n 1939. Serie nou` La mul]i ani poli]i[ti ... - Politia Romana

www. p o l i t i a r om a n a . r o / r e v i s t a _ p o l i t i e i /

P u b l i c a ] i e f o n d a t ` \ n 1 9 3 9 . S e r i e n o u `

2008

Nr. 11

52pagini

3lei

Cr`ciunul – obicei cre[tin sau p`gân?

La mul]i ani poli]i[ti români,

oriunde v-a]i afla!

30

În spiritul performan]eide echip`

Prin[i în câteva ore

Spre cei mai tri[ti decât noi

„Care sunt problemelecartierului T`u?”

Stop pirateria „Ca s` nute aranjezi pe via]`!”

Mai aproape de comunitate

cu servicii la înalte standarde

Poli]i[tii colind`tori

Via]a pe scuterDDii nn

ssuu

mmaarr

ppaagg.. 1100--1111

ppaagg.. 1177

ppaagg.. 1199

ppaagg.. 3366

ppaagg.. 3355

ppaagg.. 4400

ppaagg.. 4422ppaagg.. 3322

Redac]ia revistei “Poli]ia Român`” ureaz` tuturor cititorilor s`is`rb`tori fericite, al`turi de tradi]ionalul La mul]i ani!

Activitatea inspectorul principalGeorge Baciu, ofi]er coordonatorPoli]ie de proximitate, din cadrul IPJBra[ov, se afl` sub semnul perfor-man]ei la capitolul parteneriatului cucomunitatea, Proiectul “Sara” consti-tuind doar unul dintre cele maielocvente demersuri realizate în sco -pul eficientiz`rii muncii specifice [i,deopotriv`, pentru buna cunoa[tere apopula]iei din zona de competen]`.Partenerii Poli]iei bra [ovene - Pre -fectura, Pri m`ria, Consiliul Jude ]eanal Persoanelor Vârstnice- au sprijinitprogramul recu nos -când necesitatea aces-tuia în condi]iile în caremulte dintre c`r]ile deimobil fuseser` deteri-orate sau pierdute. Înurma activit`]ilor des -f` [u rate de c`trepoli]i[tii de proximi-tate, s-a constatat càceast` situa]ie a fostîntâlnit` în circa 20 dintre cazuri, unadintre cele mai grave cauze ale aces-tei st`ri de fapt constituind-onecunoa[terea legis la]iei în vigoarede c`tre responsabilii acestei cate-

gorii de docu -mente sau com-ple ta rea ne co -res pun z`toarea acestora. În anumite situa]ii,oamenii legii au aflat chiar c` per-soanele cu atribu]ii nu au dorit s`monitorizeze astfel de eviden]e dincauza numeroaselor muta]ii înregis-trate în domeniul locativ.

Pentru mai mult` siguran]`

“Beneficiile acestuiproiect - ne-a spusinspectorul principalGeorge Baciu - sereg`sesc, în primulrând, la nivelul redu -cerii num`rului deinfrac]iuni ca urmare aintensific`rii activit`]iide teren a poli]istului

concretizat` în pre zen]a acestuia înimobilele din teritoriu de competen]`,participarea sa la [edin]eleasocia]iilor de locatari etc. Totodat`,caracterul combativ al proiectului se

va reflecta în cre[terea num`rului desolu]ion`ri ale dosarelor penale, anum`rului identific`rilor autorilorfaptelor penale s`vâr[ite [i recupe -rarea prejudiciilor într-un procentsemnificativ.

Important` în Proiectul Sara esteîntocmirea unei baze de date reale [iactualizate, ceea ce face posibil` mon-itorizarea migra]iei popula]iei, pre-cum [i identificarea persoanelor careprezint` interes. Practic, întreaga pro-cedur` de solu]ionare a cauzelorpenale poate fi mult eficientizat`deoarece va fi cunoscut domiciliul saure[edin]a real` a persoanelor cùtate,nemaifiind necesar` cùtarea acesto-ra în cazul schimb`rii domiciliului.”

Ofi]erul a mai adùgat c` astfelmediul urban din jude]ul Bra[ov vaavea o eviden]` clar` asupra cunoa[teriipopula]iei, baza de date urmând a fipus` [i la dispozi]ia altor structuri aleInspectoratului jude]ean, precum [i aPrefecturii.

� Lena MITROI

5

PROIECTUL SARA,

Un pas înainte pentru cunoa[terea popula]iei

În aten]ia domnului Constantin Ari[anu –[eful I.P.J. Bra[ov

Subsemnata Posti Virginia, în vârst` de 53 de ani,domiciliat` în Bra[ov, prin prezenta doresc s` aducmul]umirile mele domnului Iosif Florian din cadrulSec]iei 1 Poli]ie – poli]istul de proximitate din cartierulnostru, pentru profesionalismul [i operativitatea decare a dat dovad` în rezolvarea reclama]iei pe care amadresat-o institu]iei dumneavoastr`.

Prin solu]ionarea cu operativitate a acestei recla-ma]ii am în]eles ce mult înseamn` profesionalismulsubordonatului dumneavoastr`, cât [i faptul c` exist`cineva care este aproape de noi, care ne ascult`, ne

sf`tuie[te [i încearc` s` ne rezolve diferite problemecare apar.

V` mul]umesc pentru timpul acordat [i sunt mândr`c` ave]i asemnea subordona]i.

�Subsemnata Nicolescu Corina, domiciliat` în

municipiul Bra[ov, v` rog s` binevoi]i a-l avea în aten]iadumneavoastr` pe agentul P`tra[cu Constantin, de laSec]ia 1 Bra[ov.

Men]ionez c` poli]istul mi-a rezolvat cazul cu succes[i pentru aceasta îi adresez prin dumneavoastr`mul]umiri din suflet.

Dumneavoastr` [i tuturor subordona]ilor din Poli]iaBra[ov v` doresc un an nou cu s`n`tate [i realiz`ri.

Scrisori de mul]umire

6

GGrreecciiaaPoli]ia \n lume

Poli]ia elen` are actualastructur` din anul 1984, c#ndFor]ele Poli]iei Urbane (EllinikiAstynomia) [i Jandarmeria(Chorofylaki) au fuzionat, av#ndmisiunea "de a asigura pacea,ordinea [i dezvoltarea social` acet`]enilor Greciei, protejarea

statului [i a guvern`rii democ-rate \n cadrul constitu]ional,implementarea politicilor publice[i statale de securitate [i \nda-toriri poli]iene[ti generale, cumar fi: siguran]a traficului, pre-venirea [i combaterea infrac -]iunilor".

Poli]ia elen` este alc`tuit`din servicii centrale [i regionaleaflate sub autoritatea suprem` aaparatului central. Efor -turile acestuia se concen-treaz` asupra \ndepliniriimisiunilor Poli]iei, \ncadrul politicilor Minis -terului de Interne. Apa -ratul central programeaz`,coordoneaz`, supraveg-heaz` [i monitorizeazàctivit`]ile serviciilor [iasigur` condi]iile necesarepentru exercitarea auto -rit`]ii sale.

{eful Poli]iei elene aregradul de locotenent general,raporteaz` direct Ministerului deInterne [i este ales pentru operioad` de doi ani ce poate fiextins` cu \nc` un an. Adjunctulacestuia are un rol consultativ,

iar \n cazul \n care [eful Poli]ieinu poate s`-[i exercite func]ia,preia interimatul. Regulat, au loc\nt#lniri cu Consiliul dePlanificare [i Management alCrizelor format din [efii princi-palelor divizii ale for]elor Poli]iei,\n cadrul acestora discut#ndu-seproblemele cele mai importante.Al treila \n ordinea conduceriieste [eful cadrelor care, pe l#ng`func]ia de Director al Academieide Poli]ie, are \n gestiunea sa [iDepartamentul de Siguran]` [iOrdine, Departamentul Ad -ministrativ, [i DepartamentulEconomico-tehnic [i de In -forma]ie. Egali \n grad cu acestasunt Inspectorii Generali aiGreciei de Sud [i de Nord careau \n jurisdic]ia lor serviciileregionale ale celor dou` p`r]i alet`rii.

Grecia este \mp`r]it`, dinpunct de vedere poli]ienesc, \ndou`, fiecare parte fiind condus`de c`tre un Inspector General.Grecia de Nord este compus`din regiunile jurisdic]ionaleurm`toare: Prefectura Salonic,Macedonia de Est [i Tracia,Macedonia Central`, Macedoniade Vest, Thessalia, Epirus, Egeade Nord. Grecia de Sud este for-

mat` din: Grecia Central`,Peloponez, Grecia de Vest,Insulele Ioniene, Egea de Sud,Creta.

Poli]ia elen` are mai multedivizii de servicii speciale care seafl` sub autoritatea [efuluiPoli]iei, cooper#nd cu sectoarele

regionale [i cu alte for]e depoli]ie: Brigada Special` contraInfrac]iunilor Violente, DiviziaJudiciar`, Divizia Afaceri Interne,Divizia Cooperare Inter -na]ional`, Divizia I.T., UnitateaSpecial` Antiterorism, Depar -tamentul Geni[ti, Poli]ia Aerian`,G`rzile Speciale, Poli]ia deFrontier` [i Unitatea C#inilorPoli]i[ti.

{ef de poli]ie, [ef la...pornografia infantil`

Recent, \n cooperare cuautorit`]i din 75 de state, Poli]ia adescins \n 15 case de pe teritori-ul na]ional, arest#nd patrub`rba]i, printre care [i un ofiter

de poli]ie cu grad mare,originar din Salonic.Ace[tia au fost acuza]i deposesie [i comer] cumateriale pornograficeinfantile.

O alt` band`, cu ace-lea[i "preocup`ri", a fostanihilat` \n aceea[iperioad`. Se b`nuia càceasta f`cea parte dintr-o re]ea european`. Astfel,

21 de persoane au fost acuzatede posesie [i comercializare dematerial porno pe internet.

Din anul 2007, legea elenìmpune sentin]e de \nchisoarepe via]` pentru crime \mpotrivacopiilor. Poate c` ar fi indicat s`"import`m" [i astfel de ini]iative...

Aresta]i pentru trafic de kat

Poli]ia elen` a arestat uncet`]ean britanic suspectat c` a\ncercat s` fac` contraband` cu17 kg. de frunze de khat \nGrecia. Suspectul le-a spuspoli]i[tilor c` a fost pl`tit de oband` de africani din Londra s`

le transporte drogul la asocia]iilor din Grecia.

B`rbatul, de 39 de ani, vizibilaflat \ntr-o stare de nervozitate,le-a atras aten]ia poli]i[tilor de peaeroportul din Atena \n timp ce\ncerca s` ridice o valiz`con]in#nd acest narcotic u[or,dup` zborul Londra - Atena.

Poli]ia elen` a mai confiscatpeste 180 kg de khat, provenitdin Marea Britanie [i din ]`riledin America Latin`, [i a arestat14 suspec]i \n cursul anului 2008.Frunza de khat \i d` consuma-torului o senza]ie asem`n`toareunei amfetamine u[oare.

De obicei, khat-ul se cultiv`legal \n Somalia [i \n ]`rile vecineacesteia d\n Africa de Est, undeeste cunoscut sub numele deqat, dar este interzis \n multena]iuni din vestul Africii.

�Pagin` realizat` de:M. TOMA [i

L. S@RBU

10

{eful sectorului 5 Poli]ie dincadrul Direc]iei Generale de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti, domnulcomisar-[ef Marinic ̀ Neagu, ne-avorbit în primul rând despre spiritulde echip ̀care în acest ̀structur ̀seredefine[te prin faptele de fiecare zi.

“Desf̀ [urarea activit`]ii în colectivebine închegate la nivel de linii demunc`, a ad`ugat domnia sa,crearea unui climat de încredereîntre lucr`torii cu experien] ̀ [i ceitineri, precum [i apropierea actuluide comand` de tronsonul deexecu]ie prin intermediul pre g`tiriicontinue, sus]inute cu sprijinul spe-ciali[tilor MIRA, constituieadev`ratele coordonatele ale munciispecifice. Ca oameni ai legii carepl̀ tim cu nelini[tea noastr ̀pentrulini[tea semenilor [tim c ̀a construidurabil înseamn ,̀ între altele, s ̀aidisponibilitatea de a te spijini pe ceide lâng ̀ tine [i, deopotriv ̀ de aacorda sprijin total la rândul t`u.Iar echipa poli]ieneasc` aServiciului de Investiga]ii Criminaledin cadrul Sectorului a demonstrat,prin rezultate remarcabile, c ̀ aînv`]at deplin aceast ̀lec]ie.”

Mandatari cu… mandate de arestare

Pentru a-i cunoa[te pe judiciari[tiidespre care ne-a vorbit domnulcomisar-[ef Neagu am mers chiar în

casa acestei familii poli]ene[ti,de fapt în cele trei camere încare se înghesuie circa 35 delucr`tori, ce încearc` [ireu[esc s` fac` unui cotidianînc`rcat de evenimente. [i maiales de adev`ruri cutre -mur`toare ce ies la iveal` cuun efort supraomenesc dinpartea acestor poli]i[ti, care audestructurat grup`ri grele detalia “Mandatarilor” a c`roractivitate infrac]ional` estecuprins` într-un dosar cu 21 devolume, fiecare dintre acesteaînglobând sute de pagini.Cazul- binecunoscut opiniei

publice- vizeaz` dou`sprezece per-soane, învinuite de comiterea a 21 defurturi din locuin]e, în[el`ciuni imo-biliare, falsuri, ce-[i alegeau ca vic-time b`trâni lipsi]i de ajutor [i sper-an]` c`rora le sustr`geau actele deidentitate [i de proprietate prin inter-mediul unor indivizi ce întocmeauprocuri notariale în fals [i acte de vân-zare cump`rare. Dup` 11 perchezi]iidomiciliare simultane, sute de verif-ic`ri [i nenum`rate nop]i albe pentruredactarea Referatului de terminare aurm`ririi penale, oamenii legii auconstruit o proba]iune beton ce i-atrimis dup` gratii pe împricina]i.

Dama cu camelii

În urma unui complex de activit`]iinformative-operative, derulate peparcursul anului trecut, colectivul

Compartimentului grup`ri infrac -]ionale, cu sprijinul mai multor echipedin cadrul Sec]iilor 17,18,19,24 Poli]ie[i, respective, al Serviciului deIntreven]ie Rapid` din Poli]iabucure[tean`, a luat la periat zonahotelurilor de lux din centrulCapitalei, în capcan` picând proxene]i[i prostituate, de fapt membriigrup`rii Dama cu camelii.

