în numărul nostru de miine vom Hagi consideră că presa...
16
în numărul nostru de miine vom progmsiil mm m de partide ALE CAMPIONATULUI MONDIAL FRANŢA 1998 Hagi consideră că presa sportiva din România este vinovată de atitudinea ostilă a publicului bucureştean faţă de echipa naţională de fotbal Marko Bela: Coaliţia majoritară nu funcţionează Ofertă specială de abonamente ADEVĂRUL de Cluj PREŢUL RĂMÎNE 13.000 lei/lună onaţkă ACUM! : o) '% }'" A , I'- '-,1 £ '- i, F i! l T\1 V LJ J ;în1pagihaţj13' • Burse • Piaţa mobiliară • Cursuri pe piaţa valutară ziarindependent •R la lf:a i1“a le a le { http://www.dntcj\ro/adevamrf ANUL IX NR. 2293 ISSN 1220-3203 VINERI 5 IUNIE 1998 16 PAGINI 800 LEI ® Piaţa imobiliară | Zodia procesomanului MARIA SÂNGEORZAN • . lujenii, concitadinii noştri, sînt oameni aşezaţi de felul lor. în virtutea unei cumsecădenii mai greu de înţeles, ei găsesc explicaţii inteligente tuturor, fenomenelor. în cazurile rare cînd nu le află, se resemnează şi acceptă lucrurile aşa cum sînt. La întrebarea provocatoare: ce părere aveţi despre numărul mare de procese pe care le are primarul şFPrimâria Cluj-Napoca, nu pot fi reţinute răspunsuri ferme decît de la partizanii fideli. Puţini vor accepta ideea că în fruntea urbei se află o persoană care exagerează cu datul în judecată. ~ . Primarul Gheorghe Funar, erijat în mentor al presei clujene, îi îndeamnă mereu pe ziarişti să facă investigaţii care să lărgească orizonturile dreptăţii. Urmînd un asemenea imbold, am încercat să numărăm procesele pe care le-a avut ales.ul clujenilor. Ca la licitaţii, cifra de strigare a lansat-o biroul de presă al Primăriei: aproape 1.000. Ulterior, am aflat că a fost doar o nadă dată ziariştilor de întreprinzătorul primar şi subalternii lui, nicidecum o spusă serioasă. Spre jena noastră, n-am reuşit, nici noi, să aflăm începutul şi sflrşitul şirului crescător de procese şi nici cifra exactă a acestora. Cu siguranţă ştim numai că o societate condusă de fostul amic şi coleg de partid al dlui Funar, Ioan Mureşan, directorul S.C Alimentara, a avut, pînâ acum, 11 procese cu primarul. Faptul că pînâ acum a pierdut toate procesele purtate cu indezirabila firmă nu l-a descurajat pe Funar. Dimpotrivă, patima proceselor s-a dezvoltat într-atît încît a chemat în instanţă, la Curtea Supremă de Justiţie, Consiliul Judeţean'Cluj. Instituţia respectivă este dominată de consilierii care aparţin aceleiaşi grupări politice ca â primului gospodar al urbei, preşedintele C.J. fiind un aliat fidel ul primarului nostru. Deliberativul judeţean s-a făcut vinovat de a fi eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor Seria CJ nr.0064. Acesta se referă la proprietatea societăţii comerciale Alimentara SA din Piaţa Mjhai Viteazul f.n., în suprafaţă de 4.162,69 mp. Cei care-au văzut dosarul susţin că parte din documentele necesare împroprietăririi poartă autograful lui Gheorghe Funar. Aceasta înseamnă fie că primarul este într-un grav dezacord cu sine însuşi, fie că este nepermis de imprudent cu administrarea domeniului şi banului public! Mai putem lua în considerare varianta mai puţin gravă cum că primarul este ţinta unui complot'menit să-I dezinformeze şi să-i şifoneze imaginea, din considerente politice: Oricum am suci-o şi am învîrti-o cu complotul, tot nu o scoatem la capăt. Dacă a fost complot, înseamnă că din el a făcut parte şi doamna Sabina, soaţa primarului, care a fost cenzor la Alimentara şi care putea să-şi avertizeze consortul asupra „ilegalităţilor” comise acolo! Salariaţii au refuzat să intre în secţii Ieri dimineaţă, salariaţii de la S.C.„Clujanâ' s- au răzvrătit şi au ieşit în curtea fabricii pentru a- şi manifesta nemulţumirile legate de salariile mici, de întîrzierea plăţii acestora, de neplata concediilor de odihnă, precum şi a stagnărilor, de lipsa comenzilor ş.a. Ca şi-n alte cazuri recente, protestul salariaţilor n-a fost revendicat de.către sindicat, în schimbul I, muncitorii au refuzat să lucreze şi au ocupat curtea întreprinderii. Liderii sindicatului şi conducerea administrativă a societăţii au fost informaţi de către-reprezentanţii salariaţilor protestatari despre revendicările acestora din urmă. Răspunsul urma să fie dat în ziua următoare (astâzi- n.n.) la ora 10. După- amiază, şi schimbul doi a refuzat să intre în secţii, preluînd ştafetă protestului început dimineaţă. Dl Petru Stan, vicepreşedintele Comitetului Sindicatului Clujana ne-a declarat că abia ieri a aflat despre acţiunile protestatare. Stan a precizat că este în lucru un proiect de ameliorare a situaţiei salariate şi sociale din Clujana, inclusiv obţinerea facilităţilor prevăzute de Ordonanţa 9, în ideea restructurării. Una din reprezentantele salariatelor, Magdalena Covaci, cusâtoreasă, nc-a declarat că femeile ar dori să muncească, dar nu prea primesc de lucru.De asemenea, protestatarii şi-au exprimat nemulţumirea legată de faptul că liderii sindicali nu se interesează de situaţia şi de condiţiile lor de muncă. Dat fiind faptul că majoritatea celor ce lucrează la Clujana sînt femei, cu copii şi casă de întreţinut, revolta tinde să devină... energică. . r ■ ' Corina G ĂM AN Preţurile şi tarifele la transportul CFR, urban şi fluvial, la apă brută, potabilă şi canalizare, la serviciile Ml şi la medicamente sVvor majora cu pînă la 6,6% Oficiul Concurenţei a aprobat majorarea preţurilor şi tarifelor cu 6,6% pentru unele produse şi servicii şi a înaintat o notă Guvernului în acest sens, a 1 anunţat . Răşvan Popescu, purtătorul de cuvînt al Executi- vului. Oficiul Concurenţei ă anunţat Executivul, în şedinţa de ieri, că s-au îndeplinit condiţiile ^ prevăzute de Ordonanţa 7/1998 pentru majorarea'de preţuri şi tarife - Ia: transportul pe calea ferată; transportul fluvial în Delta Dunării şi pe rutele Orşova- Moldova Nouă, Brâila-Hîrşova, . Galaţi-Grindu; transportul urban de călători; apa brută, apă. potabilă şi canalizarea; serviciile Ministerului de Interne (paşapoarte, cărţi de identitate, permisul auto); medicamentele de uz uman din producţia internă. 4 Această majorare are în vedere indicele preţului de consum din luna martie-aprilie, . care cumulează o creştere de 6,6%, a spUs Popescu. •». El a precizat că preţurile şi tarifele pot fi mărite cu maxim 6,6%,'Guvemul a luat. notă de propunerile Oficiului Concurenţei, urmînd ca preţurile să crească începînd de joi, în funcţie de decizia societăţilor şi a regiilor respective. Asistenja medicală gratuită depinde şi de funcţionarul public •consiliile locale trebuie să trimită, pînă în data de 10, listele tu cei care beneficiază de ajutor social • . ’ ' Odată cu apropierea scadenţei aplicării Legii Asigurărilor Sociale dc Sănătate,. fiecare doreşte să se asigure că va beneficia în urma implementării acestui nou sistem dc asistenţă medicală gratuită. Nu au prea multă bătaie dc cap cetăţenii care lucrează sau care se încadrează în una din categoriile asigurate din oficiu, prin lege. în schimb, persoanele fără venituri, care beneficiază dc ajutor social, sînt la dispoziţia primăriilor. La ora actuală, în judeţul Cluj sînt 26.027 dc beneficiari ai acestui ajutor, 823 fiind în municipiul Cluj-Napoca. Turda se plasează pe poziţia fruntaşă, avînd peste 2.000 dc ajutoraţi social. Din cauza unui mecanism greoi, aceste persoane riscă să nu primească asistenţă medicală gratuitâ.Dacâ consiliile locale nu vor înainta la DGMPS listele cu beneficiarii de ajutor social, pînâ pe data de 10 a lunii, aceşti oameni vor trebui să-şi plătească consultaţiile sau spitalizarea. Pînă în prezent, la DGMPS au trimis listele doar 34 dc consilii locale, din cele 80 cîte-numără judeţul nostru. „Ca urmare, nu pot solicita întreaga sumă la Ministerul Muncii şi Protecţiei- Sociale, iar în aceste condiţii primăriile nu vor putea plăti serviciile medicale solicitate, iar oamenii vor fi refuzaţi", ne-a declarat d-na Georgeta Moldovan, şef serviciu Asistenţă Socială. L.P. PAB îşipropune să ghidon programatic dreapta în intenţia de a oferi un punct de reper doctrinar, Partidul Alternativa României a lansaţ ieri ceea ce liderii formaţiunii denumesc “primul manifest al dreptei”. “Practic, din 1945 partea dreaptă a eşichierului politic este goală” - a explicat,' la Cluj-Napoca, prim-vicepreşedintele partidului condus de Varujan Vosganian. ' lansarea Manifestului a avut loc simultan, întoate judeţele ţării, la conferinţele de presă special organizate în acest scop. Documentul, prezentat la Cluj -Napoca de prim-vicepreşedintele PAR, Adrian lorgulescu, insistă pe ideile de capitalism şi garantare a proprietăţii, însă face referire şi la reîntregirea teritorială a României. Sub aspect practic, dreapta* în accepţia PAR, înseamnă diametral opusul comunismului. De altfel, partidul lui Varujan Vosganian îşi propune să elimine mentalitatea comunistă uin structurile administrative, economice şi chiar politice ale statului. Potrivit Manifestului, “dreapta consideră Biserica- Ortodoxă Română drept lider spiritual al poporului român”. însă, se specifică în drumul acestui manifest în perspectiva viitoarelor alegeri” - a declarat lorgulescu. El consideră că principiile documentului ar trebui preluate şi de alte partide, în principal din CDR. “Partidele din CDR nu sînt ■ -veritabile partide de dreapta. Politicile lor se înscriu în zona centru-stînga. Aşteptăm o coagulare a forţelor de dreapta, o mutare (...) dinspre centru stînjgâ spre dreapta” - precizează lorgulescu. In scurt timp, PAR document, “dreapta garantează fiecărui- , va lansa un nou document cu valoare cetăţean libertatea de a-şi alege confesiunea programatică. Conform deputatului Adrian conform Constituţiei”, Adrian lorgulescu a îorgulescu, noul document se va numi “50 admis ieri că Manifestul dreptei are o de soluţii simple” - propuse pentru ieşirea pronunţată valoare electorală. “ĂgJ533ţr=tfefc£riză. \ Dan BRIE BIBLIOTECA Americanii îi instruiesc în Cluj pe viitorii lideri politici români O şcoală a liderilor politici organizată de Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative în colaborare cu Michigan State University, SUA, îşi deschide astăzi cursurile la Cluj-Napoca. Programul, iniţiat cu sprijinul Agenţiei de Informaţii a Statelor Unite, se adresează persoanelor care activează sau doresc să activeze în viaţa publică, în ^ general, în administraţia locală, partide, organizaţii neguvernamentale, sindicate, mass-media, în special. Candidaţii sînt recrutaţi din aceste zone de activitate. Programul debutează astăzi printr-o sesiune susţinută de profesorii americani HanyPerlstadt şi Dan Hester. La deschiderea oficială au fost invitaţi preşedintele Consiliului Judeţean, Victor Romulus Constantinescu, prefectul Alexandru Fărcas si primarul Gheorghe Funar. ' ' (C.C.)
Transcript of în numărul nostru de miine vom Hagi consideră că presa...
în numărul nostru de miine vomp r o g m s i i l m m m d e p a r t id eALE CAMPIONATULUI MONDIAL FRANŢA 1998
Hagi consideră că presa sportiva din România este vinovată de atitudinea ostilă a publicului bucureştean faţă de echipa naţională de fotbal
M arko Bela:
Coaliţia m ajoritară nu funcţionează
Ofertă specialăde abonamente
ADEVĂRULde ClujPREŢUL RĂMÎNE
13 .000le i / lu n ă
onaţkă ACUM!
: o ) '%} '" A,I'- '-,1
£' -
i,
F i !
lT\1VLJJ
;în1pagihaţj13'
• Burse• Piaţa mobiliară• Cursuri pe piaţa
valutarăziar independent • Rlalf:ai1“ale ale
{ http://www.dntcj\ro/adevamrf
A N U L IX NR. 2 2 9 3 ISSN 1 2 2 0 -3 2 0 3
VINERI 5 IUNIE 1 9 9 8
16 PAGINI 8 0 0 LEI® Piaţa imobiliară |
Zodia procesomanuluiMARIA SÂNGEORZAN • .
lujenii, concitadinii noştri, sînt oameni aşezaţi de felul lor. în virtutea unei cumsecădenii mai greu de înţeles, ei găsesc explicaţii inteligente tuturor,
fenomenelor. în cazurile rare cînd nu le află, se resemnează şi acceptă lucrurile aşa cum sînt. La întrebarea provocatoare: ce părere aveţi despre numărul mare de procese pe care le are primarul şFPrimâria Cluj-Napoca, nu pot fi reţinute răspunsuri ferme decît de la partizanii fideli. Puţini vor accepta ideea că în fruntea urbei se află o persoană care exagerează cu datul în judecată. ~ .
Primarul Gheorghe Funar, erijat în mentor al presei clujene, îi îndeamnă mereu pe ziarişti să facă investigaţii care să lărgească orizonturile dreptăţii. Urmînd un asemenea imbold, am încercat să numărăm procesele pe care le-a avut ales.ul clujenilor. Ca la licitaţii, cifra de strigare a lansat-o biroul de presă al Primăriei: aproape 1.000. Ulterior, am aflat că a fost doar o nadă dată ziariştilor de întreprinzătorul primar şi subalternii lui, nicidecum o spusă serioasă. Spre jena noastră, n-am reuşit, nici noi, să aflăm începutul şi sflrşitul şirului crescător de procese şi nici cifra exactă a acestora. Cu siguranţă ştim numai că o societate condusă de fostul amic şi coleg de partid al dlui Funar, Ioan Mureşan, directorul S.C Alimentara, a avut, pînâ acum, 11 procese cu primarul. Faptul că pînâ acum a pierdut toate procesele purtate cu indezirabila firmă nu l-a descurajat pe Funar. Dimpotrivă, patima proceselor s-a dezvoltat într-atît încît a chemat în instanţă, la Curtea Supremă de Justiţie, Consiliul Judeţean'Cluj. Instituţia respectivă este dominată de consilierii care aparţin aceleiaşi grupări politice ca â primului gospodar al urbei, preşedintele C.J. fiind un aliat fidel ul primarului nostru. Deliberativul judeţean s-a făcut vinovat de a fi eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor Seria CJ nr.0064. Acesta se referă la proprietatea societăţii comerciale Alimentara SA din Piaţa Mjhai Viteazul f.n., în suprafaţă de 4.162,69 mp. Cei care-au văzut dosarul susţin că parte din documentele necesare împroprietăririi poartă autograful lui Gheorghe Funar. Aceasta înseamnă fie că primarul este într-un grav dezacord cu sine însuşi, fie că este nepermis de imprudent cu administrarea domeniului şi banului public! Mai putem lua în considerare varianta mai puţin gravă cum că primarul este ţinta unui complot'menit să-I dezinformeze şi să-i şifoneze imaginea, din considerente politice: Oricum am suci-o şi am învîrti-o cu complotul, tot nu o scoatem la capăt. Dacă a fost complot, înseamnă că din el a făcut parte şi doamna Sabina, soaţa primarului, care a fost cenzor la Alimentara şi care putea să-şi avertizeze consortul asupra „ilegalităţilor” comise acolo!
Salariaţii au refuzat să intre în secţiiIeri dimineaţă, salariaţii de la S.C.„Clujanâ' s-
au răzvrătit şi au ieşit în curtea fabricii pentru a- şi manifesta nemulţumirile legate de salariile mici, de întîrzierea plăţii acestora, de neplata concediilor de odihnă, precum şi a stagnărilor, de lipsa comenzilor ş.a. Ca şi-n alte cazuri recente, protestul salariaţilor n-a fost revendicat de.către sindicat, în schimbul I, muncitorii au refuzat să lucreze şi au ocupat curtea întreprinderii. Liderii sindicatului şi conducerea administrativă a societăţii au fost in fo rm aţi de că tre -re p rez e n ta n ţii sa la ria ţilo r protestatari despre revendicările acestora din urmă. Răspunsul urma să fie dat în ziua următoare (astâzi- n.n.) la ora 10. După- amiază, şi schimbul doi a refuzat să intre în secţii, preluînd ştafetă protestului început dimineaţă. Dl Petru Stan, vicepreşedintele
Comitetului Sindicatului Clujana ne-a declarat că abia ieri a aflat despre acţiunile protestatare. Stan a precizat că este în lucru un proiect de ameliorare a situaţiei salariate şi sociale din Clujana, inclusiv obţinerea facilităţilor prevăzute de Ordonanţa 9, în ideea restructurării. Una din reprezentantele salariatelor, Magdalena Covaci, cusâtoreasă, nc-a declarat că femeile ar dori să m uncească, dar nu prea primesc de lucru.De asemenea, protestatarii şi-au exprimat nemulţumirea legată de faptul că liderii sindicali nu se interesează de situaţia şi de c o n d iţiile lo r de m uncă. D at fiin d fap tu l că majoritatea celor ce lucrează la C lujana sînt femei, cu copii şi casă de întreţinut, revolta tinde să devină... energică.
. r ■ ' C o r i n a G Ă M A N
Preţurile şi tarifele la transportul CFR , urban şi fluvial, la apă brută, potabilă şi canalizare, la serviciile Ml şi la medicamente s V v o r majora cu pînă la 6 ,6 %
Oficiul Concurenţei a aprobat majorarea preţurilor şi tarifelor cu 6,6% pentru unele produse şi se rv ic ii şi a în a in ta t o no tă G u vernu lu i în acest sens, a 1 a n u n ţa t . R ăşvan P o p escu , purtătorul de cuvînt al Executiv u lu i. O ficiul C oncuren ţei ă anunţat Executivul, în şedinţa de ieri, că s-au îndeplinit condiţiile ̂ prevăzute de Ordonanţa 7/1998 pentru m ajorarea 'de preţuri şi
tarife - Ia: transportul pe calea ferată; transportul fluvial în Delta D unării şi pe ru te le O rşova- Moldova Nouă, Brâila-Hîrşova, . Galaţi-Grindu; transportul urban de c ă lă to ri; ap a b ru tă , a p ă . potabilă şi canalizarea; serviciile M in is te ru lu i de In te rn e (paşapoarte, cărţi de identitate, permisul auto); m edicam entele de uz uman din producţia internă. 4 Această majorare are în vedere
indicele preţului de consum din luna m a r t ie -a p r il ie , . care cumulează o creştere de 6,6%, a spUs Popescu.•». El a precizat că preţurile şi tarifele pot fi m ărite cu m axim 6,6% ,'G uvem ul a luat. notă de p ro p u n e rile O f ic iu lu iConcurenţei, urm înd ca preţurile să crească începînd de jo i, în funcţie de decizia societăţilor şi a regiilor respective.
Asistenja medicală gratuită depinde şi de funcţionarul
public• consiliile locale trebuie să trimită, pînă în data de 10, listele t u cei care be nefic iază de ajutor social • . ’' Odată cu apropierea scadenţei
aplicării Legii Asigurărilor Sociale dc Sănătate,. fiecare doreşte să se asigure că va beneficia în urma implementării acestui nou sistem dc asistenţă medicală gratuită. Nu au prea multă bătaie dc cap cetăţenii care lucrează sau care se încadrează în una din categoriile asigurate din oficiu, prin lege. în schimb, persoanele fără venituri, care beneficiază dc ajutor social, sînt la dispoziţia primăriilor. La ora actuală, în judeţul Cluj sînt 26.027 dc beneficiari ai acestui ajutor, 823 fiind în municipiul Cluj-Napoca. Turda se plasează pe poziţia fruntaşă, avînd peste 2.000 dc ajutoraţi social.
Din cauza unui mecanism greoi, aceste persoane riscă să nu primească asistenţă medicală gratuitâ.Dacâ consiliile locale nu vor înainta la DGMPS listele cu beneficiarii de ajutor social, pînâ pe data de 10 a lunii, aceşti oameni vor trebui să-şi plătească consultaţiile sau spitalizarea. Pînă în prezent, la DGMPS au trimis listele doar 34 dc consilii locale, din cele 80 cîte-numără judeţul nostru. „Ca urmare, nu pot solicita întreaga sumă la Ministerul Muncii şi Protecţiei- Sociale, iar în aceste condiţii primăriile nu vor putea plăti serviciile medicale solicitate, iar oamenii vor fi refuzaţi", ne-a dec la ra t d -n a G eorgeta Moldovan, şef serviciu Asistenţă Socială.
L.P.
PAB îşipropune să g h id o n programatic dreaptaîn intenţia de a oferi un punct de reper
doctrinar, Partidul Alternativa României a lansaţ ieri ceea ce liderii formaţiunii denumesc “primul manifest al dreptei”. “Practic, din 1945 partea dreaptă a eşichierului politic este goală” - a explicat,' la Cluj-Napoca, prim-vicepreşedintele partidului condus de Varujan Vosganian. ' lansarea Manifestului a avut loc simultan, în toate judeţele ţării, la conferinţele de presă special organizate în acest scop.
Documentul, prezentat la Cluj -Napoca de prim-vicepreşedintele PAR, A drian lorgulescu, insistă pe ideile de capitalism şi garantare a proprietăţii, însă face referire şi
la reîntregirea teritorială a României. Sub aspect practic, dreapta* în accepţia PAR, înseamnă diametral opusul comunismului. De altfel, partidul lui Varujan Vosganian îşi propune să elimine mentalitatea comunistă uin structurile administrative, economice şi chiar po litice ale statului. Potrivit Manifestului, “dreapta consideră Biserica- Ortodoxă Română drept lider spiritual al poporului român”. însă, se specifică în
drumul acestui manifest în perspectiva viitoarelor alegeri” - a declarat lorgulescu. El consideră că principiile documentului ar trebui preluate şi de alte partide, în principal din CDR. “Partidele din CDR nu sînt
■- veritabile partide de dreapta. Politicile lor se înscriu în zona centru-stînga. Aşteptăm o coagulare a forţelor de dreapta, o mutare (...) dinspre centru stînjgâ spre dreapta” - precizează lorgulescu. In scurt timp, PAR
document, “dreapta garantează fiecărui- , va lansa un nou document cu valoarecetăţean libertatea de a-şi alege confesiunea programatică. Conform deputatului Adrianconform Constituţiei”, Adrian lorgulescu a îorgulescu, noul document se va numi “50admis ieri că Manifestul dreptei are o de soluţii simple” - propuse pentru ieşireapronunţată valoare electorală. “ĂgJ533ţr=tfefc£riză. \ Dan BRIE
B I B L I O T E C A
Americanii îi in stru iesc în Cluj pe viitorii lideri politici români
O şcoală a liderilor politici organizată de Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative în colaborare cu Michigan State University, SUA, îşi deschide astăzi cursurile la Cluj-Napoca.
Programul, iniţiat cu sprijinul Agenţiei de Informaţii a Statelor Unite, se adresează persoanelor care activează sau doresc să activeze în viaţa publică, în ̂ general, în administraţia locală, partide, organizaţii neguvernamentale, sindicate, mass-media, în special. Candidaţii sînt recrutaţi din aceste zone de activitate.
Programul debutează astăzi printr-o sesiune susţinută de profesorii americani HanyPerlstadt şi Dan Hester. La deschiderea oficială au fost invitaţi preşedintele Consiliului Judeţean, Victor Romulus Constantinescu, prefectul Alexandru Fărcas si primarul Gheorghe Funar.
' ' (C.C.)
vineri, 5 iunie 1998 AGENDA j u s e a f t u rciur
• A/i: Calendarul ortodox". Sf. Sfinţiţi Mc. D orotei,-M arcian, Nleandru şi Leonid; Calendarul greco-catolic: Şf. M. Dorotei, ep. jirului (+362). încheierea Sărbătorii inăltăni; Calendarul romano-catolic. S f Bonifaciu, ep. m.
• Mîine: Calendarul ortodox: Guv. V isarion şi Ilarion cel Nou (Shnbăla Morţilor - Moşii de vaiâ); C alendarul greco-catolic: Cuv. Visarion, făcătorul de minuni şi naricn cel Nou (+845). (Pomenirea maţilor); Calendarul romano-catolic. S fN orbat, ep. ■ .
l i felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului;poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.
• PREFECTURA,CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16
• PRIMĂRIA CLUI-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PR IM Â R IA T U R D A Q 1-3L 60• PRIMĂRIA CÎMPIATURZIt 36-804)1• PRLMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 -• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUI-NAPOCA:
955 şi 43-27-27• POLIŢIA FEROVIARĂ .
CLUJ-NAPOCA: 1349-76 POLIŢIA DEJ: 21-21-21 ;
• POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POUŢIA CÎMPIA'TURZm 36-82-22• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 -• POUŢIA GHERLA: 24-14-14
POMPIERII 981•PROTECŢIACIVILĂ 982
G.ARDA FINANCIARĂ CLUJ:19-52-23 şi 19-16-70, ini. 158
• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCH ŞI PROTECŢIEI SOCIALE: 979
• SALVAREA: 961 SALVAREA CFR: 19-85-91
• INTERNAŢIONAL: 971• INTERURBAN: 991
INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921
OR.AEXĂCTĂ.-958• R A TERMOF1CARE: 19-8748
SC MON1ENAY SA 41-51-71 "• R.A APĂ CANAL: 19-63-02• SC. ■SALPREST S A 19-55-22
COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: U-10-12 iul. 132 „SC PRIVAU 1743-86
• DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: - INTERVENŢII GAZE 928; 433424
• AEROPORT: 956• GARA Cluj-Napoca: 952• AGENŢIA CFR- - internaţional 1340-
09; iilen i-43-2001;Tnrda -31-17-62; Dej - 21-2022
T A R O M :30.03- 2S.10.199S luni-vineri
Buc. B u t a u j9,35 7,00 8,0021,05 18,35 19,35
♦îtpbĂlă 'B u t ‘ B ut 7 Quj14,20 12,10 13,00
Chij8J5
20,05
Cluj13.20l’rtţ bilet: pentru cetăţeni români
!_ şi străini - 298.000 leinutrii ii i°i
Cluj Budapesta 12,05 - 13,00 Ilmiapcda -> Cluj 13,30 - 15,10 l’r tţ iiilct: 114$ dus-întots
TELEFOANE: 43-25-24; 13-01-16 - pentru externe
CURSE INTERNAŢIONALE d in A u to g a ra I I :
•Guj-Napoca-Budapesta, cuplecare dmChtj-Napocaînzileledelum, marţi, joi şi vineri laora 7,00 şi înapoierea din Budapesta înzilele de’marţi, miercuri, vineri şi sîmbătă Ia ora 11,00.• Cluj-Napoca-Bremen (Germania), cu plecări miercurea ora 16,30 şi duminica, ora 6,30 şi înapoiere marţi ora 5 si vineri ora 10.
I N F O R M A Ţ II A u to g a ra I: 14-24-26 A u to g a ra II : 43-52-78 .
POLICLINICA FARÂ PLATĂ
"FAM ILIA SFÎNTÂ"r
1 - 5 iunieMedicină generală, Dr. M. Suciu
- 4 (12-16), dr. S. Loga - 5 (14-16), dr. R. Cotârlă - 3 (10-12), dr. V. Tătaru - 1 (12-14), dr. I. Boilă - 1, 2, 4, 5 (10-12), dr. S. Damian - 4 (15-17) dr. L. Rasa -1(16-17), dr. M. Man - 3 (12-14); Homeopatie. Dr. L. B arbăajbâ - 3, 5 (10-12); Interne. Dr. F. Gherman 1, 3 (10- 12), dr. I. Paţiu - 1 (15,30-16,30), dr. A Ian cu - 2 (11,30-13); dr. Gh. Uza - 1 (13-15), dr. Cs. Szakacs - 3 (13-15), <fc. N. Pop-4 (14-16), dr. D .P îrv -1(15-16); Reumatologie Dr. I. A lb -2 (12-14); Ginecologie. Dr. C. Fodor - 2 ,4 (10-12), dr. L. Galatianu - 5 (13-15); C hirurgie. Dr. C. Cosma - 2 ,4 (10-12), dr. P. Pitea - 4 (10-11); Pediatrie. Dr. R. Mitea - 2 (13-15), dr. M. Fritea - 4 (14-16), dr. L. Tomă - 4 (10-12); Dermatologie. Dr. H. Radu -4 (12- 14), dr. S. Bârlea - 3 (15-17); Ecograf. Dr. O. Anton - 5 (15-17), dr. E. Czuczi 1 (15-17); Psihiatric. Dr. L. Glodan - 3 (13- 14), dr. C. Ştefan - 4 (14-16); Ortopedie. Dr. Z. Popa -1 (11-12); O .R .L . Dr. C-tin Râdulescu - 1 (12-14), dr. C. Neuman-2(15-17); Neurologie. Dr. M. Bârlea - 3 (15- 17), dr. C. Botez - 4 (14; 16); Psihologie. Psih. L. B oilă - 2 (13,30-15); C hirurgie estetică şi reparatorie . Dr.T.Mugea -2 (1 6 - 20).
'Programarea bolnavilor - de luni p in i vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22.şi la sediu, Aleea Micuş, nr.3, ap. 12. *
P J 'P m i ICA - Demonii pnnlrt noi - S T \ - premieri (1 Oj 12.30; 15; 17,30» 20) *
I VK IORIA - Coşmarul anei american la Pan* 2 9 MAI - 4 IU N IE J „ SUA 13- i5; J7. î9) * ARTA -
F I L . I V I E i
Pact «I diavolul- SUA {11; 13,30; 16;!8,30) » FAVORIT-Hatman şlRoMn - SUA'(U; 13,30; 16; 18,30); *MÂRAŞTI - sala A: Inimă neînfricata -SUA (13; 16; I9,J 1 sala B- Brincuşi - Românii (13,30), Crima în temea model - SL’ t (15.30.17.15)
TI RDA H /V - l ’nsaşi de vriumb SI A DEJ: ARTA - Furtuna de foc - SUAGHERLA: PACEA - 05-08 06: Măsuri disperat* - SUA; 09-11.06; Cum să
Iii bărbat - SUA,
M IB O O T E C Ii■ B.C.U. “Lucian Blaga* (strada
Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30.
■ Biblioteca Judeţeană “ OCTAVI AN COGĂ” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9- 17,45. SECŢIA COPH, ORAR: hini-joi:
• 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Manaştur, ‘ Mărăşti, Gheorgheni), ORĂR: luni, miercuri, joi:
-14-19,45; marii, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str.Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marii, miercuri, vineri: 9-13. .MEDIATECA, ORAR luni- vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE ORAR luni- vineri:;- 9-16,00. FILIALA
.. ECONOMICO-JURIDICĂ _ (Sta. Einstein nr. 14), ORAR luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13.
■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 -18.45.. . ■ Biblioteca Germ ană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri - 10-16.
