Cronica Secolului Xx Anul 1939

25

Transcript of Cronica Secolului Xx Anul 1939

Page 1: Cronica Secolului Xx Anul 1939
Page 2: Cronica Secolului Xx Anul 1939

Nivelul de trai in Rom nia la Tnceputulcelui de al doilea r zboi mondial

ln perioada anilor 193&1940, inaiF trai al popul4id @nsilerat ca cd mai *r "*pun"

pe scurt dab qi dlre dintea izbucnirii celui de al doilea re$d ind€$ietor din ac€st secol. Din pEca- care rezulta gradrl do satislae,ere ma-rnondial, Romania a inregistrat cea te a drrat atat de pqin... tadald a cetEpnilor Frii in perioadamai rHicaE dezvoltare economile, si- Fere dner arii, Hsandu-ve djm- ami ite.Uafe care s-a refectat 9i ln nivdul de nea\,oasfe compar4iile gi apreciedle,

SALARIIConform statisticilor vremii gi relatirilor din presi rezulti ci

salarlul mediu pe tarE a fost intre 4 500 91 5 000 lel. Pe diver-se categorii de profesii venitul in lei gi in cifre rotunjite se distri-buie astfel :

dactilograf 3 500 - 4 000; impiegat 4 000 - 5 000; gef birou6 500 - 7 500; gef serviciu 10 000 - 12 000; subdirector 14 000;director 19 000

tect 10 000medic secundar8 000; medic primar 10 000;

8 090 - 11 000; farmacist,T 000 - 1'0 000' avocatpledant 12 000

lei; vigine 10-12 lei;

lei; pijamale 195; ro-

ae

maistru 4 000 - 6 000; subinginerG 000 - 8 000; inginer, arhi- val72leilkgulei4O tei litrul; mdslineS2 lei/kg.

medic veterinar cafea 180lei; cioeolatd 134leiikg.vin 12-24lei litrul: bere 5-7 lei halba

invdldmAntulprimar4 000 - 6 000; secundar6 000 -caftofi34lei; rogiil-3 lei; mazdre 1}-12leii fasole verde 14-

10 000; 16 leisuperior0 000 - 16 000 , mere 3-8 lei; cirege 5-7 lei; prune 5:8

contabil 6 000 - I 000 struguri5-16 leisubofileriS 500 - 6 000; sublocotenentT 600; maior 12 300; arlicale copii: gosele 25 lei; chiloli 65

colanellS 000. La soldele militare se adaugd o indemnizatie in- chile 125 - 295 leitre 1 400 gi 5 000lei cdmd$ bdrbdtegti 165-195 lei; pantofi 150 - 600 (lux)

Medtor, proeuror 12 ooq pregec nte tr'lbunal 17 oooi clorapi steini metase pentru temei 4*99lel

' gedlnte 9ude de ape, 38 500; procuror genaral I SOOi sepun toabteg |cli WH de dtnl 12lel.

e/ef€dlnte lnalta Cude cle Conturt 53 @O 1 lBo Rg hmne, gOO leli 1 0@ kg cehuni br,cnet6 1 800 leiata$t lqale S O00; oonsu, 1 l 00O; sacratar FnbsadC benzing aub-12161litrul; moloriha 6 lei; peiol lampant4bn

24 O@i anb$dor U OOOi chirii, de h 1 000 la3o00 lel pentru @marc 9i apaiamantepreot4000-6000; arfilsreu 19 000; episcop 26 OOO.. niln- medll.

PR ETU RIpiline neagrd 800 gr - 7 lei; pAine albd 8A0 gr-9 lei; fdina

11.lei; mdlai5 lei; grdu-S leicarne de vacd 27-23 lei cal. l, 22-23lei cal. ll; carne de vilel

28 fei; berbec22-28 lei; porc32-S4'leii mezelun60 leipegte ciortan22-36lei; crap46; somn 30-48 lei; gfiucd 37leigiini55€0 lei bucata; glgte 90 lei; curcani22}leioud 1 - 2 lei; lapte F6 lei; brilnzd 42 lei; unl80-92 lei; capca-

costulconstructiei unui apartament de doud camere plus d*pendinle de la 180 000 leila22O 000 lei

ziarS lei, reyisle *1A bi

polit42000; patriarh 55 000;ministru 54 AOA;prirwmlnisfru60 000.

ln anul 1939 ei aveau 20 de ani..,O €nird gl un tinir al anllor 1939, atuncl lavarsta de 20 de anl, ne scrlu unele impresll.

ULT|MA VARA LN$nrACO R' NA CO NS'TANTI N E$CU

Actritd de teatru gi film, laureatd a Premiuluide Stat:"Vara lui '39... Absolvisem primul an de Conservator cu nota

maximd, debutasem in teatru cu rolul Ra-chel din piesa Reginei Maria "Migtile", caapoi s6 plec in turneu pentru a fi Crina din'iPatima rogie", alituri de profesoara meadragi Marieta Sadova gi sub privirile apre-ciative ale lui Mihail Sorbul, autorul piesei.Un an bun, inceput sub zodia norocului.Stam ?n gr5dina casei noastre dinChiginiu, in acea dupi amiazd de sfArgitde vari, priveanr'adAncul cerului de un albastru intens, tr6indclipe de o puritate gi o linigte nemaiintAlnite de mine nicicAnd.Era linigte in tot oragul, nL.! se auzea nici un sunet. Totul incre-menise parcd in contemplarea acelui cer albastru. $i deodatd,pe neagteptate, am simlit un fior, o str6ngere de inirn6, care f6-cea si mi ingrozesc fird motiv. Mi-am zis atunci, cE este unsemn ceresc, o prevestire de la Dumnezeu, care-mi spune ciaceasta este ultima noastrd vari frumoasd gi linigtitS. Dupd eava veni urgia, rnarea dramd, cAnd toate in lume vor fi riscolitede uri gi nebunie. in vara anului urmdtor, in Ghigindu lntrau tru-pele rusegti".

uN $oc DE o JUMATATE DE SECOL!GHEOBGHE (G/6ry POPESCU

Ofiter superior, pensionar, fost fotbalist internalional, antre-nor gipregedinte al Federalieide Fotbal:

'-Temdruscm stutliile liceale la polegiul Sf. Sava din Bucu-regti, cu g0rtdul str urmez.Mg<ticiqa. In fala Wgenerafiei nrcle, zorile vicgii se incefogau.Eranr totbalist pi student la drc1il, deci, cevanui degajat. Atrnrosfera caldf,, prieteneasctrin cadrul scc[iei de fotbal a clubului SlnrlulStudenfesc rrc.Ilcea str trtrfun, intr-un fel, pcdeasupra perspoctiveior stunbre. Eram dcun iul jucltor intenlafiornl. Fusesem pro-nrovat fu prima echipl a Rondniei, duptr unjoc apreciat cu Ungaria B (l-t). Aveam irrfaftr o carier[ fotbalistiptr trlrestigioasf,. M-am buctrat insl {barlc1rtr$n rJe beneficiile ei. Inconjurat de o cunogtinfd nui v0rstnictr, iuloc sE fac stagiul mililar, nr-ant furlreptat sprc gcoala dc olilcriactivi" '?e front e mai birc ofifer dec6t soldaf 'mi-a spus sfdtrrito-nrl nreu. L-am crcnrl, pe ftont a fost u'str invem. Cornandullii deplutoarrc, tfurcrii sublocoterrcrt[i au clat, printre o[r!cri, procentul celmai mare de rnorli" Eu am avut nrare noroc. Am sctrpat ucvlltrnratdin cruntele lupte de la [iganca, din Basarabia, peulru ca ?n falaCtlesci sd {iu rtrnit. fulii rEzboiului nri-au scurtat cariera stprtivtr.Greaua lor exgrrien!,[ de vialtr nri-a servit totu$i" fuiul 1939 a fiostpenlru rnilrc, ca Ei pn$ru alli zeci gi zeci cle mii de tircri ronrAni,?rce1rutul unui goc care, penlru cei ce au supravieluit rtrzboiului, adurat o junrttate de seeol!

Page 3: Cronica Secolului Xx Anul 1939

T-

MAREA AVENTURA SECOLULUI XX

Au rdmas mai puln de gaPte anipAnd la sf0rgitul secolului XX gi mile-niului doi, perioadi suficienti pentrua realiza trecerea in revisti a evo-lutiei lumii gi l6rii noastre din anul1900 gi pdnd in prezent, a reamintiun tredut uitat de unii, necunoscut dealtii.

Acesta este motivul care a deter-minat un mic grup de ziarigti si edi-teze o revistidigest, Pe de o Parterezumativi, dar incircatd de faPte,pe de attd parte, sperim, ugor de di-gerat, care sd reflecte l6ri nici o ten-Oinl6 deceniile frecute atdt debogate in evenimente. Cu alte cuvin-te si ofere cititorilor informa|ia nudda vremii, dezbricatd de orice formdpartizand. Cdci, spirite diabolice aleirnei idei dovedite a fi, pdnd in celedin urmd falimentari, au oPrit timPde decenii informarea real6 a popu-lafiei rom0negti despre ceea ce s-apetrecrrt in fara noastrd gi in lume.

Fdri indoiald, secolul XX este to-pul trturor secolelor precedente pen-tru c6, ln aceasti ultiml sutl de ani,

A infdliga anii acestui secol ln foiletoane reprezeq-tand c6te uh an, din 1900 9i pdnd in 2 000, prezintd mul-'te dificultiti, Prima a fost fixarea perioadei cu caredebutim p-entru a ne alinia interesului viitorilor cititori.Am atlat a-stfet cd maioritatea specialigtilor in "secologie",ca sd agternem pe hdrtie un termen neobigluit, conside-ri ci anii celui de al doilea rdzboi mondial, 1939-1945'impart secolul XX ln doui iumitdfi, chiar da96 ele nu

suirt egale. AvAnd in vedere un asemenea criteriu, am-

imaginit lucrarea noastri ca o piramidd il 9l cdrei v|rfse me aceasti perioadd de gase ani. De aici vom coborispre anul 1900'gi tot de acolo, din 1945, ne vom ridicaspre anut 2 000. RezumAndu-ne inifial la o apar$e Lun?-ri, intenlionim sd apdrem ulterior bilunar, cu ani diferitj.De pildf,, ln aceeagi lund sil apard anii 1938 qi.1946'sau'1937 gi 1947 g-tulr.d., fascicolele iegite de sub tiparoferind posibilitatea intocmirii de coledii -

"Crohica secolului XX".reptim, reflecti in esenfi re-latdrile din presa rom0neasci 9i striind a timpului, neim-plic0ndu-se in extremisme partizane.'

Nu vrem sl facem o "afacers de presd". Am plecat deta constatarea cA evenimentele petrecute numai cu c0te-va decenii in urmd sunt foarte pu$n cunoscute. ln conse-cinld, dorim si le readucem tn fata celor_ce leau fiit intimirut copillriei, adolescentei, tineretei, fgnru ci la in-cefutut cbtui de al doilea r62boi mondial, ln septemb'rie1939, chlar gi cei care astdzi au vArsta pensionirii (6Q

de ani) abia intrau la gcoall. Dar ceilal$ sub 60 de ani?

omenirea a ficut gi face pagi uriaqiin dezvoltare. Cregterea uluitoare avitezei pe pdmAnt, sub PdmAnt, Peape gi

-sub ape, in atmosferi qi in

cosmos, a marcat hotdr0tor toatesectoarele vie$i gi producfiei mate-riale si spirituale.

Trat0nd fenomenalul secol XX nuinsemne azd cA ignorim secolele an-terioare gi aportul lor in evolulia lu-mii. Dimpotriv6, contribufia acestoraa fost esenliald pentru saltul giganticin centenarul contemporan.

Secolul Xvlll a ddruit oamenilormagina cu aburi F7e2l fdri de carerevolu$a indusfriald nu ar fi fost posi-bild, apoi gazul de iluminat din huild(17tr)), primul creion cu grafit(1794), prima fabricd de hdrtie (1788)gi de zahdr din sled6 (1799), g.a.

Secolul XlX, prin construcfia demagini puternice qi fabrici modernein toate sectoarele vietiiindustriale, apregitit descoperirile gi uimitoareleinvenlii din secolul XX: automatiza-rea, iJbernetba, energia nucleard,comunicafiile gi telecomunicatiile,

i Pentru ei, cele mai multe dintre faptele relatate de noii vorJi noute$.i incepem, deci, serialul nostru cu anul de v0rf antebe-i lic al economiei, al societdlii romdnegti, anul 1939, an ini genere cunoscut gi recunoscut ca un ql al prosperite$i.

i ln acelagi timp insi un an cu regim totalitar, cu un sistemi unic de partid, celelalte partide fiind desfiinlate de dicta-i tura instaurati de regele Carol al ll-lea. Un an de debuti al dramelor celui de al doilea rdzboi mondial, cu pierderii de viefi de peste 50 de milioane de oameni, o iumEtatei de milion dintre ei fiind rom0ni.i Este greu de imaginat de c0te dificultiti ne-am putqt: izUi in redactarea "Cronicii secolului XX". Presa vremii,: romdni gi striind , ziare gi reviste ce ne-au fost puse la

i dispoziliecu amabilitate de cdtre Biblioteca Academiei: nomarie, Instituful de istorie "Nicolae lorga", Muzeul de: lstorie qi Artd alMunicipiului Bucuregti gi Comisia Nalio'i nali de Statisticd, precum gi enciclopediile stdine ne-au

i aiutat si elaborim relatiri scurte, dar cuprinzdtoare gi

i ciare pe care le.am sistematizat separat evenimente in-i terne'gi externe, pe luni gi pe zile,cum rezuttl din texte,: ca gi din agezarea lor grafbi in paginile revistei. Tuturo-i ra le suntem recunoscdtori I

i ngteptdm, cu mare interes, opiniile qi sugestiile Dvs.

i pe aOresa redadiei.

