialog

normal, eficient, deschis gi constructiv pe plan politic ai economic,

in Europa gi in lume.

in acest cadru, printr-un demers politic consecvent, dup6 un an de

guvernare, Romdnia se dovedeqte a fi un partener viabil gi credibil,

ale cirui eforfuri gi rezultate sunt recunoscute.

Iatd de ce, astdzi, lara noastri se bucuri de cel mai larg qi

substanlial sprijin internalional * in raport cu perioadele anterioare

- gi este apreciatS ca promotor al cooperdrii gi al stabili€lii

regionale.

Cel mai elocvent argument in suslinerea acestor afirmalii ilconstituie, pe de o parte, rentltatele multiplelor contacte politice,

economice gi diplomatice realizate, atdt Ia nivelulGuvernului gi

Preqedinliei, c0t qi la nivelul Camerei Deputalilor gi al Senatului

Rom0niei. Pe de altil parte, evaluirile pozitive ale organismelor

internalionale gi instituliilor europene, ale agenliilor de rating,

institutelor gi asocialiilor profesionale din alte 96ri, constifuie tot

atAtea dovezi ale progreselor politice, economice gi sociale inprimul an de guvernare a PSD.

Un rispuns convingitor privind capacitatea Guvernului de a

acliona consecvent pentru consolidarea democrafiei, asigurarea

stabilitdlii inteme 9i accelerarea pregitirii RomAniei pentru

integrarea european[ a fost dat de unanimitatea cu care statele

membre ale Uniunii Europene au votat, recent, ?n favoarea

renunldrii la obligativitatea vizelor de cl16torie pentru cetileniirom6ni in,,spafiul Schengen".

Doresc si informez Parlamentul ci Guvernul a abordat cu

responsabilitate, in spiritul Constituliei gi legilor !6rii, relaliaPregedinlie - Executiv. Astfel, gedinlele care au dezbdnt probleme

de interes nalional privind politica externd, apdrarea gi ordinea

public6, au fost prezidate de domnul Ion Iliescu, Pregedintele




Romdniei. De asemenea, in mrmeroase canJri am realizat

consultdri cu Pregedintele !6rii pe probleme urgente gi de

importan!6 deosebitd.

Bilanful primului an de guvernare nu poate ignora rezultatele

negative ale auditului privind modul in care guvernele din anii1997-2000 au gestionat treburile publice.

in momentul prelu[rii puterii de cdtre Guvernul nostru, Rom6nia

era intr-o stare economici gi sociall gravL.

Astfel, produsul intern brut scizuse fald de anul 1996 cu ll,2o/o,produclia industriald cu peste 15% qi investiliile cu circa l0 %.

Rata qomajului era de l0,5Yo, in timp ce inflalia din anul 2000 a

fost de 40,7oh.

Aceste contraperformanle ale guverndrii de dreapta au fostconsecinla instabilitefli politice din acea perioad6, a indiferenlei

fogtilor guvernanli fa!5 de fari gi de cetElenii ei, a maniereinecorespunzitoare prin care actul de decizie a fost asociat coruplieigi clientelismului politic.

Politica preponderent conjuncturald, caracteristicd anilor de

guvernare 1997-2000, a insemnat doar incercarea de rezolvare a

unor dificulteli punctuale. Grav este cd in acea perioadi s-a

acceptat regresul economic programat, afectAndu-se, astfel,

dezvoltarea economicd gi sociali a !6rii pe termen mediu gi lung.

Pornind de la o asemenea situalie, Guvernul nostru a aclionat ca o

echipi unitari, hotirdti sd accelereze procesul de reform5, in aga

fel, incdt societatea romdneascl s6-gi recapete increderea in sine gi

credibilitatea internalionalb.

Spiritul de echip6 reprezintd una din trdsdturile principale, atdtlanivelul Guvernului gi ministerelor, cdt qi in administralia local5.

Obiectivul central al programului nostru este, pentru intreaga

perioadd de guvernare, ridicarea nivelului de via!6 al populatiei,

94




ritm de cre$tere economicd intre !6rile Europei Centrale gi de Est.

Analiza rezultatelor economice din anul 2001 relevi ci economia

Rom6niei s-a inscris pe traiectoria dezvoltilrii economice durabile.

Produsul intern brut a fost, pe primele 9 luni, in cre$tere - intermeni reali - cu S,LYo fald de perioada corespunzitoare a anuluiprecedent.

Realizdrile din primele trei trimestre ale anului evidentiazd o

schimbare structurald importantd in fillizarea produsului internbrut, in sensul cregterii semnificative a cererii interne gi, in cadrulacesteia, a ponderii acumulbrii gi consumului populafiei.

Formarea bruti de capital fix a inregistrat o majorare cu 60/o, ratade investilie fiind in creqtere.

Un alt argument al caracterului durabil al creqterii economice iloferi evolufia valoricS, dar mai ales structurald, a comerfului

exterior.

in primele 10 luni, exportul de 9,6 miliarde USD este cu peste unmiliard de USD mai mare decit in perioada corespunzitoare dinanul trecut. Pe 2001 preliminbm un export de circa 11,6 miliardeUSD, ceea ce reprezinti cel mai ridicat nivel realizat vreodati de

Romdnia.

intr-adevdr gi importurile suntmai

mari, fapt generat,

inprimul

rdnd, de facilitdlile acordate intreprinderilor mici gi mijlocii, de

factura energeticS, de relansarea investiliilor qi modemizarea

economiei, de cregterea majoritilii prefurilor pe plan mondial gi -nu in ultimul r6nd - insuficienta corelare a cursului de schimb cu

evolulia monedei euro. Dar, considerdm ci important este fapful cirespectSm strict nivelurile programate pe anul 2001 pentru deficitulbalanlei comerciale qi al contului curent al balan{ei de pld1i.

Prelimindm, pentru acegti indicatori, chiar o situalie mai bund decdtcea pusi de acord cu Fondul Monetar Internalional gi Banca

Mondial6.

96



Bilanl la un an de guvernare

Apreciez cd

-dupl atilia ani in care autoritAlile guvernamentale nu

gi-au respectat angajamentele fa!6 de organismele financiareinternalionale - am reugit si dim dovadi de seriozitate inrespectarea cuv6ntului dat. Aceste lucruri sunt ilustrate gi in cele

gase volume din ,,Cartea albd a guverndrii PSD", puse la dispozilia

dumneavoastrd, a tuturor parlamentarilor.

Po liticile macroeconomice

Din perspectiva relansdrii economiei gi a creqterii competitivit6liiacesteia, politica financiard a fost astfel orientatd incdt sd

contribuie la stimularea economisirii, investiliilor gi exportului.

Astfel, s-a redus gradul general de fiscalitate la 30o/o, prineliminarea unor cote aferente unor fonduri speciale. S-a practicat o

politicb de stimulare a intreprinzitorilor privali prin facilit6li de

ordin fiscal, referitoare la taxe vamale gi la taxa pe valoarea

addugatd, care in anul 2001 au insumat peste 3.500 miliarde lei. De

asemenea, s-a asigurat orientarea cererii cltre producbtorii internicu capital autohton qi strf,in, prin care s-au creat aproape 400.000

de noi locuri de muncd.

Sporirea veniturilor bugetare cu peste 4.000 miliarde lei, ca efect al

cregterii economice, a permis alociri suplimentare de fonduri - intermeni reali - pentru inv6|1mdnt, sdnState, armatd,, mediu,

asistenli sociald, cercetare gtiinfifici, pensii qi alocalii de stat

pentru copii.in anul 200I a fost asiguratd o mai bun[ alocare a fondurilor

bugetare, pentru sprijinirea activitelii din agriculturi, minerit gi

industria energeticS, transport feroviar de cilltori, metrou gi altele.

Cu toate acestea, nu putem trece cu vederea cd, in unele cazuri, se

inregistreazd importante cheltuieli neeconomicoase gi risip6, asupra

c[rora vom ac]iona mai ferm in anul 2002.

in acest an, s-au aplicat politici monetare qi valutare in concordanticu obiectivele Programului economic al Guvernului.




Ca efect, s-a recunoscut de cetre agenliile internalionale de rating

reducerea riscului de far[ pentru Romdnia. Astfel, pentru datoria

externd pe termen lung Standard & Poors a imbunitd{it perspectiva

de rating de la stabil la pozitiv gi apoi a scdzttt gradul de risc de la

B minus la B. Agenfia Moody's a reconfirmat nivelul 83, precum

gi perspectiva neutri la stabil. Agenlia Fitch IBCA a modificatperspectiva de la stabil la pozitiv. Acestea au permis reluarea

accesului pe pielele externe de capital, in condilii rezonabile de

dobdndl.in acest cadru, se inscrie lansarea emisiunii de eurobonduri pe

gapte ani, in valoare de 600 milioane etro, realizatd in iunie 2001,

la un cost mult mai scdzut dec6t cel al emisiunii pe cinci ani din

noiembrie 2000, fiind considerati,,emisiunea anului".

Credibilitatea Executivului a fost confirmatd gi prin recenta

aprobare, de citre Fondul Monetar Internalional, a acordului stand-

by, din care prima hangd a fost deja eliberatd ?n luna noiembrie.

Evolulia principalilor indicatori bugetari in primele 10 luni ale

anului 2001 scoate in evidenli faptul cd deficitul bugetului general

consolidat de 3,5oh din produsul intern brut va fi respectat, fa!6 de

3,7 Yo programat la inceputul anului.

Datele statistice pe 1 1 luni consemneazS o ratd a inflafiei de 27,5o/o

fa!5 de decembrie 2000, confirmdnd ?ncadrarea in linta anuali

proiectatd pentru acest indicator, respectiv, in jur de 30%.

in Programul de guvernare am previzut aplicarea unei cote reduse

cu pdnl la 9%o a taxei pe valoarea addugatd, pentru produsele

esenfiale ?n consumui populaliei, concomitent cu majorarea TVAla produsele de lux. Condiliile macroeconomice de la sffirEitul

anului 2000, ce au impus insemnate constrdngeri bugetare pentru

un orizont de timp mai mare decdt cel anticipat, nu au permis incd

aplicarea acestei m6suri, dar o vom realizain anii 2003-2004.

Va trebui si obfinem venituri suplimentare la bugetul de stat prin

cre$terea bazei de impozitare, ca efect al sporirii produsului intern

98




o reducerea taxelor in acest domeniu cu aproape 40yo;

o eliminarea de pe piali a firmelor-fantomi.

Am acfionat, ?n acelagi timp, pentru perfeclionarea cadrului legal gi

institulional destinat investitorilor. Ag menliona, in acest sens,

doui schimbdri importante, apreciate pozitiv de majoritateainvestitorilor romdni gi strlini:

o in primul r6nd, adoptarea Legii privind promovarea investiliilor

directe cu impact semnificativ in economie; in acest cadru, remarcfaptul cd de la intrarea in vigoare a \egii, respectiv din 27 iulie gi

pdni in prezent, s-au inregistrat 58 de investilii mari, in industriachimici, farmaceuticd, in transpo rt.il gazelor naturale, comunicafii,tehnicd de calcul, come4 gi altele, cu o valoarea totali de

aproximativ jumdtate de miliard de USD;o in al doilea rdnd, am infiinfat la Guvern un departament care se

ocupd de accesul direct al antreprenorilor strdini cu investilii

substanliale ; pdnd ?n prezent s-au realizat peste 800 de contracte.

Totodati, in anul 2001 am asigurat importante facilitafl pentruintreprinderile mici gi mijlocii, ceea ce a dus la crearea a incd,20.000 de IMM-uri, ajungdndu-se la 406.000 unit61i. Pentru cele230.000 de microintreprinderi, care au maxim 9 salariali, s-a redus

substanlial cota de impozitare gi s-a introdus un sistem financiar-contabil simplificat.

O noud conceplie despre privatizare

O alta prioritate a activit5lii guvernului, vizdnd restructurarea gi

modernizarea economiei reale, a constituit-o schimbarea intregiiconceplii de privatizare, astfel incdt activitatea din acest domenius5 devind un factor dinamic al cregterii economice.

Pnvatizarea nu mai este tratatd ca un scop in sine, ci ca un procesprin care transferul de proprietate trebuie sd se regdseasci, atdt

inrecapitalizare gi modernizare prin investilii, cdt gi in asigurareaunui management performant al societdlilor comerciale.

100




in pofida obstrucliilor^gi

dificultl1ilor, Guvernul nostru a reugit

pivatizarea SIDEX. In acelagi timp am ftnalizat gi o altd

privatizare importantd, cea a Bincii Agricole.

Pe primele 10 luni au fost incheiate contracte de vdnzarc-

cumpdrare de acliuni pentru 121 societEli comerciale, cu un capital

social vdndut de 9600 miliarde lei, mai mare cu peste 50 o/o fald de

anul 2000.

Au fost aprobate strategiile de privatizare a unor mari societSlicomerciale, respectiv Banca Comerciald Romin[, ALRO gi

ALPROM, ceea ce va permite, in anul 2002, accelerarea procesului

de pivatizare gi realizarea, in termeni generali, a condilionafitnlilorprogramelor PSAL I qi RICOP.

Un alt aspect pe care doresc s6-l relev, in mod deosebit, se referi la

acfiunile intreprinse pentru restructurarea economiei reale gi

implementarea politicilor sectoriale care vizeazdcresterea

producliei nalionale.

Acliunile de reformd in industrie au urmdrit, in principal,

restructurarea sectorului energetic, a productiei de ap[rare, precum

gi pregdtirea pentru pivatizare a distribuliilor de energie electricd,

gaze natrtrale gi a SNP Petrom. Dintre acestea, sunt de menlionat:

o reorganizarea SC Elechica in 8 sucursale de distribufie;

o reorganizarca SC Termoelectrica in 2 sucursale-9rup,concomitent cu sistarea investifiilor pentru 15 obiective, retragerea

din exploatare a 8 obiective gi externalizareaunor centrale;

o reorganizarea CN Transelectrica, extemalizdndu-se activitatea

de intrefinere;

o reorganizarea gi restructurarea societSlilor de explorare,

produclie pi depozitare a gazelor naturale, prin infiinfarea

operatorului de pialn in domeniu gi deschiderea pielei de gazenaturale culDo/o;




. dezvoltarea sistemului nafional de transport al gazelor naturale,

precnm gi extinderea capacitElilor de tranzit din Federa{ia Rusd

spre firile din regiunea balcanici;

o restructurarea organizatoicd a companiilor miniere de la Deva

ti Ploietti;

o continuarea acliunilor de inchidere a minelor neviabile prin

frnalizarea lucrdrilor la inc6 20 de mine; in cadrul acestora se

inscrie gi desfhqurarea programului de resfiucturare a sectorului

minier finantat de Banca Mondiali, in valoare 44,5 milioane USDgi care vizeazd inchiderea a29 de mine;

o inceperea acliunilor de constituire a unor parcuri industriale incadrul unor societIli comerciale care aveau in profil produclia

militarS, in scopul introducerii lor in circuitul producliei civile;

o constituirea societllii mixte EURocoPTER RoMANIA SA

Bragov, in sistemul producliei de apdrare;

o continuarea activitifii de pivatizare a sucursalelor de distribulieBanat gi Dobrogea, precum qi pentru 2l de obiective de investilii insectorul hidroenergetic.

O noud politicd agrard

Politica de guvernare in domeniul agriculturii s-a axat, ?n principal,

pe relansarea producliilor vegetale gi animale.

Principalele mdsuri aplicate de Guvern au urmirit sprijinireaproducitorilor agricoli, prin:

o acordarea unui sprijin direct de 1 milion lei pentru fiecare hectar

cultivat, fiind alocate de la bugetul de stat 5.600 miliarde lei;o reducerea prefului de cumpirare a seminlelor certificate dinproducfia internd cu 40-50o/o, reprezentdnd 760 miliarde lei;. punerea in funcfiune a sistemelor de irigalii qi de deseciri pe o

suprafa!5 de 900 mii hectare, de 2,5 ori mai mare fald de cearealizatd in anul 2000; pentru aceast[ acliune s-au destinat 1.000

miliarde lei, o cotd importanti revenind direct asocialiilor

utilizatorilor de ap6;

102



Bilant la un an de

o alocarea a 103 miliarde lei pentru combaterea bolilor qi

diundtorilor;o reducerea cu 55o/o din pregul de cumplrare al tractoarelor,

maginilor agricole, utilajelor 9i instalaliilor achizilionate de la

producitorii interni; au fost contractate utilaje agricole in sumi de

circa 2.41 6 miliarde lei.

Valoarea totali a investiliilor ce se vor realiza in acest an in

domeniul agriculturii se estimeazd a fi de 17 .650 miliarde lei, peste

| 5o/o dintotalul investiliilor !6rii.

Politica de dezvoltare a zootehniei a avut ca principal obiectiv

pregdtirea condiliilor pentru majorarea ponderii acestui sector in

totalul producfiei agricole, prin accelerarea ritmurilor de creqtere a

efectivelor de animale qi, respectiv, a producliei de lapte 9i carne,

ca produse de interes naiional, indispensabile in structura bunurilor

agroalimentare.

Jin6nd seama de gestionarea deficitard a problemelor din

zootehnie in perioada 1997'2000, Guvernul nostru a adoptat un

progmm special pentru stoparea declinului qi sporirea gradului de

icoperire din produclia intern[ a consumului de produse de origine

animali, valorificarea in misuri sporiti a condiliilor 9i

posibilitalilor naturale, a fo4ei umane 9i a tradifiei existente pentru

cre$terea animalelor.

Pe aceastd linie, am aclionat pentru repunerea in funcliune a

construcliilor zootehnice dezafectate, care au fost pbrisite, precum

gi a fabricilor de nutreluri, prin oferirea acestora in folosinli

gratuiti - pe o perioadd de cinci ani - asocialiilor de crescltori de

animale qi persoanelor fizice pdn6la 40 de ani.

M o derniz ar ea infr as truc turi I o r

indomeniul transporturilor, Guvernul s-a preocupat pentru

intensificarea acliunilor de modernizare a infrastructurii. Astfel, la

calea ferat5 sunt in plin6 desfrgurare lucrarile de reabilitare pe

tronsonul Bucuregti-Bra$ov.

103




Ne-am preocupat intens de valorificarea potenlialului turistic al

16rii prin demoltarea qi modernizarea bazei materiale, cu efect increqterea activitetii acestui sector. Astfel, numai in primele 9 luni,

sosirile de turiqti din Uniunea Europeani au crescut w I9Yo fa!6 de

aceeagi perioadi din 2000. Prin acceleratea ptivatizdrii in turism,

au fost gi sunt in curs de vdnzare 17 societdli, urmdnd ca pdndla

sffirgitul trimestrului 112002 intregul sector sd fie ptivatizat.

Nu pot sd nu subliniez cd numeroasele ilegalitili din anii 1997-

2000 in privatizarea celor mai importante active din acest sector aucreat dificultifi majore gi confuzie pentru investitorii str6ini' Md

refer, in primul r6nd, la Neptun-Olimp, Poiana Braqov, BTT, Hotel

Bucuregti.

Pentnr redefinirea vocaliei Romdniei de far6 turisticd, vom

interveni mai energic in anul 2002,in scopul intronarii legalitSlii 9i

respectului falA de proprietatea publicl 9i privat6.

Reconstrucgia solidaritdqii sociale

in intreaga sa activitate, Guvernul a fost preocupat de identificarea

unor solulii viabile pentru una din cele mai delicate probleme ale

fdrii: justa misuri dintre nevoile sociale 9i constrdngerile

economice.

Solidaritatea gi protecfia social[ reprezintd, principii fundamentale

pentru Guvernul PSD. in politica noastr6, componenta sociald este

cu atdt mai importanti, cu cdt ignorarea acesteia in timpul

guvernSrii de dreapta din perioada 1997-2000 a dus la prlbuqirea

frrd precedent a nivelului de trai 9i la creqterea gradului de siricie

a populaliei !6rii, de la lgYola 43oh la sfirqitul anului 2000.

Misurile intreprinse in acest an, chiar daci uneori nu au rdspuns in

totalitate agteptirilor populaliei, certifici - a$a cum de altfel o

reflectl gi sondajele de opinie - angajatea ferml a Guvernuluipentru realizareaobiectivelor asumate in domeniul social.

105




incheierea Acordului social pe anul 2001, semnat in luna februarie

de citre toate centralele sindicale (CNSLR-FRATIA, CSDR,MEzuDIAN, BNS 9i CARTEL ALFA) pi patronatele

reprezentative la nivel nalional a constituit elementul determinant

al stabilitdlii sociale, precum gi premisa necesard realizdriiindicatorilor macroeconomici. Totodatd, trebuie precizat gi faptulci fiind semnat pentru prima datd de citre toli partenerii sociali,acest acord a insemnat gi un vector de credibilitate pe plan extem.

Proteclia veniturilor populaliei

in anul 200L, am aplicat misuri de proteclie activi a fo4ei de

muncl prin reorientarea gi cregterea ocupirii acesteia, pentru

amplificarea asistenlei pi asigurlrilor sociale, precum gi pentru?mbunit5lirea politicii salariale.

Rezultatele oblinute constau in crearea a 397.000 locuri de munc6,de doui ori mai multe decit nivelul stabilit inilial. Astfel

-chiar in

condiliile restructur[rilor efectuate in economie - rata gomajului a

sciart dela 10,5%o in decembrie 2000, la7,7o/o in prezent.

Subliniez cI pe fondul cregterii numirului locurilor de munc6 au

sporii veniturile salariale, ceea ce a permis majorarea consumuluigeneral al populaliei cu 6,8Yo in primele 9 luni ale acestui an, fa\d

de perioada corespunzitoare din anul trecut. Aceastd evoluliepozitivd a fost posibild ?n condiliile cregterii cu 60/o a salariului real,

comparativ crt 4Yo, convenit prin acordul social, ceea ce suslinesciderea gradului de sdrdcie.

Salariul de bazd minim brut pe tard, ca instrument de diminuare a

polarizirii sociale gi - in consecinld a reducerii sdriciei - a fostmajorat de la 1.000.000 lei, cdt era ?n decembrie 2000, la 1.400.000lei incepdnd cu luna martie 2001, urmdnd ca la 1 martie 2002 sd

devind 1.750.000lei.

ln vederea suslinerii puterii de cumpdrare a personalului dinsectorul bugetar s-a majorat nivelul minim al salariului debazd cu

106




aproape 2,6 milioane familii. S-au acordat, de asemenea, ajutoarede urgenlE pentru familiile aflate in situalii de extremd dificultate.

Guvernul a lansat un program-pilot, in cadrul ciruia s-au infiinlatmagazine alimentare de tip ,,economat" destinate pensionarilor;economia anuali realizatl de pensionari este apreciatl" la circa2.250 miliarde lei.

A fost aprobatl gi va intra in vigoare de la inceputul anului Legea

venitului minim garantat. De prevederile ei vor beneficia,aproximativ 600.000 de familii gi persoane singure. Venitul minimgararrtat - componenti important5 a politicii noastre social-democrate - constituie o mdsuri de proteclie care va inlocuiactualele ajutoare sociale, al ciror cuanfum este extrem de sc6zut.

Aplicarea Legii privind venitul minim garantat presupune un efortbugetar de circa 5.700 miliarde lei la nivelul anului 2002.

Deqi au fost luate mbsuri impotriva economiei subterane gievaziunii fiscale, factori majori ai sdricirii gi polarizirii sociale,reniltatele nu sunt incd semnificative.

Existi incd zone, din pdcate largi, ale societ6lii noastre care seconfruntd cu o s[rdcie extremd. Cumularea de multiple privaliuni -in care la lipsa de venituri se adiugd condilii de locuit precare,gomaj cronic, dezorganizare familiali gi sociald - este cauza

proceselor grave de marginalizare gi excluziune social6.

in acest prim an de guvernare am acordat o atenlie specialdprogramelor de activizare a dezvoltilrii economico-sociale zonale,judelene gi comunitare. Md refer la programul de microcredite,care va fi inaugurat anul viitor gi, respectiv, la cregterea numdruluide programe pentru satele sdrace. Aceste programe vor fi finanlatedin Fondul Romdn de Dezvoltare Sociald, din care au fost dejaaplicate,

inacest an,

proiecte pentru 232 sate sdrace, totalizdnd osumi de aproximativ 350 miliarde lei.




o asigurarea tratamentului corect pentru copiii bolnavi de

HIV/SIDA;o trecerea in invllimdntul normal a unui numdr de peste 5.000 de

copii cu handicap.

in solufionarea problematicii copilului aflat in dificultate,autoritdlile romdne beneftciazd, de un sprijin consistent din partea

raportorului Parlamentului European pentru Romdnia, doamna

Emma Nicholson, a consilierilor strdini, precum gi ale Comisiei

Europene, LINICEF, USAID, DFIDI - Marea Britanie.

Important este faptul c6 seriozitatea misurilor gi ac{iunilor de

politici economici gi socialS aplicati in {ara noastri in anul 2001

au constituit un element determinant al reconsiderdrii, in sens

favorabil, a unor puncte de vedere negative din Raporhrl de laripentru anul 2001, prezentat Parlamentului Uniunii Europene.

invdldmdntul

inci din primele luni ale anului 2001 Guvernul a abordat temeinicproblemele de conlinut ale reformei invdlSmdntului.

Pe baza evaluirilor impactului misurilor anterioare asupra

sistemului, s-au efectuat corecturi in planurile de invdlimdnt gi s-au

repus in drepturi disciplinele marginalizate. Mb refer la istorie,limba gi literatura romdni, frzicd. S-au operat, totodatS, modificiri

in vederea descongestionirii programelor, precum gi pentru alega,pe orizontald, disciplinele inrudite.

Repartizarea computerizati a celor aproximativ 200.000 de

absolvenli de gimnaziu a fost un succes, nu numai pentru

invifimdnt, dar gi pe plan social. S-a evitat repetarea unor situagii,

precum aceea din anul 2000, care a provocat nemulfumiri ale

elevilor gi pirinfilor acestora, in Capitali gi in marile orage ale 15rii.Acum, acest program are gi o recunoattere internafionali. El a fostsingurul seleclionat din !6rile Europei Centrale gi de Rdsdrit gi a

primit un important premiu european Best Practice ineGovernment.

ll0




Pornind de la ideea regandirii refelei lcolare, penftu prima dati s-au

acordat 1.000 de burse studenlilor ce provin din mediul rural 9i

care se pregltesc si devind profesori calificali pentru limba 9i

literatura romdnS, istorie, geografie, limbile englezd Si francezd.

Vom reugi in acest mod sd avem mai puline persoane necalificate

pe posturi de inv6!6tori qi profesori 9i s6 asigurdm venituri mai

mari celor care desfrgoarl o activitate de calitate.

Guvernul ac\ioneazd pentru a asigUra accesul tuturor elevilor ia

educalia debazd, elabordnd programe pentru:

e prevenirea abandonului gcolar;

o acordarea celei de-a doua ganse pentru tinerii 9i adullii cu

instruire incompletS;

o susfinerea limbilor gi culturilor minoritare;

o accesul la educalie al comunitdfilor de romi;

o dezvoltareazonelor defavorizate in plan educalional;

o reinserlia persoanelor marginalizate sau excluse social'

Anul 2001 este primul an in care elevii provenili din familii cu

probleme sociale au primit rechizite in mod gratuit, insumind 206

miliarde de lei. Unui numir de 923.000 elevi li s-au atribuit

rechizite in valoare de 200.000-300.000 lei pentru fiecare elev' Tot

de la buget s-au alocat 325 miliarde de lei pentru asigurarea

gratuiti a manualelor gcolare. Acestor eforturi li se adaugi peste

1.650 miliarde de lei, destinate burselor pentru elevi 9i studenli,taberelor de vacan!6 gi subvenlion6rii cdminelor studenleqti'

Pentru elevii performanli s-au alocat premii de peste 12 ori mai

mari, in termeni reali, fa!6 de anul precedent. Totodatd, s-a infiinlat

Centrul Nalional de Excelenfi pentru elevii capabili de

performantS, care va dezvoltaprograme speciale de pregitire.

in anul 2001 am realizat unul din obiectivele importante ale

gUvernarii noastre, respectiv descentralizarea finanfdrii intreguluiinvalimdnt preuniversitar. in acest an, au fost reabilitate 184 $coli,

fa!6 de numai 20 in anul2000.

lll




Ordinea publicd

in domeniul ordinii publice s-a acfionat, cu prioritate, pentru

apdrarea gi protejarea patrimoniului nafional, a avutului public gi

privat, a viefii gi integritilii cetdfenilor, a drepturilor gi libert6lilor

fundamentale ale acestora. Astfel, s-au intreprins acliuni pentru

reconstruclia gi modernizarea institulionald a intregului sistem de

ordine public[. S-au reorganizat structurile funclionale,

asigur6ndu-se reducerea in medie cu 20o/o a posturilor din aparatul

central al Ministerului de Interne, al inspectoratelor generale gi

comandamentelor de armS gi transferarea acestora la unitalile

teritoriale, in scopul cregterii capacitilii operative gi de intervenfie.

TotodatS, s-au avut in vedere:

r perfeclionarea cadrului normativ, cu accent pe armonizarea

legislaliei in acord cu cerinlele acquis-ului comunitar european;

o negocierea de acorduri gi convenlii in domeniul combaterii

crimei organizate gi criminalitilii transfrontaliere;

o imbundtdlirea procesului de cooperare polilieneasci

internafionald.

in acelagi timp, s-a urmlrit reducerea criminalitilii pe fondul

intensificdrii acliunilor, dar gi al prezenlei mai active a poliliei; pe

11 luni rata criminalit6lii a inregistrat o ugoari scidere, respectiv

cu 3,2o/o, iar furturile de autoturisme de lux s-au redus cu circa

30%.

A crescut gradul de profesionalizare qi de implicare a poliligtilor incombaterea marii criminatte!, in relinerea infractorilor constituili

in grupuri organizate, a traficanlilor de toate categoriile. Amintesc

doar identificarea gi prinderea operativd a criminalului

internalional grec, descoperirea autorilor in 7 cazltri de omucidere

prin cruzime comise in urmd cu 3-4 ani, identificarea autorului

principal in cazurile de omor de la Timiqoara gi Deva.

S-au intensificat acliunile specifice de penetrare a grupdrilor crimei

organizate pentru combaterea traficului ilicit de droguri, arme,



Bilanl Ia un an de guvernare

cadrul normativ mai stabil $i coerent, cu atat coruplia va g6si din ce

in ce mai pulin teren de manifestare.

Marile probleme generate de restituirea proprietililor nu au

beneficiat de un cadru legislativ unitar gi corespunz[tor. inprocesul de aplicare a legilor proprietifilor, abuzurile bazate pe

lutilizarca documentelor falsificate, pe coruperea factorilor de

decizie administrativl gi judiciard" au creat un adevirat haos.

Acelagi comportament incepuse sd capete forme alarmantegi

inaplicarea Legii nr. l0/20AI, ceea ce ne-a determinat si completim

legea, introducdnd mdsuri severe pentm persoanele care folosesc

abuziv drepturile conferite de aceasta sau utllizeazd acte false orifalsificate.

Coruplia gi lipsa de responsabilitate au condus la privatizdri

frauduloase sau lipsite de perspective reale de viabilitate gi care s-au

transformat treptat in litigii insolubile. Mdrfurie sunt cele 14.000 de

litigii referitoare la privatizdri, aflate in prezent pe rolul instanlelor

de judecatd. De asemenea, sunt definitivate cercetirile in 27 de

cauze penale, cu propunere de sesizare a instanlelor.

in anul 2001, s-a constatat ci importante venituri ilicite - care se

constituie in fraude de mari proporfii in dauna bugetului statului gi

care alimenteazd fenomenul de coruplie - se oblin prin incdlcarea

prevederilor legale ce reglementeazi importul, producerea,

procesarea gi comercializarea alcoolului, indeosebi datoritdneachitdrii contribufiilor legale datorate statului. Astfel, in acest an

au fost controlate peste 340 societdli comerciale care au ca

principal obiect de activitate producerea gi comercializarea

alcoolului, constatdndu-se ci la I l3 dintre acestea legislalia

economico-financiar[ a fost incilcatd; de relinut este faptul ci au

fost constatate 88 infracliuni, prin care bugetul statului a fost

pigubit cu peste 600 miliarde lei.

Pe fondul cregterii volumului de comer! exterior, mulli agenli

economici folosesc documente strdine vamale falsificate insolite de

acte legale de transport sau subevalueazd mdrfiirile importate, ceea

117




Pe primele 11 luni, autoritelile Ministerului Public au frnalizatanchete referitoare la 2.386 de persoane. Din Ministerul de Intemesunt in cercetare penali 356 cadre, din care 62 pentru fapte legate

de coruplie. In domeniul criminalitSlii economico-financiare au

fost cercetate peste 61.000 persoane cta,I9%o mai mult dec6t in anul

anterior, in special directori de societlli comerciale (2.062),

funclionari din administralie (753), lucrdtori din b[nci (158),

funclionari vamali (137).

Justilia a inceput un proces de autoevaluare gi de indepirtare dinstructuri a organismelor cu risc de coruplie, precum gi de

identificare gi tragere la rbspundere a celor care, intr-o formi sau

alta, nesocotesc legea. Astfel, s-au luat mdsuri impotriva unor

magistra{i. S-au emis 25 de avize de cercetare, 5 avize de trimiterein judecatd, 4 magistrali au fost deferili justiliei, s-au inaintat 14

cereri Consiliului Suprem al Magistraturii in vederea indepdrtiriidin justilie pentru incompeten![, precum Si 45 avize de cercetare

penal5 gi trimitere in judecati pentru notari. Dar, ceea ce este

deosebit de grav, constd ?n faptul cd acest fenomen s-a ndscut dintoleranla gi duplicitatea fostei guverndri, pentru cd in toate cazurile

semnalate sunt in discufie acte s6vdrqite in anii 1999-2000,perioadd in care ministrul justiliei nu a avizat cercetarea penald sau

nu s-a exercitat acliune disciplinard.

Degi vom acliona cu fermitate pentru aplicarea strategiei gi

Programului nafional de combatere a corupfiei, noi nu facem dinacest complex de mlsuri un instrument de luptd politicS, pentru cd

Guvernul nostru a decis si aclionim in respectul legii, al

principiilor statului de drept, al independenlei puterii judecitoregti.

Reforma adminis traliei

Prin activitdiile desf5gurate in cursul acestui an, Guvernul a abordat

frontal procesul de accelerare a reformei in domeniul administralieipublice centrale pi locale, fapt recunoscut, de altfel, prin Raportul

de lzrd al Comisiei Europene pe anul 2001, publicat in luna

u9




noiembrie. Raportul constati progresele substanliale realizate fa\ide anul trecut in domeniul administraliei publice.

Pornind de la necesitatea apropierii administraliei publice de

cetdlean qi a cregterii cafitalii serviciilor fald de contribuabil,

precum gi de la exigenlele Uniunii Europene, Guvernul a adoptat

recent Strategia privind accelerarea reformei administraliei publice

gi Strategia privind planul nalional de informatizare a

administrafiei publice. in anul 2001 am aclionat pentru realizarea

obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare, asigurdnd:

o cre$terea semnificativd a capacitdlii manageriale a Guvernului

gi a cooperirii interministeriale;

o descentralizarea atribufiilor gi competenlelor c6tre autoritilileadministraliei publice locale;

o includerea fostelor agenfii departamentale in structura

Guvernului, in scopul imbundtilirii coeziunii administraliei gi

coerenlei actului de decizie; reducerea cu 22%o a personalului dininstituliile bugetare la nivel central;

r constituirea structurilor responsabile in ministere cu

managementul procesului de pregdtire a integririi in Uniunea

Europeand gi, respectiv, a relafiei cu Parlamentul;

o aprobarea infiinldrii Institutului Nalional de Administralie,

avdnd ca principald atribulie pregitirea la standarde europene a

funclionarilor publici;o adoptarea unei noi Legi privind administralia publicd locali,prin care se asiguri consolidarea autonomiei publice locale,

administrative qi financiare, descentralizarea qi demilitarizarea

serviciilor comunitare gi definirea relaliilor dintre autoritdlile

centrale gi locale;

o aprobarea Legli serviciilor publice de gospodirie comuna16,

prin care se va reglementa - impreuni cu legislalia secundari -organizarea coerentb gi desfbgurarea normali a serviciilor pentru

contribuabil la nivelul fiecirei localititi.

120




precum gi posibilitatea utiliz[rii limbii materne pe toate treptele de

inv6!6mdnt sunt cateva dintre acliunile pe care Romdnia le-aintreprins pentru institulionalizarea dialogului interetnic Airezolvarea pe cale pagnici a problemelor dintre majoritari qi

minoritari.

in acest an, Guvernul a adoptat Shategia nalionald pentruimbun[tifirea situaliei romilor, document concret gi realist,apreciat in toate valorile internalionale referitoare la Romdnia,

menit sd asigure emanciparea acestei etnii printr-un efort al intregiisocietili romdnegti.

Am fbcut progrese semnificative, iar \ara noastrl este considerat[un model de gestionare a relaliilor interetnice. Apreciem cdactualul cadru legislativ romdnesc asigurS respectarea drepturilorcetdlenilor aparlindnd minoritililor nafionale, pornind de laadministralia locald gi mergdnd pdnd la educafie, organizare civicd

qi politici.Integrarea nord-atlanticd Si reforma armatei

La preluarea mandatului, procesul de reformd a armatei se afla intr-undeficit de credibilitate, indeosebi sub raportul respectdrii propriilorangajamente. in aceastd situalie, Guvernul a modificat fundamentalabordarea reformei din punctul de vedere al viziunii manageriaie,precum gi al ritmului, lindnd seami de obiectivele summit-ului de

la Praga. Astfel, in anul 2001 au fost implementate 17 obiective departeneriat Romdnia - NATO, f4a de numai 5 pdni la sfhrgitulanului 2000.

Comparativ cu evaluarea realizatd in anul 2000, analizaactivitdlilor de pregdtire a Romdniei pentru aderarea la NATOefectuatd in acest an de cdtre secretariatul alianlei a evidenliat oatitudine favorabild gi rezultate pozitive. Pregdtirea ciclului al IIIlea

al Programului nalional anual pentru aderarea Romdniei la NATOa fost prezentat in luna octombrie gi a fost apreciat pentruseriozitatea gi coerenla acliunilor propuse. Romdnia a fost primul

122




candidat care a inaintat documentul respectiv la Secretariatul

NATO, dupS consultdri cu membri ai alianlei.

incd de la inceputul anului s-a acfionat pentru imbundtilirea actului

de administrare a organismului militar, declangAndu-se totodat6

procesul de intensificare a efortului de integrare in structurile euro-

atlantice. Obiectivul strategic asumat in Programul de guvernare a

fost abordat, in acest an, prin restructurarea forlelor in vederea

constituirii unei armate credibile, deplin compatibile cu forlele

NATO qi capabile sd contribuie la securitatea regionald.

in acelaqi timp, a fost pus la p;rrut un sistem cuprinzdnd

compensdri, cursuri de reconversie profesionalS 9i convenlii cu

agenlii ale statulrri. pentru preluarea forlei de munci

disponibilizate. Drept urmare, in anul 200I, atmata a fost resirinsi

cu peste 4.100 ofiferi, din care 44 genetali. Dinamica 9i proporliile

acestui proces au'fost apreciate de statele membre ale alianlei. in

acest context" in anul 2001 au fost realizate toate cele 13 obiectiveasumate prin al doilea plan nalional de aderare.

in perioada urm[toare, ne vom concentra atenlia asupm unor

domenii prioritare, cum ar fi: restructurarea qi operulionalizatea

fo4elor in contextul compatibifitilii cu NATO; participarea la

operaliunile conduse de NATO, inclusiv in cadrul unor structuri

multinalionale; managementul spaliului aeian, al sistemelor de

comunicalii gi informaticl, logistic6 9i infrastructuri;reforma

sistemului de inv6!6mdnt militar.

Considerbm cd direclia noastrd de acliune este bine definitd 9i ne

bucur6m de sprijinul NATO pentru atingerea obiectivelor fixate in

Programul nalional anual de pregdtire a aderirii la NATO. Folosim

asistenla oferiti de parteneri in sprijinul efortului nostru general de

integrare in alianli, subliniind in mod special aportul deosebit al

secretarului general al NATO, sir George Robertson. Yizita

efectuati la Bucuregti de secretarul general al NATO a confirmat

faptul ci suntem pe un drum bun gi c5, urmirind cu acelaqi

dinamism indeplinirea angajamentelor asumate, putem s[ fim

tL)




optimigti in ceea ce prive$te decizia de anul viitor de la Praga.

Suntem congtien{i ci admiterea in NATO depinde de noi, destabilitatea politicd gi social6, precum gi de progresul reformeieconomice.

in vederea suslinerii procesului de pregdtire pentru aderare a fostasigurati o perspectivi bugetari pe termen mediu, clar[, solidd gi

sustenabilS, aprobatd de cdtre Parlamentul Romdniei.

Acumuldrile la care m-am referit, realizate intr-untimp scurt

gicueforturi considerabile, s-au concretizat in faptul cd Romdnia este

astizi un candidat cu $anse reale, sporite fald de anul 2000, de a fiinvitatA sd adere la NATO cu prilejul summit-ului de la Praga dinanul viitor.

Lupta impotriva terorismului internalional

Romdnia a reactionat prompt qi solidar la constituirea coaliliei

internalionale impotriva terorismului. Mesajul politic transmis afost acela cE RomAnia igi asumd, concret, responsabilitSlile pe care

le implicd apartenenla la grupul de state ce impdrtigesc valorileeuroatlantice. RomAnia a fost primul dintre statele candidate laaderare care a frcut o oferti concreti de a contribui la eforrurileoperalionale ale alianlei, decizie care a fost aprobatd imediat de

Parlament. Aceasta nu a fost o decizie conjuncturalS; Guvernul qi

Parlamentul au demonshat cd Romdnia inlelege sd igi asume,

deopotrivi cu membrii alianlei, responsabilitatea fald de valorile innumele cirora doreqte si adere la NATO.

Reaclia noastrd la actele teroriste din 11 septembrie a fost lipsitd de

echivoc. Am pus la dispozilia coaliliei antiteroriste internafionale,at6t spaliul aerian terestru gi maritim, cdt gi o ofertS de fo4e, care

demonstreazd capacitatea noastrd de a acliona ca membri de factoai alianlei. Rolul Preqedintelui Romdniei, al Parlamentului qi

Guvernului in acest context a fost esenlial, iar atitudinea Romdnieia fost apreciatd pe deplin de SUA qi de NATO.

114




Aq vrea sd menlionez, pentru deplina inlelegere a lucrurilor, ciprogresele inregistrate in plan intern - relansarea economicd,

seiozitateaindepliniriiangajamentelor,rezttltateleevidenliateprinRaporhrl de lari - au determinat imbundtillirea imaginii qi

credibilitafli activita$i guvernamentale. Acest fapt a fost confirmat,

de altfel, la intilnirile pe care conducerea Guvernului le-a avut la

Bruxelles, Washington, Londra, Ottawa, Berlin, Paris gi Roma,

amplu relatate de mass-media interni pi internalionald.

PaSii tnainte Si prioritdli pentru viitortn integrarea europeand

Pregitirea Romdniei pentru aderarea la Uniunea Europeand a

dobdndit o consistenli sporitd prin remodelarea institulionald de

coordonare qi execulie a acestui proces, precum qi prin realizarca

unui dialog eficient cu instituliile comunitare.

Noul mod de abordare a relafiei dintre Romdnia 9i UniuneaEuropeani a determinat, in acest an, un progres important in

rcalizarea obiectivelor prioritare ale Guvernului, a;a cum sunt

evidenliate in Raportul de lard pe anul 2001 al Comisiei Europene

qi in Raportul prezentat Parlamentului European. Rapoartele

conlin, in mod firesc, recomandiri care impreuni cu prioritIlile din

Parteneriatul de aderare constituie elementele de bazd ale

Programului de misuri pentru intensificarea gi accelerarea

pregdtirilor pentru aderare. Aplicarea acestuia va duce laindeplinirea criteriilor economice de aderare gi la deschiderea

tuturor capitolelor in perioada preqedinliei spaniole.

Suslinerea RomAniei de cdtre Comisia Europeand gi Parlamentul

European, de state membre, exprimati - atdt in cele 8 conferinle de

aderare care au avut loc in acest an, cdt gi la Consiliile europene de

la Griteborg qi Laeken - este neechivocd: Romdnia are $ansa

ader[rii la Uniunea Europeani, recuperdnd decalajele fali decelelalte !6ri candidate gi rdmdnerile in urmi in etapa de negociere.

Este insd de relinut cd situalia actuali se datoreazd integral

intdrzierilor in elaborarea documentelor de pozi]gie cumulate pdnd

r25




rdspunderea, consecinlele acestei importante decizii a UniuniiEuropene.

Este pentru mine o onorantd indatorire sd mulEumesc Parlamentului

pentru modul responsabil in care a inleles si acorde prioritate

promovlrii legislaliei noashe, armonizatl cu cea din Uniunea

Europeani qi pentru sprijinul pe care - sunt sigur - il va acorda incontinuare in acest important domeniu.

Promovarea RomAniei cfl actor internafional semniJicativ

Politica externl a Romdniei s-a aflat in anul 2001 in fala unei

misiuni de cea mai mare rdspundere, ce decurge din noul statut al

!5rii noastre in ansamblul relaliilor internafionale, in primul rdnd inprocesul de aderare la Uniunea Europeani, ca gi prin calitatea de

candidat important pentru urmitoarea etapi a lnrgirii Alianlei

Nord-Atlantice.

Prezen[aRomdniei in viala internalionald s-a distins prin:

o iniliativi in promovarea proiectelor ce pot aduce beneficii

pentru securitatea gi prosperitatea !5rii;o rigoare in indeplinirea obiectivelor strategice gi a angajamentelor

asumate;

o demnitate in suslinerea intereselor noastre nalionale;

o construclie solidd gi de incredere in relaliile cu partenerii nogtri,in primul rdnd cu !6ri1e din spaliul euroatlantic, de care sunt legate

profund prioritifile externe ale lirii noastre.

Anul 2001 a fost un an intens in plan diplomatic, in care RomAnia a

delinut pregedinfia OSCE pi pregedinlia Comitetului mixt al

CEFTA. Bucuregtiul s-a afirmat in repetate rdnduri ca un centru de

interes pentru Europa gi pentru intreaga lume, glzduind

evenimente majore in viala internafionall: Conferinla Ministerialla OSCE, Reuniunea Regionald a Pactului de Stabilitate pentru Sud-

Estul Europei, Summit-ul CEFTA gi Summit-ul pentru Mediu 9i

Dezvoltare Durabili, reuniuni regionale ale cooperdrilor din

r28




domeniul economic sau in domeniul combaterii ameninlarilor

neconventionale, crimei organizate.

Fa!6 de obiectivele stabilite prin Programul de guvernare' s-a

aclionat pentru accelerarea demersurilor externe de promovare a

aderdrii Romaniei la structurile europene 9i euroatlantice, prin

?nt[rirea relaliilor de parteneriat gi cooper[rilor strategice cu !6rile

membre ale Uniunii Europene 9i NATO' Romdnia gi-a indeplinit

cu succes mandatul preqedinliei OSCE, una dintre

responsabilitalile cele mai prestigioase in plan internalional ale !6riinoistre in ultimele decenii. Jara noastrd a continuat sI iqi

consolideze rolul sdu dinamic in plan regional pe baza unor

strategii coerente qi urmdrite riguros de Guvern, pentru punerea ?n

valoare a potenlialului de cooperare cu firile vecine qi din

vecinitate.

in centrul politicii externe promovate de Guvernul Romdniei s-a

aflat gi se afl6 suslinerea 9i ap6rarea intereselor directe alecetSleanului romdn - ca cetdlean al Europei Unite -, precum qi

siguranfa, prosperitatea qi demnitatea sa.

in acelagi sens, acliunile externe au promovat cu profesionalism

interesele economice ale Frii noastre, in primul rdnd prin

asigUrarea deschiderilor politice necesale pentru pitrunderea pe noi

piele de desfacere a produselor romdneqti, o buni rcprezerftare a

intereselor noastre economice gi a oportunititilorde afaceri

9iinvestilionale din Romdnia'

D ezvoltarea p arteneriatelor bilaterale

in plan bilateral, Guvernul a urmdrit relansarea relafiilor cu ldri de

importanlI strategicd pentru interesele de politicd externd ale

Romdniei, reconfirmarea prin rcztltate concrete a parteneriatelor

stabilite cu !6ri membre ale UE 9i NATO, aqezatea pe o bazS nou6,

credibil[ 9i productiva, a relaliilor bilaterale cu state fa\i' de cateRomAnia are interese majore in plan politic ai economic.

129




romano-ucrainean pentru Europa, de dorinla comunl pentm

cooperare economice, pe care o vom concretiza in cursul viziteilaBucuregti a primului-ministru ucrainean, in luna ianuarie anulviitor.

Pe parcursul acestui an relaliile cu Republica Moldova au fostmarcate de evolufiile politice de la Chiqindu, abordarea de cdtre

Romdnia a relaliilor bilaterale fiind deschisd 9i pragmatici. inpofida eforhrrilor pi deschiderii depline a Guvernului Romdniei

pentru intirirea cooperdrii bilaterale, rispunsurile autorit[filor de laChigindu nu au fost intotdeauna sincrone. Rom6nia a contribuit laadmiterea Republicii Moldova in Pactul de stabilitate 9i lasuslinerea intereselor acestei !5ri pentru a avea acces la proiectele

de dezvoltare promovate de Comisia Europeand gi Pactul de

stabilitate.

Guvernul Rom0niei a continuat sd promoveze consecvent, prin

dialogul politic la nivel inalt gi prezenla tot mai eficienti acompaniilor romdnegti, dimensiunea estic5 a cooperdrii. Prinpozilia si geostrategicd, Romdnia reprezintl puntea prin care

Uniunea Europeanl poate si igi proiecteze rolul gi capacitatea sd de

motor al economiei mondiale spre spaliile intranzilie de dincolo de

Marea Neagr6, citre Marea Caspicd gi Asia CentralS.

Romdnia in arena politicilor globale

Caracteristicile demersului romdnesc pentru integrarea in NATO gi

in promovarea procesului de aderare la Uniunea Europeanl au fost:realism, solidaritate cu ceilalli candidali, punerea in valoare cueficienld arealizdrilor in plan intem in vederea aderirii.

Guvernul Romdniei a promovat calea solidaritilii cu toli candidatiila NATO, atitudine consacrati in cadrul noii cooperdri Vilnius-l0,la care Romdnia este parte qi la care contribuie cu convingerca cd

partenerii de astizi vor fi alialii de miine.

Dialogul cu partenerii Guvernului din societatea civilS a fost gi

rdmdne un instrument concret gi convingitor al promovdrii

l)L




candidaturii noastre pentru aderare, iar consensul fo4elor politice

parlamentare in jurul obiectivelor fundamentale de politicl externia fost afirmat explicit pe parcursul anului 2001. Acest exerciliu a

fost inceput o dati cu instrumentarea Shategiei nalionale de

aderare la NATO, asumatd de Guvern.

Eforturile Guvernului Rom6niei pentru suslinerea intregii activitAli

a pregedinliei OSCE au fost considerabile gi apreciate in cei mai

buni termeni de partenerii externi. Obiectivele pe care lara noash[

gi le-a propus la asumarea mandatului preqedinliei OSCE au fostrealizate integral. Aceastd misiune a fost un test important al

gradului de implicare a lhrii noastre in glsirea unor formule de

securitate pentru a face fa!6 noilor provocdri inainte de aderarea la

UE gi NATO. Rom6nia a confirmat capacitatea sa de a fi un

partener capabil sd iqi asume responsabilitdli de anverguri qi sd

duci la ?ndeplinire angajamentele luate. In acest context nu se

poate omite sublinierea gansei dar gi a rdspunderii care a tenlJtzt

pentru lara noastri din faptul, ftri precedent, cd Rom0nia a definutin acelagi timp, atdt conducerea ramurii guvernamentale, cdt 9i a

celei parlamentare a OSCE. Prin modul in care am reugit integrarea

acestor doui dimensiuni am mdrit atdt relevanla aportului politic

romdnesc pentru OSCE, cdt gi relevanla OSCE pentru pacea,

securitatea gi stabilitatea g1oba16.

O atenlie speciald a fost acordat5 intdririi rolului gi contribufiei

Romdniei la dezvoltarea cooperirii regionale in Europa de Sud-Est,in primul rdnd, prin intermediul Pactului de stabilitate gi pe baza

unei strategii de acliune a Rominiei in plan regional. In acelaqi

timp, Rom0nia a avut o prezenll activd gi iniliative de referinl6 in

cadrul cooperirilor regionale la Marea Neagrd, Iniliativa Central

Europeani 9i SECI.

Un moment de referinl[ in afirmarea Romdniei ca important factor

de stabilitate gi promotor al cooperdrii regionale l-a constituitConferinla Regionald a Pactului de Stabilitate, organizatd in luna

octombrie la Bucureqti. Cu aceastl ocazie au fost reconfirmate

IJJ




proiectele de infrastructurl pentru care Romaniabeneficiazl de cea

mai importanti sumi alocatdin plan regional.

in promovarea intereselor economice in plan extern, o atenliespeciali a fost acordati revitalizirii legdturilor cu partenerii dinafara spaliului euroatlantic, urmdrind redeschiderea de piele de

desfacere pentru produsele rominegti, in special in America Latind,

lirile arabe gi Asia-Pacific, identificarea de parteneri stabili pentru

aprovizionarea cu materii prime gi recuperarea datoriilor

contractate inainte de 1990.

Prioritar pe aceste spalii a fost identificarea nigelor de oportunitatepentru interesele economice ale Rom6niei. Africa reprezintl osurs[ incd insuficient valorificatd. Ministerele de resort au alcituitun inventar de oportunitdli economice, care va fi urmdrit inacliunile externe gi in promovarea intereselor asocialiilor privateale intreprinzitorilor gi exportatorilor din Romdnia.

Un rol important pentru asigurarea deschiderilor politice necesare

consolidirii relaliilor economice cu firi din aceste zone, in specialdin Asia, l-au avut contactele pe linie parlamentari, cu deosebire lanivelul preqedinlilor celor doul Camere.

RomAnia a fost o prezenld activi qi recunoscutd in dezbaterileprivind rolul viitor gi reformele necesare unor institulii cu vocafieuniversald, in primul rdnd ONU. De asemenea, a fost continuatl

participarea in cadrul Consiliului Europei, organiza[ie in care

parlamentarii romdni se bucur[ de prestigiu. La Strasbourg, la felca gi la New York, Bruxelles qi Geneva, Romdnia se afirmd ca uncontributor la migcarea universal5 de promovare qi asigurare arespectirii drepturilor omului, inclusiv ale persoanelor aparlindndminoritdlilor nafionale.

Politica externe a continuat s[ promoveze proiectele de sprijinire a

comunitSlilor rom0negti de peste hotare, pentru consolidareaidentit5lii 1or culturale, pebaza normelor europene. A fost adoptatiStrategia privind relatiile cu romOnii din afara granilelor, cu atenliespeciald privind problemele romdnilor din vecindtatea tirii.134



Bilan{ la un an de guvernare

Guvernul Rom0niei a iniliat gi susline din acest an Proiectul ,,Casa

Rom6niei", dedicat intdririi relaliilor Romdniei cu comunitililerom6negti de peste hotare, dar gi pentru promovarea intereselor

economice romdnegti in strdindtate. Fondul Romdnia, constituit la

iniliativa Guvernului, va fi un suport semnificativ, atdt pentru

activitdlile de promovare a intereselor economice qi comerciale de

export ale mediului de afaceri din !ar6, cdt gi un sprijin consistent

pentru viitoarele acliuni ale,,Casei Romdniei".

in intreaga activitate de promovare a politicii externe a Romdniei,Guvernul nostru a beneficiat de sprijinul constant al Preqedintelui

Ion Iliescu gi al Parlamentului. Prin contribulia diplomafiei

parlamentare am reugit sd promovim o politicd externd coerentd qi

eficientd, dedicatd pe deplin intereselor nafionale ale ldrii noastre.

Refo rm a in stitagiilo r P o litic e

in decembrie 2000, Guvernul PSD s-a angajat gi cred c6, in buniparte, a reugit sd restabileascd raporturile constitu,tionale dintre

Executiv qi Legislativ, prin repunerea Parlamentului in rolul siu de

reprezentant suprem al poporului romdn 9i de unic[ autoritate

legiuitoare atdrii.

impreuni cu Parlamentul, prin simpliftcarea procedurilor de

dezbatere gi de adoptare a legilor, am consemnat sporirea eficienlei

in desfbgurarea activitllii legislative; pdn6 in acest moment, au fostadoptate 9i promulgate 748 de legi.

inrealizarea Programului legislativ pentru perioada 200I-2004 au

fost elaborate gi prezentate proiecte de acte normative pe domenii,

in concordanll cu reglementdrile comunitare in materie, precum 9i

cu prevederile cuprinse in tratatele internalionale la care Romdnia

este parte.

Controlul parlamentar asupra Guvernului s-a exercitat deplin qi

continuu, prin informiri, puncte de vedere pe care Guvemul le-a

prezentat la iniliativele legislative parlamentare, rispunsuri la

135




intrebirile sau interpeldrile deputalilor qi senatodlor adresate

membrilor Guvernului, mofiuni simple, asumarea rispunderii.

Cu privire la modul in care ne-am indeplinit angajamentele

asumate am sd citez cdteva evaluiri recente ale Comisiei Europene,

din Raportul de lard pentru Romdnia pe anul 2001, referitor la

Parlament, in capitolul intitulat Criterii politice - Democralia gi

statul de drept, in care se afirm6: ,,Eficienfa puterii legislative,identificati drept o problemd deosebitd in rapoartele precedente, s-a

imbundtilit considerabil [...]". inaintea alegerilor, corpul legislativse gdsea in stare de paralizie, ca urmare a sl[biciunii coaliliei de la

putere.

Una dintre primele iniliative ale noului Parlament a fost reformarea

funcfiondrii celor doud Camere, cu scopul accelerdrii procesuluilegislativ [...]. S-au luat o serie de misuri de imbundtdtire a

relafiilor dintre legislativ gi executiv [...]. Num[ru] de legi adoptate

de Parlament a crescut semnificativ de la inceputul anului [...].Toate agenliile guvernamentale au fost subordonate ministerelor,ceea ce a imbunitilit coeziunea administrafieil...].

Simplificarea procedurilor parlamentare, prin modificarea

regulamentelor Camerei Deputafilor gi Senatului, a dus, pe de o

parte, la accelerarea procesului legislativ, iar, pe de altb parte, la

transferul centrului de greutate al dezbaterilor in comisiile

permanente de specialitate. Drept urmare, plenul CamereiDeputafilor, al Senatului sau al gedinlelor comune au devenit forumde dezbatere politicd gi de decizie final[.

Pe plan legislativ, Guvernul a aclionat in doui direcfii: pe de o

parte, a reexaminat proiectele de lege iniliate in legislatura 1996-

2000, aflate in momentul preludrii guverndrii in proceduri de

legiferare la Parlament, prezentdnd punctul sdu de vedere asupra

acestora, in concordanld cu mdsurile propuse prin programul nostru

de guvernare.

Pe de alt5 parte, a iniliat noi proiecte de acte normative, in diferite

domenii de activitate, necesare punerii in practici a angajamentelor

lJo




luate pentru annonizarea legislaliei nalionale cu cea comunitara.

Astfel, de la investiturd $i pdni in prezen| Guvernul gi-a exercitat

dreptul de iniliativi legislativd prin kansmiterea la Parlament a

unui numir de 393 de proiecte de lege.

Este adev[rat c6, in cadrul procesului de legiferare, am uzat gi de

institulia delegdrii legislative, dar cu respectarea prevederilor

constitulionale gi regulamentare. Guvernul a emis in acest an un

numdr important de ordonanle de urgenli. insd motivele principale

care au determinat emiterea lor au fost intemeiate, a$a cum s-ademonstrat in expunerile de motive pentru aprobarea proiectelor de

lege, conform articolului 114 din Constitulie.

in perioada sesiunilor parlamentare din acest an, Guvemul a

elaborat 148 de puncte de vedere la iniliativele legislative

parlamentare ale deputalilor gi senatorilor. De asemenea, a rdspuns

la 990 de intrebdri gi interpel6ri adresate membrilor Guvernului,

inclusiv primului-mini stru.

O insemnatd parte a intreblrilor gi interpeldrilor ne-a ajutat sd

examindm gi si soluliondm situalii, st6ri sau aspecte din viala

economicd gi social6.

Din ansamblul controlului parlamentar nu poate fi omis controlul

exercitat pe calea mofiunilor. Ne-am confruntat cu un numdr record

de moliuni simple, pe parcursul a doud sesiuni. Numai in ultima

lund au fost depuse 4 moliuni simple gi vd asigur cd le-am tratat cumaximd seriozitate gi responsabilitate.

inchei acest capitol dedicat raporturilor constitulionale Guvern-

Parlament cu ceea ce noi am numit ,,dialogul siptdmdnal al

parlamentarilor cu Guvernul". in acest sens, am asigurat ca de doud

ori pe siptim0nd, la sediul celor doui Camere, secretarii de stat

pentru rela{ia cu Parlamentul sd fie prezenli la intdlnirea cu

senatorii sau deputalii care doresc sl se consultedocumenteze in vederea soluliondrii unor probleme

circumscriplie electorali.

sau si sedin propria

Lt I



Op oz ili a, nepr ofes i o n i s t d

Mo{iunea de cenzur6, inregistrati in aceeagi zi,lap:ulin timp dupd

ce am inceput si prezint Declaralia de politicd generald, constituie

- dupl opinia noastrd - un demers lipsit de eleganli, o acliune de

propagandi demagogic[, avdnd drept scop crearea de confuzie in

rdndul cetdlenilor, in vederea cdqtigirii de capital politic, prtn

practici politicianiste, de cdtre grupurile parlamentare ale partidelor

conduse de domnii Corneliu Vadim Tudor, Traian Bdsescu gi

Valeriu Stoica, reunili intr-o coalilie de fapt, pe care pulini oameni

politici ar fi considerat-o posibiligi

pe care - cei mai mulli - nuo

?nleleg.

Modul bizar in care a fost depusd moliunea de cenz-vd este dovedit

chiar de conlinutul s[u, care - in lipsa timpului material necesar

studierii celor 6 volume ale C64ii albe a primului an de guvernare

PSD qi pe fondul necunoa$terii declaraliei mele de politicd

generald, ignord total evoluliile pozitive din societatea rom6neascd

in anul 2001, recunoscute inclusiv de comunitatea internalional[,

dar mai ales bine cunoscute populafiei. Elaboratd in aceste condifii,

mofiunea de cenntrd este caracterizatd, prin superficialitate, stil

eclectic Ai confuz, probdnd lipsa de competenli profesional[ gi de

moralitate politici a autorilor gi a semnatarilor mofiunii. Prin acest

demers, partidele iniliatoare ale moliunii dovedesc incapacitatea de

a se angaja ?ntr-un dialog de fond, profesionist gi constructiv,

asupra prezentului qi viitorului 15rii, intr-o perioadi extrem de

important[ pentru Rom6nia.Iatd cd, din interese mirunte, politicianiste, Partidul Democrat gi

Partidul Nalional Liberal, care au aclrzat, ani in gir, formaliunea

noastri politicd pentru colaborarea cu partidul domnului Corneliu

Vadim Tudor, se aliazd acum cu acesta, ignordnd faptul c5, astfel,

induc in rdndul comunitdlii internalionale o imagine negativ[

asupra vielii politice din lara noastr6. Ne intrebim cum vor explica

PD9i

PNL opliunea pentru o noud alian!6 politici infa\a colegilor

domniilor 1or din marile familii ideologice, Internalionala

S oc iali sti g i, re spectiv, Intemali on ala Lib er ald.

tl+l



Opozitia, neprofesionis td

Cregterea economic5, pe care o estimEm la 4,9o/o

-privit[ la

inceput cu reticenfi gi apreciati de mulli ca prea optimistd -, este

oblinutd in pofida incetinirii cregterii economice mondiale,Rominia reugind sd realizeze in anul 2001 cel mai inalt ritm decre$tere economicd intre fdrile Europei Centrale gi de Est.

in domeniul nivelului de toai subliniez c6, pe primele 10 luni,salariul real a crescut cu 6,lyo comparativ cu perioadacorespunzdtoare din anul trecut, iar ruta gomajului a scizut de la

10,50 in decembrie 2000, la 7,7o/o in prezent; corespunzitoracestor evolulii favorabile s-a diminuat gi rata sdrdciei.

Referitor la aatzallile privind lipsa mdsurilor de combatere acorupliei gi a criminalitifii, precum gi legat de refacerea autoritaliistatului qi a instituliilor sale, v6 asigurdm ci acestea au constituitprioritn{i ale acliunii noastre guvemamentale. Astfel, au fostadoptate programe concrete gi coerente care au avut ca rczultat

intdrirea capacitdlii administrative a statului, pe fondulmodernizirii qi descentraliz[rii atribuliilor gi competenleloracestuia.

De aceea, pentru edificarea semnatarilor moliunii asupra acfiunilorintreprinse gi a rezultatelor oblinute de Guvernul nostru ii invitdmpe distingii nogtri colegi din opozilie si examineze, cabibliografie,Declaralia politicd, paginile 34-40, precum Si Cartea albd a

guverndrii P,SD din anul 2001, volumul I, paginile 168-183;volumul II, paginile 255-262 9i 276-307, gi volumul V, paginile 6,11,20-29, 3l , 50, 69-g9.

Dupd parcurgerea acestor capitole, veli constata, stimali colegi dinopozilie, cd gi in ceea ce privegte combaterea corupliei gi acriminalitSlii, precum gi referitor la refacerea autoritdlii statului gi ainstituliilor sale, ne-am respectat angajamentele asumate in falaParlamentului, aouzele autorilor moliunii dovedindu-se, astfel,tendenlioase gi demagogice.

Analizdnd, in continuare, continutul moliunii de cenzurd",

constatrm ci semnatarii acesteia iqibazeazd acuzele privind starea

t43




Rom6niei, incepdnd cu anul 2001, in procesul benefic al dez-

inflaliei este durabili qi consistentd. Acest fapt este demonstrat inmod pregnant de evolulia comparativi a prefurilor $i tarifelor, atatpe ansamblu, cdt gi pe grupe de produse gi servicii, in primele 11

luni din acest an, comparativ cu aceeagi perioadd din anul 2000.

Consider cd sunt edificatoare urmitoarele menliuni:

o rata inflafiei pe 11 luni in anul curent a fost de 27,5yo, fata de

37,30 inperioada

corespunzitoare din 2000;o la mirfuri alimentare rata inflafiei a fost de 23,8yo fa\a.de 4l ,5o/o inanul precedent din care la pdine l6,6oh faln de 56,Iyo,la fiini gi

mdlai L6Yo fa\E" de 70Yo,la carne gi preparate M,soh falE de 62,3%o,la

lapte gi produse lactate 23,2yo fati de 39,6%o;

o la mdrfuri nealimentare, evolufia este, de asemenea, pozitivd,respectiv deLa34,4%o in 2000 la29,60/oin200l, cu toate ci actualul

Guvem a fost nevoit sd opereze importante ajustiri ale prefurilor qi

tarifelor la energie gi combustibili, ca efect al blocdrii administative,in scopuri electorale, a adaptErii acestora in raport cu evolulia cursuluileu/dolar de cdte Guvernul din 2000, format cu larga participare a

PNL qi PD;

o la servicii, pe total, scdderea ratei infla,tiei este de la 34,9Yo la32,4yo, din care reduceri mai substanliale s-au inregistrat la serviciilede ap6, canal gi salubritate dela 62,60/ola34,9o/o, ftansport interurban

de la 39%o LaZ8Yo qi la cele de pogti qi telecomunicalie de la 4I,8o/o la30,7Yo.

Pentru edificdri suplimentare ale acestor tendinle pozitive indomeniul inflafiei se anexeazd un tabel conlindnd indiceleprefurilor de consum la principalele mirfuri qi servicii.

Doamnelor gi domnilor senatori qi deputafi,

Bazdndu-se pe cregterea economicd realizatd, Guvernul a conectatpolitica salariall la aceste tendinfe pozitive, urmlrind ca pe l6ngdconcretizarea intr-un volum sporit de investilii, sporul de produclieqi de productivitate a muncii obtinute in acest an sd se reg[seascd gi

t46



Adrian Ndstase - Spre norrnalitate

resursele pentru reducerea $omajului. In acest context, prin

mijloace finanlate din fondul de qomaj gi din resurse atrase de laBanca Mondiald ne-am prcpus inilial ocuparea in acest an a cel

pulin 3.030 de persoane. Rezultatele pe primele ll luni aratb

incadrarea efectivd in activitdli permanente sau temporare a peste

7.400 de persoane. Mai mult, acum sunt 1.900 locuri de munc6

disponibile.

Fali de aceste date, incontestabile, afirmalia potrivit c[reia in

Valea Jiului s-au creat in acest an numai Z4locuri de munci este

total deplasatd. Ruginos nu este modul nostru de acliune, a$a cumne imputi opozilia, ci ruginoasd gi degradanti totodatd, este

utllizarca de date false in scopul dezinformdrii opiniei publice de

cdtre grupurile parlamentare PRM, PD gi PNL, conduse de domniiCorneliu Vadim Tudor, Traian Bisescu gi Valeriu Stoica.

Pe fondul cregterii credibilitnlii externe a Rom6niei, ca efect al

guverndrii PSD, s-a realizat deschiderea ciltre pia\a internalionald amuncii, ca o premisl a pregitirii integririi gi, pe aceastd cale, inUniunea Europeand. Experienfa unei bune colaborlri cu OficiulFederal al Muncii din Germania a stat la baza unor noi acorduriincheiate sau in curs de negociere cu liri din Uniunea Europeand.

Programul pentru anul viitor prevede incadrarea in munci a peste

250.000 de persoane gi urmiregte reducerea gomajului in 180 de

localitSli din zone defavorizate gi monoindustriale. Programulpentru Valea Jiului este in continuare in atenlie 9i va asigura

ocuparea a cel pulin 4.600 de persoane.

Guvernul nostru pune in aplicare, in anul 2002,vrt program real de

restructurare pentru industria de ap5.rare, insolit de mdsuri de

protectie sociali de care vor beneficia circa 18.000 de persoane.

Printre aceste mdsuri menfionim: crearea parcurilor industriale, incare urmeazi

sifie ocupate o parte din persoanele disponibilizate

gi acordarea ajutorului de gomaj, precum gi a veniturilor de

completare pe o perioadd de 14 luni, insofite de un pachet de

m[suri active specifice fiecirei zone.

150




poatA construi temeinic Ai durabil, asigurdnd - prin aceasta *imbundtSlirea condiliilor de viali ale cet[fenilor lirii.Ag dori s5 se relin6 cd actualul cabinet - a$a cum s-a angajat prinProgramul de guvernare - qi-a propus o schimbare radicali inabordarea problematicii sirdciei gi marginalizf,rii sociale, prinpromovarea unui model social bazat pe echilibrul dintrecompetifie, colaborare qi solidaritate.

Astfel, politica sociald s-a concretizat, pe de o parte, in mdsuri deproteclie gi de asistenli sociald pentru anumite categorii sau

grupuri de persoane gi, pe de altdparte, in acliuni care vor contribuila asigurarea locului de muncl pentru oblinerea de venituripermanente gi in creqtere. Am aclionat pentru realizarea unei

asistenle sociale moderne, reale gi eficiente, urmirind cu atenlie

deosebitd respectarea principiilor demnitnlii umane gi justiliei

sociale, prevenirea gi combaterea tendinlelor de discriminare,

marginalizare gi excludere social6, precum gi trecerea de laprograme universaliste la cele direcfionate citre cetilenii nevoiagi.

Legat de alocatia de stat pentru copii, Guvernul a decis ci aceasta

se va majora din luna ianuarie 2002 la 150.000 lei/copil gi insemestrul al IIJea la 180.000 lei/copil. Cuantumul alocaliei de

intrelinere stabilit pentru copiii dali in plasament este de 500.000

lei/copil, de care benefrciaz1" un numir de 35.400 copii, efortul

financiar in anul200l fiind de 191 miliarde lei.Pentru a veni in sprijinul familiilor cu copii gi care au venifuri mici,in anul 2001 s-au atribuit, pentru prima dat6, rechizite in modgratuit, insumdnd 206 miliarde de lei. Astfel, fiecare din cei

923.000 elevi au primit rechizite in valoare de 200.000-300.000 lei.

Tot de la buget s-au alocat 325 miliarde de lei pentru asigurarea

grafiitd a manualelor gcolare. Acestor eforturi li se adaugd alocarea

a peste 1.650 miliarde de lei, destinate burselor pentru elevi gi

studenli, taberelor de vacan!6 gi subvenlion6rii ciminelorstudenlegti.

r52



Op ozilia, nepr ofes io nis td

Ca urmare a cre$terii tarifelor pentru energia termicd in sistem

centralizat, precum gi datoriti cregterii prelului gazelor naturale,ajustlri blocate de guvernarea precedentd in trimestrul IV al anului

2000, Guvernul a aprobat o serie de acte normative care vizeazd

proteclia sociali a familiilor gi persoanelor cu venituri reduse,

pentru ca acestea s6 fie in mdsurd sd-gi pliteasci cheltuielile cu

incillzirea locuinlei; de aceste ajutoare beneftciazd aproximativ

70Yo din num6ru1 total al familiilor din Romdnia care folosesc

pentru incdlzire energie termicd in sistem centralizat gi, respectiv,

64Yo din num6ru1 total al familiilor care folosesc gazele naturale

pentru incdlzire, adicd in total aproximativ 2,6 milioane familii,pentru care efortul bugetar este de 947 miliarde lei. in acelaqi timp

s-au acordat ajutoare de urgenli pentru familii aflate in situalii de

extremd dificultate gi alocafii de solidaritate, in valoare totaii de

280 miiiarde lei.

Pentru asociafiile gi fundaliile care presteazi servicii de asistenli

social6, in anul 2001 statul a acordat subven{ii de 450.000leilpersoand asistatd, sumi care va fi majorath in anul 2O02 la

600.000lei.

Av0nd in vedere dificultd1ile cu care se confrunti pensionarii

veterani de rizboi, in anul 200 I s-a acordat un ajutor in cuantum de

275.000lei/persoand pentru acoperirea unei pi(i din costul chiriei,

energiei electrice gi energiei termice; menlionez ci in anul 2000

veteranii de rdzboi nu au primit acest ajutor.

La fel, pentru garattarea acorddrii unui ajutor social lunar tuturor

persoanelor aflate in dificultate s-a imbundt[lit sistemul actual de

alocare a resurselor cu aceasti destinalie, prin completarea

fondurilor repartizate din bugetele locale cu transferuri de la

bugetul de stat, confomr Legii nr. 4l612001privind venitul minim

garantat.

in acest cadru, se estimeazd c6, incep0nd cu I ianuarie 2002, vorbeneficia de venitul minim garantat circa 758.000 familii 9i



Numirul total al persoanelor care vor beneficia de recorelarea

pensiilor, a cirei primd etapd" va fi aplicati in luna ianuarie 2002,este de circa 3.040.000, din care circa 640.000 sunt pensionariurmagi gi 500.000 pensionari agricultori. in anul 2002, pondereacheltuielilor cu pensiile va reprezenta circa 7% din pIB, fatl de6,60/oin anul2000.

Pensia medie din sistemul public in 2002 ya avea o cregterenominali de circa 33o/o, respectiv I.736.000 in anul viitor,

comparativ cu o ratd prognozati a inflaliei de 22yo (decembrie2002la decembrie 2001). Rata de inlocuire ce se va asigura pentrupensionarii de limitd de varsti pi vechime completi, calculild falade nivelul salariului mediu brut prognozatpentruanul de referinfl,va fi de 43,80 in luna decembrie 2002 Si va ajunge la 44,9o/o inluna decembie2004.

Toate acestea demonstreazd cd politica de continuare a reformei in

domeniul pensiilor este coerenti, departe de a confirmapreviziunile sumbre cuprinse in moliune. Reforma este indreptatispre imbundtdtkea real6 gi consistentd a situaliei pensionarilor,segment important al populaliei asupra cdruia se rdsfrdng efecteledureroase ca'szate de amdnarea nejustificati a aplicirii mdsurilorde reformd de citre guvernarea haoticd gi distructivi din anii1997-2000.

Nici in cadrul acestei problemenu putem prezenta completrezultatele oblinute in acest an qi acliunile programate pentru anii

2002-2004, motiv penfru care rug6m semnatarii motiunii sdconsulte paginile 23-24 din Declaralia de politicd generald,paginile 138-140 din volumul I, paginile 185-190 din volumul II qipaginile 17,58,77 din volumul V.