■ Biblioteca Americană ”J.F.K.” (strada Universităţii 7 -9 ) . Orar. luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA
■ Biblioteca Britanică (strada'Avram Ian cu 11). Orar luni, miercuri: 14-19; marţi, joi, vineri: 9 - 14.
■ Biblioteca “ H eltai” (strada Clinicilor 18). Orari zilnic ( 0 - 18; sîmbătă: 9 » 1 3 .‘ . ’ .7
■ Biblioteca Clubului Studenţesc C reştin (strada Kogălniceanu 7 - 9 ) . Orar: marţi: 18 -19; joi 19 - 20.
■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.G Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.. ■ Biblioteca Centrului Cultural
C e rm an ”Hermann O berth” (str. Memorandumuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.
■ Biblioteca “Vaieriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.
■ Biblioteca Soros Q uj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.
■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str.. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune Ia dispoziţia cititorilor literaturi creştină in diferite limbi).
• ■ Muzeul Naţional de A rtă (Piaţa Unirii 30). Orar zilnic 10 -17 ; luni şi m uţi: închis
■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia “D onaţii” (strada I.C. Brătianu 22). O rar miercuri - duminică 10 -17 ; luni
'ş i m uţi: închis .■ M uzeul Naţional de Istorie a
Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10-16; luni închis. în prima duminică din iună: .intrarea liberă.
■ Muzeul E tnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis. , ;
■ Parcul etnografic Romulus Vuia: deschis zilnic intre orele 9-16. Luni închis
■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). O rar miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.
■ Muzeu] Zoologic: zilnic între oreie9-15; sîmbătă şi duminică între orele10-14.
Vineri, 5 iunie • Programul 1: 6,00 România: ora 6 fîx!; 8,30 Desene animate (r); 9,00 TVR Cluj-Napoca; 10,90 TVR M o; 10,05 TVR Iaşi;11.00 TVR Timişoara; 12,00. ŢVR Info; 12,05 Arhive româneşti (r); 12,30 Convieţuiri;13.00 Serial: Ultimele ştiri (r); 14.Q0 TVR M o; 14,10 Perla Neagră (r);“ 15,00 Bookarrest 1998 - TîrguT Internaţional de Carte; 15,30 Emisiune în limba germană; 17,00 TVR M o; 17,10 Mapamond; 17,35 Katts şi cîinele; 18,00 Ora Warner; 19,00 Sunset Beach; 19,50 Agenda muzelor; 19,55 Doar o vorbă săţ- i mai spun!;:20,00 Jurnal, meteo, sport, ediţie specială; 21,00 Serial: Cer întunecat (SUA 1995, episod pilot); 22,35 Camera ascunsă; 22,45 Jurnalul de noapte; 23,00 Studioul şlagărelor, 0,00 Film: O relaţie periculoasă (SUA 1996).
PRO TV7,00 Ora 7, bună dimineaţa!;
9.00 Tînăr şi neliniştit (r); 9,45
Puls financiar; 10,90 Seinfeld (r);10.30 Poveşti extraordinare (r); 11,00 Insula misterioasă (serial);11.30 Beverly Hills (r); 12,15 Melrose Place (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Intîlnire cu presa (r); 14,30 Walker, pobţisttexan; 15,15 Maria (serial); 16,00 Teleshopping; 16,10 Nano; 17,00
Ştirile Pro TV; 17,15 Am întilnit şi români fericiţi; 17,3 5 Urmărire generală; 18,00 Poveşti extraordinare; 18,25 Ştirile Pro TV; 18,30 Chestiunea zilei cu Florifi Călinescu; 18,35 Rişti şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,15 Dosarele X; 21,15 Film: Freejack (SUA 1992); 23,15 Ştirile Pro TV; 23,45 Poltergeist - M oştenirea; 0,30 Zona Crepusculară; 1,20 Aventuri în casa morţii; 2,35 Insula misterioasă (r); 3,00 Baschet NBA; 6,00 Dosarele X (r).
Programul 2: 6,30 TVM. Telematinal; 8,00 Lumea sportului; 8,30 CanaryWharfŢr); 9,00 Destine în vreme de război (r); 10,00 Dintre sute de catarge... (r); 11,00 Comorile lumii (r); 11,3B Timpul Europei (r); 12,00 , Sunset Beach (r); 12,50 Cu ochii’n patra (r); 13,30 Tezaur folcloric (r); 14,30 TVR Cluj- Napoca; 15,00 Tribuna partidelor ...;. 15,10 Tems Marele Turneu de la Roland Garros; 20,00 Ştiri bancare şi bursiere; 20,10 Serial: Ultimele ştiri; 21,00 Vînare de 'vînt; 21,40 Time out (emisiune sportivă); 22,20 Jazz Alive; 23,10 Perla Coroanei; 0,00 Ghici cine vine la mine?; 0,30 TVM. Mesager. . ...
/ ■ > _Redacţia nu îşi asumi responsa
bilitatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor ie televiziune.
FARMACIIFarmacii cu serviciu permanent:
Farmacia ”CORAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40.
Farmacii cu serviciu preluhgii: Farmacia ”INTERPHARM”, ,str.
Primăverii nr. 6, telefon 42-71-95 orar 8-22, Farmacia ”CLE- MÂUSFARM”, P-ţa Unirii nr. 10, tekfon 19-13-63, orar 8-22.
Garda de noapte: Farmacia nr. 1, P-ja Uiirii nr. 37, telefon 1946-06, orar 20-8.
O Faraastrâ d e sc h isă sp re lum e!
Vineri, 5 iunie ^6 .00 V id e o tex t; 21 ,0 0
Dedicaţii muzicale - muzică; 21 ,30 V id e o te x t; 3 ,0 0 închiderea programului.
TELE EUROPA NOVA Cluj
V ineri, 5 iunie15.00 P re lud iu m u zica l;
15,15 Ieşire din labirint) 16,15 Videoclipuri; 17,00 Circulaţia şi copiii; 17,30 Videoclipuri; 18,00 Muzică populară; J 8 , 30 B ună seara C luj;. 2 0 ,0 0 Videoclipuri;-20,15 Politica la concret; 21,15 • V ideoclipuri; 2 1 ,3 0 'I n f o N ovaC 22 ,0 0 V.J.Spirit.
Opera Românăpre /m ia s / i . 5 jim ic o ra 18‘ 14 L t I I AL tO R L G R A F K .
P O R T A L' V ineri, 5 iunie
8,00 Videotext; 9,00 Reluări;15.00 videotext; 17,15 Haideţi să ne jucăm - serial; 18,00 Desene animate; 18,30 Planeta video a copiilor - docum entar; 19,00 B oom erang - se r ia l; 19,30 Farmacia de gardă - serial; 20,00 M area lov itu ră - film ; 21,35 Radical Pow er - docum entar;22.00 Mămici de ocazie - serial; 23,30 Parteneri pînă la capăt - film; 1,00 Electric blue - program erotic!
V ineri, 5 iunie Ştiri zilnic: 9 ,1 0 ,1 2 ,1 5 ,1 6 ,1 9 ,1 . Ştiri BBC: 6,
11 ,14 ,18 ,21 .4:45 începutul emisiei. 5:99 Hello. 6:30 Transilvania Matinal. 7:09 România Actualităţi Bucureşti.' 7:50 Avanpremieră, pubbcitate. 8:00 Radio
Club. (8:30 Merviiil zilei. 9:30 Revista presei. 10:30 Reportajul zilei Morale cu Morales (r). 11:30 Sport mapamond. 12:30 Transilvania Cultural). 13:00 România Actualităţi 13;20 Cafe Concert 14:30 Hello. 15:00 Reportajul zilei. Morale cu Morales (p). 15:30 Hello. 17:00-18:00 Top Ten> Dj Sebi (r). 18:30 Faptul serii (19:00 Reportajul zilei, 19:30 Morale cu Morales, 19:35 Power Play). 20:00-21:00 Technomania - DJ Sebi. 21:30 Taxi Music - 'dedicaţii muzicale. 23:00-24:00 Fonoteca de suflet - Mihai Boandă. 24:00-4:45 Big Hello.
Vineri, 5 iunie Ştiri locale: 6:40,
7,7:40,8^:40,9,10, \ 1 2 , 13,14, 1 5 , 16 ,11 7 ,18. 6,00-10,00
1 2 - 3 ^ / A i “Primul salut”. 6 ^ 0 Agenda zilei. 7^20
R evista p re se i. 8,20 ”CD S port” (Cătălin Berindean). 9,20 “Ce m ai crede lum ea” , sondaj pe tem e de actualitate. 9 ,40 Calendarul zileL 6 ^ 0 ,7 ^0 Horoscop. 10,00-14,00 CD Piayer. 10,20 Programul cinematogra fe lo r. 10,50 “ Plus” , pam fle t, Adrian Suciu. 11 £ 0 ,1 3 ^ 0 Buletin, financiar. 12,20 “Piaţa de week-end”. 12,4 0 “3 m inute”. 13,40Calendarul zilei. 14J50-18,00 Caleidoscop CD. 14 ,30 “ Z iu a în c îteva v o rb e ” ,- declaraţia zilei. 1 5 ^ 0 “C em aicrede" lu m e a ” , r. 1 6 ,1 0 “ în tre b ă r i cu destinatar”. 17,20 Calendarul zilei. 17,50 “P lu s”.r. 18,10 “CD Sport” , C ă tă lin B e rin d ean » “ S in te z e fînănciare“ , M ircea Bucin. 20 :57
R e tro sp ec tiv a ştirilor z ile i. 23,00 ”R e n d ez-vous nocturn” , em isiune interactivă. ‘
UHIPLUS RadioVineri, 5 iunie
Ştiri: 7, 9,12,15,16,17. Program informativ BBC: 6,00-6,30; 11,00- 1115; 14fi0-1410; 18,00-18,45; 21J00- 21,30. 6,00-10,00 “Dimineţile cu Felix”. 6,45; 7,45; 8,45 Horoscop Uniplus; 8,15; 9,15 Sport pe mapamond; 8,20 Cursul valutar; 8,35 Revista presei; 8,50 Punct odiit; 10,00-12.00 “Muzică Anti-StressT 12,00-18.00 “Toată ziuatună ziua”. Daniel Boroştean.; 15,05-16,00'M usic By Request. Relatări în direct despre principalele evenimente locale. 16,30-16.45 Catch The Words - curs de limba englezi 17,05-18J)0 Hard Rock Cafe. 1845-19,00 "Uniplus laraport”.T9,00-2.00 ”Rona”. 19,00-20,45 Colţul Evei.20.45 -1001 de nopţi cu adorai Comei Răileanu. 21,30-23,00 Top 13 Noroc -
realizator Tania. 23,30-2,00 Muzica pentru toţi. Intervenţii în direct ale ascultătorilor legate de problemele cotidiene: 2,00-6,00 ’Tion Stop Music”.
Vineri, 5 iunie. ,5 :0 0 -8 :0 0 Bună dimi-
ţTÂCT n&la! 8:00- ———— 11:00 Pa
uzele de dimineaţă (meteo, 8:08 revista presei locale, 820 actualitatea locali recomandări TV; 8:37 Trafic, anunţuri ■ utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiograDe sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-19110 Contact FM. 19:00-21:00 Seara Ia Cluj-Napoca. 23:00-5:00 V ineri nu mi-e somn - realizator Manuel Armând. Un altfel de party: dedicaţii, ctxxxisuri şi muzică de dans.
: iR a d l o S o n i e
MHÎ
Vineri, 5 iunie ' .Ştiri:’ 8,10,12,14,16,18,20,21.6-
9 Cafeaua de serviciu (maxima, power pfiyul şi calendaml zilei, meteo, horoscop, curs valutar, informaţii utile, agenda Clujului, programe TV şi cinema). 9-14 "Zborul 914” (informaţii locale, internaţionale, ‘ sport, divertisment şi muzică); 14,15-15 Premiere -cinematografice (Paula Măhălean). 15-16 ”,.. şi muzica’. 16-18 "McSonic” (dedicaţii muzicale cu premii McDonald’s); 18-20 Rondul de seară (caleidoscop). 20-21 Invitaţi în studio. 21-6 ”Party la Radio Sonic \ .
Vineri, 5 iunie . . . .6,00 Bună dimineaţa (vă spune
astăzi: Ioana Kanya). 8,00 Emisiunea în limba maghiari 10,00 Radiocircuit:
-Emisiunea ■;• Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio
Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj, de Ia Quj prezintă Dan Banciu.
' 1.1,00 Buletin de ştiri. 11,05-13,00 Exclusiv magazin, redactor Cristian Zoicaş. 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Microfonul ascultătorului. Dumneavoastră întrebaţi, noi încercăm săvă răspundem! Telefonul nostru 064/420031. La microfon Cristian Zoicaş. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radio Fax, redactor Anca fiăltan. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-21, Oţ^Top 20+1. Topul muzicii uşoafe.-Prezintă Marius Mercar20,00 Ştiri. 21,00 Ştiri. 21,05 Anotimpul ideilor. Redactor Dan Bânciu. 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului.
Sîmbătă, 6 iunie Ia Radio C hj6,00 Bună dimineaţa vă spune
astăzi: Dan Horea. 8,00 Emisiunea în limba maghiară
CHIRURGIE ESTETICĂ Dr. TOMA T. MUGEA
▼ vuuiugic pidMii-a♦ 'chirurgia sinului♦ abdominoplastie♦ lipoaspiraţie.♦ transplant de păr♦ lifting facial4 rinoplastie £♦ varice |
rent chimic al acneei d.Ţ NR.7, « 1 4-14-90
♦ tratan 5ÎRTASC/
' POLICLINICA ' INTERSERVISAN
str Pascal} nr.5, tari. (dicnrghcmSTOMATOLOGIE NON-STOP
INTERNE ♦ CARD10LOG3E ♦ NEUROLOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCR1NO- LOGIE ♦ REUMATfflXXRE ♦ ECOGRA FIE ♦ ALERGOLOQE ♦ DERMATOLa GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGîE ♦ (3NE- COLOGIE ♦ ONCOLOQE ♦ PEDIATRIE
♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • EC0GRAFLE
Examinări Doppler - HisterosalpingD g r a f i i pentra
sterilitate fem in in ă LABORATOR
(Biochimie - Bacteriologie Imuno]ogie ■ Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa T est - Examinări citologiee pentm depistirea cancerului de coi sterin - Investigaţii pentm sterilitatea feminini şi masculini) ZILNIC, inclusiv DUMINICA
orele 7 -2 1 M ed ic d e gardă: orele 21 - 7 Rezervare, consultaţii
v la tei. 41.41.83. ' J
s.c, O e n ta l R O V A - S O C O L O V
f Calea M oţilor 106, ăp l] " " Tratamante atoanatologice
eoinplmn:O terapieO protetici (ceraattBâ)O chirurgie (rezecţii, îatpîaate)
P ro g ra m ă ri l a te i . : 430028 Zilnic o ta r:9 -1 9
sîmbafa 10-13P en tru s tu d e n ţi, pensionari, şo m erî/T ed u ce re20%
PEOF. UHIV. Dr. MIHAI CĂLD6ĂEB Dr. Â5GELA CĂ1DGÂED
Str. Prahovei nr. 11(Sngă biserica Bob)
P R O G R A M O F T A L M O L O G IE L , M i, V -17-20 S * 8-12: ■
Tel.: 42.56.18; tel/fa»:19.14.68
i iALIANŢA AMISUICID L I F E L . I I M E _
~ Z S u f le tu ln o s U iu la d is p o e iţia 3^ d u m n e a v o a s t i i Tdefom11
de noţitetdcfcnulvieţii, ţ
, . , . 1 9 1 6 4 7Gardă de noapte, orele 20-08- §
Linia telefonici de intervenţie în criză si prevenţie a suicidului iniţiată deLABORATORUL DE SÂAATATE
MINTALĂ CLUJ stă la dispoziţia dvs.de hmi pînă vineri, între orele 8 - 22.
V i aştep tăm apelurile la
V
r ^ D E V A B U L
j â e j 5| w i ROZA VÎNTURiLOR vineri, 5 iunie 1998 (js)
Ţ Ă R IL E B A L T I C E : Pericolul roşu(Le Point)
Aproximativ 30 la sută din populaţia ' Estoniei, 40 la sută din cea a Letoniei,
minorităţile rusofone sînt ultimul cadou amar oferit de URSS micilor naţiuni baltice. De la dobîndirea independenţei
|991, Lituania, Estonia şi Letonia visează, mai ales, să reconstituie Liga hanseatică, zona cea mai prosperă de pe continentul european în urmă cu şase secole. Ele privesc spre Occident negociindu-şi-intrarea în Uniunea Europeană sau în NATO, încercînd totodată să-şi reconstruiască identităţile naţionale, ridiculizate timp de 50 de ani de ocupaţie sovietică şi de rusificare intensă. Principalul obstacol? Este Moscova, marele vecin, care nu vede lucrurile în acelaşi fel. Pentru a reaminti ţârilor baltice că nimic nu este posibil fară ea, Rusia, ale cărei ultime trupe au părăsit regiunea în 1994, utilizează de acum importanta minoritate rusă ca mijloc de presiune. Ocaziile nu lipsesc, deoarece dacă'Lituania şi-a integrat întreaga comunitate rusă ( care nu reprezenta decît 10 la sută din populaţie), Estonia şi mai mult Letonia îşi multiplică gafele. Un examen de limbă destul de simplu este suficient pentru obţinerea paşaportului estonian. Dar înscrierea la examen costă aproape 300 de franci, 6 sumă colosală pentru mulţi dintre candidaţi. în Letonia este şi mai rău. Dacă toţi ne-letonii instalaţi înainte de 1940 au obţinut fară greutate naturalizarea, pentru ceilalţi aceasta devine dificilă: cetăţenia este acordată pe categorii de vîrstă şi doar cei sub 30. de ani au obtinut-o deocamdată. î n .
ultimele săptămîni, disputa dintre Rusia şi Letonia s-a transformat chiar în psihodramâ diplomatică. Totul a început prin depunerea, la jumătatea lunii martie, a unui proiect de lege în Parlamentul de la Riga, care interzicea folosirea limbii ruse în întreprinderi. Un am endament îi autoriza chiar pe inspectorii letoni să verifice gradul de cunoaştere a limbii letone al salariaţilor. Inacceptabil pentru Rusia! Imediat, extrem de popularul p rim ar al Moscovei, Iuri Lujkov, a condamnat „genocidul” împotriva ruşilor care trăiesc în ţările baltice, „reduşi la starea de sclavi”, iar, la rîndul său, Boris Elţîn a ameninţat Riga, foarte dependentă de Moscova în privinţa aprovizionării cu energie, cu represalii economice. Lucrurile nu s-au oprit aici, iar teroriştii - să fie vorba de o provocare a unor extremişti ruşi?- au intervenit: o bombă a explodat în faţa Ambasadei Rusiei de Ta R ig a ...
O mentalitate sovietică tenace
Pentru a încerca să calmeze lucrurile şi întrucît în Letonia toată lumea este conştientă de faptul că Rusia este de 100 de ori mai populată, primul ministru leton l-a concediat în cele din urmă pe unul dintre miniştrii, săi, acuzat că înveninează raporturile cu Moscova. Fără succes deocamdată, întrucît la 70 de kilometri de Riga o altă bombă a distrus recent o statuie care glorifica Armata Roşie.
Situaţia - în mare parte agravată de unii politicieni naţionalişti ruşi - este deci explozivă. Dar responsabilitatea este împărţită. Din plictiseală şi din
cauza unei mentalităţi sovietice foarte tenace, mulţi ruşi în vîrstă nu cer naturalizarea; deşi ar avea acest drept. Acelaşi fenomen se remarcă şi la tinerii care, pentru a se sustrage de la serviciul militar, preferă să rămînă apatrizi. Aceste cazuri, numeroase, nu explică însă totul. „La începutul independenţei, puterea a întreţinut bucuros sentimentul că ruşii erau duşmani”, povesteşte Iuri Maluevan, estonian de origine rusă şi tinăr redactor şef al săptămînalului „Den. Za Diom”. „Dar, treptat, estonienii au- înţeles că ruşii nu vor pleca. Aceştia din urmă s-au închis în sine, privind în trecut. Rezultatul: cele două comunităţi trăiesc alături, evitîndu-se şi fiecare întreţine tot felul de fantasme cu privire la intenţiile celeilalte. Este foarte periculos” .
Uri pericol cu atît mai mare cu cît ruşii, care constituie o treime din populaţia Estoniei şi 40 la sută din cea a Letoniei, nu sînt reprezentaţi în instituţii sau în municipalităţi, deoarece nu au drept de vot. Rezultatul: demagogia liderilor lor,- a căror, reprezentativitate este foarte vagă, nu mai are limite. Ilustrarea acestui climat de exasperare: în prim ul tur al scrutinului prezidenţial rus, în 1996, rusofonii care au optat pentru naţionalitatea rusă şi astfel au putut vota au ales în proporţie de peste 50 la sută candidatul com unist. Şi pe bună dreptate: el promisese reinstaurarea URSS.
Situatii absurde5
Un alt elem ent negativ grav: ocupanţii de ieri au suferit din plin mutaţiile economice. Responsabili ai unor instituţii adm inistrative sau angajaţi în firmele din complexul
militaro-industrial din epoca Uniunii Sovietice, mulţi dintre ei sînt lipsiţi astăzi de un loc de muncă. La Sillamae,
. un oraş estonian populat în exclusivitate de ruşi,.toate întreprinderile au fost închise din cauza'nerentabilităţii. Iar la Narva cele două mari uzine care înainte de proclamarea independenţei aveau16.000 de angajaţi şi-au redus efectivele cu trei sferturi... , ■
Consilierul municipal din Narva, Viktor Veevo, estonian de origine rusă, recunoaşte că anumite situaţii sînt ' absurde. „în acest oraş în care 96 la sută din populaţie este rusă, am absolută nevoie de o secretară estoniană pentru a traduce decretele şi legile venite de la , Tallin sau pentru a trimite scrisori oficiale. Or, puţinii estonieni care trăiesc aici au deja un loc de muncă, iar acest post rămîne vacant”.
în biroul său din M inisterul de- ‘ Externe, Sulev Kannike, înalt funcţionar însărcinat cu problemele ruse, este totuşi optimist:, Jhiviţi ce am realizat pe p la n . economic în doar şase ani”, spune
. Kannike. „Nii există motive ca aceasta să nu fie şi în beneficiul minorităţii ruse, cu atît mai mult cu cît facem tot ce se poate pentru a o integra în societatea noastră, indiferent ce ar spune Moscova. Desigur, acest jucru este mult m ai. com plicat decît privatizarea unei întreprinderi sau atragerea investitorilor străini”. Responsabil al Fundaţiei Soros din Vilnius (Lituania), Diana Vilyte crede şi ea că în timp raporturile dintre ruşi şi populaţia baltică se pot ameliora. Ca şi în cadrul fundaţiilor Soros din cele două ţări vecine, echipa ei încearcă să reînnoade relaţiile dintre cele două comunităţi printr-un program ambiţios, finanţat de celebrul miliardar american.
Preţul frondei d in B alcan i(Articol se m n a t d e Vlădim ir G ligorov * în publicaţia am ericană T ransitionş)
Dezintegrarea Iugoslaviei a intervenit chiar în momentul în care Comunitatea Europeană hotăra să o invite să adere. In acea vreme, Republica Socialistă Federativă Iugoslavia avea un acord de* cooperare v cu CEE comparabil cu acordurile, aflate acum la mare preţ, pe care le are Uniunea Europeană cu Polonia, Ungaria şi cu alţii. în ajunul războiului, o delegaţie la nivel înalt a CEE sosea la Belgrad într-o misiune urgentă în încercarea de a-i convinge pe liderii ţârii să acţioneze pentru integrarea în comunitate şi să oprească ■dezintegrarea statului lor comun. CEE s-a oferit să finanţeze transformarea Iugoslaviei cu 'o mare sumă de bani (aproximativ patru miliarde dolari). Şapte ani mai tîrziu, statele sale succesoare, cu excepţia Sloveniei, se află în coada listei de aşteptare. Slovenia, care \ ieşit din coşmarul dezintegrării iugoslave aproape fară vreo cicatrice, se află în fruntea listei, un memento usturător pentru ceea ce au pierdut alţii.
Implicarea ulterioară a UE .în dezintegrarea Iugoslaviei a constituit o chestiune controversată. O serie de comentatori locali şi străini au dat vina pe recunoaşterea timpurie de către Bruxelles a statelor secesioniste pentru alimentarea conflictelor. Mai tîrziu,' Europa a fost criticată pentru lipsa sa de sprijin în utilizarea forţei decisive în războiul din Bosnia-Herţegovina. Alte critici includ nerecunoaşterea Macedoniei. Unii au considerat ca neinspirată impunerea de sancţiuni în 1992 îm potriva Serbiei şi Muntenegrului. în cele din urmă, UE a fost criticată pentrir adoptarea, Ta- sfirşitul lui 1996, a aşa-numitei abordări regionale, care condiţionează încheierea de relaţii contractuale cu unele state
-succesoare ale fostei Iugoslavii de îmbunătăţirea relaţiilor lor bilaterale şi regionale.
Istoria şi geografia continuă totuşi să atragă UE spre această regiune. UE nu
xnumai că are relaţii contractuale îndelungate cu fosta Iugoslavie, dar lărgirea UE înseamnă că ea practic încercuieşte statele succesoare ale fostei Iugoslavii. România şi Bulgaria au acorduri de asociere cu UE, în timp ce
’ Ungaria este inclusă între statele care să devină membre chiar din primul val al lărgirii comunităţii. Grecia este deja membră a UE, iar Albania a încheiat un acord de cooperare.
Slovenia, care a semnat un acord de asociere cu UE, este programată să adere în cadrul primului val, în timp ce Macedonia are un acord de cooperare care trebuie să evolueze în cele din urmă către un acord de asociere. Toate măsurile juridice necesare trebuie întreprinse pînă la sfirşitul anului 2001, pentru ca Slovenia să se alăture UE în 2002, In plus, Liubliana intenţionează să se alăture U niunii M onetare Europene în '2005. Cu toate acestea, Slovenia nu este pe deplin mulţumită de perspectiva aderării la UE. Deşi majoritatea populaţiei sprijină ideea integrării în UE, Slovenia a dovedit o oarecare ezitare în a se conforma normelor UE.
Macedonia se află într-o poziţie destul de diferită. Disponibilitatea sa de a adera trebuie totuşi pusă la încercare. Ţara a fost lăsată deoparte din cauza am înării recunoaşterii sale, a embargoului grecesc (1994 -1995) şi a incertitudinii politice generale. în întreaga perioadă post-iugoslavă, aspiraţiile de integrare ale Macedoniei au fost mai-mari decît a fost UE gata să le satisfacă. Ca urmare, Macedonia
aşteaptă încă să înceapă negocierea unui acord de asociere, în timp ce Bulgaria a semnat unul în 1993. Aceasta în pofida faptului că, în calitate de stat succesoral fostei Iugoslavii, Macedonia are o îndelungată istorie de relaţii contractuale cu UE, pe cînd România, Bulgaria şi ţările central-curopenc nu aveau.
Croaţia şi Republica Federală Iugoslavia, constînd din Serbia şi Muntencgru, sînt singurele două State care nu au relaţii contractuale cu UE.
în cazul Croaţiei, lucrurile sînt destul de complexe. Ţara are poate cel mai ridicat nivel de cooperare cu UE decît oricare alt stat posteomunist. Comerţul său se desfăşoară aproape exclusiv cu UE, iar marca germană este mai folosită decît moneda naţională. Integrarea economică nu poate decît să crească în viitor. Pînă de curînd ea era chiar aproape de a fi inclusă în programul PHÂRE al UE pentru dezvoltarea democraţiei în Europa răsăriteană.
Dar climatul politic general al Croaţiei o privează de şansa de a fi considerată un membru potenţial al UE. - Croaţia are un sistem politic autoritar. Ea acordă o mică atenţie drepturilor omului, în special c e lo r ale
• minorităţilor, de pildă, purificări etnice pe scară largă au avut loc în Croaţia în timpul războaielor. Ca urmare a faptului că frontierele sale pătrund adînc în. Bosnia vecină, politica sa vine în conflict cu principiile de politică externă şi cu obiectivele UE faţă de această regiune. Evenimente interne cum ar fi discursul inflamant din luna martie al preşedintelui Franio Tudjman cu privire la Acordurile de la Dayton, la Bosnia şi la alte problem e, continuă să evidenţieze cît de lungă este calea pentru această ţară pentru ca ea să aibă
raporturi mai strînse cu Bruxelles. Asemenea Croaţiei, Iugoslavia şi Bosnia tind să se depărteze politic de UE şi pen tru motive asem ănătoare: angajamente slabe sau chiar inexistente faţă dc democraţie, ncrcspcctareâ d rep tu rilo r omului şi p rob lem e teritoriale persistente. Iugoslavia este de asemenea, o ţară care nu arc graniţe de facto clare. Influenţa sa se extinde în Republica Srpska,-una din, cele două entităţi din Bosnia, totuşi controlul asupra unor pâţţi ale propriului teritoriu, cum ar fi Kosovo, se întemeiază pe
, prezenţa Poliţiei sîrbcşti şi a forţelor militare federale. în aceste condiţii, Iugoslavia pare concentrată să refuze folosirea şanselor oferite de UE. încă de Ia începutul lui 1997, Iugoslaviei i s-au oferit re la ţii com ercia le preferenţiale cu UE, dar privilegiul a fost întrerupt la sfirşitul aceluiaşi an. Iugoslavia nu a îndeplinit condiţiile
.cerute ( între care libertatea presei, alegeri libere şi negocieri asupra statutului provinciei Kosovo) cuprinse în Raportul trimisului special al UE Felipe Gonzalez, fost prim-ministru al Spaniei, şi elaborat în perioada demonstraţiilor de la Belgrad din iarna 1996-1997. în condiţiile recentei escaladări a crizei din Kosovo ( iar UE consideră Belgradul răspunzător şi noi sancţiuni sînt luate în considerare), Iugoslavia este mai departe decît oricînd de UE. Bosnia seamănă cu Iugoslavia în multe privinţe; ţara nu are frontiere interne şi externe clare, o constituţie foarte complexă, elemente de conduită politică autoritară şi populistâ şi un dosar precar în domeniul drepturilor omului. Implicarea'UE este destul de profundă în domeniile financiar, al securităţii şi al administraţiei politice. Pentru că din punct de vedere economic ţara este dependentă -aproape complet de UE, nu numgi pentru reconstrucţie şi dezvoltare, d a r ch iar p en tru supravieţuirea de zi cu zi.
* Autorul este cercetător la Institutul de Studii Economice Internaţionale de la Viena.
In Cehia a început oficial
campania electorală
pentru alegerile legislative anticipate
Campania pen tru alegerile legislative anticipate din Cehia, prevăzute să se desfăşoare pe 19 şi 20 iunie, a jb s t lansată oficial, miercuri, prin difuzarea de spoturi electorale la televiziune şi radio, urmînd să se încheie peste două săptămîni, cu 48 de are îna in te de deschiderea scrutinului, informează AFP.
Mesajele radio şi televizate,. difuzate pe posturile publice, aşa cum prevede Legea electorală, vor permite celor 14 partide şi mişcări politice aflate în cursa electorală să se adreseze simpatizanţilor şi să încerce să-i atragă de partea lor pe indecişi.
Principalele partide politice au decis să-şi limiteze cheltuielile Ia900.000 de dolari şi s-au înţeles să nu utilizeze panouri de aflşaj electoral, în dorinţa de a desfăşura o campanie mai sobră.