,

tecturi plictt6lAurel Neagu

redrctorjef

tranzistorii, laserul, calculatoareleelectronice g.a. Din ce in ce mai multlumea a devenit dominatd, chiar su-bordonati, telefonu lui, automobilului,avionului, radioului, televizorului, cal-culatorului, afacerilor, burselor gigoanei dupd imbogf,fire. Din picate,concomitent, pe drumul progresuluirapid gi util s-au intercalat rlzboaie,epidemii, crime, atentate qi cataclis-me de tot felul, de la cele sociale lacele telurice. Acestea au umbrit gi in-durerat anii secolului actual fird aputea s6-i rdpeasci prea mult dinenormul aport la civilizatia lumii.

Vom intdlni in acegti 100 de anioameni cu minti luminate gi m0ini deaur care au marcat puternic atiinta,tehnica, cultura gi politba, dar vomint0lni gi min$ satanice ale unor indi-vizi, autori dg distrugeri de vie$ ome-negti gi bunuri materiale.

Dar, forfele vie[ii gi ale creafiei sevor dovedi mai puternice. Cei Garene-am ndscut dupi primul rdzboimondial putem considera camrtriitc0t 2-3 vieli ?n celelalte secole.

DE CE ANUL L939?

Page 4: Cronica Secolului Xx Anul 1939

Ganalul "Regele Garol al ll-lea"

ldeea asanirii cursului r&ului DAmbovi[a s.a, ptlP inc6 de la

in."iiiui JJ""rrriii Xi, ?in qrtq focareloicie inf ectie provocate

de numero"u" *,"iti'.i, pirtrkaqri, reziduriqiggnoaie care imbol-

nivesc locuitorii, in'O-.u't'uUi de nialarie. in ailul t93g s-a aprobat

p|anu|dgasanau'9tt'"''sf.9ryareaD€rnbcvi|eiincana|na.vtsabll, de la puti'ivitui itin nGule-t11'l:.t"i:,t^Fudeetlo la

v6rsaroa Oamuooig"i in Rtgug,-pe baia unui proiect al socie-

tdtii romAno-amerilin*;;RquiTa'. C'analul ar fi urmat sE poarte nu-

mele regelui carilJ il-r*rl-bir a rSmas proiect pan6 aproape de

sf6rgitul secolulul.

O noufi iege a ceffiIenleiA fost promutgatl "Legea.geltru 'dobtndirea

gi pierderea ce-

tdteniei', ,"r" pr"i"J, titt iinii naturatizali nu vol.pytea fitimp'ii-

ii;"' ini' a;gatori, at e gi, y i |$.tri,,f u nctign ?rt p ubii ci sau m e m-

bri ai birouritor d" )iiiiii.' Cefilenii rorieni cdre lipsesc la ani

iir-i"rd'ii"ii cetageia.-Nu "rt iamisa cea de-a doua cetdlenie'

*Noaptea de Cristal" continuhNoaptm dln 9 nolembrle 1938 dln Germanla' o noapte a

ororimtli a crtmet,or impotriva. evreilor, declangate de un

;i;il; rbstit O" iiiir"r cu'prllelul anlvers6rll margulul nazlst

;ffi;il;;-ffi;; i'' anali dr6pt "Noapt5ra de crlstal": 100

cu-rur"r'asaslnafl,-.to ooo trimigl in lag6re_ de concentrare

numal in luna noilmbrle, ? 500 inagazine 9tJ.u"lub' Perse-

;;iiiil i" td"trnffi;i;il;eputul anitul 1e3e fllndu-le Interzl-

s6 ovreilor tre"vlniaiea' clnematografelor,. teatrelor 9l

tcolllor germane' ca 9l exercltarea unor proteslunl'

Profe$ia pregedintelui RooseveltLa 4 ianuarie, pregedintele S'l"f'4"

rranftin oetano hoos6velt, ?n Mesaiul

anual adresat Congresului rosteste..ofra;A ptotetlcet "Sa-apropie vremurileA"d ba-menii vor trebui-sa n9 ptegei'N

-"U-qi ipero nu numai cdminele lor

df'si tdneiiite umanffii.". Anticipandneiesitatea ieqirii peste cttva tiqP a

b.a:4. dln staiiul de neutralitate,- Rqo-

GGn gi-a exprimat temerea ci "l99jg:iaii

-ai"eticind asupra neutralitdtii

ilo*e-sa-i aiute pe afresori gl si nedrepfilteascd v ictimele".

Declarafia lui Hitler in Reichstag

La 31 ianuarie, in qedinla solemnd a -primului

neilfrsag ;t' dilaniei Mari '(cu Austria _g^_R"giunea

5;a;te),"Hitter a declarat ch "poporul -german nu nu-

tre$te nici un sJntiment de urd c|ntra Algliei' Americii

;#'Fdni"i,-"i doregte p_ac9a.. Germania national-so-

cialisti nu vrea ;ilid uraimalie, togte afirrnatiile privi-

i6,"ie-ia ptanurite Oe gS'resiirne ale armatei sale nu

sunt decdt minciuni"(?)

Steiar trecut de 500 de ani !lnBasarabla,la50km'deoragulsoroca'in-satulCob6l-

nu, "" uRe un

"t"iut OoPg lqpyt l.ul 9!t1"1 cel Mare' Un spe-

clallst rus, venlt in unri 1904de la 5t' P9l9r1!!19' a stablllt

c6 stelarull are +ei'de ant, deci eSS Oe anlin 1'.9lin 1993 ar

avea 509 anl. cln"r-our.:nl abla il cuprlnd llunchlul, lar 200

se pot adSpostl la umUra lul' Oare mil exlst6 9l acum? Exls-

t6, hl s-a c6munlcat dln Soroca'

Mai puline Penitenciare ?

in 1939 existau in Rorn6nia

81 de penitenciarc gi institqtii de

coreclii, cu aProape l0 000 de

cletinuli (in 1993 sunt circa 40 000

de-delinu[i), pentru care se chel-

tuiau i3O-tle inilioane lei' Criterii

econornice au dus la reducerea nu-

m[rului pgnitenciarelor care a fost

;;;i al"to-te la sutd. in zilele

noastre ar [i necesard cel Pufn du-

blarea penite nciarelor.

F.D. Roasevelt

i;:;:::;::::i:;:::;:::::;:::::::::::::;:t::::::;:::::;:::::;:;:;:::::::;:::::::::;:;:il:i;:::;:::;:;:;i::':'..,, @6-- lflMw.d i

i,"ffi Fffi--.'*itilrii\"fri*i"sHv,:rsir?Hffi 'rlH1fi

gFli!

E z. - Presa centraH Publca scr

t fftt::**".T+:tli'"'nii"?f'fi1,,"',l1,ff;Y,lii'#l5ii",91'!'ffi,,i;liiiffiHu$h":;:n'-'"H:E;i

l'4.:ffif+nlms*rg"dffi*fi-ffi;tHruruiT:rii tsidffislffit:n"rur.i;"n':ri"ix"ffiffiff'::riE+',tary;g*S$5ii,g*$,ffi,'*$*ilffi:ii ii;;'.ffin * *iti mascali ucrd pentru l?t:l g.qHL.. .^Ei"tlI 'r. cunoscuturui rrrozor Nas ronescu I se stabirsete un nou o-*n n;'l; ffil$l"i[li3tiLli '$i

tiLTll"iLitJiilli#lidii; t

I miclllu obllgatorlu la Mi;ercif r.:T:{;;ador in Marea Brtrants. l[ '!lf iii-n r""alionaliste spaniouaupa -Barcdma

Pregedln- ]i

i jlp?j#ffiiih{gy"xjffi:[:[Ln'd,j*#gi;^t+'"'"1"i*'lii[:fii,Bh:ftilrfi"!::]'4ffi1i:-l.jrslh*f:l;ii ll ST?J*:ffie;'EiH''':'rf ii"Eii,i-"nirigiid e3d"9" (con-lE tete Repubticii spaniore' Azana' ss reruoEza |a rarE' rr

i srruft rn 1914), dupa r"nouari r" n,"Jtiiilrin'iiror moOerne. . i,i ' ' - ?iiir-oiui fo6arfst austriac Sind-"1.r' dlntr-o lamllla orlgl-;i

tr ra. Inra in vtsoare ,.r-ee€a servL-i;tuilii'ilil il* il"""o" in-ti ""ta

oi Eu'iiii'|"iinoj'ii'ltp'"una cu losodnica sa' aslixla'. cu rl

t ilE*"g1";Hfli:Tffififf,111':n%;;;il;;i['*"1[.,',mH"'il,'J?],".-"n.,", pesre.2qoeo oe mo4t. inl

i ns italiani a comeorei 'o scrisoare ptiuta" i't-' caragtate' . .1$ orasur c-oiclfrion' comp"t oistrus' 10 ooo de vlctlme' :i

i 20. inrr-o ctocnire cu porqra, proi.ts\i;iilth'iiJ"i", "iiin".o*tt+ #l'eiil;'-i;il;f icanioi uouip-5t pestlead llllul mondlal' ln: il

ii reoronar. a rosrmpuecar monar. -- ..- f +'lii[i?ll,f;:,frfrX"l*lll:1,:'t*l*ier, reatirma potitt- iI '":*"':I:':LT'l[Gj"Jl';?'i:'"

vasrE \'"'re*s' vY ' - -- ii "n!1gx*1tfi:rffi"lmH*#,s:tilFii#,;j{i$'f,Si.i ;i :?:*itltlffifi:nfr'##sit$;f':riiJ.:l*'+,i#"J:liffi'",".,(LeonBrum)ie,exp,r,",",ui!rnp",ramenrurfrancez,i'

t :*li;,H;iiiL'ffir,3:tffi:trssero'?Hl1;iif;i,flfi1fiiiJ:,;,i,[:fftrft:";"""ilil;,fiffir

i 2g, Premlera Plssel "Vlahu vol,*i:*_l_**".*,.__.;**.*.***-.'*-*.-*,,*,*.",.,Jt1t,":-i$f"::f"m:,*ti,g-*f;:,,r,*llJelll-"1.9-"'=e3:il llr".. "

Page 5: Cronica Secolului Xx Anul 1939

Remanierea guvernului romdnLa 2 februarle, prln decret-regal, se aprobi demlsla gu-

vernulul condus de patrlarhul Mlron Crlstea. Acesta prl-megte insbrclnarea de a alcitul o nou5 formatle mlnls-terlal6, in fapt prlmul guvern al Frontulul Renagterll Natlona-le. Armand Cdllnescu este promovat vlctpregedlnte al gu-vernulul, p6strdnd in contlnuare conducerea Mlnlsterulul deInterne 9l preludnd ad-lnterlmatul la Mlnlsterul ApdrirllNatlonale, Prlntre mlnlgtrl se numEr6 Vlctor lamandl (lus-titie), Mltlti Gonstantl nescu (guvernatoru | Bdncl I Natl onale),Grlgore Gafencu (externe), Mlhall Ralea (munc6),l..Glgurtu(lndustrlel gl L Bulolu (economle), ultlmll dol, partlzanl alaproplerll de Germanla hltlerlsti.

Statuile regilor Rom0nieiIn februarie 1939 se defini-

tiveazll planul de omenajore alpielelor Palatului Regal Si Vic-loriei, tn scopul ridicdrii a do-utl cowozilii urbanisticemonilntcntole :- stal uile primilorreqi oi Romilniei. S'a stabilit castdtuia Regelui Carol I, cu"olnllllime de 6 metri de Ia sochr,sd fie amplasatll tn Piala Pala-tului Regal, iar statuia regeluiFerdinond I, tn Piala Victoriei.

Ziua fmplinirii, la 27 febryarie 1939, a unui an de la pro-muloarea "Constitutiei Rede Carol al ll-lea" a fost denumitd"Ziula indttdrii Romhnesti( Dupd Te-Deumut de la Patriarhie,la care a'participat si Suverdnul Romilniei, a urmat o maredefilare, tn piala Paiatului Reggl, a mii de membri ai^F.R.N.,in unfforme albastre ale F.R.N. gi cu salutul roman. ln fruntes-au aflat inalli demnitari ai statului. Aceagtd servitute a ac-ceptato chiai $t ru. brga. Ragele gi Voievodul Mihai iauaplaudat din balnnul Palatului.

1. - Batelia de la MirSgggli este declarati cea de a 19a b5-tdffe decisivi din istoria lumli. In 14 zile (24 iulie - 6 august 1917)s-au pierdut 50 000 de vieli de ambele pe{l.

- MonitorulOficial publlci legea prin care se prevede obli-iatea orocurdrii mistilor de oaze de rdzboi.gativitatea procurdrii mSgtilor deiatea procurdrii mSgtilor de gaze de rdzboi.- Procesul intentat de Stelian Popescu, directorul ziarului

"Universul", scriitorului Victor Eftlmiu, pentru brogura'Uos labade pe tricolot", socotiti de reclamant calomnioasd, s-a incheiat

iii' cu achitarea inculpatului de orice penalitate

iii S.-La Ghiginiu, in apropierea statuii lui $tefan cel Mare estei,i dezvelit, in cadrul unei impfesionante solemnitdli, monumentuliii: regelui Ferdinand l.