Doamnelor gi domnilor,

continudnd pe linia criticilor nefundamentate, referitoare la stareade sdndtate a populafiei, semnatarii moliunii ignord incd o datiacliunile Guvernului pentru imbundtdlirea acestei situalii gi de a

r56




care sunt in'prezent de circa 5.000 miliarde lei. Se dovedegte,

astfel, c6 actuala administrafie a reugit nu numai si achite

obligaliile rcntltate din consumurile curente ale anului 2001, ci sd

onoreze gi suma de 1.740 miliarde lei, proveniti din datoriile

existente la 3l decembrie 2000.

in legiturd cu afirmalia din mofiune privind aSa-zisa deturnare a

fondurilor Casei Nalionale a Asiguririlor de Sdndtate prin

Trezoreria statului, Guvernul consideri aceste aserliuni ca o

dovadd evidentd a incompetenfei autorilor moliunii, nimeni alliidecdt o parte din cei ,,15.000 de specialigti" ai guvern[riiprecedente -, precum qi a lipsei de responsabilitate politicl privindcorecta informare a opiniei publice.

Semnatarii moliunii confundi, din necunoagtere sau din rea-credinfi, programarea gi aprobarea prin legea anuall a bugetului de

stat al unor excedente ale bugetului Casei Nalionale a Asiguririlor

de Sindtate cu deturndri sau disparitia acestor fonduri, dorind sdinducd prin demagogie ieftind gi spirit politicianist neincredere gi

nemulfumiri in rAndul populafiei fati de un domeniu deosebit de

sensibil, cum este sectorul sanitar.

Excedentele la fondul special pentru asiguriri sociale de sdndtate

au fost programate inc6 din primul an de funclionare a acestui nousistem in domeniul sanitar, respectiv in anul 1998, cdnd la

guvernare se aflau chiar reprezentanlIi partidelor care acumsemneazi prezenta moliune. Iatd, in mod concret, excedentele

aprobate de coalilia de dreapta in anii de guvernare a acesteia:

0,3yo dn P.I.B. in 1998 9i 1999 9i 0,2oA d:rl'P.LB. in 2000.

Urmdrind realizarea unui deficit redus al bugetului general

consolidat, in scopul sciderii accelerate a ratei inflaliei, respectiv laun nivel de 3,5Yo in 200 I gi 3%o in 2002, comparativ cu 4oh in anul2000, Guvernul PSD a programat excedente bugetare

lafondul

special al Casei Nalionale a Asiguririlor de Sdn[tate, similare, de

altfel, celor din perioada 1998 gi 1999, respectiv de 0,3%o in 2001 qi

0,2Yoin2002.

158




ajungdnd in aceasti perioadi la 72%o din totalul producliei internegi al cantitSlilor extrase din depozitele de inmagazinare.

Doresc sd asigur, cu toat[ responsabilitatea, Parlamentul gi

populalia !6rii, c5 Guvemul, in mod direct, a luat mdsuri pentru

asigurarea resurselor energetice necesare trecerii in condiliinormale a iernii 2001-2002, acorddnd totodatd, un sprijinsubstanlial autoritdlilor locale in a cdror competenli revine

adoptarea unor m[suri adecvate asiguririi cdldurii gi apei calde

pentru populalie gi instituliile publice.

in legituri cu afirmaliile autorilor moliunii, potrivit ciroracreqterea economicl de 4,9To estimati pe acest an ar fr o farsd

propagandisticd care nu se regdseqte in cogul zllnic al cetifeanului,doresc sd le resping cu fermitate.

Aceasta, ?ntrucdt cre$terea economicl din anul2001, precum gi cea

de 5% proiectati pentru anul 2002, reprezinth parametriimacroeconomici recunosculi - dupd profunde arnlize profesioniste

- de cltre experlii FMI, confirmare realizati prin aprobarea recentia Acordului stand-by, in care sunt previzuli qi acegti indicatori. De

altfel, in jurul orelor 13 din ziuade marli 18 decembrie anul curent

Camera Deputafilor, deci inclusiv PRM, PNL qi PD, a aprobat inunanimitate Memorandumul de politici economice qi Acordul de

trnprumut stand-by cu FMI.

in aceste condilii, mI intreb, pe buni dreptate, cdnd sunt serioase gi

responsabile fa![ de electorat partidele conduse de Corneliu VadimTudor, Valeriu Stoica gi Traian Bdsescu? Atunci, cind marli laorele 13 au votat acordul cu FMI sau la orele 15,30 c0nd au depus

moliunea de cenzrxd prin care contest6 unii din parametriiacestuia?

Concluzia, ?n acest caz, nu poate fi decdt una singurS: fie

semnatarii moliunii sunt ignoranli qi au votat in necunoptinli decauzd Acordul cu FMI sau sunt demagogi, practicdnd rur discursduplicitar, in sensul ci au votat Acordul cu FMI in cunogtinji de

cauzi pentru imaginea lor extemd gi - concomitent - practicd o

160



Op oz i! ia, n eprofes i o n is t d

atitudine populistd gi de dezinformare a opiniei publice in plan

intern.

Pe de altd parte, am demonstrat anterior ci o buni parte din

cregterea economicd realizatd in acest an s-a reflectat in sporirea

puterii de cumpirare a populaliei, proces care se va consolida - intermeni mai substantiali - in anul viitor.

in ceea ce privegte referirile la procesul de aderare a Romdniei la

Uniunea Europeand, doamnelor gi domnilorparlamentari

susfindtori ai moliunii de cenzur6, v-a!i folosit, in incercarea

disperatl de a sabota eforturile Guvernului de intensificare gi

accelerare a acestui proces, de Raportul Comisiei Europene.

Maniera in care ali ales sd abordali aceast[ problematic6 de

maximi importanld pentru Romdnia este insd vddit riu-intenlionat5, trunchiatd, manipulativd gi profund neprofesionistd,

const6nd exclusiv in scoaterea din context a cdtorva aspecte

negative ilustrate in Raportul Comisiei Europene gi citarea lor intextul mofiunii.

Prin aceastl prezentare tendenlioasd, moliunea nu face altceva

decdt si incerce pervertirea spiritului pozitiv al raportului gi sicontrazicd flagrant aprecierile favorabile ale Comisiei Europene,

Parlamentului European gi statelor membre Uniunii Europene.

in acest sens, subliniem cd in 2001 este pentru prima dati cdndComisia Europeand a inceput evaluarea periodici a gradului de

?ndeplinire a criteriilor de aderare la Uniunea Europeand de c[trestatele candidate (1997) cdnd raportul pivind Romdnia relevlprogrese evidente, lucru confirmat gi de comisarul european pentru

extindere, Giinther Verheugen, in prezerrtarea frcutd inParlamentul European cu ocazia prezentf,rii rapoartelor comisiei:

,,pentru prima oard am vdzut ln Romdnia o strategie credibild de

reforme politice si economice", sprxlea domnia sa.

$i cum institufiile qi statele membre ale UE nu pot fr actzate de

partizanat politic, dupd cum se recunoa$te chiar in moliune,

l6l




vederea aderdrii Romdniei la Uniunea Europeand", prezentatin

volumul III din Cartea albd a guverndrii PSD.

Doamnelor gi domnilor parlamentari,

Pe parcursul prezentirii rdspunsului Guvernului la moliunea de

cenntrd inifiat[ de reprezentanlii PRM, PD gi PNL m-am strdduitsd aduc in fala dumneavoastri, cu obiectivitate qi realism,argumente concrete gi motivalii politice in sprijinul infirmirii

tuturor acuzelor gi afirmaliilor netemeinice cuprinse in documentulaflat in dezbatere.

in final, doresc si aduc ai alte argumente date de acliunile gi

rezultatele recunoscute in zilele care s-au scurs de la deounerea

moliunii de cenzurd. Astfel, menlionez:

r cregterea salariald ce va fi acordatAin anul 2}02pentrupersonaluldin sectorul bugetar, gi anume 8% din ianuarie Si 12% din octombrie;

o prevederea de mdsuri suplimentare de recorelare a pensiilor dinsistemul public;

o infiinlarea Oficiului Nalional pentru Recrutarea gi Plasarea Forlei

de Munci in Striindtate;

o accelerarea procedurilor de privatizare a IAS-urilor;

o cregterea gradului de deschidere a pielei energiei electrice.

in acelagi timp, Agenlia de Evaluare Financiarl Moody's aimbundtdlit din nou, alaltdieri, rating-ul Romdniei pentru

obligaliunile emise in valut6, precum gi rating-ul atribuitdepozitelor bancare constituite in valuti; la fel, agen,ti a japotezd de

rating JCR a rcvinit in sens pozitiv cotalia pentru datoriile pe

termen lung.

Tot in aceste c6teva zile, doamna Nicole Fontaine, pregedintele

Parlamentului European, a reconfirmat sprijinul pentru Romdnia,iar doamna baroani Emma Nicholson a apreciat in mod deosebitactivitatea qi rezultatele obflnute de Guvernul nostru.

164



Op oz i li a, neprofes i on i s td

Doamnelor gi domnilor parlamentari,

Vreau sd subliniez c[ Guvernul pe care il conduc, alcituind o

echip[ de profesionigti, pune, in prim plan, in deciziile pe ca.re le

adoptd interesul !6rii gi al cetSlenilor ei, dorind sd asigure

continuarea progresului economic Ai social inregisffat in anul 2001.

Aceasta numai in condiliile in care i se acordd increderea actualuluicabinet, motiv pentru care, din proprie inifiativl, pentru prima oard

in perioada postrevolulionari, ne-am asumat rispunderea prin

Declaralia politicd din ziua de 18 decembrie anul curent.

Avind in vedere perioada extrem de importanti gi sensibilS in care

se afl6 acum Romdnia din perspectiva viitorului siu, necesitatea

continudrii reformei economice cu reflectare pozitivd asupra

condiliilor de via!6 ale populafiei, nevoia de stabilitate politico-sociali intern6, in vederea consolidirii credibilitS{ii parcursului

democratic al l6rii noastre, precum gi caracterul netemeinic, pur

politicianist, al moliunii de cenzuri, vd rog, doamnelor gi domnilorparlamentari, sI votali impotriva moliunii de cenzurd iniliate de

grupurile parlamentare ale PRM, PD gi PNL din Camera

Deputalilor gi Senat.

165



REFORMA POLITICA1

(februarie 2002'1

l) euniunea Biroului nostru executiv are loc la un an de cdndI\PSD gi-a schimbat statutul din partid de opozilie, in partid de

guvernimdnt, gi la mai bine de jumitate de an de cdnd suntemimpreuni cu fostul PSDR. in tot acest timp s-a acumulat o nouiexperienld de partid gi parlamentard; acelagi lucru poate fi spus gi

despre actul guverndrii.

Sigur cd trebuie si ne g6sim timp si le analizdmpe fiecare in parte,sd identificdm cele mai potrivite solulii la problemele cu care se

confrunti, in primul rdnd, cetdlenii gi, in al doilea rdnd, partidul.

Dar o concluzie putem si eviden{iem incd de pe acum. in aceast[perioadi am declangat o adevdrati reformi a sistemului politicromdnesc, prin introducerea unui nou mod de a aborda problemele

devenite cronice ale societilii gi tranziliei gi un nou mod de a

guverna. Noi am dovedit ci o guvernare social-democrati poateavansa cu reformele mai repede gi mai eficient decdt o guvernare

care se considerd de dreapta, am dovedit cA se poate face macro-

stabilizare gi cregtere economicd in acelagi timp, am dovedit cd

reformele gi proteclia sociald nu se opun gi nu se contracareazd"

reciproc, am dovedit cd transparenla guvernirii este posibili - degi

aici mai avem multe de fbcut - a$a cum am dovedit ci un guvern

competent gi cu o strategie solidi poate si igi propundlinte realiste,

s6-gi asume angajamente credibile gi si atingd lintele qi sd-girespecte angajamentele. Pe scurt, am dovedit cd Romdnia poate fi

tDiscurs rostit in $edinfa Bircutui executiv central al Partidului Social Democrat, 6 februarie 2002

166




renunlerii la obligativitatea vizelor de cilitode pentru cetSlenii

rom6ni in,,spaliul Schengen".

Pentru a obline insi din partea statelor occidentale deciziifavorabile Romdniei, care si o alinieze la poziliile pe care celelalte

!6ri candidate la UE le au in acest moment, trebuie si ne

concentr[m in perioada urmitoare pe rezolvarea sau mScar pe

aplicarea unor strategii de rezolvare a problemelor interne. Cdnd

vorbesc de probleme interne, mi refer gi la cele ale guverndrii, dar

9i la cele mai largi ale vielii politice.

La nivelul administraliei centrale, doresc sd intensificim acliunilenoastre pentru mutarea centrului de greutate al activitilii de laabordarea generald sau macroeconomici la problemele specificesectoriale. O asemenea abordare ne va permite un contact direct cuprimul nivel al economiei reale - 9i am in vedere aici nu numaiaspectul economic, dar gi cele de ordin politic ai social. Aceasta

inseamnd ci ne vom ocupa mai mult de problemele prefecturilor,ca gi de problemele regiilor gi direcliilor din ministere. in ceea cepriveqte administrafialocald, consider cd marele potenlial pe care ilreprezintd primarii gi consilierii locali PSD nu este folosit decit infoarte micd mdsur6. Mai mult decdt atdt, existi multe exemple incare primari gi consilieri locali sunt membri PSD doar declarativ, eiaclionAnd in realitate ca pe propria lor mogie, marcali de interese

personale, frr[ s[ dea socoteall niminui.

Ne afl6m cu tofii - nu doar partidul, ci intreaga lari - in fala a treiprobleme majore: siricia, corupfia qi ineficien{a sistemuluiadministrativ. Aceste probleme nu pot fi abordate pe rdnd.

Degeaba vom aloca bani sub formi de ajutoare gi subvenlii pentrucontrolul sirf,ciei, daci, pe de alti parte, corupfia dreneazd, aceqti

bani in alte direclii, iar sistemul politic duce la polarizarea qi maiaccentuatb a societefi. La fel, degeaba arestim infractori mdrunli

sau oprim trenurile in cdmp, dacd sdrdcia nu oferd oamenilor altdopliune decdt furtul gi dacd sistemul politic permite marilor coruplisd evite rlspunderea penald prin tot felul de subterfugii. Degeabavom schimba Constitulia sau vom face legi noi sau institulii

168



Reforma politicd

speciale, daci nu vom fi fermi in primul rdnd in aplicarea celor

existente gi daci nu vom crea suficientd bunSstare, in aga fel incdtrespectarea legii si fie pentru oricine mai avantajoasS decdt

incSlcarea ei.

Iat6 de ce aceste trei mari probleme ale societlfii noastre ffebuie s6

fte atacate simultan, cel pulin intr-o primd etap[.

Vreau s6 v6 atrag atenlia cd ne aqteaptl un an foarte dificil.

Rezultatele nu se vor vedea imediat gi,probabil,

vomderanja

destui profitori care ne vor ataca din toate pdrfile. Singura noastri

gansd, nu ca partid, ci ca naliune, este si acceptdm aceastd

provocare? cu toate riscurile gi sacrificiile pe care le presupune.

Am avut ocazia sd constat, cu consternare, in cursul anului cate a

trecut, c[ existd doud tipuri - amdndoui negative - de activigti

PSD. Unii care s-au aSezat in fotolii de conducere gi care g6ndesc

ci vor sta la putere cdt veacul gi allii care vdd numai zirua de azi Si

care sdv6rgesc abuzuri mai mari sau mai mici in spiritul formulei

clasice ,Dupd mine potopul!".

Doamnelor gi domnilor, nu suntem vegnici! Nici noi ca indivizi qi

nici din perspectiva mandatului pe care l-am oblinut. Nu suntem

vegnici gi, inlelegdnd asta, trebuie sd fim responsabili. In lumea de

azi nimeni nu se mai poate sustrage evaluirii gi judecdlii celor dinjur. Mulli cred ci noi guverndm privind in afari, la institulii

internalionale care fie ne laudd, fie ne atet[ioneazl cu degetul. Dara fi responsabil inseamni si exercitim puterea privind in ochii

celor care ne-au votat gi ai celor care nu ne-au votat. Pentru ci qi

unii pi algii primesc la sfhrgitul fieclrei luni aceeagi notd de

intrelinere mare gi aceleagi salarii mici.

Principiul politic ul solidaritdlii

Componenta sociali a politicii noastre este cu atAt mai importantdcu cdt ignorarea acesteia in timpul guvernirii de dreapta din

perioada 1997-2000 a dus la prdbugirea f[rd precedent a nivelului

169




de trai gi la cregterea gradului de siricie a populaliei !6rii, de la

l9Yola 43o/oLa sffir$itul anului 2000.

incheierea Acordului social pe anul 2001, semnat in luna februarie

de cdtre toate centralele sindicale gi patronatele reprezentative lanivel nafional, a constituit elementul determinant al stabilitdliisociale, precum gi premisa necesard realizdrii indicatorilor macro-economici. S-au aplicat mdsuri de proteclie activd a fo4ei de

munci prin reorientarea pi cregterea ocup[rii acesteia. Rezultatele

oblinute constau in ocuparea a 397.000 de locuri de munc6. Chiarin condiliile restructuririlor efectuate in economie, rata qomajului a

scdzlt de la 70,5%o in decembrie 2000, la 8,6Yo la sfhrgitul anului2001. Au sporit veniturile salariale, s-a majorat salariul real cupeste 6%o, comparativ cu 4o/o convenit prin Acordul social. Salariuldebazd minim brut pe fard a fost majorat de la I milion de lei, c6t

era in decembrie 2000, la 1,4 milioane lei incepdnd cu luna martie2001, urmdnd ca la 1 martie 2002 sd devind 1.750.000 lei.

Angajamentul Guvernului de a menfine valoarea reald a pensiilor a

fost realizat in special prin indexarea lor trimestriali. Efortulbugetar in sfera asiguririlor gi asistenlei sociale a crescut de la9,7o/o din PIB, in anul 2000, la 10,60/o. Eliminarea inechit6filor inhediferitele categorii de pensionari se va realiza prin recorelareapensiilor, acJiune care a inceput din ianuarie 2002 gi va fi rcalizatd"

in gase etape semestriale.

Puterea de cumpdrare a salariilor a crescut in anul 2001 cu peste60/o.Intr-o situalie similari se gisesc qi pensiile.

Este adevirat ci ne-am confruntat cu unele cregteri mai mari de

prefuri decdt rata inflaliei, in special la carne, energie termicd, gaz

metan qi fransport. In acest cadru este totugi de relinut ci in anul200I,?n luna noiembrie, practic la toate celelalte produse gi tarifecregterile au fost inferioare ratei inflaliei, astfel incet cantitilile de

produse care s-au putut cumpira in noiembrie 2001 sunt mai mari- in unele situalii chiar cu mult - decAt in noiembrie 2000.

170



Reforma politicd

Cdteva exemple:

Noiembrie 2000 Noiembrie2001

2001-%

2000

Pdine alb6 simpld 253 kg 292ks t15,4

Cartofi 734k9 1002 kg 136,5

Ulei de floarea soarelui l16kg l2l kg t04,4

Zah6r 184 kg 200 kg 108,6

Lapte - litru 347 kg 351 kg I0t,z

Brdnzd 5l kg 54 kg 106,2

Unt - pachet 200 g 165 kg 183 kg rtO,7

Lemne de foc 4 tone 5 tone 111,0

Benzind - litru 193 tone 194 tone r00,4

Gaze lichefiate

(butelie)

18 tone 22 tore 117,2

Energie electricd

(tarif social) - kwh

3256 kwh 3298 kwh 101,3

Energie electrici

(tarif standaxd)

-kwh

2066 kwh 2098 kwh 101,5

Abonament telefonic -numdr

20 abonamente 22 abonamente 110,4




in vederea protejdrii populaliei cu venituri foarte reduse, inperioada iernii se aaordl ajutoare de inc6lzire de care beneficiazdaproape 2,6 milioane de familii, precum gi ajutoare de urgen!6pentru familiile aflate in situaliile de extremi dificultate. A fostaprobati qi a intrat in vigoare de la inceputul anului 2002 Legeavenitului minim garantat. De prevederile ei vor beneficiaaproximativ 600.000 de familii gi persoane singure.

Pentru redresarea situaliei sistemului sanitar, in bugetul pe anii2001 gi 2002, s-au alocat fonduri rcprezentAnd 4,2oh din produsulintern brut, comparativ at2,6 -3,8yo in anii 1997-20A0.

Anul 2001 a reprezentat o schimbare a politicii de protecfie a

copilului aflat in dificultate gi a adopfiei. Au fost stopate adopliileinternafionale, s-au promovat noi politici pentru reducereaabandonului familial qi diminuarea numirului de copii aflali ininstitulii de profil.

Cu toate acestea, populalia, gi cu deosebire pensionarii gi qomerii,

fac fala- cu mare greutate traiului zllnic. Ca social-democrafiautentici, intre economie gi oameni, trebuie sd alegem intotdeauna

oamenii. Politica economici trebuie sd fie orientati citre cetdlean.

Degeaba mdrim pre,tul energiei, dacd cet\enii nu au cum sd

pllteasci. In acest fel nu putem rezolva nici problemele oamenilor,

nici pe cele ale societdfilor din sectorul energetic. Solulia nu sti inprefuri, ci in eficienla procesului de produclie. Cum poate cineva sd

pldteascd o facturi care depdgeqte venitul pe o lund de zile?

Am primit de curdnd un mesaj al unor pensionari care au ajuns siimprumute cartofi de la vecini pentru cd toati pensia o dau pe

curent gi infefinere. Aceqti oameni sunt condamnali sd cergeasci.

Singurul lor sprijin este in noi, care suntem la guvernare. Unor

asemenea oameni explicaliile macroeconomice nu le lin de foame.Ei au nevoie de sprijin, de proteclie sociali rea16. Trebuie sirimdnem fideli principiului ,,aldturi de oameni". Din acest punctde vedere o guvernare care privegte doar de la centru, doar de la

172



Reforma politicd

indllimea cifrelor macroeconomice, este o guvemare ineficientd.

Guvernarea reald se face la baza oartidului. acolo unde ne intdlnimdirect cu oamenii.

Si nu uit[m oamenii care ne-au votat. DacA unii nu au inleles acest

lucru, atunci nu au ce ciuta la guvernare. La nivel central gi local, a

guverna nu inseamnd a conduce, ci in primul rdnd a-i servi pe cei

care gi-au pus increderea in tine. Fiecare membru PSD care ocupio funclie in aceastd !ar6 trebuie s5 linb cont cd orice decizie a lui

trebuie sd reflecte voinla celor care l-au ales. Mergefi incircumscripliile care v-au votat gi intreba{i-i pe localnici care suntproblemele lor! Apoi luptali-vd sd gdsi,ti o solulie, sd gdsili unsprijin, fie la Guvern, fie la Parlament, fie chiar la autoritdlilelocale pentru arezolva acele probleme.

Zona cea mai sensibili a politicii este la baza partidului aflat la

putere. Acolo se simte pulsul naliunii. Daci partidul aflat la putere

nu cunoa$te problemele care frimdntl cetSlenii, atunci toateacliunile sale sunt lipsite de sens. Rolul filialelor PSD este de a

identifica problemele locale gi de a acliona pentru rezolvarea lor.Partidul de guverndmdnt trebuie si fie o solulie pentru problemele

oamenilor gi si nu devind o problemi in plus.

in 2002 existi in Rom6nia oameni care nu agteaptd nimic, pentru

ci niciodati n-au primit ceva, pentru ci niciodati nu i-a tratat

nimeni omenegte. Existi segmente sociale complet perifeizate,care nu trdiesc dupd reperele pe care le are majoritatea, ci dupirepere proprii, intr-o lume in care nu pdtrunde mare lucru din afar6.

Fie cd vorbim despre copiii strdzii, despre satele pe jumdtate

pdr[site din vdrfuri de munte sau despre cartierele de gomeri dinoragele monoindustriale, avem in fa!5 o singurd problemd -mar ginalizarea s oc i ald.

Sirdcia gi marginalizarea necesitd, prin excelen!6, un rdspuns

social-democrat. Acest rSspuns este solidaritatea. Solidaritate se

creeazd in jurul unui proiect comun, care la rdndul sdu e insuflelitde o idee. Realizarea solidaritdlii este unul dintre obiectivele

I It



Reforma politicd

m6car paznici sau portari. Coruplia accentu;eazd sirdcia, cteeazd

piedici serioase dezvolt6rii economice, compromite funclionareaserviciilor publice gi submineazd democralia. Este momentul sd

recunoagtem deschis: coruplia extinsd este un simptom al

subdezvoltirii. Faptul cd a apirut se datoreazd sistemului

vulnerabil. Faptul c6 s-a extins face sistemul sl fie 9i mai

vulnerabil. Iar aeeastd" spirali nu se va opri p6nd cdnd nu vom

interveni hotirdt gi nu vom intrerupe acest ciclu. Coruplia e o

formS de aservire a omului, o neoiobdgie, gi ea ridicd intre

Romdnia gi 1drile occidentale bariere mai mari decdt cele pe care le

ridicd comunismul.

Unii au spus ci am inceput aceastd lupt6 cu coruplia la presiuni

externe, cd mai mulli oficiali internalionali au condilionat

integrarea lirii noastre in UE gi in NATO de rezolvarea problemei

corupliei. E adevdrat, au existat gi existl semnale exteme. Oameni

importan{i, din institulii importante, au cerut sd se inceapd aceastd

1upt6. Dar la fel de adevdrat este ci existd deja o presiune intern[foarte mare. Vreau sd vd dau doar un exemplu: 90Yo dintre romdni,

practic toati populalia firii, consideri cd fenomenul corupliei este

foarte mare qi in cregtere. Oamenii obignuili s-au sdturat si mai

tolereze acest fenomen. Tot ei ardtd cu degetul spre instituliile

statului atunci cdnd cred, 70o/o dintre ei, cd marii corupli vor sclpa

de pedeapsd. Vom demonstra ci nu este aga. Indiferent de riscurile

pe care ni le asumdm, avem obligalia si impunem respectarea legii.

Lupta impotriva corupliei nu este o temi pe cate o avem de frcutpentru a primi note mari. Dacd o vom percepe ca pe o curs6 de

indeplinire de plan, ca pe vremuri, nu vom rezolva nimic. Lupta

anticoruplie a inceput prost. S-a ajuns intr-o situalie care seamind

foarte mult cu anii guverndrilor trecute. Si nu uit5,m campaniile

hei-rupiste ale anilor trecufi. $i atunci s-a vorbit de coruplie, qi

atunci s-au demarat campanii nalionale. $i atunci s-au declangat

procese gi cercetdri penale. Dar gi atunci, ca gi acum, luptaimpotriva corupliei s-a transformat intr-o v6ndtoare a coruplilor din

celelalte partide. Lupta impotriva corupfiei nu e o lupti a PSD la

177




fel cum nu e o luptA impofiva PD, PNL sau UDMR. Evident, nu

putem s[ nu recunoagtem cd existi coruplii no$hi $i coruplii lor, ca

s[ preiau o sintagmd des folositi. Dar odatd ce am luat hotirdrea de

a lupta cu fenomenul corupliei, nu ne este permis sE utilizim acest

criteriu. Ag vrea sd fie clar pentru toatd iumea. Existd doar corupliidin Rominia. Carc fac riu Rominiei, nu corupfii dintr-un partidsau altul. Iar dacd am hotdrdt si acliondm impotriva 1or, nu ne

intereseazd apartenenla lor politicd.

Am declanqat aceastd lupti lans0nd un mesaj care, in multe cazuri,a fost inleles gregit. Din aceastl cauzd, s-au demarat campanii

aberante, in care singurul scop era gdsirea qi condamnarea cu oricepre! a unor oameni ca si se dea publicitalii rapoarte la mod6.

Dosarele penale pentru profesori sunt un exemplu de cum nu

trebuie abordatd aceasti campanie. Un principiu de drept afirmd cd

trebuie sd acorddm gravitatea mdsurilor la gravitatea faptelorvizate. Or, a face dosare penale pentru fraude relativ mici pare o

misuri exagerati. Sunt foarte multe lucruri neclare, care pottransforma toatd aceastA lupti intr-un spectacol trist. Iar acest lucrune scade practic noul din credibilitate. Dacd se va continua aga, se

va ajunge la imaginea unui PSD care igi bate joc de lupta impotrivacorupliei.

Cei care se simt ameninlali de lupta impotriva corupliei incearc6 s[ne discrediteze prin tot felul de acuzatii, sperdnd ci astfel vom

ceda. Cum se face ci au inceput atacuri masive impotriva PSD abiadupi ce am declarat deschisi lupta impotriva corupliei? Nu trebuie

si ne l5s5m intimidafi. Nu trebuie sd cddem in aceast6 capcan6.

Sunt convins cd astfel de acuzalii vor continua gi in perioada

urmltoare. Insi acest lucru nu trebuie si ne fac6 si ddm inapoi. Ceicare se simt vinovali gi ne atacA n-au decdt s-o facd. Dar dacd sunt

vinovali atunci trebuie sd pldteascd, iar rolul nostru este de a aplicalegea, nu de a ne justifica in fala 1or.

Sd nu ne amigim crezdnd ci in PSD nu sunt gi usclturi. Cei care se

gtiu in aceasti situalie sd nu creadd cd dacd sunt membri PSD sunt

178



Reforma politicd

la addpost. Fafn de astfel de oameni nu trebuie sI fim toleranfi,

pentru cd acliunile lor afecteazl PSD.

Corupfia nu poate fi stArpitl doar prin vorbe mari. Cei care profitide coruplie pentru a-gi face imagine uiti un lucru simplu: corupfia

se rezolvi doar prin misuri administrative eficiente gi deciziipolitice ferme. Administrativ, prin aplicarea corecti gi ferm[ a

legii. Am luat misuri administrative prin care incercim si facem

lumind in modul in care statul gestioneazd banii publici. Acesta

este insi un prim pas care trebuie urmat rapid de alfii. Numaiaplicarea legii ne poate apdra de coruplie.

La nivel politic putem acfiona prin regdndirea intregului sistem

politic. Un sistem politic care, acum, se sprijind pe lipsi de

transparenli gi neclaritate. Politica a ajuns sd fre vdnttd, ca un clubde lux in care se intri gi se avanseazd pe criterii obscure. Dupi 12

ani de incercdri politice, trebuie si schimbdm ceva. Este evident c5

nimeni nu mai este mullumit cu modul in care se face politici inRomAnia. Este evident c[ oamenii nu mai au incredere in institulii.Iar atunci cdnd oamenii nu au incredere in institulii, ajung sicreadd cd singura cale prin care se poate face ceva in lara asta este

coruplia. Trebuie sd schimbim acest mod de gdndire.

Coruplia este direct legatd de modul in care este construit gi

funclioneazi sistemul politic Ai nu poate fi combitut[ decdt prin

mdsuri de fond. Romdnii nu mai pot tolera un sistem politic cufunclionare defectuoasd, care timp de doisprezece ani, in afari de

libertate, le-a adus mai ales neajunsuri.

La alegerile din 2000, ca de altfel la toate alegerile, oamenii nu au

votat neapdrat PSD - au votat o speranfd de mai bine. Noi avem

obligafia gi gansa de a nu mai trdda increderea oamenilor. E un

moment critic in care nu ne putem juca cu soarta !6rii. Acum avem

puterea de a schimba din temelii tot ceea ce nu funclioneazd incadrul sistemului nostru politic. Trebuie doar s[ avem curajul sd

deschidem drumul unei revigoriri reale a clasei politice. Cine nu

179




Unele primirii ale PSD nu au intocmit intotdeauna din timp listele

cu cei care au dreptul la ajutor pentru plata intrefinerii. Aceiprimari nu realizeazd ce inseamnd o zi de iamd pentru cei care au

nevoie de acest sprijin? Cine vreli sd vind sd faci aceste liste?

Reprezentanlii PSD de la nivel local nu trebuie sb agtepte ca

tezolvarea s[ vini mereu de la centru. Primarii, prefeclii, consilieriijudeleni PSD trebuie si inleleagi ci sunt direct rdspunzltori de

acest lucru. Constat c6 autoritSlile locale refuzd sd preia in

administrare unele centrale termice locale. Printre cei care auadoptat aceast[ pozilie sunt gi membri PSD. Am inleles cIprincipala problemd e c5 nu sunt bani la nivel local pentru a

intrefine aceste centrale. in aceastd problemd putem gindiimpreund un progmm de investilii care sd reduci costurile de

producfie ale energiei termice. Guvernul este pregltit sd susliniinvestiliile. insi comunitatea localE trebuie sd igi asume nigte

rdspunderi pe termen lung. A continua cu actualul sistem nuinseamni decdt sl evitdm cdutarea unor solulii definitive.

Acum citeva luni, reducerea fondurilor alocate cheltuielilor interne

ale consiliilor judelene gi prefecturilor a stdrnit o serie de

nemullumiri. Am awt atunci impresia ci mulli dintre liderii localiai partidului ocupi funclii in administrare doar pentru magini gi

secretare. Acest gen de reduceri bugetare reprezintd exemple de

minimd solidaritate a demnitarilor PSD cu cetdlenii Rominiei.

Mulli dintre liderii locali ai PSD ar trebui sd se intrebe in virhrteacdrui fapt igi ocupi poziliile gi daci social-democra{ia nu e doar o

etichetE in spatele cdreia iqi pot ascunde lenea gi nepdsarea. Ceipentru care o funclie in administralie inseamnl sd cheltuiascd banide \a buget au greqit partidul. Mulli speri cd asemenea

comportamente gi reaclii vor trece neobservate sau vor fi repede

uitate: eu le spun insd cd partidul nu le va trece cu vederea - gi

chiar dacb partidul ar face-o

-la alegeri, cetilenii n-o vor face!

Exist[ o intrebare pe care trebuia, poate, sb o formuldm deschis

incd de la inceput. incl nu e tdrziu s5 o facem. De ce ne aflim laguvernare? Am sd incep eu si rispund la aceasti intrebare gi am sI

182




Cred ci ne aflem la momentul in care trebuie sl analizim inci o

dat6. rela\ia partidului cu presa. Aq putea spune acum multepropozilii care au devenit banale, prin repetare, despre rolul presei

intr-o societate democraticd. N-o s-o fac. Mie mi se pare importantacum sd inlelegem cd o problemb importantd a unui partid de

guvern[mdnt nu este presa in sine, ci relalia noastr[ cu ea. Presa nu

va ayea qi nu hebuie si aibi parte de refuzuri, e o realitate cu care

trebuie sl ne obignuim definitiv, cu tolii. $i si folosim aceasti

institulie ca sd ne transmitem cdt mai corect mesajul cdtresocietate.

Pe parcursul acestui an, Guvernul gi Parlamentul au pus la punct o

serie de sisteme de informare mult mai complete qi mai rapide

decit cele folosite pAnd acum. E o realitate pe care au remarcat-o

mulli dinhe cei care folosesc efectiv aceste sisteme, ziariqti gi

analiqti politici sau economici. Pe de alti parte, am ciutat s[asigurdm prezenla presei la multe dintre intdlnirile de lucru in care

am analizat probleme importante. Partidul a cdttat sb aibd qi el

contacte permanente gi institulionalizate cu media. Cu toate

acestea, cred cd ne afldm abialajumdtatea drumului spre o relaliecu adevdrat eficienti cu mass-media.

in anul care s-a scurs, am fost criticali pe motivul ci avem o

tendin{6 de a subordona partidului o serie de organisme de presi.

Dacd unii dintre noi gdndesc cu adevirat aqa, vreau si vi spun ci e

o strategie absolut gregiti qi un semn de mare slSbiciune. in primulrdnd pentru ci asta inseamn[ cd respectivii nu se simt capabili s6-gi

transmitd mesajele intr-o relalie normald cu media. Dar citre cine

ne-am transmite astfel mesajele? Cine ar cumpira, de pild6, un ziarcare ne laudd gi ne tot laud6?

Trebuie sd ne obiqnuim cu gdndul ci au qi al1ii mesaje de transmis

prin media, nu neapdrat aceleaqi cu ale noastre. E un mediu

concurenlial, in care convinge cel mai inteligent qi cel mai informatin legdturd cu orizontul de aqteptare al publicului.

184



PRIORITATEA INVE STITIILOR1

(mai 2002)


Distinpi participanli,

/\tn numele Guvernului romdn doresc si vd mullumesc pentruIparticiparea dumneavoastrd la Forumul Romdn de Investilii carese desfrgoard inaintea intdlnirii anuale a BERD, gdzduiti laBucuregti. Acesta este un eveniment important, care permiteoamenilor de afaceri sd se ?ntdlneascd cu factorii de decizie indomeniul economic gi financiar, precum qi cu reprezentanlii lumiibancare. Acum, cdnd putem privi cu mai multi incredere evoluliileeconomiei mondiale dupi gocul de la I I septembrie, intdlnireaanual6 a BERD ne db o ocazie excelenti de a inilia noi afaceri si dea elabora proiecte de cregtere.

Rominia este anhenati pe calea consolidirii cregterii economice gi

este hotdrdth sd intireasc[ mediul de afaceri. Acesta esteprincipalul obiectiv al politicii noastre economice din moment cedorim si mdrim standardul de viald al poporului nostru gi creqterea

cererii interne, atet din partea populafiei, cit gi din parteacompaniilor, fapt care va duce la crearea de noi afacei gi de noilocuri de munc6. Guvemul nosku este hotirdt ca in 2003 s6 incheieperioada mult prea lungi de tranzilie a economiei romdnegti.Pentru a atinge acest obiectiv, doresc sd v5 asigur cd Guvernul vacontinua si colaboreze indeaproape cu instituliile financiare

ICuvdntare rostitd la deschiderea Forumului Rom6n de Investitii. | 8 mai 2002.

186



Prioritatea investitiilor

internalionale, inclusiv cu BERD, Comisia Europeand, pentru a ne

asigura cd Rominia va respecta criteriile de funclionare ale

economiei de pia!6.

Sunt congtient cd membrii comunitdlii de afaceri din Romdnia gi

din intreaga lume agteaptd, re^itate imediate. Strategia de lardpentru Romdnia, elaboratd de BERD toamna trecut6, trece in

revistd toate aceste agteptiri qi doresc s[ vb asigur c5 ne-am asumat

acest document ca un ghid extrem de valoros pentru trasarea

politicilor noastre. Relansarea economiei necesitd acliuni hotbrdte,care sd fie consolidate pe termen mediu. Aceasta este o necesitate

absoluti pentru a aduce Romdnia mai aproape de UE gi de a cre$te

capacitatea de a se confrunta cu cerinlele unei piele comune.

Suntem perfect congtienli de provocdrile care ne agteapti gi astfel

incercdm si ajungem la un consens social cdt mai larg posibil.

in urma cregterii economice de 5,3o/o din PIB din 2001, Guvernul

sperd cd prin politici potrivite nivelul cregterii va putea fi menlinutin zona 4,5-50 din PIB in urm[torii trei ani, fiind coroborat cu un

trend dezinflafionist. Ne bazim a$rt pe investiliile interne gi pe noi

investilii externe directe pentru a susline aceaste finie. Anul trecut,

formarea capitalului fix a crescut in termeni reali cu 6,60/o.

Investiliile striine directe au crescut cu lloh potrivit cifrelor

balanlei de prefuri, iar influxurile nete au atins 1,37 miliarde USD,

majoritatea datorate privatizdrilor. in primele dou[ luni ale lui

2002, investiliile strdine directe au crescut cu incd 72 de milioane,iar totalul investiliilor striine directe in Romdnia a atins 8 miliarde

USD. Pe de altA parte, din momentul ?n care am adoptat noile

stimulente pentru investiliile de peste un milion USD, 90 de

investitori au intocmit dosare pentru a beneficia de acest tratament

preferenlial.

De la inceputul acestui an rata inflaliei a continuat sd descreascl:

rata medie lunari a inflaliei pe primele 4 luni a scizut de la 3,3o/o in2000, la 2,7%o in 2001 pi la l,5o/o in 2002, confirmdnd faptul cd

politicile implementate de Guvern gi de Banca Nalionald a

Romdniei sunt eficiente. Baz6ndu-ne pe faptul cd am ftnalizat

18'1




aproape ajustdrile de preluri pentru energia electricd gi alte utilite!,considerbm cd anul acesta rata inflaliei se va situa sub 20o/o, faptcare va ugura gi vaface mai sigurd decizia denominalizirii monedeinalionale, preconizatd pentru anul viitor. Procesul este, de

asemenea, suslinut de menlinerea deficitului bugetului consolidatin limite suportabile, in zona de 3% din PIB, precum gi de

deprecierea mult mai lentl a leului fa15 de euro gi dolar in ultimele18 luni, dovadi a pozigiei imbundtdlite a bincilor qi a unui numdrde companii dinzona de comer! exterior.

Obiectivul nostru este s5 mirim rata de formare a capitalului laaproximativ l0-ll% din PIB pentru anul acesta gi cei care vorurma. Acest lucru poate fi realizat, qi vom incerca sd mdrimparticiparea investiliilor strline directe. Pentru a reugi acest lucru,Guvemul este hotbrdt sd impuni o serie de politici care,

considerdm noi, pot miri increderea investitorilor in piataromdneascd. Conform acestei linii de acliune, la iniliativaGuvernului, Parlamentul Romdniei dezbate deja dou6 proiectefoarte importante: legile TVA-ului gi a impozitului pe profit.Aceste acte normative armonizeazd legislalia romdneasci cuacquis-ul comunitar gi elimind mdsurile discrelionare pentrucompaniile care se afld inci in proprietatea statului. Pe de altiparte, pentru a reduce arieratele din economie gi pentru a cregte

lichiditatea companiilor, Guvernul a reegalonat datoriile cdtre

buget, pe baza contabilitilii pld,tilor gia selecliei electronice acompaniilor care pot beneficia de aceastS misur6.

Misurile pe care vi le-am menlionat fac parte integrantd dintr-ostrategie coerenti de imbunitdtire a mediului de afaceri gi de aevita intruziunile birocratice sau cele ale intereselor personale ale

oamenilor politici. De exemplu, prin lansarea e-procurement-ului,costurile bunurilor achizilionate au scdzut cu aproape 40oto.

Se prefigureazd", de asemenea, mdsuri suplimentare, care vor fiaplicate de la anul viitor, printre care cele mai importante sunt dupdcum urmeazS:

188



Pr i o rit ate a inv e s t i ti i lor


Este, de asemenea, wednic de interes s6 subliniem c5 pe misur[ ce

avansim in ceea ce privegte negocierile cu Uniunea Europeand,

economia romdneascd gi reglementlrile din cadrul acesteia devin

din ce in ce mai compatibile cu cele din cadrul statelor membre ale

UE. Romdnia a inchis provizoriu 11 capitole, a deschis alte 12 Si a

inaintat hdrtiile de pozifie pentru cele 7 care mai rdmin. Dorim slincheiem negocierile pini in 2004, apropiind astfel Romdnia de

momentul aderdrii.

Lupta impotriva corupliei reprezinti unul dintre obiectivele noastre

principale. Am asistat, in acegti ani de tranzi[ie, la falimente

bancare gi la fonduri mutuale care au ftqfi ca un numir mare de

deponenli s6-gi piardd economiile. Am vizut cd nu piala a dus la

astfel de lucruri, ci existenla cazurilor de fraudd gi coruplie.

in decembrie am revizuit legislalia bancari gi am armonizat-o cu

reglementirile cele mai recente, adoptate de Comitetul Basle,

consoliddnd, printre altele, funclia de supervizare a BinciiNalionale a Romdniei. in martie, Guvemul a amendat legile

privind piala de capital gi de obligafiuni. Am mdrit, de asemenea,

transparenla achiziliilor publice gi a privatizdrilor, in concordanti

cu standardele UE.

Guvernul a trimis Parlamentului proiectul de act normativ pentru

instituirea Parchetului Nalional Anticorupfie (menit sd strdngi toateacliunile anticoruplie sub autoritatea unei singure institulii), pentru a

asigura o ac,tiune coordonatd impoftiva unor asemenea practici.

Sistemul legislativ a iniliat un sistem de autoevaluare pi de a

elimina din structura sa pe toli cei care prezintd risc de a fi corupli.

Doresc sd menlionez c5:

r garanliile Ministerului de Finanfe sunt preluate de AVAB. Prinurmare, creditele neonorate vor fi tanzaclionate in condilii de

deplini transparenfi;

191




o minigtrii gi adjunclii acestora nu vor avea dreptul sb figureze in

consiliile de administralie ale companiilor; se afl6 in pregdtirelegislalia privind conflictul de interese, precum gi un cod etic al

funclionarului public.

in aceeaqi iinie, am propus Parlamentului si amendeze Legea

falimentului. Aceasta va u$ura procedurile de iegire de pe pia!6.

Bineinleles, vom cduta noi metode de a imbundtili mediul de

afaceri,qi pentru aceasta

vomp6stra

legdturi strdnse cu ConsiliulInvestitorilor Str[ini din Romdnia gi cu diversele asociatii

patronale.

Pentru a imbundtdli condiliile de piali, Guvernul a luat alte douiseturi de mdsuri:

o incurajarea IMM-urilor;

r prevederea de investilii de peste un milion USD.

IMM-urile beneficiazd de scutirea taxelor vamale pentru

importurile de magini-unelte, reduceri de taxe pe profit, precum qi

de tratament preferenlial in cadrul licitaliilor deschise pentru active

apa(inind companiilor de stat. Ca urmare a acestor stimulente, in2001 au fost create 20.000 de noi IMM-uri.

Pentru investitorii mai mari stimulentele prevdd scutirea de taxe

vamale, plata eqalonati a TVA, precum qi reduceri de taxe pentru

investiliile noi gi depreciere acceleratd. Industriei IT i s-au acordat

facilitdli suplimentare, precum gi parcuri industriale.

in ceea ce privegte politica economicd va fi flexibi16, proactivd gi

orientatd spre rezultate. Avem un obiectiv foarte clar: crearea unei

economii vibrante, competitive gi axate pe cunogtinfe. Vom pune

un accent special pe postprivatizare. Din p6cate, ne confrunt[m cu

o serie de egecuri datorate managementului deficitar gi prevederilor

mult prea optimiste ale acordurilor de vinzare. Performanlele slabe

ne-au determinat s5 ne asumdm responsabilitatea pentru

amendamentele aduse legisla{iei, dar suntem congtienli cd

192



P ri o ri t at ea inv es titi i Ior

eforturile Guvernului trebuie coroborate cu o serie de curli

comerciale mai puternice $i cu o mai bund pregdtire a

documentelor incheiate pentru pivatizarea activelor nepivatizate.Doresc sd menlionez in acest context al privatizdni cd in cazulcompaniilor care vor ft pfivatizate, am decis si anu16m pena1it61ile

gi dobdnzile legate de datoriile vechi cdtre Guvern, care au fost lardndul lor reeqalonate, pentru a face aceste active mai atractive gi

pentru a permite noilor proprietari sd foloseascA fichidititile pentru

capitalul de lucru qi pentru investilii, eliberdndu-i de povara unorneglijenle mai vechi gi de gregelile datorate managementului

deficitar.

Sunt pe deplin increziltor ci grupurile de lucru care suntprogramate in cadrul forumului vor da tuturor gansa sd aprofundeze

detaliile oportunit5lilor de afaceri existente in Romdnia in acest

moment. Vd invit si profitali de acest forum 9i de intrunirea BERDpentru a porni noi afaceri, asigurdndu-vd c6 Guvernul RomAniei se

angqeazd si facd tot ce ii sti in putinti pentru a crea un mediu de

afaceri competitiv gi transparent.



DINAMIZARBA PSD1

(iulie 2002)

f)ermiteli-mi sd vdnrez dumneavoastrd, tuturor colegilor, un bunI venit la aceastd gedinlI a Biroului executiv central al

partidului! Reuniunea noastri are loc intr-o perioadd in care am

declangat o serie de acliuni care au ca scop redinamizarea

activitdfii organizallllor de partid, clarificarea unor chestiuni

care au ap5rut in ultimul interval de timp, precum gi conturarea

strategiei de viitor a PSD. in acelagi timp, dorim sd dezbatem o

serie de aspecte legate de realizarea programului de guvernare a

Partidului Social Democrat, de programul social pe care dorimsd il lansdm in perioada urmitoare, precum gi construclia

bugetului de stat pe anul viitor.

Am avut deja prilejul s[ discutdm cu o parte dintre

dumneavoastri la Sibiu, cu ocazia intnlnirii delegaliei

permanente cu filialele qi parlamentarii din zona Transilvaniei.

Cred ci a fost o intdlnire extrem de utild, cd ea a prilejuit un

schimb de idei bine venit. Vor urma reuniunile zonale peMuntenia gi Moldova.

Nu doresc sd repet aici, in fala dumneavoastrd, toate lucrurile pe

care le-am spus la Sibiu. Vreau si insist insd asupra citorvaelemente de analizd gi direcfii de acliune care mi se par

importante.

I Expunere la gedinla Biroului executiv central al Partidului Social Democrat, Snagov,

19 iulie 2002.

194



Dinamizarea PSD

D ezb sterea doctrinard Si modernizarea psrtidului

Ag vrea si incep cu o teme care poate plrea surprinzdtoare incontextul ordinii de zi a acestei gedinle de birou executiv. Este

vorba de nevoia continulrii procesului de modernizare a partiduluigi de dezbaterea doctrinard. Cred ci ne aplecim prea pulin asupra

acestor aspecte qi de aceea riscdm ca evoluliile viitoare sd ne

prindi nepregitifi, fbri rdspunsurile adecvate la transformdrile dinsocietate. Ne apropiem de momentul in care etapa de tranzilie se va

incheia, dupl un deceniu destul de dureros.

Cum construim ideologia social democrati posttranzilie? Cumvedem viitorul societAfii romdnegti dupd incheierea transformdrilorin sens democratic Ai capitalist? Consider cd Programul social-

democrat trebuie s[-qi redefineasci mijloacele pentru a ajunge la

scopurile qi valorile sale generoase.

Social-democrafianu

esteo solulie in

sine.Ea

dobdndegtefor![numai prin aplicarea la condilii concrete. Pdni la urmd, cea mai

bun[ ideologie este o solulie economici qi sociald la nevoileoamenilor. Cine gdsegte cele mai bune solufii, cine reuqegte sd

creeze cadrul pentru a genera resurse, face o bund politicd, o

politicd de succes.

Neoliberalismul nu mai poate oferi rdspunsuri provocirilorsocietllii rominegti contemporane. Cine mai crede cd toate

problemele se rezolvd dacb transformim totul intr-o uriagi pialh?

Social-democrafia nu mai inseamnd Stat-Providenfi. Nu trebuie

incurajatl pasivitatea, oamenii trebuie sdpartajeze riscuri pe care lepot gestiona. Noul stat social trebuie sd-i integreze atfltpe bogafi,

cit gi pe sdraci. Nu trebuie ldsati bogalii si se izoleze, ci trebuie s5

participe aleturi de ceila{i la construcfia sociali.

Primordiali nu este redistribuirea propriet6lilor - care a fostdominanta ultimilor zece ani - ci crearea oportunitSlilor pentru a

munci. Munca joac[ rolul cenhal in viala oamenilor, iar iegirea dinsirdcie inseamni reintoarcerea oamenilor la muncd. Restul sunt

195




solulii provizorii. Statul nu trebuie si redistribuie ajutoare sociale,

el trebuie sd fixnizeze oportunitSli, iar in acest caz oporhrnitateinseamnd locuri de munci bine pldtite.

Partidul Social Democrat trebuie si aducd o noud abordare a

actului politic, o abordare care se delimiteazd de modelul ce a

caracteizat politica de tranzilie. Coordonatele acestei noi abord[risunt: asumarea responsabilitalii actului politic in fala cetdlenilor nu

doar in momentul alegerilor, ci pe toat[ durata unui mandat,

adaptarea permanenti a acliunii politice la nevoile reale alepopulaliei, coerenla doctrinard in stabilirea strategiilor de alianfe,

denunlul explicit al tuturor formelor de extremism politic. Proiectulnostru trebuie sd fie acela al unei societdli moderne, in care statul,

in parteneriat cu cet5feanul, creeazd cadrul competiliei corecte,

cadrul afi rmdrii inteligenlei gi creativitdlii.

Asigurarea coeziunii sociale presupune un stat activ, care s6-gi

asume rolul de constructor al marilor strategii de dezvoltare qi caresd realizeze acele servicii cu inevitabil caracter social: educalie,s5ndtate, apdrare, ordine public6, justifie, administralie gi controlmacroeconomic.

Iatd doar cdteva teme de dezbatere doctrinard pe care doresc sd le

enun! pentru viitorul consiliu nalional al parfidului. Sper c5 aceasti

disculie va antrena toate organiza[Ilte gi competenfele partidului.

Dezhaterea doctrinard gi noul program reprezintd, un palier depreocupare. Pe alt palier se afl6 nevoia elabordrii unei strategii de

acliune politicd.

Trebuie si inlelegem foarte exact momentul in care ne gdsim. Dinpunct de vedere cronologic, ne vom afla, peste cfiteva luni, lamijlocul mandatului. Este un interval de timp cu destule riscuri,pentru cd acum se epuizeazl practic ,,creditul" de simpatie care

funclioneaz[ in urma cAgtigdrii alegerilor gi tendinfele in opiniapublicb tind sd se reordoneze.

Este limpede cd incepdnd cu iama-primdvara acestui an am intratintr-o noud etapd de evolulie politicd. Ea are cdteva caracteristici: o

t96




intenlionim s6 il depunem, $i in acest an, ca gi anul trecut, qi

rupdnd tradilia guverndrilor postrevolulionare, in termenulprevdzlttt de lege.

Nu are rost sd repet aici anumite date pe care le cunoagtem inlegiturd cu creqterea economicd de anul trecut, cu cregterea

produsului intern brut, a investiliilor gi a productiei industriale.

Vreau insi sd subliniez un anumit aspect de ordin politic. In

prezentarea acestor date trebuie sd facem in permanenld referire la

faptul cd toatS cregterea din anul 2001 nu a putut compensareducerile din anii 1997, 1998 qi 1999, c0nd scdderea a fost de

l1,7yo. Nu este vorba de o r6fuial5 cu trecutul, cu guvernirileanterioare,

^cipur gi simplu trebuie si fotografiem realitatea aga

cum este. In parametri generali, rentltatele din prima jumdtate a

acestui an sunt incurajatoare in ceea ce privegte indicatoriimacroeconomici. Vom avea o cre$tere economicd de 4,5%o,rataitflatjei

va fi undeva in jur de 20,8-2lyo, calculati decembrie/decembrie gi,

respectiv, 23,7-24oh media anului 2002 rapor+atd,la media anrlui tecut.Deficitul bugetar se va menline la 3Yo, a$a cum a fost el pus de

acord gi cu organismele financiare internafionale. Vom rcaliza unexport de 12,4 miliarde USD, in condiliile reducerii semnificative a

soldului negativ al balanlelor comerciale qi de p16!i ale !6rii.

incd o dati vreau s5 reafirm angajamentul nostru de a duce la bun

sffirgit inlelegerile ?ncheiate cu Fondul Monetar Internalional,

oricdt de dificil ar fi acest lucru. Este o mizd istorici aici, de a

parcuge un intreg ciclu de acorduri cu fondul, de a vedea nu

numai costurile, ci gi beneficiile economice ale acestei strategii. inrelatia cu fondul am depdqit o anumiti stare de amatorism ce a

caracterizat guvernele anterioare. Suntem deja la al doilea

memorandum suplimentar de politici economice gi sociale pe care

il incheiem cu FMI, ca instrumente de coreclie a anumitor evolulii.Deci nu este o relafie care evolueazd sub un anumit dictat al

fondului, ci un proces controlat in care putem discuta gi convenireaLizarea propriilor noastre obiective de politicl economicS gi

social5.

198



Dinamizarea PSD

Am stabilit miercuri cu reprezentanfii FMI lintele noastre pentru

anul viitor in ceea ce privegte deficitul bugetar, care va scidea in2003 la 2,650A, gi infla1ia, care va fi in jur de I5o/o' Consider cisunt linte perfect realizabrle, iar obiectivul nostru pentru anul

electoral trebuie sd fie o rati a inflaliei cu o singurd cifr6.

Sunt gi anumite zone care, din plcate, nu au o dinamici pe misura

agteptdrilor. Este vorba, in principal, de atragerea unor investilii

strdine directe in economie, de imbundtdlirea mediului de afaceri,

de colectarea veniturilor statului. Asupra acestor zotrc va trebui sine concentrdm cu prioritate.

Vreau sd subliniez c[ dominanta politicii financiare va fi 9i in

perioada urm[toare austeritatea, oricdt de nepldcut ar srma.

ln urma analizei execufiei bugetului general consolidat pe primele

6 luni ale acestui an, precum gi a estimdrilor pentru semesfrul II,

este evident ci in aceast5 etapd veniturile nu pot fi majorate gi, prin

urmare, cheltuielile totale, qi respectiv deficitul bugetar este

necesar sd fie menlinute la nivelul aprobat. Vom avea doui

rectificdri ale bugetului in acest an. In prima etapd este posibili

diminuarea cheltuielilor aprobate in bugetul de stat pentru

dob6nzile aferente datoriei publice gi redistribuirea acestora pentru

acfiuni urgente sau care devin prioritare. in acest context,

economiile ne vor ajuta sd acoperim anumite angajamente ale

noashe, inprimul rdnd majorarea salariilor personalului din

inv6!6mdnt, cheltuielile cu recensdmdntul populafiei,

subvenlionarea energiei termice pentru populalie, ca unnare a

trecerii unor centrale termoelectrice in administralia autoritSlilor

locale.

in lunile septembrie-octombrie, in funcfie de nivelul veniturilor ce

se vor realiza pe primele nou[ luni ale anului, finind seama qi de

efectul unor m[suri pe care le-am propus pe linia imbundtnfirii

colectbrii veniturilor bugetare, vom analiza posibilitatea major[riiveniturilor bugetului general consolidat $i, pe aceast[ bazd, o

199



Dinamizarea PSD

pentru definitivarea proiectului bugetului pe anul 2003, ?n vederea

depunerii acestuia la Parlament in prima decadi a lunii octombrie.

Programul social

Am lansat in ultimele zile un proglam social pe termen scurt' El a

devenit necesar in misura in care anumite creqteri de prefuri au

debalansat sever veniturile populaliei. Nu trebuie sd uitdm vocalia

socialI a partidului gi angajamentele pe care le-am formulat in

campania electorali. Suntem un partid social-democrat 9i pentrunoi bunastarea oamenilor este principalul indicator al unei reforme

de succes.

Pe de alt5 parte, consider ci strategia noastr[ trebuie si lind seama

in primul rdnd de efectele pe care aceqti doi ani de cre$tere

economicb le-au avut din punct de vedere social. Miza este de a

opri procesul de sdricire a grupurilor sociale care sunt deja sirace

gi foarte sirace gi de a ameliora situalia acestora. Analizele pe carele-am efectuat pe dinamica s[r[ciei av ardtat cd aceste grupuri - in

principal pensionarii gi familiile cu mul,ti copii - nu s-au numirat

printre beneficiarii creqterii economice din 2001.

Programul social pe perioada 2002-2003 are drept destinatari, in

principal, aceste grupuri sociale' Sigur ci el cuprinde mai multe

teme gi capitole, insi va trebui sd ne focalizdm, in principal, pe

proteclia sociald a categoriilor de persoane cu venituri mici. Aiciavem in vedere venitul minim garantat, recorelarea pensiilor gi alte

misuri de sprijinire a pensionarilor, indexarea salariilor 9i

pensiilor, ajutoare pentru plata facturilor la intrelinere 9i energie

iermicl, alocalii de stat pentru copii, evitarea cregterii necontrolate

a tarifului apei potabile, stoparea acliunii de evacuare a cetalenilor

din apartamente ca urrnare a restanlelor la plata intrelinerii,

asigurirea de locuinle sociale, realizatea unui mecanism de

creditare in scopul ameliordrii situaliei locative a cetdlenilor cuvenituri mici gi mijlocii.



Dinamizarea PSD

Sunt ministere care nu consulti prefectudle qi autoritilile locale in

probleme specifice judelelor, inclusiv in ceea ce priveqte eliberareagi numirea in func1ie a qefilor serviciilor descentralizate. In acelagi

timp, sunt judele - prefecli, preqedinli de consilii judelene - care

au dezvoltat un comportament de ,,stat in stat", nu sunt receptivi la

sugestiile ministerelor, ac\ioneazi dupl bunul plac sau zl

intereselor personale sau de gruP'

Ambele atitudini aduc mari prejudicii imaginii PSD' Sunt unii

colegi de la nivel central gi local, care nu stapdnesc integral legilelirii, aclionind, de multe ori ,,dup6 ureche", ceea ce afecteazd

prestigiul instituliilor statului' La fel, din pdcate, se constata, in

unele judele, lipsd de interes pentru solulionarea operativd a

problemelor economice 9i sociale; m[ refer in primul r6nd la

aplicarea legilor proprietdfii.

Constatim cu regret, cd in unele judele nu s-au constituit - aqa cum

era normal - adevdrate echipe de conducere, existdnd divergenle,tensiuni intre: prefecfi - subprefecgi; prefecli - preqedinli de

consilii judelene; prefecli pregedinli ai filialelor PSD;

parlamentar i - or gantzalii locale.

o alti problemi deosebit de gravd, care poate afecta substanlial

partiduinostru, este legatide diverse aranjamente locale, afaceri la

ii*itu legii, constituirea de grupuri de interese, ,,lupte" absurde

intre unii colegi de partid (parlamentarigi

din administralialocal6);

lipsi de reaclie operativl 9i eficientl a delegaliilor permanente, a

birourilor executive judelene ale PSD.

Va trebui sd elimindm foarte rapid aceste neajunsuri, dupi cum va

trebui ca prefecfii, pregedinfii consiliilor judelene 9i primarii noqtri

sd fie mult mai ofensivi in a prezenta opiniei publice reniltatele

oblinute, atilt de citre Guvern, c6t 9i de administralia locald.

203




Din nou despre reformu PSD

Permiteli-mi si m[ refer in continuare la c6teva aspecte care lin defunclionarea noastri ca partid in noua conjuncturd.

in primul rAnd, vreau sd insist asupra necesitilii de a abandona oanumiti stare de confort gi siguranli care s-a instalat printremilitanlii nogtri, in special in rdndul celor care delin funcliiadministrative. Aceastd stare de confort gi siguranli inhibA acliunea

politici Si genereazi derapaje periculoase. Se pomegte de laprezumlia fals6 cd, fiind in momentul de fali cel mai puternicpartid, vom cdgtiga fEr[ probleme qi alegerile viitoare gi, ca atare,nu mai este nevoie de nici un fel de acliune politicd 9i de partid. Nuodatd, aceasti stare de siguran![ genereazd gi ac]iuni situate inafara sau la marginea legalitilii. Voi detalia acest subiect ceva maitilrziu.

Aceasti stare de siguranldeste

gregitdqi ea ne poate duce pe undrum extrem de pigubos: acela de a repeta, aproape identic,

experien{a ciclului electoral 1992-1996, experien{d soldati cupierderea alegerilor de citre PDSR.

Temele de atac care se conturaserd in discursul media la adresaPDSR erau aceleagi, cu mici varialiuni: coruplie, clientelism,partid-stat, baroni locali, scandaluri locale, stagnare economicd;printr-o acumulare progresiv[ de elemente negative de imagine eleqi-au fbcut efectul 9i au contribuit la rezultatul din 1996.

Nu are nici un rost si aritlm cd nu am invilat nimic gi ci repetimaceast[ experien!6.

in continuare, vreau s6 accentuez elementele legate de cinste, demoralitate, de lupta impotriva corupfiei. Am vorbit despre acestelucruri gi la Sibiu, vom vorbi gi acum pentru cd hebuie sd fie o

conduiti gi o acliune asumatd de intregul partid.Vreau sd facem o distinclie foarte limpede intre doul planuri. pe deo parte existd campania de imagine, atacurile care se

204



Dinamizarea PSD

instrumenteazd la adresa noastre pe tema corupliei. Cum am

reacfionat noi la aceste atacuri, care sunt zonele din care provin,este o disculie care trebuie fbcutd.

Atacarea adversarilor crt acrrze de coruplie a devenit un loc comun.

Din p6cate, noi avem obiceiul de a transforma diverse subiecte in

adevirate legende, cu zonl exhaustivd de aplicare, astfel ci orice

incercare concret5 de abordare a subiectului este impiedicatd.

Imediat dupi revolulie, foarte mul1i oameni erau acuza[i cd ar ft

terorigti. Acum cilliva ani, 9i mai mu[i erau aunali cd ar frcolaborat cu Securitatea. Astdzi, mulli oameni sunt acluza\i de

corupfie. Coruplia funclioneaz[ ca o foarte buni temd de atac

pentru ci populalia e sensibild la acest subiect. Pentru un politician

acuza\ia de coruplie echivaleazl cu o delegitimare suprem6.

Pe de altd parte insi, sunt anumite date 9i fapte care s-au acumulat

qi care nu mai lin de imagine, de campanii de pres6, ci de realitate.

Vreau sd vd asigur c[ avem o monitorizare foarte atentd afenomenelor din teritoriu gi ci in foarte multe locuri lucrurile nu

sunt in ordine. De la favoizarea unor licitalii, la incredinlarea

suspectl a unor lucriri care se tealizeazd pe bani publici, la

anumite anturaje pe care le frecventeazdurrli dintre colegii nogtri,

sau la opulenfa afiqatd de unii funcfionari publici'

Nu weau s[ reiau anumite mesaje. Nu putem rezolva problema

corupfiei din Romdnia dacd nu vom atdta cdgtim

s[ ogestionim la

nivelul propriului partid. Soluliile pe care le avem in vedere sunt in

general politice, in condi,tiile in care rezolvdrile juridice sunt ceva

mai complicate qi de duratl. Este vorba de retragerea sprijinului

politic pentru cei implicali in scandaluri evidente de corupfie,

icordarea unor sancliuni care pot sd meargd pdn1la excluderea din

partid.

lnceea ce

iiprive$te pe membrii PSD aflafi in func1ii in

administra,tie, le sugerez celor care vor fi implicafi in scandaluri de

coruplie c5 solulia cea mai bun6, atdt pentru onoarea lor, cit 9i

pentru imaginea instituliilor in care se afl6, este demisia. Aceasti




solu,tie este, din punctul meu de vedere, cea mai onorabilA,

deoarece ea nu inseamnl recunoa$terea vinovdfiei, ci respectpentru instituliile statului. lar dacd sugestia mea nu va fi ascultati,atunci o vom impune.

Trebuie se facem ordine gi sI elimindm aceste zote care

paraziteazdpartidul. Am spus foarte clar gi vreau sd repet aici ci nuvom face nici un fel de rabat in ceea ce privegte respectarea legii,indiferent de cine este vorba. PSD nu va oferi proteclie politicipentru nici un fel de acte de coruplie, pentru nimeni care este certatcu legea.

Vom decide astdzi formarea unor grupe operative ale Delegalieipermanente care sd analizeze, pentru fiecare jude! in parte,semnalele de pres6, sesizdrile care privesc cazttn de corupfie.Aceste grupe operative vor propune Delegaliei permanente mdsuriimediate, care pot merge de la retragerea sprijinului politic gi pdni

la excluderea din partid, precum gi demiterea din funclie a unormembri.

in alti ordine de idei, nu cred c5 noi ca partid trebuie sf, decontimpolitic incapacitatea organelor in drept - polilie, parchet, justilie -de a face lumind in anumite cazui de presupusi coruplie care

privesc membri ai PSD, cu funcfii sau fbrd. De ce spun ci noi gi nualtcineva decontdm politic aceastd incapacitate? Se formuleazi

diferite acuzalli in pres6, acuzalli fondate sau nu. Este rostulorganelor in drept sd cerceteze aceste cantri gi sd stabileascE

vinoviEii. Eu vreau sd fac un apel public c[tre oamenii care

lucreazd" in polilie, parchet 9i justilie s6-gi facd datoria. Nimeni dincei care incdlcd legea nu este sub proteclia partidului, nimeni nueste sub proteclia mea. Dacd se fac anumite intervenlii, acestea nuse fac in nici un caz cu gtiinla PSD sau a mea. Vreau sd fie foartelimpede cd agtept semnale, sesiziri din zona poli,tiei, parchetului gi

justiliei privind eventuale imixtiuni ale politicului ininstrumentarea unor cazttn.



Dinamizarea PSD

increderea oamenilor ?n politic slibeqte nu numai ca urnare a

suspiciunilor de coruplie, ci 9i datoritd comportamentului

nepotrivit, ca si folosesc o expresie bl6nd5, al unor lideri politici'

Din pdcate, unii dintre aceqtia fac parte gi din rindurile noastre.

Sugerez celor care au deplgit uneori limitele in ceea ce priveqte

comportamentul sau declarafiile publice s[ dea dovadi de mai

multi decen!6 gi cumpitare. Excesele de orice fel sunt dlundtoare

nu neap[rat pentru cd genercazl o impresie proast6, ci pentru c[ nu

au nimic in comun cu felul in care trebuie si fie un bun conducdtor.

Romdnia nu este moqia niminui, iar noi nu suntem eterni la putere'

Infatuarea qi aroganla risc6 s6 ne indepirteze de oameni. Trebuie siinvS!6m bine leclia fogtilor guvernanli care se zbat acum intre

umilinli 9i disparilie.

Subliniez necesitatea de a mentine partidul intr-o stare de

mobilizarepermanentd,

inraport cu proprii membri, in raport cu

simpatizanlii, in raport cu electoratul 9i societatea civil[.

Structura de partid trebuie sd fie principalul mijloc de comunicare

cu zona de simpatizanli qi cu electoratul. Pirem s[ nu infelegem

incd foarte bine acest lucru: primesc multe semnale din judele, de

la membri vechi de partid, care imi spun cd o dati cu cdgtigarea

alegerilor, structurile de conducere s-au indepbrtat de membrii

simpli, cd pe aceqtia nu ii mai bagd nimeni in seam6. Este o

gtegeald.

Vorbim de comunicarea cu proprii no9tri membri de partid, de

mobilizarea lor in sprijinul guverndrii, insd constatbm c[ in

anumite judele nu funcfioneazl, nici m[car acele intruniri ale

forurilor de partid care sunt prevazute in statut. Existd otganiza\ii

in care nu s-a mai intrunit consiliul judelean de la alegeri incoace.

De asemenea, datele centtalizate ne. atafj- c[ nici reuniunile

birourilor executivejudelene nu se desfbqoara conform unui graficstatutar. O asemenea situalie este extrem de periculoasd 9i nu poate

fi tolerat6: degeaba suntem un partid maxe - cel mai mare ca numlr

de membri din Rominia- dacdblocam circuitul informafiilor, dacd




nu comunicdm cu militanlii no$tri, dacl nu le explicim politica

noasfe gi nu ii facem sd se simti angajaliinrealizareaacesteia.

Forfa Partidului Social Democrat consti in membrii simpli, carefrri si agtepte nici un fel de beneficii se afl6 aldturi de noi. Lortrebuie sb ne adresim in mod direct. in acelaqi timp, este din ce ince mai clar ci va trebui sd deschidem o dezbatere foarte serioasidespre rolul 9i obiectivele organizaliilor speciale ale partidului:organizalia de tineret qi organiza\ia de femei. Trebuie s6

recunoattem deschis ci activitatea acestora a fost cel multsporadicS, ca si nu spun inexistentS, in perioada care aurmat dup6alegeri. Am avut la Sibiu o disculie care sper si ne conductr la onoui dinamici a organizaliei de tineret. Sper ci ast[zi biroulexecutiv va adopta o decizie in acest sens.

Profesionigtii noqtri tineri trebuie sd se integreze in aceastd

organizalie. Pentru zona de tineret nu e nevoie de solulii miracol,

fhri confinut, inventate de unii pentru a-gi crea un vehicul deimagine.

Eu cred cd organizatia noastri de tineret va fi capabili s6 produciteme de dezbatere public6, idei gi acliune politic[. Vorbind totdespre partid qi despre imaginea sa, este clar cd atacurile impotrivanoastri au crescut ca intensitate incepdnd cu acest an, c6 ele suntprofesionist instrumentate, cd au vectori media bine stabilili;

rispunsul inteligent gi documentat gi mai ales rapid la acesteatacuri este esenlial pentru perioada imediat urmitoare.

Una dintre temele de atac din ultimul timp este, de pild6, asociereafrecventi intre PSD gi PCR, ca partid stat, intre Nicolae Ceaugescugi mine.

in primul r6nd, citeva comentarii referitoare la cei care suslinastfel de acuzalri pot fi, din punctul meu de vedere, destul de

edificatoare. Am v6zut cd aceste atacuri au fost lansate de ASpEC.Este dreptul oricdrei asocialii de a avea o opinie. Ea insd trebuiaasumatd curajos gi pe fa!5. ins[ un asemenea atac con]ine o maredozd" de ipocrizie, de lagitate, din partea unor persoane care s-au

208



Dinamizarea PSD

aflat la conducerea

ldrii.Pentru cd lagitate se poate numi a te

ascunde in spatele rapoartelor unor organizalii obscure, rapoarte cu

pretenlii de ,,analizd politicl". Se poate spune, spre exemplu, c5

ASPEC ar insemna Asocialia de sprijin pentru Emil

Constantinescu gi reprezintl o platformd pentru revenirea sa inprim-plan. Dar nu pot si nu mi mir c5 un fost Pregedinte al Friiuit6 cd era umilit de presa romdn6, fiind considerat omul de paie al

CDR, uite c6 a fost catalogat ca lag atunci cdnd s-a retras din

politicd, refuzdnd sd mai candideze.

Emil Constantinescu uiti aceste lucruri gi ne dd astdzi leclii de

moralitate politici.

Eu sunt acuzat cd sunt dictator. Sunt un om autoritar insl nu poate

suficient de autoritar pentru a face ordine in haosul ldsat in urmd de

guvemarea CDR-PD. Eu respect insi regulile jocului democratic,

spre deosebire de domnul Emil Constantinescu, cate a schimbat

dupl bunul siu plac trei prim-minigtri, unul chiar in afara textuluiConstituliei.

Cred cd acuzSia de comportament dictatorial gi-o poate atribui frriprobleme, linand cont gi numai de aceste lucruri.

Atit ,,partidul-stat", cdt gi asocierea cu Nicolae Ceaugescu sunt

etichete facile pe care unii incearcd si le lipeasc6 de noi, uitdnd ciam fost legitimali prin vot popular gi c6, spre deosebire de ei,

respectdm regulile jocului democratic.

Cred ci oamenii trebuie sd invele si nu se mai agate de ,,obsesia

Ceauqescu". Astizi, spre deosebire de perioada lui Ceauqescu,

existd libertate de exprimare qi se pot formula orice fel de acr,na[ii

frrd fricd, inclusiv acuza\ii aberante cum sunt cele ale ASPEC.

Trlim intr-o democralie real6 acesta este principalul

contraargument pe care il opunem celor care fac comparalii cu

trecutul.

Domnul Emil Constantinescu 9i cei din ASPEC - inclusiv aceia din

seclia lor politicS, Uniunea pentru Reconstruclia Romdniei - ar




trebui sd inleleagE clmareadiferenli dintre perioada de dinainte de

1989 gi cea de acum este cI atunci asemenea comparalii nu erau

admise. $i, din cdte gtiu, domnul Emil Constantinescu, ca fost

secretar BOB, nu se inghesuia s6-1 atace pe Ceaugescu. Am frcut

aceastd parantezd pentru a demonta o temi care este vehiculatb 9i

in\ard gi in striin[tate. Trebuie si avem, repet, reaclii foarte rapide

in fafa unor asemenea atacuri.

Solidaritatea este, de asemenea, esenliali; din pdcate ea nu s-a

manifestat in ultima perioadi; noi avem o lungd experien![ pe tema

,,partidului divizat in tabere" Si a ,,tensiunilor interne". Nu are

nici un rost s6 ardtdm ci dupl zece ani de zlle nu gtim sicontracardm corect aceastd tem6, inventatd 9i scoasd pe tapet la

anumite intervale de timp de cei care vor sd ne dezbine. N-au

reugiq pflnd acum, nu vor reuqi nici in viitor.

Vreau si insist, in acest segment de analizd a vielii interne de

partid, asupra nevoii de a respecta statutul. Trebuie s[ inlelegem cd

la gradul de institulionalizare politici pe care il are partidul astdzi

gi la dimensiunile lui, este necesar si respectdm regulile interne de

partid. Statutul este cel care reglementeazd funclionarea internd a

partidului gi el trebuie aplicat gi respectat. Inclusiv in ceea ce

privegte disputele dintr-o organizalie; nu mai putem admite

sistemul balcanic al micilor intelegeri peste sau pe l6ng[ statut.

Statutul prevede gi mecanisme de conciliere gi sancliuni. Grupele

operative pe care le-am menlionat mai devreme vor avea 9i

misiunea de a monitoriza rezolvarea unor eventuale dispute din

filiale, dar in bazamecanismelor statutare.

incl nu gtim s[ utilizdm eficient toate resursele de care dispunem:

reprezentan1i in administralia locald, parlamentari; vteau si fac o

menliune speciali in legiturd cu parlamentarii partidului care au o

foarte mare responsabilitate: pe de o parte, fa!6 de organizaliile

judelene, fafd de electoratul care i-a trimis in Legislativ, pe de altdparte, fa\i de conducerea partidului, in a asigura celeritatea

procesului legislativ necesar guvernirii; sigur cd este o situa,tie

complexI, care impune un anumit echilibru. Cred cd o nouS

210



Dinamizarea PSD

cAdenld se impune nu numai ?n ceea ce prive$te disciplina gi

prezenla la vot, dar gi in ceea ce privegte legitura cu judefele,

apariliile publice, o anumitd distribuire de roluri care trebuie sd

existe intre noi.

