Inventatorii de Boli

Inventatorii de boli

INVENTATORII DE BOLI. CUM SUNT TRANSFORMAI OAMENII SNTOI N CUMPRTORI DE MEDICAMENTE. INDUSTRIA FARMACEUTIC EXPLOATEAZ PERFID TEMERILE CELE MAI PROFUNDE ALE OMULUIAutor: Adrian Ptruc | luni, 20 aprilie 2015 | 20 Comentarii | 70223 Vizualizari Evenimentul zilei...Pe msur ce calitatea traiului crete, odat cu sperana de via, omul consum tot mai multe pastile

O colosal reea, format din industria farma, medici pltii de aceasta i un lobby agresiv exploateaz temerile atavice ale oamenilor, pentru a-i convinge c sunt bolnavi i trebuie s se trateze.

Cu treizeci de ani n urm, prea o glum. n pragul pensionrii, Henry Gadsden, managerul colosului farmaceutic Merck, se confesa revistei Fortune, artndu- i dezamgirea c uriaul potenial de producie al firmei sale este destinat doar bolnavilor. El visa ca Merck s devin un fel de Wrigley i, dup modelul marelui productor i distribuitor de gum de mestecat, s vnd la toat lumea. Inclusiv oamenilor sntoi. Trei decenii mai trziu, visul rposatului Gadsden a devenit realitate.

Via lung, boli multe

Strategiile de marketing ale marilor firme farmaceutice intesc din ce n ce mai agresiv ctre oamenii sntoi. Suiurile i coborurile vieii devin tulburri mentale; slbiciuni sau stri mai proaste, altminteri dintre cele mai obinuite, sunt transformate n afeciuni nfricotoare, i din ce n ce mai muli oameni normali se trezesc bolnavi peste noapte. ntr-o carte din 2005, Selling Sickness. How Drug Companies Are Turning Us All Into Patients, Alain Cassels (cercettor n politica medicamentelor, la Universitatea Victoria din Canada) i Ray Moynihan (jurnalist specializat n Sntate) fac o radiografie necrutoare a strategiilor de marketing cinice, atunci cnd nu sunt pur i simplu criminale, ale productorilor de medicamente.

Cei doi cercettori dezvluie cum, prin campanii de promovare concertate, industria farmaceutic mondial, cu o cifr de vnzri de circa 500 miliarde dolari anual, exploateaz perfid temerile cele mai profunde ale omului: de moarte, de ubrezire fizic, de boal etc.

Pe msur ce, n rile dezvoltate, majoritatea locuitorilor se bucur de o via mai lung, mai sntoas, mai dinamic, cu att campaniile publicitare i bag n panic pe cei grijulii cu sntatea lor. Probleme minore sunt descrise ca tulburri grave, care necesit tratament imediat. Astfel, timiditatea se transform n anxietate social, iar tensiunea premenstrual devine tulburare disforic premenstrual. Simplul fapt de a fi expus la un risc patologic devine patologie n sine.

Epicentrul acestui tip de comer sunt Statele Unite. Americanii reprezint 5% din populaia lumii, dar primesc 50% din medicamentele prescrise pe glob. Cheltuielile populaiei cu sntatea s-au dublat n ultimii zece ani, din cauz c preurile la medicamente cresc dramatic, dar mai ales pentru c doctorii prescriu din ce n ce mai mult.

Aceeai maladie cu alt plrie

Americanul Vince Parry este un guru al acestui tip de marketing. ntr-un articol intitulat ocant Arta de a cataloga starea de sntate (The Art of Branding a Condition n Medical Marketing & Media, Londra, mai 2003), Parry explic metodele prin care firmele sale favorizeaz crearea tulburrilor medicale:

reevaluarea strii de sntate;

redefinirea unor boli cunoscute de mult i rebotezarea lor;

crearea unor disfuncii din nimic; preferatele lui Parry sunt disfuncia erectil, deficitul de atenie la aduli i sindromul disforic premenstrual.

Cu o sinceritate dezarmant, Vince Parry descrie modul n care companiile farmaceutice definesc condiiile pentru crearea pieei pentru produse precum Viagra sau Prozac.

Sub patronajul firmelor de marketing, experi medicali i guru precum Parry se aaz la aceeai mas pentru a descoperi idei noi despre boli i stri de sntate. Totul este ca acestea s li se prezinte potenialilor clieni ntr-o manier inedit.