Pe[tii, ajuta]i de recep]ioneri saupersonalul angajat al hotelurilor,introduceau în aceste loca]ii femeiu[oare dat cu tarife grele ce hr`neauo adev`rat` re]ea infrac]ional`. Dup`definitivarea cercet`rilor, împreun`cu Parchetul de pe lâng` Judec`toriasectorului 5, în sarcina a [ase membriai grup`rii s-a re]inut comitereainfrac]iunii de proxenetism, alte [aptepersoane fiind învinuite sub aspectuls`vâr[irii infrac]iunii de prostitu]ie.

Gruparea Oriav -deratizarea zonei

de… infractori

Pe parcursul anului trecut,colectivul condus de inspectorulprincipal Marian Iorga, [efulServiciului Investiga]ii Criminale-din care fac parte:subcomisarulAlexandru Badea, inspectorul prin-cipal Gabriel Popescu, inspectorulVictor Dulgheru, subinspectoriiAndreea Vârban, OvidiuMunteanu, Mihaela Stanciu, agen-tul [ef adjunct Gheorghe Velciu [iagen]ii Cristian Radu [i DanB`cil`- a documentat, între altele,[i activitatea infrac]ional` agrup`rii Oriav, cu aproximativ 15membri, care comitea furturi dinlocuin]e sub pretextul prest`riiunor servicii gen: deratizare, efec-

În spiritul performan]ei

11

tuare de analize medicale, verifi-carea gazelor sau donarea de aju-toare de la prim`rie. Ca victimeperfecte fuseser` ]inti]i b`trâniivulnerabili social [i financiar.

“Pentru completarea probatori-ului administrat în cauz`- ne-a spusinspectorul principal Marian Iorga-[i sub supravegherea unui

procuror de la Parchetul de pelâng` Judec`toria sectorului 5 amdesf`[urat un complex de activit`]ispecifice, urmat de 12 perchezi]iidomiciliare la mai multe adrese dinCapital` [i din jude]ul Ilfov. Dup`definitivarea cercet`rilor au fost

probate 30 de furturi din locuin]e,prejudicial total fiind de 150.000lei.

Astfel am destructurat înc` ogrupare periculoas` [i bine organi-zat`. Pot s` spun c`, din perspec-tiv` poli]ieneasc`, 2008 a fost un anextrem de productiv, materializat[i prin trimiterea dup` gratii a

circa 120 de indivizicerta]i cu legea.Rezultatele noastre-datorate atât efortuluisus]inut, uneori 24 din24 de ore, cât [irela]iei excelente cudoamna procuror An -dreia Florea Stoian- neîndrept`]esc s` intr`mîn cursa pentru po -li]istul anului.” Cusperan]a c` vor câ[ -tiga cei mai buni din-

tre cei buni, le ur`m acestorexcep]ionali oameni ai legii succes[i puterea de a veghea la siguran]a[i lini[tea noastr`.

� Lena MITROI

“Trofee” din locuin]ele victimelor

de echip`

Inspectorul principal Marian Iorga \mpreun` cu echipa sa

Gruparea “Oriav” \n plasa poli]i[tilor

Comisarul [ef Gheorghe B`rbulesculucreaz` la Serviciul de Combatere aInfrac]iunilor Împotriva Persoanei, dincadrul Direc]iei de Investiga]ii Criminalede la Inspectoratul General al Poli]ieiRomâne, [i a intrat în institu]ie în urm` cuaproape 27 de ani. Ca judiciarist, la Sec]ia22 din Capital`, dup` care a urcat toatetreptele ierarhice [i profesionale, pân` în1988, când a reu[it s` ocupe func]ia de [efde Birou judiciar. Dup` zece ani, a devenitadjunct [ef sec]ie, bineîn]eles pe aceea[ilinie de munc` la care nu ar renun]a, a[a

dup` cum ne m`rturise[te, pân` în clipapension`rii. În actualul loc de munc` î[idesf`[oar` activitatea din 2003, f`cândînc` un pas pe o alt` treapt`, fie [i organi-zatoric`, dar tot pe principiul calit`]iimuncii, la I.G.P.R. Cu fiecare perioad`trìt` [i, deopotriv`, trudit` la Judiciar, cusute de dosare instrumentate la activ,comisarul [ef Gheorghe B`rbulescu [i-acâ[tigat [i consolidat un loc onorant îngarda veche a breslei poli]iene[ti.

„Înc` din [coal`, mi-am dorit s` fiujudiciarist, a[a c` la toate cele trei op]iunipe care le-a avut fiecare dintre colegii meiam bifat, f`r` echivoc, o singur` spe-cializare: judiciar. [i v` m`rturisesc sincerc`, dup` cei 27 de ani pe acest` linie demunc`, dac` ar fi s` o iau de la cap`t, cumintea de acum, a[ porni pe acela[idrum.”

Comisarul [ef Gheorghe B`rbulescu aactivat în cadrul institu]iei [i înainte de΄89, [i, a[a dup` cum ne m`rturise[te,principiul de munc` era acela[i ca [i înprezent, pentru c` la judiciari[ti importanteste s` [tii ce s` cau]i, unde, când [i cums` faci acest lucru. “Modelul meu, la

început de carier` [i, în egal` m`sur`, înprezent- a adùgat poli]istul- r`mâneCeacanica, bineîn]eles al`turi de al]i pre-decesori ilu[tri care au deschis cì înmunca de investigare a genurilor deinfrac]iuni judiciare. Iar aici m` refer înspecial la cele comise cu violen]`.

La acea vreme pe care cei mai mul]i onumesc de trist` amintire, sintagm` cucare nu sunt întrutotul de acord, solidari-tatea de breasl` avea un fundament solid [ianume experien]a seniorilor împ`rt`[it`din plin celor tineri, dublat` de vitalitatea,elanul [i dorin]a acestora din urm` de ascoate adev`rul la lumin`.

Constat, îns`, cu am`r`ciune c`, dup`Revolu]ia din Decembrie, r`sturnarea val-orilor la nivel social a adus cu sine, în priv-in]a institu]iei noastre, o stigmatizare arti-ficial` care, în plan uman, a produs o rup-tur` între vechile [i noile genera]ii.Consecin]ele se resimt la capitolul acu-mul`ri în profesie [i, de ce s` nurecunoa[tem, în gestionarea situa]ieiinfrac]ionale. Mul]i dintre colegii mei n-aurezistat presiunilor [i au plecat p`r`sindsistemul, dar l`sând în urm` goluri ce nuau fost acoperite de noi experien]e.”

Selec]ie în memoria…sentimental`

Comisarului [ef B`rbulescu îi estegreu s` fac` o selec]ie a celui mai intere-sant dosar instrumentat pentru c` se con-sider` iremediabil subiectiv, fiecare caz aînsemnând, în opinia sa, o mare investi]iede efort, de pasiune [i chiar de sacrificiupersonal. [i totu[i…Era în prim`vara lui'83 când, împreun` cu colegii de la“Omoruri”, trebuia de cercetat` ucidereaunui copil. Fapta se comisese în casa aces-tuia. A urmat un adev`rat iure[ al investi-ga]iilor printre vecinii de bloc, dar oameniilegii s-au lovit de un zid: nimeni nu v`zuse[i nu auzise nimic. Cùt`rile aveau toate[ansele s` se finalizeze lamentabilcând…o b`trân`, care locuia la etajul 10,[tiut` de locatari drept nebuna blocului, le-a spus poli]i[tilor c`, pe la prânz, v`zuse

doi bìe]i intrând în scar`. Pe unul dintreei îl mai z`rise în compania victimei. Auurmat ore de co[mar cu cercet`ri febrileprintre colegii de clas` ai celui ucis. Rândpe rând, suspec]ii p`r`seau cercul imagi-nar de posibili autori, invocând alibiuri“beton”. Tot astfel, a fost cât pe ce s` fiepierdu]i chiar [i cei doi autori: colegul debanc` al victimei [i prietenul acestuia maimare cu un an. Dar nu s-a întâmplat a[a.“Când ne-am dus la domiciliul primului-ne-a mai spus poli]istul-individul a s`rit pegeam, rupând-o la fug` prin spatele blocu-lui. I-am prins pe împricina]i pentru c` pro-duseser` un accident cu o ma[in` furat`.Voiau s` p`r`seasc` ]ara. V-am povestitacest caz nu doar pentru c` actorii erauminori, ci, în primul rând, pentru alibiulinvocat de colegul victimei: la 20 deminute dup` comiterea faptei, f`r` nicioremu[care, acesta î[i sus]inuse teza lamatematic`.

Un alt considerent îl reprezint` atroci-tatea actului criminal: dup` ce înfipsesecu]itul în colegul sù, v`zând c` nu mureadestul de repede [i îl implora zb`tându-se,i-a mai dat cu o vaz` în cap ca s` fie sigurc` [i-a dus “misiunea” la bun sfâr[it. Ambiif`pta[i au intrat la pu[c`rie, dar, prinDecretul 11 din 1988, au fost amnistia]i.Unul dintre ei, îns`, a redevenit clientulnostru ca urmare a înf`ptuirii altorf`r`delegi. Dar…se bucur` de libertate.”Prin urmare, nimic nou pe frontul lupteipentru adev`r, mul]i dintre mon[tri cu chipde om se plimb` nestingheri]i pe strad`parc` în ciuda legii [i a oamenilor legii.

� Lena MITROI

14

Amintiri care fac istorie

17

Se prezentau poli]i[ti [i tâlh`reaucet`]eni strìni.

Un apel primit pe 112 sesiza c`, peValea Mure[ului, în jude]ul Arad, treib`rba]i care s-au prezentat ofi]eri depoli]ie au tâlh`rit trei cet`]eni turci.

Poli]i[tii ar`deni s-au mobilizatimediat [i au stabilit c`, în localitateaJuli]a, trei turci, dintre care unul erachiar poli]ist, au fost tra[i pe dreaptade fal[i oameni ai legii [i pu[i s` se

legitimeze. De[i cei trei poli]i[ti nu erau în

uniform`, turcii s-au conformat atuncicând ace[tia le-au ar`tat legitima]iilede ofi]eri. Au intrat la b`nuieli doar înmomentul în care fal[ii poli]i[ti le-au

cerut s` arate valuta pe care o aveauasupra lor, pentru o a[a zis` verifi-care a autenticit`]ii acesteia.

Turcii au povestit poli]i[tilor càveau asupra lor 12.000 de euro, banicu care trebuiau s` cumpere câini deras` special antrena]i pentru inter-ven]iile poli]iei.

Pentru c` au refuzat s` dea baniiceru]i, cei trei români au smuls borse-ta cu bani din mâna unuia, r`nindu-l.

Au fugit apoi cu un autoturism înma-triculat în Bulgaria.

Fal[ii poli]i[ti au intrat în panic`,vazând mobilizarea atât de operativà poli]i[tilor ar`deni care au împânzitDN 7, cu flitre, care opreau toateautovehiculele pentru control.

S-au gândit c` autoturismul le va fidat în urm`rire a[a c` l-au abandonat[i doi dintre ei au urcat într-un autove-hicul de ocazie, pân` la Bârzava, celde-al treilea urcând într-un tren.

Numai c`, de[i suspec]ii au încer-cat s` se amestece apoi intr-un ungrup de muncitori, pe ValeaMure[ului, în câteva ore de lasesizarea primit`, poli]i[tii ar`deni au

reu[it s` prind` doi dintre suspec]i.Ei au fost identifica]i în persoana luiPaul B.de 34 de ani [i Metin A. de 37de ani, ambii din Medgidia.

Asupra lor, oamenii legii au g`sit6.700 de euro din cei 12.000 de euro,cei doi sus]inând c` banii erau pentruachizi]ionarea unei ma[ini. Minciunafal[ilor poli]i[ti nu a ]inut îns`, pentruc` turcii i-au recunoscut imediat.

Cei doi au primit mandate dearestare preventiv` pentru 29 de zilesub aspectul s`vâr[irii infrac]iunilorde uzurpare de calit`]i oficiale [itâlh`rie, cel de-al treilea fiind [i elidentificat [i cùtat.

Anchetatorii suspecteaz` c` ceitrei suspec]i care operau în aceast`manier`, cunoscut` de c`tre poli]i[tica metoda Maradona, fac parte dintr-un grup care a ac]ionat [i pe alte dru-muri na]ionale [i europene din sudul]`rii, exact în acela[i mod.

� Camelia TUDUCE

C`tre, Redac]ia revistei ,,Poli]ia Român`”

Undeva, în nordul jude]ului Harghita exist` un]inut mirific, desprins parc` din pove[ti, ]inutasem`n`tor cu cel al lui Mo[ Cr`ciun. Poate deaceea, Mo[ Cr`ciun nu uit` s`-l viziteze în fiecarean sau poate îi aminte[te cineva s` vin` pe acestemeleaguri. Noi copiii de la [coala Special`, dincomuna Bilbor, jude]ul Harghita, credem c`,purt`torul nostru de mesaj este doamna EMILIAMOLDOVAN – inspector [ef la Poli]ia de proxim-

itate – Harghita, care în fiecare an reu[e[te s`-laduc` la noi pe Mo[ Cr`ciun [i s` ne aduc` bucu-ria în suflete, str`lucirea în ochi [i s` ne îmbu-joreze obrajii.

Pentru toate acestea, mul]umim tuturorpoli]i[tilor harghiteni [i le dorim Cr`ciun fericit [iLa mul]i ani s` fie s`n`to[i [i s` se bucure de toaterealiz`rile al`turi de cei dragi.

{coala special`, loc. Bilbor - HarghitaDirector, Vod` Teodora

Scrisoare de mul]umire

Prin[i în câteva ore

19

Agentul [ef principal Viorel Vasile[i agentul [ef adjunct Silviu Pan`-poli]i[ti de proximitate în cadrulPoli]iei Municipiului Râmnicu S`rat,

sectorul II sigu-ran]` public`- auîn]eles s`-[i cu -noasc` zona decompeten]`, p` -trunzând cu tact,

în]elegere desemeni în ini -ma comu ni t` -]ii. Astfel i-audescoperit pecei cu sufletul în suferin]`, c`rora le-au întins o mân` de ajutor încutremur`toarea încercare de aîmblânzi destine.

Au pornit în c`utarea celor defa-voriza]i, începând cu asocia]iile deproprietari care le-au furnizat infor-ma]ii despre categoriile cele mai vul-nerabile ale societ`]ii. În cartierulCo[tieni, de pild`, au descoperit ob`trân` singur`, ]intuit` la pat, ce-[iducea zilele din mila vecinilor care oapro vizionau cu cele necesare.