Relagiile cu presa Si relaliile ca celelalte partide

Revin la un subiect pe care trebuie s6-l ludm in seamd cu tofii,

pentru c6 nu este nici minor, nici nesemnificativ: presa.

Ultimul barometru de opinie ne-a ardtat tuturor un fapt

surprinz[tor: presa ocupd locul al treilea in clasamentul increderii

in institulii. Cred cd fiecare dintre noi trebuie si inleleagd - mdcar

acum - rolul presei gi respectul pe care ea il meritd din partea

noastr6. F[ri o relalie de colaborare cu mass-media nu putem

transmite eficient mesajele noastre cltre oameni. Fiecare om politic

va trebui sd invele, mai devreme sau mai tirzht, o leclie simpll: cu

cit suntem mai sinceri gi mai deschigi fa16 de oameni, cu atdt presane transmite, mai sincer gi mai deschis, mesajele.

A existat o istorie destul de conflictuall, a relaliei dintre mass-

media gi clasa politici, inclusiv a relaliei dintre media gi partidul

nostru. Probabil ci gi in continuare vor mai exista tentalii de a

declanga mici rilzboaie cu presa. Dupi cum gi oamenii din presd

vor avea, probabil, atitudini vindicative, resentimente mai mult sau

mai pulin personale. insi aceste lucruri trebuie considerateexceplii, nu regul6. Ceea ce conteazl intr-adevir este relalia

corectd dintre pres[ gi politic, cooperarea dintre aceste entit61i, care

este unul dintre procesele esenliale ale democraliei.

Nu doresc si fac o analizd extinsi a sistemului de partide. Cdteva

concluzii insi se impun. ln momentul de fa!6 pare sd se fi stabilizat

o anumitd ierarhie politicd, a$a cum aratd sondajele de opinie: PSD

(undevain

jurde a5%); PRM

(care graviteazdintre I5-20Yo); PD9iPNL, care s-au stabilizat la l0o/o, urmate de UDMR. Aceastd

ierarhie ne indici oarecum gi anumite zone de acliune politicd:

2tl



Dinamizarea PSD

partid a unor oameni in conflict cu PSD. Cred c[ trebuie sd avem

un respuns echilibrat la aceasti strategie gi, in acelagi timp, siexplicdm colegilor no$tri din PUR ci nu ne opunem politicii lor de

construclie a identitdlii de partid, sub condilia ca aceastd politicd sd

nu se facd pe seama PSD. Apreciez ci este bine ci am extins, da la

ultima qediniS a Biroului executiv central, zona relaliilor noastre

politice, semndnd protocoale de colaborare cu Partida Romilor gi

cu Forumul Democrat al Germanilor din Romdnia. De asemenea.

am sernnat protocolul de fuziune prin absorblie a Partidului SocialDemocrat cu Partidul Moldovenilor. Aceste protocoale vor

constitui o zonl de sprijin suplimentar pentru guvernarea noastr6.

Vorbind de protocoale este necesar si monitorizim qi la nivelul

organizaliilor locale inlelegerile pe care le-am frcut gi cu alte

organiza\ii, nu numai cu cele politice. Existd protocolul cu CNSLR

Frafia. Urmlrirea cu atenlie a aplicirii lui este extrem de

important6 qi constituie,in

fapt, o prob[ de seriozitate pentru noi.

Sigur cd ar fi gi alte subiecte pe care am putea s[ le aborddm, cum

ar fi relaliile internafionale ale partidului - care se afl6 pe un curs

ascendent - sau teme legate de raporturile dintre Guvern gi

Parlament sau de modificare a Constituliei.

Am dorit insd si enun!6m un set de mesaje care ne preocupl la

nivelul conducerii partidului.

in incheiere, cred ci este important s6 inlelegem foarte bine ceea cedorepte populalia de la noi: corectitudine, profesionalism, cinste,

decenti.

2r3



Asumarea valorilor noii societdti

resurse gi expectafii. De aceea, noi am numit perioada pe care am

triit-o in acegti ani simplu ,,tranzilie", nefiind foarte clar care era

setul de valori pe care aceastd perioadd sebaza, gtiind oarecum de

unde am plecat, dar nefiind foarte clar unde vrem s[ ajungem. De

aceea, practic, modelul ideologic din aceqti ani a fost definitiv

acoperit prin formule mai largi: democtalie, economie de pia!6,

statul de drept, drepturile omului. Aceste sintagme trebuiau sd

modeleze intr-un fel ceea ce defineam ca model de societate. Sigur,

aceastd perioadi a fost perioada in care am experimentat diverse

lucruri, o perioadd in care am cdutat solulii gi a9 spune cI am mers

pe o formul[ de balans, de la o extremd la alta, tealizdnd cu timpul

cf, a venit wemea sI ne intoarcem la normalitate.

O sd vi spun un secret de partid: lucrim pentru 12 octombrie la un

text care va fi, sper, interesant, ideologia social-democrat[ post-

tanzigie. Am impresia c[ ne-am ocupat cu tofii mai curdnd de

probleme de administralie qi nu am reu;it s[ infelegem c[ ftrd o

concentrare puternici pe un anumit numdr de valori 9i mai ales firIun transfer puternic pe zona de mentalitSli orice proiect pe termen

lung riscd sd egueze. De aici, probabil, unele dintre dificultilile pe

care le-am avut in ultimii ani in a reacliona la ceea ce au fost mai

curind mesaj e antisistem.

Noi vorbim despre extremism, un coleg de al meu spunea ci noi

avem o strategie deizolare a lui Vadim Tudor. Nu avem aqa ceva 9i

nici nu ne propunem a$a ceva. Poate colegul acela e mai bineinformat decit mine, dar, teoretic, la nivelul partidului ar trebui sigtiu ce se int6mpl[. O strategie poate si fie g0nditn eventual

impotriva extremismului gi este normal s6 fie aqa, dar pini la urmd

este important sd vedem de ce in flri cum este 9i RomAnia extrema

stdngi gi extrema dreaptd se intdlnesc eventual in ideologia sau

tlpsa de ideologie a unui singur partid. in definitiv, sdr6cia

extrem6, lipsa de speranfi, ca gi tentafia izolafionistd, teama de

exterior, teama de ceilal1i, xenofobia, toate aceste reaclii personale

de teami fa\d, de ceilalfi, de izolare, toate se intdlnesc in aceasti

zond, a reacliilor antisistem. Cei care se strdng impreuni, precum

215




cei care au anumite complexe gi trebuie sd facl terapie de grup, nu

se bazeazd pe valori, nu se bazeazd pe o aftrmare axiologicd, se

bazeazd in mare misurd pe reacliile de nemullumire la nivelulcelorlalfi. Ei sunt precum butoaiele pe care cei de lalafi,le pun lastreaqind ca si recupercze apa de ploaie atunci cdnd plou[. Sunt purgi simplu nigte rezervoare ale nemullumirii, nigte barometre care ne

aratd" cd ceva nu merge bine gi atunci problema noastri nu este

neapdrat de a-i izola pe cei care sunt nemulfumifi. Eu nu vorbescde lideri gi de cei care manipuleazd nemulgumirile; md refer ca

atare la nemulqumiri. Datoria noastri este sd facem in aga fel incdtguvernarea s6 fie mai bun6, guvernarea si producd mai pulinlnemulfumire, polarizarea sociall s[ fie mai pulin accentuati.

Se discutl mult in ultima vreme despre declararea averilor. Vreausd vd spun ci prima chestiune pe care trebuie sd o discutim este s[declar[m averea lnrii gi sd vedem ce se intdmpld cu ea. in perioada

'96-2000, datorit[ sciderii PIB cu peste I2o/o, averea ![rii a scizut

cu peste 4 miliarde, 4 miliarde gi jumitate USD, la un PIB de

aproximativ 40 de miliarde USD. Este foarte simplu de fbcut acest

calcul. in ultimii doi ani, datorit[ cregterii economice - anul trecutcu 5,3o/o, anul acesta cu 4,5Yo - o cregtere de aproximativ 10%, inaceqti doi ani noi am adus la avulia ldrii, la averea !6rii,aproximativ 4 miliarde USD. Deci, daci facem un audit in primulrdnd pe aceste zone, putem s[ vedem dupd aceea ce se intdmpld qi

la nivelul unor exceplii, putemsi

ludm misurile necesare gitrebuiesd le lulm la nivel individual pentru cei care dobdndesc ilicit averi.

Dar intr-o tard" care se pr6bugegte sau care inainte avea un trenddescrescdtor atit de puternic in mod evident soluliile nu mai pot figisite prin penalizarca celor care, eventual, la nivelul unor zeci sau

sute, sau mii, c6!i or fi, au dobdndit ilicit averi. Soluliile aici suntnu de a declanga circul pe care unii pe zonele extreme il sugereazi.Nu prin vdndtoare de vrdjitoare vom putea si rezolv[m problemele

pe termen lung.

A ataca unele dintre disfirncliile din tar6, inclusiv coruptia,inseamnd in mod esenlial si atacdm catzele care genereazd

216



Asumarea valorilor noii societdti

coruplia. $i aici lucrurile sunt din nou foarte simple. Transparenla

proceselor de cumpdrare, in special acolo unde este implicatstatul... Noi am introdus in ultimele luni in mod brutal, a$ spune,

obligalia cumplrdrii tuturor produselor de cdtre stat prin formuld

electronicl, on-line procurement, pentru tot ce este public

procurement, pentru ci in felul acesta coruplia care poate si existe

in sistem este in mod evident eliminati. Ce am descoperit?

Ali observat probabil, pentru cd adeseori ali comentat aceste

lucruri, prelurile la medicamente, la materiale sanitare au scazut;dela30Yo,5Ao/o,inanumite caztti am observat o scSdere cu93oh a

prefului inilial. Avem o piali de 1,3 miliarde USD numai pentru

medicamente gi pentru materiale sanitare, de doud ori mai mare

dec6t acum doi ani. $i cu toate astea, exist[ foarte multd

nemullumire pe pia!6, pentru c6 din pScate unii dintre furnizori -romdni sau strdini - au introdus o marji de profit uneori de peste

500%. A lupta impotriva corupliei nu inseamnd a aresta pe X din

Braqov sau de nu gtiu unde. $i asta este important! Dar sistemul ?n

sine trebuie modificat gi este ceea ce am fEcut, obligind din aceasti

s6pt6mdn6 ca toate aceste medicamente 9i echipamente 9i materiale

sanitare si fie dobindite numai printr-o procedurl transparentd'

in al doilea rdnd, este important s6 finalizilm statutul, sd

consolidlm statutul proprietElii. Coruplia a crescut masiv inh-o

perioadi in care s-au fbcut transferurile de proprietate de la stat la

particulari, romini sau strdini' Sd fie foarte clar, coruplia nu a fosto chestiune in care numai romanii erau prinqi qi strdinii stiteau ca

spectatori in tribune gi se uitau 9i spuneau: ce multi coruplie e in

Romdnia! inainte de '89, in Romdnia coruplia era la un nivel foarte

coborit sau cel pulin coruplia eralanivelul in special al unui cartuq

de ligbri sau al unei sticle de whisky, pentru cdmiza era mai micS'

in momentul in care au inceput s[ se v0nd6 fabrici, in momentul in

care au inceput sd se dea terenuri, miza ftrnd mult mai mare - cu

romini gi cu strnini, ca s6 fie foarte clar -, tentalia a fost mult maiputernicS, procesele acestea de corupfie in mod evident au crescut.-Ce

este de fbcut? Sigur, putem sd mergem inapoi, s6-i cdutlm pe

2r7




unii, pe al1ii, s6-i verificem. Parchetul, Parchetul Anticoruplie face

lucrurile acestea, dar esenfial este sA inlelegem ci trebuie finalizatprocesul de privatizare, trebuie frnalizate procesele de restituire a

proprietdfilor, astfel inc6t statutul proprietdlii si fie foarte clar.Coruplia apare in mod indubitabil in special atunci cind apar

intermediari in transferurile acestea de proprietate. Pdni la sf0rgitulanului ne-am propus ca 90o/o din titlurile de proprietate pentrupimdnt sd fie acordate. Este foarte greu, dar am luat pAnI qi mdsurade a elimina taxele care se dddeau pe hectar pentru titlurile de

proprietate, pentru c6, am descoperit - nu o si credeli, nu o si vdvind si credeli -, erau primari care nu dldeau titlurile de proprietarpentru cd voiau si lind terenurile respective pentru a le cultivaseparat inc6 un an sau doi inainte de a da titlurile respective. $iatunci am eliminat aceste taxe qi titlurile se vor trimite acasd directla beneficiarii respectivi.

Aceste eforturi sunt absolut necesare, dar ele fac parte din aceast[

zond frnald a trarzitiei inainte de a reveni la normalitate. A revenila normalitate inseamni reasumarea sau asumarea valorilor care nevor permite inclusiv o aplicare fireasci a legislaliei. Ce inseamnilegea? O prevedere legall se construie$te pentru a proteja oanumitd valoare sau in zona penali pentru a elimina o nonvaloare.Aceste valori au ele insele insd o geometrie variabild. Confinutulunei valori se schimbi cu timpul. Valoarea este mai curdnd o

denumire care acoperi un conlinut foarte amplu. Oricare dintrevalorile despre care vorbim ne va da exemple extraordinar de clare.Egalitatea, spre exemplu, libertatea. Fiecare dintre ele, dacd le vomdetalia, ne vor ardta evolufii interesante in ultimele decenii sau inultimele secole. De aceea, pdnd la urmi, legislalia are rolul de adezvolta in plan social, de a pune in migcare, de a justifica sau de a

apira aceste noi conotafii, aceste dezvoltiri din zona axiologicd.

Nu vreau s[ intru intr-o analizd care ar putea eventual si vd

plictiseasci pe zona axiologici, degi eu cred, ca multi dinnedumneavoastrL, cd a venit momentul si nu ne ocupim doar de

curAlat curtea, dat cu mdtura, de reparat cl6diri, de administratie, de

2r8



activit[lile din bucdtirie. Este important s6 gindim in primul rand

modelui strategic pe care trebuie s6-1 oferim sau s6-l comunicim,sau sd-l imp6rt6gim. De aceea, consider c6, ?n definitiv, chiar dac[

pornim de la modelul gi eseul lui Kundera care vorbea despre o-Europa

multiculturall gi pagnic6, dar zdtobita intre doud extreme,

cum spunea el, intre totalitarismul comunist, politic_ qi militar la

ur.-.u lui 1984, iar pe de altd patte artificialitatea 9i

mercantilismul exportate spre aceasta zon6 din vest, este important

s[ vedem in ultimii12 ani ce anume s-a intdmplat cu noi ingine 9i

mai ales cu societatea in care trlim. Mulli s-au intrebat care au fost

resorturile care in Franla au dus la alegerea sau la num[rul de

voturi pe cafe le-a oblinut Le Pen. Allii s-au intrebat: pentru

Rominia ce va urrna dupi Praga? Vom avea Praga dupd Bizanf sau

Bizanl dupd Praga? Vom avea o modificare de valori 9i de

atitudine care sd ne ducd mai departe sau vom considera Praga un

final de parcurs, dupd care reincepem pe modelul nostru obignuit,

de ,,stop and go", s6 oprim motoarele, si revenim lacdsula

numdruiunu gi i6 incepem din nou un joc complex, balcanic'

Aceste lucruri, in definitiv, reptezintd teme de dezbatere pentru

noi, pentru c6, in definitiv, avem datoria de a vedea ce anume se

intdmpla in societate gi de a ne pune intrebdri despre viitor. Am

fbcut t scurti pavzd in exprimare, pentru c[ g6ndeam in paralel la

ceea ce u- iprrt la un moment dat in leg[turd cu presa 9i

comunicareaqi

mdgindeam daci este corect. La un moment dat, in

definitiv, mass-media este importanti pentru c6 ea aduce fieciruia

dintre noi acasd un univers care in mod material nu este accesibil.

Material, in sensul de real. Problema este ci mass-media nu poate

si explice fiecaruia dintre noi spre exemplu cum triiegte, pentru c6

fiecaie gtie cum triieqte. Chestiunea este insi in termeni de

speran!6 qi de motivare, care este imaginea care este transferat5 in

fr""ur" cas6 despre exterior. tn momentul in care aceastd imagine

invadeazdcadru-l personal gi via{a personald exclusivcu informafie

negativi, in mod evident abordarea personala in leg6tur[ cu

acliunea viitoare a oricSruia va fi influenfatl.

219



Dacd noi, stdnd aici, vom primi sd spunem informalii in legdtur[ cu

fapful cd a inceput rdzboiul nu qtiu unde, in care zond, in lume, oinformalie care si nu fie corecti, dar care si fie transmisi ftr6 s6

fie verificati, reacliile vor depinde de aceastd informatie indusaacestui grup care suntem noi aici.

in momentul in care romdnilor li se va spune in permanen!6:lucrurile sunt catastrofale, nu se intdmpld nimic in Romdnia, totuleste sirdcie... Sigur, eu pot si intreb: dac6, e at6ta siricie, de ce

aceastd griji extraordinard a relelelor Metro Cash and Carry, Shell,nu gtiu mai cum g.a., care, in ultimii ani, au dezvoltzt zeci demagazine de acest gen, dacd puterea de cumpdrare a scdzut aga demult? Vor spune mulli: situalia este foarte grea. Se poate r[spunde:dacd este at6t greu, de ce in ultimii zece ani s-au construit peste400.000-500.000 de case in Rom6nia? gi dacd inmullili cu patru,cdt este media pentru o casl de acest tip, inseamnb cd, practic, inultimii zece ani s-a construit in Romdnia un alt orag dedimensiunea Bucuregtiului.

Dar dacd bombardamentul acesta informatic despre dramatismulvielii, despre situaliile dificile, despre accidente, despre disfuncfii,in care nimic nu merge - in sdnitate nu se intdmpli nimic, la qcoallnu-i nimic... Noi realizim acum un program pentru un milion decopii: produse de panificalie gi de lapte in fiecare zi pentru ei lagcoal6. Nu se discutd decAt despre cele dou6 sau trei situalii, sau

cinci, sau zeceincare laptele nu a ajuns sau pdinea sau cornul eraumucegdite sau laptele nu a stat la frigider. Nu se spune nimicdespre celelalte 990.000 de cazuri in care totugi copiii acegtia, inspecial din familii mai sd.race, au avut acces la aceste lucruri. Eupot se infeleg din punctul de vedere al mass-media, ca industrie, cdaceste lucruri nu sunt interesanteo dar din punctul de vedere alsocietdlii gi al responsabilitililor pe care le avem impreuni, noiguvernanlii gi dumneavoastri, oamenii din pres6, cred cd este

nevoie de un parteneriat prin care sI ddm sens eforturilor pe care lefacem impreund, pentru cd, dacd, societatea se prdbuqeqte, dac6 maivin o dati minerii la Bucuregti , dacd" se distruge nu gtiu ce sistem

220



Asumarea valorilor noii societdli

economic vom avea cu tolii de suferit, societatea romdneascS, qi

din nou vom lua lucrurile de la capdt, iariqi incepem sa mergem inexterior sd explic6m diverse lucruri.

De aceea, cdnd vorbim despre responsabilitate, eu cred c6 trebuie

si discutim despre seriozitatea demersului 9i despre responsabilitatea

noastri, a tuturor, gi de aceea sb nu vd sup[rali pe mine dac6 chiar

vi spun ci, in definitiv, poate cd 9i acele elemente pozitive pe care

uneori poate le facem la nivelul Guvemului ar trebui totuqi

prezentate. Am avut adeseori curiozitatea si numir la diverseieleviziuni, si vdd care sunt gtirile 9i am mai spus-o 9i cu alt prilej'

in general, sunt pisici care au cdntt de pe acoperig, accidente de

maginS, sunt analize ample in leg6tur6 cu tot felul de persoane care

qi-au furat calul sau gi-au vandut vaca, sunt tot felul de lucruri care

poate cb sunt spectaculoase ca imagine, dar dafi-mi voie totuqi sd

ua intt"b dacd nu cumva in lara noastrb se intampla totuqi 9i lucruri

mai importante. Poate reuqim sd vedem ce se intdmpld qi in alte

locuri.

Am fost mirat adeseori de aceasti tentalie permanent6 a

televiziunilor, a radiourilor, a ziarelor noastre de a-$i trimite

corespondenfi doar in Franla, in SUA, in Germania eventual' Noi

nu gtim nimic despre ce se mai intdmpli in Bulgaria, in fosta

Iugoslavie, in zonele din vecinitate. Daci vrem sd comparim

anumite lucruri, poate sd le compardm 9i cu ceea ce se intAmpli in

aceste leri.

Sigur, poate noi, ca partid la guvernare, nu suntem intotdeauna

foarte eficienli. Dali-mi voie sb mi bucur ins6 aldturi de

dumneavoastrd de faptul cd rdmdnem totuqi intr-o zond de sprijin

intre 45o/o qi 50% ca partid. Md uitam in Bulgaria, totuqi migcarea

politici ce sprijinS Guvernul a ajuns la un nivel de l3%. Este vorba

gi Oe impticafii legate de funclionarea sistemului, a mecanismului,

a proiectelor... Poate da, poate nu. Dar unde sunt analizele care sb

ne ajute s6 inlelegem de ce bulgarii uneori merg in diferite locuri

din iume spunind cd ei vor s[ meargi singuri in ceea ce priveqte

integrarea europeana. Au solulii mai bune dec6t noi? Au succese

221




mai mari decdt noi? Au perspective mai bune? Poate da. Dar

dafi-mi voie s[ spun ci avem impreuni responsabilitatea de a face

nu numai analize diplomatice, dar qi analize de prospeclie.

De aceea, dali-mi voie incd o dati si subliniez parteneriatulnecesar dintre Guvern, dintre oamenii politici gi mass-media.

Sigur, gi aici sunt foarte multe lucruri pe care le gtim cu tolii. inmomentul in care vorbesc foarte linigtit gi vi transmit anumitelucruri, prietenul nostru cu aparatul de fotografiat il line pe

genunchi linigtit; dac[ insi voi scoate batista sau voi bea un paharcu api, vd asigur ci aparatul de fotografiat va incepe, deci blitz-ulo sd-l vedeli de indat[ funcliondnd... $tim lucrurile acestea. Dardali-ne voie uneori sd vd cerem gi o anumiti complicitate. Poate c6uneori chiar ne este sete, poate uneori chiar trebuie si ne $tergemfruntea din cauza cdldurii. Aceasta inseamnl pdni la urm6 unanumit parteneriat in care nu ne supraveghem unii pe allii, nu nevdndm unii pe a[ii. Inlelegem cd suntem pafte a unei familii indefinitiv care incearcd ea insSgi s[ revind in familia euroatlanticb.

Acesta este in definitiv mesajul meu gi acesta este in definitivcomentariul esenlial pe care voiam s6-l fac in aceasti discu{ie,vorbind gi despre pericolele la adresa democraliei, vorbind qi

despre costurile sociale aIe tranzi\iei, vorbind despre nenumiratelucruri sau pe unele doar sugerdndu-le - pentru cd am in definitivaici o mullime de fige pe care nu le-am folosit gi pe care probabil

prietenii mei gi colegii care le-au pregltit se vor simli supirali c6nu le-am adus in dezbatere. Dar mi se pare important la acestmoment in care, in definitiv, incercim sd tragem linie, s6 vedem: indefinitiv, Romdnia se apropie gi romdnii se apropie de ceea ce gi-audorit cel pulin in linii foarte mari? S-au eliminat vizele pentrucAlAtorii in Occident, existi o buni posibilitate sd oblinem oinvitalie de a deveni membru al NATO, reugim sd dinamizimnegocierile cu Uniunea Europeani qi in urmbtorii ani putem s6

avem in mod categoric o strategie de acest gen. Economia, celpulin la nivel macroeconomic, incepe sd funclioneze, nivelulinflaliei a scdntt totugi in ultimii doi ani, este jumdtate din ceea ce

222



Asumarea valorilor noii societd[i

em in anul 2000. Toate aceste lucruri sigur cd nu se simt in

buzunarele fieciruia dintre cetilenii Rominiei, dar este important

sd existe, sl fie consolidat[ increderea in proces, in tendinfele' in

$ansa pe care o avem, pentru ci altfel cei care vor veni cu

demagogie, vor arunca mesaje populiste vof avea un tefen fertil in

care si arunce aceasta sdmdnfi. $i, de aceea, datoria noastr[ este sl

fim profesionigti in abordare ca guvernanli, iar impreun6 sd fim

responsabili pentru acest moment de istorie in care tr6im 9i care

poate sa ins-emne pentru noiefortul de continuitate

9icel de

revenire la normalitate.

Stimali prieteni, m-ag opri aici cu aceste comentarii, pentru cd, in

definitir,, s-ar putea s6 vd intereseze cu totul alte subiecte 9i, de

aceea, vreau sa v6 dau posibilitatea s6 puneli intrebdri sau sd facefi

comentarii qi, in timpul pe care noi il avem la dispozitie, s6 incerc

la rdndul meu si vd r6sPund.



SPRE NORMALITATEI

(octombrie 2002)

l\T" afldm azi la aproape doi ani de cdnd am preluatI \ responsabilitatea guverndrii. Romdnia este acum in fafa unuimoment crucial al istoriei sale - aderurea la NATO. Tot acumincepem negocierile la capitolele cele mai dificile ale procesului deintegrare in Uniunea Europeand. Parcurgem etape decisive aleefortului de macrostabilizare economici. Dac6 vom reugi, atunciRomdnia va avea economie funclionali de piald.

Raportul ComisieiEuropene a fbcut o analizd atentd gi neutri privind stadiul depregitire a Romdniei pentru integrare. Concluzia este una clard: amfbcut, in special in ultimii doi ani, progrese consistente, dar suntemincd mai departe decdt ne-am fi dorit de obiectivul integririi. Avemo guvernare coerentS, care se sprijini pe o majoritate parlamentaristabili gi predictibil6. Forla gi eficienla noastri in actul guvernbriisunt date tocmai de faptul cI suntem azi cel mai puternic partid al

societi{ii romdnegti - Partidul social Democrat. Iat6 foarte sinteticcontextul in care lansdm astdzi o dezbatere privind suportuldoctrinar al activitdlii noastre.

Acest document, acest manifest doctrinar, este o provocare, oinvitalie la dialog adresatd dumneavoastrd, militanlilor partidului.Este o invitalie la dialog gi pentru societatea civild, chemati sd se

exprime asupra lui. El nu ftxeazd, puncte de vedere definitive, ci

rDiscurs rostit la Consiliul Nalional al PSD, 12 octombrie 2002.

))4.




Dali-mi voie sa fac unele comentarii in legdturd cu dezbaterea pe

care o deschidem astizi.

Mulli se vor intreba de ce acum, cind suntem at0t de nemijlocitimplicali in acliunea politicd a guverndrii, cAnd avem de rezolvatprobleme de maximf, importanli pentru !ar6, suntem gata sd

deschidem o ampld dezbatere privind valorile gi ideilefundamentale ale dochinei noastre.

Este

rispinditigi

teoretizatd credinta ci epoca ideologiilor a trecut,cd pragmatismul qi abordarea tehnocratici a problemelorguvernirii sunt atitudini politice dezirabile gi c[ recursul ladoctrind este desuet.

Tuturor celor care cred cd partidele de astizi trebuie sb se

distanfeze de suportul lor doctrinar, eu le rdspund cd gregesc. Forlaideologiilor, rolul valorilor sunt ?ncd nealterate. Fird un set coerentgi puternic de valori, fbrd repere ideologice, firi concepte politiceclare riscim s6 ne rdtdcim, riscim sd pierdem din vedere tocmaiacele idei care ne-au unit gi ne dau zilnic puterea de a acfiona innumele cetSfenilor.

Nu existi partide puternice frrd liantul doctrinei. Nu existielectorat care alege doar personalitili sau programe concrete de

guvernare. Oamenii, prin votul lor, aleg nu numai personalitSlipolitice, ci, in egal6 misur6, ei valideazd gi acel corp de valori gi

de principii in care cred gi pe care il doresc apdrat gi pus inpracticd de cei pe care ii mandateazd sd exercite puterea innumele lor gi pentru ei.

Forla partidului nostru este dati in mare mdsurd de forla doctrineisocial-democrate pe care noi o promovim. Atunci cind oamenivoteazd" pentru noi, ei voteazd, in primul rdnd pentru ci au increderein principiile gi proiectele noastre social-democrate.

Existi qi un curent de opinie care postuleazl. caracterul depSgit qi

ineficient al unei vieli politice caxe are ca actori principalipartidele. O astfel de viziune tinde sd identifice partidele cu

226



Spre normalitate

cauzele disfunclionafitAlilor societalii noastre. Adepfii acestet

viziuni privesc partidele ca pe un conglomerat de personalitdlipolitice al cdror liant este doar interesul pentru controlul puterii 9i

al beneficiilor acesteia. Se incearcb promovarea unui model al

societSlii nonpolitice, in care administralia tehnocraticd 9i devolulia

sunt considerate solulii pentru depdqirea cizelot'

in realitate, o astfel de viziune, negdnd rolul partidelor, neagd

implicit principiile democrafiei. Este un mod fals de a prezenta

lucrurile. Tocmai lipsa identitilii ideologice face posibilmimetismul doctrinar pe care il practicd unii dintre adversarii

nogtri. Ei, in locul unor proiecte suslinute 9i motivate de un sistem

de valori gi principii, oferd electoratului dezbateri sterile pe teme

minore sau false, sau supraliciteazd imaginea liderilor lor. F[ricriteriul doctrinar qi frrd proiecte concrete lupta politici se

transformd intr-un conflict centrat pe persoane gi nu pe idei. Sensul

democraliei este astfel alterat.

Formulele care se prezintd' uneori, aga cum s-a intimplat qi in

guvernarea trecut6, au reprezentat un amalgam doctrinar care nu a

permis programe de guvernare coerente. Se incearci cumva in

perspectiva alegerilor din 2004 o formuli din nou de amalgam

realizat in diferite laboratoare, in care elementul doctrinar dispare

gi rdmdn doar considerente de ordin politicianist 9i preocupdri

legate doar de cucerirea puterii. Electoratul are nevoie de criterii

stabile, de repere pentru aface opliuni politice.

Tocmai consecvenla noastri doctrinarI a reprezentat una din

motivaliile puternice ale menlinerii noastre constante pe primul loc

in opliunile electoratului. Aceasti aderen!6 a unui mare numdr de

cetdleni la ideile social-democrafiei, pe care o promovim, explici

de ce partidul nostru reprezinth astdzi axul central al vielii politice

romdnegti.

Este de observat cd celelalte forle politice se definesc, in primul

rdnd, prin raportare la noi gi abia apoi prin identitatea lor

doctrinar6.



Sore normalitate

oamenilor. Noi trebuie s[ dovedim nu numai competen{a noastri in

guvernare, ci gi validitatea gi credibilitatea intregului nostru proiectpolitic.

Trebuie sE convingem societatea romdneascl s6 investeasc[

incredere gi efort intr-un proiect afirmativ gi generos, nu intr-unul

reactiv gi constring6tor. Organismele statului trebuie sd poarte un

dialog permanent cu cetileanul in aga fel incit acesta si aib[

dovada ci voinla qi agteptdrile lui gi voinla 9i aqteptdrile celor de

lAngd el se regisesc in acliunile statului.

A cl6di normalitatea inseamn[ a asigura o buni guvernare, institulii

publice credibile, comunitdli locale puternice 9i angajate in

realizarca propriului destin, care permit oamenilor s[ genereze

dezvoltare gi si creadd in prezent gi viitor.

Avem convingerea cd finalizarea procesului de tranzi\ie, in sensul

credrii unuicapitalism modern qi echilibrat social in

laranoastrd,

trebuie si nu conduc[ la o opozilie alienant[ intre capital 9i

demnitatea uman6.

Normalitatea inseamnd echilibru intre economic qi s1eial.

Economicul inseamn[ pia![, socialul presupune solidaritate. Intre

economic gi social trebuie sd existe dialog. Aceasta este esenla

dialogului social pe care noi l-am sprijinit in acegti doi ani de

guvernare gi il vom sprijini in continuare.

Acesta este sensul gi valoarea unui bun program social. Programul

impotriva siriciei este o reaclie la o stare de ctiz6, de urgenll' El

trebuie urmat de un ansamblu de misuri in care nu redistribuirea

resurselor bugetare, nu subvengia, ci redistribuirea oporhrnitifilor

de munci qi afaceri trebuie si fie mecanismul fundamental.

Considerim cd este necesar sd umanizlm trami\ia 9i sf, reclidim

speranla oamenilor in normalitate, sd refacem increderea

cetdfenilor ?n virtulile gi fo4a de regenerare a democrafiei, s5

readucem romdnilor increderea in forlele lor, in capacitatea lor de a

fi cetSleni europeni egali. Este timpul sd redescoperim mdndria de

231




a fi romdn, fEcdnd ca talentul gi valorile nalionale si igi regiseasci

locul in sfera valorilor europene.

Recentul Raport al Comisiei Europene recunoa$te progresele

importante pe care le-am fbcut, dar sesizeazi gi aspecte care lin de

dificultili in realizarea unei economii de pia16 funclionale qi inimplementarea legislaliei necesare integririi europene, atrage

atenlia asupra necesitilii unei lupte hot5rAte cu coruplia gi a

consolidirii gi eficientizirii justiliei.

Mulli sunt tentali si compare progresele noastre cu ale altora, daruitd sd spuni cine gi c0nd a generat decalajul. Citili cu atenlieraportul gi veli vedea cind a pierdut Rom6nia ritrnul reformelor gi

integririi!

in interiorul Uniunii Europene se recunoa$te deja contribuliaguvernirii noastre. Acesta este sensul recentei scrisori a

premierului britanic Tony Blair, dar gi a declarafiilor de sprijinexprimate de Romano Prodi, acestea sunt motive pe care le puteminvoca in fala Consiliului European de la Copenhaga in sprijinulsolicitirii noastre de a se fixa anul 2007 ca moment al integririidepline a Romdniei in Uniunea Europeand. Cred cd obiectivul nueste de a ne lua la intrecere cu alfii, ci de a ne respecta propriulcalendar.

Suntem criticali ci nu facem reforme mai dure, cd nu negociem

mai relaxat capitolele deschise, dar mb intreb: ce ar dori cetlteniinogtri? Sd trecem prin experienfele dureroase ale reformei dinBulgaria? Si inchidem capitol dupi capitol fird s6 incercim siprotejlm interesele propriilor producbtori?

Nu suntem opaci la critici. Am luat deja misuri de recuperare a

decalajului acolo unde acesta exist6. Dorim si reform6m mairepede gi mai profund administra{ia qi si restructurim acele

sectoare ale economiei care ne impiedici sd avem caracteristicileunei economii de piata funcfionale.

232



Spre normalitate

Nu va fi ugor, dar gtim cA putem atinge aceste obiective. Am reupit

gi in acordurile cu Fondul Monetar Internalional 9i cu Banca

Mondia16. Vom putea reuqi gi in celelalte domenii. Acordurile cu

fondul nu sunt contrare politicilor noastre social-democrate.

Reducerea pierderilor din economie, sdndtatea finanlelor publice

prin menlinerea unui deficit bugetar redus, descreqterea ratei

inflafiei, reducerea cheltuielilor administrative - pentru a enumera

doar c0teva dintre condilionalitllile acordului cu FMI - sunt

politicinecesare pentru redresarea

9idezvoltatea economiei

nalionale, pentru integ&rea europeani.

Important este cd tot acest efort de reformS l-am fbcut menlindnd

e"liilib*l gi coeziunea socialS. Am respectat astfel conceptul

nostru privind raporturile dintre cetSlean 9i stat, precum 9i

principiul solidaritblii sociale.

Vorbim despre incheierea tranzigieigi de intrarea in normalitate. in

fapt, folosim aceste concepte pentru a descrie etape diferite deevolulie a societalii romanegti. o lungd perioada postrevolulionar[

se apropie de sfhrgit. Este perioada in care am aSezat temeliile

noului edificiu al economiei de pia!5 9i ale statului de drept.

Accesul la resursele bundstirii este ins[ in continuare foarte inegal

disnibuit. Credem, de aceea, ci cel mai important clivaj socio-

politic nu este intre cei bogafi 9i cei sdraci, intre muncitori qi

patronat sau intre politicieni gi societatea civi16, ci intre cei care au

b gansi sau nu s6 se integreze tapid in noua societate, sd facd falischimbdrilor, prin competenlele, abilitilile 9i resursele pe care le

posedd: grad de educalie, profesionalizare, spirit de iniliativi,

capital.

Accesul la resursele bunistbrii inseamnd educalie, sdndtate,

formare profesional6, pregatire pentru comunicare, culturd 9i alte

bunuri sociale. Sunt domenii in care social-democralia trebuie si

investeasca. in acelagi timp, accesul la resursele bunlstdriiinseamni apartenenla la comunitali democratice deschise, capabile

sI manifeste gi sd dezvolte incredere.

255




Simpla na$tere 9i apartenenld la o familie qi la o comunitate lipsiti

de un patrimoniu material, social gi cultural minim expune peoricine la un risc ridicat de sirdcie gi nefericire. Dac6 spiritulintreprinzltor reprezinti in societatea de m0ine o virtute social6,

atunci societatea trebuie sd suslind politici publice pe m6surd.

Propunem o noud viziune asupra redistribuirii. Noi, social-democrafii, avem convingerea cd noile sfiddri gi riscuri niscute dindeschiderile gi dinamica globalizdrli iqi gisesc rezolvarea intr-oaltfel de redistribuire, nu in abandonarea ei. Az| noul angajament

al social-democra{ilor trebuie sd fie politica de amplificare aparticipdrii gi imp6(ire mai egali a ganselor gi a accesului labogslie.

Propunem o noui viziune asupra statului. Statul construieqtereforma, el tempereazi excesele pielei, sprijind iniliativa, dar nu se

substituie acesteia. Reludnd o formulare din Manifestul Blair-Schroeder, putem spune gi noil. statul nu trebuie sdvdsleascd, ci sd

stea Ia cdrmd. Intenlionim sd ddm statului rolul gi putereanecesare, dar sb nu a$teptAm de la el ceea trebuie sd facd cetileanulsau agentul economic prin uzul libertdlii sale.

Sunt astizi dezbateri ample privind ce trebuie gi ce nu trebuie s6 fiesau sd faci statul. Ca social-democrafi trebuie sd veghem ca

,Societatea sd aibd atdta stat cdt cere momentuf'. Oricepreconceplii, orice tabuuri sau extravaganle doctrinare privind

statul risci si fie pentru acesta asemeni unei haine prea strimtepentru un trup in plinb transformare.

Economia de piald - altfel spus libera concurenli - este motorulcel mai puternic al producliei 9i iniliativei, recompensdnd efortul gi

capacitatea de a inova, dar nu genereazd prin ea insigi egalitate inbun[stare, nici sens, nici proiect.

Este nevoie ca economiei de pia!6 gi structurilor democralieisi

leadiugim prin voin16 gi acfiune politici o buni guvernare, a cdreisintezd trebuie sE fie un stat activ, responsabil, social gi ralional.Firi un astfel de stat, frrd un orizont politic moral, bunuri

234




dreptului de proprietate au fost esenliale in primii ani de dupd

Revolulia din decembrie, in procesul restabilirii relaliilor de pia!6.Acum accentul trebuie sI cadi pe dreptul la munc6.

Social-democrafia susline proprietatea privatf,, aa motor aleconomiei de pia!6, insd accentueazd rolul social al acesteia gi

dreptul la muncd cinstit retribuitd. Ca social-democrali, nu putem

sd nu reacliondm atunci cdnd resursele producfiei risci si rdmdndneutilizate. Trebuie si vedem care sunt catzele gi sd gdsim

?mpreun6 cu proprietarii solufiile de a le reintroduce ?n circuituleconomic.

Statul nu mai genereazd direct locuri de munci, dar sus{ine creareaacestora gi urmbregte proteclia gomerilor obligdnd la diverse formede asigurare contributivd gi qcolarizare continud. Munca este ceacare std la baza prosperitSlii. Iegirea din siricie inseamni in modesenlial intoarcerea oamenilor la munca organizatd gi retribuitd

corect.

Social-democralia respinge metodele etatiste de interven{ie ineconomie, insi nu susline abandonarea oricirui rol al statului ineconomie. Acolo unde piala nu reuqegte sd rcalizeze anumiteobiective sociale, Guvernul trebuie sd fac6 uz de instrumentepolitice pentru a le indeplini.

Social-democralia asiguri o justd aqezare a poverilor fiscale pentru

pldtitorii de impozite - impozit pe profit, pe capital, pe proprietate,pe salariu - pentru c5, in definitiv, plltitorii de impozite sunt ceicare asigurd cheltuielile comune ale societilii.

Social-democrafia considerd ci profiturile de azi, dobdndite gi

utilizate in condilii transparent gi bine determinate, sunt investiliilede m6ine, iar investiliile de mdine sunt locurile de munci depoimdine.

Proiectul nostru politic susfine, de asemenea, democratizareademocraliei. Ne intrebdm care sunt cauzele absenteismului ridicatla urne, reducerii activismului social, scepticismului faln de clasa

250



Spre normalitate

politicA? Politica s-a izolat de societate prin dezideologizarc,

comercializare gi electoralism. Adicd exerciliul democratic tinde s[fie redus la alegeri organizate cu mijloacele marketingului inscopul exclusiv de a obline qi pistra puterea. Criza se exprimd gi

prin agteptarea unor solulii miraculoase gi a unor lideriprovidenliali, precum gi prin tot mai accentluata inclinalie cdtre

soluliile politice de forfd qi autoritariste.

Remediul acestei stbri de fapt consti, in opinia noastr6, intr-o real6

,democratizare a democrafiei", prin deschiderea partidelor cdtre

societatea civil6, crearea de mecanisme decizionale tmnsparente,

prin intoarcerea politicii la adevir gi la problemele reale ale

cetilenilor.

Nu putem evita sd ne pronun!6m asupra unor probleme care suscit6

o reactivitate publicd mare. A nu discuta anumite probleme nu

inseamni c6 acestea nu existS. O astfel de temd este cea privind

politicile regionale de dezvoltare.

Oric6t de dificil ar fi sd lansim un proiect de reconstruclie

regionali in dezbaterea publicS, trebuie si avem curajul sl facem

cunoscute op,tiunile noastre. Amdnarea nu ar conduce decdt la

pierderea unor oporfunitnli de atragere a unor fonduri europene de

dez-toltare gi nu ar rezolva pe fond problema necesitdlii de autlliza

modalitdli de acliune regionald in Romdnia.

Am abordat aceastd problemd doar cu statut de exemplificare, dar

trebuie sI linem cont ci in noua etap[ de integrare europeanb in

care intrdm nu mai putem amdna decizii sau acliuni, nu mai putem

tergiversa lucrurile sau sd ne prefacem ci anumite probleme nu

existS.

Reforma administrafiei publice reprezintl o altd provocare, atita

vreme cdt inci nu s-a inleles bine, la nivelul structurilor din

teritoriu, semnificalia acestei reforme.

Aceasti reformd este meniti s[ contribuie, in mod esenlial, la

transformarea 1ocalit61ilor in comunit6li, in cadrul cirora cetdlenii

z)t




sunt chemali sI decidd asupra modului de dezvoltare a comunei,

oraqului sau municipiului in care trdiesc.

Aceste decizii ale comunitilii urmeazd sd fie respectate gi

transpuse in practicd de structurile administraliei. Este un modelparticipativ, care pune in prim plan coeziunea gi solidaritatea

sociald - doui din valorile ideologiei social-democrate.

Autonomia locald nu inseamni ,,independenla absolutS" a

organelor administraliei locale fa\d de ,,centru", cum cred foartemul1i, ci dependenla acestora fap de problemele cetilenilor.

Dialogul cu societatea civil[ este o dimensiune esenlia16 a acliuniipolitice, oamenii trebuie sd fie informali cu privire la ce gdndim gi

propunem ca programe de acfiune.

Este nevoie de transparenld decizionalS pentru a apropia actulguvernirii de cetdfean. Comunicarea cu societatea civild este

esenliald qi pentru cd de cele mai multe ori acest feed-back nespune foarte multe despre agenda cetSleanului gi astfel putemajusta actul guvernlrii.

Este momentul ca PSD si igi redefineasci relaliile cu mass-media,in funclie de agteptdrile pe care partidul le arc fa\d de pres6, dar gi

in raport de agteptirile pe care presa le are fali de noi. Noi credemc[ aceasti relalie trebuie sd fie guvernatd de interesul public.

Relalia cu presa este importantd pentru cd alegdtorul, pe l6ngiperceplia realitdlii din jurul sbu, simte nevoia de a-gi integrainformaliile intr-un context mai larg gi se bazeazd pe liderii de

opinie qi informaliile furnizate de mass-media. Esenlial6 este

transparenla activitdlilor noastre fa!5 de presd qi reclidirea unuiclimat de parteneriat, care sd asigure informarea publicd a

cetIlenilor despre activitatea autoritdlilor publice la nivel central qi

in teritoriu.

Am venit azi in fala consiliului nalional cu proiectul unuidocument ideologic. Este desigur o schi!6, un inventar de teme derefleclie gi de solulii. Tocmai acest caracter de document de lucru

238



Spre normalitate

are valoare in acest moment pentru cd el ne oferd suportul unei

dezbateri gi ne propune repere pentru demersul de construclie a

viitoarei noasffe strategii electorale, dar qi al noilor proiecte de

pro grame guvernamentale.

Am dat acestui document ideologic un titlu care s[ exprime inci de

la inceput angajarea noastri intr-un proiect orientat spre viitor gi

spre o stare de normalitate. Oamenii, cetSlenii Romdniei, la fel ca

qi cei din Uniunea Europeand, igi doresc o viaJi sigura, un viitor

predictibil, o stare de calm, de incredere gi de confort. O astfel destare a societSlii este de fapt o stare de normalitate, o stare de

echilibru 5i dinamicd pozitiv6. Iat[ de ce, dorim prin acest demers

doctrinar sd definim obiectiwl strategic al acliunii noastre politice

ca pe o opliune pentru firesc qi normal in viala societllii noastre.

Am hecut peste noapte de la un partid la dou6 sute de partide. Amtrecut de la o economie fbrd inflalie la niveluri de 1.000%. Este

momentul ca aceasti balan\i, intre opfiuni extreme si capete ritmulfiresc al normalitalii.

Partidul Social Democrat este un partid al trarrziliei, dar este qi

forla politicd care se angajeazi sd dea realitate proiectului unei

Rom0nii viitoare pentru o perioadf, in care modelul de societate

trebuie sd fie definit simplu gi in parametrii societllilor occidentale.

Avem resursele intelectuale gi institulionale cele mai perfotmante,

avem proiectul potrivit de dezvoltare gi avem de paftea noastrdmajoritatea societSlii. Aceasti confluen!5 a forlei noastre politice

cu voinla qi aspiraliile electoratului dau consistenld platformei

noastre politice. Avem voinla gi puterea de a incheia cu succes un

ciclu istoric ai de a deschide calea de dezvoltare pentru o RomAnie

prosperi, stabil[ gi integratd unei Europe unite gi sociale.



NOUL COD AL MUNCII1

(decembrie 2002)

Domnilor pregedinli,

Doamnelor gi domnilor deputali gi senatori,

Stimali invitafi,

v7

\ / reau si vd spun cd am fost extrem de impresionat deY dezbaterea care a avut loc inainte ca noi sd ne angajdmrispunderea in legdfurd cu un text despre care, teoretic, nu ar

trebui, deocamdati, sd aibi loc disculia atdta vreme cdt el, doarincepdnd de astizi, are o formd finall. Sigur, colegii nogtri liberalisunt mai obiqnuili sd ne ocupim in Parlament, cum ne-am ocupatani de zlle, doar de problemele proprietilii. Noi credem insi cd este

important sI ne ocupbm gi de problemele muncii gi, de aceea, dupd

ce am rezolvat o parte dintre probleme, cdt am putut noi gi cum amgtiut, probleme de restituiri de proprietate, legate de privatiziri gi

de transferuri de proprietate, este cazul si ?ncepem si ne maiocupdm qi de reglementdri privind munca.

$i pentru un partid social-democrat - vreau si subliniez acest lucru

- este pentru noi cel pulin la fel de important, daci nu maiimportant, sd g6sim cele mai bune reglementiri privind

problematica muncii.

'Discurs rostit cu ocazia asum6rii r[spunderii Guvernului pentru noul Cod al muncii,9 decembrie 2002.

240



Noul Cod al muncii

Domnilor pre$edinli,

Doamnelor gi domnilor deputali qi senatori,

Stimali invitali,

La doi ani de la acordarea votului de investire, Guvernul se

prezintd astdzi, penhu a patra oar6, in fala Camerei Deputalilor gi

Senatului, reunite in gedin!6 comund, pentru a-gi asumarlspunderea, potrivit procedurilor constitulionale, asupra

proiectului de lege denumit Codul muncii.

PAn[ in prezent, Guvernul gi-a asumat rdspunderea in fa\a

Parlamentului asupra Legii privind promovarea investiliilor directe

cu impact semnificativ in economie gi a Legii privind unele mdsuri

pentru accelerarea privatizdrii. Totodati, pentru prima oard in viala

parlamentari postrevolulionarl, Guvernul gi-a angaj at rlspunderea

asupra Declaraliei de politicd generali privind bilanful primului an

de guvernare.

Astdzi, lin sd declar, in mod expres, in plenul celor doud Camere

ale Parlamentului cd Guvernul, bazdndu-se pe dispoziliile art. 113,

alin. I din Constitulie igi angajeazd rispunderea asupra unui proiect

de lege cu semnificalii deosebite pentru viala economicd gi socialS

atdrii.

Recurgerea la aceastd procedurd legislativi este determinatd de

necesitatea indeplinirii obiectivelor adoptate de Guvern in

domeniul muncii gi politicilor sociale, de respectarea

angajamentelor luate in cadrul procesului de aderare a Rominiei la

Uniunea Europeand, printre care gi acela de a adopta un nou

Cod al muncii pdnd la sfdrgitul anului 2002, cl intrarea invigoare la I martie 2003.

in mod obiectiv, reglementarea relaliilor de muncd sub o noud

formi se impune ca o problemi majori a politicii legislative a

statului nostru. Tocmai de aceea, dupi aproape 13 ani de la actul

241



Noul Cod al muncii

a statului de drept, care rdspunde necesitilii de a conserva o pace

sociald, in condiliile unei justilii sociale, convenite, cu implicareaconstructiv6 a partenerilor sociali.

Statudnd necesitatea dialogului social la toate nivelurile, Codul

muncii urmdregte atmonizarea intereselor angajatorilor cu cele ale

salarialilor, de la nivelul de angajator pdnd la scard nalionald qi,

totodati, ofer6 modalit5li concrete de realizare a democraliei

economice, sociale, parte integrantd a democraliei politice.

in consens cu practicile existente in statele membre ale Uniunii

Europene, partenerii sociali sunt consultali 9i i;i exprimd opiniile

referitoare la diverse decizii a\e angajatodui sau coparticipl Ia

aplicarea politicilor sociale.

Pe planul strict al raporturilor dintre angajatori qi salariafi, noul cod

reglementeazd,inacord cu cele mai recente documente ale Uniunii

Europene gi ale dreptului internalional al muncii, drepturile 9i

obligaliile ce revin atdtsalarialllor, cdt 9i angajatorilor'

Regula indiscutabild a dreptului intemalional aI muncii

contemporan - incheierea contractului individual de munc[ pe

durati nedeterminati - se regiseqte pe tot parcursul codului,

urmarindu-se aplicarea stricta a principiului stabilitilii salarialilor

in munc6.

Contractele de muncd pe duratd determinati sunt limitativreglementate, iar modalitdlile moderne, reglementate pentru prima

dati in legislalia noastrS, cum sunt contractele de munc6 pe timp

partial sau cele incheiate prin agent de muncd temporard sunt

riguror definite. in esen15, reglementarea asiguratii prin cod creeazd

premisele pentru inlSturarea a ceea ce este indeobqte denumit

abuzul pakonal.

Deosebit de aceasta, Codul muncii creeazdun mediu competilional

uniform pentru toli angajatorii, care sunt datori ca, in raporturile de

munc6, sb aclioneze pebaza principiului bunei-credinfe.




in perioada care s-a scurs din 1990, s-au adoptat o serie de

reglementdri noi in domeniul muncii gi securitdlii sociale, cum suntcele referitoare la stimularea ocupdrii forlei de munci gi la sistemul

asiguririlor pentru gomaj, pensionarea anticipati, cumulul de

funclii, precum gi cele referitoare la grevd.

O serie de reglementiri innoitoare, racordate la exigenleleeconomiei de pia!6, au fost adoptate in legiturd cu negocierea

colectivi, salarizarea, stabilirea duratei timpului de muncd sub 8

ore pe zi pentru salarialii carelucreazd in condilii deosebite, grele,vitdmdtoare gi periculoas e, or ganizarea sindicatelor gi patronatelor,

concediul de odihnd, proteclia muncii gi solulionarea conflictelorde muncd.

Noile acte normative gi eliminarea din legislalie a dispoziliilor ce?mpiedicau derularea normald, in noile condilii, a raporturilorjuridice de muncd, au fost pagii necesari care si produci

schimbSrile dorite din societatea romdneascd.

Evoluliile din economie au condus la aparilia unor domenii de

activitate noi, profesii gi meserii noi, specifice modernitdlii, care aufost reglementate in mod dinamic, dar, uneori, fragmentat, subimperiul necesitilii imediate. Acum a venit vremea ca aceste

norne si se reflecte coerent intr-un nou Cod al muncii.

Proiecful noului Cod al muncii a fost elaborat cu luarea in

considerare a dispoziliilor constitulionale care reglementeazd.munca gi protecfia sociall (art. 38, 39 gi a0) gi care asigur6, pentruo perspectivi indelungatS, un cadru fundamentat gi corect. S-au

avut in vedere dinamica relafiilor de munc6, drepturile sociale gi

economice generate de starea de libertate qi de atagamentul fald devalorile libeftelii, definitorii pentru democratie gi economia depiald,.

Pe parcursul elaboririi noului Cod al muncii, lindndu-se seama deexigenlele economiei de piali, au fost identificate solulii corecte gi

elastice, etice pi eficiente, cu stabilitate rezonabild in timp.

244



Noul Cod al muncii

Putem afirma cd proiectul noului Cod al muncii rlspunde

opliunilor gi exigenlelor pietei muncii, problematica reglementatlprivind exclusiv legislalia muncii.

linem si subliniem ci proiectul noului Cod al muncii nu are un

caracter exhaustiv.

Dinamica schimbdrilor din societate ne impune adoptarea unor

solulii principiale in domeniile aflate in plin6 transformare. In

aceste caz-Llri, reglementarea concreti se realizeazl la nivelullegilor speciale. in acelaqi timp, dupd mai mult de un deceniu de

tranzilie existd qi domenii in care se manifesti stabilitate. in aceste

situalii, proiectul noului Cod al muncii oferd solulii concrete gi

detaliate, negociate qi agreate de partenerii sociali. Se

demonstreazd, astfel, ci procesul trar:ziliei inregistreazd succese

consistente, ca unnare a climatului de pace sociald tealizat, ceea ce

asigurd apropierea mai rapidi spre starea de normalitate.

Doamnelor gi domnilor senatori gi deputali

Prin noul proiect de Cod al muncii s-a urmirit sd se reglementeze

pentru toate categoriile de salariali gi angajatori, ansamblul tuturor

normelor de bazd privitoare la contractul individual de munc[.

Astfel, s-au identificat solulii care s5 reglementeze condiliile 9i

clauzele contractului individual de munci specifice economiei de

pia\i, ale executdrii, modificdrii, nulitnlii gi suspenddrii acestuia.

Proiectul aduce noi reglementiri qi in materia angajdril astfel

incdt, pe ldngd incadrarea in muncd in baza unor contracte de

munci pe duratd nedeterminatb, se propun gi alte tipuri de

contracte de munci, cum sunt cele pe durati determinat6, de muncd

temporari, de muncd cu timp parfial, munca la domiciliu sau

contractul de ucenicie la locul de munc6.

Flexibilitatea tipurilor de contracte individuale de muncd r6spundedinamicii tranzi\iei spre economia de piald gi ritmurilor impuse de

globalizare, dar qi interesului economic, de mobilitate profesionali

gi de calitate a muncii pe care il are angajatul.




Ca noutate legislativd, s-a reglementat posibilitatea ca in contractul

individual de munci s[ fie incluse unele cla.uze de mobilitate, de

neconcurenld gi de confidenlialitate care, dacd nu srmt respectate,

pot atrage obligarea pirlii in culp[ la plata de daune interese.

Firegte, in contract, pA{ile vor fi libere s[ includi gi alte clauze

specifice in cadrul unei economii de pia!6, cu respectarea ordiniipublice gi a bunelor moravuri.

Suntem siguri cd proiectul Codului muncii, care reglementeazd

eficient gi echitabil piafa forfei de munc6, va crea, pe de o parte,

oportunitSli viabile pentru toli salarialii gi, pe de alti parte,

mecanisme eficiente de selectare a personalului. Se vor incuraja,astfel, politicile de formare gi recalificare profesionali gi se va

promova o jurisdiclie care si rezolve operativ conflictele de

munc6.

Proiectul de cod promoveaz[ clar drepturile fundamentale ale

salarialilor, printre care cel mai important este dreptul la salariu.Acest drept va fi protejat in mod special prin crearea Fondului de

garantare a creanfelor salariale in cazul insolvabilitdlii patronilor.

Proiectul noului Cod al muncii reglementeazi strict, in concordan{d

cu normele europene gi ale dreptului internalional al muncii,institulia incetirii contractului de muncd in raport cu exigenlele

economiei de pia!6, consacrAnd un capitol special concedierii.

Aceasta poate fi dispusi pentru motive care lin de persoanasalariatului sau pentru mofive care nu lin de persoana salariatului.Cea de a doua categorie poate fi individuall sau colectivi.

Respectdnd interesele economice ale angajatorului, noile prevederi

referitoare la concediere limiteazd posibilul arbitrar patronal.

in domeniul relaliilor colective, i s-au conferit atribulii noiinstitugiei reprezentanlilor salariafilor, in scopul de a promova gi

apira interesele salarialilor in unitilile in care nu sunt constituitesindicate sau acestea nu sunt reprezentative.

246



Noul Cod al muncii

Reprezentanlii alegi ai salariafilor, dar gi liderii sindicali, sunt

ocrotili prin lege in conformitate cu normele OrganizatieiInternafionale a Muncii.

in misura in care noul Cod al muncii definepte gi apard interesul

economic al salarialilor in raport cu angajatorul, putem spune cIacest cod reflectd responsabilizarea socialI a capitalului.

Reglementdnd, in mod echilibrat, qi rispunderea integrali pe care

salarialii o au pentru prejudiciul material ca.uzat angajatorului prin

faptele lor culpabile, noul Cod al muncii demonstreaz6responsabilitatea economicd reciproci a partenerilor sociali.

in ansamblu, se poate afrma c[ r[spunderea juridicb a cdpdtat, in

noul cod, o modalitate mai largi de reglementare, statudnd

principii noi legate de rispunderea disciplinard, patrimoniall,

contravenfionali qi penali.

Rdspunderii patrimoniale i s-a stabilitun cadru juridic de

reglementare diferit de cel existent. Ea se va intemeia pe normele 9i

principiile rispunderii civile contractuale. Astfel, angajatorul este

obligat sd-l despdgubeascd pe salariat in situalia in care acesta a

suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului, in timpul

indeplinirii obligaliilor de serviciu sau in leg[turi cu serviciul. Tot

astfel, salariatul rispunde patrimonial, in temeiul normelor 9i

principiilor rispunderii civile contractuale, pentru pagubele

materiale produse angajatorului din vina gi in legiturd cu munca sa.Solufiile sunt simetric egale.

Doamnelor gi domnilor parlamentari

Cred c6 suntefi de acord cd rEspunsul la sfidirile globalizirii nu

este unul strict economic, dar qi unul de educafie gi formare

profesional[. Competilia economicd este o competilie a

capitalurilor, a tehnologiilor, a capacitllii de a cdgtiga piele noi, dar

gi a dinamismului noilor profesiuni.



Noul Cod al muncii

acest spirit, proiectul de cod reglementeazl drepturile angajatorilor

intr-o dubli perspectivl: cele care se exercitd prin dialog cu

sindicatele sau cu reprezentan\ii salarialilor, dar gi cele care se

exercitd de sine stitdtor, independent. Md refer la orgatizatea

muncii salarialilor, la dreptul de a da dispozilii gi ordine obligatorii

- dacd sunt legale -, la dreptul de control gi, in sfhrqit, la dreptul de

a sancliona disciplinar pe cei vinovali de incSlcarea obligaliilor de

serviciu.

Dim expresie, astfel, preocupirii noastre pentru dezvoltareaproprietilii private, spiritului antreprenorial, pentru intirirea

autoritilii celor care conduc unitl1ile economico-sociale,

imbundtilirea actului managerial, pentru promovarea intereselor

patronale.

Doamnelor qi domnilor deputafi qi senatori,

Aga dupd cum gtifi, la preluarea mandatului de guvernare spuneam

cd unul dintre obiectivele noastre prioritate va fr crearea condiliilor

fundamentale astfel incit cetdlenii s[ poatd participa efectiv la

viala social6, prin asigurarea unor garanlii individuale, colective

sau de alt6, naturd, impreuni cu creqterea gradului de

responsabilitate individuali. Tot atunci spuneam ci modelul social

pe care Guvernul il va aplica va fi unul bazat pe echilibrul dintre

competifie, colaborare gi solidaritate.

Codul muncii prezintb gi reprezintd valorile in care noi, Guvernulgi Partidul Social Democrat, credem qi dupi care ne-am ghidat 9i

ne ghiddm in construclia unui model economico-social, care sd

determine, treptat, bunistarea la care Romdnia gi cetilenii sii au

dreptul.

Eforturile de integrare in structurile Uniunii Europe demonstreazd,

al[turi de costurile etapelor aderdrii, mai ales cAgtiguri durabile,

care decurg chiar din definilia noii Europe, ca fiind o Europdsocial6. Pentru noi. Guvernul social-democrat al Romdniei, este

deosebit de important ca, in perioada imediat urmdtoare, sd

intensificdm acliunile gi pregltirile impuse de obiectivul integririi




in Europa sociala, parte esenliali a construcliei Uniunii Europene.

Este ,,o destinalie" unde Romdnia se va afla aldturi de alte 1iri,unde romanii vor tr[i gi vor munci aldturi de alte popoare.

Noul Cod al muncii este astfel construit incdt, apirdnd in mod egal

gi echilibrat gi munca gi proprietatea, respecti valorile social-

democraliei.

Dorim sd subliniem, in mod special, cd pentru noi munca

reprezintd o valoare socia16, la fel de important[ ca proprietatea.Noul Cod al muncii constituie pentru Guvernul gi partidul nostru

expresia cea mai elocventd a doctrinei social-democrate gi a

obiectivelor pentru care cetilenii Rom6niei ne-au investit laalegerile din anul 2000.

Noul Cod al muncii, parte a identitl1ii noastre social-democrate,

are sprijinul reprezentanlilor societ5lii civile. Prevederile

proiectului Codului muncii sunt in concordanld cu legislaliacomunitard in domeniul muncii, la elaborarea acestuia avdndu-se invedere gi angajamentele asumate de Romdnia prin Documenful de

pozilie la capitolul 13 ,,Politicd sociali gi ocuparea forlei de

munci".

Romdnia este membru fondator, din anul 1919, al OrganizalieiInternalionale a Muncii, cea mai prestigioasd organiza{ie in

materie. Tocmai de aceea, in raport de exigenlele actuale aledreptului internalional al muncii, la elaborarea noului cod au fostavute in vedere convenliile Organizaliei Internalionale a Muncii,ratifrcate de tara noastr6. TotodatS, la elaborarea codului au fostavute in vedere gi cerin{ele Cartei sociale europene a ConsiliuluiEuropei, ratificate gi de Romdnia prin Legeaw.74/1999, document

considerat ilustrativ pentru problematica muncii in acest nou secol.

Doamnelorgi

domnilor parlamentariDialogul cu organizafiile sindicale gi patronale a fost o preocupare

constantd a Guvernului incd din momentul investirii acestuia.

250



Noul Cod al muncii

Acordurile gi convenliile incheiate cu confederaliile sindicale 9i

patronale au constituit un vector de incredere, de stabilitate pe planintern. Totodat5" aceste acorduri negociate qi semnate cu partenerii

sociali au condus, pentru prima datd in 12 ani, la tealizarea pdcli

sociale, care a oferit climatul necesar reformelor promovate de

Guvern.

Noul cod rcprezintd rodul unei munci suslinute, de echipd, in care

Guvernul a avut doi parteneri importanli gi onegti: sindicatele qi

patronatele.

El nu este doar opera Guvernului, ci un angajament discutat,

negociat gi convenit cu sindicatele 9i patronatele. Dialogul cu

partenerii sociali s-a purtat indelung, cu multb seriozitate,

responsabilitate $i determinare din partea tuturor pirfilor. El este

expresia fide16 a importanlei pe care o acorddm rela,tiilor cu

societatea civild.

Suslinerea noului Cod al muncii demonstreaz[, incd o dat6, faptul

cd ne respect6m programul de guvernare. Iati de ce considerim c6

este datoria noastrb sd ne asumdm rdspunderea in fala

Parlamentului pentru noul Cod al muncii.

Rdspunderea asumati pentru acest act normativ fundamental

pentru o societate modern[ demonstreazi ci Guvernul infelege

modernitate a, mai ales prin respectarea angaj amentelor luate.

Doamnelor gi domnilor senatori gi deputali

Am prezentat in fala Dumneavoastri principalele reglementdri pe

care le confine noul Cod al muncii.

Nu este, desigur, un proiect de lege care si nu presupund in viitor -ca $i orice alt act normativ - perfeclion[ri impuse de via![, de

practica pielei muncii gi a raporturilor de munci.

finind seama de caracteristicile proiectului de Cod al muncii,

membrii Guvernului au decis, in unanimitate, s5-9i asume

rdspunderea in fala Camerei Deputalilor 9i a Senatului.

251




Imi ingddui sd reamintesc, ?n acest context, faptul cI in acelagi

domeniu, al relaliilor de munc6, a mai existat o asumare a

rispunderii, realizatd de unul dintre guvernele anterioare, inlegituri cu Legea privind Statutul funclionarilor publici.

Prin angajarea rispunderii politice in gedinla de astdzi, Guvernul igiafirmb hotdrdrea de a-gi continua mandatul de incredere acordat indecembrie 2000, numai cu condilia acceptirii proiectului de lege

pe care l-amprezental.

De altfel, prin angajarea rdspunderii sale politice, Guvernul a pus

Parlamentul in fala unei alternative: fie s[ menlini in funcliuneactualul Guvern, acceptdnd proiecful de lege prezentat, fie s[incerce demiterea sa, retrdgdndu-i increderea prin inilierea uneimoliuni de cenzur6.

imi exprim convingerea cd membrii Parlamentului vor judeca inmod obiectiv demersul nostru, prin raportare la necesitatea de aasigura ldrii cadrul legislativ corespunzdtor intr-un domeniu atdt deimportant cum este cel al relaliilor de muncd.

Vd mullumesc pentru atenlia acordati gi cred ci Dumneavoastr6,stimali colegi, veli susline Guvernul ?n acest important demers

legislativ.



I

ALIANTA CU UDMR'

(ianuarie 2003)

Stimali delegali gi invitali,

Dragiprieteni,

fn numele Guvernului Rom0niei gi al colegilor mei din Partidul

ISocial Democrat am plScerea sd vd adresez un salut cdlduros gi sd

urez succes lucrdrilor congresului dumneavoastri.

Prezenla astdzi aici a membrilor cabinetului gi a reprezentanlilorPSD nu este un simplu gest de politele fatfl de DumneavoastrS,

partenerii noqtri de cooperare pariamentard.

Ea arc o valoare de simbol, marcdnd incheierea unei etape de

evolulie ?n relaliile dintre partidele noastre qi inceputul unei

perioade noi,bazatdpe o alti calitate a comuniclrii politice.

Trebuie sI recunoaqtem astdzi deschis cd foarte mul1i aniraporturile dintre formaliunile noastre politice au fost dificile, cd au

existat tensiuni gi suspiciuni reciproce.

in ceea ce ne privegte, unele dintre aceste suspiciuni erau legate de

ceea ce noi percepeam ca o acliune politicd de contestare a unitlliistatului romdn. In ceea ce vd priveqte, existau suspiciuni privind o

politici de asimilare etnicS. Ambele atitudini igi aveau sursa intrecut, fiind efecte ale ,,decongel6rii" relaliilor interetnice dup6

ciderea comunismului.

t Interventie in cadrul lucririlor Celui de al VII-lea Congres al Uniunii Democratice a

Maghiarilor din RomAnia, Satu Mare, 3l ianuarie 2003.




Cred ci nu trebuie si ne ferim s6 vorbim despre aceste lucruri

astdzi, cdnd relalia noastri politicd s'a mafirizat, cdnd am parcurs

impreund un proces de schimbare a mentalitS{ilor, de inlelegere 9i

acceptare reciproci a obiectivelor noastre politice.

Unele solufii, care pdreau imposibile la inceputul deceniului trecut,

sau pireau a genera mari probleme in relaliile interefirice, s-au

dovedit a fi realiste gi fezabile gi au fost bine receptate atAt de

etnicii maghiari, cdt gi de romdni.

Procesul politic din ultimii ani are c0teva invd{iminte importante.

Preocuparea noastri, a Partidului Social Democrat, privindapirarea unitlfii gi integritifii statului romffn nu este

incompatibili cu afirmarea identitifii etnice a minorititiimaghiare.

Raportarea permanenti la standardele europene a conferit

soliditate acestui proces politic. Ast5rzi, cAnd vorbim despre un alttip de relalie intre UDMR qi PSD, cred cI se cuvine si mullumesc

public acelor politicieni, at6t din partidul dumneavoastri, c6t gi din

partidul nostru, care au depus in timp eforturi in direclia construirii

comunicdrii politice intre noi.

imi place si cred ci aceasti evolufie din cadrul clasei politice

exprimi o evolufie a societlfii romflnegti in ansamblul siu.

Cred cd am invilat si ne acceptim unii pe ceilalli.

Am invifat ci toleranla este nu numai nobi16, ci gi eficientd. Cd

avem, cu tofii, aceleaqi obiective - sd inscriem Rominia pe o

traiectorie stabild cdtre Europa gi cdtre un viitor mai bun.

Am inv6fat, cu tofii, leclia cooperirii.

Din acest punct de vedere, colaborarea noastrd nu trebuie privitd

nici exclusiv prin prisma unor obiective conjuncturale, legate deasigurarea suportului parlamentar al guverndrii, nici ca o expresie a

intereselor unor elite.

1<t



Alianla cu UDMR

Ea este un bun cflgtigat al democra,tiei romflnegti gi are efecte

pozitive asupra stabilitflfii relafiilor interetnice. Faptul cd

Romdnia este astdzi un model de convieluire interetnicd in aceasti

zoni frdmintati a Europei se datoreazL deopotrivd infelepciunii

politicienilor romdni qi a celor de etnie maghiard.

Va trebui, in continuare, sd facem eforturi pentru a elimina orice

fel de tentalii extremiste qi xenofobe din viala public6. Numai

astfel vom construi relatii interetnice cu adevdrat durabile, ferite de

orice posibil derapaj.

Am ales aceasti localitate gi acest moment pentru semnarea unui

document politic important pentru noi: protocolul de colaborare

intre Partidul Socialist Ungar gi Partidul Social Democrat.

Aceastd alegere nu este int6mplStoare. Ea aratd cd UDMR, dincolo

de rolul pe care il joacd pe plan intern, poate fi un vector important

inrelaliile politice internalionale, in construclia unei relafii

strategice intre fo(ele politice din Romdnia gi cele din Ungaria inperspectiva integrlrii europene.

Parteneriatul strategic pentru secolul al XXI-lea, semnat recent de

guvernele Ungariei gi Romdniei, este doar unul dintre modurile in

care s-a conqetizat aceastd relalie privilegiatd dintre politicienii

romdni qi cei maghiari.

Doamnelor qi domnilor,

Cu sprijinul Dumneavoastrd parlamentar, Partidul Social Democrat

a asigurat guvernarea fdrii in ultimii doi ani.

Am oblinut o serie de succese importante.

Evolulia economic[ aratd c6, in sffirgit, in Rominia incepe si fie

bine. Rezultatele pozitive ale reformelor incep s5-gi facd apai[ia.

Anul acesta sperim ca evoluliile excelente ale indicatorilormacroeconomici sd genereze efecte concrete gi in ceea ce privegte

nivelul de trai al populaliei.




in plan extern, de asemenea, succesele au fost insemnate. Primirea

invitaliei de aderare la Tratatul nord-atlantic reprezinti vdrful unei

perioade in care eforturile diplomatice au fost intensificate.

Aceste succese nu ar fi fost posibile fbrb sprijinul dumneavoastrd 9i

doresc si v6 mulfumesc, in numele tuturor colegilor mei, pentru

acest sprijin.

Dar, dacd primii doi ani de guvernare au fost excelenli, aceasta nu

inseamnf, cd anii urmdtori vor fi foarte ugori. Dimpotrivd.Ne aqteaptd o perioadd foarte dificild, marcatd de inceperea

procesului efectiv de integrare in Uniunea Europeand. Aceasta este

miza esenlia16 a acliunii noastre in anii ce vor urrna.

Integrarea nu mai este astdzi doar o problemi de politicd externi, cia devenit principala prioritate de politicd interni a Romdniei.

Integrarea inseamnd gi un efort parlamentar enorm, in carecontinuitatea, consecvenla gi tenacitatea sunt cuvintele cheie.

Contdm pe Dumneavoastrd!

Dorim ca UDMR, ca o formaliune ataqati valorilor europene, sd fie

pentru Partidul Social Democrat un partener pe termen lung inprocesul de pregitire a societi{ii romffneqti pentru aderarea la

Uniunea Europeani. Cooperarea noastrd parlamentard qi la

nivelul administraliilor locale - cum este cea de aici, de la SatuMare, spre exemplu - s-a bazat pe principii corecte, de respect

reciproc, gi a decurs pozitiv. Desigur, ea nu a fost scutitd de

momentele de tensiune gi de nemulfumirile pe care le genereazl

orice fel de colaborare politicS.

Doresc sd v[ spun - gi aici cred ci sunt in asentimentul tuturor

colegilor care au participat la negocierile cu UDMR - cd echipa

dumneavoastrd este o echipd solid6 gi dificild pentru orice partener.Disculiile cu UDMR nu au fost niciodat[ u$oare sau superficiale.

Dimpotrivi. Am apreciat insi faptul cd echipa uniunii a avut o

256



Alianla cu UDMR

gdndire politicd pozitivd gi mai ales cd inlelege sA respecte

inlelegerile convenite.

$tim ci mul1i au privit cu mult scepticism protocolul de colaborare

dintre partidele noastre. S-a vorbit foarte mult despre aceastS

colaborare ca despre un compromis major, care at fi generat

consecinle periculoase atdt pentru noi, cdt gi pentru dumneavoastrd.

S-a incercat agitarea spiritelor gi resuscitirea intoleranfei. Toate

acestea nu au fost decAt incerc6ri ale celor care se tem de succesulcolabordrii intre noi. Pentru ci cei doi ani care au trecut de la

alegeri au ardtat c[ aceast[ colaborare a fost funclional[ gi

productivi.

Am adoptat Legea administraliei locale. Pebaza listei judelelor gi a

localitSlilor in care ponderea locuitorilor aparlindnd unei minoritilinalionale depdgeqte 20o/o, a listei pe judele a denumirilor in limba

materni ale acelorlocalitdli

incare ponderea locuitorilor

aparlinind unei minorit5li nalionale depdgegte 20o/o, am putut crea

o lege modernS, in deplin acord cu cele mai avansate prevederi in

domeniul protecfiei minoriti,tilor din Europa.

Am completat gi consolidat prevederile Ordonanlei de urgen!6 a

Guvernului nr.9412000 cu Legea w. 50112002 privind retrocedarea

unor bunuri imobile care au apar,tinut cultelor religioase.

Pentru o avea o lege funcliona16 care sd rdspundi nevoilorldcagelor de cult gi sd repare nedreptifile sociale de acum 50 de ani,

am iniliat un amplu proces de consultare cu reprezentanli ai

comunitllilor locale gi ai diverselor culte religioase.

Vom gisi in comun solulii gi pentru problemele nerezolvate incd,

cum ar ft aceea a lirgirii ariei invdldmdntului universitar de stat in

limba maghiard. Dorim si asigurim un cadru institulional

corespunzStor pentru cultura gi inv6ldmdntul minoritifilornalionale.