Cum Legea electorală prevede ca încheierea ca m p a n ie i. electorale să aibă loc cu 48 de ore înainte de desfăşurarea scrutinului, comisia electorală centrală i-a solicitat, miercuri, preşedintelui Vaclav Havel să revină asupra deciziei sale de a participa, alături de politologul francez de origine cehă Jacques Rupnilc, la o emisiune a postului de televiziune p riva t Nova, programată pe 18 iunie, deci în ajunul alegerilor.
în afara tradiţionalelor reuniuni, distribuiri de manifeste şi afişe, unele partide folosesc metode de convingere aelectoratului mai personalizate. Partidul creştin-democrat (KDU- CSL),.al cărui slogan este "Forţa paşnică”, distribuie gratuit ceai. Social-dem ocraţii (CSSD) au căutat în muzee locomotive' cu aburi pentru a-şi face campanie Ia bordul unor astfel de mijloace lente de locomoţie.
Convocarea alegerilor anticipate a fo s t decisă după căderea guvernului de centru- dreapta condus de Vaclav Klaus, în-decembrie anul trecut. Pentru mandatele de deputat candidează 3.726 de persoane, între care 772 de femei.■ P otriv it u ltim elor sondaje,
CSSD, form aţiune de opoziţie, condus de M ilos Zeman, va cîştiga alegerile, fiind cotat cu 27 la sută d in in ten ţiile de vot. Partidul Civic-Democrat (ODS) al fostului premier Klaus nu ar urma să primească decît 15 la sută din voturi.
Un a l treilea partid , al pensionarilor (DZJ),' a cunoscut o ascensiune rapidă pe scena politică, urmînd să obţină 10 pînă la I I la sută din intenţiile de vot. DZJ este o mişcare conservatoare
.ş i nostalgică după fostu l regim fiind condusă-de un fo st colr al epocii comuniste. C reatV 1989, acest partid nu a obţinuţ i p înă acum la a legeri decît procente nesemnificative.
(7) vineri, 5 iunie 1998 POLITICĂIn viziunea preşedintelui ConstantinescuUltimele evenimente politice interne nu afectează în nici un fel relaţiile României cu ţările din regiune
Preşedintele Emil Constantinescu a apreciat, joi, câ ultimele evenimente politice interne nu afectează în nici un fel relaţiile României cu ţările din regiune. Constantinescu consideră că există multă “tensiune artificială” în rîndul scenei politice româneşti. El a amintit că a făcut adesea apel la responsabilitate, dar, “din păcate”, se continuă “linia aberantă” începută în decembrie 1996, prin crearea unei atmosfere de campanie electorală. Populaţia, însă, nu se “cuplează” la acest tip de
- acţiune, a mai apreciat Emil Constantinescu. - Pe plan politic şi guvernamental s-au conturat
din nou în ultima perioadă mai multe situaţii conflictuaie. Liderii PNL Călin Popescu Tăriccanu • şi Crin Antonescu au propus ieşirea PNL din CDR, m inistrul Industriilor şi Com erţului, Radu Berceanu (PD), a eliminat mai mulţi membri
PNŢCD din Consiliile de Administraţie ale unor regii autonome (RENEL, ROMGAZ, PETROM), iar UDMR a afirmat că va înainta Guvernului un proiect de lege prin care să fie înfiinţată o Universitate de limbă maghiară lâ Cluj. O stare conflictuală s-a conturat şi în sînul PNŢCD, între premierul Radu Vasile şi o serie de membri im portanţi ai partidului care şi-au pierdut portofoliile m inisteriale odată cu căderea cabinetului Ciorbca.
Fără a comenta punctual vreun eveniment politic intern, Emil Constantinescu a condamnat “agitaţia sterilă”. El a acordat declaraţii presei pe Aeroportul Otopeni, înainte de a pleca, joi, spre Yalta, unde va participa la sumniit-ul Cooperării Economice în zona Mării Negre. La reuniunea de la Yalta va participa şi preşedintele Senatului, Petre Roman.
Vădim Itidor va fi audiat miercuri la Comisia juridicăComcliu Vădim Tudor a fost"
convocat, pentru miercuri, la Comisia juridică a Senatului,- pentru a fi audiat în legătură cu cererea de ridicare a imunităţii sale parlamentare.
Ministrul Justiţiei, Valeriu Stoica, a înaintat, m iercuri, preşedintelui Senatului Petre Roman cererea de ridicare a im unităţii parlam entare a sen a to ru lu i PRM C orneliu Vădim Tudor, pentru trimiterea în judecată a acestuia.
In cerere se arată că procurorul general al Parchetului Curţii Supreme de Justiţie l-a informat pe ministrul Justiţiei câ, în urma unor plîngeri şi a sesizărilor din ofidiu, au fost constituite şapte dosare si s-au efectuat cercetări
în legătură cu senatorul Vădim Tudor, pentru comiterea unor infracţiuni •
în "două d intre dosare, anchetatorii s-au sesizat din oficiu referitor la faptul câ senatorul a comis infracţiuni, “cu caracter denigrator la adresa preşed in te lu i Rom âniei, de natură să aducă atingere la relaţiile internaţionale ale ţării”.
Vădim Tudor este învinuit de comunicare de informaţii false - şi ofensă adusă autorităţii.
Dc asemenea, Vădim mai este în v in u it, în tr-un dosar, de ca lom nierea p reşed in te lu i Senatului, Petre Roman.
“Cercetările au stabilit că fapta senatorului Com eliu Vădim Tudor de a face afirmaţii publice,
atribuind părţii vătămate (Petre Roman - n.n.) fapte care, dacă ar fi adevărate, ar atrage pentru aceasta răspunderea penală, constitu ie infracţiunea de calomnie”, a afirmat, miercuri, îri' cadrul unei conferinţe de presă, Flavius Baias; secretar de stat în Ministerul Justiţiei. '
Totodată, ministrul Justiţiei, Valeriu Stoica, a cerut ridicarea im unităţii senatorului şi în dosarele în care Vădim este acuzat de calomnie de către senatorul Constantin Grigore Dum itrescu, generalul Ion Pitulescu, redactorul Mihai Bărbulescu şi de către ziaristul constânţean , A lexandru Mihalcea. "
Societatea transilvană a ungurilor de pretutindeni sprijină înfiinţarea
universităţii maghiare prin scindarea Universităţii “Babeş-Bolyai”
Societatea transilvană a ungurilor de pretutindeni sprijină reînfiinţarea universităţii maghiare prin scindarea Universităţii “Babeş-Bolyai”, a declarat la Cluj, în cadrul unei conferinţe de presă, unul dintre membrii societăţii, Attila Demenyi.. Acesta spune-câ scindarea Universităţii “Babeş-Bolyai” nU reprezintă un act de separatism, ci doar separarea bugetului şi a legislaţiei. Vicepreşedintele Societăţii transilvane'a ungurilor de pretutindeni, Tibor Ţorok, a declarat, în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, că UDMR a primit deja o declaraţie de sprijin din partea UDMR Timiş, în vederea reînfiinţării unei universităţi maghiare la Cluj. “Avem semnale că mai multe filiale ale UDMR îşi vor manifesta sprijinul pentru înfiinţarea universităţii maghiare, ceea ce înseamnă că există o presiune de jos în sus, care reprezintă aspiraţia întregii minorităţi maghiare” a conchis Torok.
Cei doi au mai afirmat că la Academia de Muzică din Cluj trebuie înfiinţată o secţie cu predare în limba maghiară, avînd în vedere faptul că unul din trei studenţi este de etnie maghiară.
Declaraţiile liderilor societăţii internaţionale a ungurilor contrazic punctul de vedere al UDMR. Preşedintele Uniunii, Marko Bela, a afirmat recent câ maghiarii vor să înfiinţeze la Cluj o universitate autonomă cu limba de predare maghiară, structura actuală a Universităţii “Babeş-Bolyai” urmînd să fie păstrată. Propunerea UDMR, politic, mai convenabilă, nu-şi găseşte justificarea în nevoile de învâţâmînt locale, chiar profesori universitari maghiari apreciind câ este inutilă înfiinţarea a încă unei universităţi în Cluj.
Guvernului şi Parlamentului s î ia m ăsuri pentru contracararea
iredentismului ungurescComitetul director al UVR Cluj
apreciază că noua conjunctură politică ' din Ungaria sporeşte pericolul acţiunilor antiromâneşti dinspre ţara vecină; care “a promovat pentru prima dată în lume fascismul ca politică de stat”. Liderii UVR Cluj consideră că actuala putere politică din Ungaria nu se deosebeşte prea mult de cea interbelică, electoratul optînd şi acum pentru “partidele cu platforme revizioniste şi iredentiste. ’
“în acest sens, Vatra Româneasca face un apel tuturor cetăţenilor, forţelor , patriotice şi partidelor, precum şi. preşedintelui. Parlam entului şi, Guvernului României de a-lua toate măsurile necesare contracarării, atîţ pe pla: intern, cît şi pe cel extern a ori caro- acţiuni de destabilizare a zonei şir ţării, posibil a fi întreprinse de câte forţele extremiste, xenofobe ajuns: la putere” - se arată într-u: comunicat semnat de Comiteti director al UVR Cluj. (D.B.)
Deputatul Adrian lorguiescu (PAR) respinge ideea unei universităţi maghiare la Cluj
Deputatul Adrian lorguiescu (PAR) afirmă că rezultatele alegerilor'din Ungaria au determinat “o radicalizare a solicitărilor UDMR”. lorguiescu respinge ideea unei universităţi maghiare la Cluj- Napoca, dar se pronunţă, în schimb, pentru o universitate multiculturală într-un alt oraş al ţării. “Sînt împotriva înfiinţării unei universităţi maghiare la Cluj-Napoca. Există deja aici secţii maghiare. Deci nu cred că este nevoie de o universitate” - a declarat ieri; la Cluj-Napoca, deputatul Adrian lorguiescu. (D.B.)
MER Cluj se pronunţă împotriva unei universităţi maghiare de stat' F iliala clujeană a M ER îşi exprim nemulţumirea faţă de intenţia UDMR de a propi Parlamentului înfiinţarea unei universitâ: maghiare. Consiliul judeţean al MER consider ică pretenţia UDMR are un caracter diversionis scopul de a destabiliza statul naţional unitar roni “Menţionăm că, de altfel, la Cluj-Napoca, în cadr. Universităţii Babeş-Bolyai”, funcţionează secţiic predare în limba maghiară” - se arată între comunicat primit din partea Biroului de presa; MER Cluj. (D.B.) ' .
I
Viorel Cataramă va fi sancţionat de PNL dacă va mai face declaraţii care afectează imaginea partidului
Viorel Cataramă va fi sancţionat de conducerea PNL, în cazul în care va mai face declaraţii “care afectează imaginea partidului”, a decis, miercuri scara, Biroul Permanent al PNL.
Conducerea PNL a luat această decizie cu numai două voturi împotrivă, după ce i- a cerut lui Viorel Cataramă explicaţii în legătura cu afirmaţia sa potrivit căreia există un curent social-dcmocrat dominant în PNL. Vicepreşedintele PNL a afirmat că declaraţia sa a urmărit clarificarea ideologiei PNL şi nu a afectat imaginea partidului, explicit, considerată nesatisfacâtoarc de majoritatea liderilor liberali.
Vicepreşedintele PNL Călin Popescu-
Tăriceanu a negat, în şedinţa de miercuri scara a Biroului Permanent, că ar fi cerut, la Constanţa, retragerea partidului din CDR. EI a susţinut că declaraţiile pe care le-a făcut la Congresul Tineretului Liberal de la sfîrşitu l săp tăm în ii trecu te au fost răstălmăcite de presă şi a adus înregistrarea discursului pe care l-a ţinut cu acest prilej, înregistrare care nu a fost ascultată din lipsă de timp de către conducerea PNL.
Liderul PNL, Mircca lonescu-Quintus, a declarat, miercuri seara, că Biroul Permanent a luat decizia “să aplice statutul partidului” în cazul în care astfel de declaraţii se vor repeta. ' •
Biroul Permanent nu poate adopta, însă,
conform statutului PNL, nici o sancţiune împotriva unui membru al partidului ales de Congres într-o funcţie de conducere în partid, sau a unui parlamentar. Biroul poate propune adoptarea unor sancţiuni, decizia putînd fi luată numai de Consiliul Naţional. Potrivit articolului 20 din statut, “luarea de atitudini publice în afara şi împotriva politicii şi strategiei partidului, sau a conducerii acestuia” este considerată “abatere mai puţin gravă” şi nu poate fi sancţionată cu excluderea din partid, măsura disciplinară
. .menţionată fiind de la avertisment scris la suspendarea pe cel mult un an din calitatea de membru al PNL.
La Arhivele Statului Clui
Expoziţia documentară
“ 1848 în Transilvania”Direcţia Judeţeană Cluj a
Arhivelor Naţionale organizează astăzi, 5 iunie 1998, orele 12,000 manifestare închinată împlinirii1 150 de ani de la Revoluţia română din 1848. Cu acest prilej va fi inaugurată expoziţia iocum en tarâ “ 1848 în rransilvan ia” şi vor fi prezentate cele mai recente publicaţii editate de către instituie: “Revista de Arhivistică”, ‘Documente privind mişcarea raţională a românilor din fransilvania, voL 1 1881-1891, i “K arl K urt K lein , iorespondenţă”. Expoziţia vai deschisă publicului pînâ la îijlocul lunii octombrie, zilnic, itre orele 8,00 - 15,00.
PUNR va iniţia o moţiune simplă ^ privind situaţia pensionarilor
Secretarul general al PUNR, Valentin Iliescu, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, câ PUN R va iniţia o moţiune sim plă privind situaţia dezastruoasă a pensionarilor din România, renunţînd la ideea unei moţiuni de cenzură.
Secretarul general al PUNR a menţionat că moţiunea cere ca Executivul să promoveze de urgenţă măsuri de recorelare a pensiilor pentru cei 1,4 milioane de pensionari dezavantajaţi, să abroge Hotărîrea de Guvern 206/ 1998 priv ind lis ta de medicamente compensate, şi să promoveze o hotărire de guvern care să facă posibil accesul Ia medicamentele necesare pentru toate categoriile sociale. /
PUNR doreşte ca Executivul să depună, pînâ la 1 iulie, pachetul de legi privind reforma sis tem u lu i ■ de pensii şi a
sistemului de asigurări sociale şi să-şi onoreze angajamentele în ceea ce priveşte stabilirea unor preţuri corecte Ia produsele de bază. Deputatul Valentin Iliescu a arătat că PUNR a renunţat la ideea unei moţiuni de cenzură şi a optat pentru o moţiune simplă deoarece partidul său nu doreşte creşterea instabilităţii politice, ci doar atenţionarea Parlamentului şi a Guvernului.
- în ceea ce priveşte susţinerea moţiunii, Iliescu a menţionat că PUNR va apela Ia suportul grupurilor parlamentare PDSR, PD, PRM, PSDR, ApR şi la cel al minorităţilor naţionale, cărora le va oferi textul moţiunii. ,
Referitor la declaraţia prim- vicepreşedintelui PDSR, Adrian Nâstase, care a afirmat că PDSR nu va susţine iniţiativa PUNR, Iliescu a spus câ PDSR “nu-şi vă permite o asemenea gafe
politică”. PUNR intenţiona să iniţieze o moţiune, de cenzură, însă pentru depunerea unei asemenea moţiuni erau necesare semnăturile a o treime din numărul parlamentarilor. De aceea, PUNR Va iniţia în Camera Deputaţilor o moţiune simplă pentru depunerea căreia sînt necesare semnăturile a doar 50 de deputaţi. PUNR nu dispune de un număr suficient de deputaţi nici măcar pentru o moţiune simplă. ' . . ...
Morala în politicăOrganizaţia de femei a
PNŢCD Cluj organizează astăzi, ora 17, la sediul partidului, o întîlnire cu senatorul Matei Boilă, care va vorbi despremorala în politică.
Consiliul Odorheiul Secuiesc împotriviCongregaţiei Inimii Neprihănite
AMBIŢIA PRIMĂRIEI A FOST RESPINS! FIIND INSUFICIENT TIMBRATA!. Tribunalul Mureş a pronunţat sentinţa în procesul intentat: Consiliul local al municipiului Odorheiul Secuiesc împotrr Congregaţiei Inimii Neprihănite şi SC ARIS INTERNATIONA SA. Consiliul local Odorhei, reprezentat de senatorul UDMR Tih Kovăcs Eckstein, solicita instanţei constatarea nulităţii contractul, de concesiune, încheiat la 23 ianuarie 1993, între asociat călugăriţelor greco-catolice şi ARIS, precum şi nulitatea contractul, prin care societatea dona congregaţiei clădirea orfelinatului din strat Stejarului. Întrucît construcţia fusese evaluată la 4,82 miliarde lej v conform legii, Consiliul local Odorhei ar fi trebuit să achite 4£ milioane taxă de timbra. Deoarece consiliul nu a achitat deciî milioane de lei din întreaga sumă, instanţa a decis, să anuleze c “insuficient timbrată” cererea Primăriei Odorhei. Partea reclamant nu a fost de faţă la pronunţarea sentinţei.
La 23 iunie va avea Ioc un alt proces intentat de Consiliul Ioa Odorhei privind proprietatea terenului de sub clădirea orfelinatul: Expertizele topografice ca şi înscrisurile din cartea funciară confuni câ intabularea terenului pe numele consiliului nu putea fi făcui pentru că terenul era deja înscris pe numele unor persoane fizice In plus, ea este ilegală deoarece consiliul nu posedă personalitate juridică. In opinia avocaţilor călugăriţelor greco-catolice şi a societăţi ARIS, procesul intentat este unul “de ambiţie”. Pentru atingere scopului, la Odorheiul Secuiesc “reprezentantele congregaţiei sin: izolate, ca pe o insulă. Clădirea nu beneficiază de apă, atmosfen urbei este ostilă, iar Primăria face toate şicanele posibile în privii? procurării documentelor necesare recunoaşterii legalităţi asezămîntului destinat copiilor cu probleme speciale”.
Dorin SUCIU
Arhiepiscopul Clujului, Barlolomeu Anania, sprijini Congregaţia greco-catollcâ a “ Inimii Neprihănite a Măriei’
IPS Bartolom eu Anania, că principalul obiectiv alarhiepiscop al V adului, Com itetului îl reprezintăFeleacului şi Clujului, sprijină obţinerea proprietăţii deplineacţiunile C om itetului de asupra clădirii şi a terenului dinsusţinere morală a Congregaţiei Odorhei, de către Congregaţvtgreco-catolice â “ Inimii “Inimii Neprihănite’. •Neprihănite a Măriei”, constituit în acest sens, Comitetul cerela Paris, în ianuarie 1998, se sprijin deputatului Ţurlea,arată într-o scrisoare adresată de preşedintelui Constantinescu,către acest comitet deputatului primului ministre, ministruluiPUNR Petre Ţurlea. Scrisoarea, ’ Justiţiei, a celui, de Extern».,prezentată miercuri în conferinţa precum şi senatorului Gcorgcde presă a PUNR, menţionează Pruteanu. '
j f e C a a a ivineri, 5 iunie 19 9 8 7*1
Un tezaur al umanitătui
J ţ a n c i BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A FRANŢEIA rta şi arhitectura ultimelor decenii a
/ I eludat, de multe ori, ev iden ţa , -Z JL dialogului om-operă sau l-a
transformat, aproape mereu, într-un limbaj expresionist. Memoria figurativă, ce nu poate f i desprinsă de istoria umanităţii, nu se va stinge însă şi nici nu e de aşteptat ca prezenţa ei să se diminueze. în noua figuraţie europeană sau, cum a mai fo s t numită, superfiguraţia americană, imaginile supravieţuiesc. Biblioteca
Zidul imens pe care-1 închipuie cartea, biblioteca universală, este şi el deschis unei alchimii lăuntrice, de inepuizabile metamorfoze, care-i conferă valenţe active. Tocmai de aceea, semnul definitoriu al epocii noastre, mai cu seamă al acestui final de mileniu, este capacitatea de a resuscita întregul acumulărilor umanităţii. Şi aceasta înseamnă, pentru Biblioteca Naţională a Franţei, cîteva etape absolut obligatorii: 1368 - Carol ăl V-lea transferă cele 973 de manuscrise din patrimoniul Bibliotecii Regale într-un turn al Luvrului * 1537 - Francisc I stabileşte, prin decretul de la Montpellier, sistemul de depozit legal: toate lucrările tipărite în Franţa trebuie depozitate la Biblioteca Regală • 1692 - Biblioteca Regală este deschisă pentru public • 1720 - Biblioteca Regală
este transferată în sediul din .Rue de Richelieu • 1789 -1799 - Biblioteca Naţională achiziţionează colecţii de documente confiscate în timpul Revoluţiei franceze • 1811 - Crearea Bibliografiei. Franţei • 1868 - Inaugurarea marii săli de lectură, proiectate de Henri Labrouste • 1987 - Introducerea băncii de date BN Opale, primul catalog, com puterizat de lucrări tipărite • 1988 - Preşedintele Republicii anunţă crearea viitoarei Biblioteci Naţionale a Franţei, ”o bibliotecă vastă, de un tip cu totul nou” • 1989 - înfiinţarea a ceea ce a fost denumit ”Etablissement Public de Ia Bibliotheque de France” şi desemnarea lui Dominique Perrault ca arhitect al lucrării • 1990 - începerea lucrărilor la Biblioteca Naţională ă Franţei. • 1994 - Bibliotheque Naţionale şi Bibliotheque de France se unifică pentru a forma Bibliotheque Naţionale de France • 30 martie 1995 - Inaugurarea noii clădiri a Bibliotecii Naţionale a Franţei de către preşedintele Franşois Mitterrand • 20 decembrie 1996 - Deschiderea pentru public a sălilor de lectură de la nivelul Tiaut-de-jardin” • 1998 - Transferarea colecţiilor.
Trei vor J i categoriile de colecţii transferate de la sediul din Richelieu la cel din Tolbiac: cărţi tipărite, periodice şi înregistrări audio-vizuale. Colecţiile speciale vor rămîne în sediul de pe Rue Richelieu, adică: incunabule, manuscrise, partituri muzicale, colecţii de numismatică, planuri şi hărţi şi alte documente de artă.
Lansat în F ran ţa în 1989, cu ocazia bicentenarului, concursul de proiecte pentru noul
renaşte la alte dimensiuni, adunînd pentru om şi, paradoxal, îndepărtîndu-se în acelaşi timp de el. Cu acest sentiment am păşit pragul (situatie privilegiată, întrucît "Site Frangois Mitterrand” e un teritoriu care va f i deschis în totalitate pentru public abia în 8 octombrie 1998) unei instituţii ce tezaurizează valori ale umanităţii, încercînd să descifrăm istoria acestui veritabil colos care este astăzi BIBLIOTHEQUE NAŢIONALE DE FRANCE.
sediu al Bibliotecii Naţionale a Franţei.a fost. cîştigât, cum spuneam, de arhitectul Dominique Perrault. Organizată pe principiul enciclopedic, BNF are patru turnuri uriaşe (pînâ la etajul VII birouri, mai sus depozitele de carte); sălile destinate cercetătorilor sînt dispuse pe şapte etaje, sub nivelul Senei, ”rez-de-jardin”, iar sălile de lectură se află la nivelul ”haut-de-jardin”, între turnuri,. însumînd, în total, 3.600 de unităţi de lectură. Deşi este deschisă tuturor francezilor, Biblioteca Naţională se adresează unui public cultivat, fiind organizată în sistem de acces liber: 10.000 de încăperi, 12 milioane de volume (dacă le adunăm şi pe cele aflate la celelalte sedii din Paris rezultă 17 milioane!), un milion de unităţi periodice, un milion de fotografii din domeniile: ştiinţei şi tehnicii, dreptului, economici, politicii, literaturii şi artelor, filosofiei, istoriei, ştiinţelor umane; săli pentru cercetări bibliografice, săli de presă, audiovizual şi multimedia, săli de expoziţie etc. Transportul cărţilor se face prin 350 de carcase TAD (transport autonom la distanţă). Practic, cititorul are acces aici la toate datele din lume, ia aproape întregul ansamblu de zămisliri pe care le-a adunat, milenar, Franţa, care rămîne, fără îndoială, centrul spiritual al planetei.
Faptul că totul este încifrat aici, gîndit în schema unei m ănăstiri, po triv it unei sem nificaţii francmasonice, este un amănunt despre care nu se prea vorbeşte, dar care este văzut şi mai ales simţit: senzaţia de apăsare, deşi spaţiile sînt imense, lumina naturală prea ades filtrată şi accesoriile
metalice, reci şi impersonale, ce emană un miros acru, specific gărilor sau staţiilor de metrou, zidurile din beton netencuit (aceasta a fost dorinţa expresă a arhitectului, în spiritul ’ filosofici neterhiinatului”) amplifică sentimentul că acest loc, cu înfăţişare de staţie orbitală, a fost gîndit pentru lumea robotizată şi pentru... roboţii mileniilor viitoare. Prea puţin pentru oameni, în ciuda unei logistici ce întrece orice închipuire. Megalomanie arhitectonică în detrimentul, funcţionalului de utilitate umană şi astfel de exemple mai pot fi. găsite multe în Franţa. Am aflat, totuşi, că noul sediu al Bibliotecii Naţionale a Franţei va deveni, în 30 de ani, neîncăpâtor! Din delegaţia română, condusă de dl Ţraian Brad, directorul Bibliotecii Judeţene ”0 . Goga” Cluj, preşedintele Consiliului Directorilor de Biblioteci Publice din România, care a vizitat Biblioteca Naţională a Franţei - delegaţie prezentă la Paris cu ocazia Colocviului In ternaţional "L ucian B laga” şi a Zilelor Culturii Clujene - au făcut parte directori, şefi de servicii sau bibliotecari de la cîteva dintre cele mai importante biblioteci judeţene din ţară (Oradea, Cluj-Napoca, Braşov, Satu Marc, Tîrgu Mureş, Bistriţa, Botoşani, Reghin), precum şi de la Biblioteca Academiei din Cluj-Napoca. Desigur, vizita bibliotecarilor şi oamenilor de cultură români la noul sediu al BNF - care va fi inaugurat, în totalitate, la 8 octombrie 1998 - s-a datorat bunelor contacte stabilite între această instituţie şi Centrul Cultural Român din Paris, aflat sub direcţia poetului Horia Bădescu, care a intermediat acţiunea, precum şi amabilităţii compatrioatei noastre, frumoasa doamnă Rodica Paleologu r şefa Departamentului de carte românească. Graţie eforturilor sale, s-a reuşit (după demersuri care au durat ani de zile) scoaterea fondului românesc din categoria culturilor slave şi orientale şi aşezarea acestuia acolo unde îi este locul, în rîndul celor de origine latină, astfel îneît, la această oră, rafturile de carte românească (la completarea cărora a contribuit cu o donaţie substanţială şi delegaţia română) se învecinează, firesc, cu cele ocupate de cartea italiană, latină, spaniolă etc.
Michaela BOCU
La Muzeul Naţional de Artă Cluj expoziţie de pictură
VALENTIN CODOIU- PARISDupă studii de specia',fote efectuate la Academ ie de aria din Cluj şi Bucuroşii
(1973-1979) şi un deceniu de activitate In ţară, impunindu-se îndeosebi ca scenograf;s prin soluţie ingenioase valorificate în spectacolele perfectate de Opera Românăi dn Capitală şi Compania naţională de balet "Fantazia* din Constanţa, pictorul VALENTIN CODOIU (născut in 19$5 în judeţul Mureş) şi-a asumat riscul de a se confrunta nemijlocit cu dinamica vieţii parisiene. Cer zece ani de popas în capitala mondială a artelor s-au consumat printr-uri efort tenace şi fertil de integrare în freamătul unui climat exigent şt elevat, unde încearcă să-şi afle consacrarea un număr impresionant de creatori provenind de pe toate meridianele lumii. O simplă trecere în revistă a prezenţelor sale constante la Saloanele independenţilor, la
j , Salonul artiştilor francezi sau ta sintezele parisiene de toamnă, alături de expoziţiile personale deschise în galeriile "Arcades", T e m a ra is '^ T a Cotdee"r unele it'nerate ş la Amsterdam, Usabona etc., ne permute avansarea unei certitudini: că deja Valentin Codoiu se bucură de preţuire şi recunoaştere internaţională, privilegiaţi statut creator suspnut de profunzimea unei viziuni şi originalitatea unui stil.
în v irtu tea unei nobile m otiva ţii spirituale, Valentin Codoiu a conceput şi finalizat o expoziţie personală găzduită de prestigiosul Muzeu Naţional de Artă Cluj. Selectînd din lucrările recent create, a configurat o ambianţă şi un climat de o tensionată şi stranie expresivitate. Spaţiul picturilor sale se populează cu făpturi ciudate, stăpînite de nelinişti şi incertitudini, antrenînd o paletă vastă din universul trăirilor umane. Un s e t de 12 imagini profilate pe un fundal nocturn, ipostaziază chipuri şi atitudini situate cel mai adesea sub semnul tragicului, aderent filonului neo-expresion ist. L um in i tranşante, devoratoare, sfirtecă formele
î
•> * X
% [ •
şi potenţează angoasele unei lumi aflată în praguî marilor destrămări: O conştiinţă lucidă, solidară cu traum ele, unei umanităţi în derivă, face vizibilă condiţia precară a omului contemporan, supus prea adesea violenţelor şi absurdităţilor de tot felul. ■- .. -
Pentru a nu absolutiza tonusul obsesiv al dramaticului, pictorul abordează şi compuneri din care se degajă un aer de exuberanţă de umor bonom, de calmă şi tandră reculegere. Ele sînt desprinse din repertoriul spectacolelor de'balet şi de circ, frapante prin verva comunicării’ prin somptuozitatea, eleganţa şi savoarea gesturilor şi expresiilor. Prioritatea armoniilor calde de ocru şi roşu, fin orchestrate, fixează expresivitatea sub zodia euforicului. Grimaselor traumatizante anterioare li. se substituie văpaia unor solare reverberaţii.
Ii este caracteristică lui- Valentin Codoiu caligrafia alertă, plină de nerv şi substanţă a pensulaţiei, operînd cu tuşe dinamice, prelungi, saturate de materie, în care starea explozivă a tonului pur nu exclude pasajele animate de muzica nuanţărilor şi interferenţelor subtile.
Am simţit rezonanţele fertilizatoare ale unei arte ce probează valenţele de universalitate ale spiritului creator românesc, cînd interpretul cultivat, original şi subtil şe numeşte: Valentin Codoiu._
Negoiţă LĂPTOIU
Simposionul Naţional de Muzicologie
€@&JLi@nr€@ y M i P MA s t |z î ^ ă ,̂ r j a :̂ 9 ^ a ^ a fe ă H lp c în
Studioul de cdaccrte al Academici d e , M uzică ”Gh. Dima” dini Cluj-Napoca, deschiderea festivă a cefei de a Idoua ediţii^ a S im p is io n u lu ii N aţional de M u z ico lo g ie JM U SIC O LO G O R U M C O L iE G II cdLLO Q U lU M , ale cărui Iucr㪠vor aborda cîteva dintre cele mai interesante şi m ai discutările (în sibnsul bun ..al te rm en u lu i) p ro b lem e ale muzicologiei-contemporane. - •'
yeattul de ^Ştnt din y'urdnIfl £ 1 u / - ty V « p o c « ;
M arţi, 9 iunie a.c., teatrul turdean va p re ze n ta , de la o ra 17, pe s c e n a . Teatrului N aţional din Cluj-N apoca, spec taco lu l de succes cu 'c o m e d ia M ire a să de- îm p ru m u t de A s tr id Lindgren. Regia artistică şi scenografia sînt semnate de Zollan Schapira. în d is trib u ţie : ÎH n â A n to n o v , M a r ia Voronca, A ntoaneta Pop-Cheţa, R adu Botar, M arian M iron, Radu Ţ icudean, N arcisa Pintea şi Ileana Portase. Cu acest spec taco l, tea tru l tu rdean va efectua un turneu în Suedia, în a doua jumătate a lunii august a.c.