',i, 6. Scriitorul Camil Petregcu este numit director al Teatruluii::i Nalional din Bucuregti.:ri' g. Un violent incendiu a distrqs pa(ial mAnistirea Slatina, din

iii: luatini-gaia (actualmente in Judelul Suceava), construiti in anul:::i 1561 prin grija lui Alexandru Lipugneanu.i,', 11.-Tribunalul Militar din Cluj condamni la moarte pe loni::, Pop gi Aurel Lisciianu, memhrlai migcirii legionare, care au in-::ir ceicat si-l asasineze pe rectprul Universitdlii din Cluj, prof. Fl.

i:ir Etefinescu GoangS, reugind sdJ ucidi doar pe agentul aces-iiii tuia, Enache Gruia.ii:. - Este descoperit gi areetat un'grup de legionari care in-::i. tentiona sd{ asasineze pe Armand Cilinescu.i::: t+. Aviatorul lonel Cocidgu aJunge la Bombay (lndia), reali-:.:' zAnd cu succes raidulincepUl fA tsucuregti.r::, 15, Celebra regizoare gerrnani Leni Fliefensthal se afli in vizi-:,i td ta Buculregti cu prilejul prefnierei filmului ..focurilor Olimpice,,, ce la Berlin din 1936 - "Olympia":::i Li(' l€rlJglllil tJlll lvlrar - aJrylllFrlq_ ii

,i: €9, Fatriarhul futiron Sristea, pnegedintele Consiliultli de MF i.,,, nigiri, p'ieae& ?n Frania, la eanpes, pentnu tratament rnedicai.

,ii..i:

Lumea catolicd e in doliu. Papa Pius al XI-lea (pe numele lui adevdrat Achille Rotti) a mu-rit la Ronra, in v0rstd de 8l de ani. El a devenitPapd in arl,ul l9?2. Cel mai important act al shua fost semnarea cu statul italian a "Acorduluide la Lateran" (1929), prin care se statua inde-pendenla Vaticanului gi se stabilea statutul spe-cial al Bisericii catolice in ltalia. A incheiatconcordate cu mai multe state europene, intrecare gi cu Romdnia (1929). ih Enciclica sadin

martie 1937, Papa Pius al Xl-lea a avertizat credinciogii asupra perico-lului nazist.

Germania gi spafiul vitalin discursul rostit cu prilejul celei de a 6-a anlversdria prelu#

rii puteriiin Germania de cdtre Partidul Natlonal- Soclalist, Hitlera cerut spatiu vital pentru Germania. Presa mondlali a tratat pelarg urmitoarea declaralie a sa: "Nlcl un popor nu s-€ niscutpentru a poseda totul. O natlune de 80 de mllloane de oamFnl (natiunea germani - n.r.) nu poate fl tratatd dlscrlmlnatorlu.Germania nu amenlnlE pe nlmenl. Aflrmafla c6 Germanla vaataca intr-un vlltor Amerlca de Nord sau de Sud, Australla,Ghlna sau Olanda, face parte dln aceeagl categorle dq proo-roclrl, c6, dupd ace€, Germanla va ocupa Lunao'(l).

Palestina in fierbereLa Londra s-a [inut o confe-

rin[[ asupra Palestinei. Au partici-pat reprezentanfi ai ComitetuluiArab, alc[tuit din gase partide im-portante, delegali din Egipt, Irak,Arabia Sauditd, Yemen, Cisiorda-nia gi ai Agen[iei Mondiale aEvreilor.

Arabii au cerut.Independenfatotalia Palestinei.

Pundtorul de cuvdnt alAgenSiei evreiegti a declarat cd

1. Un deputat suedez, Brand, propune pe Adolf Hitler candi-dat la PremiulNobel pentru Pace (!?).

2. Unlunea Sovietici intrerupe relatllle diplomatlce cu Unga-ria ca urmare a adeririiacestela la PactulAntikomlntern.

3. Situatia guvernului republican spaniol se agiaveazd dincauza egecurllor militare. Personalitdfl de seam6 se refugiazd inFranlq. Rizboiul civil se apropie de sfArgit.

4. ln Germania se ia misura ca pe legltima$ile cetdtenilor deorigine evreiascd si fie tipirifn o fiter6 mare *J" ('Jude"-evreu,"Judin"-evreici.)JUOIII -evrelGa., ,i',

5. Tezaurul spaniol este transportat in Franta. ii7. Planul britanic de pace in Palestina este respins de evrei. iii

10. Decesul Papei Pius alXl-lea. ii12. Majoritatea retugiatilor spanloli din Franla (circa 400 000) :ii

se vor intoarce in tara lor. ii,,

13. Mussolini cere Frantel sd{cedeze Tunisla, Gorsica gi Nisa. i,i,

15. Este lansat crucigitorulgerman"BismarcK'(35 000 de tone).::ii

17. Nazigtii obligd pe toate fetele germane, sub 25 de ani, si ii'

efectueze un stagiu de un an in serviciulcivilal Reichului. i,;

21. Regizorul gi actorul austriac Willy Forst transpune pe iiecran romanul lui Guy de Maupassant "BelAmi".

iiii

24. Gontele Teleky -devine

prirn-ministru al Ungariei. ::l:

26. Marea Britanie^ gi Franta recunosc guvernul nalionalist al ii:

generalufui Franco. In cadrul dezbaterilor din Camera Comun+ ,'i

ior, deputatul laburist Atlee, viitor prim-ministru, i-a strigat lui Ne- iiir

ville Chamberlain, qef u I guvernului: "Rugine"o'Tridare''.97. - i-{itler eere anularea tutelei dictatd la Versailles asupra:iii &8. - f-iltl€I UeIe i*f lul€tlga

i: *c!*niilorsermane din Africa.l-a Moscova lneeteaz5 din v!a[6, ?s: v&rst6 de 7$ de ani, :',:;:l * L-CS tVl\J-lr\J\.e t!EldStE4&6 E4l!l Vl(

:,1 Nade.lda Krupskaia, v*duva lul Le$!n.

Decesul Papei Pius al Xl-lea

Statuile au fost comnnfore an-lerior acestor planuri renumitu-lui sculptor iuqoslnv lvan Mes-trovici.'Statwia Regelui Carol Ise va inaugura la l0 mai 1939.Statuia Re gelui Ferdinond,caremdsura 850 m tn tndlfitne, n-amai fost instalatd tn Piqta Vic-toriii, ci pe ,oseaua rfuercffi,lAngd Palatul $utzu. AmbeleStatui vor ti tnlllturate dupll1948 Ei, oproope sigur, topite.

"Z,ua'l nilldri i Rom0negti " evreii vor sd trdiasci in pace cuarabii. Dup[ mai multe incerc[ride apropieie a punctelor de vederedivergente, englezii au ltropus unDlan care Dr€vecea c[nmuareaimigrdrii evrbilor in Palestina, iln-pd4irea Palestinei in hei teritorii $icrearea unei Adundri legislative,av6nd 70 de locuri pentru arabi gi30 pentru eyrei. Propunerca brita-nicd a fost respinsir categoric deciltre evrei.

MM,6

Page 6: Cronica Secolului Xx Anul 1939

tlecesul ParEiarhului Miron Grisfiea Gontingentu!

mit regent, impreunl cu Gh. Buzdugan Ei Prinlul Navf,nd doar 5 ani. -Va deline aceastii_funcfie pAnI lq

1940 sub armeFamiliilor soldafilor, subofilerilor gi

ofiferilgq rezervigti corcenbali, cri lncepeiedin 1938, ca o nrtrsur[ de prevedere pentrueveutuale complicafii ale situaliei inter-nafionale explozive, li se acordf, o serie defacilitilli. Ultima dintre acestea a fostanunfalll in luna martie o dattr cu chemareasub arme a contingentului 1940. Sunt amfuia-te urmtrririle impotriva debitorilor concen-trali si se amfud din o{iciu tennenele dejudecatit ale celor urmfr{i prin justifie.

Gfrte rdzboaie?Pfuitr la cel de al doilea rlzboi momlial au

fosf desigru, multe rtrzboaie de-a lungul isto-riei. Dar c0te rlzboaie s-au lnregisfrat pfuilin 1939? Duptr o slatistic[ intemalionall-pre-luattr cle preia ronrflnl antebelicf, 'situalia' eraurmtrtoarea:

Franfa-l85, Anglia - lEI6, Rusia - 151,Ausfro-Ungaria -13l, Spania - 75,Italia - 32,gi Germania - 24. Ce '"tcuminte" frrsese Ger-maniapllntrin 1939!

niei^ln 1927,la moartea regelui Ferdinand I a fost nu-

Buzdugan gi Prin[ul Nicolag viitorul rege Mihai Iviitorul rege Mihai I

Dupd un aplaudat debutln rolul Tofanel din "PatimaRogie", de Mihail Sebastian,la premien piesei ln 1916,adturt de bn lancovescu,lancu Brezeanu, RomaldBulfinsky, tAnfira actritd ro-mAnd Elvira Papescu@J A.05.1 896) continud dinsucces in succes, devenindsodetard a Teatrului Nalio-nal din Bucuregti. lmpreundcu lon lancovescu gi Al. Mi-hdilescu fondeazd ln 1920compania Teatrului Mic.Treiani mai tArziu, emigre*zdin Franta, unde obline unveritabiltriumf ln "Ma cousi-ne de Varsovie" (Verigoaradin Varcovia), de Louis Ver-

Miron Cristea, mitrqmlit Primat (f9f9-f95) ricel dintiii Patriarh al Bisericii ortodoxe autocefale

-a

Romflniei intregite (1925-1939), s-a ntrscut la lE iulie1868,in localitatea Toplifa(uiin judetul Harghita) 9ia decredat la 6 martie 1939, in f,'ranfa, la Canneg inurnra unei bmnho-pneumonii.

A studiat la Sendnarul teologic al Mitropoliei Si-biului (L8E7), dupl care unneazl, din L691, la Uni-versitalea din Budapestq cursurile facultitilor delitere gi filomfie, unde Ei-a luat gi doctoqatul, cu teza*Viala gi scrierile lui Mihai Bminescu". ln 1,902 a de-venidcdlugfir, cu nurnele de Miron, in locut celui delntez, llie. Arhimandrit in 1910, Ei apoi episcqr alCaransebegului, in 1919, in cursul aceluiaEi an esteales MitrolrcUt at Ungro-Vlahiei gi Primat "at nome-niei. La L7 aprilie 1y25, o dati cu ridicarea Bisericiiortndoxe autocrcfale romflne la rangul de Patriarhie,Miron Cristea a devenit primul Pltniarh al Rome-

avf,nd-doar 6-ani. Va detine aceasti functie uilnf h revenirea in tarE a urintuluiCarol, in t930 devenit regefe Carot al ll-lea.Tnfre tO februarie 1933 !i O maifie lgSga fost prim-rninistru al guvernului rornfln.

Miron Cristea a desfrEurat inci din tinerelg o vastil activitate publicistici giscriitoriceasci.

Recolta lnconfundabila EIviraanului 1938

in 1939 au aperd in pres6 datedespre reooJtele de grAu gi porumbin 1938:

. au fost obfinute 4 500 000 to-ne de grau de pe 3 764 000 dehectare cultivate. Vafoarea acesteirecolte era de 20 de miliarde de lei,deci 4,5 lei pentru un kilogram degrau, la un salariu mediu pe Frede lei 4 520. Din aceastd cantitatefuseseri disponibile pentu export1 500 000 de tone grAu in valoarede 4 miliarde lei. 4. producfia de porumb s-a ridi-cat la 5 200 000 de tone de pe4 914 000 de hectare.

neuil. A consacrato genulbulevardler parizian, ea jtcilnd'in nenumdrate com*dii. A condus teatrele .oModeme", "Le Petit Thee-tt€", 'ThEAtre de Paris","hihrtgnf. Apdruse peectan incd pe vremea filmwlui mut, in 1912, jucAnd ln'Rdzboiul lndependentef'(cu C.Nottara, A. Demetri*Qe, Aristlzza Romanescu).ln studiourtle franceze a tur-nat filme memorabile, ca'Dora Nelson" (1935),"Omul zilef', cu MauriceCh evali er( 1 936),'C I u bul arFstocrutilofl cu Jules Berrygi Viviane Romance (1937),"Paradisul pieduf' cu Mi-

Adrila Elvira Popescu

cheline Presle, FemandGnvey (l 939);'Frederica",cu Charles Trenet (1942).Neuitat va fi rolul mamellm-pdratulut Napoleon din *Aus -terlitl (cu Pierre Mondy,Claudla Cardinale, JeanManis, Orcon Welles) ln1959 .

ap * 18. Apare, sub conducareq scrltlondulc€zar Pet!€€||, pdmul r+

W gfrW,A num* lllstat d magazlnululsapEmanal'Ronanb Literari". fi

I . - So s€rnoaze _ta Bugf rcgr tI acoru mremagonar grn * ?:rs"{""$[f#3.tjr.!neeconc€ntarea unof conllnsq e *

cng Marce Bdtanls, Franla, llatb !l r{omanra acicspa pnmfoa ^-^F - ' - - - lt]allonais h zon€le d€

$

eermanpr 1 qm19 -eunipiana

airr#u'- ;:; ::^- gtffi"

rn*gur""rE cabtut rdetontc Intefuban sroreran au- $- Scdltorul Mihall Sdoveanu prlmogte ttlul de'Doctor -,,4_nongl -----'-------- E

tlonorls Cau3d al Unlv^6rsltl$ldlo la$._ -.A - A"td,{f$le rcmane acorde Bprlln c€lor pssts i5 00o de $2. Se inaugureazi ln CapftaE spitalul "-Elias", of€rit Acade cetilenl cetrosldvaci, clvlti gi milibd,'re'tugia! td Fra noasba In $

''"l.B[1[3"'Hilfflffi'",iffi lf; EH,",""i,,mn"r*;;;ary33?ltifl*"*;;.*';,ffi;;;+"i;ffri'SEiliiu*"fl3*"*hedandac*vegpas"' #{9";f,.iffiii*:nip*"1*mflmf $i*Sff; i""#S-ilii:&!5re'r*'.u*q!-,r*-e1*e{vr er ;i**li*li:p:*;,::lti'lm.nm:;'";;;;';',

I;iJ,?,!'"iffifl:,8[Xiitffliirtffii,E,T.ifrll'3ff "- gtri""iffi*?tffi11a;;',"

ean'ere,6 ssrmanE9' 99 greaza !g ryg-uro9{qis? dg-le|}8lig*dtdl?l:- -_ orn-Hamuurg,'esti tuau tn primire ai care eirrpa;ut rorian.