“Am considerat c` b`trâna poate fio victim` poten]ial`- ne-a spus agentul[ef principal Viorel Vasile. Am urmatprocedurile în astfel de cazuri, veri-ficând identitatea femeii. Se n`scuseîn Republica Moldova, nu fusesec`s`torit` [i nu avea rude apropiate.Având ca baz` de lucru Protocolul decolaborare cu Prim`ria Mu ni cipiuluiRâmnicu S`rat, am sesizat ServiciulPublic de Asisten]` So cial` în vederea

efectu`rii uneianchete cu pro -pune rea de in -ternare a femeiiîntr-un centruspe cializat. Amprofitat de faptulc`, în zona dedomiciliu a aces-teia cuno[teammai multe per-soane, i-am înso]itpe asisten]ii so -ciali, sprijinindu-iîn demersul lor.La început nu am g`sit un loc disponi-bil în C`minul pentru persoane vârst-nice, a[a c` eu [i colegul meu amb`tut chiar la u[a domnului primarcare, aflând despre acest caz social, înprima [edin]` de consiliu a reu[itsuplimentarea locurilor la c`min.Avem o rela]ie excelent` cu prim`ria

[i ori de câte ori se ive[te o problem`g`sim împreun` solu]ii.

Cuv#ntul de suflet

Astfel, i-am g`sit un loc sigur celeipe care doream s` o protej`m.”

Agentul [ef principal Viorel Vasile

[i, colegul s`u, agentul [ef adjunctSilviu Pan` sunt doar doi membriiai familiei poli]i[tilor buzoienicare pot vor [i [tiu s`-[i slujeasc`semenii, cu mintea [i, deopotriv`,cu inima. Acest caz l-au a[ternutpe hârtie sub forma unui proiectde bune practici, intitulat suges-

tiv: Sunt mai tri[tidecât noi. Cu toatec` nu sunt pe de -plin mul]umi]i derezultatele acesteiexperien]e deoa -rece, în opinia poli -] i[tilor, au identifi-cat doar o solu]ielocativ` f`r` s` vin-dece r`nile sufle -te[ti ale celor cuadev`rat singuri.

A[a c`, în dorin]a de a-[i ducemisiunea pân` la cap`t, cei doioameni ai legii au promis c` ovor vizita pe b`trân`, încercând prinputerea cuvântului cel bun s`-iîmbânzeasc` [i s`-i lumineze des-tinul.

� Lena MITROI

Cu profesionalism,

Spre cei mai tri[ti decât noi

26

Parchetul de pe lâng` TribunalulBucure[ti, lucr`torii Direc]iei GeneraleAnticorup]ie din cadrul M.I.R.A., aiDirec]iei Generale de Poli]ie aMuncipiului Bucure[ti, I.G.P.R. [i aiDirec]iei Generale de Informa]ii [iProtec]ie Intern` a M.I.R.A. au documen-tat activitatea infrac]ional` a unei grup`rispecializate în comiterea de în[el`ciuniimobiliare prin fals [i uz de fals.

În desf`[urarea activit`]iiinfrac]ionale, membrii grup`rii erau spri-jini]i de func]ionari din cadrul Agen]ieiNa]ionale de Cadastru [i PublicitateImobiliar`, al Direc]iilor de Impozite [iTaxe Locale ale Prim`riilor Sectoarelor1, 2 [i 3, precum [i al Prim`rieiMunicipiului Bucure[ti, care primeau înschimb diverse sume de bani sau altefoloase materiale.

La data de 28 octombrie a.c., au fostefectuate 17 perchezi]ii domiciliare [i lalocul de munc`, fiind identificate [i con-duse la sediul organelor judiciare 15 per-soane, procurorii dispunând re]inereaacestora pe o perioad` de 24 de ore pen-tru comiterea de infrac]iuni imobiliareprin fals [i uz de fals:

- B.A.G., func]ionar public la Direc]iaImpozite [i Taxe Locale Sector 1, pentrus`vâr[irea infrac]iunilor de furnizare dedate care nu sunt destinate publicit`]ii, învederea ob]inerii unui folos material,prev. de art. 12 din Legea 78/2000, luarede mit`, prev. de art. 254 C.pen., fals int-electual, prev. de art. 289 C.pen. [i com-plicitate la tentativ` de în[el`ciune, prev.de art. 26 rap. la art. 20 rap. la art. 215C.pen.;

- B.M.C., func]ionar public laPrim`ria Municipiului Bucure[ti, pentrus`vâr[irea infrac]iunilor de furnizare dedate care nu sunt destinate publicit`]ii, învederea ob]inerii unui folos material,prev. de art. 12 din Legea 78/2000 cuaplic. art. 41 alin. 2 C. pen. [i asociere învederea s`vâr[irii de infrac]iuni, prev. deart. 323 C. pen.;

-D.M., func]ionar public la Direc]iaImpozite [i Taxe Locale Sector 2, pentrus`vâr[irea infrac]iunilor de furnizare dedate care nu sunt destinate publicit`]ii, în

vederea ob]inerii unui folos material,prev. de art. 12 din Legea 78/2000, luarede mit`, prev. de art. 254 C.pen.;

- M.N., func]ionar public la Direc]iaImpozite [i Taxe Locale Sector 1, pentrus`vâr[irea infrac]iunilor de furnizare dedate care nu sunt destinate publicit`]ii, învederea ob]inerii unui folos material,prev. de art. 12 din Legea 78/2000, luarede mit`, prev. de art. 254 C.pen.;

- M.G., func]ionar public la Oficiul deCadastru [i Publicitate Imobiliar` sector2, pentru s`vâr[irea infrac]iunilor defurnizare de date care nu sunt destinatepublicit`]ii, în vederea ob]inerii unuifolos material, prev. de art. 12 din Legea78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. [itrafic de influen]`, prev. de art. 257C.pen.;

- C.G., pentru s`vâr[irea in -frac]iunilor de tentativ` de în[el`ciune,prev. de art. 20 rap. la art. 215 C. pen.,dare de mit`, prev. de art. 255 C. pen. [iinstigarea unui func]ionar la furnizareade date care nu sunt destinatepublicit`]ii, în vederea ob]inerii unuifolos material, prev. de art. 25 C. pen.rap. la art.12 din Legea 78/2000;

- U.R., pentru s`vâr[irea infrac]iunilorde tentativ` de în[el`ciune, prev. de art.20 rap. la art. 215 C. pen., dare de mit`,prev. de art. 255 C. pen. [i instigarea unuifunc]ionar la furnizarea de date care nusunt destinate publicit`]ii, în vedereaob]inerii unui folos material, prev. de art.25 C. pen. rap. la art. 12 din Legea78/2000;

- S.N., pentru s`vâr[irea infrac]iunilorde tentativ` de în[el`ciune, prev. de art.20 rap. la art. 215 C. pen., dare de mit`,prev. de art. 255 C. pen. [i instigarea unuifunc]ionar la furnizarea de date care nusunt destinate publicit`]ii, în vedereaob]inerii unui folos material, prev. de art.25 C. pen. rap. la art.12 din Legea78/2000;

- I.O.M., pentru s`vâr[ireainfrac]iunilor de tentativ` de în[el`ciune,prev. de art. 20 rap. la art. 215 C.pen., falsîn declara]ii, prev. de art. 292 C.pen. [i uzde fals, prev. de art. 291 C. pen.

Acestea au fost prezentate Tribu -

nalului Bucure[ti cu propunere dearestare preventiv`.

În cauz`, mai sunt cercetate, în starede libertate, alte [ase persoane.

În urma cercet`rilor, s-a stabilit c`, înperioada 2007 - 2008, membrii grup`rii,cu sprijinul unor func]ionari din cadrulDirec]iilor de Impozite [i Taxe Locale alePrim`riilor Sectoarelor 1 [i 2 Bucure[ti,ob]ineau date privind anumite terenuri [iproprietarii acestora, precum [i copiidup` documentele privind înscrierilesuccesive la rolul fiscal.

Folosindu-se de datele astfelob]inute, membrii grup`rii întocmeaudocumente falsificate privind transferulpropriet`]ii terenurilor c`tre ei sau per-soane interpuse [i tot cu sprijinulfunc]ionarilor din cadrul Direc]iilor deImpozite [i Taxe Locale ale Prim`riilorob]ineau înscrierea pe rolul fiscal a falsu-lui proprietar.

În cazul în care proprietarul terenuluiera statul, datele necesare erau furnizatede c`tre func]ionari din cadrul Prim`rieiMunicipiului Bucure[ti sau Prim`rieiSectorului 1.

Pentru furnizarea datelor men]ionate[i a copiilor dup` documente,func]ionarii primeau sume cuprinse între100 lei [i 100 euro [i diferite cadouri, iarpentru înscrierea la rolul fiscal [iob]inerea istoricului de rol având caultim pl`titor de impozite falsul propri-etar, primeau 1.000 euro.

Dup` înscrierea falsului proprietar capl`titor de impozite, membrii grup`riisolicitau Oficiului de Cadastru [iPublicitate Imobiliar` întabularea dreptu-lui de proprietate.

Cu sprijinul unor func]ionari careprimeau sume de bani [i alte „aten]ii”,membrii grup`rii ob]ineau informa]iiprivind actele care apar în dosarul cadas-tral al terenurilor, cât [i date necesarepentru întabularea dreptului de propri-etate.

Ulterior, membrii grup`rii încercaus` g`seasc` cump`r`tori pentruterenurile respective.

� Viorel TURCU{

Escroci imobiliari de... Bucure[ti

Românii s`rb`toresc Cr`ciunul sauNa[terea Domnului ca s`rb`toare cre[tin`la 25 decembrie (dup` calendarul gregori-an) sau 7 ianuarie (dup` calendarul iulian)în fiecare an. Ea face parte din cele 12s`rb`tori domne[ti (praznice împ`r`te[ti)ale Bisericilor bizantine, a treia mares`rb`toare dup` cea de Pa[ti [i de Rusalii.În anumite ]`ri unde cre[tinii sunt majori-tari, e de asemenea s`rb`toare legal`, [i seprelunge[te în ziua urm`toare, 26 decem-brie: a doua zi de Cr`ciun. De la debutulsecolului al XX-lea, Cr`ciunul devine [i os`rb`toare laic`, celebrat` atât de c`trecre[tini cât [i de c`tre cei necredincio[i.Asfel celebrarea se manifest` prinmigrarea de la manifestarea religioas`spre aspectul schimbului de cadouri sau,în cazul copiilor, a “darurilor de la Mo[Cr`ciun". Peste tot unde exist` suflareromâneasc` cu sim]`mânt cre[tin, mult-a[teptata s`rb`toare este una din cele maiimportante s`rb`tori religioase, estes`rb`toarea Na[terii Domnului, prilej debucurie, pace [i lini[te spiritual`.

Legendele cr`ciunului

Pentru mul]i lingvi[ti, cuvântul"Cr`ciun" este un cuvânt ciudat. Uniisus]in c` ar proveni din limba latin`, [ianume din "creatio", care înseamn`crea]ie, na[tere. În folclor se spune c`Fecioara Maria, când trebuia s` nasc` pefiul lui Dumnezeu, umbla, înso]it` de drep-

tul Iosif, din cas` în cas`, rugându-i peoameni s`-i ofere ad`post. Ajungând lacasa unui anume Cr`ciun, este dus` deso]ia acestuia în grajd, unde d` na[tere luiIisus. De asemenea, se spune c` înnoaptea sfânt` a na[terii lui Hristos s-audeschis cerurile [i Duhul Sfânt a coborâtdeasupra Fiului lui Dumnezeu, luminândgrajdul în care domnea întunericul. DeciCr`ciunul este o s`rb`toare sfânt` careaduce lumin` în sufletele oamenilor.

S`rb`toarea Cr`ciunului este anun]at`prin obiceiul copiilor de a merge cu colin-dul [i cu Steaua, pentru a vesti Na[tereaMântuitorului. De asemenea, o vechetradi]ie este "mersul cu icoana", un fel decolindat care se face de c`tre preo]ii comu-nit`]ii locale cu icoana Na[terii Domnului,binecuvântându-se casele [i cre[tinii.Colindele de iarn` sunt texte rituale cân-tate, închinate Cr`ciunului [i Anului Nou.Originea lor se pierde în vechimile istorieipoporului român. Evocând momentulcând, la na[terea lui Iisus, s-a ivit pe cersteaua care i-a c`lùzit pe cei trei regi magila locul na[terii, copiii - câte trei, ca cei treimagi - merg din cas`în cas` cântând colin-dul "Steaua susr`sare...", purtând cuei o stea. AjunulCr`ciunului începe cucolindul "Bun`diminea]a la Mo[Ajun!", casele frumosîmpodobite î[iprimesc colind`torii.Ace[tia sunt r`spl`ti]i de gazde cu fructe,covrigi, dulciuri [i chiar bani.

Colindele, precum [i obiceiurile colin-delor sunt prezente [i la alte popoare, [i s-ar putea ca ele s` dateze din timpul roman-iz`rii. De pild`, colinda româneasc`"Scoal`, gazd`, din p`tu]" exist` [i la val-oni, unde aceasta e cea mai r`spândit`,sub numele de "Dji vén cwerî m'cougnoud'Noyé".

Obiceiurile culinare

Timp de 40 de zile înainte de s`rb`toricre[tinii respect` Postul Cr`ciunului, carese încheie în seara de Cr`ciun dup`

liturghie. Tìerea porcului în ziua de Ignat(la 20 decembrie) este un moment impor-tant ce anticipeaza Cr`ciunul. Preg`tireamânc`rurilor cap`t` dimensiunile unui rit-ual str`vechi: cârna]ii, chi[ca, toba,r`citurile, sarmalele, caltabo[ul [i nelipsit-ul cozonac vor trona pe masa de Cr`ciun,fiind la loc de cinste al`turi de vinul ro[upre]uit de toat` lumea.

Etimologia

Este lucru bine [tiut c` pân` c`tresfâr[itul secolului al IV-lea, na[terea luiHristos se s`rb`torea odat` cu Boboteazala 6 ianuarie, când se obi[nuia s` se facànun]area s`rb`torilor de peste an (Pa[ti,etc.). [i cum celor de curând cre[tina]i din

Dacia [i din sudulDun`rii aceastànun]are li se p`reaapropiat` de s`rb`toareap`gân` calatio, au denu-

mit cu acest termen s`rb`toarea cre[tin` ana[terii lui Hristos.

Al]i cercet`tori deriv` cuvântulCr`ciun din etimonul creatio (cu acuza-tivul creationem, în latina vulgar` creation/ creatiun) deci ziua cre`rii sau a facerii luiIisus. De[i s-ar putea obiecta c` acesta ar fio concep]ie arian` (care socote[te c` Fiuleste o creatur` a Tat`lui), se poater`spunde c` poporul care a creat termenulnu putea cunoa[te ([i nu cunoa[te niciacum) asemenea subtilit`]i teologice. Înreac]ie la aceast` ambiguitate, elitele bis-erice[ti au înlocuit aceste termen popularcu acela de s`rb`toarea N`scutului (tot deorigine latin`), a[a cum se constat` înEvanghelia înv`]`toare din 1642 [i în

30

Cr`ciunul – obicei

Cazania lui Varlaam din 1643, pe bazaaceluia[i termen deci cu care [i celelaltelimbi neolatine (romanice) - [i nu numai -au derivat numele s`rb`torii (Noël, Natale,Navidad Nativity).