-;'r
1*. f\c*AcnsZ*. A tMîine, 6 iunie a.c., cu
începere de-la o ra 17, în Sala ”J.S. Bach” de la Academia de M uzică va
■“ ■■■■■■• av ea loc un r e c i ta l cam eral susţinut de studenţi ai clasei prof. univ. Ferdinand Weiss.
Tot mîine, la o ra 19,30, în Studioul de concerte, recital de corn, susţinut de C harles Snead (SUA); 1a pian: Adina Mureşan. Invitaţi în recital: R adu Rusu - com, A lexandru M arc - corn, Ioan
Baiu - com, Nicolae Bivol - corn. în program lucrări de: O. Rctting, P. Basler, A. Reicha, O. Messiaen, J. Haydn, V. Nchlybcl, L. Shaw, B. Heiden, B. Krol, V. Persichetti, G. Schuller. "
Dum inică, 7 iunie, Ia o ra 17, va fi re lua t în Sala ”J.S. B ach”, recita lu l cameral al studenţilor clasei prof. univ. Ferdinand Weiss.
L u n i, 8 iunie , de la o ra 17, în ' Studioul de concerte va fi reluat recitalul
de corn. _ -
*?Ht<uvicenea, (a , ijw u v icîn organizarea C entru lu i C rea ţie i
Populare Cluj, a Primăriei, Consiliului loca l şi Căm inului cu ltu ra l M ociu , dum inică 7 iunie a.c., va avea loc în com una Mociu tradiţionalul ”Jo c în s a t” . P a rtic ip ă ce te ra ş i, g o rd o n â şi, contralâi din zona Cîmpiei Transilvaniei, dănţâuşi din Frata, Mociu, Urca, Soporu de Cîmpie. întreaga m anifestare se va d e s fă şu ra sub sem n u l f ire s c u lu i, urm ărindu-se o revigorare a tradiţiei p o p u la re : , co stu m , d an s, m u z ic ă , obiceiuri, credinţă.
Manifestarea se vrea a fi istoria unei zile a satului transilvan, o întoarcere la izv o are , o rev igo rare a fo lc lo ru lu i românesc. • ■ - .
La Gherla:
Prima expoziţie de caricatură a unui pensionar
■ îh sălile Casei orăşeneşti de cultură Gherla a fost vernisată, zilele trecute, o e x p o z iţie de c a r ic a tu ră . A u to ru l lu c râ r ifo r este p e n s io n a r u l E m il C im bulea, un adevărat artist, cu o largă v iz iu n e asupra p ro b lem elo r so c ia l- p o litice din zilele noastre . A u to ru l expune nu mai puţin de 103 caricaturi executate în tuş. Lucrările se disting prin simplitate, originalitate şi ingeniozitate. V arietatea tem elor şi um oru l fin ce
-caracterizează fiecare caricatură dau o culoare aparte creaţiei artistului. Em il Cimbulea a lucrat şi înainte de ’89, dar atunci caricaturile sale nu p u teau fi
expuse. Cele mai reuşite lucrări se referă la pu lsu l p o litic a l a n ilo r de după Revoluţie, una dintre ele, "Concertul p a r tid e lo r” , a tră g în d a p rec ie rile sp ec ia liş tilo r p re ze n ţi la vernisaju l expoziţiei.
E x p o z iţia de c a r ic a tu ră a pensionarului gherlcan Em il Cimbulea răm îne d esch isă în să lile C asei de C u ltu ră d in lo c a lita te p în â la 1 septembrie, timp suficient ca amatorii de frumos să facă cunoştinţă cu talentul acestui pam fletar al zilelor noastre.
SZEK ELY Csaba
Festivalul ZILELE PIMPIMPARE- Fundaţia C ulturală CORVINEUM , în
.co lab o ra re cu In sp e c to ra tu l pentru Cultură al judeţului Cluj, vă invită - copii şi p ă r in ţi - la F e s t iv a lu l Z IL E L E PIMPIMPARE. M îine, 6 iunie, va avea loc T îrgul copiilor, în al cărui program figurează: de la o ra 12 - vizitarea morii Kakassy (str. H eltai nr. 72, u ltim a staţie a. autobuzului nr. 33); de la o ra 13 - sp ec taco le cu p a r tic ip a re a trupelor ”Kucko” şi "P im pim pâre”; la o ra 14 - copii de la Şcoala W ald o rf prezintă
. dansuri ceangâieşti, sub conducerea praf, Papp E m e se ; p e n tru o r a 15 este program at un concurs de desen, sub. conducerea profesoarelor Forro Agnes, Starmuller Katalin şi B ak Sara. Copiii sînţ rugaţi să aducă produse executate de ei şi sînt, în acelaşi tim p, atenţionaţi să nu-şi u ite şep cu ţe le de protecţie împotriva razelor solare. D um inică, 7 iunie, la o ra 18, în Studioul de concerte al Academ iei de M uzică ”Gh. Dima” va avea lo c u n c o n c e rt In m em oriam Verm esy Peter (com pozitor) şi Szilagyi Dom okos (poet). P a rtic ip ă : Studioul Vermesy, corul ”K os Karoly” , grupul vocal W aldorf. (condus de prof. Judith Dan). C olaborează artiştii: A lbert Julia (poezie), B uzăs Păi şi M onica Noveanu ( lu c ră r i la d o u ă p ia n e ) . M en to ru l festivalului este, ca întotdeauna, dna prof. Lâszlo B akk Aniko.Rubrică realizată de M . BOCU
O .vineri, 5 iunie 19 9 8 PUBLICITATE |CLUJ-NAPOCA:luni-vineri8-16;sîrabăti9-14;tel/faxl9-73-04;SUBREDACTlATURDA:luiii-
vineri 8-J6; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: Ioni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.A D E E V A R U L d e O l u j
- BANKCOOP S.A. Sucursala Judeţeană Alba
vinde la licitaţie publica, în data de 12.06.1998, ora 9,00 următoarele:
IMOBIL - Complex Comercial(Restaurant, bar, punct alimentar) situat în Ocna Mureş - Uioara de Sus, jud. Alba. slr. Independenţei nr. 28, în suprafaţă de 372 mp.
P re ţ strigare - 372.750.000 lei.
Informaţii suplimentare se po t obţine la sediul BANKCOOP S.A. Jud. Alba, str. Zorilor nr. 10A, telefon 0 5 8 / 8 1 -2 3 -8 5sau 0 5 8 / 8 1 -0 2 -7 1 . (161449)
ROMANIAN PAPERDISTRIBUTION
Hîrtie copiator
Q-flaest*o-\
Hîrtie copiator color
Role copiator AO, A1, A2
Hîrtie imprimantă
' Hîrtie de scris
Hîrtie fax
Hîrtie offset
Hîrtie dublu cretată
Hîrtie pentru'etichete
Hîrtie autocolantă
Hîrtie autocopiativă
Carton Duplex
Cluj, str. Orăştiei itr. 10 Tel: 064-417.066; Tel/Fax: 064-417.067
a S I R A C L U J N APO CA
FIERĂSTRĂUCIRCULAR
KS 865E ' 1200 W
1.749.ooo
DRUJBA 2,3 CP lamă 36 cm.
2.390.oooM AGAZIN si S E R V IC E :
CARTIER MÂNÂŞTUR, (sens g i ra to r iu ) te l: 0 9 4 .8 7 9 .7 0 1
•SERVICE» GARANŢIE* POSTCÂRANTIES • PIESE DE SCHIMB • ACCESORII •
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE S C. UNIVERSAL S A. HUEDIN
convoacă ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILORîn data de 22 iunie 1998, ora 10, la sediul societăţii, din Huedin str. Stadionului nr. 19, pentru toţi. acţionarii în sc riş i în R egistru l Acţionarilor la sfîrşitul zilei de 30 măi 1998, cu următoarea ordine de zi:
1. A n a liza s itu a ţie i e c o n o m ic e a societăţii la 30.04.1998 şi perspective pentru anui 1998.
2. Alegerea Consiliului de Administraţie.
3. Diverse.
în cazul în care la prim a convocare nu vor fi îndeplinite prevederile legale, Adunareâ Generală se convoacă pentru ziua de 2 3 -iunie, orele 10 în îcelaşi loc şi cu aceeaşi ordine de zi. (16U50j
S.C. GRANDEMAR S.A.aduce la cunoştinţă persoanelor deţinătoare de acţiuni la societate că în zilele de 8, 9 ,1 0 iunie 1 9 9 8 îşi vor putea rid ica sum ele a fe re n te dividendelor pe anul 1 9 9 7 pe baza buletinelor de identitate.
Plata dividendelor se face astfel:
La sediul firmei din Cluj-Napoca ştr. Migdalului nr. 2 0 pentru persoanele din Cluj si alte judeţe - între orele 1 2 ,0 0 -1 6 ,OO-zilnic. ’ -
La sediul societăţii din comuna Poieni pentru cei din localitate şi comunele apropiate-între orele 1 0 ,0 0 - 1 6 , 0 0 zilnic.
Pentru cei care în intervalul anuntat.. •nu şi-au ridicat aceste drepturi sumele vor fi expediate acasă prin mandat poştal.
Deţinătorii pot mandata şi alte persoane pentru ridicarea drepturilor pe bază de împuternicire. — aorsv
BATUC CIuj-Mapocavinde la licitaţie în data de 16.06.1998, ora 9,00, următoarele materiale:
1. Şină tramvai uzată - 90 to '2. Traversă lemn pentru linie tramvai
- uzată3. Deşeu aluminiu cu max. 1 5%
impurităţi -1 toLicitaţia va avea loc la sediul regiei din
Bd. 21 Decembrie nr. 128-130 la Biroul\
Tehnic, telefon 43-09-17 int. 145.
Societatea Comercială nUBBBBBHO S.A. CEtuj
cu sediul în m unicipiul Cluj-Napoca, Calea Baciului nr. 2-4 organizează l i c i t a ţ i e p u b l i c a deschisă pentru vînzarea de mijloace fixe.
Licitaţia va avea loc la sediul societăţii în f i e c a r e z i d e lu n i ş i jo i î n t r e o r e l e 1 0 - 1 2 pînă ia epuizarea stocului. -/■;
_ Taxa de participare lă licitaţie esţe de 50.000 lei.£s Informaţii suplimentare la Biroul Mecano Energetic Investirii la telefon 4 3 - 5 1 - 4 8 in te r io r 1 3 0 .
Consiliul de adm inistraţie al S o c i e t ă ţ i i C o m e r c ia l e " O R IZ O N T " S .A . din Cîmpiu T u rz ii, co n v o acă A dunarea G enerală Extraordinară a Acţionarilor la data de 26 iunie 1998, ora 10, la sediul societăţii, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor la sfîrşituL/ilci de 15 iunie 1998, cu ordinea dc zi:
1. Aprobarea Rapoartelor de evaluare pentru vînzarea unor active, stabilirea preţului de începere şi a condiţiilor de desfăşurare a licitaţiei.
Formularele dc procuri speciale se pot obţine dc la biroul Resurse umane al SC "Orizont” S.A.
în situaţia neînlrunirii prezenţei lega le .a c ap ita lu lu i d e ţin u t, A dunareaG encra lă Extraordinară se desfăşoară în data de 27 iunie 1998, ora 10, în acelaşi loc. ,«sas>
TELEZIMEXangajează
R E P R E Z E N T A N Ţ I V ÎN Z Ă R ICondiţii:• studii superioare definitivate• permis de conducere (autoturism personal constituie
un avantaj)• dinamism, am biţie şi flexibilitateS e oferă: " 8• sistem de salarizare atractiv c• posibilitatea desfăşurării activităţii într-un colectiv
tînăr şi profesionist.Trimiteţi un C V lafax: 4 2 -5 1 -0 5 pînă la data de
12.06.1998
TELEZIMEX S.R.L.. Angajează, cu normă întreagă şi carte de muncă,
depanatori audio-video-CD-TVcu studii superioare sau/şi experienţă,Cunoştinţele de limbi străine şi de operare PC pot
constitui avantaje. Postul oferă oportunităţi de dezvoltare şi specializare şi posibilităţi substanţiale de cîştig, în acord.
Interviul de selecţie vaavealoc vineri, 12 .06 .1998 , la o re le 1 3 ,0 0 .
CV se vor preda direct la secretariatul firmei (Mănăştur, Complex Union, vis-â-vis de magazinul TELEZIMEX), p in q jo i, 1 1 .0 6 .1 9 9 8 , ,iun>
)/it iu t Jluj-Nupoea, slr. Musvriilui i Tel: 1)64-437762, 437434. 437439 064-4376l)l;'F,-ntail. brie ta muil.di
• Societatea noastră confecţionează o gamă largă de echipamente de lucru şi protecţie, confecţii diverse, cu un desicjn atractiv din materiale cu rezistenţă îndelungată la solicitări deosebite.• Echipamentele noastre vă pot reprezenta, putând fi personalizate cu sigla societăţii dvs., prin broderie sau imprimare termotransfer, pe care vi le putem asigura Tntr-o paletă coloristică deosebită.
V ă oferim en gros si en detailsEchipam ente şi materiale PSI• costume PSI • stingătoare, hidranţi • furtunuri, racorduri, ţevi refulare, diferite reducţii • praf unic, încărcătură A+B, spumogen
Echipamente de lucru şi protecţie• echipamente de protecţia capului • articole de protecţie individuală • articole de protecţie j respiratorie • mănuşi industriale diferite tipuri• încălţăminte de profecţie • îmbrăcăminte de lucru si protecţie • accesorii de sudură
IMPORTATOR DIRECTPAL,PFL,BANDĂM E L A M IN A T EACCESORII MOBILIER;CANTURI PVC
BUCUREŞTISTRADA K E PL E R 41,TEL: 210.26.43; 210.39.16; FAX: 210.24.80
CONSTANŢA,feULEVARDUL MAMAIA 190IMPORTANT!,Curând,încă un m agazin în Bucureşti!
A D E V Ă R U L Cu cotidian care — d e Cluj gosţnrile .«famaeaw>adrf-
. v
p ă g ^ g g j " 1- PUBLICITATE CL U J-N A PO C A : lun i-v ineri 8-16;sîrahăiâ9-14; tel/fax 19-73-04; S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : lu n i- v ineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBRKDACŢIA D E J: lu n i-v in m 8-16; tel/fax 21-60-7S.
vineri, 5 iunie .1 998 ( j )
C O M P E X IT . T R A D I N G/ V' ■ . . V
D ealer au to rizat SK O D A
CLU J N A PO C A : Calea Floresti nr. 42, te l/fax : 064 - 42.66.19Reducerea de preţ se acordă persoanelor juridice care îşi majorează capitalul social, în conformitate cu HG 94/1998
S.C. COMPANIA GENERALADE APĂ CLUJ S.A.
Angajează• IN G IN E R (Ă ) s p e c ia lita te a Instalaţii
p en tru S e rv ic iu l P ro iec ta reCondiţii: 1
- absolvent(ă)promoţia 1 9 9 5 , 1 9 9 6 , 1 9 9 7 , 1 9 9 8 ' v
- stagiul m ilitar satisfăcut V
Informaţii suplimentare puteţi obţine la sediul societăţii, str. Taberei nr. 4, Birou Resurse Umane, telefon 064/42-64-20int. 18, între orele 8 -10. (11494)
A GENŢIA D E PUBLICITATECE
oferă tuturor persoanelor juridiceservicii de publicitate şi campanii promoţionale
> în presa locală şi centrală m a i , ' ■ :
simplum ise
ADEVĂRIstr.Napoca ni
[Lele Cluj,.6, lei/fax: 064/19-73-04
. RSTÎ0C CUM-MffiPtBGAvine în sprijinul publicului călător prin introducerea cu caracter experimental în luna iunie a l i n ie i 4 3 d e a u to b u z e si în zilele de sîmbătă în intervalul 6 ,3 0 -22,30.
Autobuzele vor circula după următorul orarPlecări din Grigorescu: - 6,30 - 7,30 - 8,30 - 9,30
- 10,30- 11,30- 12,30-13,30- 14,30- 15,30- 16,30- 17,30 ̂ 18,39-.19,30 - 20,30- 21,30 '
Plecări din Zorilor: 7,00 - 8j00 - 9,00 - 10,00 -11.00 - 12,00- 13,00 - 14,00 - 15,00 - 16,00 - 17,00 -18.00 - 19,00-20,00-21,00-22,00. ^ ;:
Orarul liniei 43 va f i afişat la toate chioşcurile debilete de pe traseu.
VINZARÎCUMPĂRĂRI
• Vînd dozator TEC. TeL 41- 00-33. (192902)
• Vînd pianine noi ruseşti. Tei. 059/13-10-71; 022/38-66- 26.(192919)
• Vînd mese, scaune pentru terasă -bar-restaurant, tuburi C 0 2 , te rm o su ri cafea, ambalaje diferite şi altele. Tei. 092-365-192. (189794)
■ Cumpăram mobilier antic (vechi) tablouri şi obiecte de artă. Ofertă serioasă. Tel. 094-582-383. (195608) _________
omnS.C. OMNICONSTRUCT S.A.j
Cluj-Napoca B-dttî 21 Decembrie 1989nr. 104 ;
lei: 064-197541; fax:064-197533 Tn c a l i t a t e d e U N I C R E P R E Z E N T A N T
HliRgi/M ,■ S.AVASLUI y j Vă oferă la PREŢ DE PRODUCĂTOR următoarele materiale pentru:
• Vînd loc de casă 5 ari în Cluj -Napoca, str. Bărc I nr. 6 teL, 41-62-99 între orele 6-7. (189818) _
Vînd 1500 mp teren intravilan Zorilor. Tel. 43-38-63. (195605)
• Vînd teren intravilan 2300 mp cu autorizaţie de urbanism, zona Gheotgheni şi 1,73 ha in Colonia Sopor. Tel. 41-53-85. (195614)
4.800 lel/mp 33.250 tei/mp
107.455 lel/mp 100.130 tel/mp
HIDROIZOLAŢII• carton bltumat CA 333• membrană mecablt M0334
PAVAJE• pavele din beton colorate -• pavele din beton necolorate
TERMOIZOLAŢII• plăci din vată minerală G 100/60mm 34.780 lel/mp• saltele din vată minerală. —- SPS 1/60 mm 28.770 lel/mp-S C 11/60 m m , 24.475 lei/mp• vată minerală vrac 3.610 lel/mp• pollstiren expandat 537.855 lelAnc
Bazo de producţie: Str. faîa Râf,teh 064-416558 î
• Vînd apartament 3 camere în zona parc, str. Deva în spatele hotelului Sport TeL 16- 73-24. (195651)
• Vînd apartament 1 cameră confort cartier Gruia, e t 1 -cu telefon. Oferte serioase. TeL 14- 04-56 după ora 18. (195667)
• Vînd garsonieră confort I cu telefon, Grigorescu. TeL 18- 99-65. (192867) ' '
• Vînd apartament 2 camere cu telefon şi garaj, str. Horea. Tel. 43-02-61. (192869)
_ Fiecare c a să a re şi o latură umană: îţi arătă . , recu n o ştin ţă ' pentru grija acordată. Dacă o
„Îmbraci”, cu exigenţă şi profesionalism, casa îţi oferă confort şi căldură pe term en lung.De aceea,-B aum it nu reprezintă doar o gam ă d e 1 m ateriale care dau construcţiei o înfăţişare e leg an tă ,' ci şi o so lu ţie durabilă, econom ică şi ecologică
- pe care firma o oferă prin serviciile sa le de consultanţă si a s is te n ţă > teh n ică . Simplu de procurat şi uşor
de prelucrat/sistem ele Baumit includ:
■ sisteme termbizolante, finisaje interioare şi exterioare;’ s isteme de reparaţii şi restaurări pentru clădiri
MS®
X
mortare adezive şi chituri pentru placaje ceramice ’ marmură şi piatră naturală;
■ - hidroizolaţii şi aditivi pentru betoane; '- pardoseli industriale şi produse epoxidice; - ■
Baum it. Face casa
_ BUCUREŞTI - Tel./Fax: 01 232 27 11; CLUJ - Tgl./Fax: 064/19 23 18. Mobil: 092-35 18 44
rentru a va tg ţgum in ,continuare un abonament 'la ziarulvă puteţi adresf \dir<ş;t l i redacţia tigrului, str.Napoca nr.l 6. * .
A D E V A R U L« w
v ineri, 5 iunie 1 99R D f f B i i f i T A T K CLUJ-NAPOCA:luni-vmcri8-16;sîmbâU9-14;tcWail9-73-fl4;SUBREDACfÎATURDA:luni- A D E V A R U L______ °_______ J Li O Li L I #>4# £? vineri 8- 16; te l/fa 31-43-23; SUBREDACŢ1A DEJ: Inni-vineri 8-16; t t l / f « 21-60-75. CS<& C B ttflj
m m i
-a c u m iR E D U C E R E
tel/fax:CALCULATOR Î « ? 5 Î Î+ i m p r i m a n t a 194917
ÎN ATENTIA PUBLICULUI CĂLĂTOR!Datorită lucrărilor ocazionale executate
de către S.C. NAPOCA S. A. în beneficiul Catedralei Greco-Catolice din P-ţa Cipariu sîmbătă06.06.1998între orele 5,30- 1 3 ,0 0 se întrerupe circulaţia cu troleibuzele în cartierul Gheorgheni (liniile 3 şi 25).
Pe linia 3 vor circula autobuze.Traseele liniilor 3, 32, 32B şi 33 vor
fi deviate pe str. C. Brîncuşi - Zrinyi - Braşov-Calea Turzii.
în această perioadă se desfiinţează staţiile din P-ţa Cipariu şi P-ţa Şt. cel Mare.
Rugăm publicul călător să folosească staţiile Baba Novac şi Operă comune cu liniile 35. -
p n n
sTAŢIA SERVIcestr. Aurel Vlaicu nr. 152 tel. 147587
V• I (•
mecanica - tinichigerie
ivopsitorie
k e ş t i i ş â i minstalaţii electrice.
reglări direcţie
schim b ulei izolări
§
Societate comercială cumpără teren intravilan pentru construcţie (depozit) zona Someşcni. str. Aurel Vlaicu - numai la şoseaua naţională. Suprafaţă minimă - 2500 mp; maximă 4500 mp. ^
P en tru inform aţii sunaţi la: 0 6 4 - 419.348,419.349 orele 8-17
(11495)
C alitate japonezăCu ocazia Cupei Mondiale la Fotbal Franţa '98
Kokusai Koeki România şi EK0 Electronics vă oferă noua gamă de televizoare Kokusai la preţuri de excepţie accesibile tuturor!
51 CM, TELEIEXT
2.650.000 lei■ 94 CM, TELEIEXT
2.799.000 lei54 CM, BIFONIC, TELEIEXT
2.999.000 eiIn fiecare supiaiuaim
o surpriză pentru tir
UN TELEVIZOR
• Vînd urgent apartament e camere confort sporit TeL 13- 21-31. (189755)
• Cumpăr apartament 1-2 camere în zona cen tra lă ,' Zorilor sau G heorgheni. Exclus parter şi etaj 4. Plata pe loc. TeL 15-11-75 orele 19- 21. - ' ■ '
• Vînd casă 4 camere, bucătărie, baie, p ivniţă, încălzire centrală cu gaz şi 12 ari grădină în Guj-Napoca, str. Bărc 1 nr. 6. TeL 41-62-99 între orele 6-7. (189817)
• Vînd 3 camere zona Pata, nefinisat, 150 milioane. TeL 19-15-61. (189839)
DIVERSE
Vînd convenabil apartament 2 şi 3 camere, finisaj deosebit. Tel. 15-65-64. (195599)
• Vînd 2 camere confort 1; 75 milioane. Tel. 094-567-196. (195636) ;
• Vînd apartament 4 camere în Mănăştur. Tel. 16-30-75 seara. (192922)
• Vînd apartament trei camere. Telefon 17-21-23. (189689)
• De vînzare garsonieră cartier Gheorgheni. Tel. 15-62-56. (189798)
• Vînd garsonieră confort 1, etaj 4 din 10, Aleea Detunata- Gheorgheni. ; Tel. 15-52-33. (189831)
SÎe&GORAMETÎSiRJl* în calitate de
j& 0 l î î jf} t S j© © © d j reprezentanţă zonală 'L ~ vinde
a t i w W W J & a r t B a la preţul producătorilor
S.C. POLICOLOR S.A. Bucureştiem au r - la c parchet - em ail - ch it a u to - diluanţi
S.C. S IN TE Z A C O L O R S.A Oradeav o p se le ulei - em ail - g ru n d . ^
S.C. PERIND S.A. Oradea §.m ături - perii - b idinele
' . ( , şi alte produse chimicewpseie cfluarTf, adezM, oxizi, coloranţi', cttt auta, araoet, penstie, efc
Achiziţionândproduseienoastre,*câştiguldvsj(vafiimaiimare!
• Vindem Dacia 1307 Pick- up T, an fabricaţie 1996. TeL 41-29-17 şi 092-354-122. (658281)
• Vînd Dacia 1310 din 1995, stare excelentă. TeL 41-28-72. (195649)
• Vînd Dacia, 1991,22.000 km, stare foarte bună. TeL 14- 64-12. (189837)
Oricare cumpărător poate fi câştigător!• "KOKUSAI"';
Cluj - Str. Gh. Doja nr. 22 (Magazin Central); tel. 064/19.33.25
• Vînd Opel Kadet an 1983, înscris cu carte de identitate, stare bună şi maşină de tuns iarbă pe benzină. Tel. 42-62-81. (195662)
• Vînd Dacia 1100, stare bună, fabricat francez, 84.000 km. Tel. 14-55-44 dimineaţa sau seara. (189681)
• Vînd Dacia 1310, 5 viteze, stare foarte bună. Tel. 42-07-62. (189813) *
• Vînd orice telecomandă de I televizor (90.000 lei). TeL 092/342252. | (658276) ; / îi
• Vînd televizor color cu garanţie Tel. 12-19-40. (195536)
• Vînd maşini noi pentru fasonat dale beton, cu garanţie un an. Telefon ,00-36-30-686051. (189703)
• Vînd combină frigorifică Arctic, de uz casnic. Telefon 14-36-91; 092-365-192.(189793)
• Vînd parchet de stejar calitatea l-a, uscat de doi ani, cantitate 270 mp. Telefon 43- 38-75 sau 43-22-97. (189718)
> Vînd colţar cu fotoliu şi vitrină, bibliotecă neagră. Tel. 14- 68-19. (192909)
•’ Vînd căţei rasa dalmaţian de 6 săptămîni. Vizita vineri orele 16- 20 sîmbâtâ 10-14. Telefon 19-55- 03. (192914)
ÎN CH IR IER I• Căutăm de închiriat depozit
cea 400 mp pe 6 luni. Tel. 43-28- 37. (192895)
• Dau în chirie garsonieră în Zorilor. T eM 1-70-62: (189838)
• Caut de închiriat apartament 2,3 camere, mobilat, cu telefon, zonaPata-Gheorgheni. Tel. 16-24- 57. (195641)v • Caut spaţiu pentru birou la parter tel. 094-64.40,12. (658287)
S.C. DAVID HtlPEX SRL
o"? M ontează ~interfoane ş i alam e pentru case, blocuri, birouri ş i magazine.
Tel. 1 9 -7 0 -4 9 .
• IATSA Cluj I dă în chirie spaţii de depozitare închise şi spaţii pen tru parcare autocamioane TIR. Asiguri întreţinerea mijloacelor de transport la societăţile comerciale. TeL 064/43-53-36, fax 43-60-07 între orele 7-15. (195618)
• Firmă d e construcţii angajează inginericonstructori/instalatori, vîrstă maximă 30 ani. Selecţia va avea loc în 10 şi 11 iunie orele 16 la sediul din str. Heitai nr. 23. Candidaţii vor prezenta un curriculum vitae detaliat. (195656)
* Grupul Şcolar de Arte şi Meserii “S piru Haret” organizează în data de 17 iunie 1998, orele 10, la sediul său din Guj-Napoca, str. Tineretului nr. 55/A, licitaţie deschisă pentru executarea de branşamente interioare Ia gaz metan. Solicitanţii vor depune dosarele cu documentaţia aferentă Ia secretariatul şcolii pînă cel tîrziu în data de 12 iunie 1998. Caietul de sarcini poate fi ridicat contra cost de la conducerea şcolii. Relaţii suplimentare la conducerea şcolii precum şi Ia teL 14-19 48.(195665)
• Transport marfă pînă la 1(5 tone TeL 15-77-66 sau 15- 54-07. (195672)
• Angajăm vînzătoare pentru magazin alimentar. TeL 19-65-90. (195676)
• Societate franco-română angajează secretară cunoscătoare a limbii franceză scris-vorbit, o ra r flexibil posibilităţi deplasare. TeL 094- 86-99-86; 15-34-82. (192911)
• Montăm jaluzele PVC Acordăm reduceri la comenzi mai mari de 10 mp. Tel. 094- 826-960 sau 31-19-91. (189759)
• Oficiul Judeţean de C adastru Geodezie Cartografie anunţă concurs în 26 iunie 1998, ora 9, la sediul din P-ţa Avram lancu nr. 15 camera 35 pentru ocuparea postului: inspector despecialitate grupa l/l-inginer geodez cadastru sau echivalent autorizat în domeniile ABCDE de ONCGC, vechime minimă în specialitate 8 ani. Relaţii Ia tel. 19-56-75 interior 123, (189812)
• SC Bingo Mărăşti SRL angajează secretară. Condiţii: studii medii sau superioare, cunoştinţe de operare pe calculator, contabilitate primară. Interviul va avea loc în data de 8.06.1998, str. Fabricii nr.13 Guj, orele 14- 16.(189815)
• Firm ă de instalaţii angajează: /instalatori;lăcătuşi; tehnician automatist şi inginer instalaţii şi TCM. Telefon 15-26-43 zilnic orele 8- 16. (189824) ; V ___
Pentru a vâ asigura in continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.
32‘c f t jT 11' PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA:luni-vincri8-16; sîmbătă 9-14; td/fai 19-7J-II4; Sl'RKKDACI IA U RD\:luni- vineri*-16; tel/fax 31 -43-23; SUBREDACŢIA DEJ: Iuni-vineri8-16; tel/fax 21-60-75. B vined, 5 iunie 1 9 9 8 ( 9
, în conformitate cu Legea0.137/1995 S.C. COMUS GSM rjj, Dej anunţă începerea demersurilor pentru' obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivele sediu firmă şi spaţiu (0ljercial situat în Dej, Piaţa gjjilna nr. 8 şi puneţi de lucm -«au comercial situat în Gherla, sf 'Bobîlna nr. 37A. Eventualele jsizări şi sugestii, numai pentru Morii de mediu, se vor depune1, sediul APM Cluj, Calea pbanţilor nr.99. (5410)> Doctor Gogoman Antei cu
domiciliul necunoscut este citat la judecătoria Dej dosar 1331/1998 ai termen 23 iunie la cererea lui jolea Iuliu şi soţia pentru acţiune bconstatare-întăbulare. (5413)• în data de 11.06.1998 S.C.
•CESOM” S.A. Dej organizează 1j sediul firmei dezbaterea publică pentru obţinerea autorizaţiei de mediu. (658288) ■ .• în conformitate cu Legea nr.