12, U_niunea Zlad$llor. Prct6lonigti .(U.Z.P.)...fl al:96 ca - *, npa6' "tegea pJniru organtzarea Rejbi Autonome aprslgdinte p6 cunoscutul puulcht ll sc.lltor lon Vlnoa C€ursr} Clllor Frjrate Rom-Ane"_tul'). 3l- se samnee25 la Bucurosli uh acord mmeno-trancer ln

Bledlnte p6 cunoscutul puulclet $ sc.lftor lon vhoa ('gurs|} clllor Frjrate Rom-ane"_|i). - ^ 31, Se s€mneaza |a Bucuregti uh acord romano-franiez ln i1 5. Ss docreteaza mobillzarea parflald a 4JT.al{lollT", car€ se stipuleaza dublarea d6 produso petrctiere rcm6ne9ti I17. ss Inaugureazi b Bucure l'Oasa ffdgtlor Plas{cf. oesttnate fiangO. ii

='!.-.:'-'.4

Page 7: Cronica Secolului Xx Anul 1939

Praga cuceritl pagnicDupe anexarea Regiunii Sudetilor in scopul dezmem-

brfirii, Gehoslovaeiei, planurile invadatoare ale Germanieise dgoffigoari rapid. Hitler folosegte acliunile pregedinte-lui cehl Emil H#fia, care dizolvase guvernul autonom alUcrainpi Subcarpatice gi intentiona s6-l aresteze pe pri-mul-rnhistru al Svaciei, losif Tiso. Acesta din urmd fugi-se la Berlin, unde ceruse ajutor. Hitler i-l promise$e cucondffi ca Slovacia sd se declare independentd. De laBerlin, prin teleforr, Tiso obtine de la guvemul sdu acordulde a @lara indepndenfa Slovaciei

Surprins, pregedintele ceh pleaci la Berlin, solicitdndexplica$i. Acolo, in urma unor discutii tensionate cu Hitler' gi Ribhentrop, Hacha suferE un atac de cord. Bolnav gitracasat, acceptl ca qi Boemia gi Moravia, locuite pa{ialgi de nernli, sd fienuse sub un protectorat german.

Astfel, Germafria cucerea in mod pagnic Cehia gi Slo-vacia. la 15 martb, Adolf Hitler sosegte la Praga, impreu-n{ cu'trupele germane, gi se duce direct la castelul"Hradciani", unde rezolvi pe loc problemele organizdrii"Protectoratului Boemiei gi Moraviei".

Romflnia avertizatil de "Foreign Office"mal tirzlu, mlnlsUul rom6n al afacerllorexterne, Grlgore Gafencu, va vlzltaLondra, unde va avea convorblrl cuomologul s6u, lordul Hallfax, gl cuprlrn mlnlstrul brltanlc, N. Chamberlaln.

s Trupele hifleriste intrd in Praga.

" Cardinalul Eugenio Pacellia devenit Papi

Secretarul fos-tului papd, Pius alXl-lea, EugenioPocelli, a fost pre-tendentul favorit laocuporea scaunu-lui liber al Suvera-nului Pontif. Unnumdr de 62 decardinali (dintrecare i5 italieni) aales, tn mai pulinde 24 de ore, pecardinalul Pacellica nou Papd, cu omajoritate de 2t3din voturi. Acestaa fost tncorotnt la12 martie. Con-

form tradiliei, elfi-a luat numelepredecesoruluisdu, deci de Piusal XII-lea. El verdmAne Primatullumii catolice pilndinanul 1958.

In anul 1949,Pius al XII-lea asemnal o "encicli-cd" privind exco-municarea dinsdttul Bisericii Ca:tolice a comunigti-lor gi a luturor ca-tolicilor care spri-jineau partidelecomuniste.

1€ 15 martle, in urma Invadirll Ce-hoslovaclei de citre germanl, guuernulbrltanlc, prln "Forelgn Offlcet', pune ingard6 Romdnla asupra altor Intenfll decucerlre ale lul Hltler 9l aslgur6 guver-nul rom6n de tot sprlllnul sdu. O lun6

AItI anexiune : Mem6lO noui ameninlare germani la adresa pdcil pentru o bucatd

de pdm6nt gi un port apartinAnd Utuaniei, al cdreiguvern, speriatde indrizneala gi fo(a lui Hitler, cedeazi pagnic regiunea gi por-tul Memel (Klaipeda). Motivul este acela ca gi in situalia Austrieigi Cehoslovaciei. O parte din populatie este de orlgine germanS.Guceritorii integreazi Memelul la Prusia OrientalS gl, la 22 mar-tie, Hitler, la bordul cuirasatului "Deutschland", intri triumfal inport. ConstatAnd cE guvernul lituanlan nu'se opune Germaniei,celelalte puteri europene nu reactloneazd in nicl un fel.

Rizboiul civil din SpaniaDupi intrarea trupelor franchlsie ln Barcelona, la sfArgltul lu-

nii ianuarie 19S19, a venit rAndul Madrldului sd se predea na$on+ligtilor, tngetdnd rezistenla. Guvernul republican se muti laFigueras. In pofida unor marlinfringeri, republicanii maiau cAte-va sute de mii de soldati 9i o parte din terltoriul spaniol. Armatarepublicani este, insi, ln curs de dezintegrare. Zeci gl zecl demiide spanloli se lndreapti spre Franta. Gonducerea polltici re-publicand se afli in deruti. Insugi pregedintele Azana demlsio-neazi din functie.Papa Pius al Xll-laa

MM.62. Un nou Suveran Pontif la Vatican: Papa Pius al Xll-lea.8. Hollywood lanseazi filmul "Diligenta" cu John Wayne, un

western de mare succes.9. Lupte de stradi crAncene la Madrid intre republicani gi

nalionaliqti.10. Pe loculvechiuluiTrocadero, la Paris, este inaugurat Pala-

tul Chaillot, devenit ulterior muzeu.14. $eful destituit al guvernului slovac, monsenlorul losif Tiso,

cere proteclie Germaniei,15. Trupele hitleriste pdtrund in Cehoslovacia, inclusiv in Pra-

ga, fdrd ca trupele cehoslovace sd opuni vreo rezistentS. Ger-mania constituie un Protectorat al Boemiei gi Moraviei supusordinelor de la Berlin.

16. - Marea Britanie gi Franla protesteazi gi nu recunosc Pro-tectoratulgerman impus Boemiei gi Moraviei (Cehia).

- Armata ungari ocupi Ucraina Subcarpatici.17. Maregalul P6tain este numit ambasador al Frantei in

Spania.18, Guvernul Ucrainei Subcarpatice gi circa 3 000 de ucraineni

s- au refugiat in RomAnia.

19. Nici Uniunea Sovieticd nu recunoagte Protectoratul ger-man in Cehia gi Moravia.

20. Intensd activitate diplomaticila Londra, cu participarea pri-mului ministru francez Edouard Daladier.

22. Lituania cedeazd presiunii germane gi renunl5 la regiuneagi portul Memel (Klaipeda).

23. - Marele Consiliu Fascist ltalian igi di adeziunea pentruAxa Roma-Berlin.

- Ziarul francez "Le Populaire" atiaci pe primul ministru Geor-ges Bonnet pentru increderea pe care a avut-o in Hitler, un el+ment important ce a favorizat anexarea Cehoslovaciei la spatiulgerman in Europa. Totugi Bonnet a oblinut votul de incredere.

24. La Paris ruleazi filmele "Bestia umand'cu Jean Gabin giSimone Simon gi%ar'a" cu Elvira Popescu gi Fernandel.

26. Spania aderi la PactulAntikomintern.27. Lupte violente intre unguri gi slovaci in zona de granili din-

tre cele douitiri.

Page 8: Cronica Secolului Xx Anul 1939

Centenarul ReEelui Garol Imatd la 9 mai 1877 gi ulterior recu-noscutd gi de cdtre marile puteri.

A comandat armatele rom*no-ru-se pe timput bdtdtiei pentru Plevna.

La 26 martie 1881 a devenit rege,fiind incoronat la 10 mai ale aceluiagian.

in 1853 a favorizat incheierea Tra-tatului plitico-militar secret cu Aus-tro-U ngaria, acestuia aldturilndu-i-seulteyior Germania gi ltalia.

ln timpul rdzboiului balcanic(1913) a dus o politicd contrard inte-reselor Puterilor Centrale, cares us[ineau prete n[iile Bulgariei.

La declangarea primului rdzboimondial, Carol I s-a supus hotdrdriiConsiliului de Coroand, care a res-pins aplicarea Tratatului din 1883 Ei aproclamat neutralitatea armatd a Ro-mdniei. A fost cdsdtorit cu Elisabetade Wied, cunoscutd ca poetd sub nu-mele de Carmen Sylva. Carol I a mu-rit la 1 0 octombrie 1914, fiindinmormdntat la Cuftea de Argeg.Neavdnd urmagi directi, i-a surcedatla tron Ferdinand l, unul dintre nepoliisdi.

Rom0niala EXPO'39

Gonducerea de stat a RomAniei aacordat o mare atentie organizirii pavilio-nului romAnesc la Expozilia InternalionalSde la New York. Exponatele au fost expe-diate in 25 de vagoane. La Pavilionul Ro-mAniei din cadrul Expoziliei a fostmontatd o frizd de metal realizatd de scul-ptorul Mac Constantinescu, reprezentAnd

Carol l, din familia princiard ger-mand Hohenzollern, a vdzut luminazilei la 2l aprilie 1839, in oragul Sig-maringen (Germania). Ofiter ln arma-ta prusiand, a fost ales prin plebiscit,la 10 mai 1866, dupd detronarea prin-cipeluiAlexandru loan Cuza, ln calita-te de domnitor al Romdniei.

El s-a implicat fn conflictul orientaldin 1876-1878 in vederea dobdndiriiindependen[ei noastre de stat, procla-

scene din istoria poporului romAn. In frun-tea delegatiei rqmAne s-a aflat prof. DimFtrie Gusti, om politic Ai de culturd, eminentsociolog gi folclorist. Din delegatie au f6-cut parte 9i cunosculi interpreli de muzicipopulari, violonistul Grigorag Dinicu,naistul Finicd Luca gi cAntireala MariaTinase (in fotografie) ale ciror evolulii aucunoscut un succes deosebit.

Faima avionului IAR - 80MAndria constructorilor de avioane rom6negtiin perioada in-

terbelici este avionul de vAnitoare l.A.R.-80, realizat sub coor-donarea inginerului Grosu Viziru la reputata fabricd aeronauticide la Bragov. Performanlele avionului l.A.R.-80 il situau in 1939pe locul patru in lume ca vitezS:StO km. pe or5, dupd Messer-schmidt (german), Spitfire (englez) gi Curtis P-37 (american).Avionul romAnesc avea structuri integral metalicd, tren de ateri-zare escamotabil, armament puternic (patru mitraliere), cabinipanoramicS, motor in stea. Excelentele performante ale acestuiremarcabilavion se datorau in principal grupului motor propulsorde fabricatle romAneascS. Varianta l.A.R.€0 de bombardamentin picaj reprezinti momentul devArtal aeronauticii noastre in pe-ridada interbelici.

Mww,61. Este . promulgati "Legea Bugetului pe anul financiar

1939/1940"care prevede sporirea cu 50 la suti a cheltuieJilorpentru apirarea nationald.

6. Regele Carol al ll-lea gi mogtenitorul tronului, impreuni cuprimul-ministru Armand CSlinescu, au vizitat trupele aflate in gar-nizoana Huedin, precum gl de-a lungul liniei de foftificatil Arad-$iria-Vinga.

8. - 110 ani de la aparitia "Curierului romAnesC', editat de lonEliade.Ridulescu.

- Un grup de cetiteni romAni din Cluj, membri ai secliuniimaghiare a F:R.N., trimlte guvernului de la Bucuregti un mesajprin care igi exprlmi solidaritatea cu acliunile pentru apirareagranilelortirii.

9.90 de ani de la dezrobireatiganllor in Muntenia gi Moldova.14. RomAnia prlmegte din partea Marii Britanii gi a Frantei ga-

ranlii prlvind independenta gl frontierele sale.15. Prlmdria Municiplulul Bucuregtl la misuri severe pentru

igiena oragului, st6rpirea cergetoriei gi vagabondajului, asigura-rea ordinei gi linigtii publice.