Alte etimoane latine care au fost pro-puse de lingvi[ti, f`r` a fi convins unnum`r suficient de speciali[ti, sunt ( in )carnationem (Lexiconul de la Buda), cras-tinum (Hasdeu 615) [i Christi ieiunium(Schuchardt, Literaturblatt VII, 154).Termenul apare cu diverse semnifica]iisau ca nume propriu în mai multe limbicare au fost în contact cu româna: bulgara,ucraineana, sârbeasca, rusa veche [i rusamodern`.

Pe de alt` parte, o posibil` etimologiepoate fi legat` de denumirea unei vechis`rb`tori p`gâne a slavilor vestici [i anumeKorochun, Kračún, Karachun (în limbamaghiar` Karácsony înseamn` chiarCr`ciun iar cuvântul a fost preluat odat` cucre[tinismul de la slavi).

Istoria s`rb`torii

Cr`ciunul este serbat de c`tre cre[tinipe 25 decembrie dup` cel pu]in trei secolede la moartea personajului principal alevangheliilor, anume începând cu secolulal IV-lea în Vest [i începând cu cel de-al V-lea secol în Est. Ini]ial, s`rb`toarea na[teriilui Hristos era ]inut` pe 6 ianuarie, istoricii[tiind azi c` ea se celebra deja în 336 e.n.la Roma. (în Est, "Boboteaza", serbat` ladata de 6 ianuarie începând cu secolul alIV-lea, celebra pe atunci na[terea, botezul[i primul miracol al lui Iisus, în timp cegnosticii (sect` cre[tin` consideratèretic` de c`tre cre[tinismul canonic) ser-bau aceea[i "Epifanie" în Egipt, înc` dinsecolul al II-lea, tot la data de 6 ianuarie,când, în viziunea lor, "Iisus s-a ar`tat caFiul lui Dumnezeu la botez"). SextusJulius Africanus, un cre[tin din secolul alIII-lea, este primul care alege în 221 e.n.aceast` dat` pentru na[terea lui Iisus, careîns` nu va fi celebrat` înc` mult` vreme dec`tre ceilal]i cre[tini, care preferau 6 ian-uarie.

În primele dou` secole cre[tine, a exi-stat o puternic` opozi]ie la celebrareazilelor de na[tere a martirilor [i a lui Iisus.

Numero[i P`rin]i ai bisericii au emiscomentarii sarcastice privitoare la obiceiulp`gân de a celebra zile de na[tere, când,de fapt, sfin]ii [i martirii trebuiau, în viz-iunea lor, s` fie celebra]i la data matririuluilor, adica la "data adev`ratei lor na[teri"din prespectiva bisericii. Mul]i cre[tini aiprimelor secole erau scandaliza]i [i deveselia [i festivismul celebr`rii, pe care îlvedeau ca fiind o reminiscen]` a p`gânis-mului, în special al Saturnaliilor romane.

Ei aveau dreptate s` afirme asta:plasarea s`rb`torii na[terii lui IisusHristos din momentul în care aceasta aînceput s` fie celebrat` de cre[tini, exact lafinele lui decembrie sau începutul lui ian-uarie (adic` 25 decembrie sau 6 ianuarie),se datora copierii tradi]iilor p`gâne, c`ciEvanghelia nu d` nici un detaliu despredata na[terii lui Iisus.

Din motive politice, a[a cum sugereazìstoricul Edward Gibbon, ierarhia cre[tinà considerat copierea s`rb`torilor [i a rit-

urilor p`gâne ca fiind solu]ia r`spândiriiaccelerate a cultului lor în mase, masecare pe atunci erau puternic ata[atevechilor s`rb`tori [i practici ritualep`gâne.

Factorul pentru care primii cre[tini auales datele de 25 decembrie sau 6 ianuarieca moment al na[terii zeului lor, a fost decic` la aceste date, în lumea roman`, ger-manic` [i oriental` se celebrau diversedate de na[tere ale altor zei. Povestea unuizeu salvator n`scut din fecioar` pe 6 ian-uarie sau 25 decembrie, nu era deloc nou`,cele mai multe culte p`gâne ale vremiiadorând câte un astfel de zeu. Astfel, pe 6

ianuarie, data solsti]iului egiptean, era cel-ebrat` rev`rsarea apelor Nilului [i în "cul-tele misterelor" locale na[terea "eonului"din fecioar`. Epifaniu, scriitor cre[tin, red`în lucrare sa ritul celebr`rilor din 6 ianuar-ie [i semnifica]ia acestuia la egipteni [i laarabii "Petra"-ei (Eleusa, unde se serbana[terea pruncului-zeu Dusares dinfecioar`. Alt scriitor cre[tin, anume Ipolit,descrie cum la Eleusis, în Grecia, se cele-bra tot atunci s`rb`toarea misterelor, cândierofantul exclama la na[terea prunculuisacru: "Fecioara care era grea a conceput[i a n`scut un fiu!". Tot pe 6 ianuarie greciis`rb`toreau na[terea zeului Dionisie, zeulcare ca [i Iisus, transforma apa în vin.

O s`rb`toare popular` la Roma celebrape 25 decembrie na[terea Soarelui neîn-vins (Dies Solis Invicti Nati, Deus SolInvictus), ca simbol al rena[terii soarelui [ialung`rii iernii (ca [i Saturnaliile). Odat`ce cre[tinii au abandonat celebrareana[terii zeului lor pe 6 ianuarie optândpentru data de 25 decembrie, scriitoriicre[tini fac frecvente leg`turi întrerena[terea soarelui [i na[terea lui Hristos.. Triburile nordeuropene (germanice) cel-ebrau [i ei la aceea[i dat` "Iule", pentru acomemora "rena[terea soarelui d`t`tor delumin` [i c`ldur`", de maniera în care [icre[tinii spuneau despre zeul lor n`scuttot atunci, c` este "Lumina lumii".Reprezent`rile numismatice romane alelui Sol invictus prezint` adesea un chip cuo coroan` de raze, a[a cum în primelereprezent`ri cre[tine Iisus avea [i el ocoroan` de spini. Astfel c`, în secolul al V-lea chiar, în vremea papei Leon întâi, eraucre[tini care afirmau c` serbeaz` nu atâtna[terea lui Hristos, cât a zeului-soare, faptcare l-a determinat pe acest pap` s`-i mus-tre pe r`t`ci]i, îns` nu negând cumva c`trebuie cinstit zeul-soare, ci doar c` nu tre-buie cinstit mai mult decât Hristos (SermoXXII). Sursa: Wikipedia

� Culegere de Marius POPESCU

31

cre[tin sau p`gân?

32

Recent, municipiul Târgu Mure[a fost din nou animat de o campanieal c`rei scop a fost implicarea comu-nit`]ii mure[ene în stabilirea prior-

it`]ilor de ac]iune a institu]iilor pub-lice locale. Din dorin]a de a afla caresunt problemele cu care se con-frunt` cet`]enii ora[ului, în via]a dezi cu zi, jurnali[tii, în echip` cureprezentan]i ai I.P.J. Mure[, au fost

prezen]i, zilnic, în

diferite zoneale ora[ului, unde le-au solicitatcet`]enilor s` noteze pe panouri spe-cial amenajate problemele pe careconsider` c` autorit`]ile ar trebui s`la aib` în aten]ie pentru a fi rezol-vate.

Poli]ia mure[ean`, prin poli]i[tiide proximitate [i lucr`toriiCompartimentului de Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii, au recep-tat acele probleme care au vizatactivitatea poli]iei.

Întrebarea adresat` mure[enilora fost una simpl`: „Care sunt pro -

blemele cartieruluit`u?”, dar problemeleprezentate au fost din-tre cele mai diverse.

În cele cinci zileale campaniei,organizatorii -Realitatea TVTârgu Mure[ -înso]i]i de poli -]i[ti, au fostprezen]i în pa -tru cartiere ale ora[ului [i înzona central`, reu[ind s` aflecare sunt solicit`rile locuito-rilor adresate diferitelor insti-tu]ii.

În plus, cet`]enii au fostinforma]i prin intermediul unor spo-turi video difuzate pe ecranul LCDamplasat lâng` panouri despreunele m`suri anti-victimizare pecare trebuie s` le aib` în aten]ie.Aceste spoturi video au fost difuzateo dat` la cinci minute [i con]inmesaje ce vizeaz` prevenirea acci-dentelor rutiere („Viteza ucide!Familia te a[teapt` acas`!”;„Pre]uie[te via]a! Ai grij` cum tra-versezi!”), cât [i prevenirea fur-turilor din autoturisme („Nu l`sa]ibunuri la vedere în autotur-ism! Un simplu gest te pro-tejeaz` de infractori!”) [idin buzunare/gen]i („Ai

grij` la geant` [i labuzunare! Locurile aglo -

merate atrag infractorii!”).Referitor la activitatea

poli]iei, cet`]enii au precizatc` doresc organizarea [idesf`[urarea unui num`rmai mare de activit`]i pre-ventive pentru reducereacriminalit`]ii [i intensifi-carea ac]iunilor de patrulare în anu-mite zone pentru a se realiza oprezen]` mai vizibil` a patrulelor deordine [i siguran]` public`. Deasemenea, prin intermediul po -li]i[tilor de proximitate s-au receptat

unelesesiz`ri referitoare la situa]ii

de risc din punct de vedere al sigu-ran]ei, reu[indu-se rezolvarea opor-tun` a acestora.

Pentru a prezenta aceste situa]ii,Realitatea TV Târgu Mure[ a invitatcoordonatorul Compartimentului deAnaliz` [i Prevenire a Criminalit`]iila o emisiune în care au fost aduseîn aten]ia cet`]enilor problemeleridicate [i modalit`]ile de rezolvarepe care le-a identificat Poli]iamure[ean`.

În urma acestei campanii, a fostîntocmit` o situa]ie cu toate cererile[i sesiz`rile cet`]enilor, care va fiînaintat` fiec`rei institu]ii c`reia îisunt adresate, în vederea so -lu]ion`rii acestora. Poli]ia mu -re[ean` r`spunde deja soli cit`rilorlocuitorilor referitoare la activitatea

institu]iei, con[tien]i fiind de faptulc` împreun` putem ob]ine climatulde siguran]` dorit de fiecarecet`]ean!

� Adriana NICU{AN

„Care sunt problemele

cartierului T`u?”

34

De multe ori, fapteledeosebit de grave au avut labaz` conflicte intrafamiliale.De aceea, violen]a în familieconstituie una dintre pre-ocup`rile Inspectoratului dePoli]ie al Jude]ului Mure[,care a conceput [i concretizatun eficient parteneriat cuinstitu]iile [i organiza]iile cuatribu]ii în domeniu.

Foarte important, jude]ulMure[ a fost ales, în anul2006, Centru model deimplementare a activit`]ilorde prevenire, monitorizare [icombatere a violen]ei în fam-ilie în România. De aseme-nea, la sfâr[itul anului 2007,Institutul Est European pen-tru S`n`tatea Reproducerii(IEESR) – agen]ie care aimplementat Programul de]ar` al Fondului ONU pentruPopula]ie (UNFPA), a acor-dat DIPLOMA DE EXCE-LEN]` Compartimentului deAnaliz` [i Prevenire aCriminalit`]ii din cadrulInspectoratului de Poli]ie alJude]ului Mure[, în semn deapreciere pentru „implicarea,d`ruirea [i devotamentuldovedite în domeniul pre-venirii [i combaterii feno -

menului violen]ei în familie”. În acest sens, la sfâr[itul

lunii noiembrie a.c., a avutloc o vizit` a unei delega]iiconduse de doamnaambasador Marlene Fran -cois Lays, reprezentantUNFPA România, la sediulPoli]iei mure[ene.

Al`turi de Excelen]a Sa, afost prezent domnul MihaiHorga - reprezentant adjunctal UNFPA, doamna StelaSerghiu]` – ofi]er de pro-gram UNFPA, doamnaRamona Cîrlig – asistent decomunicare, Ionela Cozo[ –pre[edinte IEESR TârguMure[, [i Olga Jora, consiliersuperior al Agen]iei Na -]ionale pentru Protec]iaFamiliei.

Din partea IPJ Mure[ aufost prezen]i, al`turi de [efulinspectoratului, dl chestorIoan Nicolae C`bulea, ofi]eriide la structura de analiz` [iprevenire a criminalit`]ii,ofi]erul coordonator alPoli]iei de Proximitate [ipoli]i[ti de proximitate dincadrul Poli]iei MunicipiuluiTârgu Mure[.

Vizita face parte din plan-ul de monitorizare a

proiectelor finan]ate deUNFPA în jude]ul Mure[, cuaccent asupra celor privindviolen]a intrafamilial`. Oas -pe]ii au dorit s` afle de lapoli]i[tii mure[eni modul deabordare integrat` a acestuifenomen, precum [i utilitateaSistemului Informa]ionalIntegrat de monitorizare acazurilor de violen]` în fami-lie.

Dup` cuvântul de bunvenit rostit de [eful inspec-toratului, coordonatorulPoli]iei de proximitate a f`cuto scurt` prezentare a acestei

structuri, precum [i a ultimu-lui proiect „Grupul de volun-tari al Poli]iei deProximitate”, apreciat deîntreaga delega]ie.

A urmat o pre zentare aprincipalelor activit`]i deinformare [i prevenire, real-izat` la nivelul structurii deprevenire a criminalit`]ii.Informa]iile au fost sus]inute

de numeroase fotografii, careau impresionat oaspe]ii.

Programul a continuat cuo activitate mai practic`,unde doamna ambasador aprimit explica]ii privind sis-temul de eviden]` informati-zat` a cazurilor, beneficiileacestui sistem, problemeleîntâmpinate în imple-mentare, modul de conlu-crare concret.

De asemenea, Excelen]aSa a vizitat Centrul de con-siliere pentru agresori (situatîn sediul Poli]iei), fiind intere-sat` de programul de lucru [i

eficien]a acestui proiect.Înainte de plecare, po -

li]i[tii i-au f`cut un dar: albu-mul de cântece de Cr`ciunal grupului de colind`toridin IPJ Mure[, realizat [i cusprijinul financiar al IEESR,ca simbol al parteneriatuluidintre cele dou` institu]ii.

� Livia POPA

Ambasadorul Fondului ONU pentru Popula]ie -în vizit` la Poli]ia mure[ean`

Pirateria a devenit un fenomenextrem de grav, care atac` toateramurile [i activit`]ile economice.