Un raport al Business Insights, destinat conductorilor de multinaionale din sectorul farmaceutic este nc i mai clar: capacitatea de a crea piee pentru boli noi se traduce n cifre de vnzare de miliarde de dolari. Una dintre strategiile cel mai performante, potrivit raportului, este de a schimba modul n care oamenii privesc afeciunile banale. Ei trebuie convini c probleme acceptate pn acum ca uoare disconforturi necesit intervenia medicului. Acelai raport are i o concluzie optimist pentru viitorul industriei farmaceutice: Anii care vor veni vor fi martorii crerii bolilor create de firme.

Nu a durat mult i profeia s-a mplinit. n 2014, profesorul Philippe Even declara pentru France 4: Industria farmaceutic a creat o pia plecnd de la boli care nu exist. De exemplu pre-hipertensiunea arterial, pentru care sunt tratai 1 milion de francezi i despre care se tie c tratamentele nu aduc nimic.

Prof. Even, mpreun cu prof. Bernard Debr, publica n 2012 Ghidul celor 4000 de medicamente utile, inutile sau periculoase. Pe fondul scandalului-monstru al medicamentului de slbit Mediator i care se estimeaz c a ucis circa 2000 de persoane n Frana, lucrarea celor doi s-a vndut ca pinea cald. ns breasla medical nu le-a putut ierta nclcarea Omertei: lui Even i Debr li s-a interzis s profeseze timp de un an.

Racolarea medicilor ca ageni publicitari

Medicul generalist Des Spencer povestete n British Medical Journal din iulie 2008 cum a fost contactat pentru a participa la o specializare care ar fi trebuit s fac din el un expert ntr-o maladie nscocit de imaginaia industriei. Universitatea la care preda i-a transmis lui Spence oferta unei firme n care scria:

Cutm lideri de opinie () a cror munc va trebui s influeneze gestionarea i terapia viitoare ale disfunciei sexuale feminine () prin dorin hipoactiv.

Firmele care au o boal de inventat pentru a crea o pia pentru un anumit medicament racoleaz medici pe care i folosesc ntr-o schem de marketing cu scopuri stabilite dinainte i n care slujitorii lui Hipocrate nu au nici un fel de libertate de micare. Totul, evident, n schimbul unor avantaje financiare, dar i al prestigiului, notorietii, pe care o asemenea campanie o aduce.

Experii trebuie s legitimeze boala

Dar, partea cea mai neplcut n toat aceast poveste, continu Spencer, este lipsa oricrei legitimiti medicale a disfunciei sexuale feminine prin dorin hipoactiv. () Industria trebuie s transforme aceast disfuncie bnuit, n boal grav. Iar pentru aceasta e important s existe o acoperire mediatic, mrturii ale celebritilor, dar mai ales sacrosanci experi medicali care legitimeaz totul. Experii estimeaz c 40% dintre femei sufer de aceast boal. Iat un exemplu de simplificare numai bun pentru a fi citat peste tot!, conchide medicul din Glasgow.

IMPRESIA DE DEPRESIENumrul persoanelor depresive de pe mapamond a crescut de apte ori din 1970 pn n 1996, relev St-Onge. n Statele Unite, numrul de consultaii n urma crora s-au prescris antidepresive s-a dublat ntre 1980 i 1989. O tendin similar s-a nregistrat n tot Occidentul. Numrul femeilor care iau antidepresive este triplu fa de cel al brbailor, iar milioane de copii americani le iau cu regularitate.

Cu toate c antidepresivele nu sunt indicate n tratamentul depresiilor uoare la aduli, ele sunt prescrise masiv. Un merit l au i firmele de lobby care au lansat ideea c 60-70% dintre sinucideri sunt cauzate de depresiile netratate. Potrivit lui Jean-Claude St-Onge, femeile sunt n mod deosebit vizate de eforturile de medicalizarea a vieii. Altdat, ele mergeau la medic cnd erau gravide, acum l consult n chestiuni de contracepie i de menopauz. De altfel, se vorbete deja i de perimenopauz (perioada de dinainte de instalare a menopauzei i pn la instalarea acesteia), o nou afeciune care se ncearc a fi popularizat. Ca urmare, femeile devin mari consumatoare de pastile pe perioade lungi de timp.