16. In urma declaratiel ministrufui de externe maghiar, conteleCsaky, cd Ungaria intelege sd respecte hotarele RomAniei, gu-

vernul romAn decide si trimiti la vatri o parte a contingentelormai vechi concentrate anterior.

17. Se inaugureazi linia internalionalS aeriani Gonstanla-Bu-curegti-Torino, asigurati de avioane ltaliene gl romAne.--'v-' :::

18. Grigore Gafencu viziteazd din nou Berlinul, unde are intre- ii,:

vederi cu Hitlei gi Von Ribbentrop. Vor urma vizite la Bruxelles, iii:

Londra, Paris, Roma gi Belgrad20. Exerciliile de apirare pasivi din Bucuregti produc nelinigte

in rAndurile populaliei.21. George V. Bibescu, cunoscut aviator romAn, pregedintele

Federaliei Aeronautice Internalionale, a revenit in lari dupi unraid aviatic de doud luni in Africa Ecuatoriali, timp in care a strS-bitut peste 25 000 km. la bordul unul aparat "Potez 56".

22. Este inaugurati printr-un conceil festiv noua orgd a Ate-neului RomAn, cumpdratd din strdindtate cu fondurile rezultatedintrg colecti publici initiati de George Enescu.dintrg colecti publicd initiati de George Enescu. :i:l

23. [n toate localitSlile urbane ale tdrii sunt introduse "Ci4ile i:i

de imobil", proprietarii liind obligali si inscrie in ele chiriagii 9i i:,:

subchiriagii bin'ctioirile pe car" 16 rielin. "' '-'" '' i:,

27,La aeroportul Pipera este prezentat noul avion de v&nitoa- iiii

re |.A.R.-8O. iii

30. - Guvernul romAn propune guvemului S.U.A. incheierea ii::

unui angajament pentru reglementarea datoriilor de rizboi. i,i'

- Un deziderat implinit: "Casa Scriitorilo/'. i:|;

..-...........,...ii,...ii*iiiiiiliiitliiiiilliliiiiii:..'..

parte a contingentelor'iii:ii::

reriani Gonstanla-Br- ::::

a cl rnrn4na ':',

Page 9: Cronica Secolului Xx Anul 1939

Zdrobirea, Albaniei Adolf Hitletr - 50 de ani. La inceputul lunii aprilie, presa italiand scria ci regele Zqu I

al Atbaniei guverneazi lara ca un senior feudal. Pe lAngi asu-prirea supugilor sii, el ar fitransformat asistenta economicd 9l fi-nanciari acordati de ltalia intr-un izvor de venituri personale.Nemullumirea populaliei albaneze sirace sprea continuu. Soli-citareade citre Albania a unui nou ajutor,militar gi economic ita-lian a fost refuzati de citre guvernul ltaliei. Ca urmare, guvernulalbanez ar fi dezlinluit actiuni violente impotriva cetitenilor sii.Acesta a fost pretextul pentru care, la 7 aprilie, llalia debarcatrupe motorizate in Albania, foloslndu-se de 180 de nave militaregi ficind o demonstralie cu 400 de avioane. Armata micii tiribalcanice avea in dotare doar 14 000 de pugti, +-300 de revol-vere, 92 de tunuri, 12 tancuri gi doud avioane. ln consecintS,ocuparea Albaniei a fost rapidS, fir6 probleme. Regele Zogu gi

familia sa au fugit in Grecia. Regina Geraldina se afla la numai48 de ore de la nagterea unuicopil.

Italia a dat asiEuriri puterilor europene ci actiunea din Alba-nia avea un caracter izolat.

O simplf, intrebareinaintea dezldnfuirii celui de-al doilea rlzboi mondial, presa romfl-

nd relua o inirebarc pe carc gi-o puneau agenliile str[ine de pres[:

"De ce mai estd nevoie de rdzboaie daci gi a$a mor anual pe glob

58 de milioane de oarnehi?. intr-adev[r, statisticile ulterioare arati cd incei gase ani de rf,zboi (l septembrie 1939 - 2 septembrie 1945) jertfele

s-au ridicat la peste 50 de milioane oanreni in timp ce in aceeagi perioa-

d[ ruoartea naturalfl sau accidental[ a produs peste 300 de rnilioane de

decese. Dar cine poate dori ca peste nun[rul pierderilor iraturale de

viefi si se adauge micar citeva mii din cauza rf,zboaielor? $i, totugi

chiar in 1993...

Cancelar gi Ftihrer al Ger-mahiei, Adolf Hitler gi-a sibi-torit la 20 aprilie jubileul de 50de ani. La festivitd$le organi-zate cu acesl prlleJ la Berlinau fost invitate delegatii dinnumeroase ldri, indeosebi aleEuropei. Din RomAnia, carese strSduia'si ducd o politicide echilibru falS de marile pu-teri, au participat la festivit{i,intre 11 gi 20 aprilie, Alexan-dru Vaida Voievod, GheorgheBrdtianu, Teolil Sidorovici, altepersonalitdti politice, precumgi ziarigti de la principalele co-tidiene bucuregtene.

Flegele George al Vl-lea.alAnlliei i-a trimis o scrisoareprotocolard de f elicitare.

Aniversarea lui Hitler a fostmarcatd, intre altele, gi de omare paradd militard, de patruore, cu 50 000 de militari.

Seara zilei de 20 aprilies-a incheiat printr-o uriagd re.traqere cu tor[e.

In zilele de 18 gi 19 aprilles-a aflat la Berlin gl ministrulromdn al afacerilor externe,Grigore Gafencu, care a fostprimit de Hitler gi von Ribben-trop.

avarnerlcanain dimineala zilei de I mai afost o noapte plind de feerie,cu lumind ca de la soare, cudistracSii gi petrecti care aulinut treji sutele de mii de oa-meni.

Marele'ftzlcian AlbertEinstein, dupd ce a declanEatsemnalul care a pus itt nxi;,ca-re o avalangd de lumini gi sr-net, a rostit gi el un discurs tn

Cu ocazia vizitel in capita-la Germaniei, delegafia nsm&nd a depus o plac5 csnne-morativS gl o cunun6 de lauripe zidul casel din Alte Jacotsstrasse unde, cu 80 de ani inurmd, locuise prlntulCarol Ho-henzollern de Slgmarlngen.

Expozi1ia Universald de lqNew York a fost desckisd trtziua de 30 aprilie printr'undiscurs roslit de preEedinteleS.UA., Franklin Delano lloo'sevelt, dominat de spiritul Pd-cii univers-ale, de dorinla catoate conJlictele exislente fn-lre naliunile europene sil serezolve fdrd rdzboaie. O flotddg l8a de nave pavonzale,su'.te de avioonermii de militarigi sute de mii de spectatori,lacore s:a addugat vorietatea

Marea feeriepavilioanelor expozilioruleale celsr 6A de firi partici-panle, inclusiv llom&nia, loa-te ocestea au realizat uncadrumirific.

Peste 800 A00 de specta-lori au fost prezenli Pe ,ere-narile Expozitiei de la Longtrsland, 15 kr4. distanld decentrul New-York-ului, ( cele'brul Monhaltan), unde, pilnd

Hillcr, Adolf - ndscut laBraunau ?n Austria (18891945),"om politic gennan, gefulpartidului nalional - socialist,'cancelar in i933, Sef de stat(Fiihrer). Politica lui dictato-riald a fost fondatil pe rasismsi nozism. El esle principalul'autor al dezktnluirii'celui

-de al

doileardzhoi mondial.

fovoarea pdcii gi t,universale, care a fost difuat I?n toatd lumea. I

Lumina meteoricil gi mu- |zica asemdndtoare ca sunete-le clopotelor au fosl marea-Glrnclie a Expoziliei. 7-ece

astri artificiali au produs oluminil echivalentd cu un mi-lion de ldmpi de 100 de wa1i,

-iar sunetele de clopot s-au Iauzit pAnd h o distanld de 30 |de km. I

.,,;.;:;ii:iliililiii'lliiiii!!:{'*iiii:::'::' .4r,,,WMw,6 '19. - lnfevedere Hitler€alencu la Berlin, timp de 75 de mlnute.

- Transatlanticulfrancez'!Paris" este scufundat in portul Le;: __... . l.lA.,re ds malnl crlmlnalo. A qrs, dar oblsc-lelo de marg valod€i t. Socleiatea Nallunilor garanleaze csl mai abject "Diktaf.lm- Jmru Exoozlfla de h NerFyotk au fo8t saNate.i pys w€gdala !!r!{pgpgl-q,ry1.^s:rman -n.r.r-o€crara nruer ' 21. Estrintanut paut Ker€s calflgd utumut maro tumou tr er-I lilt:ul-dj":1P,.tTyl1y,'lT"1Tg1"-"1, j^ ---6,- nagonal de sah dd la Margate (nngla) oqinana d6ptul 35-dls-

2. "BEizbotut 3-a.eErerr' - iaranesaturc€Tj!-1"_:llsgl ili; 'iit"id!: ;ili";;ffi;d-;1'-'"*a; ii ar,idrrN.-t""amenrur armarei naltonatlste spantots, care a anuntat astfel vtcto $;pi;A ,tdili[ii_i ,+-ti'"1*it1llr& us.ria lul Franco ln razbolul civil dln spania.

-_ __,-, ,___ -L,rr r- ,- -Zdi-i"ti".rr ""ri* intern-o'e pasagiri in s.U.A a fost tn anul

3. Statsle Unlle recunosc guvemul spanlol lranchlsl de E 1SOA Os t 18O O5O D6moans. -i _ o. .'rarg||,, u r".'::,,i:y"" y:.'::i,.": _y1,', ,- 190A ds 1 186 O5g peEoans.

I*HT.ii]ii:iif'ft$7"11$!i8X1.'.ffiff96 cere padament ,r?*fiHt#"*rar de vrtszr pe un avron "rvresse'chmnt':

i ca pregedlnte al Franlei, cu 5oo \oturidtn 904 exprimale. -. 'ii, p"rt r"rrtut bdtalc votsaza cu g8o voturl (14ft cor ra)i z, ttatla ocupe-Abanla ti acord{ garanlii ce ac$unoa lnlre fdL Jewrcfuluf mllltd obltgBtorlu. Se vor hrcla tn arma6i ginsi este llmltati. .. - /tso (nO de tineri

11. lfngarfa seretra.g€ din-Socletalea Nalunllor.. . . .. . _ ' ;- RlglnJ celalOina a Atbanlel retuzi un mlllon ds doldilz Adunarea consrituantl albaneze.olera rsgolulvictor Ema- peirtru a ruina un tttm In Amsrlca-nue-l al lll-lqr coroanl l"g"li "flFl!"I."l3i.i,lfi

"$Jffi glf,x:ffi ilf ff T"?:itl3Tm1%tti*H[1li'r6"ffi l#"H"1;*ffi fl '*i m?$llut 3taPfYo1l.1":.tge. ^ oe. nnei cer_eg ne6hstag relntegraEa rn cadnrt Germanlel a I.t 15; Proi€dlntols S.U.&:. F_:Dj Ftoosev€lt,proPune o conlerlnF "ola lul lbef Danzig. i

:i Intematioial6 de pace, Inlhtva remasi firtr rezult]al. !o. S"tn f""A.., rr^ilH u,pod*thhn BdaOeUttervVc* j'l,a'**-*Bur!qr:.+v*v*,r;#rr:rc.oo.t".tlf*qittt$Ji!t'rsr$.1#r+ttts#s:$;r!FTJtr-+$*rf*$:$aq.rit+1tasttfIf:rnsrTtr:tsc

Page 10: Cronica Secolului Xx Anul 1939

3t Lu naBucuregtilor '39rr

Se deschiderestaurantul " Pescirug"

in ctirnine ala zilei de 22mai se inau-gureazl in parcul "Regele Cuol al II-lea" (Her{strlu) fiaditionala "Luntr aBucureEtilor 1939t'. n'Luna" a fost con-ceputil de ciltre organizatod sub serurulomagierii Centenatului rcgelui Catol Igi a Sernicentenarului stingedi din via1tr

a Luceafilrului poeziei tomfuiegti, MihaiEminescu, apellnd ln acest scop la co-laborarca unui mare ntuntrr de scditoti,artigti plastici gi litici.

Inaugru'arca "Lunii Bucurcgtilor"prilejuiegte, lntre altele, darca in ex-ploatare a noului bulevatd "MaregalRezan", rnenit sil crceze perspectivanecesart Atcului de Ti'iunf, asaniuealacurilor din paftea de nord a Capitaleigi inceperea activitiigii noului rcstaru'ant"Pesctrnrq" de la matginea lacului He-rtrstrdu. O frrunoasl expozilie de arliltubanisticl aftitecnrralil, plastic[ gi pei-sagistictr se adaugl punctelor nrenite slatragil rm lnare nurilrde vizitatod din[a$ $i strilintrtate.

Manifestdrile prilejuite de centena-rul nagterii regelui Carol l, incepute inaprilie, continui gi in mai. La Turnu

O noua lege electoralelru *ar nua n wgoareI o noud lege electorald. Vo-I tut universal, introdus dupd

rdzboi - de fapt, numaiparlial universal, fiindcd deel beneficiau doar bdrbalii -era abrogaf. Se revine,lntr-un anumit fel, la votul cen-

I sitar, putAndu-se prezentaI la ume numai cetd[enii de| ,*"t" 30 de ani care stiu

carte gi practicd q indeletni-cire 1aiificatd. in schimb,voteazd pentru prima oardin lara noastrd femeile, bi-nelnleles cele care indepli-nesc condiliile amintite.Parlamentul urmeazd sd fieconstituit din Adunarea De-puta[ilor gidin Senat.