În scopul contracar`rii nume roaselorac]iuni de reproducere ilegal` începândcu produsele farmaceutice, piese auto,articole vestimentare, pân` la CD-uri cumuzic` sau programe de calculator, dinanul 2007, Ministerul Public - Parchetulde pe lâng` Înalta Curte de Casa]ie [i

Justi]ie [i Oficiul Danez pentru Patente[i M`rci din Danemarca au derulatproiectul „Înt`rirea capacit`]iiinstitu]ionale de protejare a drepturilorde proprietate intelectual` [i industri-al`”, finan]at de Uniunea European`.Parteneri în implementarea acestuiproiect comun sunt: InspectoratulGeneral al Poli]iei Române,Inspectoratul General al Poli]iei deFrontier`, Autoritatea Na]ional` aV`milor, ORDA [i OSIM.

În cadrul acestui proiect de înfr`]ire,Agen]ia Media One a elaborat strategiade comunicare [i a implementat campa-nia de con[tientizare public` „StopPirateria!”.

Campania a demarat în luna noiem-brie 2008, sub sloganul „Cu pirateria tearanjezi pe via]`”. Scopul campaniei estecre[terea gradului de con[tientizare a

publicului vizând riscurile pe care le pre-supune fenomenul pirateriei [i con-trafacerii, cât [i pericolele reprezentatede produsele astfel rezultate.

Mijloacele prin care mesajul cam-paniei a fost comunicat au inclus: *realizarea identit`]ii vizuale [i verbale aini]iativei, precum [i a unui manual deidentitate ce va fi respectat în continuare

în cadrul tuturor activit`]ilor de comuni-care subsecvente derulate de institu]iilebeneficiare; * în cadrul campaniei decon[tientizare a fost realizat un spot TVdifuzat pe canalele media selectate înfunc]ie de publicul ]int` al ini]iativei (TV,on-line, cât [i indoor în cinematografe [ipe ecrane digitale); * realizarea paginiiweb www.stoppirateria.ro (func]ional`de la data de 28.11.2008); * realizarea [ipublicarea Lexiconului con]inând ter-meni de specialitate în domeniulprotec]iei drepturilor de proprietate int-electual` [i industrial`, cât [i baza leg-islativ` aplicabil` domeniului, statistici,recomand`ri [i studii de caz; * campaniede direct mail c`tre publicul ]int` lanivel na]ional. Astfel, prin intermedi-ul unui material creativ sunt comu-nicate c`tre marele public pericoleleprezentate de acest fenomen,metodele de combatere, indicându-se [i detaliile de contact la care sepot face sesiz`ri cu privire la acte depiraterie sau contrafacere sau însitua]ia în care sunt identificate pro-duse piratate /contraf`cute.

Lansarea Campaniei „Stop Pirateria!”a fost marcat` în mod oficial printr-o con-ferin]` na]ional`. Evenimentul a reunitîntr-un cadru festiv actorii cheie care aucontribuit la buna derulare a proiectului,membri ai grupului de lucru pe prob-leme de proprietate intelectual`, cât [ireprezentan]i ai companiilor active pepia]a interna]ional` [i din România, pre-cum [i alte grupuri de interes.

La conferin]a organizat` cu prilejullans`rii oficiale a campaniei au participat:doamna Gabriela Scutea – adjunct alprocurorului general al Parchetului de

pe lâng` Înalta Curte de Casa]ie [iJusti]ie, domnul chestor GheorgheDragomiroiu – adjunct al inspectoruluigeneral al Poli]iei Române, domnulchestor Vasile Mo]oc, adjunct alInspectoratului General al Poli]iei deFrontier` [i domnul BogdanBoreschievici – director alDepartamentului „Colec]ia Na]ional`,Informatic`, Servicii”, Oficiul de Statpentru Inven]ii [i M`rci, înal]i oficialireprezentând institu]iile partenere aleini]iativei, membri ai grupului de lucrupe probleme de proprietate intelectual`,cât [i reprezentan]i ai companiilor activepe pia]a interna]ional` [i din România.

Dup` conferin]a de pres` în care s-auabordat subiecte importante (Forme deprotec]ie a propriet`]ii intelectuale;Produse ce pot fi piratate saucontraf`cute; Principalele zone de prove-nien]` a m`rfurilor contraf`cute cep`trund în România; Categorii de pro-duse contraf`cute etc.) au urmatprezent`ri de situa]ii concrete solu]ion-ate de autorit`]ile competente în luptaîmpotriva fenomenului pirateriei [i alcontrafacerii, cât [i expunerea unorprobleme pe care le întâmpin` compani-ile active pe pia]a interna]ional` [i din

România, în urma activit`]ilor ilegale depiraterie [i contrafacere.

Lexicon

Tot în cadrul campaniei de comuni-care, a fost realizat [i publicat LexiconulStop pirateria con]inând termeni de spe-cialitate în domeniul protec]iei drep-turilor de proprietate intelectual` [iindustrial` [i explica]iile acestora, cât [ibaza legislativ` aplicabil` domeniului,recomand`ri [i studii de caz.

�Roxana GHEORGHIU PAP

„Ca sq nu te aranjezi pe via]q!”

35

Inspectoratul de Poli]ie al Jude]uluiHunedoara a mai f`cut doi pa[i impor-tan]i spre comunitate. Locuitorii dinValea Jiului [i cei din ]ara Ha]egului auprimit câte un frumos dar de Cr`ciun.Anume, câte un ghi[eu special amenajat[i dotat pentru eliberarea certificatelor

de cazier judiciar în sistem informatizat.Noile loca]ii au fost inaugurate de

curând, în prezen]a conducerii I.P.J.Hunedoara, în cadrul Poli]iilor dinPetro[ani [i din Ha]eg.

Poli]i[tii hunedoreni au venit astfel înîntâmpinarea cet`]enilor din zon` careau primit cu bucurie darul. Ei nu vor maifi nevoi]i s` se deplaseze la Deva,re[edin]a jude]ului, pentru ob]inerea

certificatelor de cazierjudiciar.

Locuitorii prezen]i lamanifest`rile de inaugu-rare [i-au exprimatmul]umirea pentrum`sura luat`, spunând

c`, odat` cu serviciile de calitate garan-tate de c`tre conducerea institu]iei [i deprofesionalismul personalului, aucâ[tigat timp [i au sc`pat de drumuri [ide birocra]ie.

„Prin aceast` in vesti]ie – ar`ta dom-nul comisar Du mitru Liviu Gabriel,inspectorul [ef alPoli]iei Jude]ului Hu -nedoara – institu]iaofer` hunedorenilor,la aceast` or`, patrughi[ee pentru ob -]inerea cazieruluijudiciar. Loca]iile suntdistribuite uniform peîntreg teritoriul ju -de]ului. De remarcatfaptul c` trei dintre acestea au fostdeschise chiar în cursul anului 2008.

Toate cele patru Birouri Cazier – agarantat [eful I.P.J. – beneficiaz` de obaz` logistic` mo dern`, cu acces u[orpentru public, cu personal calificat [i

dot`ri informatice lastandarde euro -pene”.

Totul pentru câtmai bune serviciioferite comunit`]iilocale.

� Ina B~LAN

36

Mai aproape de comunitate

Cu servicii la înalte standarde

Ajuns la în]elepciunea ante-penultimeivârste, Nicolae Rotaru a lansat, în cadrul edi]ieia XII-a a Salonului interna]ional de carteg`zduit [i ini]iat de MIRA, o nou ̀„Cartu[ier`”cea SIV. Adic ,̀ sur ,̀ c`runt̀ . Dup ̀mov, gri,roz, bej, uni, fev, ]ac, vine [i sura! O fi venit,oare, toamna... colonelului? Cartea aceasta ne-a fost închinat̀ nou ,̀ pu]inilor care am mair`mas, fo[ti colegi de la hebdomadaruljune]ilor domniei sale „În slujba patriei”. Nenume[te, care-va-s -̀zic ̀ [i pe noi, Ina B l̀an,Roxana Gheorghiu Pap, Viorel Turcu[. O, tem-pora!

Dar s ̀ l̀ s`m nostalgiile [i s ̀primim, perând, Rafalele din „Cartu[iera SIV”! În Rafala I,autorul se preocup ̀de starea na]iunii. Pentruc ̀noi „suntem”, cu elite [i decrepi]i, exist̀ m,avem probleme, avem bucurii, preocup`ri,limuzine, noroi, parfum [i iz, ne integr`m,

ader`m, conlocuim, invidiem, ne rug`m.Nicolae Rotaru nu rateaz ̀nici un glon], nici o]int̀ . În scurte eseuri?, panseuri?, nu [tiu cums ̀ le zic, deoarece el st̀ pe prispa casei dinValea Seac ,̀ vede tot, î[i d ̀ cu p`rerea, semir ,̀ se înfurie, se bucur ,̀ caut̀ solu]ii, ia ati-tudine sau doar spune ce vede ca [i cum ardesena. I-a ie[it [i de data aceasta fresca peransamblu. C ̀ [tie s -̀nvârt̀ vorba, [tie s ̀ se„bage în peisaj”, î[i d ̀cuvântul de onoare c ̀afost acolo, a v`zut, a auzit [i nu l-a r`bdat inimas ̀nu ne spun ̀[i nou ,̀ cititorilor lui.

În Rafala a doua „trage” în stânga [i îndreapta, de dup ̀col], din orice pozi]ie. [i tota[a, pleac ̀cu glon]ul [i vede, [i aude, [i spunece-l doare pe el, pentru a ne durea [i pe noi.Este ironic, este cinic uneori, se scuz ̀în felullui, ia peste picior [i, totodat̀ , atrage aten]ia.Uneori în stil de intelectual rasat, alteori în grai

de ]̀ ran r`nit, adesea dedasc l̀ dojenitor sau dejusti]iar obosit, tragerafal̀ dup ̀rafal̀ , pân ̀lapatru, f̀ r ̀s ̀scape vreunsubiect din cotidianulcontemporan. Crezi c ̀aatins toate punctele, darzic s ̀ nu ne gr`bim s`concluzion`m. Pe acela[iton, Nicole Rotaru vacontinua, cu siguran]̀ , s`ne arate c ,̀ iat̀ , el nupoate trece legat la ochiprin via]̀ . [i cât mai sper ,̀ se las ̀ în vrajade[telor lui, care-l furnic ̀[i-l oblig ̀s ̀scrie.

Scrie]i, domn' Nae, scrie]i, c ̀ cititoriia[teapt̀ . S ̀ auzim de s`n t̀ate! „Cartu[ieraSIV” este de colec]ie.

� Ina B~LAN

Cartu[iera de colec]ie

37

Pentru combaterea eveni-mentelor rutiere [i impunereaunui climat de siguran]` ruti-er` pe drumurile publice,Serviciul Poli]iei Rutiere

Harghita, în baza programuluielaborat la nivelul I.J.P.Harghita, în perioada 04 –17.12.2008 a organizat [idesf`[urat ac]iuni tematice, peraza întregului jude], avându-se în vedere principalele cauzegeneratoare de accidenterutiere datorate nerespect`riinormelor rutiere de c`tre uniiparticipan]i la traficul rutier, înmod deosebit s-a urm`ritrespectarea regulilor privindcircula]ia pietonilor, bici-cletelor, c`ru]elor [i mopede-lor.

De asemenea, nu a fostneglijat` nici înc`lcarea altornorme rutiere.

Cu ocazia desf`[ur`riiacestor ac]iuni, au fost con-statate [i aplicate 485 desanc]iuni contraven]ionale învaloare de 32.120 lei, din care:276 de sanc]iunicontraven]ionale au fost apli-cate pietonilor, 21mopedi[tilor, 139 bicicli[tilor[i 49 c`ru]a[ilor.

Serviciul Poli]iei RutiereHarghita face urm`toarelerecomand`ri pentru partici-pan]ii la trafic:

Viteza excesiv` sauneadaptat` particularit`]ilor dedrum [i de trafic continu` s`genereze multe accidenterutiere, astfel încât:

- nu efectua]i dep`[irineregulamentare;- nu circula]ipe sensul opus, cu excep]iacazurilor în care efectua]i reg-

ulamentar manevra dedep`[ire;

- conduc`torii auto trebuies` planifice timpul necesardeplas`rilor în a[a fel încât s`nu conduc` în stare deoboseal`, aceast` cauz`ducând la producerea unoraccidente grave, iar obosealala volan v` poate fi fatal`;

- nu conduce]i sub influ-en]a b`uturilor alcoolice;

- folosi]i centura de sigu-ran]` – v` poate salva via]a în

caz de accident;- traversa]i str`zile numai

pe marcajul pietonal („zebr`”),prin dreptul indicatoarelor„Trecere pentru pietoni”, iaracolo unde sunt instalatesemafoare numai la culoareaverde;

- pietonii surprin[i [i acci-denta]i ca urmare a travers`riiprin locuri nepermise sau anerespect`rii altor obliga]ii sta-bilite de normele rutierepoart` întreaga r`spundere aaccident`rii lor, în condi]iile încare conduc`torul vehicululuia respectat prevederile legaleprivind circula]ia prin acel sec-tor de drum;

- asigurarea temeinic` laefectuarea manevrelor (schim-bare a direc]iei de mers, ple-care de pe loc, mersul înapoi);

- respecta]i normele rutiereprivind prioritatea de trecere,indiferent dac` este vorbadespre pietoni sau vehicule.

Br`du]i confisca]i la Odorheiu Secuiesc

În data de 17.12.2008, poli]i[tii Biroului de Investigare aFraudelor din cadrul Poli]iei Municipiului Odorheiu Secuiesc auorganizat [i executat o ac]iune pe linia comercializ`rii pomilor deiarn` în pie]ele [i zonele comerciale de pe raza localit`]ii.

Cu aceast` ocazie poli]i[tii i-au identificat pe S.A. din comunaSatu Mare [i M.P. din Odorheiu Secuiesc, în timp ce ace[tia ofer-eau spre vânzare br`du]i, f`r` a de]ine autoriza]ie de comer] (con-form Legii 12/1990).

Cei doi au fost sanc]iona]i contraven]ional cu amend` în val-oare de 1.000 de lei fiecare, iar cei 43 de br`du]i g`si]i asupra lorau fost ridica]i în vederea confisc`rii [i preda]i, în vederea valorif-ic`rii, la Ocolul Silvic Homorod.

Tot cu ocazia acestei ac]iuni, într-o alt` zon`, poli]i[tii au g`sitabandona]i 15 pomi de iarn` care nu aveau aplicat sigiliu crotaliu,ace[tia fiind de asemenea preda]i Ocolului Silvic Homorod, caz încare cercet`rile continu` în vederea identific`rii proprietarului.

|n flagrant

Poli]i[tii [i procurorii din Harghita au prins în flagrant doib`rba]i, suspecta]i de trafic de droguri

Cei doi suspec]i au ajuns în arest, dup` ce poli]i[tii au g`sit înma[ina condus` de unul dintre ei aprox. 100 de grame de amfet-amin`

Poli]i[tii Serviciului de Combatere a Criminalit`]ii OrganizateHarghita, sub coordonarea procurorului din cadrul Direc]iei deInvestigare a Infrac]iunilor de Criminalitate Organizat` [iTerorism – Biroul Teritorial Harghita, au reu[it, la data de 25noiembrie a.c., prinderea în flagrant a doi tineri de 33, respectiv 28de ani, suspecta]i de trafic [i de]inere de droguri de mare risc.