257




Desigur, pirerile noastre nu coincid intotdeauna. Opliunile pe care

le avem in vedere sunt diferite. Sunt insd convins cf, va prevala

intotdeauna logica flexibild a cooperbrii, care ne va conduce la un

compromi s constructiv.

in ceea ce ne privegte, vom respecta intotdeauna standardele

europene in ceea ce privepte drepturile minoritdlilor nafionale. innumele acestor standarde, ne vom opune oricdror revendicdri

maximaliste, de autonomie pe criterii ebdce, sau altor formule care

nu sunt europene in litera gi spiritul lor.

Noi credem ci drepturile omului se exerciti in mod individual, nu

colectiv. Am spus de mai multe ori acest lucru gi nu abdicim de laacest principiu.

linem la exerciliul suveranitdlii pe teritoriul Romdniei, in toate

zonele !6rii, qi la respectarea simbolurilor statului in toate

comunitilile.Nu incercdm sd suprimdm sau s5 limitdm folosirea limbii materne.

Din contr6, vom sprijini diversificarea situaliilor in care

minoritdlile igi utilizeazd, limba matern6.

Dar trebuie s5 inlelegeli cd vi cerem reciprocitate gi respectarea

Constitu,tiei: limba romdnS, ca limbd oficial5 a statului nu poate fiingrdditd in circulalia ei pe tot teritoriul lerii, indiferent de

componenla etnici a comunitililor.

Stimali prieteni,

Sunt convins cd gi Dumneavoastri, in cadrul acestui congres,

avind qi experienla guverndrii in coalilie cu alte partide, velivaloiza in mod pozitiv colaborarea cu Partidul Social Democrat.

Pe aceastd bazd putem gdndi mai departe gi stabili obiective

comune pentru viitor, construind un parteneriat strategic pentruintegrarea societilii romdnegti in Uniunea Europeand.

258



Alianta cu UDMR

Vreau sd ii asigur pe tofi membrii Uniunii Democratice a

Maghiarilor din Romdnia de prietenia noastr6.

Vd mulfumesc qi v[ urez succes!

J6 MLII.{IGT ES SOK SIKERT TiVANOT A KONGRESSzuSI{AK!



LAJUMATATE DB MANDATO

REALTzART $r PRroRrrAlr'

(februarie 2003)

J)ezbaterea de cdtre Parlament a rezultatelor politiciiLJ gxemamentale reprezintd, un demers deosebit de importantpentru sistemul politic gi pentru sistemul institulional din Romdnia.Doresc si prezint Parlamentului, pe de o parte, aspectele pozitive,

dar evident, 9i anumite neimpliniri din anii 2001-2002, in vedereaidentificdrii soluliilor, a prioritdlilor pentru desfrgurarea cu maimultd eficienlb a procesului de guvemare.

Primii doi ani ai guvernirii noashe au rcprezentat o perioadd de

realizdri certe qi notabile in multe domenii. Succesele oblinute, atdt

pe plan intern, cdt gi extern, confirmd teza noastr6, potrivit cireiaviziunea social-democratd de guvernare a ldt'ri este cea mai

potrivitd pentru Romdnia in acest moment. Folosesc acest prilejpentru a mullumi incd o dati tuturor cetSlenilor care ne-au votat,care au avut incredere in programul politic gi oferta electorald a

PSD. in acest fel, avem posibllitatea confirmdrii viabilit5liiprogramului social-democrat de guvernare in lara noastr6.

La sfhrgitul anului 2000, Partidul Social Democrat s-a angajat infala Parlamentului c[ va realiza ,,o guvernare mai bund". Trebuie

reamintit faptul c6, ?n acel moment, lara se afla intr-o situalie de

I Aloculiune rostitd cu ocazia prezentArii in fala celor doui Camere ale Parlamentului a

,peclaraliei cu privire la politica Guvernului in perioada 2001-2002 qi la principaleleprioritdli economice Si sociale in anii 2003-2004' , 12 februaie 2003.

260



La iumdtate de mandat

crizd dttpd guvernarea de dreapta, care, din incapacitatea de

gestionare a !6rii gi a reformei, a aplicat politica regtesuluieconomic programat. Au fost afectate, astfel, nu numai bazele

dezvoltdrii economice a Romdniei, ci, in mod grav, nivelul de trai

al populaliei 9i credibilitatea !6rii in relaliile externe.

Deteriorarea situaliei economice gi instabilitatea ce se manifestau

in plan social au creat pe plan extern o imagine nefavorabili liriinoastre. Institufiile financiare internafionale, agenliile de rating 9i

Comisia Europeand erau neincrezdtoare in capacitatea de reformarea economiei romdnegti.

Aceasti perceplie negativi a realitdlilor din lara noashd a

reprezentat unul din cele mai grele obstacole pe care a trebuit s[ le

dep6gim. Intr-o asemenea situaiie, Executivul a pus pe un plan

prioritar redobdndirea ?ncrederii gi revigorarea relaliilor politice

externe, indeosebi a celor cu Uniunea Europeand gi instituliile

financiare internafionale. Astfel, am Acfionat concomitent, pentru aputea realiza principalele obiective de politic[ externS 9i pentru a

dobOndi sprijin in suslinerea gi desfrgurarea procesului de reformi

economicd in condilii de suportabilitate social6.

Aqa se explici modul in care am reugit si asigurlm realizareaunor

obiective de politicl extern6, vitale pentru Romdnia, qi anume:

o recunoa$terea dreptului de liberd circulalie a cetllenilor romdni

in,,spafiul Schengen";o invitarea Romdniei, laPraga, de a deveni membru NATO;

o oblinerea, la Copenhaga, a unui calendar precis pentru ca

Romdnia si devind membru al Uniunii Europene, incepdnd cu anul

2007;r incheierea de acorduri cu Fondul Monetar Internalional gi Banca

Mondial6;

orezolvarea unor litigii existente de ani de zilein relatiile externe

bilaterale; ca un singur exemplu, rezolvarea unei situalii vechi,

delicate in relaliile Romdniei cu Suedia. Nu numai cd am solulionat

acel diferen4 dar in acegti doi ani am 9i pldtit cele 120 milioane USD

261




in patru tran$e, astfel incat aceasti chestiune, care ne-a venit din

urml gi care a grevat relafiile noastre cu lirile nordice, a putut firezolvatd, dar iatd, gi cu un pre! suplimentar, care a insemnat

adiugarea unei sume considerabile in bugetul de cheltuieli al

Guvernului;o extinderea cooperdrii cu liri gi regiuni ale lumii in care prezen[a

Romdniei devenise nesemnifi cativd.

Progresele economice gi sociale oblinute pe plan intern

demonstreazd gi ele realismul programului guvernamental. Astfel,amrealizat relansarea economici in ritmuri care au plasat Romdnia

pe unul din primele locuri intre !6ri1e central gi est-europene. Aiciag face o parantezl. Colegii nogtri care tocmai au pirisit sala, dupidoi ani de guvernare, dacd s-ar fi prezentat in Parlament pentru a

prezenta rezultatele lor, ar fi trebuit si arate cd produsul intern brutal farii scdzuse cu aproximativ I0%. A fost o pierdere de

aproximativ 4 miliarde USD la avutia

!6rii,in timp ce noi, in aceqti

doi ani, practic am mirit cu 4 miliarde USD produclia intemd. Cei

care vorbesc despre holie gi despre diminuarea bogiliilor lariitrebuie sd lind seama c[ acest Guvern, in doi ani, indiferent de

problemele care au apdrut, a reuqit s6 aduc6 la avulia Wil 4

miliarde USD, in timp ce cei care acum ne critic[ au luat de laavufia lirii 4 miliarde USD.

In plus f4e de aceasta, am mai realizat:

o dezvoltarea gi consolidarea structurilor de proprietate privati;o instituirea gi amplificarea unor mecanisme ale economiei de

pialn pe baza legislaliei naf ionale, armorizate cu cea comunitari;o declangarea unor programe de investitii care suslin

imbunitifirea conditiilor de via!5 in mediul urban gi rural;o lansarea unui amplu program social care asigur6: intensificareapreocupirilor pentru crearea de noi locuri de munc6, in vederea

cregterii gradului de ocupare a populaliei active gi diminudriigomajului; sporirea sensibili a numdrului de locuinle, inclusivpenb:u un numir foarte mare de tineri; ridicarea gradului de

262




principii ale activitilii noastre, nu le ascundem 9i le recunoaptem

deschis.

Construim o economie de pialdfanclionald

Nivelurile cantitative, dar mai ales schimbirile calitative din

economie, ca rezlltat direct al procesului de reform6, ilustreazd

faptul c6 s-au inregistrat progrese evidente pe linia crebrii unei

economii de piald funclionale. Rezultatele sunt cu atdt mai

apreciabile intr-un context internafional caracterizat prin incetinirearitmurilor de cregtere in larile deztoltate. Evolulia din ultimii doi

ani, precum gi tendinlele proiectate, confer6, cred, certitudinea

indeplinirii, in orizontul de timp programat, a criteriilor de aderare

la Uniunea European[.

Degi cifrele qi comparaliile pot plictisi pe unii - mai ales pe cei

care doresc si fie uitate cit mai repede datele statistice negative din

trecutul apropiat - md simt totugi nevoit sd apelez la acestea, pentruci numai astfel putem avea misura corectd a progresului realizat.

in anul 2002 produsul intern brut a crescut at 4,9Yo, comparativ cu

4,5%o, edtam previzut in programul nostru guvernamental.

Am reugit ca, in perioada 2001-2002, creqterea produsului intern

brut sd fie de circa ll% fald de anul 2000, suslinut[ de sporirea cu

l6Yo a valorii adlugate in industrie, peste 2l% in agriculturd 9i

aproape l3%o inactivitatea de construcfii.

Reamintesc cd in primii doi ani ai guvernirii anterioare, produsul

intern brut, aqa cum spuneam mai devreme, a sclntt cu I0o/o.

Anii 2001-2002 au reprezentat un plus de produs intern brut de 4

miliarde USD, comparativ cu pierderea de aproximativ 4 miliarde

USD, inregishatl de economia romdneascd in perioada 1997-1998.

Cu toateacestea,

inprezent, produsul intem brut este numai la

nivelul anului 1996, respectiv cu circa l2o/omai mic dec6t in 1989-

Cu alte cuvinte, noi am lucrat doi ani de zlle ca si acoperim gdurile

care s-au fbcut in economia noastrl timp de patru ani de zile pe




timpul guvernerii anterioare gi pomim acum de la nivelul anului

l996,in loc s[ fi avut un proces de dezvoltare, de creqtere care sine aducd mai aproape de nivelul !6rilor din Uniunea Europeand.

Aceasta este situalia pe care ne-au l6sat-o colegii nogtri de la PD gi

de la PNL prin guvernarea lor gi, de aceea, ii inleleg ci o astfel deprezentare pe care o facem noi astdzi aici ii deranj eaz6.ii jeneazd.

Suslinutd de reforme structurale, economia romdneasci are inprezent capacitatea de a valorifica in timp real oportunitdlile

mediului economic intern gi internafional.

Semnificativ este faptul cd sporul de produclie gi, respectiv, deprodus intern brut s-aurealizat prin contribulia echilibrati a cereriipentru export gi investifii, in condiliile redresdrii sensibile araportului dintre export pi import. in anul 2002, exporturile s-ausituat la cel mai ?nalt nivel dupd 1990, fiind de aproximativ 14

miliarde USD, mai mare cu 33Yo comparativ cu exportul din anul

2000. in doi ani de zile, exportul a cresiut cu aproximativ o feime,ceea ce dovedegte vitalitatea gi puterea economici a Rom6niei, carea inceput si permitd aceste exporturi semnificative.

Antl2002 reprezintd, primul an de dup6 1990 cdnd inregistrdm, laun asemenea nivel de cregtere economicd, concomitent: ocontribulie pozitivd a comer,tului exterior, o reducere a stocurilor, oratl inaltd" de investilii gi cregterea, sigur, inci insuficientd, darevidenti, a nivelului de trai.

Am reugit, prin misurile de politicd structurald, si producemcompetitiv gi mai eficient, cu un grad mai redus de dependenli deimport. Producem ceea ce se cere. Investim din ce in ce mai multintr-o produclie care e solicitati pe piala internd gi mai ales laexport. In acest fel, creim condilii pentru cre$terea gradului deocupare a fo4ei de muncd, pentru sporirea veniturilor bugetare gi anivelului de trai al populaliei.

in domeniul mediului de afaceri, chiar dacd acesta este inc[perfectibil, prin m6surile luate am reugit si rIspundemcorespunzdtor aqtept5rilor investitorilor autohtoni qi str6ini. in

266




prima etap6, am aclionat pentnr simplificarea procedurilor

legislative gi adminishative aferente inilierii qi dezvoltiriiafacerilor pe baze concurenliale. Astdzi, in Romdnia este posibil[

infiinlarea unei societdli comerciale in mai pulin de doud

siptimdni, iar studenlii care doresc si inceap[ afaceri sunt scutili

de plata taxei de inregistrare. Alte direclii de acliune au urmirit, cu

prioritate, revizuirea cadrului juridic de reglementare a funclionirii

iocietllilor comerciale, concomitent cu reducerea birocraliei,

intirirea disciplinei financiare, combaterea corupliei 9i a evaziunii

fiscale.

Orientarea politicii financiare a contribuit la stimularea muncii,

economisirii gi investiliilor. in acest sens, s-a reuqit - in limitele

resurselor disponibile - relaxarea gradului de fiscalitate de la

2g,5Yo din produsul intern brut, cdt se inregistra in anul 2000, la

28,7oh in 2002 Si 27 ,9o/o proiectat pentru acest an. Este de remarcat

faptul cd aceasti evolulie favorabila pentru demoltarca afacerilor

s-a oblinut, cu deosebire, prin diminuarea presiunii fiscale asupra

muncii. Astfel, am asigurat sc[derea contribufiilor de asiguriri

sociale cu 3 puncte procentuale in 2002 qi cu alte 5 puncte

procentuale in acest an.

O preocupare constantd a Guvernului a constituit-o accelerarea

reformei in domeniul financiar, astfel incdt politicile fiscale 9i

bugetare s6 asigure scdderea drastici a ratei inflaliei, dar 9i

reducerea pldlilor restante gi a blocajului financiar din economie-Doresc s6 reamintesc ci pentru limitarea efectelor acestor

fenomene negative - care, in fapt, reprezentau la inceputul anului

2001 cele mai grave probleme ale economiei romdneqti - Guvernul

a pus in aplicare Programul antiinflalie 9i Programul antiblocaj

financiar.

Am acordat o atenlie deosebiti intdririi disciplinei financiare,

indsprind legislafia in domeniul recuperlrii datoriilor bugetare. Cauilnare a aplicarii mdsurilor de diminuare a arieratelor, din aprilie

2002 9i pdnil la sfbrgitul anului au fost incasate peste 5.000 de

miliarde lei de la un numir de aproape 3.000 agenli economici.

26'7




Totodatd, pentru diminuarea arieratelor cdtre bugetul de stat gi intre

partenerii de afaceri, au fost luate o serie de misuri vizdndu-i pemarii datornici, printre care: corelarea salariilor managerilorintreprinderilor de stat cu indicatorii de performanfi; anularea

obligaliilor bugetare aferente minelor inchise sau aflate ?n

conservare; adoptarea Legii privind unele misuri pentru intdrireadisciplinei contractuale.

Acum, dupd mai bine de un an de la aplicarea acestor programe,

progresele sunt semnificative, chiar dacl in cazul arieratelorsitualia nu ne mul,tume$te.

Ce am oblinut? Cel mai scdzut nivel al inflaliei de dupd 1989. Lasfbrgitul anului 2002, rata inflaliei a fost de 17,80 fald dedecembrie 2001, mult sub linta programati de22%.

incepem acest an cu o inflafie pe luna ianuarie de l,3yo,comparativ cu4,3o/o rata inflaliei in ianuarie 2000.

in condiliile reducerii sensibile a inflaliei, ratele dobdnzii practicatede sistemul bancar s-au redus treptat, proces suslinut qi de evoluliadescendenti a dobdnzilor la titlurile de stat. Ca efect, creditulneguvernamental a crescut gi acest lucru s-a intdmplat, in termenireali, la sffirgitul anului 2002, cu circa30Yo fa\n de anul 2001. Cutoate acestea, nivelul absolut al acesfui indicator monetar este incdfoarte scizut gi aceasta este incd una dintre problemele la care

cdutlm solulii. Md refer, in special, la creditul pentru investilii petermen mediu gi lung, care este menlinut la valori foarte redusecomparativ cu necesarul impus de intensificarea ritmului decregtere economici.

Prin bugetul general consolidat aferent anilor 2001 9i 2002, a fostpromovat[ o politici fiscal-bugetarl orientatl cdtre suslinereareformelor structurale.

Construclia bugetelor a urmdrit, totodatd, imbundtdlirea condiliilorsociale, prin promovarea politicilor in domeniul protecfiei sociale,sdndtifii, educaliei gi mediului.

268




Romdnia are in acest moment relalii stabile cu instituliile

financiare internalionale gi este pentru prima datd cdnd lara noastrd

are premisele favorabile de a ftnaliza un acord stand-by cu Fondul

Monetar Internalional.

in perioada 200I-2002, cele mai importante agenlii internalionale

de rating au imbunitilit de trei ori cotalia Romdniei. S-a ajuns la

situalia de evaluare, de apreciere din arrul 1996, sub aspectul

aprecierilor legate de condiliile de investire in Romdnia, respectiv

la nivelul uror ldri in tranzilie avansate sub aspectul reformei.

Reamintesc cd in anul 1999, Rom6nia era cotatd la fel ca

Ecuadorui, Coasta de Fildeg gi cu Zimbabwe' Aceasta era

performanla economici c6nd colegii nogtri de la PD qi PNL erau la

guvernare qi, de aceea, infeleg de ce au preferat s[ pdrdseascS

aceast6 sa16 qi si nu asculte elementele pe care noi le prezentim in

cadrul acestei dezbatei.

O prioritate majori a activit[fii Guvernului, vizdndrestructurarea 9i

modernizarea economiei reale, a constituit-o schimbarea concepliei

despre pivatizare. Prin ceea ce am rcalizat in anii 2001 9i 2002 s-

au creat condiliile de frnalizare in 2003 a pivatizdrii capitalului

social din portofoliul APAPS, institulie care, aga cum am anunla!

igi va inceta activitatea la sfbrgitul acestui an.

in anii 2001-2002, s-a vdndut un capital social de l7 .900 miliarde

lei, insemnind de trei ori mai mult decdt in perioada 1997-1998,

respectiv in primii doi ani ai fostei guverniri, ceea ce a contribuit

semnificativ la reducerea ponderii statului in economie.

Au fost trecute in proprietate privat5 numeroase societdli

comerciale mari qi foarte mari, intre care: SIDEX Galafi, $antierul

Naval Constanla, Uzinele Sodice Govora, PROMEX Br6ila, COS

T6rgovigte, ALRO 9i ALPROM Slatina qi altele.

Au fost privatizate BANCA AGRICOLA 9i Societatea ASTRA

Bucuregti, fiind vindut gi pachetul minoritar de acliuni pe care

statul il mai delinea la BANCPOST.




Pe acest fond, nu suntem mu[umti insb de faptul c[ misura luatlla inceputul anului 2001, de transfer al unor societdli la ministere,in scopul urgent6rii privatizdrii acestora, nu a fost pe deplinvalorificatd.

in acelagi timp, nu trebuie uitat ci am fost obligali sd consum[mmult timp cu problemele sociale apirute in societ6li1e privatizatede Guvernul anterior, ca unnare a incompetenlei gi superficialitiliicare au caracterizat acest proces in perioada 1997-2000. Probabil

cd am dat mai mult timp pentru a vedea gi a rezolva problemedecurgdnd din privatizarea Combinatului de la Regila, decdt am datin gedinlele de Guvern tuturor disculiilor privind privatizarea intimpul guverndrii noastre, tocmai pentru a incerca sd solulionim,si rezolvdm problemele pe care le-au generat superficialitatea cucare a fost abordat acest proces de privatizare.

Realizarea obiectivelor din programul de guvernare cu privire la

aplicarea legilor fondului funciar gi forestier demonstreazd voinldpoliticd gi determinare. Aga cum ne-am angajat, gradul de emitere a

titlurilor de proprietate a depdgit 90o/o, la sfbrgitul anului 2002,ajungdnd la 9l,4Yo. Pentru anul 2003 avem in vedere incheiereaemiterii gi inmdndrii titlurilor de proprietate, exceplia constdnddoar in cantrile aflate pe rolul instanlelor judecdtoregti.

in ceea ce privegte aplicarea Legii nr. lO/2001 referitoare la

proprietdlile imobiliare nalionalizate, anul 2003 va fi decisiv.Astfel, pAni la sffirgitul anului 2002, au fost depuse 21,0 mrjsolicitiri, urm6nd si inaintim Parlamentului proiectul de legeprivind modalitilile concrete de solutionare qi de acordare a

despdgubirilor, in conformitate cu resursele lArii 9i cu practica

adoptatI ?n alte !6ri foste socialiste. Sigur, gi din punctul de vedere

al consoliddrii statutului proprietdtii in Romdnia, noi am realizatindoi ani mai mult decdt au realizat colegii nogtri de la PD gi PNL in

cei patru ani de guvernare, pe un program pe care il anunlaserdfoarte ambilios legat de garantarea proprietilii,in afar6, de trompetape care au folosit-o pentru a introduce un alt cuvdnt in Constitulie -gatarfiarea proprietifii, in loc de ocrotirea proprietd{ii - nu au reuqit

270



La jumdtate de mandat

sd facd nimic in mod concret, din punct de vedere al legilor

concrete, care sd puni in aplicarca acorddrii titlurilor de proprietate

o dinamicd mai rapidi in acest domeniu, aga c[ inleleg incb o datd

raliunile pentru care colegii de la PD gi PNL se simt jenafi sd

participe la o dezbatere de acest gen gi au hotirdt sd pdrdseascl

sala, pentru a se preg[ti pentru runda urmetoare, cdnd poate vor

proceda mai bine la guvernare.

Ag vrea sb hec acum la un capitol extrem de important, care

presupune mdsuri extrem de energice. Este vorba de combatereabirocraliei gi a corupliei. Acestea sunt domenii in care acliunile

noastre au intdmpinat multe dificult6li.

Este tot atilt de adevirat cd reforma prost gestionatd in guvernarea

trecuti gi nefinalizarea de c[tre aceasta a misurilor care se

impuneau au constituit principalii factori generatori de coruplie.

Marile probleme generate de restituirea proprietifilor nu au

beneficiat pinl in anul 2001 de un cadru legislativ unitar 9i

corespunzitor. Aceasta a f[cut ca abuzurile bazate pe ttilizarea

documentelor falsificate, pe coruperea funclionarilor, inclusiv a

factorilor de decizie, si creeze un adevbrat haos in economie.

Prin urmare, la inceputul anului 2001, ne g6seam la un asemenea

nivel al corupliei, intr-un asemenea climat economic ai social

distorsionat, incdt rezultatele pozitive oblinute pdnl in prezent nu

au putut fi receptate de toate segmentele din societate ca fiindsemnificative.

Partidele, ai cdror reprezentanli au fbcut parte din fosta putere, nu

au dovedit responsabilitatea de asumare a rispunderii pentru

faptele ilegale ale unora dintre proprii membri, indiferent dacd este

vorba de adoplii internalionale sau de privatizdri frauduloase.

Degi vom abordaaceste aspecte pe larg intr-o gedin!6 viitoare a

Parlamentului, cdnd vd vom prezenta un pachet de mlsuri

legislative anticoruplie, v5 rog s6-mi dali voie totugi s6 vd prezint

cdteva acfiuni intreprinse pdni in prezerlt de Guvernul nostru, prin

271




care s-a asigurat reducerea corupliei gi a criminaliti,tii, ceea ce

constituie bazele unei activitAli viitoare mai intense gi eficiente.

Executivul a elaborat, cu o largi consultare a rcprezentanlilorprincipalelor partide gi ai sindicatelor, ai ONG-urilor gi mass-

media, o ,,Strategie nalionall de luptd impotriva corupliei", iarrecent a adoptat un Program detaliat privind accelerarea apliciriiacestei strategii.

in acelagi timp, suntem convingi cd lupta impotriva criminalitiliitrebuie purtatd cu respectarea deplini a legii, frrd conotalii politice.Consolidarea ordinii de drept, a prestigiului gi integritiliiautoritdtilor judiciare, a credibilitelii instituliilor publice suntdemersuri vitale pentru limitarea fenomenului criminaliti{ii gi

gar antarea vielii cetdlenilor.

in aceste domenii va trebui sd avem o inlelegere comun|indiferent de pozilia politicS, in sensul

civdndtoarea

de vrdjitoaresau tdierea de capete, numai pentru a da sentimentul unei luptehotirdte impotriva corupliei, nu reprezint5 solulia pe termen lung a

rezolvdrj.i acestui fenomen antisocial.

Important este ca la nivelul tuturor autoritililor centrale gi locale sise aplice cu fermitate gi eficienli - aga cum, de fapt, am procedatin ultimii doi ani - mdsurile care sd elimine catzele profunde alecorupliei gi ale birocrafiei, suspiciunile in legiturd cu astfel defenomene.

Refocem solidaritutea Si coegiuneu sociald

Solidaritatea gi proteclia sociald reprezintd principii fundamentalepentru Guvernul Partidului Social Democrat. Componenta socialdeste cu atdt mai importantl, cu cdt ignorarea acesteia in timpulguvernirii din perioada 1997-2000 a dus la prdbugirea frrdprecedent a nivelului de trai al populaliei.

Am sI incerc sI ilustrez efectele acliunilor gi misurilor luate in anii2001-2002, nu in general, ci pe categorii de populalie.

272




S6-mi permiteli mai intdi sd precizez principalele direclii de

acliune in plan social, qi anume:

. crearea de locuri de munci pentru diminuarea qomajului 9i

cregterea veniturilor din munc6;

o dezvoltarea serviciilor de interes public gi controlul fondurilor

destinate acestora;

o aplicarea de mdsuri suplimentare pentru proteclie sociall, in

func1ie de situalia specificd a fiecirei categorii de cet5,teni.

Consecvent orientdrii social-democrate, Guvernul aplic6 un amplu

program social, menit si amelioreze condiliile de viali ale

populafiei, in concordanli cu resursele pe care le atela dispozilie.

Ca urmare a regresului economic din perioada 1997-2000, aceste

fonduri, din p[cate, au scdzut foarte mult, nivelul de trai

deteriorAndu-se in mod dramatic.

Desigur, cu toate efornrrile depuse in anii 2001 9i 2002, aqteptdtlle

populaliei rdmdn foarte mari. Va trebui insi sd linem seama, cu

tofii, cd mdsurile pe care le luim depind de nivelul resurselor. Nu

vrem sd avansdm promisiuni frrd acoperire, s6 creim aqteptdri care

nu pot fi indeplinite. in acelaqi timp, trebuie si avem grijd 9i de

viitor, si nu neglijim investifiile care cteeazd resurse suplimentare

pentru cre$terea nivelului de trai.

in mod concret, in cei doi ani s-au realizaturmdtoarele.

Au fost incadrate in muncb peste 1 milion de persoane, din care

678 mii persoane au aparlinut grupurilor sociale cu acces mai

dificil pe piafa muncii - tineri, femei, gomeri de lungl durat6,

persoane cu handicap, absolvenli cu vdrsta de peste 18 ani

provenili din institufiile de ocrotire sociald, persoane eliberate din

detenlie, persoane de etnie rom6. in cadrul acestor programe, in

localititile in care s-a inregistrat o rati ridicatd a gomajului, au fostincadrate peste 137.000 persoane, iar in Valea Jiului peste 17.000

persoane.




Rata qomajului, la finele anului 2002 a fost de 8,Io/o, cel mai sc[zut

nivel din ultimii cinci ani. Num5rul $omedlor inregistrafi a fost de

760 mii persoane, respectiv c1246 mii persoane mai mic decdt indecembrie 2000. $i in cazul femeilor, rata gomajului a scdzut la7 ,5o/o la finele anului 2002, de la 10,3 o/o, cdt s-a inregistrat in lunadecembrie 2000. Fald de anul 2000, cdnd s-au alocat resurse

financiare pentru misurile active de combatere a gomajului doar inpropo(ie de 2,3o/o din totalul cheltuielilor prevdzute in buget, in

anul 2001, pentru mdsurile active de cregtere a gradului de ocuparea forlei de munci s-au destinat peste l2%o din cheltuielile bugetare,

iar in anul 2002 aceste alocalii au.rcprezentat aproape l4%o.

Politica salarialf, a fost axat6, in principal, pe mdsuri de proteclie a

veniturilor angajafilor, comparativ cu evolulia inflaliei, precum gi

pe misuri de impunere a disciplinei financiare in ?ntreprinderilepublice.

in societilile in care statul este aclionar majoritar, au fost adoptatemdsuri restrictive gi de condilionare a cregterilor salariale in raportcu evolulia productivitdlii muncii. Lunar, monitorizdm, din acestpunct de vedere, circa 80 de companii.

in anii 2001 gi 2002 s-a aclionat pentru o mai mare stabilitate a

salariului minim, care sd permitl agenfilor economici sd-qi

planifice pe o perioadd mai lungd costul fo4ei de muncd, politica

de firmi qi de produs.

Salariul minim brut pe lari a fost majorat succesiv, incepAnd cuI martie 2001, de la 1.000.000 lei, la 1.400.000 lei, apoi la1.750.000 lei, iar de la I ianuarie 2003, a crescut cu 43o/o, ajungdndla 2.500.000 lei.

Ca urmare a ansamblului de mbsuri luate in acest domeniu, s-a

asigurat majorarea - in termeni reali - a cdgtigurilor salariale.

Astfel, in anul 2002, creSterea salariului real a fost de 4,5Yo, iar inperioada 200I-2002 de circa l0oA, comparativ cu scdderea

salariului real de 20Yoin primii doi ani ai guvernirii anterioare. Deaceea, inleleg de ce colegii noptri de la Partidul Democrat gi de la




Partidul Nalional Liberal nu au dorit si participe la aceastd disculie

in care punem in oglind[ ce s-a ?ntdmplat in primii doi ani ai

guvernirii ddngilor gi ce am realizat noi in acegti doi ani de

guvernare.

Un alt obiectiv prioritar al Guvemului l-a constituit protejarea

puterii de cumpdrare a pensionarilor, prin recoreliri 9i prin

indexarea trimestriald a pensiilor cu un procent care sd acopere rata

inflaliei.

in urma apliclrii combinate a m[surilor de indexare qi recorelare,

in intervalul decembrie 2000-decembtie 2002, pensia medie de

asigurdri sociale de stat a inregistrat o cre$tere de 56%io, ajung6nd la

1.800.000 lei fald de 1.155.000 lei, cdt era in luna decembrie a

anului 2000.

Referitor la aceastS problemd a$ vrea sd subliniez c[ Executivul

nostrutrebuie

s[gdseascl solulii pentru deficienlele acumulate in

acest domeniu timp de 12 ani.

Vreau sd reamintesc faptul cd pini in anul 2000, in momentul in

care apdrea o problem[ intr-o ramuri industriald 9i, in acela;i timp,

o problemi social6, solutia folositd era trecerea la pensie a

segmentelor profesionale in cauzd, in loc si se tealizeze o

restructurare autenticl.

in felul acesta, s-a ajuns la un numdr foarte mare de pensionari,care reprezintd, astdzi, aproape 6,2 milioane, fa!6 de 3,4 milioane

pensionari, c6!i existau in 1990. Deci iat6 aproape o dublare a

numirului de pensionari in 12 ani. Astfel, dacd in 1990 la un

pensionar corespundeau 2,4 salaria[i, in prezent pensia unei

persoane este suslinutd nici mdcar de un angajat.

Sigur, putem si gdsim explicalii, justificdri cdte dorim, dar p6n6 la

urm6, avem o problemd in comun, aceea de agestiona

odificultate

care fine, pe de o parte, de restructurarea economiei, de scbderea

numirului de salariafi datorit[ unor procese specifice ttanzi\iei,

unele imputabile unor guvemiri, altele poate obiective, iar, pe de

275




altEparte, aceste solulii de comoditate dinzona restructurdrii, care

au dus, practic, la o dublare a numirului de pensionari.

De aceea, aceasti problemd care este una dintre cele mai sensibiledin punct de vedere social qi care atrage, fbrd indoiali, foarte multediscursuri populiste qi demagogice, este o problemi pe care vatrebui si ciutdm si o solulionim pe termen mediu gi pe termenlung, cu infelepciune, impreuni. Grija Guvernului nostru este sd

cdutim, in continuare, soluliile cele mai potrivite pentru

?mbundtSfirea nivelului de trai al pensionarilor.

Dintre acliunile aplicate in ultimii doi ani pentru sprijinirea acesteicategorii sociale sunt totugi de menlionat cdteva:

o acordarea de medicamente gratuite pensionarilor cu veniturilunare de pdnl la 1.400.000 lei, prin suplimentarea listeimedicamentelor gratuite cu circa 40 medicamente esenliale dinproduclia internd, necesare afeciiunilor cu incidenld

majord asupramorbiditSlii la persoanele vdrstnice;o ?nfiinlarea gi extinderea relelei de magazine de tip ,,economat",care oferd pensionarilor produse de bazd la prefuri cu circa 20o/o

mai mici; la sfhrgitul anului 2002 func\ionau 481 astfel de

magazinq de unde igi pot efectua cumplrdturile peste un milioncetdfeni cu venituri modeste;r acordarea de ajutoare pentru incdlzire;

o subventionarea de la buget a biletelor de tratament gi menlinereareducerii de 50% pentru transport.

in ceea ce privegte alocalia de stat pentru copii, aceasta a fostmajorati in mai multe etape, de la 130.000 lei in luna decembrie2004,b 210.000Iei cdt este in prezent.

Atenlia acordatd familiilor cu venituri reduse s-a concretizat prininstituirea, de la I ianuarie 2002, a venitului minim garantat,

concomitent cu cregterea substanliall a fondurilor bugetaredestinate acord6rii acestor ajutoare sociale.

276




Prin alocarea acestor fonduri, in valoare de 3.600 miliarde lei, a

fost posibil ca in 2002 si beneficieze de ajtttoare sociale 602 mlifamilii, fali de 40 mii in 2000. Nivelul venitului minim garantat,in

funclie de care se calculeazd ajutorul social, a fost indexat cu lTYo

cu incepere de la I ianuarie 2003, respectiv intr-un procent

superior ratei inflafiei.

Avdnd in vedere criza spafiilor de locuit - mai ales pentru

categoriile de populafie cu venituri mici - la inceputul anului 2001,

am pus in aplicare o noul conceplie a unui program de construcfiide locuinle, bazat pe intensificarea sprijinului bugetar 9i pe

extinderea utilizdrii creditului ipotecar, indeosebi pentru familiiletinere.

in acest mod, nu numai c[ am reugit s[ dim in func1iune, in anul

2002, cel mai mare numdr de locuinle de dupd 1996, respectiv

peste 3.500 uniteli, dar am asigurat, totodate, front de lucru in

fiecare jude!, pentru ca in anii 2003 gi 2004 numirul locuinlelor nois[ creascd simlitor.

Activitatea de construclii de locuinle s-a mateializat prin

deschiderea a circa 180 gantiere de lucru de locuinte pentru tineri,

locuinle sociale, locuinle individuale in proprietate, prin credit

ipotecar.

Fa{i de anul 2000, c0nd au fost date in folosinli 1.300 locuinfe, in

perioada 20U-2A02 au fost tn execu,tie circa 213A0 unit1lilocative, din care s-au dat la cheie 5.500, respectiv 2.300 locuinle

pentru tineri destinate inchirierii, 2.400 locuinle sociale gi 800

locuinfe in proprietate individuald.

lJn caz aparte il reprezintd blocurile incepute inainte de 1989 gi

neterminate. Am considerat cd fnalizarea consfucliilor de locuinfe

aflate in diverse stadii de execulie reprezintd o prioritate. Chiar

daci timpul scurs de la revolulie le-a afectat gi din aceas6 cauzdsumele necesare pentru continuarea execufiei devin tot mai mari,

trebuie sI eliminEm din peisajul oragelor imaginea construcliilorp6risite.




La sfhrgitul anului 2000, existau circa 7.600 unitAfi locative

neterminate , a cAror execufie a fost sistati sau fusese sistat5.

Am stabilit un program clar de frnalizare a acestora. Prin efortul

conjugat al autoritdlilor centrale gi locale, dar gi prin implicarea

sectorului privat, am reuqit s[ reducem sensibil num6ru1 acestor

blocuri. Acliunea este deja incheiati in 10 judefe. Pe ansamblu, am

asigurat finanlare pentru aproape 4.200 unitdti locative, din care,

deja, au fost puse ?n funcfiune 1.800 apartamente.

Pe acelagi plan, am aclionat pentru dezafectarea macaralelor-turn

abandonate qi evacuarea din locurile publice a autovehiculelorpdrdsite. In felul acesta, imaginea de heirup dupl bombardamentele

din rdzboaiele anterioare ale Bucuregtiului qi altor localitiliprobabil c5 nu va mai exista, dar gi aceste misuri ar fi putut fi luate

de citre guvernele anterioare gi in felul acesta noi ar fi trebuit si ne

ocup6m de alte teme, de alte probleme, sd nu cheltuim banii pentru

rczolvarea unor probleme care ar fi trebuit rezolvate inainte. infelul acesta gi de aceea inleleg de ce colegii nogtri de la PD gi PNLau decis si plriseascd aceastd sali, pentru a nu participa la o

dezbatere despre perioada care s-a scurs dupd 1990.

Concomitent, ne preocuplm pentru realizarea programului de

construire a 400 s51i de sport, care - degi inregistreazd unele

intirzieri - va fi frnalizatin acegti doi ani.

in anul qcolar 2001-2002 9i in pregdtirea anului de invd!5mdnt2002-2003 au fost aplicate mdsuri concrete vizitnd implementarea

programelor nalionale de dezvoltare a sistemului educalional gi de

formare profesionali. Sintetizdnd cele mai importante rezultate, se

cuvine precizat ci in cadrul Programului ,,Reabilitare gcoli", cu

termen de frnalizare 2004, au fost reparate, modernizate gi date infolosinli 800 gcoli, in care inva{i peste 170 mii de elevi.

in scopul asigurdrii accesului echitabil la educalie pentru copiii 9itinerii din mediul rural, au fost create 400 de gcoli-centre de zon6.

Pentru transportul elevilor de la domiciliu la gcoall, au fost

278




achizilionate gi date in exploatare 454 microbuze, fondurile totale

alocate de la buget ridicdndu-se la circa 200 miliarde lei.

Prin lansarea in anul gcolar 2001-2002 a programului de acordare

in regim de gratuitate a rechizitelor gcolare elevilor provenili din

familii cu venituri mici, au beneficiat de acest prcgram in valoare

de 206 miliarde lei 930 mii de elevi, iar in anul qcolar 2002-2003

beneficiazd 950 mii elevi.

incepdnd cu anul gcolar 2002-2003, s-a lansat Programul de

asigurare gratuitd de produse lactate Si de panificayie, in care sunt

cupringi peste un milion de elevi ai claselor I-IV din inv[!6mdntul

de stat. Programul va fi extins in acest an 9i la nivelul grldinilelor'

Prima etapd a programului de informatizare a gcolilor, pomit in

anul gcolar 2001-2002, s-a incheiat cu succes. Au fost dotate cu

120 relele de calculatoare un numir de 113 licee 9i 7 centte

nalionale de formare a profesorilor' tn actualul an gcolar, care ate

ca obiectiv incheierea informatizdrii liceelor, a continuat sd se

achizilioneze tehnicd de calcul pentru dotarea gcolilor cu

laboratoare informatice.

in vederea redreslrii gi modernizlrii sistemului sanitar, in bugetele

din 2001 qi2002 s-au alocat fonduri reprezentind anual 4,2o/o din

produsul intern brut, comparativ cu2,6 -3,8oA in anii 1997 -2000-

Fondurile substanliale alocate in aceqti doi ani aupermis

suslinerea, in regim gratuit, a 17 programe nalionale de sin[tate,

precum gi acordarea gratuiti sau compensarea medicamentelor in

valoare de peste 12.000 mii miliarde lei. La acestea se adaug[

faci1it61i1e acordate pentru accesul la asistentd medicala, inclusiv

gratuiti, pentru populafia din mediul rural cu venituri mici sau fir[venituri, din zonele defavorizate.

Cu toate acestea, nu suntem mulgumili de modul in care se

desfbqoari reforma in sectorul medical, de performanlele obfinute,

practic, la toate nivelurile sistemului de ocrotire a sdnet5lii.

279




In legdtur5 cu problematica principalelor domenii sociale, ag dori

sA asigur cetiienii Rominiei gi pe Dumneavoastrd, stimaliparlamentari, ci noi considerim problema legatd de sectorulsinAtilii reprezintd, in momentul de fa\d, poate cea mai importantiprioritate pentru noi. incercdm sd revedem sistemul aga cum a fostel construit in acegti ani. Am efectuat cdteva modificdri la nivelulconducerii ministerului, vom continua cu aceste mdsuri. Dorim sd

gdsim cele mai bune solulii de utilizare a fondurilor pe care leavem la dispozifie, astfel incdt, intr-un termen c6t mai scurt, indomeniul sinitifli sd putem observa schimbiri semnificative.

Nu am reugit in acegti doi ani decdt sd atacdm problemelesectoriale, prin care am oprit addncirea sdrdciei gi extindereamarginalizdrii sociale. Analizele specialigtilor, inclusiv ale celordin organismele internalionale arat6 chiar o diminuare a ponderiipopulaliei aflate sub nivelul minim de trai.

Dar, in mod evident, aceste aprecieri generale, datele statistice nufin de foame, nu lin nici de cald. $tim ci trebuie si c6ut6m maideparte resurse pentru a rezolva gi probleme la nivelulinfrastructurii localitililor, in special in mediul rural, trebuie sicdutdm gi soluliile de investilii pentru a genera mai multe locuri demunci pentru persoanele de vdrsti activS, trebuie sd g6sim soluliigi pentru pensionari, pentru a imbunitili gi sistemul de sindtate,pentru a imbunitdli condiliile din invdldmdnt gi multe altele.

Problema este c[ bugetul este cel pe care il cunoagteli gi pe care ilvotafi la sfrrgitul fiecdrui an pentru anul urmStor. Nu avem alteresurse pe care sd le utilizim pentru a rezolva aceste probleme gi

incercdm sd utilizdm cdt mai bine aceste sume pentru a rezolva cdtmai multe dintre problemele pe care le cunoagteli.

Sprijinim noua identitate istoricd

Si culturald a poporului romiln

Solidaritatea sociali nu se realizeazd" ?ns6, numai prin protecliesociald sau prin servicii de sinitate gi educafie oferite de stat. Ea se

realizeazd prin comunitatea de valori, de culturd gi de credin{e a

280




din avangarda romdneasce. Dali-mi voie s[ v[ invit si mergeli sd

vedeli recent deschisa Seclie medievall de la Muzeul Nalional deArt6. Veli vedea de ce trebuie si fim mdndri de ceea ce inseamndtrecutul romdnesc, arta romdneasc[ gi putem oricdnd s5 prezentimoriciror vizitatori o carte de vizitil culturali si istorici la nivelul celmai inalt.

in domeniul institutiilor de spectacol, considerim un mare succes

desftqurarea Festivalului ,,George Enescu" gi a manifestlrilor

artistice in ,lnul Caragiale".

Doresc si menlionez fapfil ci, in cur6nd, vor incepe lucririle laOr5gelul artigtilor. Este vorba de un ansamblu de peste 100 de

locuinle 9i ateliere destinate, in principal, artigtilor tineri.Considerdm cd domeniul cultural trebuie sE reprezinte, incontinuare, un interes special pentru Guvem gi pentru toateinstituliile statului, inclusiv la nivel local. Identitatea noastrd

romdneascd in spaliul european este $i va fi determinatd, in maremlsur[, de specificul cultural.

Vreau si subliniez gi faptul cd incercim si tratdm cu respect istorianoastr6, chiar dac6 putem sd avem pdreri diferite despre anumitesegmente ale sale. Felul in care am tratat segmentul perioadeimonarhice din istoria romdneascd, felul in care ne-am purtat curegele Mihai, fost gef al statului, in condiliile in care guvernareaanterioard, cu preocupdrile pe care le cunoagteli in acest domeniu,nu a gtiut sd asigure nici micar un mediu decent de locuit pentrufamilia regald ?n Bucuregti, ilustreazi opfiunea noastrd de arespecta trecutul gi instituliile lui, chiar dacd, desigur, ne permitems5-l judecim.

Au fost disculii in ultima vreme gi in legdturd cu o decizie a

Guvemului de a aduce inapoi in lar6 osemintele regelui Carol al IIJea.Vreau sd vd informez cd aceastd decizie s-abazat pe o intenlie pe

care am exprimat-o in cursul anului 2001, intr-o scrisoare pe care

am trimis-o regelui Mihai gi in care, dupi ce am vizitat locul incare erau depuse osemintele regelui Carol al ll-lea gi ale fostei sale

282



solii, Elena Lupescu, - intr-o debara dinh-o clddire din Lisabona -,gi l-am consultat pe regele Mihai, ca ;ef al Casei Regale, in legltur6cu aceasti intenfie. Acest schimb de scrisori a avut loc in anul

2001. Regele Mihai mi-a transmis rispunsul siu '.. cd gtim bine

istoria disputelor pe care le-a avut cu tatil siu 9i, pe aceastdbazd,

am trecut la pregdtirea acestei acfiuni'

Ag vrea s[ fie foarte clar c6 aceasta este o inifiativa pi o m6sur6 pe

care ne-o asumlm. Este adevlrat, 9i domnul senator Adrian

P6unescu, anul trecut, a suslinut aceasti misurd 9i vreau sd iimullumesc. Nu ag vrea si parl cumva c[ ne ascundem in spatele

unei alte inifiative, pentru ci aceasta a fost iniliativa clatd pe care

am discutat-o inclusiv la nivelul Guvernului 9i am adoptat-o' Nu

punem in disculie ce a fbcut Carol al Il-lea, nu este problema

noastr[. se vor scrie in continuare foarte multe c[rfi despre el 9i

despre ceea ce s-a intamplat in perioada interbelic[, dar nu putem

s[ llsim ca zorTe ale istoriei noastre s6 fie aruncate prin colluri de

clidiri in alte p6(i ale EuroPei.

Aceeagi filozofie cu care am lansat ideea unui institut de cercetare,

de analizdpentru exilul romdnesc. Dacd ne-a interesat perioada de

dinainte de r6zboi, cred c6 trebuie s6 ne intereseze qi perioada de

dupi rizboi. Este inadmisibil ca in Paris, de exemplu, in coqurile

de gunoi si se arunce documente importanle ale perioadei

postbelice, scrisori importante ale unor personalitali din Rom6nia,

in condiliile in care cei care au fbcut parte din exilul romdnesc,datoritd virstei, dispar, iar mogtenitorii 1or probabil sunt mai pulin

interesafi sd pistreze aceste documente.

Repet, noi nu vrem sd facem judecifi de valoare, dar avem o

responsabilitate de a ne raporta, a;a cum am fbcut-o in ceea ce-l

privegte pe Nicolae Titulescu, care gi el era undeva intr-un cimitir,

ieparte, in sudul Franfei, la Cannes. Este datoria noastri de a face

aceste lucruri gi de a continua aceste lucruri. Trebuie s[ne aducem

inapoi istoria, dac6 wem s6 fim puternici atunci cind ne raport5m

la viitor. Fiecare va facejudecalile sale in legiturd cu unul sau altul

dintre personajele acesteia. Luafi orice istorie despre Nicolae




Titulescu gi veli vedea ci in perioada ?n care a treit erau mult mai

mulli cei care ?l criticau decdt cei care il iubeau. V6 asigur c6, odatl cu timpul, se decanteazi multe fapte, poate putem s6 vedemmai bine din perspectiva timpului.

in domeniul culturii minoritililor, stimali colegi, pregdtimdeschiderea Centrului de Culturd a Romilor, care va dispune de unansamblu artistic - dans, teatru, muzicd, expozilie de civilizalie aacestei minorit5li.

in legiturd cu sprijinul acordat cultelor religioase legal constituite,Guvernul nostru a ttatat cu toat6 responsabilitatea relalia stat -biserici. sprijinim biserica prin acordarea de salarii personaluluiclerical qi neclerical, precum gi prin asigurarea pensiilor pentruclerul pensionat. Am transferat pentru bisericd, cu titlu gratuit,importante suprafele de teren agricol gi forestier, precum giimobile. Am acordat gi vom acorda, in continuare, sprijin financiar

pentru renovarea gi punerea in valoare a unor ldcaguri de cult qiconstruirea unor noi biserici.

Ne indreptdm cu pasi mari spre Occident

Activitatea de politici externi a Guvernului Romdniei in cei doiani a marcat decisiv noua identitate europeand gi euroatlanticd, a

lirii noastre, prin confirmarea unui traseu concret gi previzibil aladeririi la uniunea Europeand

qi oblinerea invitaliei de aderare aRomdniei laNATO.

Rezultatele pozitive iffegistrate au reflectat racordarea solidd apoliticii externe la progresele economice gi sociale oblinute inconformitate cu obiectivele stabilite prin programul de guvernare.

Perioada ultimilor doi ani a marcat redefinirea rolului strategic alRom6niei in noul context global gi regional, precum gi angajarea

efectivi a lnt',i noastre in procesele integr[rii qi coopeririieconomice internalionale, pe bazele competitivitdlii giperformanlei.

284




La oblinerea deciziilor pozitive pentru destinul european qi

euroatlantic al Romdniei luate la Praga gi la Copenhaga la fineleanului 2002,tnrol esenlial l-a avut modul consecvent pi coerent al

acliunii Guvernului, in ansamblul s6u, implicarea responsabild a

tuturor ministerelor in indeplinirea obiectivelor stabilite prin

agenda pentru reforme gi in planurile sectoriale de acfiune pentru

indeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeani 9i NATO.

Se disting, in mod deosebit, progresele inregistrate in cooperarea

cu partenerii europeni de care ne leagf, relalii cu semnificaliispeciale, cum sunt: Franfa, Germania, Italia, Grecia, inilierea unei

noi etape in relaliile cu Marea Britanie, Spania, Olanda, Belgia,

Irlanda, Islanda, Danemarca gi alte ldri membre ale Uniunii

Europene, precum gi deschiderea frrd precedent in relafiile politice

gi economice cu Suedia, aga cum am ardtat, in urma soluliondrii

definitive a problemei datoriei Romdniei fali de aceastl !ar6, prin

plata sumei de 120 milioane USD, in cele patru rate din 2001 9i

2002.

ln anii 2001 9i 2002 au avut loc intdlniri oficiale 9i de lucru cu

primii minigtri din toate statele membre ale Uniunii Europene 9i ale

NATO gi au fost amplificate contactele externe la nivelul primului-

ministru, ca gi al celorla$ membri ai Guvernului pentru suslinerea

relaliilor pragmatice cu spaliul estic gi cu parteneri din alte zone

geografice.

in sprijinul candidaturii lirii noaske de a adera la NATO, Guvernul

a acordat o atenlie specialE intensificirii contactelor politice, atdtinplan bilateral, cu membrii alianlei, cdt gi in relalia cu Secretariatul

internalional NATO.

Amrealizat intdlniri cu qefi de stat gi de Guveme din fdrile aliate 9i

din ![ri candidate, ocazii in care au fost ?ntirite parteneriate cu o

dinamicd innoit6, inspecial cu SUA, Franla, Marea Britanie, Italia,

Spania, Grecia, Turcia, Norvegia gi alte 16ri aliate.



Adrian Nastase - Spre normalitate

Romdnia a dovedit, totodatd, cA este un aliat de nddejde inconfruntarea cu ameninlirile neconvenfionale, in lupta impotrivaterorismului internafional.

Buna pregdtire a Romdniei pentru aderarea la NATO a fost

confirmatd de preqedintele SUA in cursul vizitei sale la Bucuregti,in noiembrie 2A02, cdnd au fost apreciate eforturile depuse depoporul romdn pentru atingerea standardelor NATO, eforturi pe

care le-a calificat drept ,,o reugit5", iar invitalia privind admiterea

in Alianfa nord-atlantici drept ,,un vot de incredere din partea

!6rilor NATO".

O atenlie speciali a fost acordatd intiririi rolului gi contribulieiRomdniei la dezvoltarea cooperirii regionale in Europa de Sud-Est,in primul r6nd, prin intermediul Pactului de stabilitate gi pe baza

unei strategii de acliune coerentd a Rominiei in plan regional.

Romdnia a avuto

prezen[dactivd

giiniliative de referinlE in cadrulcooperlrilor regionale la Marea Neagr6, in cadrul Procesului de

Cooperare in sud-estul Europei gi SECI, precum gi in cadrulcooperirilor trilaterale sau al euroregiunilor la care participim.

Romdnia a promovat cu succes sau a contribuit la o serie de

iniliative regionale in plan politico-militar in sud-estul Europei.Guvernul nostru a adoptat pozilii constructive gi a propus o

abordare pragmatici a proiectelor gi iniliativelor de cooperareregionald in cadrul Iniliativei Central Europene gi CEFTA.

Relafiile cu 15ri1e vecine au fost amplificate pe baza unorparteneriate pragmatice, care au consolidat eforturile comunepentru integrarea europeand.

Este de remarcat puternicul impact pe care l-a avut inilierea uneinoi etape in rela{iile rom6no-ungare, prin propunerea

Parteneriatului pentru secolul aI XXI-lea, precum gi prin intdlnirilefrecvente intre primii-minigtri ai celor dou6 !5ri.

286




In ultimii doi ani, relalia cu Bulgaria a avut o amplitudine specialA,

care a confirmat viziunea comune a Guvernului Rom0niei gi

Guvernului bulgar privind parcursul citre aderarea ldrilor noastre

in Uniunea Europeani gi NATO.

A fost amplificatd cooperarea cu Guvernul sdrb, au fost lansate noiproiecte de cooperare in plan economic, in facilitarea comerlului gi

in domeniul transporhrrilor. Iat6, chiar ast5;zi se afl6 la Bucuregti

ministrul de externe al noii entitili statele Serbia gi Muntenegru,

tocmai pentru a discuta felul in care putem s[ dezvoltdm, in noilecondilii, relaliile bilaterale.

Au continuat eforturile pentru incurajarea unor relalii constructive

cu Republica Moldova in spirit deschis, pragmatic, european,

urmdrind relansarea cooperdrii economice bilaterale qi consolidarea

comuniunii culturale. Sigur, acesta este un subiect mai delicat pe

care va trebui sdl vedem cu atenfie. Sunt diverse procese de

a$ezare la Chiginiu. Vom urmdri cu atenlie. Dialogul nostru cuChigindul, in nici un caz, nu va porni de la precondilii pe care

cineva s6 le impund in legdturd cu felul in care noi putem sd

abordim anumite tipuri de probleme. Ne rezervim dreptul de a

face propriile noastre aprecieri in legdturi cu o realitate sau alta. inceea ce priveqte relafiile noastre pe care le avem intre ldrile noastre

vecine, cum men{ioneazd tot mai des liderii de la Chipindu, gi pe

care noi le considerdm relafii frdleqti pentru diverse raliuni de

istorie, sigur, suntem deschigi sd abordim cu mai multd atenfie, cumai multi amplitudine relaliile economice qi, bineinfeles, cele

culturale.

Au fost puse bazele Parteneriatului romdno-ucrainean pentru

Europa.

Guvernul $i-a propus relansarea gi dentoltarea legSturilor

economice gi comerciale gi a raporfurilor bilaterale de ansamblu cu

Rusia. Dialogul politic cu Federalia Rusi privind incheierea

tratatului de bazd, a fost productiv gi este de agteptat sernnarea

acestuia de citre preqedinlii celor doui state in acest an.

287




Convorbirile cu premierul Federafiei Ruse au confirmat trecerea la

o noui etap6 de cooperare, baza6, pe incredere reciprocd, pe

interese comune privind lansarea unor proiecte economice pe

termen lung. De altfel, la sfhrgitul lunii martie, il aqteptim laBucuregti pe premierul Kasianov pentru a confirma dialogul pe

care l-am inceput ct ocazia vizitei efecfuate anul trecut laMoscova.

in ultimii doi ani, s-au revitalizatlegdtrtt'rle Romdniei cu partenerii

din zonele geografice complementare. Astfel, au fost analizate, curegularitate, demersurile necesare pentru valorificarea relaliilor de

cooperare gi a oportunitdlilor de export in zona Asiei Centrale, inldri arabe, Africa gi din America de Sud.

Una dintre acliunile de referinld pentru amplificarea relaliilor !6riinoastre cu parteneri din afara spaliului euroatlantic a constituit-ovizitaoficiald intreprinsd in R. P. Chfuezd"in anul2002.

Guvernul Romdniei a continuat sd promoveze consecventdimensiunea esticd a cooperdrii. Prin pozilia s6 geostrategicd

Romdnia reprezintd puntea prin care Uniunea Europeand poate sd

igi proiecteze rolul qi capacitatea sa de motor de dezvoltare a

relaliilor spre spaliile in tranzi\ie de dincolo de Marea Neagr6,citre Marea Caspicd gi Asia Centrali.

RomAnia s-a pronunlat activ pentru suslinerea eforturilor

comunitilii internalionale privind combaterea ameninldrilorneconvenfionale qi pentru respectarea stricti a angajamentelorprivind neproliferarea armetor de distrugere in masd. in acest sens,

Guvernul nostru a adoptat pozilli ferme in legdturd cu problemairakiani, confirmind responsabilitatea lirii ca viitoare membrl a

NATO 9i a Uniunii Europene.

$i din acest punct de vedere, gi in calitate de vicepregedinte al

CSAT gi de prim-ministru, doresc sd vd mullumesc pentru votul pecarc l-ali exprimat astlzi gi pentru sprijinul pe care l-ali asiguratpozi,tiilor pe care Guvernul gi, bineinleles, CSAT, le-au formulat inlegltur6 cu criza irakiand.

288



La jurndtate de mandat

Guvernul a urmdrit cu consecvenld consolidarea relaliilor cu

comunitdlile romane$ti din str6in[tate, in special cu cele din !6ri1e

vecine.

in ceea ce priveqte promovarea valorilor culturii romdneqti, a fost

organizat| o suiti de evenimente in plan intern gi internalional la

Geneva, Paris, Londra gi in alte capitale, dedicate personalitafli

celui mai important diplomat romdn gi ilustru reprezentant al

Societilii Naliunilor - Nicolae Titulescu.

Un rol important in acfiunea de politici extern[ a Guvernului

Rominiei l-a awt dialogul substanlial cu societatea civild, ?n

special prin dinamizarea activitSlii unor prestigioase repere ale

diplomaliei romAnegti, cum sunt ADIRI, Fundalia ,,Nicolae

Titulescu", Institutul Romdn pentru Studii Internafionale,,Nicolae

Titulescu', precum gi prin cooperarea cu o serie de organizalii

neguvernamentale gi academice din lard qi din strlindtate.

A fost inaugurat noul sediu al Ambasadei Romdniei la Berlin, o

realizare deosebiti, gi este in curs de finalizare preg6tirea noului

sediu al Misiunii Romdniei pe ldngd Uniunea Europeani, la

Bruxelles. Sigur, ne-ar fi convenit ca cei care au fbcut contractul

pentru sediul noii ambasade de la Berlin qi care au semnat

contractul inainte de 2000 sd gi pl6teascd pentru aceastd

construcfie. Ddngii au preferat, pentru diverse ratiuni, doar sd

semneze contractul, ldsindu-ne pe noi si plItim rcalizareainvestifiei. Le mullumim foarte mult gi apreciem inci o dati felul

in care au qtiut sd transfere la guvernarea noastri aceasti problemi.

Totugi, vreau sd vi spun cd prin eforturi deosebite ale echipei de

constructori, acest nou sediu al Ambasadei Romdniei in Germania

arati cu totul remarcabil.

Am cumpdrat, aga cum qti1i, cu aprobarea Dumneavoastri, un nou

loc la Bruxelles pentru a permite un alt mod de lucru pentru

echipele noastre in perspectiva finalizbni negocierilor qi

desfbgurdrii contactelor cu Uniunea Europeani. Este un proiect

pentru care din nou a trebuit sd d[m bani. Dac[ ar fi fost altii




inaintea noasffA care sI dea aceqti bani, probabil cd noi am fifolosit banii pentru altceva. in scurt timp, acest nou sediu dincentrul Bruxelles-ului va fi funclional gi el ne va fi extrem de utilpentru eforturile viitoare.

De asemenea, a fost consolidat serviciul consular cu mijloace de

lucru performante, care s6 fie compatibile in viitor ,,spaliuluiSchengen", au fost deschise consulate generale la Barcelona,Shanghai gi s-au frcut pregdtiri pentru deschiderea in curdnd a

consulatelor generale de la Sankt Petersburg gi Hong Kong.

Doresc si subliniez faptul ci in perioada 200I-2002, in intreagaactivitate de politicd externd, Guvernul Romdniei a beneficiat desprijinul constant al Pregedintelui 1[rii, domnul Ion Iliescu, 9i alParlamentului Rom0niei.

Prioritdgi pentra a doaa parte a mandatalui

Doresc sd v5 mulpmesc, in mod special, pentru efortul pe care l-a!idepus in aceastd parte a mandatului dumneavoastri, in vedereasusfinerii programului de guvernare, prin adoptarea, in perioada2001-2002, a 703 legi cu semnificatii deosebite in procesul deaccelerare a reformei politice, economice, sociale gi institulionale.

Vd mu$umesc, de asemenea, pentru atenlia pe care ali acordat-o gi

pentru modul responsabil in care a\i tratat, in cadrul procedurilorparlamentare, proiectele de lege promovate de Guvern inperspectiva aderirii Romdniei la Organiza\ia TratatuluiAtlanticului de Nord gi a integrdrii Frii noastre in UniuneaEuropean6.

Ag vrea, de asemenea, sE folosesc acest moment pentru a multumicolegilor nogtri, membri ai Partidului Umanist Romdn gi, deasemenea, colegilor din grupurile parlamentare ale UDMR, incadrul unei colabordri parlamentare pe care doresc s6 o salut inc6 odate $i care consider cd a reprezentat unul din motoarele principalealereztltatelor bune pe care le-am obfinut impreuni.

290




Sunt congtient cA acest discurs este mai lung ca de obicei, dar am

vrut, pe de o parte, sd pun impreunl, sd realizez o sintezi a celor

1.400 de pagini pe care colegii nogtri de la PD gi PNL nu au vreme

sl le citeasci datoriti preocupirile diferite pe care d0nqii le au in

calitate de parlamentari qi de oameni politici in aceasti perioadd,

dar, pe de alti parte, amconsiderat util ci este important si vd spun

cdteva cuvinte gi despre viitor. Sunt convins c6 aqteptali unele

comentarii din partea noastrd gi in 1eg5tur5 cu proiectele pe care le

avem in vedere pentru perioada care urmeaz6.

De aceea, v-am prezentat principalele coordonate ale activitiliinoastre de pini in prezent, avdnd convingerea cd rezultatele

pozitive oblinute in anii 2001-2002 nu reprezint6 dec0t o etapd a

realizilrli programului nostru de guvernare.

Vreau sd subliniez faptul cd ne agteaptd perioade decisive, dar

avem o bazd btndpentru indeplinirea angajamentelor asumate.

Ne confruntim cu multe probleme. ln unele domenii rezultatele

stau inci sub semnul fragilitn{ii.

Obiectivul nostru de a deveni membri ai NATO qi ai Uniunii

Europene ne determini si ac,tionlm consecvent pentru modernizare

gi dezvoltare.

Anul 2003 este un an esential pentru accelerarea procesului de

pregdtire a aderdrii Rominiei la Uniunea Europeand, iar pe bazaprogreselor inregistrate in politica intern6, devine posibild

frnalizarea negocierilor gi semnarea tratatului de aderare pe

parcursul anului 2004.

Doresc si remarc faptul c6, in numai doi ani, Romdnia a deschis

negocierile pentru 2l de capitole din totalul de 30 qi a incheiat

negocierile la 10 capitole din cele 16 frnalizate la acest moment.

Aga cum am afirmat din momentul investirii Guvernului, consider

ci impreuni cu membrii cabinetului formdm echipa care poate

gestiona bunul mers al societitii romdneqti.

291



Adrian Ndstase- Spre normalitate

Am demonstrat aceasti capacitate gi vi asigur cA vom proceda la

fel qi in continuare.

ln concordanli cu noile realit5li interne gi exteme am pus la punctun program detaliat de acfiuni pentru anii 2003 gi 2004. Acest

program rdspunde principalelor obiective asumate gi anume:

o realizarea, in continuare, a unei cregteri economice durabile,

suslinuti de modernizarea sistemului economic nalional gi

construirea unei economii de piati funcfionale;o cre$terea generald a standardului de viatd, al populaliei gi

manifestarea solidaritafli sociale, prin stimularea cdgtigurilorobfinute din munc6, precum gi prin asigurarea unei proteclii socialeimbunit[tite pentru categoriile vulnerabile;o intensificarea combaterii corupliei gi asigurarea accesului liber laacte corecte de justilie.

Doresc si vi asigur, stimafi membrii ai Parlamentului, gi prinDumneavoastrd intreaga populafie, cd vom aplica integralprevederile progtamului nostru social, pentru care sunt alocate,

prin buget, resursele financiare necesare.

in primul rdnd, este vorba de reducerea gomajului. Prin Programulnafional de ocupare a fo4ei de munci ne-am propus integrarea pe

piala forfei de munci in anul 2003 a incd 300 de mii de persoane.

Vom da prioritate tinerilor pinl in 25 de ant, gomerilor de lungd

durat5, femeilor, persoanelor cu handicap gi romilor.

Un al doilea obiectiv il reprezintl protejarea gi imbundtSlirea, incontinuare, a puterii de cumpdrare a pensionarilor.

Solufii imediate qi spectaculoase gtim cu tolii ci nu existd.

C[utim in continuare cele mai pohivite modalitnti de rezolvare a

acestei probleme.

in acest moment, avem stabilit ca obiectiv, pdnd in iulie 2003,

recorelarea pensiilor pentru 65% din persoanele eligibile gi

292




frnalizarea acliunii pdnb la jumltatea anului 2004. Dacd vor exista

resurse suplimentare suntem decigi s[ devansdm acest termen.

Pensiile pentru agricultori vor fi majorate substanlial in cursul

anului 2004.

ln domeniul asistenlei sociale, vom revizui sistemul de acordare a

ajutoarelor pentru incllzirea locuinfelor, urmdrind cu prec[dere

suplimentarea acestora pentru familiile cu venituri mici.

in ceea ce privegte ocrotirea sdndtilii, vom aplica mdsuri pentrurelansarea de fond a reformei sistemului medical, urmdrind:

nonnarea qi funclionarea eficient6 a spitalelor; reabilitarea relelei

de maternitdli; continuarea modernizSrii serviciilor de urgenld, atAt

la nivel urban, cdt gi rural; intensificarea acliunilor intreprinse prin

programele de sdnitate a femeii, copilului 9i familiei;

imbundtilirea sistemului de asigurare a compensirii 9i gratuitSlii

medicamentelor; respectarea stricti a destinaliei fondurilor alocate

sinitifii.

in anul 2003 eforturile gi acliunile Guvenrului se vor concentra in

direclia indeplinirii condiliilor necesare pentru ca Romdnia sloblind calificativul de economie funclionald de pia!6.

Unul dintre obiectivele imediate ale Guvernului este de a asigura

premisele favorabile pentru ca ?n urmltoarele gase luni s[ se

realizeze progrese vizibile in domeniul economic ai juridic, prinaplicarea de politici corecte in conformitate cu principiile liberei

inifiative gi concuren{ei.

Pentru integrarea avantajoasi in structurile industriale europene

vom regindi conceplia, strategia gi instrumentele de politicd

industriald cu scopul sporirii semnificative a competitivitIlii

intreprinderilor rominegti in raport cu cele similare din Uniunea

Europeand.Regindirea macrostructurii industriei va urmiri armonizarea cu

evoluliile qi cu tendinfele existente pe plan mondial, prin




stimularea dezvoltirii industriilor cu pialA in expansiune,bazate pe

tehnologii de vdrf, specifice ,,noii economii". Sunt industrii carepot fi dezvoltate in cooperare cu firme striine de prestigiu, inclusiv

prin dezvoltarea unui program specific de atragere a tinerilor indomeniul cercetdrii gtiinfifice gi dezvoltirii tehnologice gi de

reducere a fenomenului de migralie a inteligenlei romdnegti.

Lucrdm la elaborarea unui program care sd asigure regenerarea

industriei, respectiv refacerea sistemului induskial nalional,

caracterizat acum printr-o diversificarc exagerati, in neconcordanlicu poten{ialul tehnic, tehnologic gi financiar gi cu tendinleleexistente pe plan mondial.

Dorim sl asigurdm transformarea industriei intr-un sistem deschis

gi flexibil, care sd rlspundi cregterii presiunii concurenfiale,

generatd de accentuarea diviziunii internalionale a muncii gi

constituirea de relele de produclie gi distribulie la nivel regional gi

global.

in domeniul politicii financiare vom aplica mdsuri pentru

continuarea reformei sistemului fiscal. in sensul reduceriiimpozitelor, taxelor gi contributiilor, precum gi pentru o maiechitabild alezare a acestora pe categorii de conhibuabili;imbun[t51irea colectirii veniturilor bugetare; sporirea calitdliimanagementului cheltuielilor administraliei centrale gi locale;

cregterea transparenlei qi efi cienfei utilizdrii fondurilor publice.Pentru descurajarea acumulirii de pl6!i restante, atdt cdtre bugetele

publice, cdt gi intre agenlii economici, vom acfiona, intre altele,

pentru a aduce la cunogtinJa opiniei publice, lista contribuabililorcare inregistreazi obligafii restante, precum gi cuantumul acestora.

Totodatd, vom asigura intirirea disciplinei salariale in sectorul de

stat.

Urmirim intensificarea procesului de privatizare a intreprinderilorde stat. in acelagi timp, vom acfiona pentru statornicirea unor relaliicit mai bune cu investitorii romini sau striini.

294




Postprivatiz area, c& activitate complementatd privatrzdtii, a produs

din nefericire, in unele situafii, neinlelegeri in relalia cu investitoriistrlini. Prin intermediul reglementirilor stabilite qi aL

amendamentelor la care lucrSm in prezent, se creeazd temeiurile

legale pentru a asigura un tratament egal 9i transparent tuturor

investitorilor in ceea ce privegte evaluarea modului in care acegtia

iSi realizeaz[ obliga]iile contractuale in perioada postprivatizare.

in sfhrgit, vom acorda o mai mare atenlie componentei sociale a

pivatizdrii. Toate privatizfulle de mare anverguri vor avea labazdplanuri de afacei bine elaborate, prin gare s5 se asigure^functionarea

in continuare a acestor societili. in acelaqi timp, se va

urm6ri stabilizarea unui numir tezonabil de locuri de muncd in

unitalile privatizate. Vom continua sd realizdm toate acestea in

dialog cu sindicatele qi investitorii.

in alt6 ordine de idei, recent, am analizat strategia cu privire la

construcgia de autostrdzi in Romdnia' Acest program reprezintl unproiect politic, economic gi social major al Guvernului.

Avem in vedere realizarca pdni in anul 2007, deci la momentul

integrarii noastre in uniunea Europeand, a unei autostr[zi care va

legaRomania de lirile membre ale uniunii. Astfel, s-au luat decizli

pentru infiinfarea Societilii Nalionale de Drumuri 9i Autostrdzi 9i

pentru frnalizarea, pdn[ in anul 2006, in prima etapi, a unor

tronsoane de autostrizi pe Culoarul IVPaneuropean' respectiv

Nddlac-Arad-Bucureqti-Constanta, urmdnd sd se aloce aproximativ

4 miliarde euro; studiem, de asemenea, 9i varianta construirii unei

autostrizi prin centrul Transilvaniei, pe ruta Bragov-Tdrgu Mureg-

Cluj-Napoca-Oradea.

Pe de alti pafte, ieri am discutat 9i cu unii dintre colegii noqtri

progtamul pe care vrem s6-l lansEm mult mai ambilios este

programul de pietruire a drumurilor comunale. Este un obiectiv

Lare ar trebui sd ne preocupe pe toli in mai mare misurd - studiem

modalitatea prin care putem s5 finanldm un asemenea proiect in

anii urmitori.




in domeniul administraliei publice, in anul 2003, Guvernul va

acorda o atenlie deosebiti accelerdrii reformei in administra(iapublic[ centrald gi locald, cu sprijinul Uniunii Europene gi alBdncii Mondiale. Ne propunem sI asigurdm o modificare de fond a

structurii qi num6ru1ui aparatului din ministere gi celelalte autoritelipublice centrale gi locale. O primd acfiune constd in reducerea cu20oh a numirului secretarilor de stat. in cursul acestei luni se vadiminua numdrul funcliilor de conducere - directori generali,

directori, gefi de servicii gi gefi de birouri, astfel inc0t aceste

categorii si nu reprezinte mai mult de 10-12% din numdrul total alfunclionarilor.

in acelagi timp, se vor lua misuri pentru reducerea personalului de

la agenfii, secretariate gi oficii, inclusiv prin preluarea unoractivit5ti la nivelul ministerelor. Avem in vedere, totodatd,reorganizarea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor interitoriu, urmdnd ca la nivelul fiecirui jude! si funclioneze un

singur serviciu al ministerului respectiv, strict specializat pentrucontrolul aplicdrii legilor 15rii. in aceastd situalie vom transfera oparte din activitAlile serviciilor publice descentralizate, fre laautoritdlile locale, fie la prefecturi, gi vom intiri direcliile deintegrare europeani din fiecare prefecturi gi consiliujudelean.

in ceea ce privegte reforma funcliei publice, avem in vedere

modificarea gi completarea Legii nr. 188ii999 privind Statutul

funclionarilor publici, pun6nd accent pe stabilirea clar6 acategoriilor de funclionari qi anume: corpul inallilor funcfionaripublici, funcfionari publici cu funcfii de conducere qi funclionaripublici cu funclii de execulie.

Vom adopta Codul de conduitl al funclionarilor publici qi vomstabili mecanisme pentru imbundtdlirea salaizdrii acestora inraport cu performanlele oblinute.

Pentru intirirea autonomiei locale administrative gi financiare lanivel local, Guvernul va acliona in vederea creqterii semnificative a

ponderii veniturilor proprii in structura qi conlinutul bugetelor

296




locale. in scopul rcalizdrii acestui obiectiv, vom introduce bugetele

de funclionare gi de dezvoltare, iar elaborarea bugetelor locale se

va efectua numai pebazd de programe.

Un rol important il va avea gi continuarea procesului de

informatizare a administraliei publice gi generalizarea ghigeelor

unice la nivelul autoritdlilor locale, in vederea apropierii

administraliei de cetdfean.

Urmdrim, deasemenea, asigurarea transparenlei actului public,

consultarea cetdlenilor in problemele de interes local 9i denroltarca

parteneriatului public-privat.

Vom exercita, potrivit reglementirilor legale, un control exigent

privind stabilirea tarifelor pentru serviciile publice de gospoddrie

comunali, prin efectuarea unor analize riguroase asupra

fundament6rii costurilor de produclie 9i a stabilirii tarifelor.

Pentru suslinerea procesului de reformi din administralie, vomavea in vedere imbunltSlirea managementului resurselor umane'

punind accent pe formarea specialigtilor 9i atragerea tinerilor in

acest sector. Sectorul de resurse umane, de head-hunting, cum ar

spune domnul Pruteanu, are deja in banca de date peste 10.000 de

CV-uri ale unor tineri care au frcut studii in strdindtate 9i care

doresc s5 lucreze pentru administralie, la nivel central sau la nivel

local. Depinde de noi s6-i incurajim pe aceqti tineri, s6-i aducem

mai aproape de noi qi si-i obignuim cu dimensiunea europeand a

activitdlilor administraliei publice.

Doamnelor gi domnilor senatori gi deputali,

Un lucru important pe caf,e l'am realizat in acegti doi ani de

guvernare a fost cdgtigarea, prin profesionalism 9i credibilitate, a

legitimitIlii proiectului nostru de reform[ economic[ 9i social6-

Aqa se explicl credibilitatea dobAndit[ pe plan extern qi suportul

popular pe care l-am oblinut in aceasti perioadi, dovezi elocvente

c5 Romdnia se afl6 pe drumul cel bun.