11. Semnarea acordului economic romAneenglez: organizatiicomerciale britanice in RomAnia, zone libere in porturile rom6-negti, etc.

12. Continuarea campaniei pentru Fondul apdrdrii granilelortirii. Regele Carol al ll-lea oferi 5 milioane de lei, iar VoievodulMihai, 500 000 de lei. Salarialii publici subscriu salariul pe o zi.

rii

13. Se promulgi de cdtre geful statului "Legea pentru folosirea ,i,r

-^l-:l:---^tt t-

--^..^J^Jl^ ^t l--^-!:-1.. -^:i:

27. Premiul National pentru literaturi dramatici pe anul 1939se acordi scriitorului Camil Petrescu.

29. "Liga cultural6 Rom6ni" oferi premii mamelor cu cei mai ;ii

mulli copii. Pe primele locuri, doud ldrinci din judeful Buziu: i,

lnaugurarea statuii Regelui Garol ISeverin, in prezenta Suveranului tirii,Carol al ll-lea, a mogtenitorului siu latron, a gefului guvernului gi a altor oa-meni politici gi de cultur6, are loc la 9mai, dezvelirea unei lespezi comemo-rative pe locul unde, in 1866.Carol deHohenzollern - Sigmaringen a puspentru prima datS piciorul la sosireain Romdnia.

La Bucuregti, in fafa Palatului Re-- gql, pe Calea Victoriei, in ziua de 10

Mai este dezveliti de citre regeleCarol al ll-lea impozanta statuie ec-vestri in bronz a regelui Carol | (6 mindtfime de la soclu gi 12 tone greuta-te), operd a celebrului sculptor iugos-lav lvan Mestrovici. Urmeazi oimpozanti defilare a uniformelor al-bastre ale F.R.N. Aceluiagi evenimentii este consacrat{ gi decernarea Me-daliei comemorative "Regele Carol l"unor personalite$ civile gi militare.

in aceeagi zi, s-a desfdgurat peplatoulde la Cotroceni o mare paraddmilitard gi o paradd a"cdgtilor de o!el:'Regele gi Voievodul Mihai au primitdefilarea in tinutd de rizboi.

gi In Capitald,"evident din-tre membrii F.R.N. A douacamerd legiuitoare, Sena-fitl, se constituie din trei ca-tqorii de senatori: a) alegide cdtre cele trei profesi-uni; b) numili de rege Eic) senatori de drept, ultimii"ln virtutea lnaltei lor sifualii-tn v,nwea nanet pr stwalil |in Sfaf gi Bisericd.

I

I

M@@61. ln Bucuregtl, pe stadionulA:N.E.F. s-a desfdgurat ceremo-

nia depuneriiJqr6mAntului strijeresc. Au participat 30.000 de ti-neridin €traja Terif'.

2. Gr[ore Gafencu este primit la Vatican de cdtre Papa PiusalXll{ea.

4. Tdbunalul Mllitar Bucuregti condamni pentru uneltirecontra ordinil sociale pe membrii unui nucleu comunist eondusde Constantin PArvulescu. El va deline dup6 23 august 1944funclii tn P.G.R. gl in stat, lar la Congresul al Xll-lea al P.C.R.(1979) Fe va riCica curajos impotriva lui Nicolae Ceaugescu.

6. Premierd la Opera RomAni cu int6iul balet romAnesc:'Nuntii ln GarBali", de Paul Constantinescu, in regia maestrei co-regrafe Floria gapsali.

7. Meci amical de fotbal la Bucuregti: RomAnia{ugodaMa1-P (0-0), gof Dobay (min.88).

8. Grlgore Gafencu inviti la dejun pe Vladimlr Potemkin, mi-nlstru-adfunct pentru afacerlle externe al Uniunli Sovietlce, aflatin trecere prin Bucuregti.

10. Centenarul regelui Carol I gi semicentenarul stingerii dinvialS a lui Mihai Eminescu.

Cea dintdi camerd le-giuitoare esfe organizatdp principii corporative, dinreprezentanli ai principale-lor profesiuni (agriculturd gimuncd, comerl gi industrie,ocupa[ii intelectuale), alegipe liste, ln cadrul circum-scripliilor eledorale de linut

Anica Matei gi loana Cazan, fiecare cu c6te 23 de copii.(!)

Page 11: Cronica Secolului Xx Anul 1939

Fotbaligtiienglezi

la BucureEti$tirea cfi echipa de fotbal a

Angliei va juca la Bucuregti aprodus in Capital[ cdt gi in lardo febrfl cuprinzdnd sute de rniide oameni. Dar pe staclionulA.N.E.F. (ulterior Republicii)nuurai 35 de rnii de spectatoriau avut loc, inghesuiti ca sar-delele. De superioritatea engle-zilor em convinsd toati lumea,inclusiv fotbaligtii rorndni" Su-peroptiurigtii sperau in8-o n'rni-

$une'", spulberatd cur€nr-l, cici?n min..3 de .ioc, fundagul ro-mfin l)tirger se aceidenteaz[ gipdrdsegte terenul. Contbmr re-gularnentului cle atunci,.juc6to-rii accidenta[i nu se inlocuiau.Deci umrdtoarele 87 <ie rrlifiute,10 rorndni contra l1 englcri. Innrin. 7 portarul Pavlovici pri-rnegte prirnul gol de la Eroo-rne, iar al doilea de la -'{elsh,

in min. 52.Tfrndrul cronicar al vremii,

Toma Alexanrlrescu, scria inziarul "Romf;nia": "Englezii audovedit cd gtiu fotbal cu carul,au individualitili fomridabile,insi fotbaligtii nogtri au intratpe ter€n cu certitudinea infrin-gerii gi au jucat ca atare". For-rnaliile:

ROMAiIIA: Pavlovici -Btirger (min.3, Orza trece fun-dag), Sfera. - Vintili, Juhasz,Demelrovici-Orza, Ploegteanu,Bodola, Reuter, Dobay.

ANGLIA: Woodley-Male,Morris - Willinghzun, Cullis,Mercer-Broome, Goulden,Lawton, Welsh, Smith.

Rocad5 surprizil la MoscovaPe scena afacerilor exterr€r

V. Molotov inlocuiegte pe M. LitvinoyLa Moscova, ministrul afa-

cerilor strdine, Maxim Maxi-movici Litvinov (187S.1951)este inlocuit cu Viaceslav Mi-hailovici Molotov - Skriabin(1890-1989), cun6scut om po-litic sovietic.

Litviirov a fost ministru din1930 p6ni in 1939, a reprs-zentat Uniunea Sovietici laconferintele internationale dela Genova (1929i, f\4orrtreux(1936), Moscova (1943), aparticipat la actlvitatea Lig!iNlaliunilon (1934-i938). El acolaborai str6ns cu ministrul

afacerilor externe al RomA-niei, Nicolae Titulescu.

al afacerilor striine alu.R.s.s. (1 939-49, 1953-56).

\a\a$'t \

lntflnire intre Ma:<irn Mas<imovici Litvinov gifostul rninistrude externe romAn Nicolae Titulescu (in dreapta fotografie$.

Molotov a fost rnembru al Exchrs din Partidul ConnunistBiroului Politic a! C.C. al al Uniunii Sovietice pe timBulP.C.U.S. (1929-1953), prege- lui l'lrugciov, el a reprimit car:dintele Gonsiliului Comisarilor netul de padld de la Gorba-poporului Uniunii Sovietice ciov cr,r un an ?nainte de(X930-1940), iar apoi ministru stingerea sa din viali.

R.om6nia ?n rean progresin ziua deschiderii pavilionutui ROMANIE| .Pregedintele "Fundaliei Rockefetlef a de-

la Expozitia lnternalionald de la New York, gw- clarat cu prilejul acestei sdrbdtori cd "nodulvernul statului N.Y. oferd un banchet in onoa- cum s-a prezentat Rorn&nia ln Amertca, larea delegaliei noastre participante la acesl aceastd Expozilie, face ca toti americanii sd-gievenlment mondial. Heuniunea a fost onoratd revizuiascd imaginea asupra RomAniei, cile ade prezenta mamei pregedintelui S.U.A., Fra* dat dovadd de real progres".klin Delano Roosevelt, gi a primarului marii me- A fost o apreciere care a avut un larg ecoutropole, Fiorello t aguardia. in presaromflneascd.

ii,MMw,6iii: 1. Avionul sovietic "Moskva'', pornit in primul raid fird escalS

'ii spre S.U.A., alerizeazdfortatin golful Saint-Laurent din Canada.

, :,i Unuldintre pilotieste rinit.ii 8. Camera Connunelor din Marea Britanie adoptd proiectulde

':ii lege pentru serviciu! militar obligatoritl.

,;:: 9. Spania renunf6 de a maifi membriin Societatea [\a$unilor.ii; tz Se desfSgoard la Madrid parada victoriei. Farticipi 9i legiu-

::i: nea aviatici germand "Oondoi'.

'i'; ta. in Franla pulin pregititi de rdzboi, se duce o campanie de

,;i; presd acerbi impotriva rizboiului. Ziarele se adreseazi popu-

.::: taliei cu chemarea "Trebuie sd murim pentru Danzig".

.;:: 19. S.U.A. organizeazi manevre militafe cu padiciparea a'ii eoo ooo de oameni.

,i,, eO. in Belgia, la Lidge se deschide "Expozitia InternationalS a

,ii Apei", prilejuiti de inagurarea "Canalului Albert', un fluviu creat

:lii artificial, lung de 125 km, care leagi Li0ge de Anvers.:tal 21. in marele salon de receplii al cancelariei Reichului este

lia, cunoscut sub numele de "Pactul de olel". Cu acest prileJ,

Joachim von Ribbentrop declari:'Acest pact istoric este conclu-zia evolutiei care s-a ndscut la o comunitate de interese mult maistrinse gi la o solidaritate tot mai profundi".

23. Adolf Hitler expune comandanlilor armatelor germane pla-nurile sale de invadare a Europei incep6nd cu Polonla. El

anuntS un gir de inspectii, prima liind la linia de apirare "Sieg-

'fried'.26. incep tratativete intre Marea Britanie, Franla gi Unlunea

Sovietici in vederea incheierii unui pact tripartit de neagresluneglasistenti mutuald.

27, Presa englezi scrie cd Marea Britanie produce 1500 deavioane pe lund, iar dacd va fi nevoie, in caz de r6zboi, pro-duclia va putea si se ridice la 45 000.

28. Cordell Hull, secretiar al Departamentului de stat al S.U.A.,a adresat o scrisoare pregedinlilbr comisiilor afacerilor striineale Con gresului in vederea revizuirii "Legi i neutralitilii".

29. Se deschide o expozilie romAneasci de turism la Berlin.31. Se semneazi un pact de neagresiune ?ntre Danemarca gi

Germania.ir semnat pactul de alianld politici gi militari intre Germania 9i ltq-

Page 12: Cronica Secolului Xx Anul 1939

Al doilea PaUiarh romOnMitrropolitul Moldovei gi al Sucevei, Nicodim Munteanu,

ntrscut ln anul 1865, ta Pipirig-Neamf, a fost ales la 30 iunie1939 Patriarh at Bisericii Ortodoxe Romfure, dup[ decesul pa-

triarbului Miron Cristea.Noul patriarh a fiicut studii la Academia Teologictr "Petru

Moviltr" din Kiev. La vf,rsta de29 de ani ftece la monahism, la35 cle ani devenindarhimandrit. Continu[ si urce ln ierarhia bi-sericeasc* episcop al Duntrrii de Jos, in 1902, apoi al Hugilor,lnl9l7.in 1924 se intoarce la mflulstirea Neamf, in calitate de sta-

ret. in 1931 devine milropolit al Moldovei gi Sucevei, iar cinciani mai t6rziu, termintr de tradus Biblia. Degi a refuzat la lnceputcandidatura pentnr scaunul patriarhal, marele colegiu electoralbisericesc ll convinge s[ candirJeze. Este ales patriarh cu mare

nrajoritate de voturi gi va sluji Biserica Ortodoxtr Romfui pflulin 1948, murind la virsta de 83 de ani.

Destinul "Pielei Unirii"Ziarul "Rom8nia" din 7 iunie 1939 igi titreazd o gtire cu

titlul "Gitre un Bucuregti glorios intre metropolele Eu-ropei". Aici se scrie, intre altele, despre un mare proiectpotrivit ciruia "Piap Unirii va deveni o piap monu-mentali, prin mari spatii gi impunitoare clddiri publi-ce ce vor mirgini toate laturile acestei pieti".

Declangarea celui de al doilea rdzboi mondial a stopatproiectul, iar dupd sfdrgitul rizboiului n-a mai fost posibildo asemenea costisitoare transformare a pietei tradi$onalea Bucuregtilor.

Abia in al noudlea deceniu al secolului nostru s-a reali-zat o fastuoasi lucrare monumentalS in Piafa Unirii, caredacd place ori nu sub aspect arhitectonic, a transformat inrealitate o idee de acum 50 de ani, carasterizatS, ce{drept ?ncd de pe atunci prin grandomanie.

organizatle politici din tari, Frontul Renagterii Nationale obtinetoate locurile din Camera Deputalilor gi Senat.