137/ 1995 SC Misi SRL Cîmpia Turzii anunţă -:;1. începerea demers urilor pentru obţinerea aco rd u lu i de mediu pentru o b ie c tiv u l Magazin produse alimentare situat în Cîmpia Turzii, str. Laminoriştiior nr. 96. E ven tualele sesizări şi sugestii, minai pentru factorii de mediu, se rar depune la sediul APM Cluj,
t ’a lea Dorobanţilor nr. 99. Î195645)
• Angajez fete pentm ambalat afea str. Bucureşti nr. 88 (depozit i gross) orele 12-15. (192892)
Muzeul de Artă Cluj irgamzeazâ concurs pentru repare post paznic, la (teta de 19.06.1998. Informaţii şi înscrieri isecretariat P-ţa Unirii nr. 30. Tel. 19-69-52 pînă la 15.06.1998. 1192917) ,’ în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Electrosonic SRL nuntă începerea demersurilor lentru obţinerea autorizaţiei de
pentru obiectivul Magazin ilimentar, situat în str. Plopilor nr!29. Eventualele sesizări şi sugestii, p i pentru factorii de mediu, se «depune la APM Cluj, Calea Probanţilor nr. 99. (189819)
SC Măriuţa SRL organizează e festive şi nunţi la preţuri
legociabile. Informaţii B-dul tocit nr. 69 tel. 41-51-09. 189823) "’ Angajez urgent contabil primar »experienţă în alimentaţie ţitlică şi vechime de minim 5 ani bucătăreasă calificată, cu hime de minim 3 ani. Tel. 15-
7-77 sau 41-41-56. (189832)SC Arta Culinară SA, cu sediul Cluj-Napoca, str. Iuliu Maniu 34, organizează în data'de 10
as 1998, ora 11, licitaţie publică ■-strigare, în conformitate cu toele legale, pentru vînzarea sivului 35 Plopilor,-spaţiu »»ercial destinat alimentaţiei Slice, situat în Cluj -Napoca, str. «imului nr. 5-7. Informaţii Cimentare la telefon 064/19-55- -(189801)
• Angajăm vînzătoare cu experienţă pentru magazin mixt pe str. Plopilor nr; 52. Tel. 42-02-83. (189799) - î
• împrumuturi rapide. TeL 43-38-63. (195637)
jK
Ofer împrumut. Tel. 17-03 09.(189820)
• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Rusu Gvidiu anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm extindere/ imobil situat în Cluj -Napoca, str. Artelor nr. 35. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (195648)
• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Rostas Constantin anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul garaj situat în- sat Ciumăfaia nr. 155. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (195661) •
• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Popu Mircea Vasile anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul extindere, construcţie existentă situată în Cluj-Napoca str. L. Rebreanu nr.30. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor 99. (195677)
• Am două locuri libere în autoturism pînă la Frankfurt, în 13 iunie. Informaţii tel. 15-30-40. (189806) -
• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Matiş Avram anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu, pentru construirea unei case de locuit în Huedin, str. Cîmpului f. n. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea- Dorobanţilor nr. 99.(189808).
• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Mocan Viorel anunţă începerea demersurilor pentru ' obţinerea acordului de mediu pentrvr construirea unei case de locuit în Huedin, str. Cîmpului f. n. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(189809)
• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Ilyes Iosif anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru construirea de anexe gospodăreşti, garaj, magazie, şopron în Aghireş sat nr. 88. Eventualele sesizări şi sugestii, nymai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(189810)
• Instalator sanitar caută loc de muncă. Tel. 16-64-83. (195671)
• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Kozma Ioan Dumitru anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu • pentru obiectivul Construcţia unei case de locuit, situat în comuna Baciu, str. Nouă f: n. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii cie" mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (189811)
PIERDERIv • Pierdut carte de identitate nr.. A 0620121 eliberată de RAR Cluj pe numele Oprea Alfied. O declar nulă. (195653) /
• Pierdut carnet de sănătate pe numele Akpalu Iustina. îl declar nul. (195655)
• Pierdut carnet de sănătate pe numele Rusu Alexandru. îl declar nul. (195660) : /
• Pierdut legitimaţie reducere transport pe numele Rusu Carmen.- O declar nulă. (195664)
^ • Pierdut cod de înregistrare fiscală nr. cod fiscal 4890041 pentru Asociaţia de locatari str. Firiza nr. 10, bl. A4. Se declară nul. (195670)
• Pierdut carte de identitate a vehicoîului seria A nr. 0598884 eliberată de RAR Cluj şi certificatul de înmatriculare pentru autoutilitară marca Renault trafic' seria saşiu G-0505582 şi seria motor C 037925. Se declară nule. (192913)
• Pierdut legitimaţie de student pentru reducere transport pe numele Ardeleanu Anca. O declar nulă. (189803). .
• SC Plastsom SRL Dej, pierdut certificat de înregistrare fiscală nr. 212798. Se declară nul. (189821)
• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Ţugui Aurelia. O declar nulă. (189825)
• Pierdut adeverinţă cu anii lucraţi la Ocolul Silvic Beliş pe numele Tripon Elisabeta. O declar nulă. (189836)
DECESE COMEMORÂRI
• Cu inima zdrobită de durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru tată VONAŞ IZIDOR. Înmormîn tarea va avea loc vineri, 5 iunie în cartierul Someşeni, str. Straja. Familia îndurerată. (195642)
• Cu tristeţe în suflet ne luăm rămas bun de la cel care a fost VONAŞ IZIDOR bunul nostru cum nat şi unchi. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Cumnata Ana Vonaş şi fam ilia Crăciunaş din Bucureşţi. (195643) . -
• Cu lacrimi şi durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame POP MARTA. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă, 6 iunie 1998, ora 13, în satul natal Giulat Veşnic hemîngîiaţi copiii şi familiile acestora: Câmpeanu Ana, Gherghel Ruxandra, Pop Simion Pop M aria, Pop Grigore, Puşcaş Ileana; văduva Pop Victoria. (195668)
• Sintem alături de prietenul şi colegul nostru Sorin Roman în marea durere pricinuită de trecerea în eternitate a tatălui drag. Colegii de serviciu de la = Brinel. (195659)
- • Un ultim omagiu neuitatului meu p rieten
/TRAIAN ONEŢ din Valea Ierii şi sincere condoleanţe familiei îndoliate. Nicolae Ciovârnache. (195663) '
• Cu adincă durere anunţăm încetarea din viaţă a celui ce a - fost iubitul nostru soţ, tată, socru, bunic şi străbunic TRA1AN ONEŢ, după 0 lungă şi grea suferinţă. Slujba de înmormîntare va avea Ioc sîmbătă 6 iunie 1998, orele 12 ■ în comuna Valea Ierii-Caps. Familia. (192918) ^
• Sintem alături de cumnatul Vişan Dumitru, sora Nastasia şi de întreaga familie în marea durere pricinuită de moartea tatălui •, drag. Fam ilia Ciorneâchi. (195666)
• Cu tristeţe spunem adio dragii noastre mătuşi MARTA POP. Dumnezeu să 0 odihnească în pace. Dr. Zolog. (195669) .• Durerea ne copleşeşte la
pierderea mamei Şi soţiei TRIFAN AURELIA. Dumnezeu să 0 odihnească în Ioc luminat, de unde a pierit toată întristarea şi suspinarea, care nu au ocolit-o toată viaţa. Înmormîntarea va avea Ioc în satul Sânmartin nr. 38 sîmbătă, 6 iunie. Soţul Ioan şi copiii cu familiile. (189833)
• Sintem alături de prietenii noştri Nelu, Any şi Daniel Racoiţa la pierderea celui care a fost pentru toţi tata GUŞTI. Familia Hiticaş. (192898)
• Un ultim răm as bun dragului nostru p rieten IONICĂ TRUŞCĂ. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Familia Vlăduţ. (192912)• Cu adincă durere în suflet
anunţăm trecerea în nefiinţă a scumpului nostru tată, socru şi bunic VONAŞ IZIDOR Chipul lui blînd va rămîne mereu în inimile noastre. Dumnezeu să- 1 odihnească în pace Familia Mărginean Vaier, Marioara Karina şi Darius. (195644)
• Sintem alături de colega noastră Dana Rusu în marea durere pricinuită de pierderea tatălui, drag. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. SC Feleacul - biroul contabilitate. (192920) ‘
• Un ultim omagiu unchiului nostru VONAŞ IZIDOR. Sincere condoleanţe familiei. Văduva Vonaş Valeria şi nepotul Vonaş Ştefan cu familia. (195647)
1 • Sintem alături de vecina noastră Nastasia Truşcă şi copiii Âdi, Dana şi Petri la despărţirea de scumpul lor tată şi soţ IOAN TRUŞCĂ. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Adi, C ristiana şi Alexandru, bunica, Andrei şi Andreea. (192924)
v Decesul p rem atur al bunului nostru cuscru TRUŞCĂ ION ne-a întristat profund. Pentru toţi cei dragi ai săi sincere condoleanţe. Familia Rusu Vasile. (195654)
•-Sintem alături de vecina noastră Lia Nemeş în aceste clipe grele Ia pierderea tatălui
• Sintem alături de colegul nostru Banc Vaier în marea' pierderi pricinuită de moartea mamei dragi. Colegii de la Liceul de Informatică Cluj. (195657) 1
drag. Sincere condoleanţe întregii familii. Eva şi Zoii. (192925)
- • Sincere condoleanţe lui Adrian Truşcă la pierderea tatălui drag. Prietenii de Ia World Vision. (189807)
• Sintem alături de colegul nostru Pop Simion în marea pierdere pricinuită de moartea , mamei dragi. Colegii de la Liceul de Informatică Cluj. (195658)
• Sintem alături de familia Roman acum, cînd domnul ROMAN CONSTANTIN ne-a părăsit. Asociaţia de locatari str. Trascăului nr. 1. (189814)
• Lacrimi şi durere Ia . împlinirea a 20 de ani de cînd draga noastră ANA COSTEA, 44 ani, din Apahida, ne-a părăsit pentru totdeauna. Nu te vom uita niciodată. Copiii Miuta, Valerica şi Tinuţu cu familiile. (192910)
. • Sintem alături de colega noastră Dana Rusu şi întreaga familie, în aceste momente grele pricinuite de dispariţia celui care a fost TRUŞCĂ IOAN. Colegii de la SC Feleacul SA Cluj-Napoca. (189826)
- Un ultim omagiu celui carea fost TRUŞCĂ IOAN, bun prieten şi colaborator. Familia Coca Nicolae. (189822) ~
• împărtăşim durerea colegei noastre ec. Adriana Vişan, Ia trecerea în nefiinţă a tatălui socru şi transmitem întregii familii sincere condoleanţe. Colegii de la L iceul “N. Bălcescu”. (189827)
Sintem alături de colega noastră Voichiţa în marea durere pricinuită de moartea mamei dragi. Colegii de Ia Ţehnofrig. (189828)
• Un ultim omagiu celui care ne-a fost un bun p rieten TRUŞCĂ ION din partea familiilor Pescar şi Feşnic. Sincere" condoleanţe familiei îndurerate. (189834)
• Cu durere şi tristeţe, un pios omagiu, flori şi duioase amintiri la 6 luni de la trecerea în veşnicie a scumpului'nostru MIHAI PETRAŞCA. Pentru cei ce l-au cunoscut, stimat şi iubit, o clipă de aducere aminte. D-zeu să-i odihnească în pace sufletul bun şi nobil. Familia. (192923)
• Familia comemorează, la 6 săptămîni, trecerea la cele veşnice a mult îndrăgitului prof. RADU JITIANU. Serviciile religioase vor avea loc la Catedrala ortodoxă în data de 6 iunie 1998, o ra 9,30. (189787)
• La 10 ani de la terminarea facultăţii, absolvenţii profilului Inginerie geologică şi geofizică, Universitatea “Babeş-Bolyai” - promoţia 1988, aduc un pios omagiu profesorilor trecuţi în nefiinţă: MAROSI PAUL, CRIŞAN BÂLUŢÂ, IMREH IOSIF, GABOS LUDOVIC, precum şi colegilor care ne-au părăsit mult prea devreme: NICOLETA BORODI şi DOLOCZKI IOSIF. (189795)
• S-au scurs şase luni de durere de la trecerea în nefiinţă a scumpei noastre mame şi bunici FLORICA DEJEU. Parastasul va avea loc sîmbătă, 6 iunie, orele 18, Ia Biserica Adormirea Maicii Domnului din Mănăştnr. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Familia îndurerată. (189805)
• Azi se împlinesc 23 ani de cînd ne-a părăsit cea mai scumpă fiinţă din lume, mama noastră IULIANA FERARU, pe care o vom iubi veşnic pentru ceea ce a făcut pentru noi în cei 50 ani de viaţă, cît a tră it. Ing. F eraru V iorel, Marilena soţia şi copiii Călin şi Marius. (189835)
ProgramEtI şi F i J O J F pentru simbătu şi dum inicaSîmbătă, 6 iunie Programul 1: 7,00 Bună
toineaţa de la ... Timişoara şi Bucureşti; 8,30 Alfa şi Omega;5.00 TVR Info: 9,05 Ba da, ba ®1; 10,00 Viaţa ca în viaţă;10.45 Unchiul meu (Franţa J558); 12,30 Ordinea publică;13.00 A doua alfabetizare (emisiune de ştiinţă); 13,30 Ecranul (magazin cinemato- 6mfic); 14,00 Info magazin; 1430 Video magazin... la iaibă 'Jrde... (divertisment); 16,20 "ollyoaks; 16,50 Documentar ls(oric: Saipan; 17,45 Justiţie Militară; 18,30 Povestirile lui wnald; 18,55 Telcenciclopcdia;19.45 Săptămîna sportivă; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; ‘0,00 Jurnal, meteo; 20,35 Cer ■ntunecat; 21,30 Cjim vă place
Hazul de necaz?; 22,25 TVR mfo; 22,30 Film: Campionatul SUA-1979); 0,35 Arena As (magazin).
PRO TV7,00 Desene animate: Duckman;
7,30 Desene animate: Reboot; 8,00 Aventurile lui Teddy Ruxpin; 9,00 Desene animate: Baltletech; 9,30 Superboy; 9,55 Film: Xanadu (SUA 1980); ,11,30 Secretele bucătăriei. Emisiune prezentată de Valentin Uritescu; 12,00 Punctul pe I; 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 News Radio; 13,30 Vărul din străinătate; 14,00 Alo, generaţia ProP, 15,00 Echipa mobilă. Emisiune de Viorel Gaiţă; 15,10 Ştii şi cîştigil; 15,40 Gillette - Cupa Mondială; 16,10 Serial: Hercule; 17,00 Xena - prinţesa războinică; 17,50 Pro Fashion; 18,20 Adevărul gol-goluţ; 18,50 Ţe uiţi şi cîştigil; 19,30 Ştirile Pro tV; 20,00 Film: ParfUm de femeie (SUA ’92); 22,30 Ştirile Pro TV;22,35 Millennium; 23,30 Ştirile Pro TV - un alt fel de jurnal; 0,00 NYPD Blue; 0,45 Film: Din a doua încercare (SUA ’81); 2,45 Cover
Me (film erotic); 4,15’ Film: Xanadu (r). . ,
P rogram ul 2: 7,00 Perla Coroanei (r); 7,50 Piese folclorice de virtuozitate; 8,00 Magazin sportiv; 8,30 Lumea sălbatică a ' animalelor (documentar); 9,00 Comorile lumii; 9,25 Filmele săptămînii; 9,30 Pas ţu pas (emisiune de ştiinţă); 10,35 Documente culturale; 11,30 TVR Timişoara; 13,30 Bookarrest 1998 - Tîrgul internaţional de Carte;14,00 Serial: Marguerite Volant; 14,50 Suedia - Bogăţia gheţii (documentar); 15,00 Doi ani de vacanţă printre dinozauri (desene animate); 15,10 Tenis: Marele Tumeude la Roland Garros; 18,00 Dialoguri între pămînt şi cer prin porţile lui Victor Roman (documentar/r); 19,55 Fotbal- meci amical; 21,50 Concursul Internaţional de Chitară - Sinaia ’98; 22,50 în plină acţiune (r);23,40 Convieţuiri; 0,10 Formaţiile
ţării: Orchestra „Bucureşti- Ion Voicu”; 0,40 TVM. Mesager. ■■
Duminică, 7 iunie - ;
Program ul 1: 7,00 Bună dimineaţa de la ... Bucureşti!; 8,30 Lumină din lumină; 9,00 TVR Info; 9,05 Colţ Alb (desene animate); 9,30 Fetiţa cu pistrui (serial); 10,00 Ala-Bala, Portocala;11.00 Viaţa satului; 13,00 Tezaur folcloric; 14,00 Info Magazin; Atlas; 14,30 Turnul Babei (magazin); 16,20 Hollyoaks (serial); 16,50 Serial de călătorii;17.40 Star Trek Deep Space Nine;18.30 Alladin ; 18,55 Robingo;19.40 Duminica sportivă; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!;20.00 Jurnal, meteo; 20;30 7 zil'e în românia; 21,00 Film: Amintiri din viaţa conjugală (SUA 1991);22.30 TVR Info; 22,40 D-na King, agent secret; 23,30 Pariul trio (curea hipică); 23,35 Pro Show
nocturn; 0,30 Fotbal Mondial 1998.
PRO TV7,00 Deseneanimate; 7,30
Desene animate; 8,00 Desene animate; 8,30 Conan, aventurierul (desene animate); 9,00 Mowgli (serial); 9,3i)’.Super Abracadabra;11.00 Doctor în Alaska; 12,00 Profeţii despre trecut; 12,55 Ştirile Pro TV; 13,05 Să mori de rîs (serial); ' 13,35 Vărul din străinătate; 14,00 Film:
.Numărătoare inversă (SUA 1980);15,45 Chestiunea zilei:retrospectiva săptămînii); 16,25 Lumea filmului; 16,50 Al şaptelea cer; 17,35 Salut, Generaţia Pro;18.00 Beverly Hills; 19,00 Preţul corect; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,00 Film: Magnolii de oţel (SUA 1989); 22,05 Ştirile Pro TV; 22,10 Cybil (serial); 22,40 Ştirile sportive; 22,50 Brigada 132 (serial); 23,40 Film: Perry Mason: Sicriul de sticlă (SUA 1991); 1,20
Gillette - lumea sportului.Programul 2:7,00 Serial: Cer
întunecat (r); 7,50 Vechi melodii populare; 8,00 Doi ani de vacanţă printre 'dinozauri (r);8,30 Lumea, sălbatică a animalelor, 9,00 Comorile lumii (documentar); 9,30 Ferestre deschise (documentar); 10,30 TVR Info; 10,35 Cinematograful vremii noastre: T itanic -o călătorie fantastică; 11,20 TVR Iaşi;^ 13,30 Memoria exilului românesc; 14,00 Marguerite Volant (serial); 14,50 Vitrina personajelor, 15,00 TVR Info; 15,10 Din albumul celor mai frumoase melodii populare;15,35 Doi ani de vacanţă printre dinozauri; 16,00 Tenis: Marele Turneu de la Roland Garros; 19,00- în plină, acţiune (serial);19,45 Clepsidra cu imagini:20,00 Ultim ul tren; 21,0C Magazin sportiv; 0,00 Videotecî Rock; 0,30 TVM Mesager.
.10) vineri, 5 iunie 1998 "MISiilfAMlIîF]9 ! g a 99 : A a :
să vă întoarceţi campioni!
După victoria din partida cu D inam o, "U'Mştii a u cîn tat "Oda Bucuriei".
• Centrul de Copii şi Juniori al FC “U” ne-a produs în această vară o mare bucurie prin calificările celor trei echipe de juniori la turneele semifinale: A(’79 - antrenor Paul Olteanu), B(’81 - antrenor Gb. Vasile) şi C (’83 - antrenor Alexa Uifaleanu). Ultimele două formaţii în urma acestor turnee s-au calificat pentru fazele finale, formaţia antrenată de Alexa Uifaleanu devenind la Constanţa vicccampioanâ naţională. Acum, a venit rîndul băieţilor lui Gh. Vasilc, care după strălucitoarea calificare obţinută zilele trecute pe “Ion Moina”; să facă dovada muncii depuse de 5 ani de zile şi a imensului talent de care dispun. ‘
• Revenim astăzi cu unele consideraţii legate de prestaţia echipei noastre, farâ însă a uita să amintim de buna organizare a turneului. Toate ccic 6 partide s-au disputat pe terenuri gazonate (CUG, CFR şi “Ion Moina”) dcmonstrînd la modul practic interesul şi seriozitatea care i-au animat pe organizatorii clujeni. Despre aceşti minunaţi copii ai Iui “U”, doar cuvinte de laudă. Trei victorii din totatîtca posibile, 11 goluri marcate şi doar Unul singur primit, un joc de apărare exact şi eficient, mijlocaşi de mare rafinament tehnic cu mare disponibilitate la efort. Două compartimente foarte bine secondate de cei doi atacanţi:- Purcar şi Bălan, a căror mişcare permanentă în teren a creat spaţii libere în defensivele adverse de care au profitat în special mijlocaşii laterali. Bineînţeles că există şi lacune, antrenorul Gh. Vasile le cunoaşte foarte bine şi sîntem ferm convinşi că pînâ în 10 iunie acesta Ia va găsi antidotul.
• Pînâ marţi, cînd “U” va pleca spre Roşiorii de Vede, Gh. Vasile va susţine trei antrenamente cu un Iot de 21 de jucători. Adversarii “U”-işti!or vor fi: Steaua Bucureşti, CSS Slatina şi Sportul
. Studenţesc. Multă ballâ şi să vă întoarceţi cu tricourile de campioni!Text-foto: Codin SA M O ILĂ
F echete, goal-keeper-ul clu jean , a împărţit autografe
R U Ş I N E ! ! !Miercuri, în partida amicală pe
care selecţionata României a d ispu tat-o în com pania
-Paraguayului, Bogdan Stelea a dovedit că nu merită să fac parte din naţională. Că nu merită să apere poarta tricolorilor.
A dem onstrat acest lucru apărînd penibil, dar mai ales prin com portam entul faţă de ^uporterii români prezenţi la meci, suporteri care au plătit un bijet de intrare’pe stadion pentru
•A .v ed earia lucru pe elev ii . fnfrenorului "Iordănescu şi ...
jeenităţile lui Stelea. Un ijmportament de mitocan, de-a - jeptul scabros. - - Dacă ar mai avea o urmă de
£un simţ, Stelea ar trebui să se hutoexcludâ^^acă nu, a r trebui să o facâ“antreriorul echipei naţionale a RŞMÂNIEI, Anghel Iordănescu, ţ aşa cann
selecţioneru l germ an Berti Vogst, din aceleaşi motive, a procedat cu Effenberg în timpul CM din SUA. * * (C.B.)
Dureri de cap si semne de întrebare :
ROIHÂNIA-PARAGUAY 3-2 (1-1)Â fost un test al tricolorilor care în final ş-a
lăsat~cu dureri de cap şi semne de întrebare; Dureri de cap pentru faptul că doar c i r o săptămână înaintea-debutului C.M. FRANCE ’98 prestaţia d in partida amicală cu Paraguayul a fost una în care am depistat incertitudini în privinţa posturilor cheie din defensivă, nesiguranţă în intervenţii, adresabilitate scăzută la unele pase şi deschideri, lipsă de calm în faze de finalizare şi “inventarul” ar putea continua.,
Realmente mă aşteptam la altceva decît ceea ce am văzut pe micul ecran, mai ales că formaţia Paraguayului suferise luni o înfrîngere catastrofală, 1-5 cu Olanda (partidă disputată la Eindhoven). în altă. ordine; de idei, Paraguayul a reintrat în înalta societate a fotbalului mondial după o absenţă de 12 ani (ultima prezenţă fiind la ediţia Mexic 1986 a C.M.). Şi după cum au debutat tricolorii, care au deschis scorul devreme prin Ad. Ilie (4) care a deviat uşor un balon trimis cu capul de Viorel Moldovan la o centrare a lui Gabi Popescu, am crezut că, în continuare, “ostilităţile” se vor desfăşura după aceleaşi tipare şi că vom asista la o ploaie de goluri. Numai că acel prim gol a fost urmat de nesincronizări în defensivă, cum a fost cea din min. 27 cînd au greşit grav Dulca şl Stelea, iar Cardozo a egalat. - .: în continuare joc pe contre. Imensă ratare V.
Moldovan (33, şut din careu, singur cu portarul, peste), şut.Hagi (37) şi portarul deviază balonul în corner, şut-surpriză Acuna (41) şi balonul mîngîie... transversala, şut Gicâ Hagi (43) şi balonul şterge transversala: Realmente mi-a plăcut travaliul lui Gicâ Hagi în cea de a 110-a prezenţă
. în echipa naţională.După pauză tricolorii forţează desprinderea şi
reuşesc acest lucru prin golul al doilea al lui Ad. Ilie (57, cînd la o1 liberă balonul este plasat “Cobrei” care cu un şut plasat a înscris în ciuda încercării de a,respinge balonul făcută de portarul
; Chilavert şi unul din fundaşi). Numai că neatent, Stelea (67) este învins pentru a doua oară cu un balon: şutat cu efect din lateral de Acuna şi traiectoria mingii l-a păcălit pe Stelea (care mai apoi a început să se ia la harţă cu spectatorii). < Egâlul a rezistat un sfert de oră, tricolorii
. desprinzîndu-se chinuit prin golul lui Hagi (85, din 11 metri, acordat cu o. suspectă îngăduinţă pentru faultul lui Arce asupra lui Craioveanu). în ultimul minut de joc, Stelea era cit pe-aci să primească al treilea gol dintr-o “liberă”, respingînd balonul, cu noroc, în corner. . ' ,
Iată şi “1 l ”-ele aliniat de tricolori: Stelea; Gică Popescu - D. Petrescu, Dulca, Filipescu, D.
• Munteanu (I. Dumitrescu 80) - Hagi (Ciubotariu, 88), Gabi Popescu (Stingă, 60), - Ad. Ilie (Craioveanu, 75), V. Moldovan (Lăcătuş, 60). Nu ştiu ce se mai poate îmbunătăţi în jocul tricolorilor în această ultimă sâptămînâ. de trudă care cu o prestaţie precum cea de miercuri fac să mă cuprindă si mai tare durerile de cap.
Romeo V. CÎRTAN
5 iunie
In 1928 “Şepcile roşii” au avut o situaţie extrem de favorabilă în campionatul d is tr ic tu a l , ' avînd toate şansele să devină cîştigâtoârea întrecerii şi deci să partic ip e , alături de c e le la lte 11 campioane regionale, la turneul final al Cam pionatului Naţional. D ar, în meciul cu fostă “R.M.S.” , studenţii au făcut numai un meci egal, 1-1, şi astfel, aşa cum remarca “Gazeta- Sporturilor”, au ajuns în situaţia de a pierde “orice şansă de a- deveni lideri ai campionatului ligii învăţământul partidei: cu mişcări graţioase de balerină nu se poate cîştiga o partidă de fotbal"; Şi în plus, în ultimul joc al campionatului, a urmat în loc de victorie un nou “draw”, de data aceasta cu “România” din Cluj; care a şi devenit campioană districtuală. Scorul acestei întîlniri a fost 2-2. “U” s-a clasat în final pe locul doi.
LASZLOFr.
P E R F O R M A N Ţ Ă C U B A N I P U TIN I
Un dialog cu preşedintele Clubului de fotbal OLIMPIA Gherla pentru orice ziarist reprezintă o adevărată desfătare. Cursiv în exprimare, maleabil, sincer, modest şi cu mult bun simţ faţă,de ceî căruia îi răspunde. M-a frapat încă de la începutul discuţiei noastre uşurinţa cu care a abordat fiecare subiect pus pe tapet, precum şi inteligenţa de a refuza să comenteze, cu toate întrebările ocolitoare folosite de orice jurnalist pentru a scoate durintervievat secretele ce îi conferă articolului savoarea şi profitul atrăgător de cititori, unele aspecte legate de jocul echipei. Sarcină care îi revine în totalitate antrenorului, dar pe care mulţi preşedinţi de cluburi consimt să o încalce. Aşa ni s-a prezentat Ioan Curt. Acum, vom trece la etalarea celor două, faţete -
laudative şi critice - ale “principalului” M ihai Pop. La primul capitol merită să subliniem profesionalismul de care dă dovadă, calitate care l-a impus în ochii lui Curt şi al propriilor săi elevi Radu Zah, considerat liderul echipei, crede că Pop Mihai a reprezentat pentru “oii” 50% din valoarea echipei în actualul sezon. Ar mai fi simţul pedagogic şi gîndirea modernă despre fotbal, bine transpuse în practică, argumente serioase ce l-au făcut pe Ioan Curt să-l roage “foarte frumos”, să-şi continue munca la echipă şi în noua ediţie de campionat. La al doilea capitol,, cel dedicat criticilor, nu putem fi de acprd cu limbajul folosit pe alocuri expeditiv şi nediplomatic, însoţit de priviri piezişe. ■:. Dar, ca să fim corecţi cu noi înşine, calităţile şi defectele puse
umăr la umăr înclină în favoarea celor dinţii, care-1 fac pe Pop Mihai să fie unul dintre cei mai apreciaţi antrenori ai momentului din această zonă a tării.
ioan C U R T:
„ AM PIERDUT LO CUL II PE MÎNA ,N O ASTRĂ Şl A ARBITRILOR HERGHELEGIU Şl
■FLORESCU”- Domnule Curt, echipa al cărei
preşed in te sîn teţi, a fost fă ră îndoială revelaţia acestei ediţii de campionat, ocupînd la final locul I I I în clasam ent, la d o ar tre i puncte de’ locul care a r fi dat OLIMPIEI dreptul de, a disputa barajul. Performanţă cu atît mai n o ta b ilă cu c ît O L IM P IA a promovat în eşalonul Diviziei C cu doar un an în urm ă. C are este secretul?
- Doi factori au concurat Ia obţinerea acestei performanţe. Primul a fost uşurinţa cu care am fost trataţi de adversari. An\ fost luaţi drept victime sigure. în retur a fost infinit mai greu pentru că adversarii au început să-şi dea seama cu cine au de-a face. Al doilea factor a fost disciplina. Sîntem o echipă modestă, tară nume, fără individualităţi, dar am compensat aceste lipsuri printr-o disciplină tehnico-tactică de fier, impusă profesionist de antrenorul Pop. în altă ordine de idei, antrenorul Pop are cel puţin 50% din merite.^ : - ^Şînteţi în a in te de toa te m anageru l unei soc ie tă ţicom ercia le şi ab ia apoipreşedintele unui club 5e fotbal. Ne-aţi pntea «feri cîteva cifre seci care să ilustreze situaţia financiară
a echipei? Sau, în altă ordine de idei, vă consideraţi o echipă săracă sau bogată?
* ' - Fără doar şi poate, OLIMPIA . îngroaşă rîndurile echipelor cu
posibilităţi financiare reduse, sărace. Suma totală a cheltuielilor în această ediţie de campionat a fost de numai 500.000.000 de lei. Nu am reuşit ca la finele campionatului să oferim o primă speciala jucăto rilo r sau antrenorului, deşi am fi vrut să o
1 facem. Mai mult decît atît, nu putem oferi echipei un stagiu de pregătire
.centralizată la munte sau la mare, OLIMPIA urmînd să se antreneze acasă, la Gherla. Mai grav este faptul că din sezonul viitor ar putea să apară alte probleme de ordin financiar, mult mai grave. Pe plan local, avem parte numai de sprijin...moral, mai puţin de sprijin financiar, tot greul căzînd pe Fabrica de Mobilă.
- Revenind la locui ocupat în clasament. Unde credeţi că aţi p ierdut cele p a tru puncte care v-ar fi dat posibilitatea disputării barajului?