297



Guvernul gi Parlamentul au cdgtigat in acegti doi ani importante

procente de incredere, confirmate prin sondajele de specialitate. yd,rog s[ observ[m ci aceste cregteri de incredere au mers in paralel.Atunci cdnd Guvernul este ineficient, atunci cdnd el are probleme,inevitabil populalia asociazd gi Parlamentul sistemului general deputere. La fel se int6mpli gi cu Pregedintele Romdniei. Acestecomponente ale puterii nu sunt gi nici nu pot fi percepute izolat,fiecare cu dinamica proprie, pentru cd in final ceea ce cotfieazdsunt rezultatele pe care nu le putem obline decAt impreunl. in acest

context, apreciem in mod deosebit faptul c6, degi o parte apopulaliei nu beneficiazd incd de un nivel de trai acceptabil, iqiexprimi speranla in imbundtdlirea, in continuare, a situatieimateriale, ceea ce probeazd increderea in politica guvernamentald.Este un fapt care ne responsabilizeazd in mod suplimentar,demonstr6nd, in acelaqi timp, cregterea semnificativ| a dorinlei departicipare la proiecte de anverguri.



ANGAJAREA POLITICA

innporRrvA coRuPlmtt

(martie 2003)

fluvernul aduce astdzi in fala Parlamentului, sub forma

\Jangajdrii rdspunderii asupra unui proiect de lege, o problemd

cate a frdmdntat societatea romdneasci in ultimul deceniu, cu mare

rezonanrfl, atAt pe plan intern, cdt qi pe plan extern - problema

corupfiei.

Recurgerea la aceastd procedurl legislativi teprezinti un act de

responsabilitate din partea Guvernului fa!5 de un obstacol in

asigurarea credibilitntii Rom6niei, a instituliilor statului, a clasei

politice.

lin s[ declar in mod expres, in plenul celor dou6 Camere ale

Parlamentului, ci Guvernul Romdniei, bazindu-se pe dispoziliile

art. 113 alin. (1) din Constitulie, igi angajeazl rdspunderea asupraunui proiect de lege menit sl ofere solulii eficiente de prevenire 9i

de combatere a corupfiei, asigurdnd transparenli in exercitarea

functiei publice gi mediului de afaceri.

Prin proiectul de lege pe care il promov[m astdzi, am deplina

convingere ci facem un pas important pe calea onoririi ofertei

I Discurs consacrat angajlrii rispunderii Guvemului asupra proiectului de lege privind unelemlsuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitililor publice, a func{iilor

publice 9i in mediul de afaceri, prevenirea 9i sanctionarea corup1iei, Palatul Parlamentului,

19 martie 2003.




noastre electorale gi de guvernare, precum gi angajamentelor falide Uniunea Europeand gi NATO.

Aceasti iniliativi a Guvernului, care sprijinl direct aplicareastrategiei nalionale pentru combaterea corupliei, are loc la un an dela adoptarea programului nalional gi Planului de prevenire acorupJiei gi a Planului nalional de acliune impotriva corupliei.

Mdsurile propuse in proiectul de lege sunt rezultatul unei analizede profunzime efectuate de Guvern asupra realitblii

romdnegti gi apercepliilor interne gi intemalionale privind fenomenul corupliei inlara noastr6. In acest sens, au fost analizate riguros concluziile unorevalulri institulionale, guvernamentale qi neguvernamentale, aleinvestitorilor strdini gi ale mediului de afaceri din tara noastri,precum gi rezultatele unor studii sociologice realizate in Rom6nia.

O dati cu accelerarea integrdrii Romdniei in Uniunea European[ gi

NATO, trebuie si ne concentrdm tot mai mult asupra bunei

funcliondri a statului de drept, a adminishafiei publice, asupramodului de aplicare a legii sau asupra compatibilitilii mediuluieconomic cu regulile unei economii de piatdr. Din aceastdperspectivd, combaterea fenomenului corupliei este esenlialipentru materializarea angajdrii consecvente a GuvernuluiRomdniei, a societllii romdnegti in ansamblu, ?n asumarea gi

indeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeani gi NATO.

Nu ne propunem, cu aceasti ocazie, sd facem un bilan! detaliat almisurilor preventive, precum gi al acliunilor concrete desfbguratein primii doi ani de guvernare pentru combaterea fenomenului decorupfie.

Am aprobat de urgen!5, la inceputul anului 2001, legile care permitretrocedarea terenurilor agricole gi forestiere, precum qi aimobilelor confiscate ab:uziv. Aceasta ne-a permis ca, acum, in

primivara anului 2003 sd avem peste 92Yo titluri de proprietateeliberate, fa!5 de 70Yo cdt erau in decembrie 2000. A fost retrocedatun numdr insemnat de imobile, peste 8200, urm6nd ca restituirea in



Angai area po liticd imp q1ryvg19yyglie L

nature sb se intensifice potrivit reglementirilor adoptate in ultima

perioad6.

Misuri esenliale de combatere a corupliei au fost luate, practic, in

toate domeniile:

o achiziliile publice;

o licitaliile electronice, unde, prin cele 73.000 de licitalii s-au

economisit peste 1.100 miliarde lei;

o stoparea adopliilor intemalionale in condiliile cunoscute;

o infiinJarea ghipeului unic in institulii publice 9i la Registul

Come4ului;

o reglementarea transparenlei tuturor actelor normative;

o imbunntilirea gi monitorizarea mediului de afaceri;

r prevenirea gi combaterea criminalit6lii informatice qi altele.

Un rol important in aceastl lupti il are, frrd ?ndoiali, gi infiinfareaParchetului Nalional Anticorupfie, care pdnd in prezent gi-a dovedit

utilitatea gi eficienfa prin instrumentarea unor fapte qi acte

relevante de corupqie. Toate aceste acliuni s-au desfbgurat in

conformitate cu programul de prevenire qi planul de combatere a

corupliei, adoptate de Guvern.

in continuarea acestui ansamblu de acliuni, prin prezentul proiect

de lege, Guvernul asigurd deschiderea unei ofensive radicaleimpotriva corupliei. Punerea in aplicare a legii are menirea sirestabileasc6 increderea populafiei gi a comunitdlii oamenilor de

afaceri in capacitatea de acliune a Guvernului qi in puternica sa

voin!6 de a acliona pentru a elimina coruplia din structurile

societilii romineqti, pe toate palierele sale. Voinfa politicl a

Guvernului va trebui s6-gi gdseascd un ecou consistent, mateializatin participarea intregii societ5{i rom0negti: partide politice,

Parlament, mass-media, societate civill, populafie.

Noile reglementdri pe care vi le supunem atenliei reprezintd reacfii

concrete in plan legislativ, institulional gi in planul promovirii

301




publice, la dinamica pe care acest flagel a cunoscut-o dupd 1989.

Totodati, aceste reglementdri au fost concepute in spiritul unuiimperativ foarte clar, de asigurare a acelui pragmatism care sI lescoati din abstractul literei legii gi sd le faci eficiente, aducdndu-lemai aproape de oameni pi de problemele lor reale.

Soluliile din proiectul de lege privind angajarea rispunderiiGuvernului constituie o reaclie la semnalele critice provenite dinmediul intern, dar qi din unele aprecieri externe. Am in vedere

evaludrile Comisiei Europene, ale FMI gi Blncii Mondiale, ale

Transparency International, Freedom House, BERD, GRECO -Consiliul Europei, ca gi semnale ale asocialiilor oamenilor de

afaceri romdni qi striini, ale Consiliului Investitorilor Strdini dinRomdnia, ale unor ambasade str[ine la Bucuregti.

Misurile gi obiectivele cuprinse in proiectul de lege ar rdmdneinutile dacl nu le-am racorda la pulsul concret al societilii, daci nu

s-ar pune in aplicare cu gi pentru cetSleni. Efortul guvernamentalde combatere a corupfiei depinde, in mare misurd, de sprijinultuturor formaliunilor politice, precum gi al societ6fii civile gi mass-

media. Etapa de acliune iniliatl prin acest proiect legislativ implicdpractici institulionale imbunbtifite, deschise gi transparente, care

impun o participare mai activi a cetS{enilor la evidenlierea gi

izolarea fenomenului corupliei, participarea ONG-urilorspecializate pentru a semnala fenomene asociate coruptiei gi a

monitoriza consistenla rispunsului institulional.

Trebuie sd privim realitatea cu ochi critic gi autocritic, dar, inacelagi timp, nu trebuie sd facem rabat de la echilibru gi luciditate.Si recunoagtem cd avem o problemd - coruplia - insl gi zvonisticagi, mai ales, falsele etichetdri politice igi au contribulia lor, care nutrebuie omise din vedere. Pe ldngd realitatea dat6, existi gi

importante mistificdri.

Aq adduga faptul cd, din pdcate, partidele politice s-au preocupat

mult prea pulin de prevenirea gi combaterea corupfiei atunci cdndse aflau la putere. in prezent, partidele din opozilie se manifesti ca

102



Angaj area politicd tmpotriva corupliei

qi cind ar afla de coruplie acum gi nu ar avea nici o responsabilitate

in leg6tur[ cu acest fenomen.

in sensul rispdndirii unei culturi civice solide, Guvemul igi

propune un parteneriat cu reprezentanlii organizaliilor

neguvernamentale, preocupate de urmdrirea gi semnalarea

fenomenului corupfiei, pentru implicarea efectivi a societilii civile

in evaluarea programelor qi proiectelor iniliate pe acest domeniu.

Avem in vedere, in acest sens, realizarea unor campanii publice de

anvergurb pentru cregterea congtientizdrii cetifenilor asupra

consecinfelor fenomenului corupfiei gi, totodati, o mobilizare maiputernici pentru cunoaqterea gi promovarea mlsurilor preventive

pe care le intreprindem in combaterea acestui flagel.

Nu existi o singuri conceplie privind corupfia, dar cetilenii tind s[absolutizeze componenta bdneascd a corupfiei, neglijdnd serviciile

reciproce, sursi indirectd de imbogllire. Cu tolii cred c[ suntem de

acord cu privire la caracterul extins, de proporfii, al corupfiei lanivelul societilii romdnegti. Insuficienta diferenfiere a fenomenelor

de corup{ie ce au loc, a instituliilor implicate, duce la un criticismgeneral, la o radicalizare a opiniei publice in aqtzarea sistemului

politic de corupfie. Acesta este, practic, principalul motiv al

deterioririi relaliei de reprezentativitate dintre cetileni gi clasa

politici. in momentul in care aceasti relafie ajunge sd fie

perturbatd, ins5qi funclionarea regimului politic democratic este

pusd in pericol. Nemullumirile exprimate qi de societatea civildsunt o dovadd a faptului cdrela[ia dintre cetilean gi autoritili este

incd afectatd de disfuncfionalitdli cronice, greu de remediat.

Au existat considerabile eforturi de recuperare a handicapurilor inplan legislativ, urmdrindu-se apropierea autoritililor de nevoile

concrete ale cetblenilor. Marea problemd rimdne insi tocmai

discrepanla dintre prevederea legaLl gi practica institulional[

existenti. Sunt anumite domenii evidentiate de cetdfeni ca fiindcele mai expuse fenomenului corupfiei. Printre acestea ftgxeazdsistemul vamal, sistemul judiciar, polifia, sistemul administralieipublice. Comenzile publice reprezintd activitatea cea mai




favorabild coruptiei, in judecata majoritalii cetilenilor, aici fiind

incluse lucririle publice pentru construcfii, s[nitatea publicd qi

polilia. Agadar, putem si tragem concluzia ci spaliul public gi

activitilile care au leg[turd cu sfera politicd sunt cele mai suspecte,

potrivit percepliei populaliei, dar gi estimdrilor sociologice.

Proiectul de lege pentru care Guvernul igi angajeazd" astdzirdspunderea in fala Parlamentului igi propune si elimine cauzelegeneratoare de corupfie, tocmai in domeniile in care coeficientul de

vulnerabilitate este mai ridicat. Avdnd in vedere implicaliilefenomenului corupliei asupra societilii, prevenirea gi combaterea

acestui fenomen necesiti, pe plan legislativ, o abordare

multidisciplinard gi sistematici, pornind de la reglementarea

aspectelor de drept penal, pdni la disciplinarea raporturilor de drept

comercial gi asigurarea transparenfei in viala economici.

in acest sens, Guvemul a elaborat prezentul proiect de lege ca o

reglementare complex6 care, pe l6ngb dispoziliile ce se circumscriupentru prevenirea, descoperirea gi sanclionarea faptelor de

corupfie, cuprinde gi dispozilii din alte materii conexe,

indispensab ile realizdrii scopului urmirit.

Am s[ md tefer, in continuare, pe scurt, la principalele

reglementdri pe care le confine proiectul de lege asupra cIruiaGuvernul a hotir6t si-gi angajeze rdspunderea.

Coloana vertebralS a proiectului de lege o constituie prevederilereferitoare la conflictul de interese gi regimul incompatibilitSlilor inexercitarea demnitllilor publice gi a funcfiilor publice. Se

completeazI, astfel, cadrul legal instituit in tara noastri pentruprevenirea gi combaterea folosirii abuzive a funcliilor publice, a

oblinerii unor c0qtiguri necuvenite in exercitarea acestora.

Prevederile proiectului se inscriu, totodati, pe linia documentelorinternalionale in materie gi se regdsesc in unele legislalii europene,

cnm sunt cea italiand, ceh6, spaniold, portughezd.

in cadrul dispoziliilor generale este definit conflictul de interese ca

fiind situalia in care persoana ce exerciti o demnitate publici sau o

304



Angaj area politic d impotriva corupliei

funclie publicd are un interes personal de naturd patrimonialb, care

ar putea influenla indeplinirea cu obiectivitate a atribuliilor care iirevin potrivit Constituliei gi altor acte normative.

Principiile care stau Ia baza prevenirii conflictului de interese in

exercitarea demnitdlilor gi funcliilor publice sunt: imparlialitatea,

integritatea, transparenla deciziei gi supremalia interesului public.

Conflictul de interese este reglementat pentru urmitoareledemnitili qi funcgii publice:

o Preqedintele Romdniei;

r funclia de membru al Guvernului;

o funcliile publice de autoritate din administralia public[ centrald

gi local6;

o magistrafii;

o aleqii locali;

r funclionarii publici.

Este previzuti obligativitatea intocmirii declaraliei de interese a

persoanelor care exercit6 demnitali gi funclii publice, declaralie in

c:lre se includ funcliile delinute in cadrul unor asociafii, fundalii

sau alte organtzalii neguvernamentale ori partide politice,

activitI{ile profesionale remunerate, calitatea de aclionar sau

asociat la societSlile comerciale, inclusiv bdncile sau alte instituliide credit, societ6li1e de asigurare gi cele financiare.

Este reglementati, totodati, interdiclia de utilizare a numelui

insolit de calitatea persoanei care exercite demnitilile 9i funcliile

publice in orice acliune publicitard privitoare la o activitate carc

aduce profit, cu exceplia publicitdtii gratuite pentru scopuri

caritabile.

Declaraliile de interese sunt publice gi se consemneazd intr-un

registru special denumit ,,Registrul declaraliilor de interese".

305



Pe de altd parte, in proiectul de

incompatibihtAlile care vizeazd calitateamembru al Guvemului qi alte funcliiadministralia publicd centrali qi locald,funcfionarii publici.

Potrivit proiectului, calitatea de deputat gi senator, precum gi

funclia de membru al Guvernului qi alte funclii publice deautoritate din administralia publicd central| sunt incompatibile cu:

o funclia de preqedinte, vicepregedinte, director general, director,administrator, membru al consiliului de administralie sau cenzor lasocietSlile comerciale, inclusiv bdncile sau alte institulii de credit,societSlile de asigurare gi cele financiare, precum gi la instituliilepublice;

o funclia de pregedinte sau de secretar al adundriloraclionarilor sau asocialilor la societilile comerciale;

I funclia de reprezentant al statului in adundrilesocietdlilor comerciale;o funclia de manager sau membru al consiliilor de administralie aleregiilor autonome, companiilor qi societdlilor nafionale;c calitatea de membru al unui grup de interes economic.

Au fost stabilite caztrlle de incompatibilitate privind pe prefecli,subprefecli, primari, viceprimari, pregedinli gi vicepreqedinli ai

consiliilorjudelene,

consilieri locali gi judefeni, func,tionari publici.S-a prevdzut ci pentru persoanele care exercite demnitdli gi funcliipublice de autoritate din cadrul autoritililor gi instituliilor aflateexclusiv sub control parlamentar se aplici normele privind regimulincompatibilitdlilor prevdz;tfie pentru minigtri, precum gi

dispoziliile stabilite prin legi speciale.

Prin reglementarea transparenfei informaliilor referitoare la

obligaliile bugetare restante se urmdregte descurajarea, prevenireagi reducerea acumulirilor de arierate la bugetul de stat, bugefulasiguririlor sociale de stat, bugetul asigurdrilor pentru gomaj gi labugetul fondului nalional unic pentru asigurdri sociale de sindtate,

306

lege sunt reglementate

de parlamentar, funclia de

publice de autoritate dinmagistralii, aleqii locali qi

generale ale

generale ale



Angai area politicd i!89lriv!:gfupliei

precum gi la bugetele locale. Ministerul Finanfelor Publice,

Ministerul Muncii 9i Solidaritllii Sociale, MinisterulAdministraliei Publice qi Casa Naliona16 de Asigurdri de Sinltate

vor aduce la cunogtinla public6, pe pagina proprie de Internet, lista

contribuabililor care inregistreazi obligalii bugetare restante, cu

indicarea totalului obligaliilor bugetare datorate in anul fiscal

precedent, cuantumul obligaliilor restante.

Administrarea informaliilor gi serviciilor publice prin intermediul

mijloacelor electronice conduce la o puternici debirocratizare a

procesului administrativ prin realizarca ,,reformei Ia ghigeu

(ghigeul on-line)", ceea ce determind gi o reducere a costurilor

administraliei, eficientiz arca utilizdrii fondurilor publice, sciderea

semnificativd a actelor de corupfie - prin eliminarea contactului

direct dintre cetilean gi funcfionar - gi transfofinarea modului de

operare al instituliilor publice prin ttllizarea tehnologiei

informaliei.

Denoltarea tehnologiei informaliei gi continua globalizate a

re{elelor informatice au dus la un progres de necontestat al

societ5lii gi la asigurarea transparenlei in viala publicd,, dar atr

determinat gi apailia unei noi forme de criminalitate:

criminalitatea informatic[. in proiect, infracliunile in domeniul

informatic sunt grupate potrivit criteriilor prevdntte in Convenlia

europeani privind criminalitatea informaticS, semnatii de Romdnia

la 23 noiembrie 2001. De asemenea, pentru asigurarea coopeririiinterna{ionale imediate gi permanente in domeniul combaterii

criminalitdlii informatice se prevede infiinlarea, in cadrul

Parchetului de pe l6ngd Curtea Supremd de Justilie, a Serviciului

de combatere a criminalitdlii informatice.

in proiect se prevede reglementarea unei noi institulii juridice in

cadrul sistemului legislativ romdnesc referitoare la grupurile de

interes economic, precum gi la stabilirea condiliilor in caregrupurile europene de interes economic sunt recunoscute 9i pot

funcliona in Romdnia. Pentru o deplini armonizare a cadruluijuridic romdnesc cu dispoziliile legale ale Uniunii Europene,

307



reglementArile vizdnd constituirea, organizarea gi funclionarea

grupurilor europene de interes economic au fost previzute pentrugrupurile de interes economic inmatriculate in RomAnia. Estereglementat, de asemenea, regimul juridic de care se bucuri inRom0nia grupurile europene de interes economic. in bazareglementdrilor statuate prin proiect, acestea sunt recunoscute gi

pot func,tiona in condiliile legii in Rom0nia.

Cartea a II-a din proiectul de lege cuprinde modificarea gi

completarea unor reglementdri in scopul prevenirii qi combateriicorupliei.

Astfel, modificarea gi completarea Legii nr. 7812000 pentruprevenirea, descoperirea gi sanclionarea faptelor de coruplieurmireqte, pe de o parte, completarea cadrului legal in domeniu cunoi incrimindri, iar, pe de altd parte, extinderea sferei subiectuluiactiv al infracliunilor de coruplie la unele categorii de persoane

prevdnrte in Convenlia penald privind corupfia, precum gi inConvenfia privind protec{ia intereselor financiare ale ComunitdlilorEuropene gi protocoalele sale adilionale. De asemenea, pentruasigurarea eficienlei ?n activitatea de urmirire, judecare gi

sanclionare a faptelor de corupfie, proiectul prevede o reglementarespeciali referitoare la alcituirea completelor de judecatd.

Dintre prevederile referitoare la modificarea gi completarea

Ordonanlei de urgen!6 a Guvernului w. 43/2002 privind ParchetulNalional Anticoruplie, menliondm pe cele referitoare la competenlagi structura acestui parchet. in lege au fost prevdzute criteriile dedepartajare a competenlei Parchetului Nalional Anticoruplie decompetenla ce revine parchetelor de pe lAngi instanle. Acestecriterii se referd, in principal, la valoarea prejudiciului cauzat prinsivdrgirea infracliunilor prevf,zute in Legea nr. 78/2000 pentruprevenirea, descoperirea gi sanclionarea faptelor de corup{ie, la

valoarea sumei ori a bunului care formeazi obiectul infracliunii decoruplie gi la calitatea persoanelor care au comis astfel deinfracfiuni. Pentru o mai bund organizare a activitdlii de urmirirepenald in cadrul Parchetului Na{ional Anticorup,tie au fost

308



Angaj area politicd impotriva corupliei

prevZrz'rte unele modificiri de structur[, atetlm nivel central, cdt gi

teritorial, cum sunt, de exemplu, crearea unei seclii judiciare sau

infiinlarea de servicii qi birouri pentru ofilerii de polilie judiciarl 9i

pentru specialiqtii din cadrul parchetului.

Conform articolului 31 din Constitulie, fiecare persoand are dreptul

de a avea acces la orice informalii de interes public, drept ce nu

poate fi ingrddit. Autoritefle publice au obligalia de a asigura

informarea corectd a cetdlenilor in ce priveqte treburile publice gi

problemele de interes personal, iar modificarea gi completareaLegii nr. 11511996 privind declararea gi controlul averii

demnitarilor, magistrafilor, funclionarilor publici gi a unorpersoane cu funclii de conducere reprezintl unul dintre mijloacele

derealizare a acestei obligalii.

Pentru a inlStura suspiciunile cu privire la modul in care sunt

dobindite bunurile de citre demnitari, magisfrafi, persoane cu

funclii de conducere gi control gi funclionari publici gi pentru aimpulsiona conduita corectd a acestora in exercitarea atribufiilorcorespunzitoare funcfiei sau mandatului, precum gi pentru a

asigura un control eficient al societ[lii civile asupra autorit5lilorpublice, proiectul de lege prevede, in principal, urmitoarele:

o introducerea unei reglementdri care sd prevadd publicarea

declarafiei de avere pe paginile de Internet ale Parlamentului,

Guvernului, ministerelor, celorlalte autoritefl ori institulii publicecentrale, prefecturilor sau consiliilor judefe, dupl caz, oi inMonitorul Ofrcial al Romdniei, Partea a III-a;c ldrgirea sferei persoanelor care intrd sub incidenla legii prin

adlugarea prefecfilor, subprefecfilor, persoanelor cu funcfii de

conducere gi de control din cadrul autoritdlilor gi instituliilorpublice, precum gi prin addugarea tuturor persoanelor care sunt

numite in funcfie de cdtre Preqedintele Romdniei, Parlament sau de

cdtre primul-ministru;o declan$area din oficiu a procedurii de control gi in ipoteza in care

persoanele obligate sd-qi actualizeze declaralia de avere incdlciaceasti obligafie;




o abrogarea articolului 37 carc incrimineazd, fapta de a publica sau

divulga conlinutul declaraliei de avere de cdtre persoanele care

primesc, pdstreazd sau delin astfel de declarafii, deoarece nu maicorespunde scopului legii, care este asigurarea transparenlei inexercitarea func1iilor publice;o a fost actualizat conlinutul declaraliei de avere gi s-a prev[zutobligalia de depunere a unei noi declaralii de avere in termen de 30

de zile de la data intrlrii in vigoare a acestei legi.

O alti reglementare se referi la asigurarea transparenfei gi

stabilitilii in mediul de afaceri. Principalele reglementdri vizeazd

asigurarea transparenfei in procesul de inregistrare a societdlilorcomerciale qi in intreaga activitate a acestora, precum gi evitarea

conflictelor de interese in cadrul operaliunilor efectuate de

societ6li1e comerciale cu organele sale de conducere.

Modificarea gi completarea Legii nr. 8711994 privind combaterea

evaziunii fiscale a apirut ca o necesitate impusd de noile cerinle aletrecerii la economia de pia16 gi de procesul de privatizare a

unitl1ilor economice. Cregterea qi diversificarea continui a

agenfilor economici cirora le revin obligalii fiscale a fost insolitd 9i

de multiplicarea gi diversificarea metodelor gi ciilor prin care

acegtia s-au sustras de la plata impozitelor, taxelor gi contribuliilorlegal datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetuluiasigur[rilor sociale de stat gi altor bugete, chiar dacd au beneficiat

de facilitdli gi scutiri in perioada de inceput a funcliondrii lor.

De o deosebiti importan!5 sunt modificdrile legii in sensul

contracarlrii evaziunii fiscale rcalizate prin utilizarea in cadrul

lanfului comercial, de la producitor sau importator pdnd laconsumatorul final, a unor societSli comerciale care se sustrag

controlului fiscal datoritd nerespectdrii prevederilor legale

referitoare la sediul social. De asemenea, au fost introduse unele

prevederi menite si combati producerea, comercializarea giutilizarea, in afara condiliilor legale, a documentelor cu regim

special, prin care, in multe cantri au fost realizate tranzaclli

3t0



Angaj area po liticd impotriva corupliei

comerciale nereale sau denaturate. ce au avut ca efect diminuarea

veniturilor impozabile qi, implicit, a datoriilor fiscale.

Sunt importante acele prevederi din proiectul de lege cu implicalii

in procesul de combatere a corupfiei, gi anume, modificarea gi

completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funclionarilorpublici, adoptatd la sfhrqitul anului 1999, prin angajarcarispunderii

Guvernului in funcliune la acea datd.

in perioada de timp carea

trecut de la adoptareaacestei legi gi p6ni

in prezent, in procesul de implementare au fost identificate o serie

de dificultili generate de imperfecliunea unor prevederi sau,

dimpotrivd, de inexistenla altora, fapt care a condus la

inoperabilitatea unora din dispoziliile legii.

Reforma administrafiei publice, in etapa actuall a guverndrii,

trebuie s[ rdspundd unor cerinle legitime ale societi]ii civile,

precum gi ale organismelor internafionale de a fi adoptate mdsuri

vizibile in plan legislativ gi institulional, in sensul combaterii

fenomenului de coruplie in rdndul funclionarilor publici.

Necesitatea alinierii, intr-un timp c6t mai scurt, la standardele

administrative existente in Uniunea European[, impune ca acliunile

de combatere a fenomenului corupliei sd fie concomitente cu

mdsuri care sd asigure profesionalizarea gi impa4ialitatea

serviciului public, optimizarea structurilor qi eliminarea birocraliei.

in acest context, situalia funcliei publice gi a funclionarului publicca mijloace de acliune legald prin care administraliaiSi realizeazd

funcliile, in mod necesar trebuie sd constituie obiectul unor

propuneri de reglementare. Prin modificdrile gi completdrile aduse

Legii nr. 188/1999 privind Statutul funclionarilor publici este

promovatd o culturd a serviciului public profesionist, de calitate,

capabil sd serveascd eficient gi competent interesele legitime ale

cetilenilor.

Se asigurl, totodati, determinarea riguroasi a activititilorcorespunzitoare funcliei publice, condiliile clare privind acordarea

statutului de funclionar public, precum qi o distribuire mai buni a

311




competenfelor gi responsabilitdlilor funcliilor publice, ceea ce

implicd clasificarea funclionarilor publici in trei categorii,respectiv: inal1i funclionari publici, funclionari publici deconducere gi funclionari publici de execufie. Sunt consacratenorme speciale privind selectarea qi numirea in func1ii publice,precum gi promovarea funclionarilor publici.

Aceste reglementdri au fost realizate pe baza unei ampledocumentiri cu privire la statutele funclionarilor publici din state

membre qi din state candidate la aderare in Uniunea Europeani,precum gi cu consultarea specialigtilor de la Uniunea Europeani.

***

Angajarea rdspunderii este un act constitulional al Guvemului, care

se desfbgoarl in cadrul unei proceduri parlamentare speciale. Darrecurgerea la aceastd procedur6 poate avea drept consecinlddemiterea sa pe calea unei moliuni de cenzurd. Cu toate acestea,

Guvernul a considerat c6, prin obiectul sdu, proiectul de lege avdndo semnificalie cu totul deosebiti pentru societatea romdneascd sd

fie transmis, pentru observalii gi propuneri, partidelor reprezentatein Parlament, unor organizalii neguvernamentale implicate inprocesul de monitorizare pentru prevenirea gi combaterea corupliei,mass-media, precum pi altor personahteli politice.

in urma examinirii propunerilor gi observaliilor a fost insugit unnum6r important de sugestii, care vizau introducerea unorreglementdri pentru completarea gi corelarea textelor din proiect,imbundtilirea unor solufii, unele clarificiri ale textelor cu caractertehnic, preclrm gi unele propuneri de ordin redaclional.

Dintre observaliile gi propunerile ftcute gi care au fost retinute inproiect lin sd exemplific urmitoarele:

e din partea grupurilor parlamentare ale PSD:

- completarea gi modificarea mai multor prevederi din Legea nr.3I/1996 privind societS,tile comerciale; in cazurile conflictului de

3t2



Angaj area politicd impotriva coruptigL

interese in exercitarea demnitililor qi funcliilor publice sd fie avute

in vedere pi rudele de gradul I ale demnitarului;

- imbundtdlirea structurii organizatorice a Parchetului Nalional

Anticoruplie;

- completarea declaraliei de avere cu o nou6 pozi[ie referitoare la

obligaliile pe care le are declarantul, cu o valoare ce depa$e$te

10.000 euro.

o din partea grupurilor parlamentare ale UDMR:

- calitatea de ales local este incompatibili 9i cu calitatea de

aclionar la o societate comercial[ infiinfati de consiliul local sau

consiliul judefean;

- numirea inallilor funclionari publici sd se facd de cdtre primul-

ministru, iar pentru directorii generali din ministere de c6tre

minigtri; secretarii generali ai prefecturilor 9i ai judefelor si fie

numili de ministrul administraliei publice, ca gi in prezent-

o din partea grupurilor parlamentare ale PD:

- orice persoand interesatd poate sesiza, in scris, prefectul in

legdturd cu actele emise sau incheiate de primari 9i viceprimari

care produc un folos material pentru acegtia, pentru soful siu ori

rudele de gradul I;

- alegii locali vor depune declara,tia de interese la secretarul

unitalii administrativ-teritoriale;

- reformularea unor prevederi referitoare la incompatibilitalileprivind funclionarii publici gi declarafiile de interese;

- poate face parte din categoria inallilor funcfionari publici

persoana care a absolvit programe de formare in domeniul

administrafiei publice organizate de Institutul Nafional de

Administralie, de alte institulii similare din strdindtate, precum 9i

de instituliile de inv6![mdnt superior din!ar6. Era o modalitate de a

evita un eventual monopol al institutului in legdtur[ cu aceastd

chestiune:

JIJ



a


-_posibilitatea

funclionarului public de a fi membru al'nui partid

politic legal constituit, precum gi condiliile privind traniferulfunclionarului public.

o din partea grupurilor parlamentare ale pNL au fost preluateunele texte, intr-o form6 reformulatl, cu privire la:

- conflictul de interese:

- transparen{a informaliilor referitoare larestante;

- statutul funcfionarilor publici;

bugetare

prevenirea gi combaterea criminalitdlii informatice;

din partea Partidului Umanist din Romdnia:

- includerea infracliunii de gantaj in sfera infracliunilor de coruplie.

e Grupul parlamentar al PRM nu a transmis observafii.

o din partea societdlii civile:

- includerea Pregedintelui Romdniei in categoria persoanelor careintrd sub incidenfa reglementdrilor privind conflictul de interese,solicitati, de altfel, gi de pregedintele lirii;- instituirea unor interdiclii pentru persoanele care exercitd odemnitate sau o funclie publicd referitoare lautilizarea numelui, aimaginii, vocii sau semniturii personale in orice formd depublicitate a unui agent economic romdn sau strdin, a oricdruiprodus comercial sau a unei activitili care aduce profit, cu exceptiapublicitalii gratuite pentru scopuri caritabile;

- instituirea unui registru special de eviden!6 denumitdeclaraliilor de interese";

- reglementarea incompatibilitdlii dintre calitatea de deputat,senator, membru al Guvernului, cu statutul de membru al unui grupde interes economic;

- si fie supuse declaririi bunurile gi serviciile primite cu titlugratuit, in cadrul unor activitili de protocol in exercitareamandatului sau a funcliei, a cdror valoare depiqegte, fiecare,echivalentul a 300 euro.

314



Angaiarea po liticd impg1rivg s9rupl;ieL

o din partea mass-media:

- eliminarea din cuprinsul legii a titlurilor privind organizarea 9i

funclionarea Gitrzii Financiare;

- Codul de conduitd a funclionarilor publici.

Vreau sb mullumesc tuturor acelora care ne-au transmis

propunerile lor.

Guvernul a luat act de declaraliile critice ale unor lideri ai

partidelor din opozilie care incearci mai curdnd tergiversareaadoptdrii acestor reglementdri, decdt perfecfionarea 1or. Noi suntem

conqtienli ci acest text nu este perfect, qtim acest lucru, 9i vom

lucra impreund cu cei care vor dori s6-1 imbunitSlim in perioada

urmitoare, dar au trecut prea mu{i ani in care nu am luat mdsurile

necesare. Era nevoie sd dim un semnal foarte clar gi pentru clasa

politicd gi pentru societatea romdneasci gi pentru partenerii noqtri

din afard.

Sigur cl am deranjat foarte multe persoane, suntem conptienli'

Unele din acestea incearci, prin intermediari, sd blocheze aceasti

lege sau si o intdrzie. Nu ne mai putem permite a$a ceva. Este un

moment important gi dacl nu vrem ca lucrurile si iasl de sub

control sau s5 ajungem la situalii extrem de complicate, cum au

fost qi cum este, in continuare, cea din Serbia, ca sd dau un singur

exemplu, va trebui sd 1u6m mdsurile necesare in acest moment.

Sigur, vom putea lucra impreund, in continuare, pentru aimbundtSli aceste texte. $i, de aceea, m[ intreb dacd nu cumva

unele dintre disculiile de proceduri nu ascund mai curdnd dorinla

de a impiedica adoptarea pe fond a reglementdrilor din aceastS

lege.

Dupi cum lesne se poate observa, in ansamblul sdu, acest proiect

de lege care vizeazd aprofundarea activitdfilor de prevenire gi

combatere a corupliei este deosebit de complex, urmirind o tratarecoerent[ qi cuprinzdtoare, mai ales in acele sectoare ale vielii

sociale gi economice in care s-a dovedit cI actele normative au fost

deficitare, neclare sau neadaptate integral realit5lilor romdneqti'

315



Fird indoiald", ar fr fost de dorit ca un act normativ de o asemenea

importanli s5 fie supus dezbaterii in parlament, insd la fel deevident este gi faptul cd nu mai dispunem de timpul necesar unorastfel de dezbateri, care s-ar fi putut prelungi mult prea mult, cuconsecinle nefaste pentru evolufiile politice din pri, in contextulproiectelor pe care le avem impreuni, le-am definit gi le suslinemimpreund pentru integrarea europeani.

RomAnia aintilrziat prea mult, mai bine de un deceniu, s6 adopte

mlsuri hotdrdte in vederea prevenirii qi combaterii corupfiei.Aceste intdrzieri se rdzbund in prezent qi ne pot aduce prejudiciideosebit de mari, nu numai in planul acliunilor privind integrareaeuropeanS gi euroatlantici, ci, mai ales, in domeniul agezirii vielii$i activitdlilor economico-sociale pe temelii sdnitoase, in folosulnostru, al tuturor cetifenilor Romdniei.

Guvernul are voinla politicd gi capacitatea de a aplica prevederile

cuprinse in aceastd lege, fiind hothr6t si-gi asume rdspunderea infala plenului celor dou6 Camere ale Parlamentului, in deplinulrespect al prevederilor constitufionale.

Lupta impotriva corupliei nu este apanajul unui partid, ci reprezintbunul dintre domeniile de acliune care ar trebui s[ ne pund de acordpe to!i.

,,Romdnia curatd" este in interesul futuror. Acesta este mesajul

principal pe care doresc s[ vi-l impirtdgesc astdzi. $i dacd, ?ntr-adevir, il inlelegem gi credem ci putem face ceva impotrivacorupliei, atunci dafi-mi voie sd vi spun cd mi bazez nu doar peacordul, dar gi pe suportul dumneavoastrd, indiferent de partidul pecare il reprezentali. A trecut vremea simplelor declarafii. Estetimpul faptelor pentru toli cei care igi unesc eforturile in vedereaintegrdrii euroatlantice a Rom6niei. Nu de mult timp, domnulRobertson, de la aceastd tribun6, ne atrdgea atenlia asupra

necesitilii de a da un semnal foarte clar in aceastd privinld. Dacidorim ca obiective pe care ni le-am propus chiar sb se

?ndeplineasci, este nevoie nu doar si vorbim despre ceea ce ar

3t6



Angaj area po liticd impotriva corupliei

trebui sd facem, ci chiar sI facem ceea ce gtim cd trebuie si facem.

Pentru aceasta, trebuie s5 ne desprindem de trecut, de mentalitdlilecare de-at0tea ori au afectat destinul l6rii. FSri fransparen!6,

asigurarea unui mediu de afaceri modern gi stdvilirea fenomenului

de coruplie, ne marginalizim singuri.

Prin angajarea rdspunderii in qedinla de astizi, Guvernul igi afirmd

hotdrdrea de a-qi continua mandatul de incredere acordat indecembrie 2000, numai cu condilia acceptirii proiectului de lege

pe care l-am prezentat. De altfel, prin angajarea rispunderii salepolitice, Guvernul a pus Parlamentul in fa{a unei alternative: fie s[menlind in funclie actualul Guvern, accept6nd proiectul de lege

prezentat, fie sd se incerce demiterea sa, retr[gdndu-i increderea

prin inilierea unei moliuni de cenzur6.

Sunt ferm incredinlat c5, prin adoptarea qi aplicarea riguroasl a

acestei legi, Romdnia va face un semnificativ pas inainte in direclia

consoliddrii statului de drept, a instituliilor acestuia, precum gi invederea modernizdrii de ansamblu a societSlii noastre, inconcordanld cu valorile europene la care ne-am exprimat adeziunea

incd din decembrie 1989.

imi exprim convingerea cd membrii Parlamentului vor judeca, inmod obiectiv, ofensiva anticoruplie pe care Guvernul a declangat-o

cu toat[ t[ria in acest moment.

V6 mulpmesc pentru atefiia acordati qi cred cd Dumneavoastri,stimafi colegi, veli susfine Guvernul in acest important demers

legislativ.



ORIZONT 2025I

(mai 2003)

arcina noastr6, astdzi, este ingrat6, pentru c6, practic, vrem sd

construim o strategie pentru 6 cicluri electorale, daci numodificdm Constitulia gi durata unui ciclu electoral. Din acest

punct de vedere, este important si vedem cum putem sd impliclmfactorii politici semnificativi pentru urmitoarele doui decenii qi

mai bine, astfel incdt ceea ce vom creiona noi, nu neapdrat sd le fie

opozabil, dar sl fie acceptat de acegtia, pentru c5, altfel, riscdm sd

se intdmple ceea ce, de obicei, s-a intdmplat in ciclurile electorale

care au trecut: si avem o evolulie in linie frdntd, fiecare nou

Guvern dorind s6 introducb in programul siu de guvernare alte

prioritdli, alte orientdri. in felul acesta, ar putea sI existe riscul ca

i sE finalizdm o strategie anul viitor, cdnd se incheie ciclul polititrcin Romdnia, pentru un nou ciclu politic, in care forfe politice care

se vor considera, eventual, neparticipante - nu vreau sd sugerez cd

vompierde

alegerile, dar,dacd acest

lucru s-ar intdmpla,riscdm,

daci nu gtim sd construim foarte bine acest dialog, catoatil munca

si fie inutil6, pentru ci ar putea sd spuni cei care vor veni dup6

aceea, eventual, ci ,,lucrarea pe care ali ficut-o nu ne este

opozabild,, vedem altfel lucrurile, vedem altfel din punct de vedere

tactic acfiunea noastrd gi poate chiar gi obiectivele pot sd fiegdndite in alt sens".

De aceea, eu a$ wea si subliniez, in primul rind, nevoia implicdrii

cit mai putemice a factorilor politici in aceasti operaliune. Factorii

t Discurs rostit cu ocazia participdrii la lansarea ,,strategiei de dezvoltare durabili a

RomAniei - Oizont 2025", Palatul Cotroceni, 2l mai 2003.

318

nol



Orizont 2025

executivi sunt importanli, dar ei, pdn[ la urmd, sunt legali de ciclul

electoral. Probabil ci sarcina Guvernului nostru este cea mai

simpld, pentru cf, noi, intr-un fel, vom veni la sfhrgitul primului

ciclu electoral din acest mileniu gi, practic, aceasti strategie nu mai

are cum sd ne fie opozablld, dar este interesant de vizut ?n ce

misuri ceea ce am frcut in acegti ani poate si fie acceptat gi de alte

partide gi poate si constituie un fundament pentru interese

acceptate ca fiind interese comune. Aceastd operaliune mi se pare

cea mai dificild, fiind vorba de felul in care vom cupla programele

guvernamentale cu un metaprogram cuprinzdnd aceast[ strategie,

care sd aibl capacitatea de a mobiliza resursele intelectuale, pe de o

parte, gi, pe de altd parte, resursele politice existente in !ar6.

Am subliniat aceste aspecte inainte de a face alte comentarii,pentru c5, in mod evident, acliunea de elaborare a strategiei pdnd in2025 nu va putea sd inlocuiascd programul de guvernare pdnd la

sfrrgitul acestui ciclu electoral, iar dacd nu este suficient de bine

construitS, ea nu va putea sd fie nici micar un instrument utilpentru viitoarele guvemdri.

De aceea, consider cd aceastd iniliativa a domnului Pregedinte este

deosebit de importantS, extrem de utilb, pentru cI ne obligd sigdndim dincolo de ciclurile electorale carela noi au reprezentat,inaceastd perioadd de tranzilie, linia orizontului gi consider ci este

important pentru noi to{i sd vedem interesele majore. Iat[, spre

exemplu, pentru primele doul cicluri electorale din acest mileniu,obiectivul nostru este integrarea in Uniunea Europeani. Putem sd

observlm, de pe acum, anumite aspecte interesante. Printr-ocomparalie a indicatorilor economici, putem sd observdm cd

venitul pe locuitor la nivelul Romdniei, acum, este mai ridicatdecdt cel pe care Grecia sau Spania l-au avut in momentul in care

au inhat in Uniunea Europeani.

Este un element interesant pe care, poate, nu gtim suficient s6-lexplicdm in eforfurile noastre politice de integrare acum inUniunea European[, dar vom avea mai mult de un ciclu electoral,

sau aproape un ciclu electoral, pentru a pregdti aceast[ integrare,

319




pentru a contura misurile care pot fi insumate, astfel incdt sd

producd rezultate.

Pe de altd parte, vom avea anul 2004 ca un an de compresie in care

va trebui sd rezolv[m nenumirate elemente care lin de ciclulelectoral, vom avea mai multe runde de alegeri, dar, in acelagi

timp, anul 2004 este anul esenlial pentru realizarea obiectivuluinostru in 2007, fiindcd, daci nu incheiem negocierile in 2004,atunci este foarte posibil ca obiectivul din2007 si nu poatd sd fie

atins in al doilea ciclu electoral.

$i aici avem foarte multe probleme, pentru c6, in felul acesta, ceea

ce inseamnd obiective sociale tactice, ceea ce inseamni obiectiveeconomice, fie legate de dialogul cu Fondul Monetar Internalional,

fie de Uniunea EuropeanS, fie propriile agteptdri, pot s5 genereze

numeroase disculii, unele dintre ele cu partenerii sociali.

Sunt foarte multe lucruride

spus. Am un text destulde

lungpe care

l-am pregitit cu atenlie gi sunt multe elemente care !in, pe de o

parte, de ceea ce s-a intimplat in acegti doi ani, pe de altd parte, de

tendinlele care au aplrut in aceastd perioadd. Sunt anumite

elemente pozitive, sunt altele care ne creeazd anumite ingrijordri -unele au fost prezentate de domnul Pregedinte - altele ar putea slfie examinate in continuare.

Dar, ceea ce este foarte sigur este c[ avem nevoie, pe de o parte, de

o analizd inteligenti din punct de vedere conceptual, privind felulin care putem sd intrdm intr-o zoni a dezbaterii. care line gi de

mondializare, pdni la urm6, gi de modificirile structurii globale,

inclusiv din punct de vedere economic. Noi ne propunem sb gtim

felul in care vom evolua pdnd in anul2025, dar avem dificultili sd

gtim care va fi preful petrolului peste trei luni. Aceste

imponderabile care pot afecta unii dintre factorii de cregtere pot sine pun[ anumite probleme, pe termen scurt sau pe termen lung.

De aceea, va fi nevoie de foarte multd flexibilitate. in acelagi timp,este important sd avem anumite principii, sd recunoagtem impreund

anumite repere pe care sd le considerim a fi esen{iale. Fukuiama

320



Orizont 2025

spunea cd via\a intemalionali este mai mult o problemi de

economie decdt una de politici. Probabil cd are dreptate, pentru c6,

in mare misurd, conflictele internafionale, disputele care existl inmomentul de fala in redefinirea hdrlilor strategice mondiale lin mai

mult de aceastb nevoie de revigorare a pielelor, de dobdndirea unor

resurse. Din acest punct de vedere, sigur cI va hebui sd revedem

impreund felul in care ne vom miqca pe piala internS, in economia

intern6, dar, in acelagi timp, va trebui sE vedem foarte atent cum

vom proiecta relaliile noastre externe viitoare.Se discutd foarte mult despre cre$terea economicS, gi pe bunidreptate. Creqterea economicd ofer6, ftrd indoiald, gi un anumit tipde legitimitate intern6, dar gi un anumit tip de credibilitate externd,

gi fird ?ndoiali cd va trebui sI linem cu din{ii de aceste ritmuri de

cregtere, care ne permit si intrdm intr-un dialog pozitiv, in care vorexista destul de puline vulnerabilitdli in ceea ce privegte perceplia

fatp de Romdnia. Trebuie si fim ins[ congtienti ci in relalia extemi

vor exista incl mai mul1i ani momente gi teme in care se voridentifica anumite tipuri de vulnerabilitSli care si ne poati firidicate in cadrul unor negocieri mai ample. Nu vreau s5 intru indetalii, dar iati chiar o temd imediatd, relatia noastrd cu FondulMonetar Internafional. Probabil cd in octombrie vom incheia

acordul stand-by. Pentru perioada urmitoare vom incheia un nou

acord cu FMI, vom intra, eventual, intr-o formul6 de consultare pe

baza articolului 4? Care este cea mai bun[ formul6? incep dem6ine si aparl, gi in fiecare zi chiar, rdscruci la care va trebui sidecidem cum vom merge mai departe qi acestea vor reprezentapentru noi toli teme de reflec{ie gi momente de responsabilitate.

Este important, pe de altS parte, sd inlelegem ci sunt foarte multecomponente ale trar:.ziliei asupra cirora am pus accentul in acegti

ani gi care, practic, s-au consumat sau care nu mai sunt relevante.

Privatizarea a fost o astfel de tem[. Este aproape evident cd,

incepAnd de anul viitor, aceast[ temd aproape cd nu va mai conta.

Cele mai multe dintre privatizdri s-au incheiat, mai sunt cdteva zecide fbcut - nu vorbesc de segmentul energetic - ci vorbesc de ceea

321




ce reprezeria portofoliul Autoritdfii pentru Privatizare $iAdministrarea Participa\iilor Statului. $i atunci, este sigur ci va

hebui s[ punem accentul in mult mai mare misurd pe investiliilegreen field, pe investiliile directe, pe ceea ce va insemna, intr-unfel, gi o responsabilitate pentru noi de a gdndi un nou tip de

industrie, pentru cd, privatizarea, in mare mdsur6, a insemnatpreocuparea noastrd de a petici modelul economic de dinainte de

1989. Privatizarea unei fabrici sau unui complex siderurgic

inseamnd si ai in continuare o fabric6, un complex, o tzind, osocietate care se ocup[ de produse siderurgice. Schimbarea de

proprietate nu ii schimbi profilul, dar zonele de profit s-au

modificat, ele intrd in mult mai mare mdsurd pe zona serviciilor, pe

zone neconvenfionale sub aspectul modelului industrial anterior.

$i, din acest punct de vedere, privatizdrile au reprezentat o capcand

pentru noi, fiindcl noi am pus accentul in mai mare mdsurd pe

pistrarea locurilor de muncd, pe conservarea locurilor de muncd in

anumite segmente industriale cu rentabilitate mai mic5, cuprofitabilitate mai micd in noua formuld economicd mondiali. De

aici, numeroase concluzii pe care va trebui sd le tragem.

Mai existi un stereotip pe care noi l-am folosit foarte mult inaceastl perioadi, restituirea proprietSlilor. Am dezbdtut-o 10-13

ani, vor fi probabil 15 ani in care aceasti temd a apdrut in mod

redundant ocupdnd foarte mult din energii gi din timpul nostru.

Probabil cd vom fi capabili s6 incheiem gi acest capitol de restituiri.Sigur, nu vorbesc inci de ceea ce va ?nsemna din punct de vedere

financiar povara pentru guvernele care vor veni gi care vor trebui

si acopere o anumiti parte, o parte importantd din despdgubirile

care se vor acorda pentru cazurile in care nu se vor putea face

restituiri in naturd. Aceste lucruri vor reprezenta elemente de

configurare gi de ingrijorare din punct de vedere financiar, dar gi

elemente importante, factori pozitivi, pentru c5, avdnd mecanismul

de proprietate clarificat, sistemul de proprietate, investiliile directe,investiliile proprii vor fi mult accelerate.



Orizont 2025

A existat in perioada de trarzilie multe rezerv[ din partea

investitorilor strdini qi, sd recunoa$tem, una dintre marile probleme

- vorbea domnul Pregedinte despre modelele de cregtere bazate pe

diverqi factori - investiliile shdine au reprezentant in acegti 13 ani

mai pulin de 9 miliarde USD, or, de aici, una dintre problemele

noastre gi unul dintre obiectivele posibile: accelerarea pe aceastd"

zon6. Dar iatd, lipsa unor clarific[ri in zonele de proprietate gi alte

elemente au determinat aceste evolulii.

Aveam destul de multe lucruri de spuspro domo despre guvernareanoastri care, aga cum gtili, arealizat foarte multe lucruri bune, dar

nu vi le spun, pentru cd le cunoapteli, le fieifi $i le apreciafi. Dar s6-

mi dali voie totugi sd vi mai spun cAteva g6nduri pentru viitor gi inlegdturd cu ce noi considerdm ce este important si facem.

Sunt diverse programe, planuri pe care vi le vom pune la

dispozilie, pentru c5, intr-un fel, pe termen scurt, orice efort de

construire a unui fundament pentru strategia aceasta pe termenlung trebuie si lind seama de anumite repere pe care noi, mai bine

sau mai rdu, le-am realizat in aceqti ani. Este vorba, pe de altd

parte, de o seamd de angajamente pe care noi le-am luat in relalia

noastrd cu Uniunea EuropeanS. Este vorba de negocierile pe cele

30 de capitole. La 17 dintre ele deja am incheiat aceste negocieri,

dar lunile urmdtoare vor fi esenliale, vom bate in cuie aceste

capitole, care vor deveni ele insele, pdnd la urm6, parte dintr-un

angajament gi deci o parte a unei strategii pe termen lung de care

noi vom fi in mai mare misuri rbspunzitori, dar care vor impune

cumva anumite linii de acliune qi la nivelul guverndrilor viitoare.

Iatl deci nenumirate constringeri pentru programul, pentru

strategia de dezvoltare pe oare o vom realiza. Guvernul doregte slparticipe in mod activ, prin membrii sdi, prin structurile sale, la

aceastd evaluare gi la aceasti cuantificare, pentru cd este clar cd

orice proces serios de denoltare semnificativb nu poate fi realizatin interiorul unui ciclu electoral. Cine gdndegte in felul acesta

grc$e$te. $i am v62t, de altfel, toate istoriile de succes in anumite




!6ri pe care uneori le dlm drept exemplu s-au bazat pe serii

lungi, pe perioade de cregtere coerente.

Sub acest aspect, va fi important pentru noi si vedem cdteva temecare vor fi esenliale pentru perioada urmitoare, de exemplu,sectorul energetic. Dacd pe anumite zone politicile noastre

sectoriale pot sd aibl in vedere perioade mai scurte, este clar c6unul dintre domeniile cele mai importante intr-o strategie pe

termen lung trebuie sd fie legat de sectorul energetic, investitiile

necesare, anvergura lucrdrilor, implicaliile din punctul de vedere alsuportului pentru dezvoltdri industriale. Toate aceste lucruri ne

creeazd" o responsabilitate de a acliona in comun pe acest domeniu.

Cercetarea la noi - este bine cd a plecat domnul pregedinte alacademiei - are nevoie, indriznesc sd spun, de o atenlie deosebitd.

Noi pornim, in prea mare mlsuri, de la preocupirile gi

specializirile cercetitorilor nogtri pe care ii incurajdm s6-qi

petreacd timpul cdt mai util pentru a produce inzona pe care ei ocunosc un anumit produs care, adeseori, nu are nici o legiturd cunevoile imediate ale instituliilor noastre. Sigur, existl in orice larbo zon6, a cercetbrilor detagate, a cercet[rilor fundamentale, dar va

trebui sd gdndim pentru viitor felul in care factorul uman, in primulrdnd in zona aceasta a inventivitilii, a creativitbfii, poate sd

insemne pentru Romdnia, cum a insemnat intotdeauna, un element

de plusvaloare, un element comparativ avantajos in relalia cu alfi.

Apoi, eforturile de a aduce tehnologii noi, eforturile legate de ceea

ce inseamnl - am spus uneori, poate cu o formulS mai pulininspiratd - reindustrializare, dar trebuie sd vedem impreuni care

sunt zonele pe care sd le incurajdm, care sunt aborddrile pe care sile avem fu6 de anumite evolufii, tendinle. Dau un singur exemplu,lohn-ul. Il vom incuraja sau incercdm sd-l descurajdm, incerclmsi-l domesticim, incercdm sd introducem in procedurile de lohn pe

orizontald componente romdnegti care sd elimine ceea ce este defapt o dublS contabilitate de export-import gi care uneori ne

deruteazl? Sunt foarte multe semne de intrebare, sunt foarte multeteme pe care vom putea si le discutim, si le vedem, dar este clar

5Zq



Orizont 2025

cd zona serviciilor, zona telecomunicaliilor vor reprezenta in

continuare domenii de accelerare pentru viitor. Aga cum - gi aicisunt absolut de acord sau qi aici sunt de acord cu domnul

Pregedinte Iliescu - in legiturd cu importanla infrastructurilor, dar

va trebui sd decidem, pdnd la urmi, mergem in continuare pe o

anumitd filozofie legati - spun la intdmplare - pentru autostrlziviniete, sau constatim cI aceastd formuli nu poate sd ne ducd gi nu

ne-a dus, trebuie s6 recunoagtem, la reztltate,,spectaculoase" inaceastd perioadi, ca

siexprim o formuli in care, fbrd indoiald, afi

observat gi niqte ghilimele. Este evident cd trebuie sd revedem

abordarea noastri gi poate ci formulele de taxe de drum, formulelede BOT - bild operate transfer - vor fi cele care sd ne ajute s[demardm anumite proiecte.

Nu intru in amdnunte, dar vreau sI gtifi ci ne preocup[ gi pe noi

aceste lucruri, in mare misur6, cdutim surse de finan{are. Nu ag

spune ci incerclm s[ eluddm infelegerile cu Fondul Monetar

Intemafional, degi ne-ar pl6cea, in anumite situafii. Problemagaranfiilor suverane este, pdnd la urmd, constringerea principaldpentru a investi in infrastructurd gi nimeni din afari nu investegte ininfrastructurd in mod semnificativ ftrd sd aibd garantia statului, dar

astfel de garanlii pe cuantumuri foarte mari ar reprezenta opresiune deosebiti asupra deficitului bugetar, cu efecte asupra

elementelor care lin de rata inflaliei gi, ?n general, aspecte care linde factorii macroeconomici. Acestea sunt

anumiteconstrdngeri pe

care le avem.

Am pornit, am avut anumite dificultSfi, avem anumite dificultIfi,trebuie s5 incercim si gdsim cele mai bune solufii. Am spus inglumS de eludarea inlelegerilor cu Fondul Monetar Internafional.Vreau insd sd spun ci avem nevoie s[ ciutEm flexibilitate inrelaliile noastre cu organismele internafionale, pentru cd avem

nevoie de sprijinul lor gi avem nevoie de finanliri externe pentru

aceste proiecte gi putem si le oblinem.

Zilele trecute, a venit cineva la noi la Guvern cu o oferti, care cred

ci se va materializa, de 800 milioane USD, pentru un segment de

325




autostrad5, deci finanlare pe un segment important, dar care ne va

obliga s[ modificdm felul in care privim chestiunea taxelor qi a

recuperirii, de fapt, a investiliilor in acest domeniu.

Sunt aspecte care probabil cd, ar fi meritat discutate - pe domeniulinv6!6mdntului, de exemplu, gi vor fi discutate, pentru cd, indefinitiv, astdzi nu facem decdt si lansim aceastd dezbatere, dar va

trebui si vedem, de asemenea, problemele de la nivelul gcolii. Dau

un singur exemplu. Noi, in aceqti doi ani qi jumitate, ca si ne

liudIm, vorbesc de Guvern, am construit 820 de qcoli. Este inordine, este bine, dar, din punct de vedere al programelor, ce se

intimpl[? ObservSm foarte clar: copiii nogtri sunt exceplionali la

olimpiade gcolare, sunt insi mult mai pulin performanti infacultate, in momentul in care trebuie si intre in zonele de

competifie maxim[. De ce?

Trebuie s6 ne punem intrebarea, si vedem ce se intdmpl[ in alte

!6ri. in Anglia, spre exemplu, primele doui clase ale liceului suntfolosite pentru educafie general[, se dau examene la materiile

respective. ln ultimele doui clase, acolo nu se mai fac dec6t 5-6

materii care sunt pregdtitoare pentru universitate, pe o zond pe care

fiecare qi-o acoperd. Clasele sunt mult restrdnse, pdnlla 10 elevi, gi

aga mai departe. Poate sunt gi alte modele in Europa. Noi mergem

pe acelagi model care a fost un model de succes inainte de 1989,

care ne-a permis un anumit tip de educalie, dar oare suntem

pregbtifi si intrSm in Uniunea Europeani sub aspectul libertdliifo4ei de munc6? In cdliva ani vor veni in Romdnia, fbrd sd mai

aibi probleme pentru a se angaja, absolvenli din celelalte ldricomunitare. Atunci vom avea cu adevdrat probleme gi dac[ nu gtim

si ne adaptim sub acest aspect vom avea dificultili.

Iat6 probleme pe care va trebui si le vedem cu maximl atenlie gi

vreau sd vI asigur ci noi vom incerca si sprijinim punerea in

discufie gi ciutarea soluliilor pe aceste domenii. Nu vreau sd vdplictisesc, sd vd spun politica noastri in materie de parcuri

industriale, dar este evident c[ trebuie s[ ne schimbim abordirile

din multe puncte de vedere. Este clar cd nu mai putem sdnebazdm

326



Orizont 2025

foarte mult pe come4, mult mai mult ar trebui sd discutdm despre

investifii. IatS o intrebare: cdte societili mixte cu capital romdnescexisti in !6rile din apropiere sau in ldrile mai indepirtate? Foarte

puline dintre societSlile romdnegti au reugit si inleleagi faptul ci,adeseori, este mai util s5 faci o societate mixti cu o societate

local6, pentru a avea acces la resurse gi pentru a vinde pe piala

respectiv[ dupi aceea, decdt sd faci export de produs finit.

in mare mdsur6, exporhrrile noastre sunt inc6, pe anumite

segmente, exporturi de resurse. Este o problem6 importanti pentruc6, gi din acest punct de vedere, va trebui si vedem ce se intdmpld.

Aga cum va trebui si vedem din punct de vedere al construcliei

economice. La inceput, vI aduce,ti aminte cind trebuia s[ spargem

complexurile mari, industriale, se spunea ,,Romania: small and

beautiful". Toate intreprinderile trebuia sd ajungl si fie mici, sd fieeficiente, iar aceste intreprinderi mici acum sunt incapabile sd

exporte sau si aibd reprezentare in strdinitate, dar este gi

mentalitatea romdneascd. O intreprindere existentii mai curdnd se

mai sparge in doud decdt si se uneascS cu alti firmd de profilpentru a crea o masd critici pentru exporturi mai eficiente.

Va trebui sd discutim gi aceste aspecte, s[ inv6]im de la a[ii, nu

trebuie, de fiecare dat6, sd inventdm roata. Nu vreau s[ continuu cu

aceste teme care, in definitiv, vor forma substanla dezbaterilor

noastre viitoare. Vreau sd vd asigur, inc[ o datl, stimali colegi, cd

vom face tot ceea ce line de noi pentru a sprijini aceastd incercarede modernizare conceptuald gi de eficienti politic6 pe termen lung.

Vi mulEumesc pentru atenlie!

32'1



TINERII $I POLITTCA1

(mai 2003)

T a sosirea in Sibiu am primit o carte a Ioanei Blaga -I-tPseudoaforisme -, am r[sfoit-o in minutele acestea pe care le-am avut la dispozilie qi am gdsit un ,,pseudoaforism" interesant, lacare m-am gindit in timp ce ii ascultam pe colegii vogtri mai

devreme: ,,Ldsali-md sd vorbesc despre adevdr, nu sd-l spun",

intrebdn-du-md cum sd abordez comentariile pe care urmeazi sd le

fac, ce inseamnl de fapt adevlrul in ideologie, adevdrul in politicigi daci nu cumva adevirul este el insugi in aceasti zond o

construcfie, o construclie la care particip6m gi noi. Dar nu vreau siintru intr-o disculie poate prea teoretici, cu atdt mai mult cu cdt

cred ci aceastS intdlnire are un sens gi o semnificalie practicd

deosebite la acest moment al ciclului electoral.

Nu cred ci trebuie si mai aftm cd m5 simt foarte atagat de

proiectul de revigorare a activitilii tineretului din partid. impreunl,am lansat acest proiect gi il consider unul vital pentru viitorul

partidului nostru. imi aduc aminte, in urm[ cu 13 ani, cdnd s-acreat FSN, nu se punea problema unei organizafii de tineret, pentru

cI atunci structura politici ce se crea se raporta la un orizont de

timp foarte scurt, avea de rezolvat nigte probleme urgente. Unpartid important ins6, un partid care nu reprezintf doar o platformdpentru alegeri, ci o expresie a unor convingeri ideologice qi a unei

voinfe de actiune pe termen lung, presupune insd o conviefuire ininteriorul sdu a numeroase generafii. Din acest punct de vedere, un

partid important este construit, el insugi, pe modelul de gtafetd. Dar

I Discurs rostit la Congresul Tineretului Social Democrat, Sibiu, 24 mai 2003.

328



avem responsabilitatea, noi cei care putem sd lu[m deciziile la

nivelul partidului, in primul rdnd, de a ptegdti partidul pentruperioada urmdtoare.

Este important, atunci cind un jucitor pe teren s-a accidentat,

atunci cind e nevoie de o strategie adecvatd unei alte situalii, sigdsegti de indat[ rezervele de care ai nevoie. Unde pot fi pregitite

aceste rezewe? in fotbal - Cozmin probabil ne-ar explica mai bine

aceste lucruri - se pot face transferuri de jucitori, se pot aduce

jucitori din striindtate. in politici, dacd vrem sd fim serioqi, trebuies[ ne pregitim noi ?ngine aceasti rczewd" gi, in plus, avem gcoli de

ucenicie in care, cu adevdrat, trebuie sd pregitim cadrele noastre.

De aceea, organizalia de tineret este atdt de important5' Sigur,

absorbili de fiecare datd de priorit5lile clipei, avem tentafia sd ne

ocupim mai curdnd doar de ziua de ast5zi sau de ziua de mAine,

uitdnd c[ responsabihtA!ile noastre merg cu mult dincolo de

ciclurile electorale. Dar, de aici incepe responsabilitatea noastri cuadevdrat, pentru c6, la nivel teoretic, toat6 lumea este de acord cu

ceea ce am spus mai devreme, insl apare capcana procentelor,

capcana formulelor impuse, a dreptului autoasumat gi, din acest

punct de vedere, bineinleles cd riscim sd d6m peste cap o strategie

care poate sd aib6 sens, dacd nu tratim cu adev6rat, intr-un mod

serios gi responsabil, ceea ce ne revine.

in plus, dafi-mi voie s6 vi spun cd este nevoie de cunoaqterea vielii

reale, este nevoie de foarte multd experienfl. Noi nu pomim cu

organizalia de tineret, nu facem o cruciadl in care construim o laride la zero. Existi o continuitate a problemelor, aga cum existi o

continuitate pentru succesiunea soluliilor gi, din acest punct de

vedere, este esenlial ca voi sd vd raportali direct la aceastd realitate,

pe care o imbundtifesc sau pe care o afecteazd uneori colegii de

partid, gi si venili in dezb4tere cu variante care si fie utile in

bitilia noastri politici. in plus, este nevoie sd adiuglmcunoagterii, studiilor, valorilor date de masterate gi doctorate o

cunoagtere nemijlociti a ceea ce se int6mpld in jurul nostru. Noi nu

vrem sd construim o organizalie de tineret doar pe un segment al



luptelor. Este important ca organtzalia de tineret a partidului nostru

sd incerce si acopere toate segmentele valorilor pe care noi lepromovdm.

Probabil cd la o reuniune a Consiliului nalional al pSD, in lunaiunie, vom aborda aceasti problemd, pentru c6 noi, ca partid, gi maiales la nivelul Guvemului, a trebuit sd trati,m nu problemelespecifice dezbaterii ideologice europene, cu separdri de stAnga qi

dreapta, social-democrafie gi liberalism, a trebuit s6 tratim

problemele vanziliei din Romdnia, care necesitau uneori solulii nuneapdrat legate de suporful nostru ideologic. Ne-am ocupatprobabil mai mult de problemele proprietdlii - restituiri, privatizdriqi aga mai departe - decdt de problemele muncii, cum ar fi trebuitin mod firesc s[ faci un partid social-democrat. Ne-am ocupat maimult de reforma economici decdt de reformele sociale. Neindreptim spre sfrrgitul acestei perioade de trar:zi[ie.

Este important, din punct de vedere al platformei noastre viitoare,al acliunii noastre politice viitoare, si ddm mai multd atenlieacestor valori qi sd reafirmlm opliunea de stAnga a partiduluinostru, nu numai in termeni de acliune politicd, dar gi in termeniideologici.

Am fost zilele trecute in Germania, la o frumoasd sdrbltoare a SPD

- AA de ani de la crearea sa. Este interesant c6 aceasti dezbatere,

aceastd aniversare are loc nu doar pentru

amarca

tradiliilegi

rdddcinile deosebite ale social-democraliei gerrnane, dar gi ca oavanpremierd, la dezbaterile din congresul extraordinar al SPD,care va avea loc la 1 iunie, cdnd va fi discutatd platforma 2010 - unproiect destul de contestat in interiorul partidului gi care a

evidenliat trei direcfii principale de acfiune. Nu am si vd relinacum atenlia cu aceste elemente, dar, iati,la nivelul unui partidsocial-democrat dintr-o lari bine agezati., aceste probleme de ordin

practic, dar gi de ordin teoretic, rcapar ca nevoie de a crea unindreptar pentru activigtii partidului gi pentru acliuneaguvernamentalS. Germania a oblinut foarte mult, a cdgtigat foartemult in acegti ani, dar anul acesta riscd s[ aibl o cddere economicd

330



de 2o/o. Aceste elemente, aceastd situalie economicl presupun o

abordare oarecum radicali, cu accent pe cregterea economici 9i,

deci, pe schimbdri economice care nu intotdeauna sunt extrem de

agre{te de citre sindicate. Aceasta este una dintre problemele de

eienp in dezbaterea pe care Gerhard Schroeder a realizat'o prin

dezbatei in teritoriu, in mai multe locuri, qi care se vafrnalizala

congresul extraordinar al SPD.

V-am spus aceste cuvinte pentru c[, in definitiv, adevdrul nostru

ideologic se leagd de un adevir al concetdlenilor noqtri) careprivesc lucrurile prin prisma unor frustriri, a unor nemulEumiri

acumulate gi intotdeauna linta nemulgumirilor este Guvernul actual,

indiferent dac[ unele dintre cauze, sau toate, in anumite situalii,

sunt in afara acestui ciclu electoral. Noi avem responsabilitatea de

a cduta solu,tii, indiferent de momentul in care au fost generate

problemele respective. Este nevoie si introducem in sistemul

nostru politic, in permanen!6, adrenalind, o stare de veghe, o stare

de atenlie, disponibilitatea de a veni cu inventivitate Pi solulii noi.Blazarea,lipsa de iniliativd reprezinti probabil factori care ne pot

afecta in competilia politicd intem6. PAni acum am reugit - venind

in permanenlI cu programe noi, cu solulii, cu aborddri noi - sI

impunem agenda politicd, agenda dezbaterilor politice.

De aceea, este nevoie, in perioada c&te va urma, s[ ciutdm soluliile

de revigorare politic[ gi guvernamentali. Este o dezbatete pe care

am inceput-o la Snagov gi care va continua, dar aici avem nevoiede sprijinul vostru. Mulli dintre voi lucrali deja in ministere' Pe

mulli dintre cei care sunt in sala aceasta ii cunosc destul de bine

sau i-am int0lnit de-a lungul acestor ani. Am sprijinit 9i sprijin in

continuare efortul de a aduce cit mai mulli tineri in stmcturile

noastre de decizie. Este singura modalitate prin care ei pot si

dobdndeasci experien{d adevdrath gi astfel nu vor veni, atunci cdnd

va fi nevoie de ei, cu formule utopice, cu formule romantice, cu

formule care nu ar putea decit sd genercze zdmbettil celor din jur.

De aceea, eu cred cd organiza[ia de tineret nu trebuie sd fie

considerati drept o organizalie care htcreazi in afara partidului, in

331



afara vielii concrete, iar singurul mod de a testa valoarea gi

competenla celor mai tineri este de a le da responsabilitdli, de a-iincuraja si faci anumite lucruri gi apoi de a lucra cu ei, pentru aimbunbtifi performanfa. De aceea, mi se pare esenlial ca, la nivelulfiec5rui minister, in special in perspectiva integrdrii europene, sifie adugi cdt mai mulli tineri. Facem acest efort, inceicim sirezolvlm acest tip de abordare gi sunt absolut convins c6 este locpentru to!i. Nu trebuie sd ddm oameni afar6 pentru a aduce allii maitineri, este vorba de a folosi oamenii cu un anumit tip de experienlipe alte zone sau de a-i utiliza in alte structuri.

Am lansat foarte multe proiecte in ultimul timp. ,,Rom6nia curati.,este unul din aceste programe gi presupune foarte multe proiecteconcrete, de la groapa ecologicd pe care am vizut-o astdzi, aici,pdn6,la cele care lin de curdlenia trenurilor sau a zonelor din juruldrumurilor, de-a lungul drumurilor, de la probleme de ecologiefundamentali, p6n6 la cele care lin de nevoia de a asigura un

anumit climat intern de ?ncredere, de transparenfi. Nu am sd

vorbesc acum despre aceste proiecte. Pe unele le cunoagtefi, pealtele le veli afla, dar este important s6 luali fiecare c6te un proiectde acest gen, concret, gi sd-l ducefi pdnd la capdt. Implicarea gi

responsabilitatea legate de proiecte concrete ne vor ofericredibilitatea necesari, inclusiv in cadrul organizallilor de partid.

$colile de pregltire sunt importante, dar este nevoie, de la unanumit nivel mai departe, si vI asumali responsabilitifi, iar dinpartea noastrd este important sd vi le oferim.

Este nevoie, frri indoiald, cala aceastd vdrsti sd muncili mai mult,pentru cd trebuie sd, realizali - la fel cum se intdmpli in toate {irile- faptul ci aceasti str[pungere in zone politice sau administrativenu se poate face decdt printr-o afirmare personali mai puternici:puteli convinge, atunci cdnd existd disponibilitate, de realitateavalorii proprii gi de posibilitatea de a aduce valoare adlugatd la

orice proiect comun.

Sigur cd ali inceput si fili criticali. Acest lucru mi se pare extremde pozitiv. At6ta vreme cAt organizalia noastrd de tineret nu

5)Z



Tinerii Si politica

deranja pe nimeni, nu existau nici un fel de critici la adresa ei. in

momentul in care incepeli sd vd impuneli, in momentul in care

incepeli sd existali, este firesc si fili criticafi. Pdni acum? zona de

tineret era un spaliu rezervat pentru tinerii din Partidul Liberal, din

Partidul Democrat, pentru raliuni pe care vina o purtdm, probabil,

gi noi. Dar din momentul in care ali inceput s6 fili prezenli pe

aceastd sceni politicd, din momentul in care, gi din punct de vedere

electoral, spaliul de tineret este unul important, mai ales in

perspectivd, evident c6 veli deranja iaracest lucru

mise pare

primul semn de rentltatpozitiv, probabil, in acliunea organizatiei.

Este o recunoagtere indirecti a acliunii pozitive pe care ali

intreprins-o. Criticile, fbrd indoialS, sunt gi vor fi de toate felurile.

Unele se vor indrepta la adresa tinerilor, altele la adresa

conducitorilor din organizafie, altele vor viza fap1:.J ci nu sunteli

exclusiv romantici in afara structurilor de conducere. Inainte eram

criticali cd nu lulm tineri in structurile executive. Acum, cei care

intri in aceste structuri sunt considerati cd ?qi pierd virginitatea, casi il citez pe unul dintre celebrii lideri ai opoziliei. Acest lucru nu

inseamnd decdt o imposibilitate, din partea celor care au organizalIi

de tineret, sau o organizatie de tineret ?n alte zone, de a se implica

intr-un dialog valabil cu organizafia noastrS.

Vreau s6 vi felicit pentru felul in care ali reugit sd stabilili contacte

externe. in trecut, contactele externe erau exclusiv apanajul PD, al

PSDR la un moment dat, al PNL. Faptul c[avem

rela]iidirecte

inexterior gi ci organizalia are aceste contacte externe cu tot ceea ce

inseamnd elementul de credibilitate, rezultat inclusiv din aceste

participiri gi legdturi, dovedeqte - gi este un al doilea argument -cd organizalia exist6, cd ea este credibili gi cd funclioneazd. De

aceea, consider cd aceste lucruri sunt deja dobAndite.

Criticile vor veni inevitabil, legate de finanliri ale unor acfiuni,

legate de faptul cd unii dintre liderli organizaliei sunt rude cu

liderii de partid. Singurul lucru care trebuie si conteze este cel al

competenlei gi eficienlei. in rest, nu va trebui sd intervenim cu

criterii artificiale - eu, spre exemplu, chiar dac[ ap dori s6-1

JJJ




conving pe bdiatul meu cel mare sA intre in politice, nu am s-o potface niciodatS, intrucdt el, in mod categoric, consider5 cI ceea ce a

vdzut gi a urmSrit privind politica - fiind in preajma mea qi anoastr6, in familie - ii ajunge pentru urmitoarele decenii; dar suntalli tineri care vor si se implice - ce este rlu in asta? Esteimportant ca ei sd continue aceasti acfiune solid[, serioasS, qi mi se

pare important sd ii sprijinim. Eu personal ii voi sprijini, dar dorescca ei si nu vini nevalidali de organrzaliile 1or, de structurile de

conducere - ei sd se valideze prin munca 1or, prin contribulia lor giatunci totul este in ordine. Sd nu fim mai catolici dec6t Papa, si nuintroducem discrimindri pe care alte panide nu le-au introdusniciodatd. in mlsura in care considerim c[ avem oameni de

valoare in partid, este firesc ca ei sd-i poatil ajuta pe copiii 1or s[ fiemai aproape de structurile de partid decdt alte persoane din laranoastri.

Vorbind despre aceste atacuri, nu vreau acum sd incerc sd vd apdr,

nu vreau s5 incerc sd aduc confaargumente la ceea ce s-a spus

despre voi. Puteli sd faceli acest lucru foarte bine gi sunt absolut

convins cd ali spart un anumit monopol - monopolul spaliuluiinterzis pentru PSD ?n zona tineretului - iar acest lucru a deranjat.

Este ca gi cum in zona energiei ar interveni, ?n viitor, anumiliproducitori particulari de energie - sigur ci Electrica va fi extrem

de deranjatd. Acest lucru se va intimpla pdndla urmd, dar iatd cd,

in spa{iul politic, aceasti spargere de monopol a reprezentat onoutate din punctul de vedere al unui partid important, care are pe

termen lung o strategie foarte solidd.