4.la Elucuregti, boxerul Lucian popescu invinge la puncte pe beFgianul Phil Dolhem, cagtgand altreileatitlu european lacat. pand.-

5. - Se pronunti legea pentru stabilirea diurnelsr membrilorcorpurilor legiuitoare (15 000 lei lunar).

- Suveranul RomAniei numegte 71 de senatori, intre care seafl6 Mihail Sadoveanu, Lucian Ellaga, Gmrge Enescu, Tiberiu Brediceanu, George Georgescu, lon Jalea g.a.

6. Boxerul Aurel Toma, obline titlul european la cat. cocog in-vingAnd la Bucuregti pe italianulGino Cattaneo.

8. Cu prilejul implinirii a noui ani de cAnd printul Garol a de-venit rege al RomAniei, sub numele de Garol ll-lea, au avut locmari manifestatii sub genericele: 'Ziua Restauratiei", 'Ziua Soli-darititi i Nati onal e",'ZitJa Strdj eri e i" gi'Zi ua Sportu ri lof '.

9. Reuniunea Senatului RomAniei. Profesorul Nicolae lorgaeste ales pregedinte al inaltului for legiuitor.

10. Solemnitatea punerii pietrei de temelie a Palatului Adminis-trativ C.F.R.

11. - Centenarul nagterii lui lon CreangS.- Meci amicd de fobal Romini+ltalia: &1 (S1), gol Colaussi.

12. Nava "Amiral Murgescu", puitor de mine, primul vas de rdz-boi construit in RomAnia, este lansat la api.

1 3, I naugu rarea li niei aeriene Bucuregti-Paris-Londra.15. Semicentenarul morlii poetului Mihai Eminescu.16. Nlcolae lorga demisioneazi ilin functia de pregedinte al

Senatului datoriti'Ueosebirilor adAnci de pdreri dintre d-sa gi

majorltatea senatorilot'.28. Nicodim, mitropolitul Moldovei gi al Sucevei, este ales Pa-

triarh al Bisericii Ortodoxe Romine.

Propunerile lui V. M. Molotovin gedinta Sovietului Nafionalit{ilor al U.R.S.S., ministrul pentru

afacerile externe V.M. Molotov expune principalele puncte de vedereale Moscovei in privin[a proiectatului Pact Tripartit dintne Marea Brita-nie, Fmnfa gi U.R.S.S., a cdrui realizare se afld in stadiu de finalizarrc:

|. Pactul sd fie efectiv pi de duraGi.2. SE acorde garanfii tuturor statelor vecine cu Uniunea Sovieticd,

ftrfl nici o exceplie.3. Si se realizeze un acord care sE stabileascd modalitigile de ajutor

mutual impotriva oricirei agresiuni.

+Incepe drama submarinelorConflictele internationale

sunt abia la inceput gi iati cise inregistreazi pierderi devieli omenegti, degi nu s-auprodus inci schimburi de focu-ri,lqnsdri de bombe gitorpile.

In Marea Chinei, submari-nul francez "Phenix" se scu-fundi in mod enigmatic, 69 demarinari pierzAndu-gi viata.Cauzele acestei disparitii nuau putut fi elucidate. La fels-au petrecut lucrurile gi cu al-te doui submarine, unul en-glez 9i altul american, inaceleagi conditii, intrp perioa-di de nici doui luni. In total gi-au pierdut viala 170 demarinari.

in jurul acestor "accidente"s-au ficut multe speculatii, ceamai plauzibilS fiind aceea ciexisti o bandi internalionalSde terorigti specializali careactioneazi in defavoarea inte-reselor alialilor, pentru descu-rajarea lor.

E drept, luindu-se misuride apirare, asemenea enig-matice scufundiri nu s-'au maiprodus, insi drama submari-nelor gi a echipajelor lor se vaintensifica odatd cu dezlintui-rea rizboiului naval, in specialintre germani gi engfezi.

Rizboiul naval va cu-noagte o mare amploare gi pesuprafala apelor.

Performanfele L.A.R.B.S.Avioanele companiei romine de transporturi L.A.R.E.S. (Li-

niile Aeriene RomAne Exploatate de Stat) au parcurs in 1939 f5-ri nici un accidenl1 224 950 km pe liniile interne gi externe, in5432 ore, cu o vitezi medie de 225 km/or5. Pe cursele inter-nafionale, distanla Bucuregti-lstanbul se parcurgeain 1939 in2 ore gi 15 minute, iar Bucuregti-Berlin gi Bucuregti-Paris, cu cA-te o escal5, in 7 ore.

2. Negocierile pentru incheierea acordului tripartit intre Uniu-nea Spvieticd , Marea Britanie gi Franta se afli in faza finali.

3. In Marea Britanie incep si se inroleze primii recruti in baza"Legiiserviciului militar obligatoriu" (450 000 de tineri).' 8. Boxerul Marcel Cerdan devine campion european la cate-goria semi-mijlocie invingAndu-l la puncte pe italianulTuriello.

11, "lnfelegerea Balcanicd" va rdmAne un instrument de paceprin excelenti", declarS, la Ankara, Grigore Gafencu, ministrulafacerilor externe al RomAniei.

17. Mesajul regentului Horthy al Ungariel : "Ungaria va mergealituri de Reich (Germania - n.n.) gi ltalia in interesul unei mariopere de pacg dreaptd'(?).

18. Disparitia misterioasi in apele lndochinei a submarinuluifrancez "Phenix" (69 de marinari dispiruti).

'19. Agravarea situatieiin Palestina. Explozii la Tel Aviv, Haiffa.20. Japonia cere Marii Britanii si restituie Chinei oragul Hong

Kong.21. Statele Unite vor instrui anual 15 000 noiaviatori.23. Japonia di un ultimatum Marii Britanii gi altor tdri poseso+

re de nave in apele Chinei si pdriseasci aceste zone.26. Dr. Ley, conducitorul "Frontului Muncii" din Germania, de-

clard: "Daci dreptul Germaniei va fi refuzat, un popor de 80 demilioane va gti sd lupte cu fanatism".

28. Trei milioane de oameni inarmali se afli la frontierele deest ale Frantei. Edouard Daladier declar6: "De 20 de ani situatia

ii: nu a mai fost atAt de gravt'.ii eg. Campionul mondial, boxerul Joe Louis, igi menline titlul la

I

i t*t" categoriile, invingAnd pe compatriotul siu-, Tony Galento. *

Page 13: Cronica Secolului Xx Anul 1939

*t

t]r

\

I

i

Noui senatori pierd mandatulLa 8 iulie, Senatul adopti o hotir6re care surprinde opinia

publicd. Deoarece nu au depus jurimAntul 9i refuzd si participeia lucrdrile acestuia, cu toate ci de la deschiderea sesiunii trecwse mai bine de o lund, noud senatori de drept iqi pierd mandatulce li se cuvine potrivit prevederilor legii electorale.

Acegtia sunt, in ordinea anuntati de vicepreqedintele Senatului, urmdtorii: Constantin l.C. Britianu, Aurel Dobrescu, Grigorelunian, dr. Nicolae Lupu, luliu Maniu, lon Mihalache, M. Orleanu,Vasile Sassu gi episcopul Vartolomeu Stdnescu. Altor patru se-natori de drept care nu au depus jurimAntul - maregalul Con'stantin Prezan, George Enescu, Mihai Popovici 9i NicolaeTitulescu - li se acordS'b amAnare legal6", motivati pe caz deforti majord, in spel6 boala, in lari sau striinitate.

Serbitori rea "Zilei avialiei "Sirbitorirea zilei de 20 iulie a patronului aviatiei romAne -

SfAntul Prooroc llie - prilejuiegte mari solemnitili in Bucuregti gi

in alte localitiliale tdrii.in CapitalS, festivitSlile se desfdgoard la Statuia Aviatorilor, in

prezenla Casei regale 9i a membrilor guvernului.Festivitilile de 'Ziuaaviatiei" au fost precedate, la 16 iulie, de

un impr^esionant concurs de acrobatie aeriani la ae1op9{ul Be-neasa.lntre participanti, doi agi ai aripilor romAnegti: Pufi Popes-cu gi BAzu Cantacuzino.

Atentatul mortal de Ia Halmeuin dimineata zilei de 9 iulie, cetilenii comunei Halmeu (ud.

Satu Mare) au fost martorii unui odios atentat, care va produce oadAnci consternare in intreaga opinie publici romAneascS.

Patru indivizi necunoscuti au aruncat o bombd asupra caseiprimarului, Teofil Rusu, rinindu-l extrern de gr3v., .CAteva zileinai tAziu victima inceteazd din viati la spital. Polilia gijandar-meria vor aresta gapte cetiteni romAni de nationalitat^e maghia-r5, bdnuiti ca autori materiali gi morali ai atentatului. Intre ei, 9ipreotul reformat din localitate.'

Autoritdlile locale sitmirene au decis ca pe un perete al ca-sei unde a treft Teofil Flusu si se aSeze o placd comemorativd'

'::::::'-""--"'''----'''' ''

'::li';,:MM,6 i.,. {.i:i i::

;:i t. C&Stig de 12 milioane de lei la Loteria de Stat - Colectura:i:i "Gh. Stino-iu" (Surni fabuloasd daci avem in vedere salariuliii: -- i:

iii mediu pe tari de atunci: 5000 lei).

t: 2 A 27-a edilie a campionatului national de fotbal 1938/39

ii este cAgtigatd de echipa Venus din Bucuregli.

::i 4. La Floregti-Prahova este inaugurati fabrica "Banloc Goo'::: drich", unde se vor produce aproape toate tipurile de cauciucuriiii de automobile.

5, Noua nav5-gcoalS "Mircea" pleacS in prima sa cSlStorie deinstructie, in Marea Neagrd gi Marea Mediterani.

?. Fostul rege al Albaniei, Zogu l, 9i lamilia sa trec prin Bucu-regtiin drum spre Franla. Au locuit la hotelul"Athen6e Palace".

9. Echlpa Rapid cAgtigd a Vl-a edilie a "Cupei RomAniei" lafotbal: 2-0 (1-0) cu Sportul Studentesc. Ambele goluri,Baratky.

12. Doui vapoare sub pavilion panamez, cu peste o mie deemigranli evrei la bord, pleaci din Constanta spre Palestina.

13. Ministerul Cultelor gi Artelsr adopti noi reglementiri pri-

vind asocialiile religioase. Dintre secte sunt recunoscute trei :

baptigtii, adventigtii de ziua a7-agi cregtinii dupa Evanghelie.18. Scriitorul Cezar Petrescu este ales membru al Academiei

de $tiinle Politice gisociale de la Philadelphia (S.U.A.).25. Marele Stat Major hotir6gte si verifice situalia militarS a

tuturor ofiterilor de rezeruE din RomAnia.26. "Radio Basarabia'' de la Ghiginiu igiincepe emisiunile,lntr-

o cl5dire dattnd de pe vremea ocupalieifariste.28. Se inaugureazd hotelul"Aro'din Bragov.30. incep lucririle de sdpituri arheologice in satul Cilimarul

(Cadrilater) in vederea scoaterii la lumini a cetSlii Abrittus.

Mai departe, Ghurchill ii-amlntegte lul Hitler de soartalui Napoleon, care ciutra pa-cea cu spada in toate marilecapitale europene, Berlln, Vie-na, Madrid, Roma gi, la urm6,Moscova" El a sf8rgit, insi, ininsula Sl. Elena.

"$per6m - incheie Chur-chill afticolul siu - cE acesteconslderatll vor fl blne c6n-tErlte de dlctatorul german9l de colegul siu ltallan"(Mussolini- n.n.).

Darzig in periolo nemF se prqit€sc!

Avertislnentele lui Churchill in presfi

"Britanicii gi francezii pri-vesc calmi gi ironici sforlSrilenalional-socialigtilor germanide a obosi democratiile brita-nici gi francezi prin ceea cese cheami rizboiul nervilor "-scrie Winston Churchill in zia-rul londonez "Daily Minod'."Els vom avea sau nu rdzbol- afirmi in continuare vlitorulpremier englez - aceasta d+plnde numal de Hltler 9l an-turalul s6u, Este zadarnlc sEincercl s&tl aslgurl spaflulvltal cu spada in m6n5."

Prln Tratatul.de la Versallles (28 lunle 19181, pentru a seaslgura Polonlel leglrea la mare, oragul Dapzlg a fost de-tagat de Germanla gl pus sub protecfla Soclet6tll Natlunllor,ca "Orag llber", putdnd fl foloslt atlt de Gerrnanla cit 9l dePolonla. Acest adevErat nod gordlan in relatllle gennanepolone este revendlcat, dupi 21 de anl, de c6tre Hltler, cano,in dorlnta de a recupera Danzlglul pentru Germanla, cere uncorldor de acces in Prusla Orlental6 prln terltorlul polonez9l cef al "Oragulul llber". Polonezll retuz6. Franta 9l Angllacontinu6 si garanteze statutul "Oragulul llber", in tlmp ceBerllnulinmultegte preg6tlrlle mllltare in vederca unel Inter-ventll raplde.ln Danzlg 9l in lurul lul numirul soldafllor ger-manl gl polonezl cregte cu flecare zl. Apar formafllrnecanlzate. Hltler declard cE nu accepti nlcl un cornpromlsin prlvlnta revenlrll Danzlgulul la.Germanla.

Totugl, comlsarul Socletdtll Naflunllor pentru Danzlg de-clard cd el nu observ6 nlcl o prlmefdle, acest caz nerepre-zentind o mare problemd Intematlonali. 9l totugl' laI septembrle 1939...