- Am pierdut locul II pe mina noastră şi a arbitrilor Herghelegiu şi
: Florescu. Pe mina noastră am pierdut cîte două puncte în partidele de acasă
. cu Telecom Arad.şi CFR Timişoara. Pe mina arbitrului Petre Herghelegiu în partida de la Aleşd şi pe cea a lui Nicolae Florescuîn partida de la Şfei. Nu ne-au lăsat însă nici o şansă.
- C are a fost după părerea dumneavoastră liderul echipei?
- Radu Zah, flebeţea mea.- Vreţi să mulţumiţi cuiva în
mod special? , .- - Galeriei. Ea ne-a oferit un ajutor
extraordinar. "Ce obiectiv v-âţi propus pentru
ediţia viitoare â campionatului?- Locul II cu disputarea barajului.
Mihai Pop:
“Vedeta este echipa!”• Cum apreciaţi
clasarea echipei" d-voastră la primul sezon disputat în Divizia C? jf;
• Fără îndoială, se poate afirma, că echipa a ocupat ™ la finele campionatului un loc 3 meritoriu, însă sub posibilităţile echipei. Au 1 fost cîteva jocuri cu evoluţii mai şterse. în fapt aceasta I a fost cauza neocupării \ L locului doi, care ne-ar fi permis să disputăm jocul dc |f i baraj pentru promovarea în ~|v eşalonul secund.
.• Care consideraţi că au fost principalele atu-uri i echipei?
• Seriozitatea şi modestia. N u am acceptat vedetism» de care cred că nici un antrenor nu are nevoie. La mt vedeta este echipa!
• Aveţi în lot 4 jucători ce au vîrsta de 30 de « Media de vîrstă a echipei este de 27,de ani şi 6 lo- una înaintată pentru o echipă cu pretenţii promovare.
• Pe mine nu mă interesează cafe este media de vffi- atîta timp cît în teren nu se observă acest lucru. L adevărat că am în Vedere achiziţionarea a patru jucat® tineri-din Cluj-Napoca, însă numele acestora nu Ief divulga.
• Care au fost cele mai dificile partide din ace campionat?
,• Cu Wdst Petrom Pecica disputat la Gherla. Am înscr în ultimele minute ale partidei, , dar nu acest fapt®- important,*ci dîrzenia cu care oaspeţif s-au apărat- A a un joc foarte greu, cu un adversar foarte bine pregătit tuşi psihic. Am avut ceva noroc, de ce să nu recunosc.
• Unde credeţi că s-a pierdut locul 2? .1• în meciurile din deplasare de. la Oradea (cu FC Biw
Ştei, CîmpiâTurzii şi tu rda . La care se aoaugă ş! sn # înfrîngere de pe propriul teren cu aceeaşi FC Arieşui T
• Cînd vor începe pregătirile şilocul de desfăşură• Pe 15 iunie si vom sta acasă. Bugetul nu ne pcW-
să efectuăm un stagiu centralizat de *n
•Codin SAIMO^
d e C i u jKlBflLI9JP8(» SPORT vineri, 5 iunie 1998 (lt) ’
Cortina a căzut, coBnentariiie continuă (IV)
14. DUNĂREA GALAŢI. E greu să stai în umbra Oţelului diiar dacă porţi numele bătrînului Danubiu. Prestaţia echipei a ”cuis” În v o lb u ra tă şi corabia echipei a ajuns la modul chinuit la malul salvator, ajutată de alte "corăbii”. Cu Dunărea Galaţi avem ultima grapă de şoc a seriei. Bilanţul final a însemnat 35 de puncte acum ulate din 9 victorii şi 8 "remize” (17 fiind partidele pierdute). [In atac modest cu doar 36 de goluri marcate (locul 15 la eficacitate) si o apărare vraişte care a încasat 60 de goluri (locul 16 în ierarhia defensivelor). De adăugat şi -16 la adevăr în încheierea unui bilanţ care, în ultimă instanţă, a însemnat salvarea de lâ exodul în C. ,15. NITRAMONIA FĂGARAŞ. Q salvare in extremis de la
rdrogradare a fagărăşenilor şi asta graţie golaverajului superior următoarei clasate. Concret, Nitramonia a încheiat bilanţul cu un total de 34 de puncte adunate din 10 victorii şi 4 egaluri (20 fiind partidele pierdute). Atacul a marcat 40 de goluri (locul 12 în clasamentul eficacităţii), iar apărarea a încasat 58 de goluri (locul 14-15 în ierarhia defensivelor). La adevăr -17.
16. METALUL PLOPENI. încă din ediţia anterioară, echipa din Plopeni a fost serios avertizată că rămînerea în eşalonul secund
Ţnu-i o problemă oarecare. A crezut intr-o minune care n-a mai avut loc şi astfel Metalul Plopeni, cu denumirea sa anacronică, a retrogradat pentru că la bilanţul final n-a reuşit să adauge un punct, mul singur, cu care s-ar fi salvat în sensul că s-ar fi clasat înaintea Nilramomei. Aşa, la egalitate de puncte cu Nitramonia a picat datorită golaverajului. Concret, trupa din Plopeni a acumulat 34 de puncte din 9 victorii şi 7 egaluri (18 fiind înfnhgerile). Atacul a fost factorul determinant al retrogradării prin cele abia 22 de goluri înscrise (locul ultim, 18, în clasamentul eficacităţii). Defensiva a încasat 51 de goluri (locul 11 în ierarhia apărărilor, dar ce folos?). Golaverajul a însemnat-29 (Nitramonia doar -18). La adevăr -17.
17. DUNĂREA CĂLĂRAŞI. Speranţele de salvare de la retrogradare s-au spulberat treptat spre finalul întrecerii. Chiar dacă returul a însemnat o comportare mai bună decît cea din toamnă, zbaterile au fost inutile. Bilanţul general a însemnat 30 de puncte adunate din 9 victorii şi doar 3 egaluri (22 au fost înfrîngerile). Atacul a înscris 37 de goluri (locul 14 în clasamentul eficacităţii), iar apărarea a fost punctul nevralgic al echipei prin cele 81 de goluri încasate (locul ultim, 18, în ierarhia defensivelor). De adăugat şi celălalt element determinant în retrogradare, adevărul -21.
18. FORESTA II FĂLTICENI. Dacă sora mai mare, cea cu domiciliul de "flotant” la Suceava s-a salvat în ceasul al 12-lea de la exodul în B, sora mai mică n-a mai reuşit salvarea şi din toamnă seva bate pe meterezele Diviziei C. Bilanţul general a fost unul modest, materializat în 24 de puncte agonisite cu mare-trudă din doar 6 victorii şi 6 egaluri (22 au fost meciurile pierdute). Că atacul pnn cele 25 de goluri marcate a fost mai bun decît al celor din Plopeni a fost o satisfacţie platonică (în clasamentul eficacităţii locul 17). Apărarea foarte slabă a încasat 64 de goluri (locul 17 în ierarhia defensivelor). "Capac” final-27 la adevăr.
- Victor ROMAN
u c l o
Cupa NorduluiTimp dc două zile, în
municipiul Baia Mare s-au desfăşurat întrecerile de judo, [ezervate copiilor. în "Cupa Nordului” s-au înscris 15 echipe, dintre care am intim doar cluburile care mereu dau ţării eampioni: CSM Baia.M are, Otelul T îrgovişte , CSS M iercurea Ciuc sau Dinamo Braşov.
Palatul Copiilor din Cluj- Napoca s-a prezentat cu o echipă
completă. Elevii antrenorului Gelu ARION s-au întors cu rezu ltate d intre cele mai promiţătoare. .
Iată-le: Adrian Pascu şi Ionuţ Ţelciu - locul I. Pe c,ea de-a doua treaptă a podiumului au urcat Horaţiu Pîrvu şi Alexandru Secan, iar un loc trei a ocupat LiviuCrişan.
Şi încă o remarcă: se pare că la toate categoriile de judoka sînt valori care, mîine, vor duce mai
r departe faima acestui nobil sport. Iar Palatul Copiilor oferă condiţii dintre cele mai bune pentru ca acest lucru să se întîmple cu adevărat
- ■ - r.v. -
“Taurilor” nu le place “jazzTUl”
în prima rundă a finalei NBA ■ dintre Utah Jazz şi Chicago Bulls; desfăşurată miercuri noaptea în Delta Center din Salt Lake City, victoria a revenit, după prelungiri, "cîntăreţilor” din Utah cu scorul de 88-85. Ream intim că finala se
desfăşoară în sistemul cel mai bun din 7 meciuri, iar Utah beneficiază de 4 jocu ri pe propriul teren datorită celor două victorii izbutite în sezonul regulat asupra "taurilor”. La noapte (ora 4),- în capitala "mormonilor” are loc cel de-al
doilea joc. După care finala se va muta pentru 3 meciuri la Chicago, urmînd să revină, dacă va fi cazul bineînţeles, în fief-ul lui Malone pentru ultimele două confruntări.
Nusa D EM IAN
ATLETISMEvoluţia recordurilor• >
naţionale ale României (XVI)• 3.000 METRI. O probă care
măsoară doar 27 ani ca vechime. Pe tabloul probei figurează doar patru atlete şi 17 recorduri, începutul l-a făcut Maria Linca în 16 octom brie 1971 la Timişoara cînd a stabilit timpul ■ de 9:49,4 minute (în dreptul ei mai sînt două recorduri stabilite în 1972 cu 9:46,2 şi 9:44,0). "Ştafeta” recordului probei a fost preluată de Maricica Puică. în trei "reprize” ea a stabilit şase recorduri. începutul I-a făcut cu 9:36,0 (la Bucureşti 1973), l-a continuat cu 8:46,2 (tot la Bucureşti în 1978) şi l-a coborît la 8:27,83 (Roma, 7 septembrie 1975). între "rep rizele” Maricicăi Puică au existat şi două ale N ataliei A ndrei- Mărăşescu cu 7 recorduri, primul cu timpul de 9:25,2 (Bucureşti 1973) si ultimul cu 8:33,50 (Praga 1978). Cel de al 17-lea record şi ultimul, deocamdată, este al Paulei Ivan, cu timpul de 8:27,15, stabilit la Seul în 25 septembrie 1985. Recordul a cam început să prindă... rugină.
• 5.000 METRI. O probă şi m ai recentă, cu doar două protagoniste care au stabilit cinci recorduri. începutul l-a făcut excelenta fondistă Maricica Puică, la Florenţa, în 12 iunie 1985, cînd a stabilit timpul de 15:28,78 minute şi care trei săptămîni mai tîrziu, la Helsinki a coborît la 15,06,04 minute. Apoi zece ani de pauză pînă la înscrierea pe firmamentul probei, a fenomenului numit Gabriela Szabo, această fantastică fondislă
de talie mondială. Primul ei record a fost de 14:56,57, stabilit la Goteborg în 12 august 1995. Au urmat alte două recorduri stabilite în 1995 (Koln, cu 15:53,91) şi în 1996 (Oslo,
14:41,12). S-au adunat în schimb suita de victorii obţinute în numeroase reuniuni atletice internaţionale.
• 10.000 METRI. Proba a intrat îimctualitatea atletismului
feminin în urmă cu doar 14 ani, mai precis în 5 septembrie 1984, cînd la B ucureşti, M ariana- Stănescu a stabilit timpul de 34:44,2 minute. Apoi, pe traseul
■ recordului s-au intercalat: Doina Pop (33:35,25 Bucureşti 1985); Elena Murgoci cu trei recorduri
. (cel mai bun 32:20,7, Bucureşti 1987) şi Viorica Ghican (cu două recorduri, ultimul cu timpul dc 31:18,18 stabilit la Helsinki în 1990).
• SEMIMARATON. Proba cea mai nou născută pe lista recordurilor feminine, cu trei protagoniste în ordine: Anuţa; Cătuna ( lh 09,24, Bucureşti 1993), Iulia Negură ( lh , 09,15, Oslo 1994) şi Cristina Pomacu (1 h 08,19, Lisabona 1996).
• MARATON. Recordul a debutat în urmă cu 22 de ani, in 31 octombrie 1976, la Craiova, cu tim pul de 3h, 03,13,- protagonistă fiind Stana Dânăilâ. Ultimul record este al Lidiei Simon cu timpul de 2h, 27,04, stabilit Ia Osaka în 25 ianuarie - 1997. în tre aces te două extrem ităţi s-au în sc ris cu prezenţe pe lis ta ce lo r 14 recorduri: Doina Pop (2h 58,09- 1981),. A driana M ustaţă- A ndreescu-Barbu (cu patru recorduri, cel mai bun 2h 29,21, ‘‘ Marracech 1994), Elena Murgoci (cu cinci recorduri, cel mai bun 2h 32,09, Rotterdam 1989), Aurica Buia (2 h,31,48, Nagoya 1993) si A nuta C ătuna (2h 28,18, New York 1996).
f Victor M O R EA
Invitaţie la Geapa
Duminică, 7 iunie, la Geaca va avea loc o mare adunare populară, între orele , 10 şi 21. Adunarea popu la ră se constitu ie în tr-un bogat program socio-cultural-sportiv. La acest ultim capitol vor avea loc concursuri de pescuit sportiv dotate cu premii. Adunarea populară este o rg an iza tă d e S.C. STOBORIL - Complex turistic şi de agrement S.A., în co labo rare cu S.C. Piscicola Cluj. Pentru cei dornici, vo r fi puse la d ispoz iţie cu rse de la bariera CFR G herla la Geaca si retur contra sumei de 15.000 lei. Tot 15.000 lei este taxa pentru cei care vor să participe timp de şase ore la întrecerile dc pescuit sportiv.
Nu uitaţi concursul!A şa după cum am
anun ţat în rubrica an terioară, sîm bătă 13 iunie, la Chintcni va avea loc un mare concurs, marc, de pescu it sportiv. Reamintim că înscrierile pentru concurs la toate categoriile dc participare - copii, juniori şi junioare, seniori şi senioare - se mai pot face pînă miercuri 10 iunie, orele 12 ia sediul A.J.P.S., unde sînt oferite şi alte detalii legate dc concurs. :
SolunareleO prognoză pentru
săptâmîna 6-12 iunie a solunarelor, nu tocm ai îmbietoare : sîmbătă 6 - şanse schimbătoare (zi dc stat acasă); duminică 7 şi luni 8 - şanse foarte bune (două zile pline, cum s-ar zice); marţi 9 şanse bune; miercuri 10, jo i 11 şi vineri 12 - trei zile colorate cu negru , ad ică şanse schimbătoare (m ai. oblu spus, trei zile de stat acasă, că tot înqppe turneul final al CAI. de fotbal FRANCE 198; măcar de s-ar potrivi so lunare le fo tba lis tice p en tru tr ic o lo ri) . în încheiere, ca de obicei, urarea clasică "Fir întins” tuturor celor ce vor iesi ”la. apă”.
Victor PESCARU
saN
ia Turda:Turneu demonstrativ de fotbal-tenis în premieră
Asociaţia Sportivă Fotbal-Tenis Club "Potaissa”, organizează pentru ziua de 06.06. ’98 în Grădina te Vară a restaurantului "Potaissa”, un turneu demonstrativ de fotbal-tenis.
Şi-au anunţat participarea: FLORIN PURICE, oomponent al echipei "ARDAF” Cluj-Napoca şi J echipei naţionale, campion mondial la simplu, jjj kci ori medaliat cu bronz la Campionatele Mondiale şi Europene în probele de dublu şi triplu; ANIEL SĂSARMAN, component, al echipei ARDAF” şi al echipei naţionale; CĂTĂLIN
ONUŢU, component al echipei "Petrom-Atlas” Ploieşti şi al echipei naţionale, medaîiat cu bronz la Campionatul European- în proba de dublu şi triplu; FEDERICO TABAREZ, brazilian, component al echipei naţionale; "ARDAF” Cluj- Napoca, campioană naţională şi ocupanta locului DI în Liga Campionilor Europeni, "Petrom-Atlas” Ploieşti, ocupanta locului III în Campionatul Naţional şi Fotbal Tenis-Club î’Potaissa”, fosta componentă în Campionatul Naţional (dornică de a reveni). Fiind o demortstraţie organizată în
"premieră în municipiul de pe malul Arieşului, iniţiatorii acesteia roagă să participe cit mai mulţi din simpatizanţii acestui sport care e pe cale să fie tot mai îndrăgit. "
Ion CORDOS
Memorialul “MIRCEA NICORICI”Rezultatele primei zile
Din iniţiativa fostei echipe masculine de volei ”U” ARDAF, în semn de omagiu la comemorarea unui an de la trecerea în nefiinţa a regretatului M ircea N icorici, ieri, 4 iunie, a debutat Memorialul "M IRCEA NICORICI”. încheiat, în prima zi, cu următoarele rezultate: Someş Dej - Elcond Zalău 2-3 (15-8; 15-9; 14-16; 9-15; 13rl5) şi ”U” ARDAF - ”U” CONIS Cluj 3-0 (15-7; 15-8; 15-5).
Astăzi, 5 iunie, sînt programate meciurile ”U” CONIS- Elcond (ora 16) şi ”U” A R D A F - Someş Dej, începînd cu ora 18.
Noi divizionare ”A ” : Midia Năvodari şi ” U ” Tim işoara
Turneele ”B” organizate de Constanţa şi .Timişoara au dat cîştig de cauză echipelor Midia Năvodari, în premieră absolută pe prima scenă valorică a voleiului masculin; .şi ”U” Timişoara, care revine în ”A” după numai un an de absenţă.
V or lua parte la turneul de baraj, ce se va desfăşura pe teren neutru, ”U” CONIS CLUJ, ” U ” C R A IO V A , E L E C T R O C A R B O N SLAŢINA şi JUVENTUS PLOIEŞTI.
■_ Demosţene SOFRON
12) vineri, 5 iunie 1998 DIVERSEUnităţile şcolare în care se organizează clase
. cu studiu intensiv şi bilingv al limbilor engleză, germană, în anul şcolar 1998-1999
j Cine este deputatul Vasile j Matei şi'de ce a fost exclus i din PUNR?
Nr.crt.
Unitatea de invâtăm int Lfa. m odernă
D e |
C ls. a V-a
Lb. en g leză 25Lb. en g leză 25Lb. eng leză 25Lb. en g leză 25Lb. en g leză 25Lb. en g leză 25Lb. en g leză 25II 25
m m m m 25i l l i l l l l l i l i l 25■ ■ ■ ■ i i i 25 '
252550
ii 25■ ** 25»** 25
llllllll lililll 25a *» m 25w m m m m 25Lb. engleză 25Lb. germ ană 25Lb. en g leză 25Lb. en g leză 50 ̂ II : 25Lb. germ ană 25Lb. eng leză 25Lb. en g leză 25
- 11 ■ 25• ’» m 25II 25}| 25
Lb. en g leză 25Lb. en g leză 25
25II 25- « . 25• M 25
Lb. engleză I l i l i l ! ® !li 25l* 25Lb. germ ană 50Lb. eng leză 25
Nr. locuri O bs. | (titlul şi textul aparţin grupului de cetăţeniI 'din Dej)
Cls. a IX-a
- intensiv
25252525100
flllll
*25
; 1. Ş coala nr. 1 Cluj-Napoca2. Ş coala "I, Agărbiceanu”3. Ş coala nr. 10 Cluj-Napoca4. Ş co a la nr. 21 Cluj-Napoca
' 5. Ş co a la nr. 2 2 Cluj-Napoca- 6. Ş coa la nr. 23 Cluj-Napoca
7. Ş co a la nr. 24 Cluj-Napoca8. Ş co a la nr. 28 Cluj-Napoca
. 9 . U c . T. ”N. B ălcescu” Cluj-N..10. U c . T» "Emil Racoviţă"11. Lic. T . "A. lancu” Cluj-N.12. U c . T. *T_ Blaga" Cluj-N.13. U c . T. "O. Ghihu” Cluj-N:14. U c . T. "Gh. Ş incai” Cluj-N.
, 15. Lic. T. "B rassai S .” Cluj-N.. 16. U c . T. ”T . Vuia” Cluj-N.17. Ş coa la nr. 2 Cluj-N.
-1 8 . Ş coa la nr. 4 -Cluj-N.. 19. Ş coa la nr. 6 Cluj-N.; 20. U c . T. "A.C. J a n o s” Cluj-N.21 . Ş coa la "Horea” Cluj-N.
. 22. Ş coa la nr. 16 Cluj-N.- 23. Ş co a la nr. 17 C luj-N ...24. Ş co a la nr. 20 Cluj-N.25. Ş coa la "Eugen Pora” Cluj-N.26. Ş c . "Al. Vlahuţă” Cluj-N.27. Ş coa la nr. 3 Dej
- 28. Ş co a la nr. 1 Dej , 29 . Ş coa la nr.'4 D e j . '
30. C olegiu l Naţional ”A. Mureşanu"
'3 1 . U c i T. "Pavel Dan” j 32. Ş coa la nr. 6 Cluj-Napoca ; 33. Ş co a la nr. 2 Turda 134. Ş coa la nr. 4 Turda j 35 . Ş co a la nr. 7 Turda ■
36. Ş co a la nr. 8 Turda ‘ 37. U ceu l ”M. Viteazul" Turda
38 . U c eu l "Ana Ipătoscu” Gherla f 39. U c . T. "Petru Maior” Gherla
40 . Colegiul Naţional ”G. C oşbuc" Cluj-N. i 41 . U c . T. nr. 5 Cluj-Napoca
Notă:’ C lasele I ş l a ll-a - în funcţie de oferta şcolii s e pot acorda 1-2 ore limbă străină de la opţionale, conform planului cadru pentru înv. preuniversitar. pag. 16, cap. 4.2.
Clasa a V-a - înscrierile 14-16 Iunie- probă scris şi oral (subiect unic) 18-19 iunie C lasa a IX-a - înscriere 20-23 iunie- probe de-aptitudini, interviu - 26 iunie - 1 iulie
25
25
25! i : ! i l i i § ! § l ! ! ! i ' 25 Intensiv 50 tb. maternă
| l. în cursul anului 1996 a | achiziţionat un imobil (casă) în I Dej, str. Mihai Viteazul nr.56 la
preţul de 75 de milioane lei, pe I bază de licitaţie organizată de o | bancă din Cluj-Napoca în urma | procedurilor de valorificare a . unui gaj făcut de M arţian I Adrian. Iniţial a stabilit pragul 1 de pornire a licitaţiei la 90 I milioane, dar Marţian a. făcut I presiuni \ in teresaţilor
intimidîndu-i. în acest fel s-a I coborît pragul. La implicarea piui Vasile Matei, Marţian Adrian i nu. a reacţionat. în prezent, . Marţian Adrian este în urmărirea I generală a poliţiei pentru furt şi | trafic de autoturisme. ■I După achiziţionarea casei, I Vasile Matei a angajat lucrări de
reparaţii cu S.C.Ricona SRL din I Dej. Practic casa a fosţ demolată | şi reconstruită. / ' - .| în noiembrie 1997 s-a apelat . la S.C. Hortex SRL Dej pentru■ a efectua un import de 1.500 kg | ciment special max-flex (cu I proprietăţi speciale anti-igrasie)■ de Ia firma Drizoro - Spania.
Importul s-a efectuat înI decembrie 1997 la preţul de 4,5 | dolari/kg, respectiv în sumă | totală de 6.750 dolari. Plata s-a . făcut prin compensare cu marfă • dc la S.C.Someş SA Dej, ,| Motivaţia: răsplata serviciilor I lăcute de Vasile Matei lui Ion I Ungur, în vederea exonerării de ] răspundere. Precizare: 30.1a sută
din acţiunele SC Ricona SRL aparţin lui N egrean Călin, ginerele lui Ungur Ioan.
2. M atei V asile susţine ' necondiţionat acţiunile lui Funar
Gheorghe. Pentru a fi înscris pe listele electorale îripoziţia a 2-a (cu şanse de a fi ales) a PUNR în noiembrie 1996, Matei Vasile a dat, donat, 50 de milioane de lei (problema este de unde atîţia bani?) lui Funar şi PUNR pentru campania electorală. Totodată a adoptat poziţia impusă de Funar în luările publice de poziţie (presă). . / / '
3. A beneficiat abuziv de 10 ari de teren pentru construit locuinţe în apropiere de pădurea Bungăr din D ej - zona rezidenţială - din terenul ce a aparţinut S.C. Agrocom SA (fost
‘ IAS) în timp ce proprietarii de drept nu au fost satisfăcuţi în cererile lor. A fost favorizat de Rus Vasile, fost director al Agrocom, la intervenţia lui
•Ungur Ioan, cu care se află în relaţii apropiate, cooptîndu-1 pe acesta chiar în consiliul de administraţie al SC Someş SA.
4. Regretă că a fost îndepărtat din Com isia SRI aParlam entului, afîrm înd în mediile frecvente că este nedrept acest lucru. . V .1 în ultim ele luni de zile, respectivul este to t mai marginalizat pe plan local, unde reputaţia sa a fost .apreciată
constant ca inadecvată statutului obţinut'• 5. U tilizează în scopuri personale autoturismul Dacia Cj- 07-DEP, proprietate a Camerei Deputaţilor. .
v Misiva este semnată de „tu grup de cetăţeni” din municipiul Dej şi are data de 20 februarii 1998. Sub sintagma cu grupul cetăţenesc sînt trei semnatul indescifrabile.; Cetăţenii respectivi au adresai misiva Camerei Deputaţilor, di unde a fost distribuită presei Probabil că unele publicaţii a publicat textul integral sai parţial, dar redacţia noastră mii făcut acest lucru.
Am ezitat să facem publici anonima din considerentul ci1 era greu ca un grup de cetăţeni] să aibă acces la atît de multj informaţii; reale sau nu. Mi degrabă ne-am gîndit că aut<ri| au fost iniţiaţi într-al informaţiilor şi-au cules cu griji datele despre prolifica activita a deputatului Vasile Matei. Cui este aproape imposibil să fii „deonto log ici”, dată fiii; întinderea ariei acuzaţiilor. Cui parlamentarii, pe lingă imunitat mai au şi darul de a se apă singuri, chiar fără a fi acuzaţi, lăsăm plăcerea să-şi mi| exerseze talentele avocăţeşti!
. v.--; - : ■ - A.v|
SLIPC se pregăteşte de ”Samuel Brassai” va avea loc Conferinţa. Judeţeană de alegeri a SLIPC. Liderii grupelor
,® 9 ® ri sindicale sînt invitaţi la sediul SLlPC pentruSindicatul L iber al Învăţăm întului ridicarea delegaţiilor. Depunerea candidaturilor
Preuniversitar Clujean (S.L.I.P.C.) comunică' " P*nă în data de 9 iunie 1998 - şi informaţiimembrilor săi că miercuri, 17 iunie 1998, ora suplimentare la sediul SLÎPC din Cluj-Napoca,10, în sala de festivităţi a Liceului Teoretic B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 9, tel. 196947.
R ELEU JU D EŢEA N ... RELEU JU D EŢEA N .... RELEU JUDEŢEAN... RELEU JUDEŢEAN...
Noi registre agricoleDirecţia Generală de coordonare şi
organizare a Consiliului Judeţean, în perioada 2-5 iunie a.c., a organizat în sala marc de şedinţe a Consiliului Judeţean, instru irea pe zone a secretarilor consiliilor locale, a agenţilor agricoli şi a referenţilor cu privire Ia completarea şi conducerea noilor tipuri de registre agricole.
La această convocare au participat aproape 150 de funcţionari publici ce se ocupă direct de aceste lucrări, cărora- li s-au prezentat în detaliu noile norme - tehnice privind completarea şi ţinerea Ia zi a registrului agricol 1997-2000, norme elaborate în temeiul prevederilor H.G. nr.187/1997, de către M inisterul' Agriculturii şi Alimentaţiei, Comisia N aţională pentru S ta tistică , Departamentul pentru Administraţie Pubh’câ Locală şi Ministerul Finanţelor.
Conform acestui act normativ, “Pentru asigurarea unei evidenţe unitare cu privire Ia starea şi dezvoltarea agriculturii şi buna utilizare a resurselor • locale, autorităţile administraţiei publice locale din toate unităţile administraâv- teritoriale vor organiza întocmirea şi ţinerea la zi a registrului agricol”.
Noile registre agricole diferă şi au un capito l în plus faţă de cele precedente, obligîndu-i pe lucrători la m ai m ultă a ten ţie şi r ig o are în. completarea acestora. Pornind de Ia aceste im perative , coordonato rii program ului, Paul Drâmbăreanu -
director general al Direcţiei Generale d e coordonare şi o rgan izare a Consiliului Judeţean şi Codrea Pop - d irec to ru l D irec ţie i Judeţene de Statistică, au insistat pe elementele componente ale acestor documente oficiale de evidenţă primară unitară în care se înscriu toate datele ce definesc potenţialul uman şi material al unei localităţi. Inedit este faptul că în noile
. registre se înscriu de acum codurile municipiilor, oraşelor şi comunelor pe centralizator, iar în cele patru tipuri de registre agricole se înscriu codurile sa telor com ponente SIRUTA. La unităţile cu personalitate juridică se, înscriu codurile fiscale şi codul SIRUEŞ ce se găseşte Ia Direcţia Judeţeană de Statistică. Toate datele componente ale registrului agricol se completează în acesta, pe baza declaraţiilor făcute de capul familiei sau o altă persoană majoră din familie, ele fiind folosite în
jdecu rsu l anu lu i şi la e liberarea ce rtif ica tu lu i de p roducă to ri şi proprietari necesar Ia valorificarea producţiilor agricole şi a efectivelor de animale.
Fîntîna cu buclucînţelegerea şi aplicarea preferenţială
a Legii fondului funciar nr.18/1991, a creat şi creează mari convulsii, stări tensionale şi chiar pericole colective. O asemenea situaţie a provocat discuţii şi unanimă dezaprobare în ultima şedinţă a Consiliului local Frata. Reprezentanţii
primăriei, ai postului de poliţie şi majoritatea consilierilor locali şi-au m anifestat dezaprobarea faţă dc gesturile necugetate ale cetăţeanului Gheorghe Sălăgean, din satul Frata nr.625, care, Ia cei peste 60 dc ani ai săi, se com portă inadmisibil cu localnicii şi cu organele autorităţii publice locale. Revendicîndu-şi unele terenuri agricole ale unei familii dc evrei ce au plecat definitiv din ţară în anii ’50, el a pus stâpînirc, pu de la sine putere, şi pe parcela dc la “fîntîniţâ” situată între satele Frata şi Bcrchcş. în această zonă, în 1970, cetăţenii comunei au construit o fîntînâ pentru asigurarea apei necesare consumului gospodăresc. De mai bine de trei ani, Gheorghe Sălăgean a m onopolizat fîntîna interzicînd accesul public la această Sursă de apă. Ba, mai mult, ameninţă cu bătăi, .pe cei ce nu se supun embargoului său; Ca să-şi dovedească întreaga măsură a prostiei, a început să- şi depună reziduurile gospodăreşti în zona fmtînîi cu bucluc, aruneînd chiar o serie de gunoaie în tuburile în care se adună lichidul vieţii.
Conducerea comunei şi Consiliul local au sancţionat m oraliceşte com portam entul uman al iresponsabilului “proprietar” ce nu arc remuşcări prin gesturile incalificabile cu care pune în pericol sănătatea celor 80 de familii ce se aprovizionează cu apă de aici şi pe cea a trecătorilor ce nu cunosc acest deferend. Poate acum vor auzi şi organele sanepidului şi cele de
la mediu dc acest individ ale cărui fapte frizează cu crima. • .