FARMACOTERAPIA FRICIICea mai eficient strategie de marketing pentru vnzarea bolilor este frica. Pentru a vinde femeilor la menopauz hormonul de substituie s-a mizat pe frica de criz cardiac. Pentru a vinde prinilor ideea c cea mai mic depresie necesit un tratament greu i ndelungat s-a mizat pe teama de sinucidere a tinerilor. Pentru a vinde medicamente anticolesterol s-a mizat pe teama morii premature. i asta n pofida faptului c de multe ori medicamentele promovate furibund produc efecte inverse celor scontate. n noul limbaj de marketing se vorbete deja de farmacoterapia fricii. Alturi de disease mongering, negoul cu boli.Prin manipularea medicilor, lobby-urile au modificat normele analizelor, pentru a crete numrul de pacieni susceptibili a fi tratai

Dac altdat puteam spera s gsim un tratament pentru fiecare boal, negustorii de sntate, astzi, mai mult ca niciodat, par s vrea a gsi o boal pentru fiecare medicament fabricat, constat medicul Martin Winkler n postafaa lucrrii lui Jorg Blech, Inventatorii de boli.

Manipulnd membrii influeni ai comunitii medicale, lobby-urile industriei farmaceutice au modificat ncet, ncet normele anumitor valori biologice (colesterol, tensiune arterial etc) pentru a obine astfel creterea numrului pacienilor susceptibili a fi tratai.

Cci, conchide Winkler, a-i face pe nite oameni perfect sntoi s cread c trebuie s se ngrijesc pe via reprezint pentru fabricani o veritabil rent viager.

EPIDEMIA DE MARKETINGn best-seller-ul Die Krankheitserfinder (Inventatorii de boli), Jrg Blech, biochimist german, stabilit n America i corespondent pentru Der Spiegel, New Scientist i The Guardian, explic n ce mod industria farmaceutic n colaborare cu experii de marketing a impus scderea arbitrar a nivelului normal al colesterolului pentru ca indivizi perfect sntoi s devin peste noapte bolnavi; explic de ce de vreo dou decenii femeile la menopauz sunt terorizate cu spectrul osteoporozei pentru a favoriza vnzrile la medicamentele care ar preveni fracturile; explic tehnicile de manipulare a opiniei publice cu scopul de a crea o pia impresionant a pilulelor care trateaz impotena.

FOTO: Jrg Blech, autorul lucrrii Inventatorii de boli

ntre 1984 i 1987, Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorder (DSM 4), care este biblia psihiatrilor americani, a introdus 77 de noi boli mentale, scrie Jean- Claude St-Onge n Reversul pilulei, publicat la Montreal, Ecosocits, n 2004. Pentru a introduce aceste noi boli a trebuit schimbat definiia bolnavului. Oricine resimte la un moment dat o stare de ru devine automat bolnav. i, bineneles, comenteaz maliios St-Onge, pentru fiecare boal exist un medicament. Iat cteva exemple de boli noi:

timiditatea este reciclat sub numele de anxietate social

naturala regurgitare la bebelui devine reflux esofagian patologic

omeneasca senescen se transform n insuficien circulatorie cerebral

pn i stresul de la loterie este legat de traumatismul biletului nectigtor

n aprilie 2004, o anchet extrem de bine documentat i aprofundat, realizat de Lisa Cosgrove, cercettor la University of Masachussets Boston, i publicat n prestigioasa revist Psycho-Therapy and Psychosomatics, a demonstrat c mai bine de jumtate dintre psihiatrii care au lucrat la redactarea DSM 4 au fost pltii de firmele care fabric exact medicamentele care trateaz aa-zisele boli nou introduse n manual.

Tag-uri: inventatori de boli, medicamente, medici, Henry Gadsden, farmaci, productie de medicamente, How Drug Companies Are Turning Us All Into Patients, Selling Sickness, Statele Unite, Vince Parry, londra, Medical Marketing & Media, Viagra, Prozac, boli, depresie, Philippe Even, Bernard Debre, franta, British Medical Journal, Des Spencer, Glasgow, Jean-Claude St-Onge, Jorg Blech, Der Spiegel, New Scientist, The Guardian

Comentarii

Mihaela la 20 aprilie, 10:00 a spus:

Cand un senator a avut o initiativa legislativa de interzicere a reclamei la medicamente l-a linsat toata lumea. Pe la toate televiziunile l-au balacarir pe saracul om.Unde a fost reactia colegiului medicilor ,al farmacistilor?Mentionez ca sant medic.