A existat, de-a lungul anilor, o anumitd spiralS atdceii, o incercare

de a fi intimida,ti tinerii care vroiau sd se apropie de noi. Se spunea,

adeseori, c5 PSD este un partid al bdtrAnilor, un partid al

dinozaurilor, un partid care nu trebuie sI reprezinte o destinalie

pentru un tdndr educat sau, in general, pentru un t0nir. Aceastifalsd legendi a dispirut. Sondajele din ultima vreme spun - chiardac6, in sfhrqit, ne aruti unele lucruri asupra cirora va trebui sd ne

aplecim cu mai multi atenfie - cd existi o mare atractivitate a

574



Tinerii Si politica

partidului nostru pe zona de tineret, $i este firesc sb fie a;a, iar

acest lucru se datoreazd, in mare m6sur5, activitilii organizaliei de

tineret.

Ag dori sd vi mai spun cdteva lucruri despre strategia noastra

pentru perioada urmitoare.

Intrim in linie dreaptd spre alegerile locale gi ne pregdtim de pe

acum pentru alegerile parlamentare gi prezidenliale. Acest ciclu

electoral insi va trebui sd fie sincronizat cu obiectivele pe care leavem de atins in lunile gi anii urmdtori. Viitorul parlament pe caf,e

il vom alege va fi parlamentul integririi noastre in UE. Acel

parlament va trebui sd aibl oameni gcolili la problemele Uniunii

Europene. in 2007, in timpul mandatului noului parlament, vor

trebui sd existe cei care vor funcliona in Parlamentul European, pe

de o parte, qi vor trebui si se exprime in limbile pe care

parlamentarii europeni le cunosc, dar qi in limbajul practic pe care

ei inqigi l-au dobdndit. De aceea, dacd in 1990 cei care au intrat inParlamentul Romdniei erau de obicei persoane care cunogteau

problemele interne qi ne-a fost foarte greu s6 construim structuri de

rezonan\i sau de legiturd cu parlamentele internalionale,

multilaterale, dacd in 1992, la alegeri, din nou a fost extrem de

dificil si gdsim specialiqti pentru Comisia de politici externi, dacd

in 1996 9i in 2000 lucrul acesta inci a fost dificil, in 2004,2005 va

fi important ca cei mai mulli dintre cei care vor intra in Parlament

si aibd qi dimensiune intern6, si cunoascd problemele interne, dargi problemele europene.

Unii dintre voi vor avea un anumit avantaj in aceastd competilie.

Va hebui sd anunlim din timp criteriile de calificare qi chiar daci

unora dintre cei care fac, de obicei, listele la nivelul judefelor

aceste lucruri li se vor pdrea dificil de acceptat, va trebui sd le

impunem cu foarte mare seriozitate, pentru ci este vorba de o

responsabilitate pe care noi, ca partid, o avem pentru interesele!6rii. Vedeli bine cd problemele integrdrii europene nu mai sunt

probleme de politici extern6, ele devin probleme de politicd

intern6. Bruxelles devine un fel de circumscriplie electorall a

335




fiecirui parlamentar roman. Unii dintre minigtri trebuie se mearge

ryrai des la Bruxelles decAt merg, poate, in unele dintre capitalele dejude!, pentru c[ multe dintre deciziile pentru evolulii interne se iau,in momentul de fa!6, in cadrul negocierilor pe care le purtim laBruxelles cu diferite segmente ale Comisiei Europene sau in cadrulunei competilii foarte dure pentru interese pe care !6rile europene,

membre ale uniunii, le negociazd in momentul de fala cu noi.

Daci vom reugi, in perioada urmdtoare, si impunem mai mulli

tineri pregdtili pentru aceste obiective in zonele de executiv gi inParlament, dar gi la nivel local, in consilii, la primdrii, atunci vomputea spune cd a inceput cu adevdrat schimbul de generalii.

Deocamdatio ceea ce am realizat sunt mai curdnd rezultatepunctuale ale unor iniliative individuale. De aceea, m-a deranjatprofund felul in care, la nivelul unor ministere, s-a inleles efortulde a aduce oameni mai tineri, pregdtili, pe zona integr5rii europene,

astfel incdt si putem si realizim o mai bund comunicare, o punere

in aplicare mai eficientl a proiectelor cu Uniunea Europeand qi, inacelagi timp, o cheltuire eficientd a banilor pe care ii primim incadrul acestor proiecte.

Am afirmat foarte clar, indiferent ce spune un prefect sau altul:dac6 nu se va rispunde aga cum am dorit la aceastE cerinli, voiface o reducere automatd a numbrului de personal din aceste

institufii gi din ministere pentru a impune cerinla menlionat[, care

line de nevoia de a utiliza intr-un mod inteligent, gi nu pentruinterese personale, banii disponibili pentru noi in cadrul UniuniiEuropene, in perioada urmitoare. Avem o responsabilitate in ceea

ce privegte cheltuirea acestor bani, in ceea ce privegte construireaacestor proiecte gi nu putem sd vorbim prin semne cu cei cu care vatrebui s6 ne inlelegem asupra proiectelor viitoare. Nu putem s[angajdm la infinit traducdtori doar pentru ci unii dintre colegiinogtri nu aduc in instituliile lor oameni care vorbesc qi limbistr6ine. Nu sunt de acord si cumpdrim, in continuare, calculatoare,

infrastructurd: dim bani in disperare pe tot felul de infrastructuri laministere, iar in urma acestor proiecte nu a fost dat afard, nici un

336



Tinerii Si politica

om din structurile clasice ale ministerelor - atunci de ce dim banrr

respectivi, dac6 aceasttr informatizare nu duce la o simplificare a

structurilor birocratice din ministere? $i, atunci, am cerut o analizh

de eficienld pentru aceste informatiz6ri. Sigur ci sunt cei interesali

in rcalizarea proiectelor - nu spun pentru ce raliuni - dar, dincolo

de aceste interese, ar trebui sd vedem, la nivelul Guvernului, dacd

ceea ce facem este cu adevlrat util.

Unii vorbesc despre gustul pentru politicl. Depinde cum aborddm

aceste lucruri, depinde ce inlelegem prin politicd. Dacd prinpoliticd inlelegem doar ceea ce fac unii, atunci cdnd sunt inopozigie, ca sd arate ci sunt gentlemani, ca sd arate cd sunt

europeni, ca si arate c[ sunt bine intenlionafi fa!6 de popor dar nu

explici de ce nu au fbcut lucrurile acestea atunci c6nd erau la

putere, nu ne spun ce s-a intdmplat de le-a venit mintea la cap gi

acum gtiu ce este de fbcut in societate, vom avea dificultdli sa ne

raportim la proiectele pe care ni le avanseazi. Sigur, noi nu putem

in acegti ani si rezolvlm toate problemele gi nemulgumirile care

existi in societatea noastrd. Sunt multe lucruri pe caf,e trebuiau siIe fac5" cei de dinaintea noastri gi nu le-au ficut, iar acutn, c6nd noi

incepem sd ne migcdm, sd realizdm pas cu pas anumite lucruri,

nimic din ce facem nu este bun. in loc s5 vind cu variante. cu

elemente suplimentare care sd se adauge la ceea ce facem noi,

existd un negativism continuu sau ni se dau sfaturi pe zone care sd

ne creeze probleme, fie de tip electoral, fie de tip internafional, aga

incdt trebuie si le spunem acestor oameni, incd o datd: au fost ani

de zile la putere gi nu au ftcut nimic din ceea ce spun acum cd ar fitrebuit ftcut.

Desigur, vorbim civtlizat pi incercdm sd explicdm de fiecare datlaceste lucruri, dar faptul c6 unii dintre colegii nogtri incep din nou

s[ se joace cu striinitatea, si ne trimiti mesaje negative instrdinitate pentru a le aduce inapoi intr-o form[ electorali gi

demagogicd, dovedegte ci nu s-au mafitizat suficient, c[ au rdmas

inc[ la nivelul anilor 90 gi c5 nu inleleg cd societatea romdneasc[ a

avansat, nu inleleg c6 dialogul intre Guvernul actual, autoritdlile




actuale gi partenerii din strdinitate se realizeazl transparent, la

lumini qi cd nu mai este nevoie de explicalii de alcov pentru ajustifica anumite acfiuni. Ei vorbesc foarte mult despre nevoiletinerehrlui, ce vrea tineretul, ce igi doreqte. Vorbesc de cei mai inv6rsti din zona partidelor de opozilie. Noi trebuie sd fim conqtienlide faptul c[ sunt doud sau trei direc]ii importante in care va trebuisi ddm semnale gi sd oferim modele.

ANL reprezintd un tip de r6spuns. Casele pentru tineri reprezintd

modul prin care noi incercdm sd rispundem la agteptdrile tinerilor.Locurile de muncd trebuie s5 reprezinte o alt[ direclie importantl.Am avut gi zilele acestea noi burse pentru locuri de muncd pentru

studenli. incercim, pe timpul vacanlelor de var6, si le oferimanumite solulii. Au fost peste 5.000 de astfel de oferte de locuri de

muncd pentru ei gi trebuie sI continu6m. Vom veni ?n curdnd cuprogramul ,,Vard europeanS" care, in mare misurd, se va adresa

acestor tineri. Daci doamna ministru Andronescu va fi de acord,

vom veni foarte curdnd, impreuni cu Vasile Pugcaq, cu un proiectde burse destinate tinerilor, burse ale Guvernului romdn, de

pregdtire in striinitate pentru proiectul european pe care il avem invedere. Nu este vorba doar de a-i capta, de a-i aduce inapoi pe uniidintre cei care au plecat, pe diferite formule, in striinitate - gi acest

proiect funclioneazd pe modelul head-hunting pe care il cunoagteli

- dar este vorba acum de a-i incuraja, printr-un program dedicat

acestor tinerf vom demara, deci, un proiect guvernamental deamploare, in cadrul ciruia, pebaza unor concursuri pe care le vomorganiza in curdnd, vom oferi aproximativ 2.000 de burse instrdinState.

Sunt multe alte proiecte pe care le avem gi pe care vom incerca sile organizdm impreuni cu voi. Sigur, exist6 foarte mult6 rezistenld.

In momentul in care am incercat sd impunem tineri de laorganizatia de tineret pentru departamentele partidului, am

observat c[ rdspunsul cel mai frecvent a fost nu, ne descurcbm, nueste neapirat necesar. Dar doamna Elena Dumitru, care

coordoneazd departamentele, se bate foarte dur pentru a impune cAt

338



Tinerii Si politica

mai mulli tineri in aceste departamente, pentru cd 9i acolo va fi un

alt tip de ucenicie pe care s-o impunem in pregStirea cadrelor

noastre politice gi vd asigur de sprijinul colegilor din delegalia

permanenti qi de sprijinul meu pentru realizarea pdn[ la capilt a

acestui proiect, a$a cum am stabilit, indiferent de opozilia pe care o

pot face unii sau al1ii. Voi veli reprezenta, pdni la urmd, exponenfii

noii clase politice din Romdnia.

Unii ar dori sd exmatricule ze actuala clasi politicd astizi, pentru cd

astdzi le-a venit tema politicd la indemdnd, gi sd aducl nu gtiu deunde alli lideri. Acest mod de a pune problema este specific

amatorilor. Noi trebuie sd construim cu seriozitate acest schimb de

generalii gi sd vd ajutdm s[ fifi cu adev[rat exponenlii noii clase

politice din Romdnia, o clasi politicd a unei Romdnii democratice,

mature. Noi suntem rcprezentanlii perioadei de trarzilie. Ne place

sau nu, noi toli cei care suntem acum in politicd suntem legali de

acest transfer, de aceastd miqcare, de aceastii modificare a regulilor,

a structurilor, a economiei din zona socialismului cu o fa16 maimult sau mai pulin umanb, spre o zon6, a unui capitalism

democratic, dar care a fost marcat in acegti ani, sau a fost prezent

mai curdnd in formele sale sdlbatice, in Romdnia. Vefi fireprezentanlii unei perioade posttranzifie care va reprezenta, in

acelapi timp, Rom0nia integrati european. Noi am reugit sd facem

citeva lucruri, s6 eliminlm vizele, s6 elimindm peretele, zidul

Berlinului dintre Romdniagi

16rileeuropene. Pentru Germania de

Est acest zid a fost ddrdmat foarte rapid dupi 1989. Pentru

Rominia, acest zid a fost ddrimat, practic, doar in anul 2001. Amreugit si eliminSm sentimentul de insecuritate, frcdnd in aga fel,

incAt Romdnia sd nu mai fie consideratd o zond a spaliului gri, o

zond a cordonului sanitar dintre Est gi Vest.

Integrarea Romdniei in NATO, care se va frnaliza probabil la

inceputul anului viitor, va fi un succes al actualei clase politice.

Actuala clasd politicd va fi cea care va pune bazele intrdriiRomdniei in Uniunea Europeanl, dar funclionarea in Uniunea

Europeand, sincronizarea proceselor de cregtere economicS, de




creativitate gi sincretism intre societatea romaneascb $i societeflle

europene dezvoltate vor fi rcalizate de cdtre voi, de aceea avemdatoria s[ vi pregitim pentru acest moment, care va fi foarte diferitfa\d de ceea ce am tr6it pdni acum. in mare misuri, in acegti aninoi am peticit nigte realitifi, am incercat sd facem sb funclionezeanumite componente economice sau am bandajat anumite r6nisociale. RomAnia, la orizontul anului 2007,va fi complet diferiti gi

nu va mai putea sd facd exceplii, nu va mai putea sb impuniformule ad-hoc sau sui generis, originale, Romdnia va trebui sd se

comporte pe o linie foarte clar stabilitd prin ceea ce numim, de

obicei, acquis-ul comunitar. Acela va fi testul de maturitate alRomdniei la intAlnirea cu ceea ce inseamnd nu numai valorile, darmai ales conduita europeand. $i aceasta este, de fapt,responsabilitatea pe care incercdm sd o transferim asupra voastr6.

De aceea, insist at6t de mult in legdturi cu pregdtirea pe care

trebuie sd o aveli - politicl, dar qi profesionalS. De aceea, acest

program de burse, pe care sper ci-l vom lansa foarte curdnd, ne vaajuta. De aceea, intrarea tinerilor, pregdtifi inclusiv in striindtate, instructurile noastre administrative reprezinti o necesitate. Cine vrea

si meargd cu noi pe acest drum este bine venit. Ceilal1i, daci se

simt incapabili si lind ritmul, vor putea sd iasd la pensie, vor putea

sd meargi in alte zone ale activitElilor absolut necesare in interiorulunei 1[ri, dar zona executilului va trebui si fie locomotiva acestor

schimbdri pe care le vom impune, aducdnd noua generalie politic[

in primul plan al scenei de acfiune.

Sunt numeroase teme pe care probabil cd ziariqtii ar fi dorit si le

comentez in aceste zlle,legate de Legea anticoruplie, de evoluliilerespective, de comentariile pe marginea acestora. Nu am intenlia sd

vorbesc foarte mult despre aceste lucruri, intrucdt consider c[ noiam frcut un pas important inainte gi este de datoria clasei politicedin Romdnia sd vadd ceea ce este cu adevdrat important pentru

societatea romineasci gi nu pentru lupta de baionete intensificatd,specificd anilor preelectorali. Eu am adus ca tem6 principali, prinlegea pentru care ne-am angajat rdspunderea, tema

incompatibilitalilor. Am realizat o departajare mai bund intre

340



Tinerii Si politica

politicd gi afaceri, am realizat, chiar dacl acest lucru nu este ince

foarte evident acum, o departajare intre politice gi administralie, celpulin pe o anumiti zond, stabilind cdteva elemente extrem de

importante, ?n momentul de fatS, intre noi qi noi ingine, intre noidin zona politici, la guvernare, gi membri ai partidelor politice.Doi: funcfionarii publici nu pot face parte din organele de

conducere ale partidelor politice. Trei: inallii funclionari publici nuau dreptul nici mdcar sd facd parte din partide politice. Acestea

sunt repere esenliale in administrafia publicd din prile europene.

Nu avem ce s[ negociem aici. Pe unii dintre colegii nogtri aceste

reguli ii deranjeazd, dar noi am introdus, chiar cu riscul de a ne

crea probleme, in strucfurile noastre politice, reguli europene pe

care puteau si le includl in reglementdrile realizate in Parlament,uneori sub forma angajirii rdspunderii, partidele care au fostinaintea noastrd la conducere.

Sigur cd rlmdn zone care pot fi imbunit6lite. O problemi aflatiacum in disculie este daci trebuie declaratd cu exactitate suma dincont. Poate cd da, poate ce nu, dar cdnd am discutat aceastl tem6,

inclusiv in Parlament, inclusiv la momentul discufiilor cu altepartide, al consultdrilor, inclusiv la nivelul delega{iei permanente -legea, vd reamintesc, a fost promulgatd gi puteau si fie, atunci,poate, rediscutate anumite teme - s-a considerat cd argumentuladus la momentul respectiv a fost puternic, in sensul cd existdobligalia de stabilire, de anunfare

asumelor

dincont; problema

esenliali este ca la iegirea din mandat sd se faci din nou o

declaralie, iar dacd vor fi antamate procedurile de examinare pentru

demnitari, atunci, fbrd indoiali, Parchetul va putea sd vadi cuexactitate daci sunt raliuni care si pund in disculie moralitatea sau

legalitatea ac{iunilor unui demnitar. Acest aspect este indicat de

procedura actuald. S-a pus insi problema dacd trebuie fbcut unanun! public in leg6turd cu suma respectivi in declarafia de avere.

Inilial, eu personal am fost in favoarea declardrii exacte a acestorsume. Colegii mei au venit gi au argumentat spunind cd existd unanumit risc gi c5, intr-o perioad[ cu acliuni violente, acliunile unormafii care funclioneazd, ar putea fi create probleme pentru membrii

341




de familie ai unora dintre demnitari - s-ar putea, in felul acesta, sd

fie cerute rdscumpdrdri care sd reprezinte exact cuantumul anun{at

de citre demnitarii respectivi, prin declaralia de avere, gi cunoscutprin Internet. Am spus la momentul acela cd nici eu gi nici colegiimei nu dorim si ne asumdm rdspunderea morald pentru o astfel de

acliune eventuali, dar cd nu avem nimic impotrivd ca ea, la limiti,sd fie acceptati. Am afirmat acest lucru gi in Parlament atunci cdnd

ne-am asumat rlspunderea, iar domnul deputat Boc, ciruia i-amexplicat raliunile respective, mi-a spus atunci c6

nu acunoscut

acest argument, care este destul de puternic. Repet, nu avem nimicimpofiva unei astfel de modificdri, dar cei care o doresc trebuie s6-gi

asume r[spunderea pentru aceastd iniliativd gi nu cred c6 noi ne

vom opune. Acesta este singurul risc pe care l-am discutat qi am

vrut si-l cunoapteli, pentru c6 mi se pare corect sd vi informez

asupra modului in care au decurs aceste discufii. Dar cei care astdzi

ne critici nu au fost in stare sd realizeze absolut nimic in acest

domeniu timp de patru ani, atunci cdnd ar fi putut sd impunf,formulare in care s[ fie trecut numdrul de nasturi de la cdm6gi,

puteau fi introduse toate rubricile pe care acum ni le sugereazd dinafard, ca spectatori, sperdnd cd ceea ce sugereazd nu se va adopta.

Nu este un comportament corect. Unii au fost pregedinli, unii prim-minigtri, allii au fost preqedinli de senat gi ar fi putut sd realizeze

atunci reglementirile acestea pe care acum ni le recomandi.

Desigur, nu avem nimic impotrivi si discutdm gi acum despre

imbundtSlirea acestei reglementiri, dar weau s6 punem accentulmai curdnd pe aplicarea gi pe respectarea cu bunl credin!5 a

acestora, nu sd continuSm la infinit dispute in legdturd cu forme

eventual mai bune ale acestei legi. Sigur cd este o lege perfectibilS,dar este evident, s-a vdzut foarte clar - chiar prin aplicarea unei

reglement6ri poate imperfecte, deja incep si se clarifice lucrurile,

s[ se decanteze anumite aspecte gi eu cred cd ceea ce am frcut este

deosebit de pozitiv.

Doamna Andronescu imi trimite o notd gi imi spune c6 sunt deja

200 de candidaturi depuse, pentru care avem finanlare, sunt 29 de

scrisori trimise c6tre universitdti din Uniunea Europeanb pentru



Tinerii qi politica

deschiderea colaborlrilor directe, iar scrisorile au fost trimise qi

minigtrilor educa{iei din !6ri1e respective, pentru a ne asigura desprijinul lor. Trebuie sd continulm acest gen de acliune. Aiciputem noi sd facem diferenla, cum se spune tot mai des,

traducdndu-se o formuli celebrd - prin injur[turi, prin formuleg[unoase nu reugim intotdeauna si cOptigdm in competilia cu

rcprezentanfii altor partide, dar prin proiecte concrete putem sIimpunem calitatea acliunii noastre politice.

Stimali colegi,

Avem in vedere o innoire a echipelor partidului. Este nevoie de o

sfrategie interni pe care, in momentul de fa!d, o gdndim gi care se

va reflecta inclusiv prin aducerea in structurile de conducere a

unora dintre Dumneavoastrd. Nu vreau neapirat si ne raportim dinnou la modelul chinezesc. Unii vor spune cd daci nu m-amcontaminat de SARS, m-am contaminat de ideologia chinezd.

Chinezii s-au schimbat extrem de rapid gi au devenit extrem deflexibili, pentru ci altfel nu ar fi reugit - fbrd un pragmatism

ultraevident - sd rezolve problemele generate de o cregtere a

populaliei cu aproape 20 de milioane pe an, populalie cdreia

trebuie sd ii dea de mdncare, locuinle, locuri de muncf, qi aga maideparte. Astfel incdt in China, de data aceasta, nu am mai at;z,it

vorbindu-se despre cele cinci principii, cele 20 de valori, despre

socialismul temperat; abordirile sunt exhem de pragmatice. Nu gi-ar

permite, m ar realiza altfel o cre$tere economicd de 9o/o anual, caresi men!in6, pe principiul bicicletei, qansa rezolvdrii problemelor.Ei asigurS, cam la zece ani, o schimbare a generaliilor politice. Austabilit, spre exemplu, acum, dupi alegeri, ci minigtrii nu pot s[aibd mai mult de 61 de ani, iar adjunclii ministrului 57 de ani, ceea

ce pentru China este un lucru absolut extraordinar. La fel, apar

elemente de principiu care si forleze aceste schimbiri de generalii.

Innoirea echipelor este absolut necesar[ gi este important pentru

noi si inlelegem la nivel politic acest lucru.

Sondajele ne arati cd oamenii ne percep ca fiind mai profesionigti,daci profesionist are grade de compara{ie, fald de cei de dinaintea



noaski gi partidul, intr-un fel, cdqtigl din aceasti percep,tie. Dar

daci noi nu vom reugi sd rdspundem agteptirilor populaliei inlunile urmdtoare, afunci partidul va avea de suferit din cauzaguvernirii gi aici va trebui si vedem care va fi strategia de urmat,astfel inc6t o anumit6 erodare de guvernare, care este inevitabili, sInu afecteze $ansa noastrd in alegerile viitoare.

in final, a$ vrea si vi spun ci ne vom concentra foarte serios pe

oferta tinerilor pentru alegerile locale. Am relinut mesajul, dar era

intr-un fel, pAn6la urm6, chiar testul de funclionare a relaliei dintrepartid gi organizalia de tineret. PdnI acum, am discutat frumos uniicu al1ii, ne-am liudat unii pe allii. Testul adevdrat va veni laalegerile locale. Atunci cAnd discutim despre alegerileparlamentare, de obicei spunem: hai s6 vd vedem int6i la ucenicie,la alegerile locale, nu discutim despre Parlament pdnl nu trece{iprintr-un consiliu. Asta spunem de obicei la Parlament, dar ce

spunem acum, la alegerile locale? Nu avem scdpare qi va trebui sd

vi ludm in considerare foarte serios pentru aceste alegeri iarmesajul nostru va ft ftrd echivoc pentru organizatiile pe care leavem in teritoriu. Nu vom discuta despre procente, insd nu vreau sicredeli cl aveli drepturi cigtigate sau drepturi automate, care deriviautomat din vdrsti sau din apartenenla la o grupi de vdrstS.

Competenla, profesionalismul, seriozitatea vor reprezenta criterii,frrd indoiald, dar vom urmiri cu foarte mare atenlie felul ?n care,la

nivel local, veli propune tineri ambiliogi, bine pregdtili, tinericapabili, eficienfi gi care s[ se implice in proiectele despre care v-amvorbit. Nu va fi foarte simplu, gtim lucrul acesta, dar suntem

obignuili sd ne batem pentru proiecte valoroase, mai ales ci suntconvins c6, in interiorul partidului, cei mai mulgi dintre colegiinogtri au infeles care este miza lunilor viitoare.

Schimbarea majord pe care voi trebuie si o aduceli ?n politica

romdneascd va fr legatd, de faptul c5, la aceastd vdrst6, viziunea esteinerentd proiectelor care vd, implicd pentru o lungS perioadd de

timp. Inifiativa va trebui sd fie legati de proiecte concrete gi nu

utopice.

344



Tinerii Si politica

Vreau, in final, si vd asigur c[ veli avea, la nivelul Delegaliei

permanente, la nivelul conducerii partidului, tot sprijinul necesar.

Vreau si fili siguri ci dorim si lucrim nu pe o dimensiune de

formalism, ci dorim un parteneriat politic, vital pentru noi ca

partid, dar gi pentru !ar6.De aceea, voi va trebui sd vi implicali, iar

noi va trebui sl vd ajutim sd realiza\i acest lucru. Este in interesul

nostru comun.



NOUA OFENSIVA POLITICA1

(iulie 2003)

f)rezentul Consiliu Nalional al PSD reprezintd mai mult decit unI moment statutar, de bilanl. Noi lansdm astdzi, prin deciziile gi

documentele pe care le vom adopta, o puternicd ofensivd politicd,

al cirei scop este producerea unor schimbiri pozitive majore inviala cetllenilor noghi gi cdgtigarea alegerilor viitoare.

De ce ,,o noud ofensivd politicd"? Pentru ci ne afl6m inff-un nou

context politic Ai social care, ?n cea mai mare parte este rezultatulreformelor conduse guvernamental qi al practicii noastre politicedin 2.000 gi pdni acum. Noi am schimbat societatea gi, ca efect

normal, trebuie sb schimblm gi propriile noastre strategii gi

metod,e.

Avem citeva linii majore de acliune

urmitoare.

pentru perioada

in primul r6nd, in planul acliunii guvernamentale va trebui sd

acordim prioritate acelor mdsuri gi acliuni care vor contribui larezolvarea celor mai dificile probleme sociale cu care se confrunt[populalia.

in al doilea rdnd, pe baza conchniilor din documentul adoptat de

Consiliul European linut la Salonic - care prefrgareazd, cu grad

sporit de certitudine orizontul anului 2004 ca an al incheierii

negocierilor noastre de aderare la Uniunea Europeand - se impune

I Intervenlie rostit6 in deschiderea lucrlrilor Consiliului Nafional al PSD, 9 iulie 2003.

346



Noua ofensivd polilicd

o concentrare gi mai puternic[ a efortului Executivului, dar gi a

grupurilor noastre parlamentare, asupra sarcinilor specifice defrnalizare a etapei de preaderare la Uniunea EuropeanS.

in al treilea rdnd, trebuie si trecem la acliune politici preelectorald

gi chiar electorald, respectiv sd intensificim demersul de

consolidare a partidului gi de pregitire a acestuia pentru alegeri.

Simpla enunlare a acestor trei prioritifi shategice de acliune lanivelul intregului partid

relevlfaptul

ciPSD este chemat astLzi sd

Ianseze, si suslind qi sd cdgtige o noud ofensivd politicS.

Acum este momentul sd facem dovada fo4ei, unitdlii gi voinleinoastre.

Consolidares PSD ca lider aI stdngii moderne romilneSti

Aniversarea astdzi a 110 ani de la infiinlarea primului partid social-

democrat din Romdnia - pi ii omagiem pe toli aceia care au militatpentru aceleagi valori gi idealuri ca qi noi - reprezintL unul dinmomentele in care ne raportdm la trecut, dar noua noastri ofensivipolitici are ca punct central voinla noastrd de a continua cea maivaloroasl tradilie politicd a partidului nostru - ideea generoasd a

social-democrafiei. Vom acfiona gi in viitor pornind de laprincipiile solidaritilii, echitilii 9i justiliei sociale.

Trebuie si spunem clar societi{ii rom6negti ci noi am fost, suntemgi vom fi, in modul cel mai autentic, exponenlii valorilor gi

idealurilor stdngii moderne, europene, cd noi reprezentdm cel maiclar gi constanl acele aspirafii pentru carc voteazd electoratul cuopliuni de st6nga, fie el din zona celor afectali de dificultaflsociale, fie a celor care au reugit s[ atingd un standard de viap bungi care sunt parte a procesului de formare qi afirmare a clasei de

mijloc in Romdnia.

incercim si promovim prin acfiunea noastri politic[ intereseleintregii structuri socioprofesionale din Romdnia gi avem din acest

punct de vedere vocalia clardaunui autentic partid nalional.

Jql




Doresc sd vi amintesc as6zi gi faptul cd in toamna acestui an pSD

va dobdndi gi statutul de membru cu drepturi depline alInternafionalei Socialiste. Aceasti integrare in marea familie asocial-democraliei are gi semnificalia unei recunoagteriinterna{ionale a valabilitelii demersului nostru de coagulare gi

fortificare a stAngii democratice romdnegti.

Contrar unor agteptdri gi teorii politice estimdm cd pentru inc6 multtimp este foarte pufin probabil c&, in condiliile Romdniei

postrevolulionare, sl se constituie mai la stdnga de PSD un altnucleu politic viabil qi capabil s5 atingd nivelul de

reprezentativitate parlamentar6.

Este mult mai probabil ci forle politice de stdnga, care au evoluatp6nd acum separat, se vor apropia gi contopi cu PSD.

Este demn de remarcat faptul ci astdzi doud astfel de formaliunipolitice au decis si se comaseze prin absorblie cu PSD. Salutdm

astfel reunirea militanlilor Partidului Socialist al Muncii gi aiPartidului Socialist al Renagterii Nalionale cu marea noastrifamilie social-democrati.

Urdm bun venit noilor noqtri colegi in ofensiva politici pe care o

incepem ast};zi!

Suntem datori sd accentuim preocuparea pentru ceea ce doresc Ai

agteaptd concetdfenii nogtri de la Partidul Social Democrat, care vafi gi in viitor principala fo4i politici a societ5lii romdneqti, singura

capabill si conducd eficient procesul de integrare europeand.

Am reugit sd" realizdm in prima jumitate a acestui an o serie de

obiective importante ale strategiei noastre politice.

in primul rdnd, este vorba de adoptarea pachetului legislativ menitsd asigure cadrul juridic de luptd impotriva flagelului corupfiei.

Prin aceasta, am demonstrat voinfa noastri politici de a impune

mdsuri legislative riguroase de descurajare a corupfiei, ca un pas

decisiv in asigurarea unui control social mai eficient privind

348



Noua ofensivd politicd

folosirea abuzivd, in scopuri ilicite, a funcfiilor qi demnitifilorpublice.

in acest context, meriti poate si discutlm mai mult despre modulin care aceasti temd a fost utilizatd pentru erodarea noastripoliticd. Adoptarea acestui pachet de legi, trebuie specificat - prinasumarea rdspunderii de citre Guvern, a ardtat cd noi avem gi

curajul qi puterea de a lupta cu coruplia.

Problema nu este dacd in lard sau in afard se consideri cd avemcorupfie mare - de multe ori imaginea nu are total[ acoperire inrealitate. Important este sd asigur[m acel cadru legal care sd reducifenomenul corupliei gi sd dea convingerea electoratului cd legilesunt respectate de toati lumea in Romdnia. De altfel, sondajeledemonstreazd ci populalia percepe corect dinamica fenomenului gi

efortnrile noastre. intr-un an de zile. num6ru1 celor care consider6c[ a avut loc o cregtere a corupliei s-a diminuat. in 2002, peste

50o/o din subiecli considerau cd suntem martorii unui fenomen decre$tere a corupliei. Astdzi, numdrul acestora a scdzut cu peste

10%. Se corelSm acest lucru cu faptul cd7lYo dintre concetdfeniinogtri apreciazE cd actualul Guvern a luat mdsuri bune pentru

diminuarea corupfiei. 50% consideri cd in anul urmdtor fenomenulse va diminua cu certitudine. Acestea nu sunt evalu[rile noastre.

Sunt rezultatele barometrului de opinie realizat la comanda unuireprezentant relevant al societilii civile - Fundalia pentru o

Societate DeschisS.

Ce a determinat aceastd reaclie pozitivd a populaliei ?

Sd ne oprim pulin la aceste legi anticoruplie. Ele sunt unele dintrecele mai dure din Europa. in reglementlrile pe care le-am dat, amawt in vedere nu standardele minimale ci standarde maximale,care s[ asigure cea mai mare transparenli posibil[.

Opozilia a incercat si nege acest lucru, dar sb ne amintim cine suntcei care in Parlament au criticat aceste legi. Cine sunt cei care au

depus o moliune de cenzuri impotriva pachetului bnticoruplie?

Sunt aceeaqi politicieni care au fost la putere intre 1996-2000 gi




care au generat cea mai dramatici scedere economicA de dupb

revolulie. Sunt cei care au mimat lupta impotriva corupliei, in timpce in jurul lor c[deau bdnci sau fonduri de investiqii, iar bugetuldevenea tot mai sirac. Sunt cei care astdz| in declarafiile lor de

avere, etaleazd" cele mai inalte venitun realizate in acea perioadd.

De cdte ori acegtia ne explici faptul ci legile noastre nu vor avea

eficien1d, suntem datori si-i intrebdm: de ce nu le-afi adoptat

dumneavoastri pe cele eficiente atunci cdnd v-ati aflat laguvernare?

Noi am putut legifera european in acest domeniu pentru c[ am avut

voinld politici gi unitate. Doresc si mulgumesc aici, in fala

consiliului nalional, tuturor militanlilor partidului, pentru

solidaritatea pe care am demonstrat-o ?n acest demers importantpentru noi to1i.

Un alt obiect politic, pe care strategia il definea ca prioritar pentru

acest an, a fost revizuirea Constituliei. Adoptarea cu succes apropunerii legislative pentru revizuirea Constituliei in Camera

Deputalilor reprezintd un pas important in procesul amplu de

reform[ institulionali, pe care Partidul Social Democrat ilpromoveazi, constant, de la inceputul actualului mandat

parlamentar. Este semnificativ cd aceast6 noud formulS

constitufionald a fost votat[ in Camer[ qi de reprezentanfii UDMR,precum gi de cei ai minoritililor nafionale, ceea ce marcheazi cu

claritate un progres remarcabil in sensul instaurdrii stirii de

normalitate, a picii sociale gi interetnice in Rominia.

Firi a nega contribulia constructivd a PNL gi PD la succesul

acestui demers reformator, kebuie sd remarc6m faptul ci o astfel

de modernizare profund5, act.nlizare gi deschidere spre viitor a

fundamentului constitulional al democrafiei romdnegti nu se putea

face fErd existenla majoritafi noastre parlamentare consistente,

care a asigurat nucleul coerent de voinld politici necesar qi frrnstabilitatea socioeconomici gi pacea sociali generati in RomAnia

de guvernarea PSD, dupS alegerile din anul 2000.

350




Restructurarea Guvernalui Si noile prioritdli

O decizie politicd majori, a cdrei oportunitate o stabilisem deja incadrul strategiei noastre, a constat in restructurarea semnificativl a

Guvernului. Subliniez faptul ci este pentru prima dati cdnd, inRomdnia postrevolulionard, o astfel de reconstruclie

guvernamentali nu este efectul unei crize la nivelul Executivului,

ci este o decizie politici liber asumat6.

Restructurarea Executivului marcheazd deschiderea unei noi etapepolitice. Restructurarea guvernamentald, care a linut gi de

exigenlele Uniunii Europene gi de structura modelelor guvernelordin !6rile Europei Occidentale, a dovedit cd anumite obiective aleprogramului de guvernare au fost afinse gi, deci, nu mai necesitifo4a unui minister, timp in care altele au devenit prioritare. Vreau

sd subliniez aici cd restructurarea Guvernului nu inseamnd un nou

program de guvernare, ci o redefinire a prioritdlilor.

Restructurarea Guvernului anunt[ abordarea frontali gi decisivd a

reformei nucleului dur al economiei. Validarea acestui demers nuva mai fi una de lungd duratd, ci va fi rapidi gi tranganti gi vainsemna oblinerea calificativului de economie funclionali de piald.

Dacd acest obiectiv va fi atins opozilia va frebui sd se retragd dincdmpul disputei politice pe aceastd temi.

Tema reformei administrative devine gi ea centrali, reformaGuvernului fiind semnalul declangdrii ofensivei politice in acest

domeniu. Ea va genera tensiune, dar pi satisfacfie, in special in planlocal. Disputa politici va trebui sd se intensifice gi mai puternic ?n

plan local, ceea ce va ridica probleme majore partidelor cu structuriteritoriale anemice. Este evident cd in perioada de precampanie

aceste teme care deocamdatd sunt anunfate mai curdnd la nivelcentral vor fi discutate, vor fr dezbdtute, vor reprezenta teme pentru

acliune politici la nivelul fiecdrui partid.

Descentralizarea administrativi va impune gi descentralizarea

politicl. Sunt oare partidele pregdtite pentru o astfel de provocare?

351




Vor putea depersonifica ele acliunea politicA? Care vor ficonsecinlele pentru partidele centrate exclusiv pe lideri? Este o

temi pe care noi am acceptat si o discutbm in cadrul partidului,reforma privind administralia public6, noile cerinle legate de

statutul funclionarilor publici au impus anumite sacrificii qi

anumite decizii din punct de vedere politic pe care noi ni le-amasumat. Este important sd considerim aceastd zond a schimblrilorpolitice din Romdnia ca fiind esenlial[ pentru dinamizarea

acliunilor concrete pentru dezvoltarea societdlii romdneqti.Adeseori ni se spune de cdtre partenerii nogtri din strlinState ciatunci cdnd discutdm cu minigtrii, cu secretarii de stat lucrurilemerg foarte bine, inlelegem, gtim care sunt prioritilile, stadiile, ce

este de fbcut, dar ni se intdmplS foarte des ca atunci cdnd trecem lanivelul trei in ministere, atunci cdnd discutdm la nivel local cu uniidintre reprezentanlii administrafiei lucrurile sd se blocheze, hirtiilesd rdmdnd in sertare, si nu mai existe voinld gi angajament. Este

datoria noastrd din punct de vedere politic si facem ca acestmecanism esenfial al statului sd funclioneze cu un randament mai

mare.

Reforma justiliei va ataca una din cele mai constante gi consistente

resurse de insatisfaclie a cetSfenilor. Opozilia ar putea agtepta aicigansa unei brege politiee, eare sd facd posibil un discurs negativ

privind capacitatea reformatoare a guverndrii noastre. Nu le vom

da aceastd satisfaclie.Este necesar sd atalizdm aici ce se int6mpld in aceste zile, cdnd inbaza interpretdrii absurde a unor modificiri ale Codului de

procedurd penald instanlele pun cu iresponsabilitate in libertate

infractori periculogi. Sensul gi spiritul acestor modificdri erau

pentru orice jurist cu buni-credinld cu totul altul. Cu toate acestea

pentru a elimina orice ambiguitate in legdturd cu soluliilelegislative in acest domeniu,

lin6ndseama de faptul cd iniliativa

juriqtilor de la Partidul Democrat, de la Partidul Nalional Liberal se

incearcd a fi ascunsd in spatele unui vot general al Parlamentului,

in aceste condilii vom examina probabil joi, la gedinla de Guvern,

352




textul unei ordonanle de urgen!6 prin care sd clarificdm aceste

lucruri, sd revenim la textul ini,tial al proiectului de lege a$a cum a

fost el transmis de la Guvern la Parlament, pentru cd iat6, ce s-a

frcut ulterior creeazd premise, creeazd brege pentru cei care au

probabil anumite interese de a construi o zond gri, o zoni de

ambiguitate de care sd beneficieze cei care srurt certafi cu legea. De

aceea, dac[ Parlamentul pi parlamentarii vor trebui sd vind pentru o

scurti perioadd din vacan!6 pentru a rezolva aceastd problemd,

rdmine la latitudinea birourilor permanente cum se va proceda. Dar

in ceea ce privegte Guvernul, vrem sd ardtilm foarte clar dorinlanoastr[ de a clarifica aceasti problemi printr-un text care sI nu maitransmitA ambiguitdli.

Atunci cdnd opinia publici ia act de reacliile PD 9i PNL pe aceastii

tem6, ea trebuie sd gtie cd aceste partide au insistat pentru

introducerea acestor prevederi iar acum se ascund cu lagitate inspatele majoritSlii PSD.

Cu privire la reforma justi,tiei, permite,ti-mi sI propun ca prezentul

consiliu nalional s[ adopte o rezolulie politici privind principiilede acliune viitoare in acest domeniu. Aceasti rezolulie hebuie siexprime clar voinla noashd de a rcaliza o reformd profundi inintregul epafodaj al justiliei din Romdnia.

Consider cd in toamn6, dupi reluarea activit6tii Legislativului, ar fibine

sirealizdm

unconsens politic pe

aceastd temi, exprimat prinadoptarea in Parlament a unei declaralii politice, care s6 cuprindiprincipiile gi obiectivele reformei justifiei. O astfel de declaralie arconduce la accelerarea acestui proces gi la asigurarea unei maibune predictibilit6f privind viitorul justiliei in Romdnia.

Direcfia centrald a ofensivei noastre politice hebuie sd vizezedomeniul dezvoltirii economice gi sociale. Noua acliuneguvernamentali porneqte de la o serie de reztltate economice

pozitive inregistrate in prima jumState a anului. Ele continudrezultatele bune oblinutein200l-2002, cind economia a inregistrato combinalie reugiti de creqtere economici in ritmuri inalte,

353



dezinflalie accentuat[ gi o scidere semnificativd a deficitului de

cont curent, caracteristici care ii conferd sustenabilitate pe termenmediu.

Realizirile din aceast6 primd parte a anului 2003 confirmdcaracterul durabil qi neconjunctural al cregterii economice. in fapt,este vorba de o consolidare a tendinlelor manifestate in ultimii doiani. Astfel, produsul intern brut a sporit pe trimestrul I cu 4,4o/o fali,de perioada corespunzdtoare din anul trecut, iar investiliile

rcalizate au fost superioare valoric cu aproape 7Yo; semnificativeste faptul cd dinamica investiliilor private continul sd fiesuperioari celei din sectorul de stat. Exportul pe 5 luni a depdgit

nivelul de 6,7 miliarde USD, fiind mai mare cu circa 30% ffid de

primele 5 luni din 2002 gi cu aproape 70o/o, calculat in USDcomparativ cu primele 5 luni din anul 2000.

in primele cinci luni ale anului 2003, trendul descendent al inflaliei

a continuat si se consolideze. Majordrile operate la I iulie erauluate in calcul, ceea ce ne indreptilepte si estimdm cdrata inflalieila sfhrqitul acestui an va fi de sub l4%. A continuat creqterea

gradului de ocupare a forlei de munc6. Num6ru1 gomerilor s-a

redus de la 76I mii in luna decembie 2002,la 693 mii in mai2003,iar rata qomajului de la 8,lo/ola7,4Yo.Deqi in partea a doua a

anului se inregistreaz.d, de regul6, o cregtere a cheltuielilorbugetare, in prezent nu se intrevede nici un factor de risc care si

pericliteze incadrarea in deficitul previzut, in ciuda persistenleiunui dezechilibru la bugetul asigurdrilor sociale de stat.

Un efort concentrat tn direclia integrdrii

in acest moment nu avem obiectiv mai important decit integrarea

europeand, considerdnd, desigur, cd integrarea nord-atlanticd a

intrat in linia dreapti a etapei finale. in privinla integrdrii europene

suntem pe drumul cel bun, dar nu suntem decdt la jumitateaacestuia. Iar prioritatea principalS pentru perioada urmitoare este

indeplinirea criteriului economic de aderare.

354




Obiectivul major al acestui an este recunoa$terea Romdniei ca

avdnd economie de piali funclionali. Oblinerea acestui statut vaconfirma faptul ci ne afldm pe drumul cel bun gi ci efectele pe

termen mediu gi lung ale reformelor curente vor depi"gi cu

certitudine costurile curente.

Stabilitatea macroeconomicd bazatd pe continuarea dezinflaliei,

asigurati prin menlinerea unei politici economice corespunzitoare

qi prin trecerea mai fermi la impunerea disciplinei financiare a

intreprinderilor, oblign la continuarea acfiunilor pentruimbunit5lirea administrdrii fiscale, la implementarea consistenti gi

transparent[ a mdsurilor de reducere a arieratelor utilizatorilor de

energie, aplicarea hotdrdtd a prevederilor legale, recent adoptate,

pentru frnalizarea privatizirii qi lichidarea intreprinderilorgeneratoare de pierderi.

Gribirea pivatizdii in sectorul bancar, continuarea reformelor

cheltuielilor publice gi asigurarea implementdrii respectdriiimbun[t5fite vor sprijini - gi ele - consolidarea economiei de piapfunclionale gi dezvoltarea capacitdlii de a face fat{ presiunilor

concurenliale gi fo4elor pielei din cadrul Uniunii Europene.

La inceputul anului 2003, in scopul rezolvdrii acestor probleme,

Guvernul a aprobat ,,Programul de tndeplinire a criteriilor pentru

a fi declaratd economie de piald funclionald' care conlineprioritdlile indicate de comisie

inraportul

anualgi

in foaiade

parcurs pentru Romdnia, fiind sprijinit de Fondul MonetarInternalional gi Banca Mondiald.

in ciuda dificultafllor economice gi a condiliilor de piafi pi a

costurilor sociale ridicate, implicate, in primul rdnd, prin cre$terea

prelului la energie, considerlm cd s-a frcut un progres important incele mai multe domenii. in pofida faptului cd trebuie incd, frnalizatesau legiferate un numdr important de mdsuri gi acfiuni, lucrurilesunt ireversibile.

Stimali colegi, dali-mi voie si vi prezint in continuare cdteva

dintre aspectele care vin si intregeasci rezultatele oblinute pe linia




credrii economiei de pia![ funclionale, intre care: corelarea politicii

salariale cu politicile macroeconomice; majorarea ratelor decolectare a impozitelor, precum gi a plililor pentru energie Si gaz;

imbundtilirea managementului intreprinderilor de stat; adoptarea

de solulii concrete pentru reforma reglementirii impozitelor gi a

impozitelor administrate; reglementarea acceleririi qi simplifi cdriiprocedurilor de falimentare gi reorganizare, precum gi de realizare

a unui echilibru intre acestea, cu scopul reducerii barierelorexistente pe pialn; supravegherea ajutoarelor de stat gi pregitirea

modificdrii legislaliei concurenlei gi a ajutoarelor de stat. De altfel,chiar la gedinla urmitoare a Guvernului vom discuta unele dintreaceste texte normative.

imbunitilirea activitilii de colectare a impozitelor reprezint6, incontinuare, un obiectiv major al Guvernului. In aceastl direcfie, a

fost promovat un plan de reformd generald pentru intdrirea

capacitSlii institugionale de a coiecta taxele datorate.

Dafi-mi voie si vd mai dau

precizdri in legdturi cu o

europeand.

Sunt o serie de rentltate pozitive in acest domeniu care a$ vrea sile menfionez. Poate in alt context ne-am putea gdndi chiar la o

anumiti relaxare. Dar in condiliile in care mai avem la dispozilieaproximativ 500 de zlle p|nd" la data la care trebuie

siincheiem

negocierile de aderare la Uniunea Europeand, nu ne putem gdndi innici un caz la o guvernare cu motoarel e la ,;alanti" .

Nu putem concepe sd incheiem acest mandat parlamentar fbrd sd fiterminat procesul de negociere a aderdrii. Indiferent daci alegerile

vor fi in toamna b,i 2004 sau in primivara lui 2005, acest Guvern

va trebui si se prezinte in fata electoratului cu obiectivul

,,integrare" atins.

Vreau aici sd fac o precizare: in ultimele sdpt6mdni asistim la unjoc politic cel pulin ciudat.

3s6

cdteva elemente gi sd fac citevaaltd temb importanti, integrarea




Colegii no$tri din opozilie criticd modul in care ne ocupim de

integrare, sugerdnd c[ Romdnia nu indeplinegte nici un criteriu de

aderare. Ei cauti argumente pentru a distrage atenlia publici de la

problemele reale.

Problema nu este acum de ce Romdnia nu s-a putut integra o datd

cu primele zece state. Explicalia o cunoa$tem: lipsa de interes gi

profesionalism de care a dat dovadi guvernarea anterioard inabordarea acestui obiectiv in perioada 1997-2000.

Problema este acum ce trebuie ftcut pentru ca sd nu ratimobiectivul2007.

Ar fi de dorit ca integrarea si fie o realizare a intregii clase politice.Am crezut ci este o dovadd de maturitate ca, in privinla integrdrii,sd nu existe partizanat.

Din pdcate, buna-credin!6 nu este punctul forte al colegilor noqtri

din opozilie. Noi sper[m in continuare cd tema Uniunii Europenesd nu reprezinte o temi de campanie electoralS.

Ei ?ncearcd sd sugereze cd meritul integririi nu este al guvemirii,ci ar fi vorba doar de o bunivoinlI a Uniunii Europene. Nu este

normal ca, cei care au eguat in procesul integrdrii, s[ vini acum sine dea lecfii.

Sd ne aducem aminte de anul2000.in

acel an,majoritatea statelorcandidate deschiseseri de mult toate capitolele de negociere, in

timp ce Guvemul PNL-PD-PNICD de la Bucuregti abia se

pregdtea sf, inceap6. Aducefi-vd aminte de haosul politic al acelor

ani gi privili din aceastd perspectivd criticile privind indeplinireacriteriului politic.

Aducefi-vd aminte de degringolada din economie gi comparali curitmul de cregtere din prezent. Daci pdnl in 1996 eram printre

primele qase state candidate, in 2000 am ajuns pe locul 12. Aceastaeste realitatea.

357



Adrian Ndstase - Spre ngrmalitate

Cine vrea si afle adevirul face aceastl comparalie. Aga se va vedea

cd, in problema integrdrii, am dat dovadd de mai multd voinld gi

capacitate politicd decit adversarii nogtri.

Sd recapitulim: p6nd acum, acele obiective majore pentru Rom0niape care ni le-am propus la inceput de mandat au fost atinse. Amdorit ca romdnii si circule liber in Europa. La sffirgitul primului an

de guvernare acest deziderat s-a implinit.

Era nevoie ca Romdnia si se integreze intr-o puternic[ structurdpolitico-militara. in toamna anului 2002, la iraga, am oblinutinvita.tia de a adera la NATO. Acum cele mai multe parlamente ale

!5rilor din Alianta Nord-Atlanticd, qi in primul rdnd CongresulSUA, au ratificat deja protocolul de aderare.

in fiecare an al guvernirii noastre un obiectiv major al Romdniei s-

a indeplinit. Sunt realitili care nu pot fi negate.

Ele au insemnat eforturi, seriozitate, respectul cuv6ntului dat girecdgtigarea credibilitnfii Rominiei in fala partenerilor externi.Avem toate motivele si credem cd, ne vom indeplini gi

angajamentele in planul integririi europene.

Toate succesele oblinute in planul guverndrii nu ar fi fost posibilefrrd sprijinul puternic al grupurilor noastre parlamentare qi alpartenerilor nogtri politici din cele doud Camere care au adoptat

legislalia necesari integririi.Doresc s[ mentionez c[ degi opoziliane acuzd de practica excesivda ordonanlelor de urgen!6, pe care ei au iniliat-o, realitatea este cd

numdrul acestora a inceput sd scadl, ceea ce reprezinti gi un proces

important de consolidare a rolului Parlamentului.

Romfrnia sociald

Ne-ar fi fost mult mai ugor si adoptim reformele dificile necesareintegrdrii europene dacd nu preluam guvernarea intr-o Rom0nie

siriciti excesiv.

358




Sunt foarte mu[i asttzi cei care depldng siricia concetilenilor

nogtri. Unii o fac cu bund-credinfd, alEii din motive politicianiste.Nimeni nu poate nega c[ in Romdnia sunt oameni siraci, oameni

care nu speri la o zi mai fericiti mdine. Sondajele ne spun foarte

clar acest lucru. Dar trebuie sb vedem doui aspecte: cine are

responsabilitatea qi cine are solufiile. Responsabilitatea revine inmare mdsuri celor care au guvernat din 1996 pdnd in 2000. 56 nu

uitim cd in acea perioad[ Romdnia a pierdut patru miliarde USD

datoritd proastei guverniri, dar gi a lScomiei unora dintre cei care

astdzi acuz6.

Noi am adus de la preluarea guvernlrii gi pdnd astdzi o creqtere de

4,3 miliarde USD. Nu credem ci este corect sd raportim nivelul de

trai nnmai la 1989. Responsabilitatea guvern[rii noastre incepe cu

ianuarie 2001. in ultimii trei ani, salariul debazd minim brut a

crescut de la un milion la 2,5 milioane de lei. Nu este un salariu

mare, dar este de doud ori gi jumdtate mai mult decdt oferea fosta

guvernare. Sporirea lui va continuapebaza cregterii economice pe

care o inregishdm.

Trebuie si facem distinclia intre sdricia unor categorii sociale gi

sSrdcia Romdniei. intr-adev5r, existi oameni care au sdrdcit pe

parcursul anilor de tranzifie. Exist[ insl gi mul1i, tot mai mul1i, care

o duc incomparabil mai bine decit in 1989. Problema nu este ca

acegtia sd o duci mai rdu, ci sd cregtem semnificativ numirul celor

care o duc mai bine. Existd o relafie directd intre cregtereaeconomici gi reducerea sdrdciei. Acest fapt este demonstrat de

cregterea gradului de sirdcie in perioada 1995-1999, marcati de

recesiune economicf, qi scdderea sdriciei incepdnd cu 2000 pdn[ inprezent cdnd s-a inregistrat cre$tere economici. La sfrrgitul anului2002 gradul de sirdcie era de 29Yo comparativ cu aproximativ 35o/o

la finele anului 2000. in plus, scdderea semnificativi a gradului de

sdricie incepdnd cu 2000 s-a datorat in mare parte cregterii

economice, dar gi programelor de proteclie social6, indeosebi a

introducerii venitului minim garun:tat menit s6 sprijine acea

categorie a populafiei care nu are posibilitatea sd beneficieze de

359



cre$terea economice. Proiecliile demonstreaz| cd, dac1" se va

menline un ritm anual de cregtere economicl de 5o/o pe an aprodusului intern brut (PIB) pe cap de locuitor, gradul de slricie apopulaliei s-ar putea reduce la jumltate, de la 29o/o in 20021a circa15%in2007.

Creqterea economicd va continua si joace principalul rol inreducerea sdriciei in Rominia. Dar, in acelagi timp, vom continuasd corectdm distribuliile pe care le asigurd pia1a, prin redistribuiri

specifice protecliei sociale. In prezent se alocd aproximativ l0%din PIB pentru programe de proteclie sociali. Circa 87%o dinpopulalie primegte cel pufin, direct sau indirect, un sprijin caproteclie sociald (venitul minim garantat, subvenlia pentru cildur6,alocalia de stat pentru copii gi ajutorul suplimentar pentru copii,pensii, ajutorul de gomaj, ajutoare sociale etc.).

Datele statistice relevi o cre$tere semnificativi a consumului

populaliei gi ce este mai important este ci aceste cregteri au loc nunumai in sfera produselor esen{iale - mdncare, imbricdminte,educalie etc. - ci, mai ales, la acele produse care tind s[ apropienivelul de civilizalie a clasei medii romdnegti de cel al societililoreuropene. Constatim, de exemplu, cre$terea numdrului deautoturisme la mia de locuitori. Este relevant faptul ci numai inanul 2002 num[ru] autoturismelor a crescut cu L6Yo, iar in acelagi

an num[rul celor care posedd telefoane mobile a crescut cu 29o/o.

Tot in 2002 zestrea de computere a popula{iei RomAniei a crescutde 3,2 ori. Cregteri semnificative au fost pi la alte bunuri de consumde uz indelungal 25,60A la televizoare color, 34Yo la radiouri gi

radiocasetofoarrc, 44o/o la videocasetofoane. Numai in ultimii doiani, numdrul supermagazinelor a crescut exponenlial. Ar fi poate

util sd facem publici o statistic[ privind num[ru] de locuinfe nouconstruite gi sd comparim aceasti evolu$e cu perioadeleanterioare. Daci in 1990 proprietatea pnvatS asupra fondului de

locuinfe reprezenta 66,30A, astilzi 96,30/o din acest fond de locuinleare proprietari privali.

360




in fiecare an, alte sute de mii de cetAleni romani se adaugd celor

care au resursele financiare necesare unor investilii importante inimbundtdlirea nivelului lor de trai. Explozia de credite gi

imprumuturi contractate de populalie pentru achizilionarea unor

bunuri de folosinli indelungat[ este merturia unei noi speranle de

via!6 mai bunn. Mii de familii tinere se muti in casd nou6.

Acestea sunt argumentele pentru care spun cI nu sunt de acord cu

cei care afirmi cd Romdnia merge intr-o direclie gregit6. incotro ar

fi trebuit si meargd Romdnia dacd nu spre creqtere economicS gi

spre integrare europeand? Eu am convingerea cd nu direcfia este

gregit6, ci ritmul este incd prea lent in raport cu agteptirilepopulafiei. Anul acesta vom cregte ritmul.

Trebuie, agadar, sd respingem tentalia judecalilor in bloc,globalizante, despre siricie, pentru cd ele nu sunt de fapt decdt o

capcani politici pentru noi.

insd, pentru ci dincolo de orice disculie despre proiecte, despre

macrostabilizare, despre restructurare, rdmdn problemele sociale,

misiunea noastrd, ca partid social-democrat, este si punem la punct

programe speciale pentru a-i sprijini pe cei care se afli cu adevdrat

in nevoie.

O Romdnie normal6, o Romdnie moderni trebuie s6-i recupereze

pe cei afectali de tranzilie.

Pentru a imbundtdli sistemul de proteclie socialS, vom aproba unnou program social pentru sfhrgitul anului 2003 gi anul 2004.

Acest program social se va focaliza pe cdteva obiective sociale

importante: un sistem de securitate sociali mai eficient,extinderea politicilor active pe piala muncii, efrcientizarea

sistemului de asisten![ sociali, cregterea nivelului de acces labunuri sociale. Dublarea pensiilor pentru agricultori este un

angajament ferm pentru noi. Cregterea in termeni reali a pensiilorcuvenite agricultorilor cu pdn[ la l00o/o fa!5 de luna decembrie

2000 este, de altfel, cuprins[ qi in programul de guvernare.

361



Incepdnd cu I ianuarie 2004, pensionarii agricultori vorpensii mult mai mari, aga cum le-am promis.

Dublarea pensiilor pentru agricultori trebuie privitd atdt ca onecesitate de combatere a sirdciei la sate, cdt gi ca o formdconcretb de cregtere a coeziunii sociale; se vor reduce apreciabildiscrepanlele de venit disponibil dintre categoriile de pensionari,discrepanle pe care le-am condamnat intotdeauna. Numai in 2004,efortul bugetar presupus de aceasti mlsuri va depigi 5.000 de

miliarde de lei.

in prima parte a anului viitor vom incheia procesul de recorelare apensiilor. Marile inechitili din acest sistem, create in perioadaguverndrii 1997-2000 vor fi, in cea mai mare parte, solulionate.Numdrul de pensionari care vor beneficia in 2004 de recorelareapensiilor va fi de peste 2.700.000 persoane, din care circa 500.000pensionari urmagi.

Unul dintre obiectivele noastre importante este acela de a construiun sistem de pensii sigure gi viabile. Introducerea sistemului de

pensii cu mai multe componente - cu mai mulli piloni, dupd cumeste cunoscut de opinia publici - va asigura un venit mai mare lapensie pentru cei care astizi sunt activi pe piala muncii. Vomdefinitiva gi trimite la Parlament, in vederea aprobdrii, proiectullegii privind schemele facultative de pensii ocupalionale gi un

proiect de lege privind beneficiile adilionale pentru pensionarii dinsistemul public.

Introducerea acestor sisteme suplimentare de pensie va reprezentaun pas in sensul compatibilizdrii cu proceduri deja existente instatele Uniunii Europene. Mai important insd, pensionarii de azi gi

din viitor vor avea posibilitatea unor venituri decente. Vom punebanii din pivatizare la lucru, in economie, respectind toatenormele de prudenli gi av6nd asigurate sisteme de supravegherefoarte severe, bani care s6 producd at6t cregtere economici, cAt gi

beneficii sociale.

362




A apirut aceasti idee nou[ pe care trebuie si o suslinem: de a

folosi o parte din sumele rcaLizate din privatizare pentrucapitalizarea sistemului de pensii. Desigur, trebuie sd gisimformule care sd nu conduci la consumul imediat al acestor resurse,

ci la valorificarea lor prin mecanismele unor fonduri de investilii.Aceasta inseamnd, din punctul meu de vedere, conexarea

sistemului de pensii cu mecanismele de dezvoltare economici. Nusunt de acord cu unii analigti economici care opun creqterea

economicd protecliei sociale. Vedeli foarte bine, in Romdnia vinpentru investilii diverse fonduri de pensii private din alte leri gi

dupd aceea banii respectivi sunt duqi inapoi pentru a alimentasume, beneficii adilionale pentru pensionarii din ldrile respective.

Intenlionlm sd procedim dupi acest model. Sigur, va trebui sd

avem o mare grijd privind gestionarea acestui fond de pensii. $iaici statul nu va putea si se dezinteteseze, nu va putea l[sa pe mAna

oriciror persoane gestiunea unor astfel de fonduri. Instituliile

statului vor trebui sd fie prezente gi sd aibd controlul nemijlocit alutilizirii banilor in cadrul unui astfel de proiect.

in definitiv, din punct de vedere politic, ne revine ins[responsabilitatea de a gisi acele modalitili de control gi securizarepublic[ a sistemului, astfel incit si nu dim nici o gansi celor care

ar putea crede cd pot transforma aceasti idee valoroasi intr-un nouFNI.

Dorim s[ fim o naliune puternicS, care si priveascd in viitor cuincredere. Familiile gi copiii sunt piatra de temelie a acestui viitor.Familiile gi copiii au nevoie de sprijinul gi atenfia noastri. Ne vomrespecta angajamentul de a majora gi diversifica sprijinul financiaracordat copiilor, familiilor cu copii gi cu venituri reduse. S6r[cia nutrebuie sd compromit[ gansele de dezvoltare a copiilor,posibilitatea lor de a se educa qi de a se forma profesional.

Anul 2004 va fi anul in care importante resurse financiare vor fialocate de la bugetul de stat pentru cregterea semnificativd a

acestor alocafii, precum gi pentru instituirea unei componente

familiale destinate familiilor s6race. Se adaug[ acestei politici




generale de suslinere a familiilor cu

sprij in pentru familiile monoparentale.

o mdsurd specialS de

Una dintre marile preocupdri ale Guvernului este modul maieficient de acordare a ajutoarelor de incdlzire pentru anotimpulrece. Avem in vedere atdt o recalculare a nivelului ajutorului,

lindnd seama de evolulia prefurilor gi tarifelor de producere gi

distribulie a energiei termice, cdt gi o imbunitdlire a sistemului de

acordare. Analizdm posibilitatea introducerii unor tichete de

cdldurd care sd ajungd pe o cale mult mai simpld la pensionari,gomeri, beneficiari de venit minim gararLtat gi la alte categorii de

familii cu venituri reduse. Cu ajutorul acestor tichete ar urma sd se

realizeze plata obligaliilor pentru incilzire la asocialiile de locatari,in cazul blocurilor, iar acestea si pldteasci obligaliile citrefurnizorul de energie termicd. Furnizorul de energie termici arurma sd incaseze sumele aferente tichetelor de la buget.

Una dintre legile sociale importante pe care acest Guvern le-aintrodus este cea referitoare la venitul minim garantat. Am observatun numdr de disfunclionalitili pe care ne propunem s[ le inldturdmprin stabilirea unei evaludri unitare la nivelul intregii liri a moduluide calcul al veniturilor realizate care se iau in calcul. indeosebi inmediul rural s-au observat aceste aspecte. in perioada imediaturmitoare vom stabili criterii clare gi unitare, frrd expunere lajudecdli subiective in stabilirea evaluirii bunurilor din proprietate

pentru care autoritilile locale stabilesc acordarea acestui drept.

Pentru cei care acuzd" momentul consoliddrii politicii noastre

sociale avem un rispuns. Investiliile noastre sociale, chiar dac6 maireduse decOt am dori, sunt sustenabile din punct de vedere

economic. Am recuperat pierderile gi cregterea economici este

susfinuti! Noi am aclionat pentru crearea de locuri de muncd maimulte gi mai bune, pentru modernizarea protecliei sociale. S[

risipim confuziile: agenda noastr6 socialS este europeand, nuelectorald.

364



Noua ofensivd polilicd

Ca partid de st6nga, credem ci a venit timpul sI valorificim azr

reztltatele pozitive ale guvernirii noastre pentru binelecetdleanului care ne-a susfinut cu speran!6 gi care a pl6tit, cu

rdbdare gi inlelepciune, costurile inutile ale guverndrilor de dreapta,

dar qi pe cele inerente efortului de integrare europeani gi

euroatlanticS.

Adversarii nogtri cei mai perfizi vor fi, in viitoarea luptd electorali,demagogia gi populismul. Astizi, mai mult ca oricind, lupta cu

populismul este echivalenti cu protejarea interesului nafional.Romdnia nu poate risca in momentul cdnd se pregdtegte s6 semneze

tratatul de aderare la Uniunea European1 sd faci experienle

electorale ale cdror consecinfe sd fie discontinuitatea qi refugiul inpopulism.

Dimensiunea social6 va trebui si capete pondere mai mare inurmitoarea etapi. Combaterea siriciei este gi ea o componenti

insemnatd a efortului nostru de integrare europeanS. Caracteristicaguvernirii noastre in aceastd a doua parte a ciclului electoraltrebuie sd fie echilibrul intre guvernarea reformei gi guvernarea

social6.

A venit momentul de atrata mult mai direct unele dintre prioritifileanilor viitori. in mod categoric noi vom lua mdsuri importante indomeniul agriculturii gi vi anun! cd, avdnd in vedere situalia

dificili dinagriculturi,

carepune

pe miciiproducdtori

inimposibilitatea reinfiinlirii culturilor agricole, am stabilit ca,

aferent suprafelelor de pini la 5 hectare teren agricol, sd acord5m,incepdnd din aceastd toamn6, o suml de 2 milioane leiArectar, care

sd acopere cheltuielile cu sdmdnfa, aratul qi seminatul. Sigur, ceicare au suprafele mai mari vor primi aceste ajutoare doar pentruprimele 5 hectare. Nu ne putem permite la resursele noastre sIextindem aceastd categorie de sprijin, dar este vorba de bani care

vor merge in intdrirea agriculturii.Vom considera ca prioritard refacerea sistemului de irigafii. Este

important sd gisim bani pentru continuarea canalului Siret-




Bdrdgan, care ne poate oferi, in condiliile climatice care sigur nu se

vor imbunitlli in urmitorii ani, o aducliune de apd mai ieftind,pentru cd, iigarea se poate face gravitalional qi nu prin pompare,ceea ce inseamni cd gi cheltuielile ca atare vor fi mult mai mici.Aceste gdnduri, aceste proiecte trebuie sd ne anime, gi este

important sd clutdm banii necesari, dar s6 ardtdm foarte clar gi

voinla politicd.

Am pomit un proiect important de construclie de autostrizi.

Romdnia este o larl perifericd qi pentru ci, din punct de vederefrzic, noi n-am reugit integrarea in Uniunea Europeani. Nu putem

si vorbim despre integrarea Romdniei in Uniunea Europeani doar

din punct de vedere intelectual. Nu putem si vorbim doar despre

valorile noastre culturale care ne fac egalii partenerilor nogtri

europeni. Este nevoie ca releaua noastrd de drumuri sd permitd cu

rapiditate accesul spre zona centralS a Europei, dar gi inapoi spre

Rominia. De aceea, weau sd vi anun! un proiect important de

construclii de autostr5zi: am semnat deja un memorandumimportant pentru o autostradd care si meargi din zona Bragov pdnlin Cluj-Napoca, Oradea, Borg gi spre Budapesta; de asemenea, sunt

contractate anumite lucrdri pentru o autostradi Bucureqti-Ploiegti,

apoi Cimpina-Predeal, in continuare de la Predeal la Bragov qi, de

asemenea, discutim zilele acestea posibilitatea de a lansa unproiect de construclie a unei autostrizi de centuri pentru Bucuregtigi, de asemenea, o autostradd care sd meargd, de la bifurcaliaPloiegti, un segment care s6 meargi pe coridorul noud modificat,prin Focgani, Buziu gi mai departe pe ramura risdriteani, pdnd la

Iagi bineinfeles, domnule Solcanu, trece prin Baciu, domnule

Hrebenciuc. De asemenea, am oblinut fonduri pe care le vom folosipentru pietruirea drumurilor comunale, reabilitarea drumurilorjudelene gi a celor nafionale.

Vom continua programul nostru de locuinle sociale gi pentru tineri.

Considerdm cd acesta este un proiect important al nostru, care

inseamnd gi dezvoltare economici gi care inseamni qi proiecte

sociale. Vom continua gi programul de sdli de sport. Sper[m ca

366




pdni la sffir$itul anului viitor, a$a cum am promis, peste 450 de sdli

de sport sd fie date in folosinli.

Sunt unele lucruri pe care va trebui sd le corect[m. Sunt, de

exemplu, numeroase disfunclii apdrute in aplicarea legislalieiprivind taxa radio-tv. Intenliondm ca in perioada imediat urmdtoaresd" analizdm cazurt'lle particulare semnalate de populalie gi sd

aducem corecturile necesare cadrului juridic respectiv. Este

anormal, fbrd indoiald, ca familii foarte sirace sd plIteascd pentru

taxa radio-fv mai mult decdt plitesc pentru electricitate. Suntdisfunclii, repet, qi vd promit ci vom examina cu mare atenlieaceastd problemE. Sigur, ideea de bazd rdmdne o independenfi aposturilor publice de televiziune sau de radio, capacitatea de a

asigura o finanlare pe aceastd baz6, dar nu in condiliile in carecredm tensiune sociald absolut inutili pe anumite segmente depopulafie.

D espre viitoareu confruntare politicd

Toate aceste realizdi gi proiecte alcituiesc baza de pe care pornimin confruntarea politici care urmeazi. Suntem o democralie gi, ca

rumare, avem de infruntat nu numai realitatea economicl gi sociallexistenti, ci gi proiectele alternative de gestionare a ei pe care leconstruiesc competitorii nogtri politici. Avem concurenli politicicapabili si vadi cu prioritate lipsurile qi rdmdnerile in urmd, sd

capitalizeze simpatie gi sprijin electoral prin valorificareanemulfumirilor. Cu atdt mai ugor pentru ei cu c6t actul deguvernare a condus la o cristalizare a imaginii noastre publice, insigi la o uzuri a acesteia, in special datoriti costurilor socialeinerente reformei. Iar, in final, cei care judeci guvernirile gi alegintre variantele oferite sunt alegitorii.

$tim ce opinii au alegitorii despre noi din sondajele de opinie.

Sondajele aratd cL PSD rimdne opliunea cea mai frecventd pentruelectorat. Dup6 30 de luni de exerciliu al puterii nu s-a produs o

risturnare a raportului de fo4e in interiorul egichierului politic.

367




Este de remarcat ce nu existi un paralelism intre dinamica

opliunilor pentru PSD qi perceplia dificultAflor cu care oamenii se

confrunti. Aceasta inseamnl ci insatisfaclia electoratului nu s-a

transformat automat in modificare de opliune electorall, ceea ce ne

dovedeqte cd valoarea guvemerii noastre este evaluatd de votanlimult mai complex decdt se aqteapti adversarii noqtri politici. PSDnu este un partid in cidere electorali gi nici una din celelalte forlepolitice nu este consideratl mai capabild sI solulioneze problemele

electoratului.

O evaluare sociologicl a opfiunilor electoratului dovedegte cd intimp ce PSD rimAne constant peste 43%o, celelalte for{e politiceaflate in opozilie cresc sau scad una in detrimentul celeilalte.

Aceasta inseamni ci bazinul electoral al opoziliei a rdmas relativconstant. Nu s-a modificat radical nici comportamentul

nehotirAlilor gi nici al celor ce voteazd cu noi. Este importantfaptul c6 nici un sondaj, chiar gi cele care sunt cele mai drastice in

aprecierea ganselor noastre electorale, nu semnaleazd, o tendintd devot de respingere.

Se incearci sistematic acreditarea ideii ci PSD a intrat pe o curbidescendentI. Sondajele aratl cd existi perioade de diminuare a

procentelor noastre, in special iarna-primivara, dar acestea sunt

urmate sistematic de revenire qi chiar, a$a cum s-a intdmplat incursul lunii iunie, de o cregtere care ne apropie de pragul de 50%.

Un alt lucru remarcabil pe care il indici sondajele este preocuparea

tot mai accenfuati a electoratului pentru rezolvarea unor probleme

concrete. Discursul politic general nu mai produce reacfii sensibile

in sondaje. in schimb, apare o departajare zonald a intereselor

oamenilor, ceea ce reprezintd rm semn de normalitate gi ne apropie

de comportamentul politic din statele Uniunii Europene.

Este important, din acest punct de vedere, si ne modificdm gi noi

strategiile, si concepem proiecte cu relevanld locald sau regionalS.

in acest context, un bun rispuns pentru agenda publicului ilreprezintd marile noastre proiecte de investifii. Ne propunem si

368




fnalizdm autostrada Bucureqti-Constanfa in 2006. Am incheiat

zilele trecute, spuneam, un contract important pentru autostrada

care duce spre vest.

Este important pentru noi sd continudm proiecte de alimentare cu

apdla sate, care sunt, in momentul de fa1d, in valoare de peste 200

de miliarde de lei.

Sunt in execu{ie 20.000 de apartamente pentru tineri, din care

5.000 s-au dat deja in folosin!6. Este important, de asemenea, seinlelegem c6, pentru noi, proiectele de investilii, cum ardtam mai

devreme, reprezintd modul cel mai concret prin care putem intra incompetilia electoralS. Oamenii nu vor mai agtepta de la noi vorbe

frumoase, promisiuni. Este important si fructific[m eforrurile pe

care le-am frcut pdnd acum, sd acceler[m deciziile pe care le-am

pregitit in aceste luni de munc6, s[ ne impunem punctele de vedere

in ceea ce privegte modul de a concepe dezvoltarea viitoare a

Rominiei.

Acestor cifre, acestor realitili opozilia le opune, deocamdati,

populismul gi demagogia. Sigur, va trebui sd tratdm aceste atacuri

cu maximd atentie. Acestei maniere a adversarilor nogtri de a face

politicd ii datordm o mare parte din perceplia negativi pe care

alegitorii o au cu privire la guvernarea noastr6. In fala eficien{ei

noastre la guvernare, opozilia iqi reunegte rdndurile pe platforme

populiste. Este semnificativi, in acest sens, incercarea deconstrucfie a unei coalilii PNL-PD. Daci in perioada in care erau laputere aceste partide au incercat si se situeze pe zona reformei gi sd

ne prezinte aceste idei ca fiind constrdngeri ale voinlei gi

mecanismului de denroltare economicd. este foarte interesant

faptul cI PNL qi PD se apropie de mesajele populiste, demagogice

ale PRM pentru a ne ataca din st6nga noastr6, nu de la dreapta,

ceea ce, trebuie s[ recunoaqtem, reprezinti o schimbare de

atitudine gi de realitate politicd.

Este tot mai probabil cd PNL va accepta, in special sub presiunea

liderului sdu, o alianll electorali cu PD. Desi liberalii gtiu cd astfel




asigurd mai curdnd avantaje penfm democrali, ceea ce explic[ gi

dorinla lor de a ofrcializa alianla abia dupd alegerile locale,speranla de a genera o masi politici potenliali care si-i propulsezein opliunile electoratului peste PRM are forla de a incerca sd iiconvingi pe liberalii sceptici sd sprijine proiectul alianlei.

Se mizeazd pe o locomotivi electorald, pe tandemul acestui duetelectoral totugi vulnerabil, datorit6 caracterului imprevizibil alliderului democrat, de faptul ci acesta va trece intdi testul electoral

la Bucuregti cu ocazia alegerilor locale. Nu vreau sd fac o analjzdextinsS, dar felul in Partidul Democrat s-a referit la un partid cucare PNL negocia, Partidul Nalional Liberal Cdmpeanu, ne aratdmodul in care pot si funclioneze relalii de colaborare, de aliantiintre cele doud partide.