Cei doi suspec]i, S.M., de 33 de ani, [i K.R., de 28 de ani, ambiicet`]eni maghiari, au fost depista]i în trafic, în jurul orei 20.15, peraza Municipiului Satu Mare, Jude]ul Satu Mare, în autoturismulcondus de unul dintre ace[tia fiind descoperit` cantitatea de 99,1grame amfetamin` (drog de mare risc).

Din primele cercet`ri efectuate de poli]i[ti [i procurori s-a sta-bilit faptul c` amfetamina descoperit` a fost introdus` în ]ar` dec`tre cei doi, la data de 25 noiembrie a.c., în scopulcomercializ`rii, contra sumei de 3.000 de euro.

Fa]` de cei doi s-a început urm`rirea penal` pentru comitereainfrac]iunilor de „trafic de droguri de mare risc”, „introducere în]ar` de droguri de mare risc” [i „de]inere de droguri de mare riscîn vederea consumului propriu”, fapte prev`zute de Legea143/2000, modificat` [i completat` prin Legea 522/2004.

În ceea ce prive[te autoturismul în care au descoperitedrogurile, procurorul a dispus m`sura indisponibiliz`rii în custo-dia Poli]iei, urmând a propune confiscarea acestuia.

Tribunalul Satu Mare a dispus m`sura arest`rii preventive acelor doi inculpa]i.

Ac]iunea de probare a activit`]ii infrac]ionale a celor doi sus-pec]i, precum [i prinderea în flagrant s-a realizat cu sprijinulBiroului de Combatere a Criminalit`]ii Organizate Bihor,Serviciului de Combatere a Criminalit`]ii Organizate Satu Mare [iBiroului de Combatere a Criminalit`]ii Organizate Târgu Mure[.

�Pagin` realizat` deRoxana GHEORGHIU PAP

Poli]ia rutier` v` recomand`

„Un regal muzical cre[tinesc”, ast-fel caracteriza Revista „Poli]iaRomân`, acum trei ani, momentullans`rii primului CD intitulat „Colinde[i cântece de Cr`ciun”, de c`tre ungrup de 12 poli]i[ti [i poli]iste dincadrul I.P.J.Mure[.

Încuraja]i de succesul unui astfelde demers, am continuat, an de an, s`aducem, prin colindul poli]i[tilor

mure[eni, mirajul S`rb`torilor deCr`ciun.

Dac` în urm` cu trei ani lansamprimul CD, iat`-ne acum, în prag dean 2009, reu[ind o nou` performan]`,editarea celui de-al patrulea CD – într-un format actualizat, toate pieseleinterpretate fiind noi.

Atât ini]ierea proiectului, cât [icontinuitatea acestuia au fost posibile

gra]ie în]elegerii [i spri-jinului acordat de c`tre[eful inspectoratului, dl.chestor Ioan-NicolaeC`bulea, care a apreciatc` acest gen deini]iative este în m`sur`s` promoveze imagineaPoli]iei, chiar dac`, la prima vedere,ar p`rea o preocupare a poli]i[tilor

„pu]in atipic`„ la nivelulcomunit`]ii.

Ini]iativele nu s-auoprit, îns`, aici, îns`pt`mâna care a pre-cedat Sfânta S`rb`toarea Na[terii Domnului,[eful I.P.J.Mure[, îm -preun` cu poli]i[tii col-ind`tori, a încercat ca,prin ac]iuni de bine-facere, s` aduc` acelstrop de lumin` multa[teptat în sufletele

celor mai pu]in avantaja]i de soart` :copii orfani [i b`trâni singuri.

Dac` vizitele în institu]iile deocrotire social` au urm`rit s` creezemagia Cr`ciunului pentru ceinevoia[i, dovedindu-se prin aceastac` poli]i[tii sunt [i foarte sensibili,care, pe lâng` îndatoririle lor de servi-ciu, g`sesc timp [i pentru astfel deactivit`]i, ini]iativa de a-[i colinda

colegii [i colaboratorii a avut unimpact deosebit, reprezentând un ele-ment esen]ial în procesul derela]ionare.

O perioad` plin` de ac]iuni cari-tabile [i demersuri, în cadrul c`rorapoli]i[tii colind`tori au purtat mesajulinstitu]iei, o institu]ie pe care comuni-tatea trebuie s` o perceap` ca pe oentitate care le ap`r` via]a [i bunurile,

o poli]ie mereu atent` [i receptiv` laproblemele oamenilor.

� Livia POPA

Poli]i[tii colind`tori40

Dorim pe aceast` cale s` mul]umim agen]ilorpoli]iei de proximitate domnilor Paul Hora]iu [iGligora[ Liviu pentru promptitudinea [i rapidi-tatea cu care au ac]ionat în rezolvarea cazului încare un elev al unit`]ii noastre [colare a fost agre-sat de persoane str`ine în curtea colegiului.Rezultatul a fost identificarea rapid` a agresorilor.

Pe viitor sper`m c` va continua colaborareaîntre poli]ia de proximitate [i institu]ia noastr`,pentru crearea unei st`ri de normalitate [i sigu-ran]` atât pentru elevi, cât [i pentru cadreledidactice.

Director Prof. Mariana Marcu

Scrisoare de mul]umire

41

„Dulce ca pelinul”, cartea lansat`în cea mai recent` edi]ie a Salonuluide carte poli]ist` [i juridic` de scri-itorul [tefan Mitroi este un eveni-ment literar de sfâr[it de mileniu [ide începutul unui nou veac dintr-unmileniu al altei ere literare. Pe carea[ numi-o galactic` [i rece.

{tefan Mitroia adunat în carteasa toate scâncetelepruncilor din tim-pul pierdut al copi -l`riei ]`ranului ro -mân, toate sus-pinele din str`fun-dul inimilor tulbu-rate de pierdereaultimilor p`rin]i

]`rani cu suflet candid, toat` bucuria[i nostalgia mersului descul] prin]`râna satului românesc de alt`dat`.Nu este o nostalgie, este realist,pove[tile sunt închegate în treiromane care alc`tuiesc o trilogie decitit cu sufletul la gur` [i cu lacrimape obraz.

Primul roman înserat, „C`dereaîn cer” este cunoscut cititorilor sì,iar nou veni]i vor p`trunde în par-adisul pierdut al fiului de ]`ranajuns, peste ani, intelectual. Lumealui se deschide dintr-o odaie de cas`mic`, iese în uli]`, trece p`durea,lanul de grâu, d` o tur` laAlaxandria. Afl` c` unii au ajuns laBucure[ti iar al]ii au fost cu frontulprin ]`ri strìne. Spa]iul mic, limitatd` totu[i libertate, nu strânge penimeni, fiecare se mi[c` lejer, Semai în]eap` unii pe al]ii, se iubesc,se cârcotesc. Toat` povestea sedeclan[eaz` la moartea lui IonBiolaru, tat`l lui Mancioac`, maimult mirat decât îndurerat la aflarea

ve[tii. [i se încheie, rotund, lapomana lui Mancioac`, tot înmirarea cuiva. [i aveau s` bat`, înnoapte, clopotele Bisericii chemândla Înviere.

Cartea a doua se nume[te„Ultimii”. Când aînceput povestea„Ningea în ne -[tire”. [i-i ia în con-dei pe cei de peurm` de dinainteanoastr`. Carteaeste structurat` pepovestiri care al -c`tuiesc un tot.Oameni, fapte, în -tâmpl`ri, revela]ii,uimiri, dureri [i nuîn ultimul rândstingeri de via]`.Eroii din primulroman se sting aici pe rând [i cu eipiere o lume, deschizându-se o alta.Alte drumuri, alte glasuri, alte gân-duri. Autorul, prin personajul F`nu]`– simte c` fiin]a lui are de suferit. C`r`d`cinile lui nu mai primesc ap`.Iar povestirile parc`-l preg`tesc pesine pentru marea dispari]ie – VasileBiolaru, tat`l sù. În suferin]a dis-pari]iei tat`lui, F`nu]` observ` îns`,cu mirare [i bucuria descoperirii, cÒi]a, mama sa, înc` trìe[te.

Cea de-a treia carte „Evangheliadup` Ioana” ar p`rea sfâr[itul. Poate

doar al trilogiei „Dulce ca pelinul”.Pentru c` în cea de-a treia carteautorul nu mai relateaz`. În]elege.Cuvintele îi curg într-un poem înproz`. Sfin]ii sì p`rin]i, sfânta samam`, mai ales, sunt în centrul

crea]iei. Ea su -pusa, muncitoa -rea, grijulia, iubi -toarea, atenta, în]e-leg`torea, în]e -leapta. Unica. Învastul, fabulosul,întemeietorul delimb` [i stil, Te -leormanul înce -puturilor sale [is`vâr[irii p`rin -]ilor sì.

R o m a n e l eau nerv de jurnal-ist, sensibilitate de

poet, umor de ]`ran de[tept, [mech-er adesea, ru[inat de ne[tiin]` [iostenit de munc` alteori. Ce mai,[tefan Mitroi s-a mi[cat ca pe[teleprin ap` într-un spa]iu literar pecare-l credeam des`vâr[it de Preda,de Stancu, de Galaction, de M.R.Paraschivescu [i a reu[it s` spunàltceva. Chiar a reu[it. Citi]i! Maiales c` pentru cei cu dragoste de lec-tur` este o ofert` de nerefuzat: treic`r]i în una singur`.

� Ina B~LAN

Doi b`rba]i discut`despre „cerbicia ne -vestelor care le sufl`în ceaf` pe drumurilelor vân`tore[ti. [ti]icum se nume[tefemeia care în orice

zi, în orice ceas, fie

noapte fie zi [tie undeeste b`rbatul ei – îiîntreab` un al treilea.R`spunsul întârzie.

- V`duv`! Zice cu

veselie prietenul.�

{tia]i c` exist` oasem`nare între po -porul român [i poporulamerican: Ca [i poporulromân, tot poporulamerican lucreaz` lanegru.

O ofert` de nerefuzat

„Dulce ca pelinul”

S` mai [i râdem

42

Via]a pe scuterCaravana „via]a pe scuter” a avut

ultima oprire din acest an la TârguMure[.

În perioada septembrie-noiembriea.c., Revista „Scooter Fun” a derulat cusprijinul Inspectoratului General al

Poli]iei Române o campanie de pre-venire a accidentelor rutiere în caresunt implica]i utilizatorii de scutere, înora[ele Bucure[ti, Bra[ov, Ia[i,Suceava, Cluj [i Târgu-Mure[.

Campania „Via]a pe scuter” are cascop educarea [i responsabilizareatinerilor utilizatori de scutere, sensibi-lizarea conduc`torilor auto [i a altorparticipan]i la trafic, pentru reducereaaccidentelor rutiere.

Principalele activit`]i ale acesteicampanii au constat în organizarea decaravane de scutere în ora[ele men]ion-ate, întâlniri cu elevii în vederea dis-cut`rii legisla]iei în domeniu, precum [iîn concursuri pe teme rutiere pentrutestarea cuno[tin]elor vizând regulilede circula]ie a utilizatorilor de scutere.

În ziua de 12 noiembrie a.c.,Caravana a ajuns în municipiul TârguMure[. Astfel, „Scooter Fun”, I.P.J.

Mure[, cu sprijinul Inspectoratului[colar Jude]ean [i al Prim`riei TârguMure[ au organizat [i derulatactivit`]ile Campaniei „Via]a pe scuter”.

În ultimul timp, scuterele [i-au f`cuttot mai des apari]ia pe str`zi [i, dinp`cate, sunt la fel de frecvent implicateîn accidente rutiere. Din acest motiv,comunitatea a primit cu mult interesaceast` ini]iativ`.

Campania a debutat cu o activitateorganizat` cu elevii Grupului [colar„Gheorghe [incai” Târgu Mure[([coal` cu profil auto) – sus]inut` dereprezentan]ii „Scooter Fun” [i aiPoli]iei mure[ene.

Dup` cuvântul de deschidere,ofi]erul de prevenire a oferit oprezentare ppt privind situa]ia eveni-mentelor rutiere în care au fostimplicate scutere, imagini de la acci-dente, dar [i principalele reguli decare un scuterist trebuie s` ]in`seama. Informa]iile despre legisla]ieau fost completate de c`tre poli]istulrutier prezent la manifest`ri.

A urmat partea atractiv`, a concur-surilor, în care tinerii s-au implicat activ,dar au [i dovedit c` st`pânesc foartebine regulile de circula]ie privitoare lascutere.

Astfel, o mare parte dintre cei 200de participan]i au primit veste reflector-izante, tricouri, CD-uri, brelocuri [i altesurprize.

Prima parte a activit`]ilor a avut suc-cesul scontat, numero[i participan]imanifestându-[i dorin]a de a se al`turacaravanei pentru ac]iunile urm`toare.

Aproximativ 20 de conduc`tori de

scutere au participat la o întâlnire cureprezentan]ii „Scooter Fun” [i poli]i[ti,în centrul municipiului Târgu Mure[, laCeasul Floral, unde s-a discutat din noudespre siguran]a scuteri[tilor în traficulrutier, fiind acordate alte premii sur-priz`.

Poli]i[tii au preg`tit pentru partici-pan]i un pliant cu principalele regle-ment`ri referitoare la circula]ia cuscutere pe drumurile publice, în sigu-ran]`.

În final, s-a parcurs un traseu în cen-

trul municipiului, al`turi de un echipajal Poli]iei Rutiere.

Entuziasmul a fost cu atât mai marecu cât, de regul`, este interzis accesulvehiculelor pe dou` ro]i în acest` zon`.

Media local` - [apte posturi tv, dou`posturi de radio [i patru ziare locale – afost din nou al`turi de organizatori [iparticipan]i, subliniind necesitateaorganiz`rii frecvente a campaniiloradresate scuteri[tilor.

� Gabriela PÎNC~

43

Teze [i antiteze juridice

Norm` [i interpretare (II)

Configurarea normeijuridice

Configurarea sau formarea uneinorme juridice ]ine de un sistem de val-ori, la care se raporteaz`.

Astfel, putem exemplifica cu modif-ic`rile aduse Codului Penal, cu privire laincriminarea sau dezincriminarea unorfapte.

Dac` în anul 1990, Codul Penalincrimina homosexualitatea,modific`rile aduse succesiv CoduluiPenal, începând cu 1998, au atenuatsanc]ionarea acestei fapte, prin carac-terul concesiv al adùg`rii a dou` alin-eate – la vechiul articol 200 din CodulPenal – pân` la dezincriminarea acesteifapte, în condi]iile preg`tirii ader`rii laU.E.