La Huedin- placă comemorativă pentru
o femeieTrei au fost momentele comemorative
consumate în acest al doilea trimestru al anului, în oraşul Huedin. Primul l-a constituit' dezvelirea p lăcii comemorative închinate voievodului Mircca cel Bâtrîn, prinsă pe faţada Casei orăşeneşti dc cultură, al doilea m om ent; s-a consumat cu cîteva săptâmîni în urmă, în centrul urbei cînd s-a dezvelit bustul eroului martir Horea, iar a treia comemorare a avut loc zilele trecute, cînd o placă de rriarmură a fost fixată pe imobilul din Piaţa Victoriei nr.20, ce aminteşte că aici a trăit (între anii 1843-1910), doamna Giarmaty Jigane, fiică a preotului reform at din Mănăstircni, cea care a lăsat posterităţii" şapte romane şi peste 100 de nuvele publicate. De numele ei se leagă şi promovarea artei cusăturilor zonale în ţară şi străinătate, fiind prima femeie din Transilvania care a organizat expoziţii de cusături, ţesături şi obicei popular transilvan, în marile metropole europene care au fost şi sînt Viena, Berlin, Paris etc. Costurile plăcii şi ale acţiunii în sine au fost finanţate de , societatea Drokalataszcg.
Rubrică realizată de Dumitru V A TA U
R ELEU JU D E Ţ E A N... RELEU J U D E ŢE AN.... RELEU JUDEŢEAN... R ELEU JUDEŢEAN...
Noaptea, în zona Cipariu, va fi
întreruptă circulaţia
Cu ocazia lucrărilordc racordare la re ţe a u a ' d e canalizare a Catedralei Greco-Calolicc din i’-ţa Cipariu. în perioada s iunie - S iunie a.c., între orele 23.0D - 04,00. c ircu la ţia au to \ch icu le lo r se interzice pe străzile:
- S tc lan cc l Marc. dc la in tersec ţia aceste ia cu Calea Dorobanţilor pînă în Piaţa Cipariu
- Piaţa Cipariu, dc Ia intersecţia cu A. M urcşanupîhă la intersecţia cu str. Posada
- Str. Posada, întreaga lungime- Str. General V . Milca, din Piaţa
Cipariu pînă Ia intersecţia cu'str. Branişte.
în aceeaşi perioadă mijloacele dc transport In comun se deviază în consecinţă: Calea Dorobanţilor, Str, P ietroasa, B-dul. Nicolac T itu le scu , B -du l. Constantin Brâncuşi.
De asemenea, în perioada 12 iunie - 15 iunie a.c,, între orele23,00 - 04.00, circulaţia rutieră între P*ţa Ştefan cei Mare şi Calea Turzii se va desfăşura în sens unip,
’ astfel:- la coborîre ,' dinspre Calea
Turzii spre P-ţa A, lancu pe o bandă de circulaţie.
- la urcare, dinspre P-ţa A. lancu, str. I.C. Brâtîanu, str. Baba Novac,- str. A. lancu. , .
de CIafiB BURSE-FINANTE-BĂNCI vineri, 5 Iunie 1998 (J3)
BUIIâ i i VAÎOBI BUCU11ŞTIZfl. i u n i e TI 9 9 8
ninunun 3ocl.t3ta | VN | Var | Cump. | Vlnz- |P»3C.| Inch. | Nr.tri
Total categoria l . 1.649
Categoria a l*-a f 84 soctetatf ) ' '
AEM TIMIŞOARA 25000 -5 17400 1800C 18100 17300 8AEROSTAR BAC AU 25O0C -6 4800 550C 5000 4SOC 2AEROTEH BUCUREŞTI 25000 0 850C ©SOCALBAPAM ALBA IU LI A 10OO -2 570 59G 570 57C 7 -ALIMENTARA CLUJ-NAPOCA 10OO -2 890 91C 900 DOC 17A MC O OTOPENf 25000 -14 14000 16000 14000 1400C -2
J AMP# AMEP AMERICAN PACXAOIMQ TECUC -lOOO 2 472 510 480 48C 1p AMO0 A MD NIL S LO BOZ IA -tooo -4- 276 289 295 289 35
' AMY AMfUON SIBIU 1000 O 500 520 500 50C 1
Iii APC# VAE - APC ARO M BUZĂU 1000 1 473 495 500 495 • 27&PS# APSA BAIA MARE 1000 O 437 470 0 0 0
ARMATU RA C LU J - NAFOC A iOOO -5 2050 215C 220C 210C 9ĂST# ARTROM SLATINA 25000 7 - 4350 4500 4100 4500 16ĂSV# ASTRA VAGOANE ARAD 25000 4 4350 4550 4750 4350 3AUR AURORATG.FRUMOS IAŞI 25000 O 24300 25000 24300 2430C 2
^ ĂLA# BANCA ALBINA BUCUREŞTI 10000 -5 22000 23900 24900 22000 10jf TLV# BANCA TRANSILVANIA CLUJ 1000 1 2750 2800 2800 2800 34
BRM BERMAS s u c e a v a • 1000 15 2350 2500 2350 2350 633 CHI# COMP ACT ELIERA INTERCONTINENTAL 1000 -1 1380 1390 1380 136C 45
CRB# CARBID-FOX TARNAVENI 1000 0 1030 106C 1050 107C 183ii CBC# C ARBOCHIM C LU J - N AF=OC A 25000 -20 10300 11900 10400 104OC 2
lt CPL CARMETAPLAST DEVA 25000 0 6850 7000 0 c 0CRN# CARNE ARAD —. 25000 -1 1850 1850 1900 185Q * 5
|i CAS CASIROM TURDA ■ 1000 -1 216 224 223 216 5;EPr-^ * CERCON ARIESULCAMPIA-T 25000 0 775C 900CCPR“ # CHIMOPAR BUCUREŞTI 25000 0 14000 15900CIP# ' CIPROM PLOIEŞTI 1000 3 970 100C 950 1000 90
13 CMF COMELP BISTR/TA 25000 18 •, 3000 3400 34OO 3550 3, CON n. CONDOR DEVA 25000 -4 3300 3500 3400 3300 3 "
COS# COM& DE OTELURI SPEC. TARtSO 25000 -4 5200 5800 6100 5150 2w DOR# DOROBANŢUL PLOIEŞTI 3000 - -3 2100 2150 2200 2100 38“ ELC# ELECTROC ERAMtCATURDA 25000 O 12300 14000 0 0 0Iţ EPN EMA PIATRA NEAMŢ 1000 -3 1200 1230 1200 1230 20r. ENP# COMP. EN ERG O PETRO L C Afv 25000 -2 14400 14800 15500 14300 91 ERM# ERMAT PLOIEŞTI 25000 0 2900 5000 0 0 0. FEL# F ELEAC U L C LU J - N APOC A IOOO 2 630 650 640 640 3Ii FSP FORAJ SONDE PLOIEŞTI 25000 -3 6300 7000 6500 6300 6| FOR# FORAJ SONDEC RA/OVA 1000 560 570 550 560 12K SRX# - G RIM EXTG .JIU ' 25000 3 3600 3750 3700 3600 2i HDd# NIDROJ E T BREAZA 25000 8 4100 5000 4900 5000 . 2T HTR HITROM VASLUI 25000 2 6900 7200 6650 7000 91- IA1 IA.I.F.O. ZALAU 25000 4 - 5300 5500 5200 5500 7
IBP#' IMPACT BUCUREŞTI 6000 0 15100 16100 0 ' 0 0I IMS# IMSAT BUC URESTI 1000 -4 17300 17500 17700 17400 53
IDA# 1N DAG RARA ARAD 1000 O 314 344 315 314 4I SRM INDUSTRIA SÂRMEI CAMPIA" 25000 1 3800 4800 4000 4000 1; ,NT INTERNATIONAL SINAIA 1000 -1 1080 1120 1040 IIO O 151 IRS M. P. IRIS BARLAD 10OO -6 840 900 840 840 5 *I, MEF MEFIN SINAIA 25000 0 6900 7300 7050 7050 1
ALF MO Bl LA ALF A ORADEA 1000 -2 303 330 301 303 2* MOB MO BIS SEBES *25000 O 3100 4000 O O O
MOL# MOLDO MO Bl LA IAŞI 1000 1 240 242 225 240 2911 : MPN** • MOPAN T G . MUREŞ 1000 O 1090 1110
MPR MOPARIV RÂMNIC U VALC EA 1000 2 ' 680 710 700 700 13MPQ# MORARIT PANIFICAŢIE GALA 1000 6 840 670 800 840 46NVM NAVLOMAR BUCUREŞTI 25000 O 9200 13000 0 O O
NAVOL OLTENIŢA iOOO -8 242 270 263 250 22NEP# NEF3! UN CAMPINA • 25000 -15 1700 2700 2400 1700 11
Nfc.1 EX BISTRIŢA . 1000 O 660 730 600 710 57'NICOLINA IAŞI 25000 O 3400 4400 0 0 j 0
PCA“ * PECO ARAD 1000 0 1250 0PRODPLAST BUCUREŞTI 25000 • O 21900 23600 23000 21800 8PRODVINALCO C LUJ-NAPOC 1000 IO 610 680 680 680 2PROMET BEC LEAN 25000 1 3950 4000 4150 3950 3RAFO ONEŞTI 25000 3 10500 11400 10000 11500 56ROBINETE INDUSTRIALE ĂAC 25000 -2 4150 4300 4200 4150 - 16S AN EVIT ARAD 10000 -11 2400 2500 2500 2500 1ŞANTIERUL NAVAL TULCEA 25000 -5 4200 4350 4250 4250SEMANATOAREA BUC UREST 25000 7 2650 2800 2350 2850
SDT# SIDERTRANS CALARASI 1000 0 - 260 271 261 260SLC# S1LC O TU B ZALAU 25000 -e 14200 14900 14200 •14200 15
S1NTEROM C LU J - NAPOC A 25000 1 7800 8150 7800 8000 5:*rze SINTEZA ORADEA 1000 2 470 473 465 473 9SKI* ŞIRETUL PAŞCANI 29134- -1 38500 39000 38300 38500 4
SOMES DEJ 25000 0 2050 2200 O O 0STRATUSMOB BLAJ 1000 4 ' 217 237 211 * 220 9TOMIRIS IAŞI 25000 0 2500 -2750 O O OTURISM TRANSILVANIAC LUJ 25000 1 9650 9800 9900 9650
uebi# U.CJ.M. RESITA 25000 0 3550 3800 3950 -3 7 0 0 6JAMT ORADEA 1OO0 -2 500 570 500 500JZTEL PLOIEŞTI 25000 -6 10100 110O0 1O1O0 11000
VES JE5 SIGHIŞOARA 25000 O 6300 6950 6250 - 6250Z.HB 2AHARUL BUZĂU 1000 -© 540 540 600 540
eiMTUBZlMNICFA 25000 0 5700Total categoria a l/-a - 999Total categoria 11 II 2,643T O T A L OENertAL 2.64&
v w iw w ii f i v f / f u < u r u i u i t t i o a i f i i i n o n
de BNR in data de 04.06.1998DENUMIREA VALUTEI CDRSDL ÎN LEI
SIHLING AUSTRIA 689,00
dolar AUSTRALIA 5221,00
franc b e l g ia 235,00
dolar c a n a d a 5879,00
FRANC ELVEŢIA 5817,00
'URCAGIRMANL 48-15 JKI
COROANA DANEMARCA 1272,00
FFSETAS s p a n ia 57,04
Marca f in l a n d e z a 1594,00
FRANC FRANŢA 1445,00
Ura s t e r l in a 14013,Q0
URAit a l ia ' 4,92
FEN ja p o n ia 61,86
gulden o l a n d a , 4298,00
COROANE NORVEGIA 1151,00
CSCL’DOS PORTUGHEZ • 47,30
COROANE SUEDIA * 1106,00
DOLAR SUA *55646- ECU 9540,00
DST ■ ■ ' ' 1145740
Cursuri lacaselede
schimb valutar din Cluj-Napoca
în data de 04.06.1998
VALUTA *$ SUA DM
CUMPĂRARE 8400 4740
VÎNZARE ,8530 4830
& R face următoarele p reckări în lezătură cu aceste cursuri• .1. Cursurile incluse în această listă au la bază cotaţii ale societăţilor bancare
bronzate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară. -2. Prezenta listă nu, implică obligativitatea utilizării cursurilor în tranzacţii
«ective de schimb valutar şi înregistrări contabile.
Piaţa mobiliară RASDAQ - 04.O6.199S
Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci cu activitate * ; ' ; ' la depozitele în lei
- persoane fizice - % persoane juridice - %
BANCOREX*BRD*
Banc Post*Ion Ţiriac*
BANKCOOP*Bucureşti
TransilvaniaRomânească
CECA LIAN ŢA
Albina*
L O A LC O O PNapoca
Coop. de Credit
la vedere
12
131012
12121016
13151416
3 luni
3736
45
46
54
39
40
45
6258
6 luni40
47
39
4448
42
48484945
9 luni
48
40
55 56
12 luni
53
48
51
405150 .52
54
Banca la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni
BCR 12 38 39 40 41 42BANCOREX 15 41 39 38 41 42
BRD* 12 44 46 47 48 49BA* 10 37 38 39 40 41
Banc Post* 12 35 37 38 - 41. Ion Ţiriac* 10 40 42 44 45" 47BANKCOOP* 12 46 47 48 49 51
Bucureşti 8 30 * - - -Transilvania 12 34 35 34 33 30Românească 12 38 39 40 41 42
CEC 12 - - - - -35Albina 12 44 47 47 48 48b j j l 12 46 48 43 43 40
LO ALCO O P 15 54 62 - - .
- Napoca 14 54 52 48 42 40Coop. de Credit 16 54 55 55 56 57
* doblnda se capitalizează ** cu plata d o b în zii la expirareNotă: Modificarea dobînzilor se co m u n ică prin fax redacţiei pînă la ora 12.
Piaţa imobiliară
Vreţi să fiţi ia curent cu evoluţia valorii
acţiunilor pe B.V.B şi RASDAQ?
Doriţi să fiţi la curent cu evoluţia pieţii
imobiliare locale?Vă interesează
dobînzile şi cursurile de schimb ale leului?
Dacă răspunsul este Da, atunci citiţi, zilnic,
această pagină.
ZONAGARSC(miliuj
INTERE ine lei)
APART. I CAM.
APART. 2 CAM. . . (mii. lei)
APART. 3 CAM. (milioane lei)
APART. 4 CAM. (milioane lei)
Conf. 1 Conf. 2 (mii. lei) Conf. 1 Conf. 2 Conf. 1 Conf. 2 Conf. 1 Conf. 2Gheorgheni 68-73 50-53 70-75 90-100 65-70 100-130 70-90 120-140 -
Manâstur 60-66 48-52 65-75 90-100 65-75 100-120 70-80 100-130 90-120Marâsti . 55-65 43-48 70-80 - 90-140 ' ■ ■■ 120-160 - „ 120-150 -Zorilor 62-67 " ^ 70-80 90-110 - 120-140 - 120-150
Pata “ 80-100 120-150 - ■ 140-160 - 200-250 - ,Centru 100-120 * 90-130 120-160 150-170 - 130-150 -
A- Muresami " 120-160 ' - • 150-170 . - ■ " 200-250 -Jri* 55-60 • 70-90 8S-100 - ' 80-100 ■ -
Grigorescu 62-65 • 65-75 88-100 75-80 110-130 - 120-140 -
Gruia' 1 50-50 45-50 " 75-90 - 85-100 - 90-100CHIRII
130DM - - 1 00$ 1 00$ 100-150$ 1 0 0 $ 100-200$ .150DM 100 $ 1 00$ 100$ 100-150$ 1 0 0 $ 100-200$120DM 1 0 0 $ 1 00$ 1 00$ 100-150$ 1 0 0 $ 100-200$ _150DM 1 0 0 $ 100-150$ - 100-150$ - 100-200$ _
' 1 0 0 $ . 100-150$ v 100-150$ 100-200$ _
1 20 $ 100-150$ - 100-150$ - 100-200$* 1 0 0 $ 100-150$ - 100-200$ .
tOODM “ 1 0 0 $ 100-150$ - 100-200$
Gruia 100DM
130DM 100-150 DM 100-150$
1 0 0 $ -
100-150$
100-150$
100-200$
100-200$
*
03778316
M vineri, 5 iunie 1998 PAGINA CU TINERI «jecTfuSUI-Pentru tinerii jurişti
"Practică” In timpul vacanteiELSA (European Law
Student Association) C luj- Napoca este singura asociaţie a studenţilor în drept şi tinerilor jurişti care activează la nivel local. în fiin ţa tă în luna noiem brie a anului 1991, ELSA şi-a propus încă de la în c e p u t, să contribu ie la realizarea unei lumi mai drepte care să respecte demnitatea umană şi diversitatea culturală. Din s ta tu tu l asociaţiei se desprind şi alte preocupări majore pe care studenţii de la facultăţile de drept din Cluj- Napoca încearcă să le impună, cum ar fi: schim barea m en ta lită ţii studenţilo r; ameliorarea relaţiilor dintre studenţi şi tinerii absolvenţi, pe de o parte şi jurişti pe de altă parte; dezvoltarea posibilităţilor s tuden ţilo r în drept de a beneficia de practică şi ale tinerilor jurişti de a găsi mai uşor un loc de m uncă; co labo rarea cu cad rele didactice pentru ameliorarea sistemului de învâtâmînt din
fac u ltă ţile de drep t din România şi, nu în ultimul rînd, posibilitatea de a cunoaşte şi a colabora cu studenţii în drept şi tinerii jurişti din diferite oraşe ale ţării, precum şi din a lte ţă r i ale lumii. A cest pogram-pilot iniţiat de ELSA, intitulat foarte sugestiv STEP (Student Exchange Program) se întinde pe o perioadă de patru ani (1998-2001). în p rim a perioadă (1998), studenţii vor efectua o perioadă de practică timp de o lună în cadrul unor firme de stat şi particu lare , bănci, birouri notariale, birouri de avocaţi sau firme de asigurări. La începutul săptâmînii trecute acţiunea de selecţie a celor care pe timpul vacanţei universitare doresc să activeze în instituţiile mai sus m en ţio n a te a dem arat. Evaluarea studenţilor a fost efectuată de o comisie de se lec ţie . "ELSA conform c r ite r ii lo r avansate de instituţiile solicitante.
Codin SAM O ILĂ
Serii de tabără la Muntele Băisoriiîn mod normal, înscrierile pentru seriile
de tabără a cîte şapte zile la Cabana Copiilor de la Muntele Băişorii ar fi trebuit să se încheie la 1 iunie. Dar, cum oamenii se mai şi răzgîndesc din cînd în cînd (în prim ul rînd, din motive financiare), pînă la această oră au fost ocupate în întregime doar seriile III, VI şi IX. Aşa că pînă la 15 iunie (excepţie prima serie, pentru care termenul limită de înscriere este 10 iunie) mai aveţi posibilitatea să optaţi pentru o.perioadă sau alta. Iată seriile în care vă mai puteţi înscrie:
• seria 1:15 iunie - 22 iunie, conversaţie în limba engleză (20 locuri, ultima zi a înscrierilor -10 iunie!); " \
• seria a IUa: 24 iunie.- 1 iulie, conversaţie în limba engleză (40 locuri);
• seria a IV-a: 10 iulie -17 iulie, iniţiere în utilizarea calculatoarelor (30 locuri;30.000 lei, în afara costului taberei);:
• seria a V-a: 20 iulie - 27 iulie, iniţiere în utilizarea calculatoarelor (15 locuri; *30.000 lei, în afara costului taberei);
• seria a VH-a: 6 august -1 3 august,
conversaţie în limba germană (40 locuri);• seria a VUI-a: 14 august - 21 august,
ecologie (30 locuri); V• seria a X-a: 2 septembrie - 8
septembrie, ecologie (60 locuri)..Costul unui bilet de tabără este de
340.000 lei (transport, cazare, masă), sumă ce poate fi achitată şi în două rate a cîte 170.000 lei. Locurile pot să fie ocupate şi de o singură unitate de învăţămînt, elevii fiind însoţiţi de cadre didactice proprii (un cadru didactic la 20 de elevi). Cadrele didactice însoţitoare beneficiază de gratuitatea unui copil propriu în tabără, pentru o singură serie.
Plecările se vor face de la sediul Palatului Copiilor, la ora 8, iar întoarcerile - în ultima zi de tabără, în jurul orei 15, la aceeaşi adresă.
înscrierile se fac la secretariatul Palatului Copiilor, din str. Gh. Bilaşcu (fostă Republicii) nr. 23, zilnic, între orele 10-14. Nu uitaţi: ultima zi a înscrierilor este 15 iunie!
Tabără la Valea Ierii-Caps, - cu Clubul Copiilor Turda
în perioada 30 iunie - 25 august a.c. Clubul Copiilor Turda organizează, pentru elevii claselor I - VEI, serii de tabără de cîte opt zile la Valea Ierii - Caps. Seriile de tabără sînt următoarele:• seria I: 30 iunie - 7 iulie; . V ,• seria II: 7 iulie - 14 iulie;• seria III: 14 iulie - 21 iulie; \• seria IV: 21 iulie - 28 iulie; /• sena V: 28 iulie - 4 august; . -• seria VI: 4 august - 11 august;• seria VII: 11 august - 1 8 august; >• seria VIII: 18 august - 25 august, înscrierile se fac la sediul Clubului Copiilor Turda, din str. Dr. I. Raţiu nr. 23, pînă în 15 iunie a.c. Informaţii suplimentare - la telefon 31-15-36. , " (M.T.)
M .TR IPO N
Excursie în Grecia, cu Palatul Copiilor
Palatul Copiilor Cluj-Napoca organizează, în perioada l-14 septembrie a.c., o excursie în Grecia, pe traseul Cluj-Napoca - Salonic - Athcna - Corinthos.
Transportul se va face cu autocarul, în costul excursiei fiind incluse şi două cazări cu mic dejun în ţară; două cazări cu mic dejun în Salonic; opt cazări cu trei mese pe zi la Corinthos (Hotel Simi, două stele, cu piscină, plajă privată, teren de tenis şi teren de baschet); trei intrări la obiectivele turistice Acropole, Epidaur şi Mctcora. Sc vor vizita: Tcrmopilc, Athcna (Acropole), staţiunea Lutraki, Corintul Vechi (Canalul Corint), Epidaur, Miccne, Delfi şi Mctcora. Costul excursiei este de circa 350 de dolari de persoană.
Copiii interesaţi sc pot adresa pentru informaţii suplimentare şi înscrieri Ia secretariatul Palatului Copiilor, din str. Gh. Bilaşcu nr. 23, telefon 19-57-65.
(M .T.)
Zilele Liceului Teoretic ”Ana Ipătescu” Gherlaîn perioada 1-10 iunie au loc
tradiţionalele manifestări de sfirşit de an şcolar, prilejuite de organizarea Z ile lor Liceului Teoretic ”Ana Ipătescu”, o unitate de învăţămînt cu vechi tradiţii. Activităţile cultural-, artistice şi întrecerile sportive ce au loc cu acest prilej atrag sute de elevi, dar şi mulţi părinţi, care în această perioadă sînt alături de elevii şcolii.
Prima acţiune a manifestărilor a fost vernisarea unei expoziţii de măşti la M uzeul de Istorie din localitate. Momente sărbătoreşti au retrăit elevii liceului cu prileju l Sărbătorii absolvenţilor, unde s-au rostit şi scurte alocuţiuni. Cu această ocazie au fost premiaţi cei mai buni absolvenţi. Amatorii de muzică şi dans şi-au dat în tîln ire în cadrul spectacolului organizat cu participarea celor mai
talentaţi interpreţi de muzică uşoară şi populară. în program a figurat şi evoluţia cunoscutului grup folcloric "Colindiţa”, condus de interpreta de muzică populară Marinela Zegreanu- Istici. Programul prezentat de elevii claselor I-VIII s-a bucurat de maresucces.
Nici amatorii de sport nu au dus lipsă de întreceri. Zi de zi, pe terenurile din incinta liceului s-au organizat meciuri de fotbal, volei şi baschet, punctul culminant al manifestărilor sportive constituindu-1 tradiţionala partidă de fotbal dintre profesori şi absolvenţii din acest an ai şcolii. Desigur, nu au lipsit nici excursiile şi drumeţiile, elevii Liceului Teoretic ”Ana Ipătescu” Gherla vizitînd monumente istorice din Cluj-Napoca, Alba Iulia si Baia Mare.
SZEKELY Csaba
Ultima... tentatieIn decembrie '88, un grup de împătimiţi ai
scriitorului grec Nikos Kazantzakis creau, la Geneva, "Societa tea prietenilor lui Kazantzakis”. avînd ca scop promovai ca, prin varii iorme, a opciet si gîndini celui supranumit iHomeruf Greciei contemporane/
Ecoul iniţiativei? O adevărată efervescenţă internaţionala concretizată în constituirea a 37 de filiale naţionale/printre care şi cea din România (organizatătic ufi'nncleu de studenţi ai'.Universităţii d ifl'C luj, avîmiu-1 ca preşedinte p ed t Mîhai Pâtraşcu).; Recent, prietenii ro trin i ai lai Kazantzakis au primit vizita 'preşedintelui Comitetului International al amintitci^iCictăti, dl Gcorges Stassinakis. care a cojprenţiatM Cluj, despre personalitatea ş i |fp e ra jâ fre lu i cretan. Expozeu fericit cmnpleijîlntat de sugestivei imagini video. (Jpvîş|§şf imagine prqfundâ; rezonantă printrfeebî prczcnţi, în marea lor; majoritate studenţi. Care - nu ne îndoim - au sîdevenit prieten! celui care ni l-a dăruit pe; ”Zorba şi a mişlat conştiinţa veacului cu "Asceza” şi "Ultima tentaţie..,”.
Rămîne doar ca no ii amici ai lui K azantzakis. să-şi exprim e adeziunea, adresîndu-se d-lui Mihai Pâtraşcu, Baia Mare, str. Viilor nr.' 3. Rezistă cineva... tentatiei?
Nusa DEMIAN
O a m e n i lo r l e e s t e f r ic ă d e c a r ic a t u r ă
De vreo două săptămîni încoace, adică o dată cu ieşirea soarelui, oricine are chef şi curaj să pozeze în mijlocul străzii poate să se aleagă cu un portret
Student în anul I Ia secţia de ■ Rcgie-Teaţru a Universităţii „Babcş-Bolyai”, basarabeanul Dan M untcanu a găs it, o modalitate cît se poate de paşnică şi de ... artistică prin
aproape cinci am şi in mai multe oraşe. Sînt un fel de hoinar”, ne-a declarat Dan. Totul a început în Chişinău pe vremea cînd era student la pictură. Apoi zona s-a extins, iar artistul şi-a făcut apariţia în Bucureşti, Braşov şi, de anul trecut, în Cluj. Cert este că portretele lui Dan se bucură de o oarecare trecere în special în rîndul tinerilor. „Oamenii în
care să-şi asigure banii de buzunar: z iua realizează portre te în faţa L ibrăriei Un iv e rsită ţii, iar seara - caricaturi în Music Pub. Şi se parc că prinde. Aceasta pentru că, potrivit spuselor Iui, în decurs de o sâptâmînă şi ceva a reuşit să realizeze peste o sută de portrete.
„Fac lu c ru l acesta de
vîrstâ se feresc, iar caricaturile in sp iră un fel de team ă. Oamenilor le este în general fiică de deformări”, consideră Dan, care adaugă că va rămîne în Cluj pînă la jumătatea lunii iunie, după care îşi va relua hoinăreala prin ţară.
. . Laura MORARFotografia Eugen
OLARIU
Au răspuns si...A fost o nouă ediţie" a
concursului "Răspunzi şi cîştigi”, în organizarea aceluiaşi Palaţ al C opiilo r din C luj-N apoca, numeroşi fiind cei care! s-au întrecut în răspunsuri pentru a intra în posesia măcar unuia din ispititoarele premii. Şi a fost şi ziua tragerii la sorţi, "Alandala Day’V adică, norocul oprindu-se asupra următorilor:
P rem iu l I (un te lev izo r co lo r): Ilinca Neam ţu, str. Cucului nr: 68, Turda, clasa a IlI-a, Şcoală "George Bariţiu”;
P rem iu l I I (două rad io case to fo an e ): Remus Adrian Iuoraş, str. Clujului nr. 5, Gherla,'clasa a Vil-a H, Liceid ”A na Ipătescu” şi Sergîu Iacoblef, str. Horea, Cluj- Napoca, clasa a IlI-a A, Liceul "Horea”; . •
Premiul III (trei casetofoane ”WaIkman”): Cosmin Bob, str. Decebal nr. 7, Cluj-Napoca, clasa a IlI-a A, Liceul "Horea”; Marian Do Iha, str. Narciselor nr. 18 Turda, clasa ă IlI-a E, Liceul "H orea, Cloşca şi Crişan”; Mircea Tofan, str. Stejarului nr. 18, Gherla, clasa a V-a E, Liceul "Ana Ipătescu”. >
Premiul IV (zece locuri în ta b ă r a de la B ăişoara; în vacanţa de vară): Rareş Ionel Cornea, str. Clujului n r .' l; Gherla, clasa a Il-a D, Liceul ”Ana Ipătescu”; Vasile Dan Lungu, str. Stăruinţei nr. 14, Gherla, clasa a IlI-a B, Liceul ”Ana Ipătescu”; Dan Palage, str. Braşov nr. 32 A , Cluj-Napoca,
clasa a V-a B, Liceul "George. Coşbuc”; Mihai Gîrda Popescu, Cluj-Napoca, clasa a IlI-a C. Liceul "Horea”; Silvia Loredana Pop, str. Gîrlei nr. 22, Gherla, clasa a VI-a B, Liceul "Ana Ipătescu”; Bogdan Mureşan, str. Dragalina nr.10, Cluj-Napoca, clasa a IlI-a, Liceul "Horea”; Mariana Miron, str. Cojocnei nr. 2, Cluj-Napoca, clasa a Vl-a F, Şcoala ’l . Agârbiceanu”; Bako Eva Csilla, str. Gîrlei nr. 22, Gherla, clasa a VII-a C, Şcoala Generală nr. 2; Andreea Maria Rus, str. Nuferilor nr, 14, Turda, clasa a IV-a F, Liceul "Horea, Cloşca şi Crişan”; Ioana Rus, str. Gîrlei nr. 20, Gherla, clasa a II- a D, Liceul "Ana Ipătescu”;. Prem iul V (douăzeci de locuri într-o excursie la sfîrşit de săptămînă, Ia Băişoara): Agoston Zsolt, str. Ec. Varga nr. 7, Gluj-Napoca,clasa a Vl-a C, Liceul "Horea”; Andreea Stan, str. Clujului nr. 5, Gherla, clasa a VII:a D, Liceul "A na Ipătescu”; Zina Măbulea, sţr. Gh. Dimanr. 16, Cluj-Napoca, clasa a VII-a, Şcoala nr. 10; Sonia
■ Roxana Mărginean, str. Al.; Vlahuţă nr. 16, Gherla, clasa a , Vl-a B, Liceul "Ana Ipătescu”; Simina Roxana Mahuţ, str. Plopilor nr. 56, Cluj-Napoca, Liceul "Horea”; Liviu Holhoş, B-dul 1 Decembrie nr. 128, Cluj- Napoca, clasa a V-a C, Liceul "O nisifor Ghibu” ; A ndrei Cucuruzan, comuna Baciu n r .' 233, clasa a IlI-a A, Liceul "Horea”; Andrei Mureşan, str.