Electoratul bucureqtean va trebui, fbri indoiald, s[ decid6. Am avutieri o discu{ie la organizatia noastrl de Bucuregti, am luat anumite

decizi| Vor fi luate in continuare decizii imporLante, dar esteesenlial nu si ne propunem si infrdngem un alt candidat, fie cd este

vorba de Bdsescu sau de alli primari din mari orage. Pentru noi este

important si venim cu o altd viziune pentru dezvoltarea marilorora$e.

Am vorbit ieri pe larg despre acest subiect la reuniunea de laBucuregti. Nu este vorba de o chestiune specifici Bucuregtiului,

este vorba de proiecte pe care noi trebuie si le punem in aplicarepornind de la modele care funclioneazd in plan european. Marileaglomerlri urbane nu mai funclioneazd pe teritoriile limitate ale

oragelor, aga cum erau ele inainte de 1950. Marile aglomerlriurbane europene funclioneazd pe o bazd teritoriald extinsd tocmaipentru a-qi putea realiza unele dintre proiectele firegti, inclusivconstrucfiile de locuinfe.

Putem continua analiza situaliei opoziliei, dar eu cred cd, pdnilaurmd, ceea ce ne intereseazd pe noi astizi este ceea ce vrem noi sd

oferim electoratului, ceea ce vrem noi sd oferim RomAniei sub

aspectul politicilor viitoare.

5tu




Dorim sl convingem electomtul sd opteze pentru continuarea

guverndrii noastre. Partidul Social Democrat este singurul partid

din Romdnia care are o viziune clard qi completi asupra viitorului

!6rii. Ce avem in plus, noi cei din PSD? Avem viziunea, avem

oamenii, avem experienfa, avem competenla, avem mijloacele qi

avem sprijinul intern gi al partenerilor externi pentru a ne pune inaplicare proiectele.

De aceea, ne propunem ca lintE cdgtigarea alegerilor locale,

parlamentare gi prezidenliale gi continuarea guvernirii pe mandatul2004-2008. Dorim ca in toate tipurile de scrutin PSD sd se apropie

de condilia unui partid majoritar.

Dar, cdgtigarea alegerilor nu se poate baza numai pe succesul

actului de guvernare. Este nevoie ca acesta sd fie dublat de o

activitate politicd la nivel de partid consistentS, coerenti gi

continud. Partidul qi nu Guvernul trebuie sd se afle zilnic pe

baricada luptei politice, iar aceasti lupti nu trebuie dusd numai aicila Bucureqti, ci in toate organiza[iile noastre. Sunt multe lucruri pe

care trebuie si le schimbim in viafa noastri interni de partid. Sunt

multe neajunsuri care au iegit la suprafali gi cu ocazia disculiilorpurtate cu conducerile filialelor judele.

Am amdnat in mod nepermis o serie de misuri pe care ar fi trebuit

sd le ludm gi acum decontim costurile acestor am6ndri. Aceasti

situalie va trebui si se schimbe. De aceea, rcorganizarea conduceriiexecutive a Partidului Social Democrat, operati cu ocazia ultimeigedinle a Biroului Executiv Central, semnaleazi tocmai intenlia

noastr[ de a inha int-o fazd nou[, mult mai alert5", in ceea ce

privegte procesul de consolidare a partidului qi de pregdtire pentru

alegeri. Am incredere in noua echipd care funclioneazd aqtm lapartid. Am dorit sI dim un semnal foarte clar de concentrare, inparalel cu activitilile de guvernare, dar gi de transfer al unora

dintre resursele umane importante pe care le avem in partid cdtreactivitatea de partid.

)tl




Nu ne puteam permite sd stim cu toate resursele grupate pe

guvernare pind in 2004 Si pe urm[ sd mergem veseli la alegeri. Eraimportant s6 facem acest transfer - chiar dacd unora li s-a p6rutciudat - spre zona executivd, a partidului, pentm c6, dincolo deintdlnirea de luni dimineala de la delega{ia permanentb, partidultrebuie sd funqioneze toati siptlm6na, inclusiv sdmbita gi

duminica, gi trebuie si funclioneze cu motoarele din plin, cudepartamentele sale, cu rela,tia s[ in teritoriu.

Dar, in acelagi timp, trebuie si gtim cd intr-un partid atit deimportant cum este partidul nostru trebuie s[ punem impreuniexperienla gi imaginafia, seriozitatea qi incercirile noi, trebuie sdgtim si inlelegem ci noi nu putem risca sd juc[m viitorul partiduluigi al larii pe carteaunei singure persoane sau pe incercdrile pe carecineva doreqte si le fac6. Suntem o echipd puternici, suntem o

echipd care ne permitem si fim in dezacord unii cu alfii, dar aceste

dezacorduri vizeazl doar elemente care, in final, trebuie

sine

impingd spre solulii comune. De aceea, suntem in aceastd

organizatie politicd. Dacd am avea viziuni diferite, plreri diferite,am fi, probabil, in alte partide. $i, pdnd la urm[, ceea ce este

important astizi - gi subliniez acest lucru - este faptul cb noireugim si aducem al6turi de noi, si adiugim proiectului nostrusocial-democrat de modernizare a stdngii gi alte formaliuni politice.

incercarea de a considera c[ un partid politic este bun in ansamblu

gi altul este riu in ansamblu mi se pare aberanti. Faptul ci un fostofi1er de securitate era bun afunci cdnd era la PD, dar este rduatunci cdnd vine la PSD mi se pare inci una dintre formeleaberante de analizd, maniheistd stupidl, care subzisti in societateanoastr6. Nu trebuie si mai avem complexe. Unii au putut sd-gi

construiasci generalii de oameni politici frrd s[ existe nici un felde complex. Noi, daci incercim si construim generalii politicebazate pe valoarea individuali, ni se spune cd nu avem dreptul s6

facem acest lucruri. De ce? Cine ?gi permite sd ne dea astfel de

leclii?

5tz




Spuneam cu un alt prilej, atunci cdnd unii dintre colegii liberali

erau impotriva sdrbdtoririi a 110 ani de la crearea Partidului SocialDemocrat al Muncitorilor din Rom6nia de cdtre PSD, spuneau

atunci cd nu putem sd facem acest lucru gi cd trebuie sd ingurgitdmgi perioada comunisti. Nu, perioada comunisti o digerlm cu tofii.Nu inleleg de ce la noi ar trebui sd fie criptocomunigtii, iar laceilalli ar trebui s[ fie comuniqtii cripto. Acest trecut trebuie sd ni-lasumim cu tolii, toli cei care ne-am niscut ?nainte de 1989. Se vorschimba, frri indoiali, generaliile, vor veni cei care s-au ndscut

dupd 1989, cei care nu vor mai rispunde la astfel de intrebdri, dar,

deocamdatd, generafiile noastre trebuie sd ducd Romdnia spre anul2007, atunci cdnd o generalie nou6, a unor tineri pe care noiincercim sd ii formdm gi ?n Romdnia, dar gi in striinitate, va preluagtafeta de la noi.

Generalia noastri este o generalie atranzi[iei; a$a cum am avut o

Constitulie a tranzitjei, avem gi o generafie a tranziliei. Este o

generalie care pregdtegte intrarea in Uniunea Europeand. Lamomentul acela insi Romdnia va intra intr-o noui realitate politicigi oamenii care vor conduce Romdnia vor trebui sd fie preg[tilipentru acel moment. Este ceea ce noi incercdm si facem gi, de

aceea, credem cd este mult mai important sd realizim in Romdnia

structuri politice moderne, comparabile gi care si comunice cu

structurile europene. De aceea au fost importante experimentelepolitice

-fronturi de diferite feluri, migcdri de diferite feluri,

convenlii de diferite feluri. Acum este timpul unor partide politicecare si-gi gdseascd corespondent in realitatea politicd europeand.

Efortul nostru de modernizare, care a fost imens, nu s-a realizat pe

un segment electoral de 3o/o sau de 5Yo. Ideea de a men{ineincrederea populaliei pe un segment de aproape 50% in aceste

eforturi de innoire permanenti inseamni respect gi inlelegerepentru cei in vdrsti gi inlelegere gi speran!6 pentru cei mai tineri.

Aceasta este filozofia care ne-a adus cdgtigul. Aceasta a fostabordarea echilibratd pe care noi am adus-o in spectrul politicromdnesc. De aceea, ca si pun o concluzie practici, ag vrea sI vd

)t)



Adrian Ndstase - Spfe normalitate

rog ca gi dumneavoastrd, la nivel judefean, sA tragefi concluzii din

ceea ce am frcut noi la nivel central. Nici unul dintre noi nu poates[ fie gi pregedinte 9i gef de guvern 9i gef de administra]ie 9i qef lapartid, sd fie toatd ziua gi la partid qi dincolo. Este vorba de o

diviziune a muncii pe care trebuie si o acceptim. Trebuie sd avemincredere in colegii noqtri. Mulli m-au intrebat dacd am increderesd-i dau biroul meu lui Octav Cozmdncd. Le-am spus cd asta nueste o problemi, pentru cd am impdrlit foarte multe lucruri pdn6

aculn, qi speranle gi egecuri, ne-am asumat impreun[ acliuneanoastrd politicS, ideile noastre. Sunt printre noi unii, poate, cu ideimai extravagante, allii cu idei mai agezate, dar este nevoie indialogul nostru intern de acest tip de interacfiune.

Am avut ieri o int6lnire a delegaliei permanente absolut minunatdin pregdtirea acestei reuniuni. A fost efectiv o bucurie sd discutimdespre ceea ce avem de ftcut. Unele dintre solutiile iniliale au fostacceptate, am addugat diverse idei. Politica nu trebuie si fie un

chin. Politica este, frrd indoiali, o acliune de echip6, dar ea trebuies6 insemne, in acelagi timp, bucuria performanfei, dar pentru asta

trebuie sd gtim si implrlim echipele, trebuie sd gtim sI aducem inechipa noastr[ atunci cdnd este nevoie oameni noi, trebuie siaducem oameni potrivili pentru ceea ce avem de fbcut.

V[ rog deci sd vedeli cu aten]ie aceste probleme de organizare, sd

incercali s6 vedefi care este cea mai bund formuld de agezare a

echipei de campanie electorald. in acelagi timp, este important s6vedem managementul de partid, sd vedem cum putem sd ne

pregdtim candidalii, si vedem care sunt cei mai buni candidali pe

care noi ii vom aduce in f4a opiniei publice.

Sigur, unii au incercat prezentarea misurilor de reorganizareinterni ca fiind contrapuse procesului de modernizare a partidului,

de compatibilizare a structurilor sale cu morfologia partidelor

similare din Internationala Socialistd gi chiar cu demersul deintinerire a partidului. Vor fi dezamdgili unii dintre cei care ne

atacd pe aceastl temi atunci c6nd vor vedea mdsurile pe care le

vom propune astdzi Consiliului na,tional. Vor fi dezamdgili cei care

tt+




vor constata gradul de innoire, inclusiv la nivelul secretarilor de

stat. Vor fr dezamdgili cei care vor vedea proiectele pe care le vomlansa in curdnd in acest domeniu qi, de altfel, este pentru prima

datd, din c6te gtiu eu, qi cunosc destul de bine acest partid, cdnd

organiza{ia noastri de tineret func}ioneazi eficient.

Am dat libertate tinerilor noghi s5 se manifeste, dar am cerut spiritde disciplini, pentru cd ei fac parte totu$i din familia noastr6, ei facparte din familia PSD gi atunci, sigur, libertatea lor politici va

trebui sd fie circumscrisd principiilor, valorilor pe care noi le-amstabilit prin statut. Aceste teze, aceste critici de care vorbeam maidevreme vor trebui respinse de citre partid. Procesul de

modernizare a partidului continud in parametrii normali. El este unproces ireversibil. Dintre toate structurile politice din Rom6nia,Partidul Social Democrat a parcurs cel mai amplu proces de

modernizare, de innoire doctrinar[ gi funclionald, de

profesionalizare a demersului sdu politic. De asemenea, practica

politicd a urmitoarelor luni va trebui sd demonstreze preocuparea

noastrd pentru intinerirea organelor sale de conducere, pentru

promovarea tinerilor in structurile de decizie administrativd.

Presa a lansat tema conflictului de generalii in partid. Desigur, informa in care a fost discutati aceasti tem5, era orientatd impotrivapartidului nostru. Ea ar fi dorit sd demonstreze c[ PSD rdmdne doar

declarativ un partid al tinerilor, c[ in fapt ei nu au acces la decizia

politicd real6. Aceastd temS de atac are o mizL politicd importantd.

in condi,tiile in care o parte consistent6 a electoratului t6n6r a

inceput sd fie atras de PSD, ca ufinare a gestiunii mult mai bune a

guvernirii, in raport cu partidele dreptei. Tema ,,schimbului de

generalii in partid" nu trebuie insd evitatd ci, dimpotrivS, orientatd

spre ideea capacit5lii partidului nostru de a asigura o innoireconstante abazei sale de militanli prin atragerea tineretului. Avem

nevoie de entuziasmul, de spiritul novator al celor tineri, dar, inaceeagi misur6, partidul are nevoie, cum spuneam, de experienla,de inlelepciunea, de ribdarea celor care au ajuns la vdrsta

maturitilii politice. In orice partid exist[ deosebire de idei, uneori

375




tensiuni, momente dificile, dar ceea ce dA for!6 unei structuri

politice este loialitatea gi menlinerea angajdrii fali de doctrina gi

idealurile comune. Cei care obosesc prea devreme nu sunt probabilpregdtili gi pentru probele de anduranfd, pentru testele de anduran{d

ale politicii.

Partidul nostru igi poate demonstra fo4a gi atractivitatea proiectdnd

imaginea unui partid in care mai multe generalii politice htcreazd

impreunf, pentru atingerea obiectivelor social-democrate.

De altfel, astizi vom propune Consiliului nalional cooptarea unuinumdr important de membri care vin ca sugestii, ca propuneri dinpartea organiza\iei de tineret. Ei se vor regisi gi in noua structurd a

Biroului executiv cenhal. Am numit, recent, - vorbeam mai

devreme despre secretarii de stat, subsecretari de stat din r0ndultinerilor nogtri, aldturi de cei care erau deja pe funclii. Este pentru

prima oard c0nd un Guvern in Romdnia are un numdr atdt de mare

de secretari de stat sub 35 de ani.

Avem in fald o perioadd de un an gi jumdtate pentru care trebuie sd

fim foarte bine pregdtifi. Mesajele noastrc trebuie si fie foarte

clare, acliunea noastrd trebuie sd fie foarte bine fundamentatd pe

documente gi mai ales pe structuri organizatorice. De aceea, eu

consider c[ este esenfiald aceasti intdlnire a noastr6, care va da

tonul activitililor politice, va determina stilul m5surilor pe care le

vom lua in perioada de vard qi in lansarea activitelilor politice inseptembrie.

De aceea, o noul ofensivi politicl pentru noi inseamnd acfiunieficiente, dar inseamni qi eforturi pentru a l6rgi baza noastrd

electorald qi de a aduce noi membri, personalitdfi importante. imiface pl5cere sI observ in sal6 prieteni, colegi, personalitdliimporLante care sunt aldturi de noi sau au o anumitd simpatie

pentru noi gi vreau sd le mulfumesc pentru prietenia lor constantl gi

pentru sprijinul pe care ni l-au acordat.

Vor fi importante schimbdrile de structuri care vor hebui si se

reflecte qi in componenla organiz{iilor noastre. Mesajele politice

376



\qyg "f"r'l!!!9!j!rd

adresate grupurilor lintn vor trebui dublate de acliunea

organizatoicd, de atragerea gi implicarea in activitilile partidului acelor care aparlin acestor grupuri.

Repet ceea ce am spus cu ocazia Conferinlei Asocialiei

profesorilor social-democrafi. Existi o conjuncturl favorabil5

pentru o ofensivi consistenti a partidului in mediile intelectuale.

De ce? O parte importantd a intelectualitetii, mai ales din zona

umanist5, care a sprijinit p6nl in 1996 dreapta politicl, observi

astizi diferenla calitativd dinhe guvernarea noastri gi guvernareade dreapta. Ca atare, avem datoria sd folosim acest moment pentru

a ne reconstrui relalia cu grupuri importante de intelectuali.

Putem imagina forme ahactive de participare politicb pentru cei

care apar{in acestei zone. Putem apelala tradi,tia intelectualitIfi de

stdnga din perioada interbelicd.

Zona micilor ?nfeprinzltori va trebui si rimdni in atenlia noastrd,

pentru c[ ei constituie partea cea mai importanti a clasei de mijloccu care dorim sd construim Romdnia de mdine. Avem nevoie de

mesaje speciale mai puternice pentru aceastii zond, de mSsuri

guvernamentale mai bine direclionate. Se teoretizeazd intens,

adesea, ideea cI PSD este partidul ,,marilor capitaligti", al celor

care fac afaceri cu, sau mai bine zis, pe spinarea statului, in vreme

ce micii intreprinzdtori ar trebui sd se indrepte spre alte fo4e

politice. Aceasti linie deatac

vatrebui contracaratl printr-o

ofensivi mult mai suslinut[ in rdndul micilor intreprinzdtori. $i in

acest caz trebuie sd gisim forme atractive de participare a lor la

dezbaterea politic6.

De altfel, trebuie si linem seama cd, practic, privatizarca la nivel

industrial se incheie anul acesta. Mai sunt cdteva procente de

intreprinderi care urmeazd si fie privatizate p0n6 in luna

decembrie. Rdmdn, sigur, zona utilitAlilor, zona energeticL, dat

aceasta intri deja ?n zona Ministerului Economiei. Ceea ce este

important e sd inlelegem foarte bine cd noi nu mai avem de

gestionat o economie mixti. Economia Romdniei este, in mod

377




preponderent, o economie de tip privat in care actorii - societitile,

companiile private - reprezinti esentialul gi ele, de altfel,contribuie in mod determinant la aw{ia nalionald.

Nu in ultimul rdnd insd este necesar si acordim o atentie deosebitdmuncitorimii. Pe fondul pauperizdrii gi al lipsei de orizont, acestgrup social poate foarte uqor cidea in capcana unor discursuripopuliste. Vom organiza ?n cel mai scurt timp un forum almuncitorilor din PSD, care si mobilizeze mai puternic capacitdlile

politice ale acestora.

o relalie importantd pentru orice partid social-democrat este aceeacu sindicatele. Dupi cdqtigarea alegerilor in 2000, am pus la punctun mecanism credibil de dialog social. Relalia noastri cusindicatele a fost gi va fi una decisivd pentru asigurarea pdcii gi

echilibrului social.

Noile reglementdri privind funclionarii publici au introdusschimbdri importante in fizionomia vielii politice din Rom6nia. Eleau stabilit o departajare clar6 intre cei care doresc s6 urmeze ocarierd politicd gi sd ocupe demnitili alese gi cei care doresc si aibdo carieri in serviciul public sau in afaceri.

Tocmai de aceea acum este momentul sd lansim ode resurse umane, adaptatd noului cadru normativpoliticd, noilor reglementbri gi constrdngeri.

Va trebui sd agezdm pe noi baze gi comunicarea la nivel de partid,sd ne regdndim strategia in acest domeniu. Nu trebuie s6 semanifeste perceplia cd avem o conduiti ,,dubld" fald de presi:caracterizatd prin deschidere atunci c6nd suntem in opozilie gi prinopacitate gi lipsd de interes atunci cdnd partidul se afl6 la putere.

O alti temd importanti in zona comunicdrii priveqte unitateamesajului nostru politic. Transmiterea unor mesaje

contradictoriide cdtre diverqi reprezentanfi ai partidului ne poate creavulnerabilitSli care vor fi din ce in ce mai evidente in anul electoralqi vor influenla negativ imaginea noastr6. in perioada urmitoare ne

378

noui strategie

pentru cariera




vom concentra asupra elabordrii legilor electorale. Ele sunt

importante, pentru cd definesc cadrul in care se desfbgoardcompetilia politicd.

in comisia parlamentard constituitd pentru legile electorale,

partidul nostru va susline punctele sale de vedere legate de

reducerea numirului de parlamentari qi de introducerea votului

uninominal pentru Senat. In toamnd, Partidul Social Democrat va

propune un proiect de Cod electoral gi va inilia o discufie ampl6 cu

celelalte forle politice gi cu societatea civild pe marginea acestuidocument.

Strategia pe care ne-o asumdm astdzi, at6t in ceea ce privegte

guvernarea pdnd la sffirgitul acestui mandat, c6t gi in ceea ce

privegte cdqtigarea viitoarelor alegeri este un obiectiv realizabll.

Deqi adversarii nogtri ar dori si equlm in privinla respectirii

calendarului integrdrii europene sau sd ne ldsim detumali de la

obiectivele centrale ale programului nostru de guvernare, nu existinici un motiv sd credem cd nu putem sd ne linem de cuvdntul dat la

ultimele alegeri. Finalizarea acestor proiecte, cu toate eforturile gi

cosfurile pe care ele le presupun este pentru noi singura cale de a

convinge electoratul sd ne acorde increderea s6-qi pentru mandatul

urmdtor.

Vd chem, din acest motiv, si pornim cu tolii aceastd ofensivdpoliticd pentru viitorul Romdniei! Este important s[ inlelegem cu

tofii cd momentul de astdzi va fi un moment de referinfi. Este un

moment in care reafirmim spiritul de echipl, unitatea noastrd,

capacitatea de a ne rcaliza obiectivele. Eu vi mulfumesc, inci o

dat6, pentru sprijinul acordat gi vi doresc succes in continuare!

3'79



NOUAARHITECTURA

A EUROPEI DE SUD-EST'

(octombrie 2003)

ste o mare pldcere pentru mine sd md. adresez acestei distinseaudienle care reprezintd adevdrali parteneri in solidaritate.

Permite,ti-mi si mulqumesc gazdelor noastre braziliene pentruextraordinara oportunitate reprezentatA de desfrpurarea uneireuniuni social-demoqate la acest nivel in America Latin6. Dupi

decenii de dictaturi gi lupti socialS, aceasta este una dintre pdrfilelumii care are nevoie in mod exceplional de angajamentul nostrupentru a sustine valorile solidaritdlii gi ale securitdlii umane,plasdndu-le in centrul preocup6rilor noastre comune. Noi, inRomdnia, gtim prea bine importanla acestor valori, dat fiind c6 amtriit experienla totalitarismului.

Un obiectiv important al Internalionalei Socialiste este

consolidarea capacitilii noastre de configurare a guvemiriiglobale. Angajamentul nostru referitor la dezvoltarea suslinut[ gi laprogresul social trebuie sd fie sprijinit intr-un mod clar qi decisiv.

Este adevdrat c6 globalizarea a incurajat cregterea economicb princrearea unor mai mari oportunitdli pentru comer!, investilii gi

transfer de tehnologie. Dar este, de asemenea, adevirat cd pdniacum globalizarea a adus beneficii mai ales celor mai dezvoltate,mai bogate gi mai puternice naliuni, economii qi societdfi,

t Discurs rostit la Al XXII-lea Congres al Internalionalei Socialiste, Sdo paulo,

Brazilia, 27-29 octombrie 2003.

380



Noua arhitecturd a Europei de S-E

conducand la creqterea discrepanlelor $i a discrimindrii in restul

lumii.

Avem nevoie de o noud arhitecturd pentru agenda noastri comunS.

Avem obligalia de a acliona astfel incdt globalizarca si fie beneficd

pentru toli gi sI nu excludd pe nimeni. Cred cd sunt patru niveluripe care trebuie sd le lu[m in considerare in acliunea noastr6:

nivelul global, regional, subregional gi local.

St6nga a imblAnzit capitalismul pe plan intern. Acum trebuie siechilibrdm pielele la nivel global. Stdnga a dezvoltat democratia

pluralistd intr-un cadru nalional. Acum trebuie sd credm o

democralie transfrontalierd. Stinga a deschis drumul citre o

guvernare transparentd gi responsabil[ la nivel nafional. Trebuie sipromovdm acum un proces global de luare a deciziilor transparent

gi responsabil. Stdnga a luptat pentru egalitate considerind-oprincipala sa valoare. Trebuie si luptdm acum pentru incluziune.

Incluziunea este o formd a egalit[1ii. Astfel trebuie si conferim onoud valoare solidaritdlii gi dreptitii care sd implice coeziunea

sociali, economicd gi teritoriald.

Din aceasti perspectivd, lnternalionala Socialisti a sprijinit in moddeosebit integrarea regionald gi cooperarea interregionald.

A fost un lucru reprezerfiativ pentru stdnga din Europa si aclioneze

in sprijinul evoluliilor democratice din fostul bloc comunist din

estul Europei gi al obiectivelor sale de integrare. Procesul de

configurare a Uniunii Europene nu este nu numai un proces de

extindere gi de aprofundare a ei, ci gi un proces de reclidire a

Europei, care presupune reunificarea europeand. Miza este o

Europd sociali baza6 pe voinla cetilenilor gi a naliunilor sale, o

Europd politici cu institulii solide, transparente gi responsabile, o

Europi avdnd rolul unui actor global capabil sd fie un contributor

de seami la pacea, securitatea gi prosperitatea lumii, o Europ6 ca o

zond multiculturali deschisd, care practicd o politicd justiprivitoare la imigraJie gi la dreptul de azil, care sd aibd o pia\d,

deschisi gi si desfrgoare un come4 intemalional just.

381




Ca romdni, dorim sd ne integr[m in Europa nu numai cu piala gi cu

fo4a de munc6. De aceea, acliondm constant pentru a le asiguracetdlenilor noqtri oportunit{i gi drepturi egale intr-o Europi unitb.In consecin!5, luptim pentru un model de dezvoltare suslinuti,bazat pe ocuparea fo4ei de munci, pe incluziunea sociald qi peproteclia mediului.

Am aclionat in vederea redactilni unei Constitulii europene. Acumcredem cd acest proiect trebuie adoptat in forma existentd ?n cadrul

Conferinlei interguvernamentale pdni la sffirqitul acestui an.

Cred cd daci vom inregistra succese in Europa acest lucru ar putea

incuraja alte procese de integrare regionali, cum este

MERCOSOUR care trebuie sd devin5, dintr-o entitate economici.una politici, aga cum s-a exprimat gi Pregedintele Guterres.

RomAnia este un membru activ in cadrul proceselor subregionale.Ne-am angajat sd contribuim la stabilitatea qi securitatea

regiunilordin vecinitatea noastri. Am aclionat pentru consolidareademocraliei gi crearea unei zone integrate de pace qi cooperare inzona noastrd. Ca partid am creat o agendd de cooperare in regiune.

Ca reniltat direct al cooperdrii socialiste am creat un parteneriat

strategic in Europa Centrald. Rominia gi Ungaria sunt doud liricare impreund s-au dovedit un pilon de stabilitate in aceastd

regiune. Suntem pregdtili sd acordim asistenld partenerilor nogtri

din estul qi sud-estul Europei in privinfa dezvoltdrii democratice gieconomice, precum gi si-i ajutdm in stridaniile lor dedicatemodemizirii gi integrdrii.

Salutdm rezultatul Summit-ului Liderilor Socialigti din Balcani.

Organizat de SICEE (Comitetul Internalionalei Socialiste pentruEuropa CentralS gi de Est) la Tirana luna trecut6, el a fost unmoment important al angajamentului nostru reinnoit pentru viitorulpolitic

alregiunii. Prin stabilirea

unei agende socialistepentru

Europa de sud-est, eu cred cu tdrie cd vom putea da un impulsreinnoit dezvoltS.rii gi integrdrii regiunii bazdndu-ne pe strategia

dezvoltirii de proiecte comune gi pe solidaritatea de interese.

382



Noua arhitecturd a Europei de S-E

In viitor, acest mod de cooperare ar putea fi extins de la regiunea

Balcanilor de Vest la regiuni situate in estul indepirtat al

frontierelor Romdniei (regiunea Caucaztiui, a Mirii Negre qi chiarmai deparle, in Asia CentralS gi Orientul Mijlociu). De vreme ce

granilele estice ale Romdniei vor deveni in cur0nd granilele

Uniunii Europene, acest obiectiv devine o sarcini comund pentru

stdnga europeanS.

Vid acest exerci,tiu regional de solidaritate ca frind bazat pe

desfbqurarea cu succes a programelor regionale pe care le urm6rim.Avem un model excelent, dacl nu pe deplin aplicabil, inrealizareaProgramului Willy Brandt, al Partidului Socialigtilor Europeni,

creat pentru partidele socialiste din Europa Centrali qi de Est care

sunt pe cale si adere la Uniunea Europeani,

La Tirana, PSD gi-a reafirmat angajamentul in vederea credrii laBucuregti a unui Centru Regional al Internalionalei Socialiste

pentru Drepturile Omului gi Combaterea Discrimindrii. Unasemenea centru regional, reunind parteneri social-democrali cu rolcheie din regiune gi din Europa, ar putea folosi experienla noastrlin crearea de standarde pentru drephrile omului, inclusiv inproblemele minoritdlilor. Acest centru va acliona in sprijinulconsoliddrii gi promovirii democratiei, al drepturilor omului gi alcombaterii tuturor formelor de discriminare, devenind astfel uninstrument decisiv pentru acfiunea regionald a stingii. Va fi, de

asemenea, un instrument institulional in combaterea celor maipresante subiecte de discriminare sociali in regiune, precum gi inconfigurarea de programe de combatere a unor pl6gi sociale de

durati, precum sirdcia extremd, excluderea sociald a grupurilor de

risc gi a traficului cu fiinle umane.

Un accent deosebit se pune pe comunitatea de etnie romd. Suntmullumit de succesul dezbateilor pe care le-am avut in urmd cu

cdteva siptlmdni la Bucuregti cu partenerii nogtri din PartidulSocialigtilor Europeni pe aceast6 chestiune dureroasi.

383




Fdri coeziune social5, viziunea noasfoi asupra Europei e$ueazd, iarcapacitatea noastrA de a contribui la rezolvarea problemelormondiale pe care le aborddm in timpul lucrSrilor acesfui congres se

va diminua.

Integrdm o Romdnie puternicS gi angajatd in cadrul unui continent

european puternic qi angajat. Aceasta este promisiunea noastrifbcutd plenului Intemalionalei Socialiste la care participdm, cdt gi

poporului Romdniei pe care il servim cu mdndrie.

384



nAspUNDERE GUvERN,qn rnNTAr-,4

$I SOLIDARITATE NATIONALA

PENTRU TNTEGRARBA BuRopnanAt(noiembrie 2003)

l\ ffui intdi, doresc si mullumesc domnului Pregedinte al

IYlRomdniei pentru aceasti initiativi care continui

consolidarea parteneriatului intre fo4ele politiceparlamentare qi

reprezentaltii mediului civic, social in problematica integrdrii

europene. Faptul c6 a r[spuns invitaliei tur numdr atit de

impresionant de personalit{i constituie incd un exemplu al

coeziunii societilii romdnegti in suslinerea proiectul european.

Anul 2004 este un an decisiv pentru procesul de integrare gi

sperdm ca apropiatul Consiliu European din decembrie de la

Bruxelles sd reconfirme traseul pdnd la aderarea efectivi. Avem

acum un drum previzibil agreat de partenerii nogtri comunitari,

enuntat atdt in documentele Consiliului European de la Salonic,

c0t gi in raportul de fari al Comisiei Europene. Consacrarea

acestor linte este o prioritate nalionald care va depinde de forla gi

unitatea intregii societdli romAnegti. Reugita europeani trebuie sd

insemne o noud energie a dezvoltdii, a ordondrii gi credibilitSliiRom6niei.

t Discurs rostit la Forumul Nafional pentru Integrare Europeantr - Palatul Parlamentului,

25 noiembrie 2003.



Am convingerea profundd cI gansa Romdniei std in consensul

politic Ai social, in esenla solidaritilii de care lara are nevoie acum.$i cred c[ aceasta ar trebui si fie principala platformd comund aforumului nostru:'sI ne organizim acliunea Cu deschidere gi ftr[prejudecili partizane, in sprijinul integrdrii.

Aderarea la Uniunea EuropeanS nu mai este astizi doar o misiune a

Guvernului gi a politicii exteme. Criteriile integrdrii se deplaseazdtot mai mult din sfera strictl a adoptirii legislaliei gi a schimbdrilor

institulionale citre performanfele de ansamblu ale economiei qisocietdlii romdnegti. Trecem in etapa in care pregdtirea integririidevine mdsura coeziunii nalionale, reuqita societilii noastre de a

absorbi reformele gi de a se adapta la regulile gi valorile europene.

Uniunea Europeand nu integreazd guverne, ci societ[li. Dincolo devoinla politicd a guvernanlilor gi de capacitatea administrativI de

aplicare a reformelor se afl6 societatea cu clasa ei politici, cusocietatea civill, cu agenlii economici, patronatul, managementul

gi salarialii lor.

Raportul de lard al Comisiei Europene reprezintd, pentru noi uninstrument efectiv de lucru. Pebaza recomandirilor din raport gi a

elementelor menlionate in Documentul de strategie al ComisieiEuropene, Guvernul a proiectat repere ale traseului strategic deacliune ce decurg din aceste documente. Adoptarea misurilorstabilite este esenliali nu doar pentru a indeplini criterii tehnice

impuse sau asumate, ci pentru modemizarea Romdniei.

in anul viitor sunt prioritare proiectele focalizate pe administraliapublic6, pe reforma in justifie, pe combaterea corupliei.

Ceea ce nu inseamnd ci vom neglija in vreun fel economia tocmaipentru c[ aici am oblinut succese reale. Dimpokivi, vreau sd v6asigur c[ reformele economice vor continua in acelagi ritm suslinutgi cd ele nu vor fi in nici un caz afectate de calendarul electoral. inprivinla economiei eu impdrtdgesc intru totul concluziile raportuluide lard: cred ci putem fi mdndri de ceea ce am fbcut pdni acum,dar mai avem incd multe de frcut. ln 2004. vom continua

386



Integrarea europeand

pivatizarca $i ne vom concentra pe problemele structurale ale

economiei semnalate atAt de Comisia European6, dar gi departenerii din mediul economic intern: intdrirea disciplinei

financiare (inclusiv reducerea arieratelor), imbunitilirea mediului

de afaceri, restructurarea sectorului energetic.

in al doilea rdnd. interesul nostru al tuturor este si credm o

administralie publicl de nivel european, adicd transparentl,

responsabili, eficientd. Practic, un management al politicilor

publice care sd se orienteze cStre cetdfean, cu proceduri simple,coerente, eficiente, cu costuri minime. Descentralizarea, atit a

atribu,tiilor, cdt gi a resurselor este o componenti prioritari a

acestui proces. Suntem congtienfi c[ implementarea acquis-ului, a

reformelor, a m6surilor pe care le avem ?n vedere, nu poate avea

loc doar la Bucuregti. Important este mai ales planul local, pentru

cd acolo se preftgweazd, concret, contactul cetSlenilor cu

proiectele europene qi pentru ci in acest fel ddm o gansd

comunitSlilor locale sb se formeze, sd se afirme gi si invele s[-gigestioneze problemele. Pdni in luna iunie 2004, vom adopta o

Strategie nalionald privind descentralizarea, ca parte a Strategieiprivind accelerarea reformei administraliei publice. Administalialocal[ trebuie sd invele mai eficient cum si contribuie la dezvoltarea

comunitSlii locale, interacliondnd cu instituliile Uniunii Europene,

derulAnd programe comunitare gi aloc6nd resurse care si corespundiprogramelor de dezvoltare regionali ale UE.

in prezent, Romdnia beneftciazd de asistenfb financiard

nerambursabili prin programele de preaderare PHARE, ISPA gi

SAPARD. Aceste fonduri de preaderare sunt concentrate pe

consolidarea administrafiei publice gi a instituliilor sale pentru ca

acestea si funclioneze efrcient in cadrul uniunii. Sunt proiecte de

sprijin investifional, ale alinierii activitililor industriale gi ale

infrastructurii la standarde europene, de promovaxe a coeziunii

economice qi sociale, de investilii in domeniul protecliei mediuluigi al transporfurilor, in agriculturi gi in mediul rural. Trebuie sIdemonstrdm o capacitate mai mare de absorblie a acestor fonduri



comunitare, in paralel cu gestiunea lor responsabili gi eficienti qi

cu transparen[arepartizdii lor pe proiecte gi beneficiari.

Au fost multe disculii legate de transparenli gi au fost multespeculalii legate de utilizarea acestor fonduri in folosulsuslindtorilor sau al simpatizanlilor partidului de guvernimdnt.Conceplia noastri in aceasti privinld este c6 transparenla inrepartizarea fondurilor de asistenli europeand gi eficienla utiliziriilor este atdt in beneficiul populaliei gi al grii, c6t gi in beneficiul

partidului de guverndmdnt. Atdt PSD, cdt gi Guvernul au decdgtigat din cregterea transparenlei in domeniu gi din combatereaoriciror incerc[ri de autiliza aceste fonduri in folosul personal alcelor care le gestioneazd sau in scopuri clientelare. in acest spirit -de deschidere gi responsabilitate - doresc si v6 adresez propunereade a infiinla un Comitet de transparenld, care, impreuni cuGuvernul, autoritdlile comunitare gi societatea civild, s6monitorizeze permanent stadiul derulirii programelor de

preaderare.

Este esenlial ca un astfel de instrument de lucru in parteneriat s6contribuie la monitorizarea cdt mai eficienti qi c6t maicuprinzltoare a repartizdrii fondurilor, dar gi la promovarea celormai bune gi mai bogate in consecinle programe de dezvoltarelocalS gi nafionali. Nu trebuie gi nu este in interesul nimdnui, nueste in interesul Rom6niei, sd planeze suspiciuni asupra modului de

gestiune a fondurilor de preaderare. Aceste fonduri trebuie sdinsemne un beneficiu nalional, un exemplu de gestiuneresponsabili gi competente a sprijinului european pentrudezvoltarea Romdniei. Prin acest comitet pluripartit de transparenlidorim ca suspiciunea si fie inlocuitd definitiv de responsabilitate gicompetenfd. Doresc ca, infiin16nd acest comitet de transparenld, sicontribuim la atragerea cdt mai largd, a celor interesa{i inpromovarea accesului la programele comunitare, pentru a le folosi

mai eficient in beneficiul comunitifii.

Recent, Romdnia a decis revizuirea Constituliei. Este un momentde importanli fundamentald pentru continuarea eforturilor de

388




aderare. Noua Constitulie pune bazele legale ale aderlrii gi

consolideazi parcursul cdtre finalizarea negocierilor de aderare.

Prin adoptarea noii Constitulii amrealizat schimbiri importante inmulte domenii. in justifie, direclia principald de acliune este

cregterea autonomiei actului de justifie, prin consolidarea

autonomiei magistralilor gi a instanlelor judecitoregti gi

transformarea justiliei in garantul drepturilor gi libertdlilor

cet[fenilor in relaliile lor cu statul. Noua Constitulie consolideaz[

autonomia Consiliului Superior

alMagistraturii gi pune sub

controlul imparlial al judecitorilor orice acfiune a instituliilorstatului care are ca efect restrAngerea drepturilor qi libert5lilorcetdfenilor. Institulionalizdm, in acest fel, o noud f/rozofte a

raporfurilor dintre stat gi cetdfean, gi anume filozofia UniuniiEuropene gi a democraliei moderne.

Am incredere cd vom reugi sd consolidlm independenla justiliei,

transparenla, impa4ialitatea qi credibilitatea sistemului judiciar gi

aceasta presupune mai multd incredere in semnalele mediului civicgi in dialogul cu acesta. Am putea avansa in aceasti privinli prin

adoptarea explicitl a acestor noi principii ale autonomiei justiliei gi

ale garantirli, de cdtre instituliile justiliei, a drepturilor 9i

libertSlilor cetSlenilor in raporturile lor cu statul. De aceea,

propnnem adoptarea unei Declaralii a Parlamentului cu privire la

principiile reformei in justilie. Aceasti declaralie ar putea exprima

foartebine

consensul politic in jurulmodului

de organizare a

justifiei in lara noastrd in spirit european gi ar fi un sprijin concret

pentru trecerea la o noud etapd a consolid6rii increderii in reforma

din acest domeniu.

Am stabilit obiective clare gi in ceea ce privegte combaterea

corupfiei. ln acest moment avem un cadru legislativ relativ bine

dezyoltat. Adoptarea, anul trecut, a pachetului de legi anticorupfie

a insemnat un pas inainte semnificativ. Acum accentul trebuie sb

cadi asupra aplicdrii cu strictele a reglementlrilor legale existente

gi a intdririi capacitdlii instituliilor statului in acest domeniu.

Aplicarea legii este o realitate care trebuie consolidati neincetat




firmelor de stat. Transformdri importante vor trebui sd aib6 loc insectorul privat, unde productivitatea muncii gi calitatea produselorsau serviciilor sunt inci mult prea scizute in raport cu media

Uniunii Europene. $i, unde, incd prea multe firme, depi private,

reu$esc sd supravieluiasci doar in misura in care menlin un cordon

ombilical legat de accesul la fonduri publice, in condiliiprivilegiate fafd de cele oferite de pia!5.

Aderarea la Uniunea European[, integrarea in piala intern[, aga

cum am mai spus-o, creeazd, oportunitefi pentnr produseleromdnegti doar in mdsura in care suntem capabili sl le fructificlm.Discursul qi analiza centrate pe piala intern[ a uniunii gi pe

convergenp economic[ gi monetard au incercat si evidenlieze inspecial costurile pe care economia romdneasci, mai pulin

competitivd 9i mai pulin pregdtitd, le va avea de suportat. Sigur,

existd asemenea costuri, cAt de mari sunt gi cum vor fi ele pl[tite va

depinde pdni la urmd de performanla economicl a firmelorromdneqti, de capacitatea managerilor romdni de a se reorganizaininterior gi de a actiona pe piele. Pe scurt, de capacitatea lor de a-gi

conduce eficient gi profitabil afacerile. Dar, integrarea pietei

interne romdnegti in piata interni a Uniunii Europene oferI, multpeste costurile pe care le putem prognozl, oportunitili cum

economia romineasci nu a mai avut pdnl acum. Spafiul economic

european inseamni gi disparifia barierelor in calea circulaliei

mdrfurilor, serviciilor, capitalului gi a forlei de muncd. inseamniqi

accesul la tehnologii gi la know-how gi deschiderea cdtre pieleleglobale, a$a cum inseamni gi presiunea pielei pentru achizigionarea

a ceea ce este nou, pentru perfeclionarea produselor gi a tehnicilorde vdt:zarc, pentru invdlarea unor metode noi de finanlare sau

distribulie gi pentru extindere in ciutarea de nige de desfacere.

Costurile aderdrii la UE sunt costurile modernizirii societitiiromdnegti, ale dobdndirii competitivitilii necesare pentru a putea

intra pe piala global6. Iar aceste costuri sunt mult mai mici decdt

beneficiile pe care le putem obline, dacd, desigur, ne dovedim instare sd valorificdm deschiderile pe care le cigtigdm gi

391




oportunitelile care ni se oferd. Avem misiunea comun[ de a

accelera procesul de adoptare gi cunoagtere a actelor legislative aleaderirii la Uniunea European[. Am in vedere aici, cu precddere,

actele legislative din domeniul economic - falimentul, legileconcurenlei, serviciile financiare, domenii decisive pentru

consolidarea statutului de economie de piald funcfional5. Cu to{iidorim ca Romdnia si aibd firme qi sectoare de activitatecompetitive pe pielele globale, care s5 creeze noi locuri de muncigi bunlstare pentru cetilenii sii.

S-a vorbit mult despre economia func{ionali de pia!5 gi numerogi

specialigti s-au gribit sd explice mai mult sau mai pulin tehnic ce

inseamnd aceasta gi cdt de conformi este economia Romdniei cu

aceasti matrice. Este util cd am avut aceasti dezbatere la nivelnalional gi cred cd am invdlat cu tolii din aceastl interacliune, mai

in profunzime, reperele pe care trebuie sd le atingem. Putem sd

avem controverse oricdt de aprinse pe teme europene, dar nu avem

voie s[ l6s5m ca realitatea concretd, cea din economia trilifi, a

Romdniei, s[ treacd pe lAngi noi, iar noi, pe ldngd trenul atilt de

rapid al integririi.

Eu cred ci existi un cdqtig al acestei dezbatet',: am discutat maideschis despre problemele profunde ale economiei noastre qi

oamenii au inleles mai bine cd, aderarea la UE nu este doar politicdextern6, ci mai ales pregitire internd, transformare a inhegii

societifi romdnegti. Oamenii trebuie si aibd incredere ci fiindconsecvenli qi serioqi in munca de zi cu zi,vom reugi sd atingem

standardele agteptate.

Sunt sigur cd impreuni cu dumneavoastrd, partenerii nogtri de

dialog din politicd, din economie, din societatea civill, drncomunitatea academici, din administralia 1ocal6, putem identificacele mai viabile solulii in pregdtirea pentru aderare a intregii

societili romdnegti.

Am urmdrit evolutia a numeroase iniliative ale partidelor politice qi

ale organizatiilor nonguvernamentale, implicarea mass-media in

392




pregitirea pentm aderarea la Uniunea Europeani gi in aplicarea

acquis-ului la nivel local. Apreciez cu toatd deschiderea

monitorizarea de citre acegti parteneri civici a modului in care

autoritdlile publice locale introduc normele europene.

Studiile de impact propuse de citre orgaruza\ille societdlii civile ne

sunt extrem de utile in negociere. Comunicarea prin centre de

informare, prin intdlniri directe cu cetdlenii, cu autoritdlile publicesau allturi de mass-media nu poate fi acoperiti numai cu mijloace

guvernamentale. Activitatea partenerilor civici face ca informaliaeuropeand sd ajungi cu credibilitate la cetdteni, agenli economici,parteneri sociali din intreaga !ari. Este de salutat faptul cd mass-

media s-a transformat nu doar intr-un real multiplicator de

informa{ie european5, dar a devenit gi un adevSrat formator de

opinie in problemele legate de integrare.

Este o conduiti care a dat reztfltate gi cred c[ este corect sI

subliniem energia pozitivd pe care acest forum a catalizat-o de-alungul timpului in jurul obiectivului integrdrii. Am convingerea c6

acum este nevoie sd deschidem cu mai mare determinare gi maisistematic acest mod de lucru in parteneriat, pe un domeniu criticpentru apdrarea interesului nostru nalional, negocierile de aderare.

Md gdndesc la utilitatea l[rgirii consultirilor cu partidele politiceparlamentare gi cu reprezentanlii societdfii civile pe problemesensibile apIrute in negocierile de aderare a Romdniei la Uniunea

Europeand.

Ag menfiona doar cdteva exemple: perioada de tranzifie solicitatbde Rom6nia cu privire la cumpdrarea de terenuri in Rom0nia de

cdtre cetilenii UE, perioada de tranzi,tie de 2+3+2 ani ceruti de

Uniunea Europeand pentru libera circulalie a lucrdtorilor romdni inUE dupd aderare, modificarea Legii ajutorului de stat gi a Legiiconcurenfei. Desigur, mai sunt gi altele.

Ag dori, in acest cadru, si vd propun constituirea unui Consiliuconsultativ al negociatorului !ef, deschis spre contribuliilereprezentanfilor partidelor, ale specialigtilor din organizatjile




societefli civile, din mass-media, care sd aducd acea plusvaloare de

imaginalie, creativitate gi gdndire politici strategicd de care este

nevoie in negocierile de aderare. Romdnia are atdt de multacreativitate gi competen\d, gata si fie pusl in valoare! Rominiapoate inlocui definitiv, prin eficientd qi o insumare cdt mai mare a

competenfelor, lanful intdrzierilor transferate de la un guvern laaltul, oricare ar fi acestea. De aceea, vE adresez invitalia de a

susline cu specialigti din fiecare domeniu pe care il reprezentali

acest efort nalional consolidat de accelerare a procesului denegociere cu Uniunea Europeand.

Avem in fali un calendar strdns de aderare la Uniunea Europeani.Anul urmitor este unul decisiv pentru Romdnia, anul in care am

dori s[ f:nalizdm negocierile incd in timpul mandatului achralei

Comisii Europene. Este un an cu o mizl extrem de importantd, incare concentrarea noastrd asupra finalizdrii negocierilor trebuie sd

fie una maxim6. Avem in fald capitole foarte dificile. Reformeleeconomice trebuie sd continue in acelagi ritrn. Implementarea

angajamentelor pe care ni le-am asumat in negociere va fi atent

monitorizatd de citre instituliile comunitare.

Anul 2004 va fi unul cu schimbiri importante gi in UniuneaEuropeani. Numirul statelor membre va ajunge la 25 o dat[ cu

1 mai 2004. In iunie 2004 vor avea loc alegerile pentru

Parlamentul European, cu posibile schimbiri de orientare gi direcfii

politice. La I noiembrie 2004, va avea loc o reconfigurareinstitulionali gi de functionare a Comisiei Europene, iar toate

acestea vor avea efecte asupra mediului de negociere in care

trebuie si acliondm.

in acest context atit de complicat, negocierile de aderare trebuie

conduse articulat qi coerent. Nu este nici timp gi nici nu este

avantajos pentru Rom0nia sd transformim negocierile in teme de

campanie electoral[.

in ceea ce priveqte Guvernul, el este decis sd-qi faci datoria cu

seriozitate, astfel ca reformele sd-gi amplifice ritmul, iar traseul pe

394




care ne-arn arLgajat s[ ducl Rom6nia spre succesul pe care ilmeriti. Suntem o naliune care a dovedit cd-gi poate mobllizaresorturile cele mai valoroase pentru a-$i consacra vigoarea gi

competenfa qi ci, mai ales in situaliile critice, atunci cdnd trebuie

si rispundd la presiuni exteme sau la cerinle interne exceplionale,

se poate mobiliza la fel de exceplional. Suntem intr-o asemenea

situalie gi avem nevoie de o asemenea mobilizare excepliona16.

imi exprim increderea cI eforful pe care Guvernul il va face pentru

a mobiliza intreaga societate in procesul de integrare va primisprijinul gi contribulia dumneavoastrd, iar parteneriatul lansat de

acest forum va aduce romdnilor mai multi speranld gi mai multdtncredere in succes. impreund vom reugi in aceasti misiuneprioritard a interesuirri nostru nalional, o Romdnie siguri qi

prosperd ca membrd a Uniunii Europene.



SINTEZA on nrapA t

(decembrie 2003)

I. IMPORTANTA POLITICAA CELOR 3 ANI DE GUVERNARE

Am linut s6 organizdm aceasti videoconferinld speciali pentru aface bilan{ul celor 3 ani de guvernare social-democrati.

De la bun inceput, vreau si apreciez ci bilanful celor 3 ani de

guvernare este pozitiv, intrucdt ne-am realizat obiectiveleprevdztte pentru aceasti perioadi.

- Este evident faptul cd, rentltatele oblinute exprim6, pe de o parte,

competen{a gi spiritul de echipi gi de solidirritate al

Guvernului, iar pe de alti parte, angajarea Ei responsabilitateasporiti a autoritlfilor publice locale.

Important este c[ succesele obfinute, atAtpe plan intem, c0t gi extern

au confirmat teza noasffi, potrivit cdreia doctrina social-democratide guvernare a fnrii este cea mai potriviti pentru Romflnia.

Oferta electorali a PSD propunea la sfhrqitul anului 2000 unamplu pachet de m6suri pentru relansare economici, reinnoire gi

modernizare.

' Bilanful guverndrii Partidului Social Democrat, prezentat in fata Camerelor reunite aleParlamentului Romdniei. 19 decembrie 2003.

396



Sintezd de etapd

In acel moment, pe fondul incapaciti,tii guvernirii de dreapta de

gestionare a firii Ei a reformei, unii erau neincrezdtori inhotdr6rea qi puterea noastri de a transpune in realitateProgramul de guvernare.

Realizarea concomitentd a unei cregteri economice, a reformei gi a

imbundtElirii nivelului de trai pdrea un ideal, o simp16 promisiuneelectoralS. Mai ales, in condiliile in care guvernarea CDR-PNL-PD ,,decretase" incompatibilitatea cregterii economice cu

pivatizarea, restructurarea qi imbunitdlirea condiliilor de viafd.

in schimb, populafia a crezutin Programul PSD. Prin votul lor,cetilenii ne-au acordat incredere, dar gi o mare responsabilitate.Aceea de arealiza o guvernare mai buni, care si aduci progres,bunistare gi speranfi.

Folosesc acest prilej pentru a mul{umi, inci o dati, tuturorcetifenilor, indeosebi celor care au votat PSD. Ve asigur c6 inintreaga noastrd activitate am pus gi punem pe primul planinteresele populafiei qi ale !5rii.

Bilanful acestor trei ani de guvernare - chiar dacd in unele domeniiar fi putut fi mai bun - jusffici increderea ce ne-a fost acordat[.

Putem aprecia - cu exemplul faptelor gi nu al vorbelor, aldemagogiei - ci prin ceea ce amreaLizatin acegti 3 ani am dovedit

ci - printr-un program de guvernare realist, articulat larealitifile romf,negti, dar gi printr-o permanentd qi ferm6preocupare de punere in aplicare a acestuia -, se pot atingeobiectivele de dezvoltare qi imbunitlfire a nivelului de trai.

Deteriorarea situaliei economice gi instabilitatea in plan social ce s-aumanifestat in perioada 1997-2000 au creat, pe plan extern, o imaginenefavorabili 15rii noastre. Instih4iile financiare intemalionale,agenliile

de ratinggi

Comisia Europeani erau neincrezdtoare incapacitatea de relansare gi reformare a economiei rom6negti.



Sintezd de etapd

- recent, Consiliul European de la Bruxelles a stabilit pentru

Romdnia un calendar ferm, cu jaloane fixe pentru negocierea gi

aderarea la Uniunea Europeand:

- este penftu prima dati cdnd se stabilegte o dati precisipentru aderare, respectiv ianuarie 2007;

- semnificativ este faptul cd pentru prima datd gi cei l0membri noi acceptd calendarul integrdrii Romdniei.

r incheierea de acorduri cu Fondul Monetar Internafional qiBanca Mondiali, in scopul recunoagterii gi sprijinirii financiare a

efortului de reform6:

- in acest cadru subliniez cd" finalizarea Acordului stand-by, convenit in anul 2001 cu FMI, reprezinti singurarealizare de acest gen de dupi 1989.

o rezolvarea unor litigii economice existentede ani de zile inrelafiile externe bilaterale (Suedia);

r extinderea cooperirii cu firi qi regiuni ale lumii, in careprezerLta Rom0niei devenise nesemnifi cativi;

o revizuirea Constitufiei - un capitol esenlial din amplulprogram de reformd politicd gi institulionald a societdfii romdnegti,cu efecte extrem de benefice in relafiile internalionale gi in

organizarea vielii sociale interne.

Realizirile Rominiei in plan extern se datoreazi politiciicoerente a Preqedintelui firii, Guvernului gi parlamentului,numeroaselor vizite gi contacte - realizate la Bucuregti sau instriindtate - cu Eefi de state qi guverne.

2. Pe plan interno progresele realizate sunt confirmate deComisia Europeani gi de institufiile financiare internafionale.

Rezultatele economice oblinute incep6nd cu 2001 ilustreazd - cuargumentul cifrelor - ci politica noastri a reprezentat singura




alternativi posibili pentru dezvoltarea economiei rominegti gi

pentru sus{inerea cre$terii economice.

o Anul 2001a insemnat anul recuplirii Romf,niei la tendinlele

europene de dezvoltare gi modernizare.

r Anul 2002 a reprezentat anul confirmlrii caracteruluieficient gi de durati al cregterii economice.

o Anul 2003 reprezintd anul configuririi unei economii de

piafl funcfionale in devenire.

Realismul gi eficienla politicii economice de suslinere a cregterii

economice au fost demonstrate mai ales in anii 2002 qi 2003, incondiliile contextului economic internalional nefavorabil, cdt gi ale

situaliei climaterice vitrege pentru agriculturi.

2.1. in domeniul economic sunt de

urmdtoarele:

in esenl6,

o in primul rf,nd, s1x[ilizarea macroeconomici qi amplificarea

cregterii economice, in vederea reahzdii convergenlei cu nivelul de

dezvoltare al statelor membre ale Uniunii Europene:

- nivelul cregterii economice a fost, din 2001 qi pdnd in prezent,

printre cele mai ridicate dintre ldrile candidate;

-in perioada200l-2003 ritmul mediu anual de cregtere a fost

de peste SVo fa\d de minus 4o/o in perioada 1997-1999;

o in al doilea rind, datoritd rezultatelor negative oblinute inperioada 1997-2000, agenfiile de rating au crescut riscul de lardpentru Rominia cu 3 niveluri;

- in perioada200l-2003, implementarea reformelor economice a

avut ca efect cregterea, an de an, a calificativelor pe care agenliile

de rating le-a acordat Romdniei, fiind recuperati gi depdqiti pdni inprezent scSderea ?nregistrati in perioada 1997-2000;



Sintezd de etapd

- in aceste condilii s-a imbunbtdlit semnificativ accesul Rom0niei

pe pielele externe de capital in condilii favorabile de dobdnd6;

o in al treilea rflnd, imbunititirea sustenabilitifii finan{elorpublice, caracteizatd prin controlul strict al deficitului bugetar qi

imbunitilirea gradului de colectare a veniturilor;

- de asemenea. incheierea in linii mari a reformei in domeniulfinanciar, astfel incdt politica financiari sf, devinf, un factor

stimulativ al cregterii economice;- Romdnia are, de acum, un Cod fiscal, care asigurl un cadruunitar, stabil gi coerent al reglementdrilor fiscale;

o in al patrulea rflnd, reducerea pronunfati a inflafiei;programarea coerentd gi echilibratd de politici macroeconomiceasigurd realizarea obiectivului de atingere in2004 a unei infla{ii cuo singurd cifr6;

r in al cincilea rf,ndo continuarea acceleratl a reformelorstructurale, respectiv a priv atizdrii gi restructuririi, ajungdndu-seca pentru prima dati dupi 60 de ani, sectorul privat s6 devindpreponderent in structura capitalului social;

o in al gaselea rAnd, imbunitifirea semnificativfl a mediuluide afaceri qi perfecfionarea legislafiei privind falimentul;

o in al qaptelea rind, declantarea unor programe de investitii,care suslin cregterea economic6 gi imbunitdfirea condifiilor de

via!5 in mediul urban gi rural.

Nu trebuie uitat insi cd adev[rata valoare a realizdrilor economicegi misura corectitudinii politicii noastre sunt date de modul de

reflectare a acestora in cregterea bunistirii poputafiei.

2.2. Politica sociali este cu atit mai importanti cu cfltignorarea acesteia, in timpul guvernirii din perioada 1997-2000, a condus la pribupirea firi precedent a nivelului de traigi la cregterea gradului de sirlcie a populafiei fnrii;




- consolidarea rolului politicii sociale, ca factor productiv, a

fost complet ignorat[ in guvemarea precedenti gi aceasti deciziepolitice eronati a contribuit la sciderea dramaticd a produsuluiintern brut gi a veniturilor celor mai largi categorii sociale.

Mdsurile infreprinse p6nn in prezent chiar daci uneori nu au rdspuns

in totalitate a;teptirilor populaliei, certificd - aga cum, de altfel, o

reflecti gi sondajele de opinie - angajarea fermi a Guvernuluipentru realizarea obiectivelor asumate in domeniul social.

Veniturile familiilor au crescut sensibil in anii de guvernare

PSD, dupi cum gi accesul la bunuri de utilitate publicd gi la servicii

de interes general a ?nregistrat o ameliorare semnificativl.

o Ca urmare, in Romdnia - conform celei mai recente evaluirifrcute de Banca Mondiald - nivelul de siricie in rAndulpopulafiei a scizut deh3Soh in 2000la29Yoin2002.

Pentru a da rdspuns preocupdrilor celor mai largi categorii sociale,pornind de la prevederile Programului de guvemare pe perioada

200I-2004, Guvernul a adoptat Programul social pe2002-2003.

Corespunzdtor obiectivelor urmdrite, au fost stabilite mlsuri care

si asigure:

o protecfia sociali a categoriilor de persoane cu venituri mici,

invederea compensdrii cregterilor

deprefiri

laenergie gi

combustibil;

o asigurarea corespunziltoare a populafiei gi a economiei

nafionale cu energie electrici, termici gi gaze naturale;

r alimentarea cu api a localitifilornecontrolate a tarifului apei potabile;

evitarea

realizarea de locuinfe cu caracter social;

creditarea construcfiilor de locuinfe;

misuri sociale in sistemul de invitimffnt;

t

o

o



Sintezd de etapd

r ameliorarea stirii de sinltate a populafiei;

r extinderea gradului de cuprindere a persoanelor defavorizate, cu

venituri mici, in releaua de magazine de tip ,reconomat".

Doresc s[ eviden{iez, de asemenea, c[ pentru prima dati s-a pus inaplicare un pachet de misuri stimulative pentru tineri, pornind

de la atribuirea gratuiti de active in vederea dezvoltirii de afaceri

in zootehnie gi pdnl la reducerea impozitelor pe salarii pentru cei

care lucreazi in sectorul tehnologiei informaliei.

403




rI. EVOLUTTA POZTTTVA A ECONOMIET ROMANESTT

1. Evolufiile sectorului real al economiei in perioada 2000-2003 au

condus la rcalizarea unui spor de peste 16,/o al produsului internbrut care, in termeni echivalenfl, inseamni un plus de circa 5

miliarde USD, comparativ cu pierderea de 4 miliarde USD inprimii 3 ani ai guvernirii CDR-PNLPD (graficele nr. 1 gi nr. 2).

o in primele 9 huri ale acestui an, cu toate dificult[lile induse de

mediul internalional gi condiliile climaterice, produsul intern bruta crescut cu 4r7o/o, fiind premise pentru atingerea unui ritm de4r8-4,9oh pe intregul an.

o Nu numai cd se anihileazi astfel recesiunea din anii 1997-2000, dar se va permite cala finele anului viitor sau cel mai tiirziuin primul trimestru al anului 2005 si se oblini un volum alprodusului intern brut echivalent cu cel din anul 1989.

- Sd nu uitlm cb am preluat guvernarea lnrii in momentul in care

economia romdneasci realizanumai 80%o din PIB-ul din 1989.

2. Industria ilustreazi, cu siguran!6, cel mai bine ce poate

insemna aplicarea unui program economic judicios de restructuraregi modernizare, ancorat in realitate - cum este programul PSD.

o Daci in perioada 1997-1999, cdnd conjunctura internalionaldera favorabili, producfia industriali s-a redus cu22oh,noi, pdniin prezent, am rcalizat o creqtere cu circa 2l%o, in condiliieconomice externe total neprielnice (graficul nr. 3a).

o Pe ansamblul perioadei 2001-2004 aqteptim o cregtere cu 27o/o aproduc$ei industriale fafi de anul 2000, ceea ce va insemna,practic, ci aducem activitatea industriali la nivelul anului 1990.

4M



Sintezd de etapd

- Dar, evident c5 vorbim de o alti produclie industriali, mai

competitivi gi cu o structuri mai apropiati de cerinfele piefeiinterne gi externe.

o Industria prelucritoare gi-a majorat considerabil ponderea incadrul producliei indushiale totale, iar exportul acesteia este totmai competitiv pe plan internafional.

- Decalajul dinhe reaLizdrlle noastre - un plus de peste 26oh - gi

pierderile guverndrii anterioare - un declin de Zt"/o - sunt gi maipronunlate in cazul industriei prelucritoare.

o Exportul de produse ale construcfiilor de magini in perioada

2001-2A03, comparativ cu perioada 1997-1999, a inregistrat ocregtere cu circa 80olo.

- Este de remarcat exportul de magini gi echipamente electrice,cate a cunoscut o majorare de circa 3 ori, respectiv 2,2 miliarde

USD in ultimii 3 ani, comparativ cu primii 3 ani din guvernareaCDR-PNL-PD.

o Semnificativ este faptul c[ sporurile deosebite ale producfieiindustriale in perioada 2001-2003 s-at realizat in condiliilecreqterii productivitifii muncii ca 36Vo fa[d de 2000.

o Printr-un proces amplu de retehnologizare gi de orientarc a

fabricaliei spre cerinlele pielei, in perioada 2001-2003, s-au realizatritmuri anuale ridicate de cregtere, comparativ cu un regresmare in anii 1997-1999 (graficul nr. 3b):

Ritm mediu anual-oh

2001-2003 1997-1999

Industria de prelucrare a cauciucului$i maselor plastice +14,0 -15,2

lndushia metalureicd +15.8 -l1.6

405




Ritm mediu ^nu l-oh2001-2003 1997-1999

Industria de masini si echipamente + 6_4 -23.1

Industria chimici + 4.2 -1s.0

Industria textild +2-2 -13.0

Productia de mobilier + 7.0 -7.4

3. in agriculturi, anii 200I-2003 au reprezettat perioada

inscrierii acestei ramuri pe calea modernizirii gi adaptirii la

cerintele pie{ei.

o Acum, putem spune c[ agricultura romaneasci e mai

aproape de agricultura europeani, chiar dac[ decalajele suntinci semnificative.

- Producfia agricoli este in prezent cu 25Yo mai mare decfit

in anul 2000, in timp ce in perioada guvern[rii CDR-PNL-PD

scdzuse q I5Yo.

- Reugim, astfel, cain2004 si atingem nivelul din 1989, evident

inh-o alti structuri

-favorabili dezvoltdrii sectorului zootehnic

-gi ?n condifii sporite de eficien16.

- Subliniez faptul ci, in acegti trei ani, populafia ocupati inagriculturi s-a redus sensibil, de la 42oh in 2000 la 33,5Vo in2003, demonstrind qi in acest fel imbunitSlirea structurii

economiei noastre.

o Important pentru progresul agriculturii este cd sectorul

zootehnic s-a redresat gi cunoagte - dup[ mulli ani - sporuriimportante de producfie (graficele nr.4 qi 5).



Sintezd de etaod

- Pe primele 9 luni din acest an producfia sectorului zootehnic a

crescut cu circa l7o/o, dttpi ce anul trecut ea se majorase cul0rzoh, comparativ cu o scddere de l5o/o in perioada guverniriiCDR-PNL-PD.

o S-au creat gi modernizat structurile agrare. Mdsurile privindexploataliile agricole au urmirit sprijinirea organizirii deexploatafii performante gi creqterea dimensiunii acestora prin:asociere, arendare, concesiuni, vAnzare-cumplrare.

- in perioada 1997-1999 a avut loc o scidere constanti a

exploatdrii terenului agricol in forme orgarizate. Astfel, societilileagricole cu personalitate juridici erau la sfrrgitul anului 1999 maipu{ine cu 340 uniteli.

- Urmare a politicii de favorizare a concentririi exploataliiloragricole, acum, o suprafafi de peste 3 mil. ha este exploatati informe asociative.

r A fost pus in aplicare un program de imbunitifiri funciare inscopul combaterii secetei, eroziunii solului gi inunda,tiilor, linindcont de protectia mediului, astfel incdt si se diminueze suprafeleleagricole aflate sub influenfa directi a factorilor climaterici. S-aacfionat pentru achizilionarea de echipament de irigat, reabilitareaamenajirilor de imbun[tiliri funciare, precum gi pentrupivatizarca amenajirilor de irigalii.

- in perioada 1997-1999 gradul de utilizare a suprafelelor pentruirigat a scizut de la 4o/o la 2,7o/o.

- ln anul 2001 gradul de utilizare era de l0,3Yo, in 2002 de15,40 , iar in 2003 a atins nivelul de circa 26Vo (graficul nr. 6).

4. in domeniul infrastructurii de transport, acfiunile intreprinsein perioada 2001-2003 au urmdrit dezvoltarca unei retele cu grad

ridicat de eficien1i, compatibild cu releaua europeand.

407




o In domeniul transportului feroviar:

- a fost rea'lrzatl reabilitarea a 115 km de cale ferati pe

tronsonul Bucuregti-Cdmpina gi a continuat modernizarea

tronsoanelor Cdmpina-Bragov, Bucureqti-Fetegti, Fetegti-

Constanfa, Curtici-Deva, Craiova-C alafat;

- s-au pus in funcfiune 2.530 km de cablu fibri optici montat

aerian qi 1.000 km montat subteran;

- au fost modernizate, la nivelul standardelor europene, 13 stafiide cale ferilil;

- pe 7 relafii de cale ferati circulfl garnituri noi ,,SigeataAlbastrS".

r in domeniul infrastructurii rutiere:

- un accent deosebit s-a pus pe obfinerea de credite pentru

construirea gi modernizarea de autostrizi, drumud expres gi

linii de centurd, astfel incdt, in timp, Romdnia s[ se alinieze la

standardele europene din domeniul rutier;

- s-au reabilitat unele drumuri nationale gi poduri, cu

facilitilile limitrofe;

- a fost finalizati repararea autostrlzii Bucureqti-Pitegti;

- s-au executat lucriri de construcfie pe tronsonul Bucureqti-Fundulea-Lehliu-Drajna, aparlindnd autostrdzii Bucuregti-

Constanla.

5. O datd cu redefinirea statutului Ministerului Comunicaliilor qi

Tehnologiei Informaliei activitatea privind societatea

informafionali cunoagte un ritm alert. Astfel, in perioada200l-2003, acliunile intreprinse in scopul dezvoltdrii gi modernizdrii

acestui sector au fost:

o perfecfionarea cadrului legislativ - institufional al dome-

niului;

408



o finalizarea a 28 de proiecte pilot, care au scopul de a ofert

servicii publice prin intermediul mijloacelor electronice 9i alaccelerlrii Reformei Digitale a Guvernului, intre care:

- punerea in funcliune in martie 2002, a Sistemului Electronic

pentru Achizifii Publice, folosit in prezent de peste 800 de

institufii publice. Sistemul Electronic pentru Achizilii Publice a

funclionat in aceasti perioadi gi ca un instrument eficace de luptlcontra corupliei;

- plata taxelor qi impozitelor prin mijloace electronice;

- lansarea colectlrii electronice a datelor statistice;

- proiectul de informatuare a gedin{elor de guvern;

- proiecte din domeniul e-governmentl

o introducerea sistemului na{ional unic pentru apelul de

urgenfl - lI2;o implementarea noului Plan Nafional de Numerotafie 9i

asigurarea tuturor condiliilor pentru liberalizarea completi a

pie{ei de comunicafii din Romffnia;

r infiinfarea Autoritifii Nalionale de Reglementiri in

Comunicalii;

o accelerarea introducerii calculatoarelor cu/gi acces Internetin unitdlile de invdfdmdnt.

in altd ordine de idei, este de mentionat c5, in ptezent, sunt in

funcliune 473 sta{ii de radiodifuziune, din care doui treimi

private, spre deosebire de sfbrqitul anului i999, cAnd funclionau

331 stalii de radiodifuziune.

La fel, funclioneaze 299 sta,tii de televiziune, spre deosebire de

finele anului 1999, cdnd funclionau 139.

Abonamentele telefonice sunt in numir de 617 milioane, din care

35,8oh la re(eaua de telefonie mobili, spre deosebire de anul



1999, cdndabonamentele telefonice erau in num6r de 4rg milioane,

din care 23,30 la refeaua de telefonie mobil6.

in acelagi timp, nu trebuie uitat c6 intr-un termen relativ scurt amreugit si introducem competifia gi concurenfa in acest sector .

6. Exporturile au sporit puternic, atingdnd o valoare cumulatd peacegti 3 ani, de 43 mitiarde USD, fafi de 25,2 miliarde USD, inperioada 1997-1999 (graficul nr. 8).

o Aceastd cregtere deosebiti se datoreazd, in principal, evolutieimai rapide a exportului de produse ale industriei cbnstrucgiiiorde magini (graficul nr.9) qi de produse ale industriei uqoare.

o Media lunarl a exporturilor din perioada 2001-2003 este decirca 1,2 miliarde USD, fald de o medie de 0,7 miliarde USDrealizatl, ?n perioada 1997-1999.

in schimb, importurile au sporit intr-un ritm mai mare cu efectindeteriorarea balanfei comerciale gi a balanfei de pllfi.

7. irrcepdnd cu anul 2001, intre prioritdlile politicii economicepromovate de Guvern s-a aflat promovarea unor strategii maiatractive pentru intensificarea procesului investifional qiimbunitifirea climatului de afaceri.

o Punerea in stare de normalitate a corela{iei consum-

economisire-investi{ii a determinat un progres semnificativ alinvestifiilor ?n ultimii 3 ani.

o Investifiile in economia nationali s-au majorat in perioada2001-2003 cu peste 25o/o, spre deosebire de perioada lggT-lggg,cdnd acestea s-au redus cul4,SYs.

semnificativ este faptul cd aceste cregteri au fost rezultatul sporirii- in cea mai mare mdsurd - a investifiilor sectorului privat, ceea

ce denotd increderea acestuia in procesul de cregtere economicd giin politica noastri sociald.

410



in acegti primi trei ani, investifiile sectorului privat au crescut cu

peste 376/o, ceea ce s-a concretizatin mirirea contribuliei sale lavolumul total de investitii de la 58oh in anul 2000 la peste 66%o in

anul2002.

I A doua tr[sdturi - convergenti cu economiile dezvoltate - a

procesului investilional din aceqti ani o reprezintd tlocarea cu

precidere a fondurilor citre achizifionarea de utilaje 9i

echipamente gi, mai ales, a celor de nivel tehnic ridicat, din

import.

- Din 2001 pini in prezent, investiliile in utilaje 9i mijloace de

transport au crescut cu aproape 30Vo; ponderea acestora, in total

investifii, s-a majorat de la 47Vo in 2000 la aproape 50Yo in2002.

8. in ultimii trei ani, inflafia s-a situat pe un trend constant

descrescitor, constituind un semnal pozitiv privind eforturile

pentru recdgtigarea increderii populafiei in moneda nafional[.

o La sfhrqitul anului 2002, inflafia a fost de l7,8Yo

(decembrie/decembrie an anterior), nivel inferior ce\ti realizat, atht

in anul 200I (30,3"h), c8t qi in anul 2000 (40,7o/o).

r Pe primete 11 luni ale anului 2003 inflafia renlizatil a fost de

l2o8"h, fiind asigurate condifii pentru incadrarea in nivelul de

l4o/o (grafrcul nr. 7).

- De altfel, in intervalul 2002-2003, trendul descendent al

inflaliei a cunoscut o consolidare remarcabili, inflalia inregistratd

fiind cea mai redusi dupl anul 1990.

4tl



ru. o por,rrrcA FTNANcTAnA nrrcrpxrA

l. Din perspectiva relansdrii economiei gi a cregteriicompetitivitilii acesteia, Guvernul psD a orientat politica

financiari in scopul stimulirii muncii, economisirii giinvestifiilor. in acest sens, am reuqit - in limitele resurselordisponibile - s[ asigurdm relaxarea gradurui de fiscalitate de la29,5yo din produsul intern brut, cdt se inregistra in anul 2000,lacirca 28Yo pentru acest an. Este de remarcat faptul ci aceastievolulie favorabild pentru dezvoltarea afacerilor s-a oblinut, cudeosebire, prin diminuarea presiunii fiscale asupra muncii.

- Astfel, contribuliile calculate in raport cu salariile s-au redus dela 60Yo in anul 2000 la 52,5yo in 2003; in anul 2004 vom opera noireduceri ajungdnd la 49,5%o.

Aga cum ne-am angajat prin Programul de guvemare am asiguratun cadru coerent de taxe gi impozite, in concordanli cu legislatiafiscall a Uniunii Europene.

1.1. Codul fiscal, reglementare juridic[ de fond, prima deacest gen in Romdnia, a fost deja aprobat gi va intra in vigoarede la I ianuarie 2004.

Se asigurd astfel un cadru fiscal modern Ei stabil, stimulativpentru investitori qi pentru oamenii de afaceri.

Evidenfiez, in acest context, noile facilitifi care vin in sprijinulcetifenilor, insemnflnd practic o reducere importanti L

impozitelor gi taxelor plitite de acegtia.

412



Sintezd de etapd

Fa!6 de sistemul actual de determinare a venitului anual global,

codul fiscal introduce deduceri. cum sunt:

r deducerile pentru reabilitarea locuinlei de domiciliu, in limita a

15 milioane lei pe an;

o prime de asigurare pentru locuinla de domiciliu, ?n limita

echivalentului in lei a 200 euro pe an;

o contribulii la schemele facultative de pensii ocupalionale, in

limita echivalentului in lei a 200 euro pe an;

o conhibulii pentru asigurdrile private de sindtate, in limitaechivalentului in lei de maxim 200 euro pe an.

1.2. in cadrul reformei din sectorul bugetar, de la I ianuarie 2003

a fost implementatd Legea finanfelor publice.

- Aceasti lege conferd mai multi transparen![ in alocarea

fondurilor publice prin interzicerea refinerii qi utilizflrii in sistemextrabugetar a veniturilor bugetare. Totodati, se includ inbugetul de stat fondurile speciale, asigur0ndu-se astfel inscrierea intendinla de unificare a instrunentelor bugetare.

2. ln aceasti perioadi am acfionat in vederea realizirii uneiadministrafii fiscale semiautonome, care si flexibilizeze

colectarea impozitelor gi taxelor.

- in acest scop, incepdnd cu anul 2003, a devenit funcfionalbunitatea pentru contribuabilii mari, iar departamentele care au

responsabilitdli legate de administrarea fiscalS au fost unificate inAgenfia Nafionall de Administrare F'iscali.