Astfel, sistemul axiologic al dreptu-lui intern a fost înlocuit, în aceast` priv-in]` cu optica unui organism european.

Articolul 200 din Codul Penal a fostabrogat prin O.U.G. nr.89/2001,r`mânând totu[i, ca sanc]iune, pentrurela]iile sexuale cu minorii de acela[isex, în anumite condi]ii, art. 198 – ped-ofilia.

O alt` valoare social`, pe care NoulCod Penal nu o mai re]ine ca infrac]iuneeste adulterul, prev`zut în vechiul CodPenal la art. 304 [i dezincriminat prinart. I pct.65 din Legea 278/2006.

Alte texte de lege au fost modificate,în sensul c` Legiuitorul le-a nuan]at cumar fi art.305 – abandonul de familie(modificat prin Legea nr. 197/2000) sauart. 306 (modificat prin O.U.G.nr.143/2002) – rele tratamente aplicateminorului.

Formarea acestor norme juridice,abrogarea sau modificarea unora, auvenit ca o cerin]` a Uniunii Europene, aader`rii la aquisul comunitar.

Unele sanc]iuni penale, care ]in dedreptul comun au fost abrogate înc` din1990. Aici m` refer, printre altele, la

pedeapsa cu moartea – cu multe cono-ta]ii controversate.

Dac`, printre altele, a existat [i ora]iune care are la baz` faptul c` val-oarea suprem` a fiin]ei umane e via]a,aceast` sanc]iune mai are alte abord`ridoctrinare.

Spre exemplu, riscul unei erori judi-ciare cu privire la persoana condamnat`care nu a s`vâr[it fapta.

Elocvent este cazul ]urlea con-damnat din eroare pentru o crim`, pen-tru ca, dup` 12 ani de deten]ie, încondi]iile valorific`rii unei probe ADN [iexpertiz`rii acesteia s` se stabileasc`nevinov`]ia [i ulterior s` se dispunàchitarea acestuia.

Totu[i, în unele state care compunS.U.A., pedeapsa capital` esteinstitu]ionalizat`, peste 270 de persoanea[teptându-[i sfâr[itul pe scaunul elec-tric sau prin injec]ia letal`.

Cu toate acestea, justi]ia american`recunoa[te s`vâr[irea unor erori judicia-re, dar nu abrog` aceast` pedeapsèxtrem`.

R`mânând în sfera configur`riinormei de drept este interesant` compe-ten]a social`, adic` feed-backul urm`ritde legiuitor. A[a cum afirmam, într-unnum`r anterior, norma de drept aparedin nevoi sociale. Altfel spus, nu reîntâl-nim, la modul identic, acelea[i norme dedrept, între diferite state. Sau, unelestate au norme aproape paradoxale, pen-tru alte state.

Nevoia de normare deriv` [i din cul-tura sau civiliza]ia unei societ`]i.

Norma poate duce la formarea cul-turii [i civiliza]iei unei societ`]i.

[i iat` cum se poate norma, la unnivel mai restrâns. Pentru c` oriceregul` „de lato sensa”, înseamn` norm`.

Spre exemplu, la apari]ia cup-toarelor cu microunde, o persoan` a puspisica la uscat într-un asemenea cuptor.Ra]iunea a plecat din considerentul c`nefiind interzis`, pe prospectul defolosire a aparatului, aceast` uscare e

posibil`. De altfel, exist` chiar un adag-iu latin, cu titlu de principiu de drept,conform c`ruia, tot ce nu e interzis, epermis.

În fine, revenind la povestea cu pisi-ca, dup` „uscarea” în cuptorul cumicrounde, animalul a murit.Proprietarul pisicii s-a v`zut îndrept`]its` dea în judecat` firma produc`toare,câ[tigând procesul cu aceasta,produc`torul fiind nevoit s` dezdùnezepe proprietar.

Probabil c` pare un paradox, dar unsistem de drept î[i bazeaz` regulilederivate din legi, pe un sistem de valori[i concep]ii, diferit de la un stat la altul.

Inclusiv interpretarea în sine a legii,a normei, pleac` de la limbaj, rigiditateaîn text, obiceiul locului.

Sunt foarte mul]i factori careguverneaz` configurarea normei [i apli-carea ei în timp [i spa]iu.

Valoarea în sine a normei, deriv` dinefectele care le produce. Dac` nu pro-duce efecte, legea de[i e în vigoare, nuare nicio func]ie social`.

Memoriul de fundamentare al legii,pleac` dintr-o serie de mecanisme socio-culturale.

De aceea g`sim diferen]e de nor-mare între state cu acela[i sistem dedrept (spre exemplu, sistemul romano-german, specific statelor europene, maipu]in Marii Britanii).

Astfel, normele care compun consti-tu]ia german`, legile organice sunt mairigide, exacte [i nu permit o inter-pretare nuan]at` specific` unor situa]iide nuan]`.

În schimb, constitu]iile [i legileFran]ei, Italiei, României, au un caractermai nuan]at [i datorit` variet`]ii devocabular dând na[tere, câteodat`, lainterpret`ri aparent bizare.

Ori tocmai aici e rolul hot`râtor alcelui care aplic` legea, o cunoa[te înprofunzime [i ar trebui s` o [i formeze.

� Avocat Sorin ARDELEANU

44

Poli]ia [i informatica

PROTEC}IA INFRASTRUCTURILOR CRITICE – O NOU~ CONCEP}IEDE SECURITATE |MPOTRIVA ATACURILOR DE TIP TERORIST (II)

La sfâr[itul anului 2004, C.C.E., în cadruldocumentului de referin]` “Critical infra-structure protection in the fight against ter-rorism - Protec]ia infrastructurilor criticeîmpotriva atacurilor teroriste”, definea,tipurile de amenin]`ri, “ce sunt infrastruc-turile critice”, [i elabora “ProgramulEuropean de protec]ie a infrastructurilor crit-ice – European Programme for CriticalInfrastructure Protection(EPCIP) ”. În accep-tul comisiei europene, “infrastructurile crit-ice” constau din acele obiective [i facilit`]i aletehnologiei informa]iei, re]ele, servicii [ibunuri care, în caz de întrerupere sau dis-trugere, ar putea avea un serios impactasupra s`n`ta]ii, siguran]ei, securit`]ii saubun`st`rii economice a cet`]enilor saufunc]ion`rii eficiente a guvernelor din statelemembre.

În 2005 la Bruxells, CCE a elaborat [i pub-licat – “Green Paper on a EuropeanProgramme for Critical InfrastructureProtection – Cartea verde a programuluiEuropean pentru Protec]ia InfrastructurilorCritice (EPCIP)” - Cartea Verde furnizeazòp]iuni privind modul cum Comisia var`spunde cererilor Consiliului, stabilite deEPCIP [i CIWIN (Commission of a CriticalInfrastructure Warning Information Network -Reteaua de Transmitere a Informatiilor deAvertizare pentru Infrastructuri Critice) [i con-stituie a doua faz ̀de consultare a proceselorstabilite de EPCIP [i care ofer ̀ posibilitateaspeciali[tilor PIC din Statele Membre s ̀con-tribuie la realizarea de c`tre ComisiaEuropean ̀ a unui program care s ̀ facilitezeschimbul de informa]ii privind vulnerabilit̀ ]ile[i pericole comune dar [i în ceea ce prive[te sta-bilirea unor strategii adecvate de contracarare.

Realit`]ile deosebit de complexe alespa]iului Uniunii Europene s-au concluzion-at prin imposibilitatea realiz`rii, de facto, aprotec]iei tuturor infrastructurilor critice.

Plecând de la aceste realit`]i pentrurealizarea [i implementarea unui programeuropean de protec]ie a infrastructurilor crit-ice, s-a avut în vedere numai infrastructurilecritice transna]ionale, protec]ia celorna]ionale r`mânând în responsabilitateastatelor membre ale UE, asigurându-se îns`,un mangement integrat.

Ca atare, au fost deja elaboratenumeroase directive [i reglement`ri, care

impun mijloace [i proceduri pentru sesizareaaccidentelor, elaborarea unor planuri [i pro-grame de ac]iune [i interven]ie, în colabo-rare cu protec]ia civil`, cu administra]ia, cuserviciile de urgen]` etc, cum ar fi în cazul:accidentelor nucleare, ecologice, chimice,petroliere, catastrofelor naturale etc.

Comunicatul C. E. c`tre ParlamentulEuropean, privind prevenirea, m`surile dese curitate [i r`spunsul la atacuri teroriste,COM(2004) 698 Final, din 20.10.2004, preci -zeaz` cu claritate cadrul pentru “Public-Private Security Dialogue” cât si rolul Sec -torului Privat al`turi de Sectorul Public în sta-bilirea [i realizarea m`surilor de reducere ariscului [i de interven]ie, destinate protec]ieiobiectivelor critice din propria administrarecât [i asigurarea securit`]ii bunurilor [i ser-viciilor vitale specifice fiec`rei na]iuni.

În cadrul unor sectoare precum Avia]ia [iSecuritatea Maritim`, criteriile de inspec]ie aobiectivelor au fost stabilite de catre ComisiaEuropeana, pentru a verifica modul de imple-mentare, de catre statele membre, am`surilor de securitate conforme legislatieidin aceste domenii. Astfel au fost definite,Securitatea transportului aerian din cadrulUniunii Europene (SAFEE Project), avand cascop îmbun`t`]irea securit`]ii aeronavelor detransport comercial, iar pentru cre[tereagradului de Securitate a naviga]iei inter -na]ionale [i securitatea porturilor, a fost intro-dus Codul ISPS Scopul acestui cod este sàsigure un cadru unitar în ceea ce prive[testandardizarea [i evaluarea factorilor de risc.

În prezent sunt în faz` de definire pentrua realiza Reteaua Europeane pentru Secu ri -ta te Retelelor si a Informatiei– ENISA(European Network and Information Secu -rity Agency), dedicata protectiei re]elelor [isistemelor informatice ce trebuie protejate,pentru men]inerea capacit`]ilor competitive[i comerciale, garantarea integrit`]ii [i conti-nuit`]ii comunica]iilor electronice, pre-venirea fraudelor [i asigurarea protec]ieilegale a vie]ii private.

Protec]ia informatic`, Internet/ Cyber -space, este parte integrant` a ‘’ProgramuluiEuropean de Coordonare a Cercet`rii îndomeniul Infrastructurilor Critice’’.

Proiectul CI2RCO (Critical InformationInfrastructure Research Co-ordination) a fostlansat în anul 2005, având ca obiective princi-

pale, identificarea [i sprijinirea grupurilor decercet`torii [i a programelor pentruSecuritatea Sistemelor Informatice dinInfrastructurile Critice (IT Security). Avândîn vedere c` aceasta sunt incluse în toateinfrastructurile critice traditionale, se consid-er` c`, societatea noastr` depinde azi, tot maimult, de Tehnologia Informa]iei [i aComunica]iilor (TIC), transformandu-le înacela[i timp în structuri mult mai intelgientedar [i mult mai vulnerabile. S`n`tatea, sigu-ran]a [i securitatea cet`]enilor, stareaeconomiei, [i eficen]a func]iilor guvernamen-tale, sunt tot mai dependente de siguran]a [ifiabilitatea sistemelor TIC (ICT-systems),defectarea sau distrugerea lor pot avea unimpact negativ, destul de serios. UniuneaEuropeana a constituit o comisie despeciali[ti cu autoritatea de a verifica norma-tivele [i modul de ac]iune al statelor membreprivind combaterea pericolelor [i a atacurilorcibernetice asupra infrastructurilor critice.CI2RCO este de asemene [i CoordonatorAction co-funded pe lâng` Societate deTehnologia a Informa]iei (InformationSociety Technologies (IST) Priority of the6th Framework Programme by theEuropean Commission (IST-2004-15818)).

Programul European de Protec]ie aInfrastructurilor Critice (EPCIP), stabile[tec`, Comisia European` are obligatia s` ela-boreze anual un comunicat prin care sìnformeze stadiul de realizare a sarcinilor sta-bilite dar [i m`surile necesare pentru urma-toarea etap`. Comunicatul va contine, deasemenea, analize diverse [i m`suri dincadrul sectoarelor economiei statelor mem-bre. Guvernele statelor membre vor continuas` dezvolte [i s` actualizeze baza de datereferitoare la elementele relevante de infra-structura critic` na]ional` [i vor fi respons-abile cu auditarea, dezvoltarea si validareaplanurilor de actiune importante, cu scopulde a asigura continuitatea serviciilor vitale incazul unui atac sau distrugere a obiectivelordin zona sa de jurisdictie.

De regul`, autoritatile nationale vor aveacompetenta de coordonator al masurilorplanificate. Având în vedere inter depen -den]ele transfrontaliere ale unor masuri deprotectie, U.E. va actiona în anumite situatiiîn calitatea de coordonator.

�Marian FIROIU

45

Pentru lotul [colii de Agen]i dePoli]ie „Septimiu Mure[an” Cluj-Napoca, participarea la turneul inter-

na]ional de minifotbal, organizat deIPA - Regiunea Lazio a fost una plin`de surprize. Iar cea mai mare dintreacestea rezid` în prilejul de a da mânacu însu[i Papa Benedict al XVI-lea. N-a

sc`pat aceast` ocazie, cu care teîntâlne[ti cel mult o dat` în via]`, nicidirectorul [colii, domnul comisar [efStoica Lauren]iu. O fotografie ce imor-talizeaz` momentul st` chiar la loc decinste pe biroul domniei sale. Deasemenea, vizitarea Vaticanului [i aBasilicii San Pietro i-a încântatdeopotriv` pe viitorii poli]i[ti, dar [i pecadrele didactice clujene.

În cea de-a doua etap` a excursiei,echipa- alc`tuit` din 32 de persoane,cadre ale [colii de Agen]i de Poli]ie„Septimiu Mure[an” [i invita]i ai aces-tora- a participat la TurneulInterna]ional de Minifotbal, organizatla Roma de IPA - Regiunea Lazio.Competi]ia a aliniat la start, pe lâng`reprezentan]ii no[tri, alte nou` loturide poli]i[ti din Italia [i Belgia.

Presta]ia elevilor clujeni a fost încu-nunat` de succes, acordându-se un tro-feu pentru rezultatele ob]inute [i

medalii membrilor lotului, pentru fair-play.

Îmbinând utilul cu pl`cutul,oaspe]ii, înso]i]i de gazde, au avutocazia de a vedea impresionante mon-umente istorice, m`rturii vii ale civi-liza]iei romane: Pantheonul,Colosseumul, Capitoliul, Columna luiTraian, basilici precum Santa MariaMaggiore, Santa Maria Supra Minerva[i multe altele.