Gelu nr. 30, Gherla, clasa a V- a C, Liceul "Ana Ipătescu”; Benko Robert, str. Stejarului, Gherla, clasa a IlI-a B, Liceul ”Ana Ipătescu”; Andrei Sav, str. Macilor nr. 11, Turda, Liceul "Horea, Cloşca şi Crişan”; Bogdan Baltă, str. Stejarului nr. . 18, Gherla, clasa a Il-a H, Liceul ”Ana Ipătescu”; Răzvan Pop, str. Parcului nr. 19B, Gherla, clasa a Il-a H, Liceul "Ana Ipătescu”; Chiorean Erika, str. Stejarului, Gherla, clasa a V-a A, Liceul ”Ana Ipătescu”; David Mici, str. .Bistriţei nr. 21, Cluj-Napoca, clasa a Xl-a D, Grupul Şcolar Transporturi; Alin Szabo, str. Clujului, Gherla, clasa a V-a E, Liceul ”Ana Ipătescu”; Iuliana Antonia Pop, str. Horea nr. 60,
Cluj-Napoca, clasa a V-a ( Liceul "Horea”; Ioana Cristii Gliga, str. Mănăşturnr. 74, CIu Napoca, clasa a Vl-a, Licei "Horea”; ■Claudiu Pugna, st Donath nr. 11, Cluj-Napoci clasa a V-a A, Liceul "Onisift > Ghibu”; Bianca Şerdean, sfi Nouă rir. 696, Cluj-Napoci, clasa a V-a C, Liceul "Horea’; Marius Fatol, Gherla, clasa â IV a B, Liceul ”Ana Ipătescu”.
Cei care nu şi-au ridica! premiile în obiecte, precum ş aceia care au cîştigat jocuri îi tabere sau excursii sînt rugaţi si ia legătura, ”în graba mare”, ct secretariatul Palatului Copiiloi (str. Gh. Bilaşcu nr. 23, telefon 19-57-65). . ’
. M.TRIPON
]
. ; > ••
* *
K4*
f. î ;
Fnto. E. -
r 0 E W A E 3 L S L\%e C B m jb____ EVENIMENT vineri, 5 iunie 1998 (15,
I t a s a r S , i i n z a c ţ i i ,
l i u p r i n u l p r i ş i . . . ’ r i p ! r l $ s c o p i i
Varti, în jurul orei 13, pe terasa c£fetăriei “Central”, o echipă opera- l'j 3 Poliţiei Cluj-Napoca i-a reţinut
clujenii Rus Marius şi Şuteu jmj-ius, sub învinuirea de şantaj. Cei dă în timpul liber, sînt... recuperatori jj ’bani. Dana G. a fost intimidată .şi Jaeninţată de gangsteri, că-i vor răpi ;:pilul dacă nu onorează o datorie
de 2.000 de mărci, pe care femeia o avea la o fostă colegă de serviciu, Camelia G. Bineînţeles, valuta a fost împrumutată cu dobîndă, care zilele trecute, ajunsese la 4.000 de mărci. Am eninţările au început săptămîna trecută. La telefon, apoi prin prezenţa acestora la domiciliul familiei Danei G. Potrivit Poliţiei M unicipiului, capul
afacerii, Rus Marius nu-şi recunoaşte faptele. Datorită acestui fapt, Parchetul Cluj a emis mandat de arestare preventivă de 30 dc zile, pe numele acestuia. Şuteu Marius este cercetat în stare de libertate, fiind student. Cei doi nu recunosc că au pretins bani pentru recuperarea valutei.
B. ZAGORE
• •
' (Polska Zbrojna, reluat din publicaţia americană Time)
In legătură cu problema irakiană, a revenit actualitate arma biologică. Se dovedeşte că
nici convenţiile în vigoare nu sînt în stare să rineze dezvoltarea acestei arme de distrugere
masă, şi nu numai în Irak. Sporesc temerile i în laboratoarele secrete ruse se produce lin nou arma biologică. Majoritatea celor 68_
victime, care au murit în timp.de 48" de ore,” y temperatură, dureri abdominale şi în piept, ie pare că au fost contaminate de agenţii «logici. Autorităţile din Sverdlovsk au declarat a timpul respectiv\că persoanele au mîncat yrne infestată, însă măsurile preventive adoptate au sugerat că s-a întîmplat ceva cu
mai grav: morţii au fost puşi în sicrie umplute cu soluţie de clor, clădirile au fost ropite cu chimicale, cîinii au fost împuşcaţi, rpopulaţia vaccinată. KGB a confiscat toate fele medicale legate de această catastrofă. După '13 ani de la tragicul eveniment, în
(992, preşedintele Boris' Elţîn a fost de acord,'' (u toate că nu a făcut-o cu plăcere, cu accesul la materialele despre ceea ce s-a întîmplat la Ekalerinburg, oraş care pe atunci se numea Sverdlovsk. Şeful statului rus a afirmat laconic ta situaţia respectivă ”a fost provocată de «M âţi militare”. Cu aceasta, explicaţiile s- ti încheiat. însă un raport publicat ulterior de ‘către publicaţia americană Science a prezentat epidemia în al patrulea oraş al Rusiei ca mărime ca fiind cea mai mare catastrofă atestată documentar, provocată de o puternică intoxicare chimică. Documentul respectiv a susţinut că. sursa epidemiei nu a constituit-o . carnea infestată, ci o emanaţie din laboratorul microbiologic militar, cunoscut drept Obiectivul «19. Ridicat în mare secret, respectivul obiectiv a fost angajat de la sfîrşitul anilor 40 «dezvoltarea armei biologice - bacterii'şi viruşi, a căror producere este relativ ieftină şi, «acelaşi timp, sînt deosebit de uşor de râspîndrt în aer, fiind capabili să ucidă mii de oameni. Este suficientă o doză foarte mică de asemenea bacterii pentru a produce moartea ntr-un timp mai scurt decît cel necesar pentru
0 citi o frază pînă' la*sfîrşit.‘ Obiectivul nr.19 - secret şi extrem de bine jtt, era un oraş cu 7.000 de locuitori, cu :Wă, poliţie, poştă, clădiri pentru locuit şi «agazine, localitate care continuă să existe în teia. Oficial este cunoscut ca Centrul pentru Meme militare şi tehnice ale apărării aritibacterioldgice. Amintitul laborator se află «tr-un cvartal de locuinţe, la numai 15 minute
de centrul oraşului; şi continuă să fie straşnic păzit. Zona respectivă, de 90 de; hectare, a fost înconjurată de un-zid înalt de 2 metri şi jumătate şi înconjurat cu sîrmă ghimpată. Permisiile trebuie prezentate de trei ori la punctele de control situate între poarta centrală de acces şi zonefe de locuit. Pretutindeni Tntîlneşti patrule. O persoană care a reuşit să ajungă recent acolo a declarat că mijloacele de securitate de acolo sînt “mai severe decît
: în zonele unde este dizlocată arma nucleară”■ Oficial, centrul este angajat exclusiv în
cercetări biologice paşnice, de exemplu dezvoltarea, de bacterii care se hrănesc cu petrol, ceea ce ar putea să ajute lă curăţarea terenurilor infestate cu petrol. Moscova a afirmat că a sistat toate programele sale vizînd dezvoltarea armei nucleare. însă numeroşii experţi, atît ruşi cît şi occidentali, bănuiesc că militarii continuă în secret activităţile., asupra armei _ biologice, în pofida Tratatului internaţional care interzice producerea sau
- stocarea acestor arme.După cum afirmă locotonent-colonel Evgheni
Tulikin, fost director de personal la Obiectivul nr.19 pînă în decembrie 1996, în ultimii ani centrul a fost discret reconstruit şi utilat cu instalaţii m oderne în vederea începerii producţiei armelor biologice ofensive. El şi-a exprimat convingerea că a fost reluată acolo producerea bombei biologice nu numai la nivel de laborator. U rm ă to ru l pas îl constituie convingerea guvernului cu privire la necesitatea asigurării de fonduri pentru continuarea producţiei. însă lipsa cronică de bani din
■ bugetul Rusiei se poate dovedi mai dificilă decît începerea producerii armei biologice. Tulikin, ofiţer de aviaţie, în vîrstă de 51 de ani, a lucrat la Obiectivul nr.19 din 1978 pînă la -sfîrşitul. anului 1996, cînd a ieşit la pensie, după plecarea; comandantului centrului, general maior Anatoli Hareciko. . . . . . . .
De ce un laborator atît de periculos a fost situat în centrul,unui oraş cu 1,7 milioane de locuitori? De ce localizarea lui este atît de secretă, de vreme ce aici se efectuează în exclusivitate cercetări paşnice? De ce securitatea sa este asigurată de un număr de 200 de militari? Asemenea întrebări şi le-a pus Tulikin într-o scrisoare adresată Comitetului pentru apărare al Dumei de Stat, Camera Inferioară a Parlamentului rus<. Preşedintele acestui comitet, generalul Lev Rohlin, a transmis scrisoarea Ministerului Apărării.
Singurul răspuns pe care l-a primit Tulikin a fost că i s-a reamintit faptul că ofiţerilor le este ■ interzis să dezvăluie secrete de stat.
Specialiştii occidentali şi ruşi, invitaţi să comenteze informaţiile furnizate de Tulikin, au declarat săptămînalului Time că nu ştiu ce se petrece cu adevărat la Obiectivul nr.19, însă. sînt nelioiştiţi. Unul din reprezentanţii americani' ă afirmat că acuzaţiile par a fi "foarte serioase”. Un raport al Departamentului Apărării ai SUA din anul trecut, afirma că Washingtonul continuă să aibă “temeri serioase în ce priveşte posibilităţile Rusiei în sfera armelor biologice ' ofensive”. . ' '
După destrămarea Uniunii Sovietice, multe asemenea centre secrete pentru producerea de arme au fost deschise pentru inspecţii străine. Oamenii de ştiinţă care lucrează acolo . au fost incluşi în proiecte comune internaţionale, care să permită folosirea, p re g ă tirii, lor în d o m e n ii: paşnice şi să - preîntîmpine transmiterea cunoştinţelor lor unor ţări ca Irak sau Iran, interesate în realizarea de arme biologice. însă Obiectivul nr.19 nu a fost inclus în acest proces, ceea ce adînceşte bănuiala privind adevărata sa activitate. Observatori internaţionali au încercat să viziteze Obiectivul nr.19 însă nu au primit aprobare. “Nu.ştim ce se întîmplâ acolo”, a afirmat un ofiţer al spionajului american, adăugind că ‘este un obiectiv militar la care nu avem acces”.■ In conformitate cu prevederile Convenţiei vizînd interzicerea armei biologice, intrată în vigoare în 1975 şi ratificată de un număr de 140 de State, Rusia a fost de acord să nu dezvolte, să nu stocheze şi să nu. producă arma biologică, cu excepţia unei mici cantităţi folosită “în scopuri preventive sau paşnice”. Convenţia nu stipulează însă acţiuni de verificare, iar guvernul american este convins că fosta Uniune Sovietică realizează în continuare programul său de producere a armei biologice.
Potrivit afirmaţiilor lui Tulikin, în 1994 au fost reluate lucrările de înzestrare a laboratoarelor
, biologice de la Obiectivul pr.19, fapt confirmat de Harecika, comandantul unităţii, în 1994, într- un ziar locăl. Tulikin afirmă că în 1997 aceste lucrări au fost accelerate. “Mă pune pe gînduri, •
,a spus el, că cei mai buni microbiologi ruşi participă la acest program. Şi trebuie spus că aceşti oameni pot face minuni. A r fi păcat ca ei să fie din nou obligaţi să lucreze la aceste arme murdare". ' i
informaţiile dezvăluite de Tulikin constituie încă o verigă în lungul şir de bănuieli că în Rusia se continuă programul de arme biologice, îndoielile vor persista atîta timp cît autorităţile ruse vor ţine în secret acest Obiectiv nr.19, refuzînd să răspundă la întrebări privind adevărata activitate a acestuia..
Aflăm de la biroul de presă al I.P .J.
Bordelul dinbloc
• Cine putea fi “matroana”? Nimeni alta decît Maria - Magdalena • Clienţii
se strîng cu mijloace m oderne: anunţuri incitante la mica publicitate • Cît mai face un “serviciu com plet?”»
în 2 iunie, “cuibuşorul de nebunii” dc pe strada Parîng nr. 17/18 a fost desfiinţat de poliţiştii Serviciului dc combatere a crimei organizate. La începutul lunii aprilie a acestui an, Podar Maria-Magdalena a închiriat apartamentul cu pricina. Rapid, acesta a fost amenajat optim pentni desfăşurarea unor scene fierbinţi. Totul era O.K. pînă aici. Numai că Maria-Magdalena ajunsese deja la vîrstă de 47 de ani.-Pînă la această vîrstă, femeia se specializase în Ungaria. Deci, s-a asociat cu Florea Nicolae (37 de ani) şi şi-au căutat femei care să lucreze efectiv în această afacere. Aşa le-au găsit pe A lbif Daniela Constanţa (26 de ani) şi Bodea M aria Florica (28 de ani). Următorul pas a fost publicarea de anunţuri. la mica publicitate, în Piaţa şi Vitrină, care invitau amatorii de exotisme la servicii de masaje erotice şi thailandeze. ..
Drept urmare, mai .mulţi bărbaţi s-au îmbulzit la această adresă, ieşind din apartament cu pungile mai uşoare cu 150.000 - 200.000 lei. în urma prestaţiilor, după cum ne-a informat Biroul de presă al Poliţiei, 40% din sume erau reţinute de Maria-Magdalena. 20.000 din preţul obţinut de la fiecare client îi revenea lui Florea, în timp ce restul era cîştig neimpozabil al fetelor.
Nici unul dintre cei patru protagonişti ai scenelor vesele nu au antecedente penale. Maria-Magdalena a fost depusă la răcoare pentru 30 de zile, aşa, să-şi mai tempereze entuziasmul, în timp ce ceilalţi trei sînt cercetaţi în stare de libertate. Mica afacere a d-nei Podar
' are şi nume, şi premiu. Se numeşte proxenetism şi dc regulă se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. Prostituţia, în schimb, este premiată mai subţirel: cu pedeapsa închisorii de la 1 la 3 ani.
Dar, cine ştie, poate că pînă la finalizarea dosarului se va legaliza şi prostituţia, şi-n loc dc pedeapsă, fetele .vor beneficia de carte de muncă. Sau chiar şi dc sporuri Ia salarii pentru condiţii grele dc muncă şi periculozitate. Şi, cine ştie, s-ar putea ca şi Clinica dc Boli Demiato- Vcnerice să-şi transforme denumirea în Clinica de boli profesionale dermato-vcnerice.
A.R.
. S -a mai golit un tir de cafea
- în dupâ-amia2a zilei dc 4 iunie, un echipaj dc poliţie, împreună cu reprezentanţi ai Oficiului Protecţiei Consumatorilor, au oprit un tir. în cl se găseau baxuri dc cafea Jacobs. 200 asemenea baxuri au fost confiscate, întrucât cafeaua care se găsea în ele era cu termenul dc garanţie expirat După primele cercetări, sc parc că este vorba despre “reciclarea” mărfii, aceasta urmînd a fi ambalată în pliculeţe şi vîndută en-gros-urilor clujene.
Cineva zicea că. dacă ar putea, s -a r urca chiar şi pe statuia istoricului. Sigur, dacă a r putea! Cei din im agine nu s-au căţărat pe bronzul statuii, dar nici departe n-au fost.
Foto: Eugen OLARIU
La graniţa dintre legal şi ilegal (X)Spuneam că un subcapitol aparte din
întregul material este consacrat organizării "exodului de inteligenţă".. din Rusia. Spun
. autorii articolului că acest fenomen "a căpătat o asemenea amploare îneît, pe bună dreptate, se pune problema pericolului real pe care îl prezintă acesta pentru mteresele vitale ale, statului rus. Experţii ain străinătate dau următoarea prognoză asupra evoluţiei iui. în
: primul rînd, se aşteaptă plecarea anuală din Rusia a 200-300 de oameni de ştiinţă care au proiecte de perspectivă şi pot aduce un real
’ folos firmelor şi instituţiilor occidentale în sfere cum sînt producerea de noi medicamente, elaborarea de prqgrame originale pentru
m aşin i electronice de calcul, producţia de materiale compozite, dezvoltarea matematicii aplicate. Plecarea specialiştilor de înaltă calificare din aceste domenii lipseşte Rusia de potenţiale realizări ale progresului tehnico— ştiinţific. în al doilea rînd, plecarea a 1.000- 2.000 de oaqieni de ştiinţă care au contracte
cu parteneri occidentali şi care vor participa la cercetări prioritare din Occident întrerupe legăturile dintre centrele ruse, de cercetare şi ce(e similare din străinătate. în al treilea rînd, plecarea specialiştilor din complexul militar industrial pune în pericol capacitatea de apărare a armatei ruseşti şi a armatelor altor ţări din CSI”. " j ' ’ •;
Care este m ecanism ul de a tragere a inteligenţei spre 'ţările puternic industrializate? Ne spune tot revistă "Nezavisimaia gazeta”. Aşadar: “centrele ştiinţifice străine manifestă un interes deosebitmai ales fa ţă de persoanele extrem de dotate. Pentru selectarea oamenilor ta len ta ţi se fo losesc d iferite schim buri internaţionale în cursul cărora se procedează la studierea lor preliminară ş i se creează situaţii pentru ca, într-o formă convenabilă, să li se propună să studieze sau să lucreze în străinătate."
în episodul următor, vă vom da cîteva eiempu .} ■ _ Radu. V ID A
16) vineri, 5 iunie 1998 ULTIMA ORĂMarko Beia:
Coaliţia majoritară nu funcţioneazăCoaliţia majoritară nu funcţionează în momentul actual ca o entitate politică
a declarat, ieri, la conferinţa de presă, preşedintele UDMR, Marko Bela. EI a arătat că nu există o coordonare în cadrul coaliţiei, că liderii coaliţiei nu' se întîlnesc în mod regulat, “ci pe coridoare şi la recepţii”. în opinia lui Marko Bela acest lucru este “inacceptabil”. “Degeaba declarăm că se impune o coordonare în cadrul coaliţiei, pentru că, de fapt, nu există o astfel de coordonare”, a spus liderul UDMR. El a menţionat că, în acest context, problematica minorităţilor este şi mai greu de rezolvat. Preşedintele UDMR a precizat că a solicitat o întîlnire cu liderii coaliţiei, la începutul săptămînii viitoare, pentru modificarea Legii învăţămîntului. “Sînţem convinşi că nu vom putea merge mai departe dacă nu se trece de la vorbe la fapte”.
fn Cluj, ca-n toată ţara
Marii datornici sîntluaţi cu binisorul
* DGMPS recurge la execuţii, dar nu se atinge d e regii •
De la o lună la alta, instituţiile publice care strîng .dările “ către bugetul de stat, către cel al asigurărilor sociale sau către cel pentru sănătate devin mai intransigente. Astfel, tot mal mulţi agenţi economici sînt verificaţi şi obligaţi mai blîncj (blocarea conturilor bancare) sau mai aspru (prin execuţii silite) să-şi plătească obligaţiile către stat.
Bugetul asigurărilor sociale de stat a fost, multă vreme sacrificat, nefiind m ăsuri de obligare a plăţilor care se numeau pînă acum C A S , iar mai nou A S S . A ic i se varsă contribuţiile pentru asigurări • sociale, d a r şi pentru şomaj, pensii suplimentare şi pensii pentru agricultori. Inspectorii clujeni de la D G M P S au pornit campania de strîngere a acestor bani mai timid, ajungînd astăzi să verifice majoritatea societăţilor'debitoare. La ora actuală, sînt în execuţie silită 310 agenţi economici care au o datorie de 347 miliarde de lei. Datoria totală a judeţului Cluj la acest buget se ridică la 350 de miliarde lei. Pînă acum, au fost recuperate doar... 13 miliarde de lei.
Luna trecută şi-au achitat integral debitul 82 de societăţi. In această lună urmează să fie scoase la licitaţie bunuri de sute de milioane de lei, ale societăţilor A G R O M E C S A Dej şi Trustul de Construcţii Montaj. Măsurile mai aspre nu sînt luate împotriva marilor debitori, ci a celor mici şi mijlocii. Conform politicii adoptate pe scară naţională, coloşii industriali sau regiile mamut, care trenează la plată cu zeci şi sute de miliarde, sînt favorizaţi, fiind trecuţi la eşalonare. încă se mai speră ca aceşti datornici să-şi plătească cu binişorul datoriile fără a fi blocaţi. L.P.
Nemulţumirile UDMR şi ale minorităţii maghiare sînt foarte multe
Marko Bela a mai declarat că în continuare de unele partide din ultimele luni “s-au conturat” foarte coaliţie, iar adoptarea lor în multe nemulţumiri ale organizaţiilor Parlament, într-o formă adecvată, este teritoriale şi ale opiniei publice în pericol”. “Apreciez că este vorba maghiare privind nesoluţionarea de o situaţie inacceptabilă pentru noi: problemelor minorităţii maghiare, după o serie de angajam ente, problem e care “ figurează în promisiuni din partea partenerilor dinprogramul de guvernare”.
P o triv it; lideru lu i UDMR, nemulţumirile vizează Ordonanţele 22 şi 36 şi problema Universităţii maghiare.
Marko Bela a arătat că cele două ordonanţe de urgenţă privind minoritatea maghiară (Ordonanţa de urgenţă nr. 22 privind administraţia publică .locală şi Ordonanţa de urgenţă nr. 36 de modificare a Legii învăţămîntului) “sînt contestate în
coaliţie, ne aflăm într-o situaţie în care şi drepturile pe care le-am obţinut sînt în pericol şi care, eventual, vor fi respinse de această coaliţie care se angajase să le susţină”, a declarat liderul UDMR. El a arătat că este timpul să se treacă de Ia declaraţii la fapte.
Referitor la înfiinţarea la Cluj a unei universităţi în limba maghiară, preşedintele UDMR a precizat că .Uniunea doreşte acest lucru în acest
oraş deoarece “oraşul Cluj reprezintă un centru spiritual atît pentru românii, cît şi pentru maghiarii din Ardeal”. “Nu s-au adus argumente că această universitate nu trebuie să fie la Cluj”, a spus Marko Bela.
Liderul UDMR a declarat că nu înţelege atitudinea liderilor din
/ coaliţia majoritară privind înfiinţarea unei universităţi maghiare. “De ce atîta înverşunare faţă de ideea universităţii maghiare?” a întrebat Marko Bela, m enţionînd că în România, după 1989, s-au înfiinţat peste douăzeci de universităţi de stat. Mai mult, preşedintele UDMR a apreciat că a venit “momentul inventarului”, a unei analize serioase, atît din partea UDMR, cît şi din partea partenerilor de coaliţie.
întrebat dacă UDMR propune coaliţiei o dată fixă privind rezolvarea problemelor. . m inorităţilor (Ordonanţele de urgenţă nr. 22 şi 36), preşedintele Uniunii a spus că “UDMR nu obişnuieşte Să pună nişte condiţii unilaterale”. El a arătat că
; datele fixe privind rezolvarea acestor probleme nu au fost stabilite de UDMR, ci de comun acord cu partenerii de coaliţie fiind, apoi, incluse în programul de guvernare. Preşedintele UDMR a declarat, însă, că în această sesiune parlamentară ai
%r*
/V
f l i f H Btrebui să se facă “paşi concrs; privind soluţionarea cerinţei UDMR “A trecut un an şijunât şi amînarea nil mai poate fi accept de. către noi”, a spus Marko Bel
El â declarat că, dacă nuţj rezolvate aceste probleme, afc Uniunea va ajunge la concluzii angajamentele nu sînt respectate: deciziile privind participară guvernare vor fi luate reprezentan ţii Consilii Reprezentanţilor Unionali (CRU
“UDMR nu se radicalizează, consecvent”, a apreciat lide UDMR
După opinia lui Marko Belii, problemele privind drepturile ora şi minorităţile trebuie să se inţ şi preşedintele României, “<' cazul”.
Ministrul Sănătăţii dăj .
asigurări serviciilor de ambulantă că nu vor
I
intra în colaps financiarServiciile de ambulanţă nu vor intra în colaps
financiar, o dată cu intrarea în funcţiune â caselor de asigurări sociale de sănătate, a declarat ministrul Sănătăţii, Francisc Baranyi.
Ministrul susţine că serviciile de ambulanţă nu vor fi puse în situaţia de a nu primi bani, indiferent de sursa de finanţare, casele de asigurări sau bugetul naţional, a mai spus Baranyi.
Potrivit Legii Asigurărilor Sociale de Sănătate,' finanţarea acestor servicii ar urma să se facă în proporţie de 80% de la bugetul de stat şi 20 % de la casele de asigurări. Pe de altă parte, proiectul Legii bugetului prevede ca finanţarea ambulanţelor să fie făcută integral din bugetul caselor de asigurări.
Federaţia Sindicatelor Ambulanţa a ameninţat,
sâptămîna trecută, că va declanşa ample acţiuni de protest m cazul în care parlamentarii nu vor modifica proiectul legii bugetului. Sindicaliştii se tem că, prin transferarea finanţării, în totalitate, la casele de-asigurări, un serviciu de importanţă strategică, aşa cum este cel al ambulanţei, va ajunge falimentar, el neputîndu-şi desfăşura activitatea din lipsa fondurilor. “Bugetul caselor de asigurări depinde de încasările la fondul asigurărilor de sănătate, pe dare agenţii economici « u i t ă » să îl achite”, a declarat directorul Serviciului de Ambulanţă al M unicipiului Bucureşti, Dan Mînăstireanu. -
Serviciile de ambulanţă sunt singurele unităţi sanitare care nu au avut niciodată datorii, a mai spus directorul SAMB. v
Ministrul Sănătăţii apreciază că reprezentanţii . serviciilor de ambulanţă nu aii încredere în “viitorul
caselor de asigurări” . Baranyi este de acord că aceste servicii trebuie să beneficieze de alocaţii bugetare “sigure”, de aceea nu se teme că va exista măcar o zi în care ambulanţa să nu primească bani pentru cheltuielile curente şi de administraţie.'
Numărul şomerilt a scăzut, în mai, cu 70
Luna mai se pare că a fost o lună r, bună pentru forţa de muncă. Astfel, i: statisticile DGM PS, numărul şomerilor t
- judeţul Cluj a scăzut la 35.485. Este drept; diferenţa între cele două luni nu es: semnificativă, aceasta fiind doar de ccalt
. de persoane. Dintre clujenii care nu am loc de muncă o bună parte primesc ajutai şomaj, integrare profesională şi alocaţie; sprijin. în prezent există aproape 15.841: şomeri neindemnizăţi şi, cu siguranţă, i sînt alte cîteva mii care nu figurează evidenţele direcţiei. Faţă de luna trecută, r. multe persoane beneficiază de ajutor; integrare profesională sau alocaţie de sprţ Surprinzător este faptul că în structura s sexe a şomerilor din judeţul Cluj, supremi este deţinută de femei. Acestea reprezir aproape 60 la sută din totalul şomerilor conduc, detaşat, indiferent de studiile care au, în topul şomerilor. '
L!
; p p i ■* Hagi consideră că presa sportivă din România este vinovată de atitudinea ostilă a publicului bucureşîean
faţă de echipa naţională de fotbal
p i k 1 ■ *
. *• / * !
v i i , % . 1' î . f ' -
wmm
4 j A . . . . . .
Căpitanul tricolorilor, Gheorghe Hagi, consideră că presa sportivă din România este vinovată de atitudinea, ostilă a publicului din Bucureşti faţă de echipa naţională de fotbal.
El a făcut această declaraţie după partida amicală România - Paraguay (scor 3-2), disputată miercuri, pe Stadionul "Steaua".
Considerîndu-1 vinovat de golul ăl doilea marcat de formaţia din Paraguay, spectatorii l-au admonestat verbdLpe
, portarul Bdgdan Stelea. Acesta a răspuns prin cîteva gesturi obscene, la care tribuna a reacţionat imediat, fluierîndu-1 copios la fiecare atingere a balonului. Mai mult, cînd Stelea a fost lovit Ia cap într-un duel aerian cu un adversar, publicul de pe arena din Ghencea l-a aplaudat pe jucătorul paraguayan. De asemenea, Cristian . Dulca, jucător ce a greşit la primul gol ■
-al oaspeţilor, a fost huiduit aproape pe
to t parcursul meciului, el cerînd, conform declaraţiei antrenorului Anghel Iordănescu, să fie schimbat încă din minutul 25. /. “Din cauza voastră ne înjură publicul (ie pe stadion, pentru că voi, presa şi televiziunea, ne faceţi cum vreţi. Arătaţi numai case, vile şi bani, dar sînt banii pe care i-am muncit noi. Aţi scris despre noi că venim în Bucureşti şi sărim peste liniile de tramvai ca sa nu ne curentăm”, s-a adresat H agi, foarte nervos, ziariştilor prezenţi la conferinţa de presă oganizată după meci. •
Hagi a spus că ar trebui să li se ridice statui fotbaliştilor de la echipa naţională pentru rezultatele pe care le-au obţinut în ultimii zece ani, în condiţiile sociale dificile existente în România.1 Iordănescu a motivat gestul lui Stelea prin faptul că portarul naţionalei trece prin momente dificile, avînd copilul internat în spital în stare gravă.
Selecţionerei şi-a cerut scuze în numele lui Stelea şi a precizat că acesta va face la fel în cel mai scurt timp.
Portarul şi căpitanul reprezentativei Paraguayului, Jose Luis Chilavert, prezent la conferinţă, a intervenit, luînd apărarea tricolorilor.
“Federaţia şi echipa naţională din Paraguay sînt în silenzio stampa faţă de presa din ţara noastră, deoarece ne-au acuzat, înaintea începerii preliminariilor Cupei Mondiale, de
. faptul că am vîndut toate meciurile. Probabil presa este deranjată (ie faptul că jucătorii aU bani, automobile şi case
, luxoase. Reacţia lui Stelea este incorectă din punct de vedere profesional, dar trebuie să înţelegeţi situaţia în care se află”, a afirmat Chilavert.
Echipa României va juca sîmbâtă ultima partidă amicală, cu Moldova, tot pe Stadionul “Steaua”, înaintea plecării în Franţa, la Cupa Mondială.
Preşedintei) Federaţiei Român
de Fotbal a cerc scuze publiculc pentru gesturili
obscene făcute di» stele!
Preşedintele Federaţiei Romi1 de Fotbal, Mîrcea Sandu, a scuze publicului pentru gestui obscene făcute de Steleâ la pârtii amicală România - Paraguay (s® 3-2), disputată'm iercuri Stadionul “Steaua”. “Eu, personal îm i cer scuze pentru gest» nesportiv al lui Bogdan Steleafiţ de publicu l spectator şi ? reprezentanţii presei aflaţi? stadion. Consider că a-fost un g? necontrolat din partea lui S te l io dar care se întîmplă pe foarte m# stadioane din lume”, a decto1 ieri, preşedintele Mircea Sanffii Stelea a lipsit de la conferinţa? presă care a avut ca subied principal comportarea Iui pe ta*
Autorizată prin 5 0 . nr. 1 2 8 /1 9 9 1 . judecătoria Cluj-. Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului judeţului Cluj. sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal R 204469
ILIE C Ă LIA N (redactor şef);V A LE R C H IO R E A N U (redactor şef adjunct); MARIA S Â N G E O R Z A N (redactorşef adjunct). Tel.19.16.81; fax:19.28.28; E-m ail:[email protected]
R ED AC ŢIA : Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; Contabilitate: 19.73.07; Politic, Social, Cultural: 19.74.90 şi 19.75.07; Sport: 19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81
—
Secretar de redacţie de serviciu: Horea PETR UŞ
Tel/fax:19.74.18
Subredacţia Tu rd a : tei/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax; 21.60,75 --1
Garamofl?TIPARUL EXECUTAT LA340gWmammtrg£abWM93-105 iefc l