3. Pentru prima dati dupb 1990, in fiecare din acegti trei ani,

proiectul bugetului a fost depus, la Parlament, in termenulprevizut de lege.

- Adoptarea de cdtre Parlament a legilor bugetare anuale in cadrul

termenului legal permite derularea in condifii de normalitate gi

eficienfi sporiti a viefii economico-sociale in Rominia.

413



- Se asigurd, realizarea obiectivelor generale ale dezvoltiiriieconomice pe tetmen mediu gi lung, atiltla nivel central, c6t gi lanivelul autoritillor publice locale.

4. O preocupare constanti a Guvernului a constituit-o accelerareareformei in domeniul financiar, astfel incdt politicile fiscale gi

bugetare sd asigure sciderea drastici a plifilor restante gi ablocajului financiar din economie.

- Pentru diminuarea efectelor acestor fenomene negative - carein fapt reprezentau, la inceputul anului 2001, cele mai graveprobleme ale economiei romdnegti - Guvernul a pus in aplicaremdsuri speciale, cuprinse in Programul antiinflafie gi Programulantiblocaj financiar.

o Am acordat o atenlie deosebiti intiririi disciplinei financiare,inisprind legisla{ia in domeniul recuperirii datoriilorbugetare.

Ca urmare a aplicd.rii misurilor de diminuare a arieratelor, dinaprilie 2002 Si pini in prezent au fost incasate peste 5.000miliarde lei.

o Pentru diminuarea arieratelor cdhe bugetul de stat gi intrepartenerii de afaceri au fost luate o serie de misuri care ii vtzeazilpe marii datornici, printre care:

- anularea obligafiilor bugetare aferente minelor inchise sauaflate in conservare;

- adoptarea Legii privind unele misuri pentru inttrrireadisciplinei contractuale;

- corelarea salariilor managerilor intreprinderilor de stat cuindicatorii de performanli.



Sintezd de etapd

Tv. IMBUNATATTnT.q. MEDIULUI DE AFACERI

Atenlia deosebit[ acordatd, in aceastd perioadd, misurilor de

stimulare Ei sprijin al sectorului productiv al economiei, IMM-urilor, precum gi imbunitiifirii mediului de afaceri - inclusivprin perfeclionarea legisla{iei in domeniul investiliilor -, a inceput

deja sd producd efecte, cu consecinte favorabile asupra cregterii

economice, imbunitdfirii utilizirii forfei de muncd gi reduceriigomajului.

l. Organizarea, in cadrul fiecirei camere de comerf judelene, a

unui birou unic, a permis scurtarea duratei infiinflrii gi

autorizdrii noilor societl]i comerciale la 20 zile, fali de circa 90in sistemul anterior, precum qi reducerea taxelor in acest domeniu

at aptoape 40o/o.

2. Pentru perfeclionarea cadrului legal gi institufional destinatinvestitorilor s-au realizat doui schimbiri importante, respectiv:

- adoptarea Legii privind promovarea investiliilor directe cu

impact semnificativ in economie;

- infiinlarea Agenliei Romdne pentru Investilii Shiine.

3. Una din principalele prioritdli din ultimii ani ale Guvernului

nostru a fost de a reduce sau inljltura barierele administrative,in scopul incurajirii investifiilor private autohtone sau striine.in acest sens, in 2002, Guvernul a elaborat un Plan de acfiunepentru eliminarea barierelor administrative din mediul de

afaceri. Acest plan a fost conceput de cdtre Guvern impreund cucomunitS{ile de afaceri gi cu institufii internationale.



- Din cele 71 de mdsuri specifice, 63 au fost implementate, cele

mai importante fiind: simplificarea procedurilor de inregistraregi autorizare a noilor firme; imbunitifirea reglementirilor deintrare gi de ieqire de pe piafn; simplificarea procedurilorvamale; adoptarea sistemului de aprobare taciti, ca mijloc de

reducere a birocraliei gi de eliminare aittdrzierilor administrative;implementarea sistemului de decizii electronice.

4. Pentru cre$terea competitivit5lii produselor romdneqti gi a

majorSrii expofturilor au fost intensificate acliunile de susfineregi promovare a exporturilor Romffniei prin alocarea defonduri bugetare, in administrarea EXIMBANK, aministerelor gi agenfilor responsabili. in acest scop, pentru anul2003 au fost previzute, in bugetul de stat, fonduri in valoare de2200 miliarde lei.

5. in vederea facilitirii accesului IMM-urilor la finanlare s-a

infiinfat qi consolidat Fondul de Garantare a Creditelor pentruIMM-uri.

416



Sntezd de etapd

V. RELANSAREA PROCESULUI DE PRTVATIZARE

$I RESTRUCTURARE

Evolulia ponderii sectorului privat in economia romaneasci releve

faptul cd in ultimii ani sporirea rolului sectorului privat s-a datoratatdt creqterii volumului siu de activitate prin investiliile efectuate

de capitalul privat, cdt gi prin intensificarea procesului de

privatizare.

La sfflrqitul anului 2000, grupul marilor societl{i industriale 9i

sectoriale (energetice, de transporturi) erau practic neatinse.

f. in acest moment, procesul de privatiz^re a societifilorcomerciale se afli infaza finaltr.

o De referin!5 sunt privatizdrile unor mari societdli industriale cu

dificultali in produclie qi pulin atractive. in anul 2003 am reu;it sd

pivatizdm 17 intreprinderi mari. Mai multe intreprinderi mari de

stat (Siderurgica, Tractorul, Aro), foarte bine cunoscute pentru

problemele lor, au fost vdndute unor investitori strategici.

o in linii generale, in turism, ca gi in domeniul bancar,privatizarea s-a incheiat.

. in domeniul agricol, privatizarea poate fi consideratiterminati, dac6 avem in vedere cd societilile rimase nu mai pot fipivatizate. Ele vor urma fie procedura de reorganizare qi faliment,

fie vor fr pregdtite in vederea vdnzdni de active.

o in sectorul transporturilor au fost privatizate 15 filiale ale

societifilor de cale ferati ,,Ctr'R Cilitori" gi unele din societililedesprinse din companiile 9i regiile nafionale de profil.

4t7



2. in perioada 2001^ noiembrie 2003 au fost incheiate

contracte de privattzare pentru 685 de societifi comerciale, cuun capital social v6ndut de peste 31.000 miliarde lei (din care97societdli comerciale mari gi foarte mari, cu un capital social v0ndutde 28.500 miliarde lei).

Valoarea capitalului social vfindut in perioada 20Ol-noiembrie2003 este de lr7 ori mai mare decfft valoarea capitalului socialvffndut in perioada 1997-2000.

o Capitalul social privatizat cu investitori strflini in perioada2001-2003 este de 4,4 ori mai mare decflt in perioada 1997-2000qi reprezinti peste 81% din intregul capital social v0ndut cltreinvestitorii strdini.

3. in aceasti perioadi a trebuit si facem faF li zecilor de societf,lipivatizate frri discerndmint in guvernarea CDR-PNL-pD gi lacare a trebuit sI reludm procedurile de privatizare.

Concomitent, am intensificat procedurile de restructurare gi

lichidare a societ[filor neviabile, mdsuri pe care ne-am asumat-o,degi creeazd nemulfumiri in rdndul populafiei.

Mulfumesc pe aceasti cale sindicatelor gi salariafilor de lasocietifile respective deoarece au inleles ci pentru viitorul lor este

mai bine si procedim in acest mod. Datele APAPS aratd c6 peste

400 de societifi se afl6 in acest moment in lichidare, iar pentru 18societili s-au aprobat planurile de restructurare, ce vor fiimplementate in prima parte a anului viitor.

4. La inceputul lunii noiembrie, in portofoliul APAPS se mai aflaunumai 65 societifi comerciale cu peste 100 salariafi fiecare, undestatul de,tine pachete majoritare de ac.tiuni.

Accelerarea in mod decisiv a procesului de privatizarc prin

completarea, in perioada imediat urmdtoare, a cadrului legislativdin domeniu, va conduce la incheierea, in termeni generali, aprivatizirii de cltre APAPS a societlfilor din portofoliul siu.

418



Sintezd de etapd

Dup[ sfhrgitul acestui an, vor mai rimdne de privatizat doar 16

societdli incluse in programele PSAL I gi PSAL II, convenite cu

Banca Mondiald.

APAPS a desfiinfat sucursale teritoriale gi a inceput procesul

de restructurare a institufiei, in sensul transform[rii sale intr-o

Agenlie de Monitorizare Postpriv atizare.

5. ln sectorul energetic, la Termoelectrica s-au privatizat 2 din

cele 5 grupuri energetice scoase lavdrlzarc.- La Hidroelectrica sunt avansate procedurile de privatizare

pentru cele 8 societ5ti de prestdri servicii gi pentru 12 obiective

hidroenergetice.

- in cazul SC Electrica - SA sunt in curs negocierile cu

compania ENEL pentru pivatizarea filialelor Banat gi Dobrogea,

iar pentru filialele Moldova qi Oltenia s-a aprobat strategia de

pivatizare.

- La SNP Petrom au inceput negocierile cu firmele precalificate

gi ne aqteptim si incheiem procesul in anul 2004.

419



VI. O POLITICA SOCIALA PENTRU CETATEAN

Solidaritatea fi protecfia sociali reprezinti obiectivefundamentale pentru Guvernul Partidului Social Democrat.

Componenta sociali este cu atdt mai importantd, cu cOt ignorareaacesteia in timpul guvernirii de dreapta din perioada 1997-2000 a

condus - a$a dupi cum am menlionat - la pribugirea fbriprecedent a nivelului de trai al populaliei.

1. Principalele direcfii de ac{iune in plan social, pe care le avemin vedere, sunt:

- crearea de locuri de munci pentru diminuareacre$terea veniturilor;

- dezvoltarea serviciilor de interes publicfondurilor destinate acestora:

- aplicarea de misuri suplimentare pentru protecfie sociali,in func1ie de situalia specifici a fiecirei categorii de cetifeni.

Consecvent orientirii social-democrate, Guvernul aplici unprogram social amplu, menit si amelioreze condifiile de viafiale populafiei.

SI nu uitim cd datoritd regresului economic din perioada 1997-2000, fondurile bugetare au scdzut foarte mult, nivelul de traideteriordndu-se in mod dramatic. Desigur, cu toate eforturiledepuse in anii 2001,2002 gi 2003, agteptlrile populafiei rimin,

in continuare, foarte mari.

controlul

420



Sintezd de etapd

2. Promovarea unor misuri active de ocupare a forfei de

munci reprezintl cea mai importanti modalitate de combaterea siriciei qi de creEtere a nivelului de trai.

Cregterea economicl suslinut6, combinati cu o utilizare mai bund a

fo4ei de muncd, r6min factori decisivi in majorarea veniturilorpopula{iei qi restrfl n gerea categoriilor defavo rizate.

r in acegti trei ani au fost incadrate in munci circa 105

milioane persoane, din care pestejumltate

sunt tineri, femei,qomeri, persoane cu handicap, absolvenli cu vdrsta de peste 18 aniprovenifi din instituliile de ocrotire social6, persoane de etnie romd.

- in anul 2002 s-alu incadrat 540.400 persoane, comparativ cu250.000 previzute ?n Programul nalional pentru ocuparea fo4ei de

munc[.

- in programul aprobat pentru anul 2003 s-a previzut incadrarea

in muncd a 300.000 persoane; in primele 10 luni au fost incadrate456.000 persoane.

- in aceste condilii, numirul mediu de salariali va fi ?n 2003 cu

3r8o/o mai mare decdt in anul 2000, in timp ce in perioada 1997-

1999 reducerea numdrului de salariafi a fost de lgr8Yo.

c Ca efect al politicilor active de ocupare, numirul gomerilorinregistrafi la sff,rqitul anului a scizut de la 1.007.000 persoane

in anul 2000, la 827.000 persoane in 2001 9i 761.000 persoane in2002, ajungffnd la 655.000 persoane la finele lunii noiembrie2003 (graficul nr.10).

- Corespunzdtor, rata gomajului a scdzlt de la l0,5Vo in 2000 la7r2o/ola sfflrgitul lunii noiembrie 2003.

3. in contextul general al politicilor de stabilitate macroeconomic[

gi de accelerare a reformelor structurale, in perioada 2001-2003,politica veniturilor salariale a fost prudenti, fiind axati inprincipal pe acfiuni de protecfie a veniturilor salariale fa{[ de



Adrian Ndstase- Spre normalitate

rata inflafiei gi pe misuri de impunere a disciplinei financiare

in intreprinderile publice.

o Ca urmare a mlsurilor intreprinse s-a asigurat cregterea reali ac0gtigurilor salariale (graficul nr. I 1) la un nivel care si nu inducdefecte inflalioniste nedorite gi sI asigure o mai buniproporfionalitate intre salariile minime gi maxime gi, respectiv,intre cAgtigurile salariale oblinute in diverse ramuri.

r Pomind de la importanla salariului minim - ca elementreferin!5 in intregul sistem salarial 9i principali pdrghie

asigurarea de venituri care sd permiti un minim decent de via![ -,prin misurile adoptate, s-a reugit ca prevederile Programului deguvernare in acest domeniu s[ fie devansate cu I an de zile.

Salariul minim este in prezent de 2,5 mil. lei fala de 1 milion la

sffirgitul anului 2000, ceea ce - in termeni reali - inseamnd o

creqtere de 53o/o.

- Reamintim ci prin oferta electorali ne angajasem si cregtem

salariul minim pdni la sfirgitul anului 2004 - in termeni reali - cu

50% faln de 2000. Acum, avem in vedere creqterea in continuare a

salariului minim, respectiv la 2,8 mil. lei incepflnd cu ianuarie2004.

r Salariul real a crescut cu7,4%o in anul 2002 fa\d de anul 2000

Si cu 8,7Yo in primele 10 luni ale anului 2003, comparativ cuperioada corespunzdtoare a anuLui 2002;

- Este de amintit cd in anul 1999 salariul real a scizut fati de

1996 cu aproape23o/o.

- Daci nu ar fi avut loc aceasti pribugire a salariului real inperioada guvernirii de dreapta am fi reugit ca, acum, siatingem aproximativ nivelul de trai din anul1990.

- in aceste condi,tii, cu toate eforturile, nu reugim decdt sd

ajungem, in anul 2004, aproximativ la nivelul de trai din 1996.

422

dein



Sintezd de etapd

o Daci in anul 1999 falil de 1996, pensia reali a scizut cu

24r2oh, in anul 2002 a inregistrat o cre$tere de 8o/o fa!6 de 2000, iarin primele 10 luni din 2003 o cregtere de 6r2Yo fa16 de perioada

corespunzitoare a anului 2002 (grafrcul nr. 12).

4. Aprecierea cregterii nivelului de trai qi imbunitifiriicondifiilor de viafi reprezinti un demers complex, care nu se

renxnd la evolulia veniturilor qi a ocupirii forfei de munc6, degi

acestea reprezintd caracteristicile esenliale. Tocmai aceasti viziune

asupra futuror aspectelor ce concurd la o via!5 mai bun[ areprezentat fundamentul Programului social aprobat gi urmdritpermanent de Guvern.

o Pentru cunoagterea evolufiei unora din aceste cerinfe alenivelului de trai - precum situafia economici a gospodiriilor,condifiile de locuit, starea de sinitate, viafa asociativi,construcfia de drumuri, petrecerea timpului liber - s-au

orga,ntztt anchete statistice periodice.

Din anchetele realizate asupra condiliilor de via!5 rezltlJti cd

popula{ia consideri ci nivelul de trai s-a imbunitifit, chiardacfl efectele pozitive nu au fost resimfite de citre toatecategoriile; intr-o serie de gospodirii cregterea veniturilor nu a

compensat inrlutlfirea situafiei din alte c rrze, precum unnumlr mai mare de copii, gomaj,,imbolniviri etc.

Prin Programul social pe care Guvernul il implementeazd sunt

lintite tocmai asemenea categorii defav oizate.

in sintez6, principalele progrese in imbunitlfirea condiliilor de

via!5, in opinia celor intervievali, sunt:

o creqterea reald a veniturilor a permis ca pe ansamblulgospodiriilor si se reduci ponderea celor care trebuie si se

imprumute pentrua-qi

acoperi cheltuielile;o imbundtblirea nivelului de trai s-a reflectatinzestririi gospodlriilor cu unele bunuri

sporireafolosinfi

425

qi inde




indelungatl. Cregteri semnificative apar la aragazuri, frigidere,

aspiratoare, TV color, autoturisme, computere, telefoane mobileetc;

o semnificativ este gi faptul cd in acegti 3 ani s-au eliberat peste

88.000 de autorizalii de construire pentru case de locuit.

in concordanli cu prioritdlile stabilite in cadrul Programului de

guvernare pe perioada 200I-2004, politica sociali a Guvernului

s-a fundamentat pe necesitatea unei schimbiri radicale inabordarea problematicii siriciei gi marginalizilrii, prin creareacondifiilor minime de trai, astfel incfft cetifenii si poatiparticipa efectiv la viafa sociali.

5. Guvernul, pe deplin ataqat obiectiwlui fundamental de creqtere

a nivelului de trai, a adoptat gi pus in aplicare un programmenit si imbunitifeascl substanfial protecfia sociali pentrucategoriile de persoane cu venituri mici.

o Fondurile bugetare destinate asisten{ei sociale, aloca{iilor,pensiiloro ajutoarelor gi indemnizafiilor pentru diferitecategorii defavorizate au crescut - in condifii comparabile de

prefuri - cu 1516"/" in perioada 2001-2004 fafl de perioadat997-2000.

- in anul 2003 valoarea acestor fonduri a fost cu 27oh mzi mare

decdt in anul 2000, iar prin bugetul pe 2004, se prevede un sporsuplimentar - in termeni reali - de 7 160/o.

Am asigurat, astfel, fondurile necesare ca aproape intregul segment

al persoanelor cu venituri mici sd beneficieze - intr-o form[ sau

alta - de sprijin pentru un trai decent.

o Din acest punct de vedere, acordarea venitului minimgarantat axe un rol important.

- DacI in anul 2001 a beneficiat de ajutoare sociale, acordate inbazareglement5rilor legale in vigoare la acea dati, un numdr mediu

lunar de aproximativ 9L mii familii, in anul 2002, num6ru1 mediu

424



Sintezd de etapd

lunar al beneficiarilor de ajutoare sociale a crescut la 362 mii

familii, frind realizate pld,ti in sumd totald de 3.140 miliarde lei; inprimele 9 luni ale anului 2003, valoarea ajutoarelor a fost in sumd

de2.250 miliarde lei.

- Pentru echilibrarea bugetelor locale in anul 2003 in vederea

asigurdrii plS,tii ajutoarelor sociale, a ajutoarelor pentru incdlzirea

locuinlei gi pentru proteclia speciall a persoanelor cu handicap a

fost alocati in bugetul de stat suma de 7.727 miliarde lei.

o in vederea sprijinirii familiilor cu venituri reduse, pentru

perioada sezonului rece, au fost instituite ajutoare pentruincilzirea locuinfei, care si duc6 la diminuarea presiunilor

financiare asupra bugetelor de familie.

Daci pdnd in anul 2001, in baza OUG w. 16211999, familiile cu

venituri reduse beneficiau de ajutoare pentru incdlzirea locuinlelornumai ?n caztilrtilizdrii energiei termice, in anul2001, prin OUG

w. 115/2001, au fost acordate ajutoare de incdlzire gi familiilor cu

venituri reduse care utilizeazd gaze naturale pentru incdlzirea

locuinlelor.

incepdnd cu anul 2002 a fost instituitL acordarea ajutoarelor de

incilzire gi pentru persoanele care utllizeazd lemne de foc,

cirbuni, combustibili petrolieri, dacil sunt beneficiare de ajutor

social.

Avdnd in vedere cregterile inregistrate la preful nalional de

referinld pentru energia termic6, cdt gi la gaze naturale gi alte tipuride combustibili, a fost necesar[ majorarea cuantumurilorajutoarelor pentru incllzire, in care scop au fost adoptate douiordonanle de urgenld.

o imbuniti,tirea sistemului de acordare a ajutoarelor pentruincilzire pe perioada noiembrie 2003- martie 2004, prin acoperirea

de citre stat, pentru familiile defavoizate, a unei p6(i dincheltuielile determinate de majorarea prefurilor la combustibili.Efortul bugetar total va fi de circa 4.000 miliarde lei.

425



$i in anul 2004, obiectivele politicii de asistenfi sociali se vor

concentra asupra combaterii sirrciei extreme gi delimitirii maiprecise a grupurilor beneficiare ale procesului de redistribuire,ftril a se afecta caracterul stimulativ al politicii salariale.

6. Prin Programul social al Guvernului pentru perioada 2003-2004se propun urmdtoarele:

o cretterea in termeni reali a pensiilor agricultorilor cu 100%o;

o finalizarea procesului de recorelare asuccesive, pdndla finele primei parli a anului;

in 2 etape

. promovarea gi acordarea unui sistem alternativ de pensii;

o majorarea sprijinului financiar pe care il primesc familiilecu copii qi cu venituri reduse, prin alocalii familialecomplementare acordate familiilor cu venituri reduse, pe trange devenit gi in funclie de numirul copiilor.

- Numdrul estimat de beneficiari ai acestor alocalii este de circa1.104.000 familii cu copii, pentru care se preconizeazi un efortbugetar, in2004, de aproape 5.600 miliarde lei.

- Pdni la 15

ajutoare pentru

rece 2002-2003

lemne, cdrbuninaturale.

decembrie au fost aprobate peste 1,2 milioaneincdlzirea locuinlei, asigurdndu-se fali de sezonul

cre$tere de 27o/o la energie termicS, 75o/o la

combustibili petrolieri gi de 5,2 ori la gaze

o

qi

7. Avind in vedere criza spatiilor de locuit - mai ales pentrucategoriile de populalie cu venituri modeste - la inceputul anului2001 am pus in aplicare o noui concepfie pentru construcfia delocuinfe, bazatil pe intensificarea sprijinului bugetar gi peextinderea utilizirii creditului ipotecar, indeosebi pentru

familiile tinere.

426



Sintezd de etapd

o in perioada 2001-2003, au fost puse in funcliwre 5.702 de

asemenea unitali locative (din care 2.302in primii doi ani qi 3.400in anul 2003\;

o La finele lunii septembrie 2003 ew in diferite stadii de

execulie I 1.900 apafiamente.

427



vrr. uN iNvAtAivrANT MoDERN" EURorEAN

in acest domeniu am adoptat gi aplicat o strategie adecvatipentru dezvoltarea invlfimf,ntului in concordanld cu rolul s6u

decisiv in asigurarea unui capital uman cu buni pregdtire gi

competitiv.

- incd din primele luni ale anului 2001 s-au abordat, sistematic,problemele de confinut ale reformei invifimflntului, aplic6ndu-se mdsuri concrete care au vizat implementarea programelornalionale de dezvoltare a sistemului educafional qi de formareprofesionald.

f. in perioada 2001-2003, pentru finantarea sistemuluiinvifimAntului de stat, a fost alocat echivalentul in lei a circa 5.3miliarde USD.

- FaF de perioada 1997-1999, cdnd invSlimdntul de stat a dispusde la buget de 3r8 miliarde USD, fondurile alocate de c6treGuvernul PSD sunt cu aproape 40%o mai mari. Aceste fonduri aucrescut de la an la an: I,4 miliarde USD ?n anul 2001; 1,6 miliardeUSD in anul2002;2,3 miliarde USD in acest an.

o Cea mai mare parte a cheltuielilor de invdfimint, respectiv85"/o, a fost suportatfl de la bugetul de stat gi din bugetelelocale.

o Dacd in anii 1997-1999 finanlarea invdlimdntului s-a limitat, inprincipal, la asigurarea cheltuielilor de functionare a unitdlilor de

invdldmdnt, in perioada 200I-2003 Guvernul a avut ?n vedere at6timbunitifirea condi{iilor de desf5gurare a procesuluiinstructiv-educativ, cAt gi stimularea cadrelor didactice:

428



Sintezd de etapd

- cheltuielile de personal au crescut qt 20o/o, de la 2,2 miliarde

USD la 2,7 miliarde USD, iar

- cheltuielile de capital au crescut cu peste 620/o, de la 227

milioane USD la 366 milioane USD.

2. in scopul asigurlrii accesului echitabil la educafie pentrucopiii gi tinerii din mediul rural, au fost create, in anul 2001, un

numdr de 189 gcoli-centre de zoni, iar in anul 2002, alte 2ll

gcoli-centre de zoni. Pentru transportul elevilor de la domiciliu lagcoalS au fost achizilionate ?n aceqti trei ani 750 microbuze.

o A fost extins6, din acest &f,, durata invi(im6ntuluiobligatoriu gi acordarea de manuale gratuite pentru elevii dinclasa a IX-a.

o S-a intensificat modernizarea procesului instructiv-educativprin dotarea gcolilor din inv6!6mdntul preuniversitar cu

calculatoare qi soft-uri educafionale:

- s-au alocat 5,6 milioane USD in anul 200I;7 milioane USD inanul2002 gi 18 milioane USD in acest an. Astfel, au fost dotate

12.800 unitili gcolare la standarde superioare;

- in anul gcolar 200I-2002, s-a derulat prima etapi a

programului de informatuare a qcolilor, care s-a incheiat cu

succes, fiind dotate 113 licee gi 7 centre na{ionale de formare a

profesorilor, cu un total de 120 refele de calculatoare;

- in procesul de informatizare au fost dotate 1.100 licee cuplatforme educafionale compuse din calculatoare, server,

infrastructuri de relea, modem pentru conectare la Internet,

imprimantl laser, scaner.

o Am sprijinit unit5lile de invblimdnt prin alocarea de fonduri

de la buget pentru dotarea cu mobilier gcolar.

429




o S-au acordat rechizite elevilor din invifimAntul primar gi

gimnazial, care provin din familii cu venituri reduse, de care au

beneficiat, in medie, 945.000 de copii anual.

o Pentru Programul ,,Cornul qi laptele", destinat copiilor dininv6limdntul pregcolar gi primar, s-au alocat 10,2 milioane USD inanul2002 Si 42,7 milioane USD in acest an.

3. Pentru invifimAntul superior, in paralel cu alocarea directi a

unor sume din fonduri bugetare, s-a creat posibilitateacontractirii directe de citre universititi a unor credite externecu garanfia statului, pentru finanlarea unor proiecte proprii.

- Pdni in prezent, cinci universitifi au solicitat gi li s-a aprobatprin hotdrdri ale Guvernului, garantarea de imprumuturi externepentru crearea de parcuri industriale gi tehnologice, centre detransfer tehnologic, refele de cercetare tehnologici, cateinsumeazi

49de

milioane USD.4. Nu in ultimul rind. vreau s[ remarc at6t intirirea autonomieifinanciare a unitifilor de invilimffnt preuniversitar qi

universitar, cdt gi managementul, din ce in ce mai performant.

- Aceste unit5li au realizat gi utilizat venituri proprii in continuicreqtere, care in anul 2003 au fost de aproximativ de trei ori maimari fafi de anul 1999, respectiv 268 milioane USD faln de 93

milioane USD in 1999.

5. Sintetizdnd cele mai importante rezttltate din cadrulProgramului ,,Reabilitare gcoli"o cu termen de frnalizare 2004, se

cuvine precizatc6:

- au fost reabilitate gi date in folosinfi in anul 2001 un numirde 270 gcoli, in care inva!5 peste 60.000 de elevi;

- in 2002 au fost reabilitate qi date in folosinli 530 gcoli in careinva!6 114.000 elevi;

430



Sintezd de etapd

- in anul 2003 au fost reabilitate gi date in folosinli un numir de

412 pcoli (92.000 elevi);

- in concluzie, in perioada 2001-2003 au fost reabilitate l2l2gcoli, de care beneficiazd,peste 270.000 elevi.



Sintezd de etapd

- promovarea programului nalional de turism cultural, prin

includerea muzeelor, a parcurilor muzeale, a siturilor arheologice'istorice gi naturale;

- finanlarea cercet6rilor arheologice gi a proiectelor de protejare a

siturilor istorice.

3. Guvernul s-a implicat activ in organizarea 9i finanfarea

unor acfiuni culturale de anverguri nafionali: Festivalul

,,George Enescu", Cerbulde Aur, festivaluri de teatru gi de folclor,

concerte de muzici modern6, spectacole de teatru.

- in acelagi timp, s-au reeditat numeroase lucrlri de

importanfi nafionali: Atlasul etnografic, Atlasul geografic qi

istoric, diferite monografii gi altele.

4. in anul 2004, vom acorda o atenfie mai mare pentru

relansarea activitifii culturale gi pentru rezolvarea

problemelor sociale ale oamenilor de culturi.- Vom lua misuri sporite pentru imbunitdfirea protejiriipatrimoniului nalional cultural.

- Vom crea condilii mai bune de via15 qi de muncd pentru

personalul din instituliile de teatru gi operl, pentru pictori, sculptori

qi scriitori.

- Vom statornici relalii de sprijin gi colaborare cu uniunile decrealie, respectiv : Uniunea Scriitorilor, Uniunea Arti gtilor Plastici,

Uniunea Compozitorilor, Uniunea Cineagtilor, Clubul Romdn de

Presd gi Uniunea Ziarigtilor din Rom6nia, precum qi cu celelalte

asociafii profesionale din cultur6.

433



Ix. AccELERAREA REFoRMET iN sANATATE

f . in acest domeniu extrem de important gi cu impact major asuprapopulaliei am demarat gi am suslinut un amplu proces de

restructurare gi de implementare a planurilor de dezvoltare aserviciilor de sinitate integrate, care cuprind:

- reorganinarea structurilor din sistemul public de sindtate;

- stabilirea prioritifilor pentru primul ciclu de planificare a

serviciilor;

- imbuniti{ireacalitifiiserviciilor;

- dezvoltarea gi gestionarea programelor de sinltate deimportanfi nafionall;

- reglementarea sectorului de slnitate public Ai privat;

- dezvoltarea capacitifii manageriale la nivel central gi locat.

2. in anul2003, am asigurat reorganizarea uniti.tilor sanitare,prin:

- reorgantzarea spitalelor pe tipuri;

- restructurarea serviciilorin cadrul spitalelor;

- renun{area la spitalele neperformante gi dezvoltareaambulatoriului de specialitate.

in acest cadru, numirul unitifilor gi al secfiilor pentru

ingrijirea bolnavilor cronic a crescut de la 84 la 126, iar alcentrelor de permanenfi pentru asistenfi medicali primari dela306la 491.

434



Sintezd de etapd

3. O altl acliune importantd se referA la transferarea imobilelor

in care func{ioneazi unitifi sanitare din administrareaMinisterului Snnntlfii in domeniul public al jude{elor,

municipiilor, oragelor gi comunelor gi in administrareaconsiliilor locale sau judefene.

Implicarea comunitifilor locale in administrarea unitdlilorsanitare - in acord cu realitilile gi tendinlele de evolulie europene -va asigura, pe ldngd noi surse de finanfare, responsabilutrez

comunitSlilor locale in ocrotirea slniti,tii gi cregterea calitifiiactului medical, prin facilitarea accesibilitilii la serviciilemedicale.

4. O componentd importanti a sistemului de servicii integrate este

reprezentat[ de ingrijirea la domiciliu, care duce la scidereaduratei de spitalizare gi eficientizarea utilizirii resurseloralocate sinitifii.

ln aceastl perioadi au fost reorganizate programele de s6n6tatepublicd in vederea cregterii accesului la servicii pentru problemelemajore de sindtate publici.

- Programele nafionale, cu un impact social important, se

adreseazA unui numir mare de persoane aflate in stare de risc Aiasigurd tratament medicamentos pentru aproximativ 1 milion depersoane.

- in cadrul celor 4 programe nafionale de sinitate sunt 42 desubprograme.

De remarcat este cregterea evidenti, de la an la an, a sumeloralocate pentru asigurarea cu medicamente in tratamentulambulatoriu, suportate din Fondul nalional unic de asigurdrisociale de sindtate.

435



Anul 1999 2000 200r 2002 2003

Sume alocate

- mil. USD -r15,4 177,7 203,8 211,4 225,6

Fafi de anul 1999, suma destinati in 2003 pentru medicamente

in tratamentul ambulatoriu aproape s-a dublat (cregtere w96%).

- Am aprobat in Guvern majorarea sumelor prevdzute pentru

medicamentele ce se acordd in regim compensat gi gratuit cu 100

miliarde lei, din care 80Yo sunt destinate pensionarilor.

5. Efortul Guvernului pentru a asigura resursele necesare finan!5riisistemului de sdnitate sunt evidenfiate de faptul cE procentul dinprodusul

intern brut alocat sinitfltii a crescut de la 2,6Yo inanul 1997 9i 3,87o in 1999 la 44,2o/o in anii 2001-2003.

Daci in perioada 1997-2000 media sumelor alocate anual pentru

sindtate reprezenta circa 1r3 miliarde USD, in perioada 2001-2003, aceasta a avut o evolufie pozitivi, ajungdndu-se in acest an1a2,2 miliarde USD.

Pentru anul 2004, in concordan{l cu obiectivele asumate prin

Programul de guvernare qi sursele financiare disponibile, s-austabilit urmitoarele misuri prioritare:

o cretterea catitifii serviciilor medicale oferite populaliei insistem public qi privat; stimularea dezvoltirii sectorului medicalprivat;

o cregterea eficienlei programelor nalionale de sdnitate;

o dezvoltarea sistemului nalional de supraveghere a bolilortransmisibile;

r inttrrirea capacitifii de prevenire a infecfiei HIV/SIDA;

436



Sintezd de etapd

o cretterea capaciti{ii institu,tionale de implementare a

acquis-ului comunitar in domeniile calitdfii alimentelor, apei

potabile, al protecfiei populaliei impotriva radialiilor ionizante gi al

expunerii profesionale ;

o dezvoltarea serviciilor de promovare a siniti{ii, de controlal cancerului gi al consumului de droguri;

o schimbarea radicall a managementului unitililor sanitare gi

int[rirea disciplinei financiare in folosirea banului public.



X. REFORMA JUSTITIEI. COMBATEREA CORUPTIEI

1. Reforma sistemului judiciar in 200I-2003 a vizat transpunereaacquis-ului comunitar in legislalia romOnb gi armonizarea

cadrului legal intern cu cel al statelor membre ale UniuniiEuropene.

Prima parte a reformei in justilie s-a incheiat cu definitivareaproiectului noului Cod penal, care a fost inaintat la Parlament.

Au fost adoptate legi importante pentru combaterea criminalitdliitransnalionale organizate, pentru prevenirea gi combaterea

coruptiei, a finanfdrii terorismului gi a spdlirii de bani.o Introducerea in sistemul judiciar rominesc a metodeloralternative de solulionare a litigiilor pe cale judecltoreascd se

concretizeazi prin desfigurarea unor programs.pilot pentruintroducerea instituliei medierii in sistemul nostru judiciar.

r Credibilitatea justitiei gi sporirea calitifii actului de justifiereprezintd, un alt obiectiv major. in acest context, prioritatea o

reprezintd consolidarea independenlei gi a statutului magistratului,urmirindu-se formarea unui corp de magistra,ti de carieril caresd se bucure de independent5 gi stabilitate.

r Una dintre componentele reformei justiliei in Romdnia oreprezintd, reorganizarea institufionali in vederea accentuiriiintegririi justiliei ca serviciu public in societate.

Mdsurile cele mai importante se referi la infiinlarea, incepind cu2004, a tribunalelor specializate in domenii precum: minori gi

familie, comercial, administrativ-fiscale, de muncd gi asigurlrisociale.

438



Sintezd de etapd

o Eficacitatea administr[rii actului de justi,tie constd gi in

celeritatea cu care o hotirflre judecitoreascl intrl in circuituljuridic, in asigurarea stabilitlfii raporturilor juridicerecunoscute ori restabilite pe cale judecitoreasci, precum gi inmecanismele care dau expresie autoriti{ii de lucru judecat.

- In acest sens, a fost eliminati calea de atac extraordinari a

recursului in anulare in civil gi in comercial qi s-au stabilit noireguli de competenfi a inaltei Curfi de Casafie gi Justifie,

avflnd ca obiectiv crearea unei practici unitare gi asigurareaaccesului la justifie al ceti{enilor.

- A fost introdus un nou motiv de revizuire pentru situalia incare, printr-o hotirdre a Curfii Europene a Drepturilor Omului, s-a

constatat o incilcare a drepturilor sau libertililor fundamentale.

- Modificirile menlionate au in vedere gi stabilirea unortermene rezonabile de solulionare a cauzelor de cdtre instanlelejudecdtoregti. O inifiativd in acest sens este reprezentat5 de

proiectul de modificare aLegii privind procedura insolvenlei.

2. Prin Ordonanla de urgen!5 a Guvernului nr. 2012002, aprobatd"

prin Legea nr. 65312002, s-a realizat llrgirea componenfeiConsiliului Superior al Magistraturii gi s-au imbun[tdfitstructura gi modul de desemnare a membrilor acestuia, prinmajorarea numirului reprezentanlilor curlilor de apel qi includerea

reprezentanlilor tribunalelor.

3. Consider6nd drept inadmisibile modificdrile aduse dupd anul

1996 Legii nr. 9211992 pentru organizarea judecdtoreasc[, care

instituie dreptul ministrului justiliei de a da direct dispoziliiprocurorilor gi acordi inspectorilor generali gi consilierilor juridicidin minister dreptul de control asupra activitilii procurorilor,proiectele de lege privind statutul magistra{ilor gi organizaret

judiciari asiguri independenfa reali a Ministerului Public gireda\ autoritatea procurorului general al Parchetului de pe

lAngd Inalta Curte de Casa,tie gi Justitie.




4. in vederea unificirii practicii judiciare in materie civili,lindnd seama de diversitatea soluliilor pronunlate de curlile de apelin recurs, au fost introduse urmitoarele modificdri:

- repartizarea competenfei materiale de primi instanfi inmaterie civili gi comerciali la judecitorii gi tribunale;

- reintroducerea apelului in materie comerciali;

- reconsiderarea rolului cur,tilor de apel ca instanfe care sijudece, in principal, apelurile, avdnd drept consecinfi judecarearecursurilor de citre Inalta Curte de Casafie gi Justifie, ca

instanld care si asigure aplicareaunitard a legii.

5. imbunltifirea substanfiali a pregitirii profesionale a

magistrafilor, cu un accent deosebit asupra componentelor etice qi

morale, a constituit un element central al politicii aplicate inperioada 2001-2003 in vederea cregterii prestigiului qi situaliei

materiale a magistrafilor, printr-o mai bund salarizare a acestora giacordarea drepturilor necesare exercitirii acestei importante funcliiin societate.

Misurile adoptate, incepdnd cu anul 200I, au vizat redefinireasistemului de selecfie Ei promovare a magistrafilor, precum gi

creqterea exigenlei controlului, evaludrii gi sancfioniriiabaterilor de la normele deontologice gi a faptelor de naturi

penali.in perioada 200I-2003, procurorul general al Parchetului de pe

l6ng5 Inalta Curte de Casalie gi Justilie gi procurorul general al

Parchetului Nafional Anticorupfie au adresat ministrului justiliei unnumdr de 387 cereri de avizare a cercetirii penale sau a

trimiterii in judecatl cu privire la fapte comise de judecdtori,

procurori, notari gi executori judecdtoregti.

6. Un subiect important asupra ciruia weau sd insist este celcombaterii faptelor de corupfie. Dincolo de ceea ce poate

considerat uneori o luptd politici, politizarca subiectului

440

alfi9i



Sintezd de etapd

supermediatizarea, este clar ci existi o probleml in societatea

romdneasc6.

- F[ri falsi modestie, trebuie si subliniez cd Guvernul PSD a fostsingurul care a atacat frontal corupfia.

- Noi am creat un cadru legislativ Ei institufional funcfional gi

elicient, iar reniltatele sunt incomparabile cu cele din perioada

guvernirii CDR-PNL-PD, cdnd s-a vorbit mult despre acest flagel,

dar nus-a frcut,

practic,nimic. Mai mult, prin acliunile din

acea

perioadd se ajunsese la un nivel generalizat al corupfiei in toate

domeniile societdlii.

- Partidele, ai ciror reprezentanfi au fhcut parte din fostaputere, nu gi-au asumat rispunderea pentru faptele ilegale ale

unora dintre proprii membri, indiferent dacd este vorba de exploziaadopliilor internalionale sau de pivatizdi frauduloase.

- in prezent, partidele din opozilie se manifest[ ca gi cdnd ar aflaacum de coruplie gi nu ar avea nici o responsabilitate in legdturi cu

acest fenomen.

Degi acfiunile noastre sunt cunoscute, mi voi referi, incontinuare, la cele mai importante.

o incd din anul 2001, prinfr-o abordare unitarl gi coerenti,

Guvernul a elaborat, cu o largl consultare a reprezentanfilor

principalelor partide gi a sindicatelor, a ONG-urilor 9i mass-media,

un Program nafional de combatere a corupfiei, programpermanent actualizat gi imbundtdlit.

o Un rol important in aceastd luptd l-a avut infiinlareaParchetului Nafional Anticorupfie, care pdnd in prezent gi-a

dovedit utilitatea prin instrumentarea unor fapte gi acte relevante de

coruplie.

o Decizia noastri fermi de a acliona pentru combaterea coruplieidin societatea romdneascd a fost demonstrat[ gi de angajarearispunderii in Parlament asupra Legii privind unele misuri

441




pentru asigurarea transparenfei in exercitarea demnitifilorpublice, a func,tiilor publice qi in mediul de afaceri, pentruprevenirea gi sanclionarea corupfiei.

Mlsuri esen,tiale de combatere a corupfiei au fost luate, practic,in toate domeniile:

- achiziliile publice;

- licitaliile eleckonice, unde prin cele 73.000 de licitalii s-au

economisit peste f .i00 miliarde lei;

- stoparea adopliilor internafionale;

- infiinlarea ghigeului unic in institulii publice gi la RegistrulComerfului;

- reglementarea transparenlei tufuror actelor normative;

- infiinlarea unui num6r de 12 servicii de tip ,,e-Administralie"puse direct in slujba cetdlenilor de citre autoritd,tile administrafieipublice centrale gi locale;

' infiinlarea refelei nalionale de ,,infochioqcuri".

Rezultatele acestor misuri nu au intflrziat si aparl gi putemspune cd in prezent fenomenul este sub control gi intr-o continuireducere.

Cf,teva date statistice sunt sugestive.

o in intervalul septembrie 2}}2-octombrie 2003, din 2.531 dedosare inregistrate, PNA a solufionat 947 Q7%), din care 134prin rechizitoriu, dispunfind trimiterea in judecati a 608inculpafi, din care 183 au fost condamnafi in primi instan{il iar83 condamnafi definitiv.

Se constati existenla unui prejudiciu total de peste 20 de mii demiliarde lei, care vizeazi privatiziri frauduloase, acordlriilegale de credite, operafiuni de spilare a banilor.

442



Sintezd de etapd

r In perioada 2002-semestrul 112003, parchetele (cu exceplia

PNA) au solufionat 4.573 ctuze de corup{ie, intocmind 375rechizitorii, prin care s-a dispus trimiterea in judecati a 551 de

inculpafi.

o Ministerul Justi,tiei a avuat cercetarea penali/trimiterea injudecattr dupi cum urmeaztr:

- cercetare penali: 26 de rctari publici, 7 judecitori, 3 procurori,

23 de executori judecitoreqti;

- trimiterea in judecati: 6 notari. I procuror, 3 executorijudecltoregti.

o in anul 2003, Potifia RomAni a cercetat 6.359 persoane

suspecte de comiterea unor fapte de corupfie in 3.384 luordripenale, dintre care 3.159 au fost rezolvate prin declinarea

competenlei in favoarea parchetelor, in vederea continuirii gi

definitivirii cercetirilor, pentru comiterea a aproape 9.000infracfiuni.

Dintre persoanele suspectate de participarea la comitereainfracfiunilor de corupfie, 1.240 indeplineau funcfii de

conducere, dintre care 452 erau funcfionari publici, 397

conducitori de societifi comerciale, regii autonome gi companiinafionale, iar 391 proveneau din rAndul altor categorii sociale.

443




xr. iNrAnrREA CONTROLULUI

1. Principalul obiectiv asumat de cike Autoritatea NafionaliControl este verificarea rigwoasA gi exigentl asupra surselor

finanlare care alimenteazd bugetul de stat, prin:

- prevenirea pi reducerea evaziunii fiscale gi a contrabandei;

- eradicarea economiei subterane, asigurdndu-se astfel premiselereducerii impozitelor pldtite de populalie gi de agenfii economici.

De la infiinlarea Autoritilii Nalionale de Control se constatd o

cre$tere a contribuliei la gradul de colectare a veniturilor totale

la buget, in medie lunard cu 39o/o in perioada iulie-noiembrie 2003faln de primul semestru al anului 2003.

r Reprezentativd este cre$terea cu 50o/o a aportului impozitului pe

profit la total venituri gi creqterea accizelor gi taxelor vamale cu62%o, respectiv 25Yo, raportat la aceeagi perioadi;

2. Trecerea Autoriti,tii Nafionale a Vimilor in subordinea

Autoriti{ii Nafionale de Control a generat schimbiri importantein ceea ce privegte activitdlile desfrgurate in vam[, inclusiv cele de

control vamal.

Astfel, in primele 11 luni ale anului 2003, Autoritatea Nafional[ a

Vimilor a realizat venituri la bugetul statului in valoare de peste

107.000 miliarde lei, cu 54 o/o mai mult decdt in aceeagi perioadi a

anului trecut.

3. Controalele efectuate in domeniul sanitar au scos in evidenlidisfunclionalitili gi nereguli care au dus la concluzia existenfeiunui management defectuos gi - nu neapirat - a lipseiresurselor financiare.

444

de

de



Sintezd de etapd

o Urmare acliunilor de control in sistemul sanitar gi a mdsurilor

luate se constatd creqterea gradului de colectare a contribufiilorla Fondul nafional unic al asiguririlor sociale de sinitate; faldde o medie lunard de 4.264 miliarde lei in perioada ianuarie - mai2003, in perioada iunie-noiembrie 2003 s-a inregistrat o medielunard de 4.686 miliarde lei, deci cu aproape l0o/o maimare.

4. Autoritatea Na{ionald de Control a declangat acliuni av6nd ca

obiectiv lupta impotriva corupfiei manifestate in rffndul

persoanelor cu func{ii de conducere qi al demnitarilor dincadrul ministerelor gi instituliilor de stat, efectudndu-se verificf,ri laMinisterul Sanitilii, Garda Financiari gi Autoritatea Nalionald aVimilor.




XII. CONTINUAREA PROCESULUI DE REF'ORMAiN .rnvnNIsrRATrA puBLrcA

1. Accelerarea procesului de reformd in administralia publiciurmdregte:

o frnalizarea procesului de descentralizare

serviciilor publice;

o adoptarea unei legi privind salarizarea unitari gi echitabili a

funcfionarilor publici;

o elaborarea proiectului de lege privind institufia prefectului gi

a Cartei Serviciilor Deconcentrate;

o asigurarea pregitirii gi selecfiei funcfionarilor publici inconformitate cu planul anual de ocupare a funcliei publice;

e imbunitifirea organizdrii administrativ-teritoriale a Romdniei.

2. in cadrul serviciilor publice se continui procesul demodernizare a infrastructurilor pi a managementului acestora.

o Procesul inceput in anii 2001-2002 de descentralizare a

serviciilor publice a continuat prin crearea cadrului de

reglementare adecvat. in acest sens, au fost elaborate qi aprobatelegi sau ordonanle de guvem pentru domeniile de api,canal,iluminat public gi administrarea domeniului public.

- A fost elaborat5 o shategie generalS a serviciilor publice de

gospodirie comunali care a fost prezentati spre dezbatere in cadrulForumului National al Serviciilor Publice.

deconcentare a



Sintezd de etapd

- Funclionarea serviciilor de transport public de cilitori

transportului in regim de taxi a fost reglementatd prinnormative.

o Procesul de modernizare a serviciilor publice locale

programe de investilii cu finanlare extern[ a continuat, prin:

- Programul SAMTID - in valoare totald de 380 milioane euro, de

care vor beneficia 230 de municipii gi orage, cdt qi prin Programulde

dezvoltare regionali - in valoare totali de 100 milioane USD, decare - in prima etape - vor beneficia 100 de localitali rurale;

- pentru modernizarea serviciilor de incilzire urban[ din 27 de

orage gi municipii s-a alocat, de la bugetul de stat, suma de 820

miliarde lei.

Fondul Romdn de Dezvoltare Sociali - organism de interes public,creat pentru a contribui la imbunltilirea condiliilor de via!6 ale

locuitorilor satelor sirace gi persoanelor aparfindnd grupurilordezavantajate, a finanfat, in perioada 200I-2003, 610 proiecte invaloare de 30 milioane USD.

3. in domeniul administrafiei publice, anul 2003 este definitprin crearea unei structuri noi - Ministerul Administratiei liInternelor.

o Decizia a fost fundamentatd atdt de necesitatea de a adapta

instituliile administraliei publice din {ara noastri la rigoarea

instituliilor publice eruopene, cit gi din dorinla de a crea condiliipentru accelerarea reformei in administrafia publici prin:

- apropierea administrafiei de cetlfean;

- finalizarea descentr allzilrii serviciilor publice;

- aplicarea principiilor unanim acceptate privind imparfialitatea,

integritatea, transparenfa deciziei gi supremafia interesului public.

r Suslinerea proceselor de reformn in administrafia publicd s-a

realizat prin crearea Unitnfii Centrale pentru Reforma

$1 a

acte

prin



Sintezd de etapd

- creareaunui sistem de salarizare motivant;

- utllizarea sistemului de management bazat pe obiective 9i

cre$terea responsabilitAlii funclionarilor publici, ca prim pas pentru

introducerea managementului calit5lii ;

- dezvoltarea unei culturi organiza\ionale in cadrul autorite$lor $i

institufiilor publice, orientatd cdtre rcalizarea obiectivelor av0nd ca

scop oblinerea performanfei.

o Definirea gi implementarea strategiei de pregdtire profesionald a

funclionarilor publici a reprezentat unul din obiectivele

Institutului Nafional de Administra,tie. Acesta are misiunea de a

gestiona, in mod unitar, procesul de formare continui 9i de

perfeclionare a pregbtirii profesionale a intregului personal din

administralia publicd centrald gi locald.

o in domeniul parteneriatului cu structurile asociative ale

administraliei publice locale, realizdile s-au concretizat in:.

- constituirea ,,Comitetului interministerial pentru relaliile cu

administralia public6" ;

- sefilnarea Protocolului de colaborare intre MAI 9i UNCJR;

- inilierea unui nou proiect de protocol cu FALR, pentru

imbunltdlirea mecanismului de consultare cu toate structurile

asociative ale autoritililor administraliei publice locale'

4. ln cadrul reformei administrativ-teritoriale, ca urnare a

programelor de dezvoltare rurali, se va acorda statutul de

comuni la peste 100 de sate gi vor fi declarate orage 25 de

comune.

- Vom aborda, dup[ anul 2005, potrivit cerinlelor Uniunii

Europene, constituirea de uniti,ti administrativ-teritoriale

puternice, cu o populalie de circa 1,5 milioane de locuitori.

5. O atenfie speciald am acordat incheierii procesului de

retrocedare a terenurilor agricole 9i forestiere, accelerdrii



lucririlor de inregistrare a proprietA,tilor, precum gi continuirii

procesului de aplicare a misurilor reparatorii prevdzute deLegea nr. 1012001, concomitent cu reglementarea regimuluidespngubirilor generate de aplicarea acestei legi gi a legilorfondului funciar.

in domeniul restituirii proprietdlilor acfiunile desfiigurate in anul2003 au vizat accelerarea linalizirii proceselor de constituire,precum qi de reconstituire a dreptului de proprietate funciari,

cflt qi aplicarea actelor normative ce vzrazil restituireaimobilelor preluate in mod abuziv de stat.

- in perioada 2001-2003 au fost emise, in total, un num6r de

1.445.860 titluri de proprietate, reprezentdnd o medie anuall de

481.950 titluri, de peste 5 ori mai mare dec6t media anuald realizatlin anii 1997-2000.

Prin eforturile comisiilor locale gi ale comisiilor judefene de

aplicare a legilor fondului funciar, cu participarea directd, a

prefecturilor, in perioada i ianuarie 2003-5 decembrie 2003, au

fost emise un numdr de 286.149 titluri de proprietate, iar pe

ansamblu s-a reugit si fie emise titluri pentru 96,2oh din numdrulcererilor de retrocedare a terenurilor agricole gi silvice.

r Prin emiterea gi punerea in aplicare a Legii nr. 1012001,

Rominia a declanqat cel mai amplu proces de retrocediri din

fostele firi comuniste.

- Procesul de aplicare a acestei legi s-a accelerat dupd ce

Guvemul a infiin{at, in 2001, o institulie specializat[ respectivAutoritatea pentru Urmdrirea Aplicdrii Unitare a Legii w.1012001.

- P0ni la aceastd dati, dintr-un total de 210.000 notificlri s-au

solufionat aproximativ 75.000, respectiv 35%o, prin emiterea de

decizii admini strative.

o in baza Legii nr. 50112002, care permite o rezolvare mairapidi Ei corectd a problemei restituirii imobilelor apar,tinflnd

450



Sintezd de etapd

cultelor religioase din Rominia' a fost aprobat un numAr de 200 de

dosare penfru refocedarea unor imobile ce au aparlinut acestor culte.

- Este de precizat cI fosta guvernare nu a restituit nici un

imobil din aceasti categorie, deqi era adoptati Ordonan{a de

urgenfi a Guvernului nr.9412000.

4sl



XIII. OFENSIVA PENTRU INTEGRAREA EUROPEANAA ROMANIEI. POLITICA EXTERNA

1. Strategia de negociere adoptatd de Guvernul pSD s-a axat peabordarea globali, sistemici qi sectoriali a procesului denegociere, prin pregdtirea tuturor capitolelor de acquis, inclusiv a

celor mai dificile.

Guvernul a inifiat misurile administrative gi legislativesuplimentare pentru intirirea capacitifii institufionale,coordonarea gi eficientanrea procesului de pregitire a adeririiRomdniei la Uniunea Europeand, in vederea recuper6rii decalajelorinregistrate in perioada 1998-2000, in raport cu celelalte statecandidate.

o La sfhrgitul anului 2000, Rom6nia avea deschise negocierile la9 capitole, din care 6 erau inchise provizoriu. La acea datd erautransmise documente de pozilie doar la 13 capitole de acquis.

o Prin compara{ie, ldrile baltice gi Slovacia au prezentatdocumente de pozilie pentru toate capitolele la momentul lansiriiprocesului de negociere, fapt care le-a permis ca, pdnd in semestrulI/2001, sd deschidi negocierile latoate capitolele.

r Bulgaria a transmis oficial documentele de pozilie la jumdtatedin capitolele de acquis pAnd la sfhrgitul anului 2000, iar p6nd lamijlocul anului 2001 a inregistrat oficial documentele de pozilie latoate capitolele, fapt ce i-a permis sd inregistreze un avanssemnificativ in negocieri fald de Rom0nia.

o incep0nd cu 2001 - pornind de la situalia gravd in care se aflaRomdnia

-Guvernul a indeplinit

obiectivul de elaboraregi

transmitere oficiali a documentelor de pozifie pentru toatecapitolele de negociere.

452



Sintezd de etapd

o De asemenea, prin mesurile luate in cursul anului 2002,

progresele rcabzate de Romdnia in pregStirea interni a negocierilorau asigurat intrarea in substanfa procesului de negociere, au

creat premisele acceleririi ritmului negocierilor gi au permis

deschiderea negocierilor la toate capitolele.

o in cursul anului 2003, prin continuarea susfinutd a eforturilorgenerale de pregitire interni a aderlrii, prin asigurarea vizibilit5liiacestora in planul relaliilor cu actorii sociali, precum gi prin

continuarea comunicdrii gi cooperirii cu institu,tiile comunitare gi

statele membre UE, s-a asigurat accelerarea ritmuluinegocierilor de aderare la Uniunea Europeanl.

r Am purtat un dialog permanent gi constructiv cu partenerii

sociali, cu mediile de afaceri, partidele politice gi cu societatea

civili, care s-a concretizat in numeroase intdlniri in procesul de

elaborare a documentelor de pozi[ie, de stabilire a mandatelor de

negociere.

o Mdsurile intreprinse au permis carpe parcursul anului 2003, sd

fie fEculi pagi importanli in pregitirile Rom6niei referitoare Iapia\ainternd a uniunii, fiind inchise provizoriu alte 6 capitole:

- I - Libera circulalie amdrfurilor;

- 2 -Libera circulalie a persoanelor;

- 4 -Libera circulafie a capitalului;

- 9 - Politica in domeniul transporturilor;

- l0 - Impozitarea;

- 28 - Controlul financiar.

o Ritmul accelerat al preg[tirilor pentru aderare gi al negocierilor

inregistrat in perioada 2001-2003 a dus la inchiderea provizorie a22 capitole din cele 30 existente. Acest fapt creetzi cadrulnecesar pentru finalizarea negocierilor in anul 2004, pe

parcursul mandatului actualei Comisii Europene.

453



o Progresele semnificative realizate de autorit[file romflne inperioada 2A01 - 2003 au constituit premisele deciziilor istoriceluate cu prilejul Consiliului European de la Bruxelles, din 12-13 decembrie a.c., care au confirmat obiectivul comun al UniuniiEuropene cu 25 de membri de a primi Romflnia ca membrudeplin al UE la l ianuarie200Trprin finalizarea negocierilor deaderare in anul2004 gi semnarea tratatului de aderare cAt maidevreme posibil in anul 2005.

o in perioada urmdtoare, eforhrrile Rom6niei vor fi concentrate petoate cele 8 capitole rdmase deschise, capitole dificile, carenecesitd pregitiri substanliale pe plan intern.

r Situalia acestor capitole a fost discutati in cadrul reuniuniiComitetului executiv de integrare europeanl din 16 decembrie a.c.,stabilindu-se mlsurile ce se impun pentru atingerea obiectivului defrnaluar e a negocierilor.

in acest scop, va fi continuat procesul de monitori zare sfficti" aindeplinirii tuturor angajamentelor asumate de Romdnia peparcursul negocierilor de aderare, cu accent asupra acelora care au

un impact deosebit.

r Mdsurile avute in vedere, cu prioritate, de Guvern pentruatingerea obiectivului de finalizare a negocierilor in anul 2004 vorviza, cu precidere:

- Continuarea reformei economice, axatd pe intirireadisciplinei financiare, reducerea arieratelor, limitarea interven{ieistatului in economie, inclusiv prin continuarea liberaliziriiprelurilor controlate, precum gi accelerarea reformelor structuraleqi pnvatizarea, in primul rdnd, in domeniile energetic, altransporturilor qi industriei miniere.

2. in ceea ce privegte utilizarea fondurilor de preaderare putemardta cd:.

454



Sintezd de etapd

- ratele de contractare a Programului Phare depSgesc 95%,

ceea ce reprezintiun rezlriltat foarte bun;

- in cadrul programelor ISPA am incheiat pdnd in prezent33 de

memorandumuri de finanfare, in valoare tota16 de aproape 116

miliarde euro, din care aproximativ lr2 miliarde euro reprezinti

contribulia Uniunii Europene;

- in cadrul Programului SAPARD am reugit sE rezolvim toate

problemele gi sd intrdm intr-un ritm care si ne permitd un sprijinconsistent pentru deztroltarea agriculturii gi imbundtS{irea

condiliilor de via!6 in satul romdnesc.

3. in vederea intiririi capacitdlii administrative a ministerelor inprocesul de pregdtire a Romdniei pentru aderare a fost creat

Corpul Consilierilor de Integrare.

- in cursul anului 2003, at fost organizate mai multe concursuri

pentru seleclionarea unor tineri specialigti, fiind admis un numdr de185 euroconsilieri.

- Majoritatea candidafilor admiqi au studii universitare efecfuate

in tard; unul este absolvent al Huron University USA in London,

unul este absolvent al Universitilii Paris II Panth6on Sorbonne gi

10 sunt absolvenfi ai Colegiului Juridic Franco-Roman de StudiiEuropene, Universitatea Paris Panthdon Sorbonne.

- Aproape toli candidatii admiqi au absolvit sau urrneazd forme

de pregdtire gi perfeclionare postuniversitari de tip masterat sau

sunt doctoranzi; 26 dintre acegtia au masterat efectuat insffiindtate, la Bruges, Natolin, Nice, Bordeaux, Grenoble,

Budapesta, Amsterdam, Manchester, Viena, Bruxelles, Bologna,

Mastricht, Harrisbourg - statul Virgina gi Israel. Semnificativ este

faptul ci 887o sunt tineri sub 35 ani.

4. in planul politicii externe activitatea Guvernului Romdniei inanul 2003 a avut ca element central continuarea decisivfl a

eforturilor din perioada200l-2002, in direclia concretizdrii celor




doui obiective majore ale politicii externe romane$ti: aderarea la

UE qi integrarea in NATO.

Pe linia continuirii gi addncirii procesului de integrare europeand gi

euroatlanticd, Romdnia a parcurs in 2003 o etapd noud, calitativsuperioari, a procesului sdu de integrare europeand. A fostrealizati,,masa critici" in pregitirile pentru aderare.

Concluziile Consiliului European de la Salonic (iunie 2003) au

rispuns agteptirilor majoritdlii rom6nilor: uniunea recunoagteprogresele inregistrate de fara noastri ?n atingerea obiectivelorstabilite prin Foaia de parcurs qi Parteneriatul de preaderare revizuit.Semnificalia specialS a acestor concluzii este datl de faptul c6, pentru

prima dati intr-un document oficial european, a fost exprimatsprijinul uniunii pentru ca Rom0nia si incheie negocierile de

aderare in 2004. Acest sprijin este, desigur, condifonat de

continuarea qi accelerarea reformelor inteme pentru integrare ?n UE.

Comisia Europeani a apreciat in Raportul de fari difuzat innoiembrie 20A3 cd obiectivul aderirii in2007 este realist.

o Rom6nia continul si indeplineasce criteriile politice gi a marcatprogrese semnificative in proteclia copiilor institulionalizali,respectarea drepturilor minoritSfilor, consolidarea statutuluifunclionarului public, imbunitilirea cadrului legislativ, inclusivadoptarea prin referendum a noii Constitulii. Sunt apreciate

mbsurile luate in cadrul reformei justiliei gi a administraliei.

o in ceea ce privegte criteriile economice, raporful arath cd

Romdnia a continuat si facd progrese in consacrarea statutuluide economie de piafl func{ionali. Continuarea reformelorconsolida statutul economic al RomAniei, asigurdnd un nivelcompetitivitate adecvat pielei inteme europene.

Ca viitor stat membru ce va asigura protecfia unei plrfiinsemnate a frontierei UE, Romdnia a contribuit activ la stoparea

imigraliei ilegale, combaterea criminalitilii organizate, blocareaacliunilor relelelor de hafic de droguri, persoane gi arme.

456

va

de



Sintezd de etapd

o Alte mdsuri in domeniul justiliei qi afacerilor interne au fost

legate de politica de vize. Armonizarea listei negative de vize a

Romdniei cu cea a Uniunii Europene a continuat in 2003 qi va

continua qi in 2004. in paralel, este avut6 in vedere finalizareasistemului informatic de procesare,ron line" a cererilor de vize,precum gi cre$terea graduali a capacit[1ii administrative a

Centrului Nalional de Vize gi a consulatelor Rom0niei.

Participarea activ[ a Romdniei la activititile consacrate adoptdrii

unui Tratat constitufional pentru Europa extinsi - la inceput, incadrul Convenliei Europene, apoi in cadrul ConferinleiInterguvernamentale - constituie incd o formi concreti a

contribufei Romflniei, incl de pe acum, la definirea qi

construirea Europei viitoare.

5. Momentul primirii de cltre Romdnia a invitaliei de aderare laNATO, cu ocazia Reuniunii la Nivel inalt a Alianlei Nord-atlantice

de la Praga (noiembrie 2002), a marcat revenirea definitivd aRomdniei in familia occidentalS, ca aliat respectat gi de incredere.

o Negocierile de aderare cu alianla au demarat incd din lunadecembrie 2002 qi s-a aclionat sistematic pentru incheierea

procesului de ratificare de cdtre toate statele-membre a protocoluluide aderare a RomAniei la NATO.

Protocolul de aderare a Rominiei la NATO a fost semnat cu

ocazia ceremoniei oficiale dela26 martie 2003 (Bruxelles), la care

au participat statele-membre NATO gi cele invitate.

o Procesul de ratificare a protocoalelor s-a desflgurat intr-unritm foarte bun in 2003. Din cele 19 state-membre NATO, 17 au

incheiat deja acest proces, ultimele 2 tdxi - care, conformprogramlrilor, vor ftnaliza in curdnd procedurile interne necesare -

fiind Franla qi Olanda.

o Oficialii NATO au confirmat faptul ci Romflnia ar putea

deveni membru de jure al alianfei chiar inaintea Summit-uluide la Istanbul, programat pentru iunie 2004.



o Trebuie subliniat5, de asemenea, excelenta apreciere de care se

bucuri participarea militarilor rom6ni in cadrul opera{iunilorISAF gi Enduring tr'reedom din Afganistan gi al operaliunii destabilizare din Irak.

o in continuare, vom urmiri realizareaprincipalelor prioriti,ti inreforma organismului militar, transparenla procesului de reformdeconomicd, combaterea corupfiei qi a traficului de fiinle umane,proteclia informaliilor clasificate gi funclionarea serviciilor

speciale, drepturile copilului gi ale minoritililor nafionale.

6. Relafiile de parteneriat gi cooperirile strategice cu firilemembre NATO qi UE au fost consolidate intr-un rifin fAr[precedent. Prioritatea pe agenda contactelor bilaterale

^onstituit-o continuarea proiectelor strategice relevante pentruobiectivele actuale de politicd externd ale Romdniei.

o Au fost promovate inifiative concrete, devizibilitate

qiintereseuropean, in relaliile cu !6rile vecine, care au consacrat rolul

dinannic al RomAniei in Europa gi au pus in valoare potenfialulei de cooperare in plan regional.

o Acliunile de politici externi din 2003 au urmdrit cu tenacitatepromovarea candidatwii Romdniei la un loc de membrunepermanent al Consiliului de Securitate al ONU pentruperioada 2004-2005.

- Succesul inregistrat inparticiplrii Romdniei la

international.

o Domeniul protecliei drepturilor omului a reprezentat opreocupare in continud cre$tere, fapt reflectat gi in transferarea incadrul Ministerului Afacerilor Externe a instituliei Agentului

guvernamental pentru Curtea Europeand a Drepturilor Omului.Aceasti institulie a iniliat deja forme de cooperare inter-institulionalS, a fost implicati in sistemul de preg[tire initiah $i

458

acest demers va conferi noi dimensiunisolulionarea unor probleme de interes



Sintezd de etapd

continuA a magishalilor $i a semnat primele convenlii de

solu{ionare amiabili.

o in anul 2004, activitatea in planul politicii externe va fiorientati, in principal, spre:

- continuarea eforturilor pentru atingerea obiectivelor de

integrare euroatlantici;

- dezvoltarea qi valorificarea Parteneriatului Strategic

Intensificat cu SUA;

- consolidarea relaliilor privilegiate cu Republica Moldova;

- addncirea cooperdrii regionale, inclusiv prin mandatul lapregedinfia SEECP;

- consolidarea relafiilor bilaterale cu !6rile vecine gi cu !6rile cucare Romdnia are relalii tradilionale;

- dinamizarea participirii Rom6niei in cadrul diplomafieimultilaterale, in principal in cadrul ONU gi al organismelor sale

specializate;

- dezvoltarea relafiilor cu comunitifile romffnegti din afaragranifelor.

459




XIV. PRINCIPALELE OBIECTIVEALE PROGRAMULUI DE GWERNARE PSD N ANUT, ZOOI

Pornind delaanaliza realistd arezttltatelor oblinute in cei trei ani gi

linind seama de prevederile Programului de guvernare al PSD pe

perioada 2001-2004, ne propunem urmdtoarele obiective pentruanul viitor:

o in primul rffnd, vom acfiona cu fermitate qi responsabilitatepentru respectarea stricti a ,,f,'oii de parcurstt pentrupregitirea aderirii Rominiei la Uniunea Europeani. in acest

sens, vom ac,tiona in trei direclii esenfiale:

- incheierea negocierilor la toate capitolele in anul 2004;

- sernnarea Tratatului de aderare a Rominiei la UniuneaEuropeanl in anul 2005;

- primirea efectivd a 15rii noastre in Uniunea EuropeanS incepdnd

cu 1ianuarie2007.

in acest cadru, vom lua toate misurile pentru aplicarearecomandirilor din Raportul de farl pe anul 2003, punindaccent pe:

- accelerarea reformelor economice in scopuleconomiei funclionale de pia!6;

- intirirea capacitilii administrative gi

administralia publicd centrali gi locald;

- relansarea reformei in justifie, intirirea independenleijudecltoregti;

460

reformei in



Sintezd de etapd

- o ofensivb puternicd impotriva birocraliei, corupliei gi

orsanizate.

o In al doilea rfind, Guvernul are obligafia constitufionali qi

legali de a organiza, in cele mai bune condifii, alegerile locale,parlamentare gi prezidenfiale din anul2004.

- Este un examen extrem de serios. De aceea avem nevoie de

angajarea tuturor fo4elor de pe plan central gi local in procesul de

pregdtire a alegerilor din anul2004.- Vom aproba, printr-o hotirdre de guvern, calendarul dedesflqurare a alegerilor locale, parlamentare gi prezidenfiale,

lin6nd seama de sugestiile partidelor parlamentare, care vor ficuprinse intr-un protocol semnat de membrii comisiei parlamentare

special constituite.

- Vom contribui activ - pe baza experienlei dobdndite - la

definitivarea legilor electorale gi a Codului de conduitd electorald.

. in al treilea rf,nd, vom pune in centrul activitifiiguvernamentale realizarea unei cregteri economicesubstantiale, in condifiile imbunltitirii eficienfei intregiiactivitifi:

- produsul intern brut va cregte - in termeni reali - cu5,5"/o;

- investiliile se vor majora cul3Yo;- rata inflaliei se va situa la cel mult 97o;

- exporturile de bunuri vor spori cu circa 1,4 miliarde USD fatide 2003, ceea ce reprezintd o cregtere de 8,5o/o;

- importurile de bunuri se estimeazl, cd vor cregte cu circa 9Yo,

lindnd cont, in principal, de dependenla dezvoltirii !6rii noastre de

resuse energetice din import, precum gi de necesitatea suslineriiprocesului investilional prin hansferul de tehnologie din exterior;

- deficitul contului curent se va menline in limite sustenabile;




- produclia .industriali gi, respectiv, cea agricolS vor cregte cu

peste 57o;

' se va intdri disciplina financiarb gi se vor reduce semnificativarieratele in economie.

r in al patrulea rAnd, Guvernul vaproblematicii sociale, amelioririicetifenilor, prin:

acorda o atenfie specialicondifiilor de trai ale

- aplicarea prevederilor programului social pe anul2004;

- cregterea salariilor din sectorul bugetar cu cel pu[in l2Yo;

- accelerarea recoreldrii pensiilor gi indexarea 1or cu rata inflafiei;

- lintirea ajutoarelor sociale numai pe categoriile defavorizate.

o in al cincilea rflnd, vom continua reforma politici gi

institu,tionall, armoniz0nd cadrul legislativ cu reglementirileeuropene.

- Vom definitiva Programul legislativ al Guvernului pe anul

2004.

- incepdnd cu luna ianuarie vom monitoriza cu exigen!6

activitatea ministerelor qi agenliilor nafionale, prefecturilor gi

consiliilor judelene pentru aplicarea Programului de guvernare gi

respectarea strict6 a reglementirilor in vigoare:

- vom analiza activitatea secretarilor de stat, a prefeclilor gi

subprefecfilor, ludnd misuri imediate fap de cei care nu

sunt eficienli, nu-gi indeplinesc obligaliile profesionale;

- in mod similar vor proceda minigtrii impreund cu

prefeclii privind analiza activitSlii gefilor serviciilordescentralizate.

r in al gaselea rflnd, Guvernul va sprijini direct autoritifitepublice locale pentru modernizarea gi gospodirirealocalitifilor firii.462



Sintezd de etapd

- Vom acorda o atenlie deosebiti anului 2004, care este ,,Anul

colectivitlfilor locale".

- Vom acliona pentru apropierea autoritililor locale de cetilean,inclusiv prin infiinlarea de noi comune gi orape gi pregltireacondiliilor pentru imbundtilirea impirlirii administrativ-teritorialea ldrii.

- Vom sprijini autoritdtile locale in consolidarea autonomieilocale, numai din punct

de vedere administrativ gi financiar gi nupe alte criterii.

- Vom accelera implementarea Programului nalional ,oRomflniacurati".

o ln al gaptelea rdnd, dorim si asigurim in anul 2004 linigteagi pacea sociali, avansAnd propuneri corespunzitoarepartenerilor sociali - sindicate gi patronate, inclusiv partidelor

politice.

40J



Sintezd de eta4

EvoLaTa pRrNcrpALILoR INDICATORIECONOMICO.SOCULI

Ix ptruoto,a zoot - zoot tnooMPARATIE CA PERIOAITA 1997-1999



Adriar! Ndstase - Spre notmqlitae

Gr.ficul Dr, IPRODUST'L INTENN BRI'T

tet&.

-

wrordnr^

- tlltlttlbr r|rE irrll.d!i&Li., tr .ddfib 4l.r{u.r!rl t!r.tBtl.n.l.

*oidNr^

. &Ll|ji! hrn r.rnC!iIA .l lo.d l.ra tnrn..L ll ttrl srdm.n p.r.!d!l r!.l ..rlr!.t$lbtrdo.b narr.blt

466



Sintezd de etapd

C€6cul nr, 2

EFECTUL GLoBAL AL CRS$TERII rcoNOMICn - m|d. dohrl

- Fli.d.F/.4*t d;. rdit F.!| | PtB

F Picr!.F/osrt dji Dodt Flt. oMlld divirid't.ftciv

.:: tidd..r'dCg& tr.dlf El. lb.dil b6& c{.d &(

- h p..lo.d. r9r7-ttr9 -hFitdt 0LmaO c.r&nrRt$.Fr c.lt.6%. PIAb | 6r.d.Id. !'r.16'4 rt€dtrml Mtl . d.t.mh.t o , r d& a.9trL idrltLrdc t rrr. Mh d.



Adrian Nd.trqse - SDre normalitate

xoadNt

-!J!bl&etdrt&{.dra&,e. Frd!.F

-P.L& +rtrtL

-E& + l!i6%

Gr.ficullr.

3a

PRODUCTIA INDUSTRIALAtrltift

l" Aldqi n'.t$i.i !ideno.!

rofiiNra

--EhrLbS brE F l|. CEF,IA rl .lFd.br.d. r!dkl6d-!-

,16E



Sintezd de etapd

- RftmuI ucdlu reurl 7c



Adrian Ndstate - Sp/e ,rormalitate



Sirt9a449 :!9p4

r,#o cra b vtu iLdiftrl

4ttdrrlt . d rcr.E r4a..b!l.didE O||-dlhc,

471



Adrian Ndstase -

Gr.fod f.6

412



Sintezd de ermd

(htficol or, 7



Adrian Ndstase - Srye nonttalitale

Ctricd trr, 8

EXPOIIfULUI - E[. drlrt



Sinlezd de elapd

Grafqtt nr, 9

f,XPORTUL DE PRODUSE ALE INDUSTRIEICONSTRUCTTIII)B DE MAgINI

r2ro ttlr . !!qL

rud- lrt rrd.$.ddd. hd.t.-..[.r - r.*& .ltE ur||t ra..|iLrl h ltt, .untr€rItL-rr.i..q.r.

- tlth@@al[|i rtr rrde.r. t as.rLt a..kn$.. &r..l.l, ..r. l. ...1 2aat,infiEul rtd.t r.



Onfiqrl !r, l0

EVOLUIIA SOMAJTTLTItt sftrtltrt perlo.det

rEutl![ &.u.d.I&

D l&!tuE rdlrbi & FdEl

E rard6.e ir.i |oelld

476



Sintezd de etapd

Grafiorl ar.l IMOIIEICAREA SAI.,AnIULUI REAL - h % -

t',.g,',Jt'' !rclI...!



Adrian Ndstase - Spre notmalitate

Grdficul !r. 12

MODIFICAREA PEI\t$fI nEALE -tn %-

rcgo l.t*& 1945 ,@.o{jr.t@

478



Editor: Regia Autonoml ,Monitorul Ofrciala, Bucureqti

Bun de tipar: 2l ianuarie 2004. Apnrut: 2004Tipografia,,Monitorul Oficial", Bucuregti, str. Parcului 65, sectorul I

E-mail: [email protected], Intemet: www.monitorulofi cial.ro

Adrian Nastase-spre Normal Itate

Documents

Transcript of Adrian Nastase-spre Normal Itate