(0) raspunsuri 13 0 Raspunde Raporteaza

doru la 18 aprilie, 14:58 a spus:

AR TREBUI INTERZISA RECLAMA LA MEDICAMENTE, DAR CINE AR RENUNTA LA SUMELE COLOSALE CARE SE VEHICULEAZA IN PUBLICITATE?INTR-O PAUZA PUBLICITARA AM NUMARAT 14 RECLAME LA MEDICAMENTE.ESTE GRAV.


HYPERLINK "http://www.facebook.com/1414804855489233" \t "_blank" Constantin Topala la 18 aprilie, 14:49 a spus:

Un articol care trebuie citit cu atentie de toti oamenii simpli, din clasa de mijloc ca si din clasele inferioare (pentru ca cei bogati nu prea au astfel de probleme), care nu au in familie sau in preajma medici de familie sau specialisti de a caror integritate sa fie siguri. Pentru ca legislatia in vigoare continua sa fie criminal de blanda cu coruptii din sanatate la nivel mondial, si cu atat mai mult in tarile sarace si emergente, precum Romania. A avea un medic de familie competent si integru este un mare noroc pe plaiurile mioritice, pentru ca, din pacate, banul este ochiul dracului peste tot in societatea omeneasca. Asa incat, stimati prieteni, cautati fara incetare un asfel de medic si inscrieti-va la el, chiar daca are cabinetul la distanta apreciabila de locuinta dvs. Iar atunci cand aveti suspiciuni de manipulare, mergeti la un al doilea medic, sau chiar la al treilea, pentru a face comparatii, fara a va impiedeca de costurile suplimentare, caci aici nimic nu e prea scump.


DOC la 18 aprilie, 14:26 a spus:

Din pacate nu e doar atat. Suntem si imbolnaviti pe bune, deliberat, in special prin intermediul hranei, dar si prin unele medicamente. Toate tratamentele care se inventeaza si pentru boli reale sunt facute tintit pentru cronicizarea bolii, nu pentru vindecarea ei. Exista si subdiagnosticare intentionata a unor boli in sistemul medical, care are scopul de a lasa boala sa ajunga la un nivel de la care nu se mai poate vindeca cu usurinta.


Liana Ghiorghioff la 18 aprilie, 14:18 a spus:

Asaltul cuplului medic-farmacist asupra oamenilor e de neimaginat.Pe internet circul o glum: "Care e definiia unui romn bolnav: Rspuns:un romn sntos care a fcut un control medical."Sunt asaltat. Sunt invitat prin telefon la fel de fel de prezentri, analize gratuite, programe de genul "ngrijii-v ochii!, "mens sana in corpore sano", avei grij de colonul dvs" etc.Eu sunt om care nu e la o vrst la care s devin obsedat de starea de sntate.Dar mtua mea? S-a dus la o "sindrofie" din astea cu analize gratuite i vreo dou luni a inut-o din doctor n doctor, din Catena n Dona .a.m.d.A trebuit s intervenim n for, "cu mascaii", astfel nct s n-o transformm chiar n pacient permanent!Cnd auzii de analize gratuite, v rog s v gndii c pe lumea asta nimic nu e gratis!


simbata la 18 aprilie, 14:04 a spus:

oare cati pacienti sunt supradiagnosticati in rromanistan doar ca doctorul sa mearga prin tari asiatice exotice dus de firma de medicamente careia ii promoveaza si ii vinde produsele? cred ca ar fi o cercetare incendiara cu rezultate triste dar pline de invataturi- si nu e greu de aflat cine a iesit din tara cu destinatia x si cati dintre aia is doctori si apoi cati dintre ei au biletul platit de o firma de medicamente-daca mai pui si tarile europene, dezastru scrie pe sistem si sefii sistemului or sa fie cap de lista


Clowns la 18 aprilie, 13:28 a spus:

De aia ni se si interzice sa mai cumparam anumite medicamente fara reteta.Daca te uiti la ce au interzis, toate erau produse din materii prime naturale.Cele recomandata azi, asa zis similare sau mai bune, sunt obtinute din prelurari sintetice si combinatii chimice fortate in laborator. QED


fanel la 18 aprilie, 13:02 a spus:

Ca la piata daca iei 300 de pastile ti le dam cu x lei daca iei 100o iti facem reducere si ti le dam promotional cu 2x lei.Important e sa ai card si sa fii sa iti iei portia.Hipocondria salveaza Romania.D-l Banicioiu mai vine si cu "geniala" idee sa se vaccineze obligatoriu toti copiii.Vaccinurile sunt facute pentru profit( degeaba spuneti ca sunt gratuite-e la fel cu licentele de la Microsoft-gratuite dar le plateste prostimea) si se scot fara sa se testeze ce efecte adverse pot aparea.Asa ca vaccinati-va voi si daca dupa 15 ani veniti cu date cum ca sunt bune si totul e ok.Sunt de accord sa se vaccineze daca compania care il creaza suporta toate cheltuilele pentru neplacerile din cauza efectelor adverse.Nu suntem cobaii nimanui!


UN OM RESPONSABIL la 18 aprilie, 12:37 a spus:

Nu-i mare lucru ca si actualul nostru ministru al sanatatii Banicioiu, sa fi pus botul la o astfel de initiativa care sa-l duca la noua lege in sanatate! Obligativitatea analizelor din 3 in 3 ani. Apoi sa vedeti cati bolnavi si cate boli nascociti cu tot frlul de boli inventate si cum va creste cererea in industria medicamentelor ???!!!


Olga Khan la 18 aprilie, 12:25 a spus:

Doctora de Diabet m-a intrebat cand a murit mama ca parte din intrebarile de consultatie ca am fost trimisa la ea preventiv sa se ocupe de mine sa s-ar putea sa dau in diabet daca ... si mi-a spus ca mai am un pic si mor ca si mama a murit inainte de vreme. Mi-a dat retete de medicamente pe care nu le-am cumparat si acum asigurarea imi face probleme ca nu vor sa-mi aprobe nimic ca tot ce am provine ca nu iau pilule de diabet!!!


aron la 18 aprilie, 11:50 a spus:

Orice bun scos pe piata trebuie-IN PREALABIL- incercat,verificat,omologat de autoritatea in domeniu. Numai la doctori si farmacisti este altfel. Ei vand dupa ciubuc si ce li se aduce de niste excroci. Vand falsuri, surogate, hotii pt excursii in strainatate. Ministrii sanatatii sunt vinovati de crima organizata ce se deruleaza in Ro. Cine si pe ce baza emite instrucctuni de folosire a medicamentelor noi? De ce medicamentele traditionale, testate,cunoscute,sunt scoase din fabricatie?In fond daca guvernantii au distrus Cantacuzino pot ucide si oamenii!!Aloo!!Procurorii !!Unde sunteti? Asteptati sa fiti sesizati?Nu-i vedeti pe criminalii din sanatate ?


aha la 18 aprilie, 09:36 a spus:

iata de ce sinistrul sanatatii vrea, macar o data la 3 ani, sa ne verificam obligatoriu sanatatea.


Avicena la 18 aprilie, 10:56 a spus:

Tu chiar trebuie sa consuli un medic: confunzi utilizarea de medicamente la persoane sntoase cu controlul de rutina pe care trebuie sa-l fac fiecare persoana asa cum mergi cu maina la service la fiecare X kilometri !


simbata la 18 aprilie, 14:08 a spus:

spre deosebire de masina, omul ganditor si votant usl trebuie sa stie ca il doare sau nu ceva-si masina acum are un beculet care se aprinde; si revizia tehnica la 2 ani la masini si aia medicala sunt facute doar sa aduca bani cuiva pe care-i imparte cu altcineva

59 17 Raspunde Raporteaza

ciupi la 18 aprilie, 07:42 a spus:

intr-un bloc cu trei scari de pe soseaua colentina exista trei farmacii. cate una de scara. astea, plus bancile (nu cele pentru odihna!), casele de schimb valutar si cele de pariuri sportive, umplu bucurestiul cu mare veselie.


Bula la 19 aprilie, 18:28 a spus:

Ai uitat magazinele second-hand, casele de amanet si magazinele cu produse " naturiste "!


Koka Laru la 18 aprilie, 10:11 a spus:

Traim in epoca in care facem tot ce este posibil intru a ne insela unii pe altii. Maria-sa banul sa iasa! Fara rusine,fara remuscari,fara reticenta.


simona genovia la 18 aprilie, 13:53 a spus:

adevarat, din pacate

Inventatorii de Boli

Documents

Transcript of Inventatorii de Boli