Timpul trece mult mairepede când faci ceea ce î]iplace [i, mai ales, când teafli în compania unoroameni care î]i împ`rt`[escpasiunile. Pasiona]ii de folk

[i nu numai au avut parte înanul recent de un concertde zile mari.

Pe scena Amfiteatrului

{colii de Agen]i de Poli]ie“Septimiu Mure[an” Cluj-Napoca au urcat mai întâiIoan Oni[or (de la GrupulUnde), Cornelia Biri[ [iIonu] Mangu.

{tafeta a preluat-o“Nebunul de alb”Emeric Imre. Acesta aînc`lzit publicul cuglume din studen]ie,când colinda c`mineleclujene, împreun` cuIoan Gyuri Pascu. [i-aamintit de aniicopil`riei când a locuitchiar în cartierul încare este situat`[coala de poli]ie. A

compus mai mult de 300 depiese. Ne-a interpretat câte-va, promi]ând îns` s` revin`cu un nou spectacol.

Magda Pu[ka[ este unadintre cele mai frumoasevoci feminine ale folkuluiromânesc, iar melodiile eiau fost [i sunt fredonate degenera]ii întregi, dac` ar fis` ne gândim numai la “Ocan` cu vin”, “20 de ani”, “[itotu[i exist` iubire”. [i-alegat numele de grupurilefolk Ecou, Partaj [i Orizont77. Pe scena {colii de poli]iei s-a al`turat b`im`reanul

Valentin Moldovan. Anultrecut, grupul folk Orizont77, din care face parte înc`de la crearea sa, a aniversattrei decenii de existen]`.

La finalul spectacolului,elevii le-au smuls arti[tilorautografe [i fotografii, dar [ipromisiunea c` se vor reîn-toarce cu un nou spectacol.

� Alice POPALena MITROI

Întâlnire cu Papa Benedict al XVI-lea

Nebuni de … folk

47

Precum clipa cea repede a trecut,ca un regal de umor, inteligen]`,farmec [i nu în ultimul r\nd îndemnde altitudine, lansarea expozi]iei dedesen umoristic sub semn`tura preaîndr`gitului actor Hora]iu M`lèle.Am spus actor? Pardon. Artist.

Cinste celor care au reu[it s`-lsmulg` pe artist din vâltoarea tre-burilor sale – filme, spectacole, scris,regie, desenat – [i s`-[i îng`duie o or`dou` în foaierul Centrului CulturalM.I.R.A., care a g`zduit expozi]ia, cuun public care i-a sorbit vorbele, [i-aar`tat pre]uirea fa]` de omul complexM`lèle, a „sim]it” în fa]a fiec`reilucr`ri expuse, a aplaudat ca la teatru.

Artistul a „suportat” omagiile pic-torului Nicolae Ionescu, ale scriitoru-lui [tefan Mitroi, ale directoruluiCentrului Cultural M.I.R.A., artistulGheorghe Turda, cu timiditate, cuuimire chiar, s-a bucurat împreun` cu„gradele” de tot felul [i cu studen]iiAcademiei de Poli]ie care au umplutsala. Le-a vorbit, le-a recitat, le-amul]umit [i chiar le-a destìnuit câte-va dintre planurile sale.

Expozi]ia i-a încântat pe vizitatori.Ca orice lucru bun, desigur c` a fost„pu]in`”. Vreo dou` s`pt`mâni s-aaflat la dispozi]ie. Suficient ca sòbserv`m diversitatea tematic`, bucu-ria liniilor trupului nud sau a fe]elorde prieteni [i neprieteni.

Ne-au încântat autoportretele, încare, ni s-a p`rut c` am v`zut diversechipuri de neuitat ale contempo-ranilor din varii sfere de activitate: fiezâmbetul pân` la urechi al unuia, fienasul ro[u borc`nat al altuia, fie ceafagroas`, sau obrazul gros al altora... Îndesen, ca [i în teatru, cum spunea un

critic „Hora]iu M`lèle are tragismsub masca faci(a)l` a caraghiosuluicare, ratându-se pe sine lumineaz`chipul hidos al rat`rii celorlal]i”.

Un strop de inim`

„Hora]iu despre M`lèle”este titlul sub care artistul s-aadunat într-o carteîncânt`toare, declarând din capullocului „Sunt un omobi[nuit care încearc` s`comunice cu lumea”.

În felul sù in -teligent, candid, spunede unde vine, dintr-un]inut [i din ni[te p`rin]icare atât au avut comuncu artele: pe el.

Se dezv`luie (de mic) în toat`goliciunea, n-are nimic de ascuns,

pune totul pe hârtie în pu]ine cuvinte[i în mesaj bogat. Amintiri, prieteni,colegi, profesori, mentori vin pestenoi, îi recuno[tem, îi salut`m, pe eroiijuca]i de el îi [tim, îi redescoperim.

Hora]iu M`lèle filo -sofeaz`, relateaz` desprec`l`torii cu teatrul,

însereaz` amintirile altoradespre el, creioneaz` por trete

în pu]ine cu vinte.Totul este pu]in [i

bun. Reduce totul la esen]àtât în linii, cât [i în cuvinte.

[i-i iese o carte pe cât de dis-tractiv`, pe atât de nostalgic`.

O îmbinare care adesea teface s` râzi cu lacrimi.

Un strop de inimèste cartea „Hora]iudespre M`lèle”.

� Ina B~LAN

Clipa cea repede cu Hora]iu M`lèle

1. Nu î]i crea oimagine fals`. Esteincomod`, greu deîntre]inut [i u[or dedepistat.

2. Fii prietenuldu[manilor tì. Unproverb islamic spunec` „numai iubindu-ipo]i s`-i distrugi”.

3. R`mâi modest.Dar f` în a[a fel calucrul `sta s` se [tie.Trebuie s` ai orgoliulmodestiei tale.

4. Dac` pierziteren las` impresia cài f`cut-o inten]ionat.Impune un principiu:

am dat doi pa[i înapoi,ca s`-mi pot lua avânt.

5. Nu fura penimeni. Dac` o facitotu[i, schimb` obiec-tul într-o alt` podoab`.

6. Nu refuza aju-torul imbecililor. Pen -tru a r`mâne sus î]itrebuie unanimitate.

7. Nu-]i explicagre[elile. Înv`luie-leîn mister [i abs -trac]iune. Nu schimb`mare lucru, dar de -ruteaz`.

8. Nu te întinde

prea tare. Ri[ti s`-]i

pierzi controlul gra -

ni]elor.

9. Nu lupta îm -

potriva cabalelor înte-

meiate pe ambi]ie [i

frustrare. Î]i pierzi

vremea, iar lor le

creezi scop.

10. Dac` nu reu -

[e[ti, modeleaz`-]i

existen]a dup` prin-

cipiul: „Nu se întâm-

pl` decât ceea ce tre-

buie s` se întâmple.”

Este o dur`, dar rela -

xant` fatalitate.

Decalog

48

Lume, lume! Mare bal mare la dis-cotec`! Academia de Poli]ie„Alexandru Ioan Cuza”, cu studen]iianului întâi, a f`cut o descindere spec-taculoas` la Maxx, în Regie. F`r`

masca]i, f`r` pistoale, fi]i lini[ti]i! Înrochii [i costume de gal`. Pentru càcolo, în seara de 14 noiembrie, a fostorganizat Balul Bobocilor. Ograndioas` parad` de frumuse]e, deelegan]`, de tinere]e, de talent [i, nu înultimul rând, de distrac]ie.

S-au aflat al`turi de tinerii care audat via]` petrecerii, conducerea presti-gioasei institu]ii de înv`]`mânt, cadredidactice, invita]i din presa scris` [iaudiovizual`, prieteni.

Arti[ti – studen]i au sus]inut un pro-gram de muzic` [i de umor care ausmuls ropote de aplauze. Un momentde interac]iune cu sala i-a revenit invi-tatei speciale a serii, simpatica [i talen-tata Delia, care, cum se spune, [i-a mer-itat banii. [i mai mult, poate, decât o fi

primit de la organizatori.În cadrul programului desf`[urat s-

a remarcat studenta Alisa ValeriaToma, o prezen]` pe cât de discret` învia]a de zi cu zi pe atât de pregnant`

când îmbrac` costu-mul popular de peValea Streiului [icânt`. Glasul eimelodios ca o cre-ang` de salcie [i put-ernic a ajuns la inim-ile tuturor. În acestambient, tân`rainterpret` de muzic`popular`, laureat` amultor festivaluri deinterpretare din ]ar`[i din strìn`tate, [i-a lansat primul C.D.Avem siguran]a c`,

în viitor, ca poli]ist`, va continua s`lanseze pe pia]` asemenea daruri desuflet [i de talent. Îi dorim succes!

Frumo[i, iste]i [i...pe faz`

Dar s` revenim la tema relat`riinoastre. Concursul de frumuse]e aînceput „glorios”. Nou` perechi stu-den]e[ti au p`truns în „ring”. Sub ochi-ul atent al juriului [i în galeria suporter-ilor din sal`, fiecare dintre cei 18 candi-da]i la titlurile de Miss Boboc [i,respectiv, Mister Boboc, s-a str`duit sàjung` la diadema mult r`vnit`.

Probele de prezen]` scenic`, de ele-gan]` în ]inute de sear`, de inteligen]`

[i spontaneitate au scos la iveal` totatâtea spirite tinere, alerte, pe faz` lafiecare pas.

Fetele – frumoase, dezinvolte, ele-gante, - bìe]ii – înal]i, [arman]i, spiritu-ali – ce s` mai vorbim, a fost un regalde replici, de dans, de demonstra]iipline de rafinament.

Dintre toate, studenta IoanaNistoroiu, o pite[teanc` frumoas` [ide[teapt`, a întrunit „sufragiile” juriu-lui, oferindu-i-se dreptul de a purta,timp de un an, diadema cea mult dispu-tat` de Miss Boboc.

Mister Boboc a fost desemnat stu-dentul Raul Vesa.

Publicul a ales Miss Popularitate pe

studenta Patricia Stana, iar MisterPopularitate pe studentul AlexandruLabo.

Se anun]` un an fierbinte laAcademia de Poli]ie „Alexandru IoanCuza”.

Câ[tig`torii fiind desemna]i dupèxigen]ele juriului [i dup` cele ale pub-licului, spectacolul a continuat pân` înzori, în ritmuri disco.

� Ina B~LAN

Mare bal mare

De când era pu[ti în Ru[ii de Vede,jude]ul Teleorman, unde a v`zut lumi-na zilei în anul 1977, agentul MirelBria a visat, discret, s` devin`poli]ist. Se dorea cumva un erou,care s`-i ajute pe cei afla]iîn teroarea infractorilorde orice fel.

[i-a urm`rit visulcu tenacitate [ir`bdare, împlinireaacestuia f`cându-seabia în decembrie2006. Atunci a par-ticipat la concurs,a reu[it [i, cum sespune, [i-a v`zut visulcu ochii. A îmbr`catuniforma de poli]ist[i a început o nou` via]`în cadrulBrig`zii dePoli]ie Rutier` aD.G.P.M.B.

S-a integratrapid în colec-tivul de pro fe sioni[ti de la Serviciul I,zona central`, unde a fost repartizat. Cufie care zi, pasiunea pentru nouameserie l-a acaparat. A urmat [i cur-sul de ini]iere în cadrul [colii dePoli]ie Slatina, jude]ul Olt, care, l-aintrodus în „[tiin]a meseriei” atâtteoretic, cât [i practic.

Acolo, la Slatina, avea s`descopere c` a intrat într-o breasl`care-l poate valorifica mai mult decâtprofesional. A descoperit apeten]apoli]i[tilor pentru activit`]ile cultur-ale, a întâlnit oameni cu talent învarii domenii culturale, determinân-du-l s`-[i deschid` sufletul. A partici-pat cu pl`cere la activit`]ile artisticedesf`[urate de institu]ia de în v`]`mânt.Iar colegii s-au entuziasmat de ceea ceau v`zut. [i mai ales au fost încânta]i deceea ce au auzit.

L-am întâlnit pe Mirel Bria, La

Festivalul Cultural Artistic allucr`torilor din M.I.R.A. care a avutloc, în aceast` toamn`, la Câmpina.

A p`truns în scen` un tân`r în cos-tum tradi]ional teleorm`nean. În

ipingea, cu pantaloni de p`nur`, cisme[i c`ciul` de miel, a[a cum se

îmbr`cau, pe vremuri, fl`cìide s`rb`tori. Când aînceput s` cânte,

sala „a luat foc”.Voceexploziv`, cântec popularautentic din Teleorman,prezen]` scenic` de veritabilfolclorist.

„Cântecul popular mi-afost picurat în suflet de mic -mi se destìnuia agentulMirel Bria. Din cas`, de c`tre

bunicul meu. În 1986 am început, laCasa de Cultur` din Ro[iorii de

Vede, cursuri decanto popular [i depian. Peste doi aniam avut prima con-firmare c` pasi-

unea mea are temei, ocupând locul I laFestivalul «Câmpia Român`» ca solist

popular. De atunci, scena a devenit al II-lea loc al meu de via]`”.

A cântat cu drag pe multe scene. Afost laureat în mai multe rânduri. Când,devenind poli]ist, a aflat c` [i aici, înstructurile MIRA se poate manifesta pe

acest plan, a în]eles c` este un omnorocos. Î[i urmeaz` cu aceea[ipl`cere pasiunea, dar [i des`vâr[ireaprofesional`.

Pe traseeleBucure[tilor

Ca poli]ist de rutier, agentul MirelBria poate fi admirat adesea, în unifor-ma-i exploziv` [i ea, pe... motor. DeZiua Na]ional` a defilat cu mândire pesub Arcul de Triumf pe motocicleta sa.A participat la multe activit`]i de îndru-mare [i supraveghere a traficului rutier,la campanii de prevenire a accidentelorrutiere, a acordat sprijin cet`]enilorafla]i în dificultate. Dar nu se sfie[te sìa atitudine [i în altfel de situa]ii.

De pild`, aflându-se odat` înzona Pia]a Roman`, a fost sesizatde o persoan` c` un individ i-asmuls l`n]i[orul de la gât.Tâlharul o apucase pe o strad`l`turalnic`. Agentul Mirel Bria i-aluat urma [i, dup` vreo 800 demetri de alergare, l-a imobilizatpe fugar, recuperând obiectulfurat, dar [i re]inându-l pe agre-sor.

Este bucuros cândbucure[tenii îi solicit` ajutorul caom al ordinii [i lini[tei publice. Sestr`duie[te s`-[i îndeplineasc` la

cote cât mai înalte serviciul în slujbacomunit`]ii. [i cânt` ori de câte ori areprilejul...

� Ina B~LAN

49

Cu epole]i pe... ipingea

n 1939. Serie nou` La mul]i ani poli]i[ti ... - Politia Romana

Documents

Transcript of n 1939. Serie nou` La mul]i ani poli]i[ti ... - Politia Romana