MMw,61. Evenimente grave la Danzig. Se descmS materiale de riz-

boi germane gi poloneze. Cregte pericolul de rizboi.2. Regele George al Vl-lea al Marii Britanii trece in revlst6 in

parcul Hyde-Park din Londra pe cei 20 000 de voluntariinscrlgi.6. Cregte numdrul evreilor care pirdsesc Germania.7. Doi ani de la inceperea rizboiului chino"Japonez.L Germania cheami sub arme pe toti cel care nu au efectuat

seruiciul militar.9. Dupi incheierea rizboiului civil din Spania au loc tot mai

des inciier6riintre falangigti (adeptiilui Franco) 9l monarhigti.12. Anglia imprumuti RomAnia cu 5 milioane de lire sterline.13. Ziarul englez'Times" ia atitudine impotriva pretentillor bul-

gare asupra Cadrilaterului. Alipirea Dobrogei 9i Cadrilateruluila RomAnia - afirmi ziarul - nu a fost decAt o restaurare a dreptu-rilor romAnegti.

15. Victorii americane la Wimbledon: simplu biie$ BobbyRiggs, simplu femeiAlice Marble.{i.- Tezaurul spanlol depus in Franla pe tlmpul rdzboiulul clvil

este restituit Spaniei.- Franco respinge planul economic de cdaborare cu Germania

20. Cererea adresati Congresulul american de pregedinteleamerican F.D. Roosevelt privind modificarea legii neutralitiliieste am6nati dupi dezbateri furtunoase.

21. Autoritdtile ocupante ungare din Ucraina Subcarpatici in-chid cele 4 gcoliromAnegtiexistente in regiune.

26. - Guvernul S.U.A. denunti tratatulde comerl cu Japonia.

- Avioane germane zboari demonstrativ deasupra Angllei.n. O delegatie franco'britanici viziteazi Moscova pentru con-

vorblri in vederea incheieri i "Pactu lu i tripartif .

30. Belgianul Silvdre Maes cAgtign'Turul Frantefl'.

Page 14: Cronica Secolului Xx Anul 1939

Rom0nia =

20 000 000 !

Un nou ndscut p pdmdntul RomAniei, in ziua det august 1939, a ridicat popula[ia ldrii noaslre la do-udzeci de milioane de locuitori. Dar care a fost, oare,cre$terea demografrcd a Romilniei ln anterioarele de-cenii? Sd apeldm la statisticile vremii:

18601880190019101920193019371939

3.917.541 locuitori4.U5.821 locuitori6.045:481 locuitori6.965.383 locuitori

14.669.841 locuitori18.057.028 locuitori19.535.398 locuitori20.000.000 locuitori

Cregterea spectacwloasd a populaliei fntre anii19'!A gi 192A se datoreazd reintregirii Romdniei dupdprimui rdzbai mendiat. in schimb, cregterea relativ mi-cd dintre ?93S gf 1993, de numai aproape patru mi-lioane, se explicd prin cedarea Basarabiei, Bucovineigi Gadri{aterwlui, precu{n gi prin pierderile de vieliomenegtidin cursulcelui de at doilea rdzbai rnondial.

MWore,61. - Un nou niscut in ziua de 1 august ridici numdrul popu-

latiei RomAniel la 20 000 000 de locuitori.

- Aviatoarea romAni lrina Burnaia participd la mitingul in-ternallonalde la Rlmini (ltalla).

4. Se pune pentru prima oari in disculie construclia unui Me-trou la Bucuregtlpe o distanli scutti de la Piala Kogilniceanu laPiala Rosetti.

5, Temperaturi excesivi de vari la Bucuregti. 49 de gradeCelsius ia soare.

6. - Aniversarea a22 de ani de la bitilia de la MirSgegti." - Se introduce tiga de sSn5tate" pentru funcfionari8. Primulmlnistru gialtl memM alguvernului inspecteazi fa-

bricile de armament din tar5.'10, Marele Stat Maior al Armatel Romine efectueazi noi con-

centdride ofileri gitrupe pentru perfectionarea pregitirii militare.11. in Judeiul S6laj, la Porolissum, veche vatri arheologici din

satul Moigrad, comuna Moryid, sunt descoperite I table debronz reprezentind diplome militiare de lisare la vatri ale sol-

Verdictul unei statisticiLa o populatie care a atins cifra de 20 milioane in RomAnia

anului 1939, statistica oficiali arati ci in urm6 cu un an, in 1938,erau in tara noastri 8 250 000 de gtiutori de carte gi 6 200 000de analfabeti, la sate fiind analfabeti Jumitate din populatie:58?2.127 altabetizati, 5490000 negtiutori de carte. Articolulscriitorului Cezar Petrescu din ziarul "RomAnia" referitor laaceastd problemi era intitulat "Verdictul statisticii".

Noua lege administrativiln cursul zilei de 13 august s-a desfigurat la Palatul Regal

solemnitatea sanctionirii noii legi administrative, la un an de laaplicarea eiin viata tdrii.

ldeea de bazi a noii legi a constituit-o descentralizarea, c6ci- a$a cum scria presa vremii-_"centralismul genereazd o stare desomnolen!5. Descentralizarea cheami la migcare, la muncd gicrealie autenticS. Cele 10 tinuturi ?n care a fost irnpd$it6 lara re-prezintd fiecare... o serie de categorii particulare, de traditii, bo-gdfii rnateriale gispirituale felurite, ca qi necesitdfi speciale'.

Cele 10 linuturi erau conduse de tot atAlia rezidenti regali,dupi curn urmeazd:'Jinutul PRUT (rezident regal: prof. univ. Traian -lonagcu),SI-|CEAVA (Gh. Flondori, TlMl$ (dr. Al. Marta), DUNAREA DEJOS (prof" Constantin C. Giurescu), SOMES (dr. Coriolan Tdta-ru), MAREA (Nona Ottescu), BUCEGI (Gh. Alexianu), MURE$(generalul Dinild Papp), NISTRU (Grigore Cazacliu), OLT (DinuSimian).

dalilor romani veterani. Ele dateazi din anul 110 e.n, gi sunt descifrate de istoricul C. Daicoviciu.

12- aa Berlin, Aurel Toma pierde titlul european la cat. cocogfiind invins (ab. rep. 11) de gennanul Ernst Weiss.

13. Marele Voievod Mihai este inscris, prin Decret-regal, caofiter al Marinel romAne.

16. Ambasadorul Marii Britanii la Bucuregti, Reginald Hoareeste inlocuit de Reginald Leeper.

18. - O patrulS de griniceri romAni este atacati de soldati un-guri la pichetul Ateagul Nou (compania Salonta). Un mort g! unrdnit.

- O noui mare procesiune in localitatea Maglavit fiud. Dolj), iir

unde ciobanul Petre Lupu sustine cd l-ar fi vizut pe Dumnezeu. :il;

20. Conlorm unui comunicat al Ministerului Sdnitdlii, in RomA- i:;r

Ziarul "Ront0nia"o oficiosal Frontului Renaglerii Na[io-nale gi al Guvemului, descrieastfel cartienrl Victrregti lttluna august 1939: "C0rciumi-le sunt agezate la 2G30 cle

nrclri distanlfl. EIe sunt a do-ua locuinl5 a nruncitorilor. $iultimul leu destinat familiei,copiilor, rErnfute pe tejgheauabirtului. Perrecerile.pe incing,pe nesimlite se ajuufe la scan-dal, la crinttr".

Cu ce se ocupa Primdria Municipiului Eucuregtiin1939?

latd o Ordonanti a acesteia semnatE de prefectulGapitalei, generalul Gabrie! Marinescu, gi de prirnarulgeneral, Victor Dornbrovski, in care se anunla:

Orice cetdtean este obligat a p5stra curitenia Ga-pit6lei, indeosebiin fata casei sale, precum gi linigtea,pentru a nu tulbura pe alliiprin strigdte giorice mijloa-ce de a face zgomot.* Gergetoria gi vagabondajul sunt interzise.Cergetorii 9i vagabonzii vor fi str6ngi de organele depolitie gitrimigi serviciilor de triaj.

* Aligele vor fi puse numai in locurile stabilite.* Toti comercianlii vor avea firme gi vitrine frumos

lucrate gicurate.Acum, o asemenea ordonanti ar fi, aproape si-

gur, mai necesard decAt cu 54 de aniin urmd.

ftfi ur rlllo[a castelul Peleg

in anul 1879, inainte de a fi incoronat ca re-ge aI Romdniei, Carol de Flohenzollern a curn-p6rat o colecfie de tablouri celebre, printre-carepdrue sennate de spaniolii El Greco, Goya, R!-bera, g.a.u expuse mai t6rziu la Palatul Regaldin Bucuregti gi la Castelul PeleE din Sinaia.Unul din tablouri, at6rnat intr-un colf rnai pufinatractiv al Castelului Peleg, a rdmas rnai mulliani nebilgat in seamfl, pinfeind, in 1939, pro-fesorul Al. Busuioceanu, de la Universitateadin Bucuregti, a stabilit c[ este opera altui pic-tor spaniol celebru, Murillo (1618-1682). Lu-crarea este intitulatf, "Tabloul urnbrelor" gireprezintd un t6ndr pe care un pictor il desenea-z[ pe un perete alb.

Vf;c6regtFE A$a primirie, da3de afltfidatd

nia sunt ?nregistratiTl 896 de gugati (bolnavitiroidieni).21. Girca 20 Q00 de pelerini credinciogi, cei mal multi bolnavi, ,,i:

au sosit in localitatea Nicula (actualmente in jud. Cluj), la lcoana iii.

fdcitoare de minunia Preacuratei Fecioara Maria. i'.

25. La Bienala din Venetia a fost premiat filmul documentar ro- ii,

minesc'Tara Molilor", de Paul Cilinescu. Este prima distinclie :ii

,internationalS oblinutii de cinematografia romAnd. iii

Page 15: Cronica Secolului Xx Anul 1939

Pactul Ribbentrop-Molotovin dimineata zileide 22 august, in timp ce

tratativele sovieto- franco-britanice de la Mos-cova treneazi serios, intreaga lume afli cusurprindere ci guvernele Germaniei gi Uniu-nii Sovietice cdzuseri de acord sd incheieun pact de neagresiune. Era ced cd acestaavea sd schimbe echilibrul de forle nu numaiin Europa, ci gi pe intregul Mapamond.

$i chiar a doua zi, la 23 august, dup6-amiaza, incepeau la Kremlin tratativele intredelegatiile germani, condusi de Joachimvon Ribbentrop, gi sovietici, in frunte cuV.M. Molotov. In ultima ori a zilei, ceidoi mi-nigtri de externe semnau, in prezenta lul l.V.Stalin, cel mai controversat document al vre-mii: 'Tratatul de neagresiune dintre Germa-nia gi U.R.S.S", precum gi un protocoladilional, socotit parte integrantd a tratatului.

Textul propriu-zis al "Tratatului" a fost datpublicitatii imediat, ceea ce nu s-a intAmplatcu protocolul aditional, considerat "strict se-cret". Acesta delimita zonele de influentigermani gi sovieticd prin linia de demarcalieVistula-Bug, statele baltice intrAnd in zonasovieticS. Ulterior, la 28 septembrie, dupi lichidarea Poloniei ca stat, protocolul secretsuferea unele modificdriin favoarea Uniunii Sovietice.

Protocolul adltlonal secret pecetlula 9l soarta Integritiifll statale rominegtl.Astfel, cu prlvlre la sud-estul Europel, art.3. dln protocol preclza: "Partea sovletl-cd subllnlaz6 Interesul pentru Basarabla. Partea germaniigl declar6 dezlntereeulpoltlc !a[6 de aceast6 reglune". Acest document avea sE fle cunoscut abla dup61950, dlntr-o cople descoperlt6 de amerlcaniin arhlvele germane. Rugli vor rec+noagte oflclal exlstenta orlglnalulul abla prln anll '90. De altfel, vor gl critica actulin slne, f6ri a consldera, ins6, caduce consecinfele lul pentru firlle yeclne, Inclwslv pentru Rom6nla.

Franta si ia forma unei aliante" adaugiziarul "Daily Herald". "Pactul este cea maimarg senzalie de laprimul r6zboi mondial"scne presa ranceza.

Teama de un cataclism mondial se in-tensificd. Pe strizile Berlinului se lnsta-leaz6, tunurl antiaeriene; in porturileengleze sunt construite baraje impotrivasubmarinelor; la Danzig se ridici garduride sArmS; la Vargovla mobilizarea a atlnsstadiul final; turigtii americani afla[i in Etrropa sunt rechemali acas5.

UltimatumulIui Hitler

La 25 august, Hitler are la Berlin in*tdlniri suocesive cu ambasadori ai tiri-lor europene cirora le declard cI adecis sd ia milsuri pentru a-i aptrra pegermaniidin Polonia. Elii remite amba-sadorului eqglez, sir Neville Hender-son, o scrisoare adresati guvernuluibritanic in care comunictr decizia de asemna un pact de neagresiune ql Ma-rea Britanie dacd i se indeplinesc ur-mdtoarele condigi:

' Restituirea coloniilor germane dinAfrica.

* Alipirea Danzigului la Reicfr.* Germania va aoorda polonezilordrepturi pe timp de 10 ani ln Danzig, ?nschimbul construirii unei autostrizi de-a lungul coridorului ce as(trurd iegireaPoloniei la Marea Baltici (Gdynia).

in schimbul ameptirii' ac6stoi con-di[ii, Germania $e angaieazd si inche.ie un pact de neagresiune gi cuPolonia.

'(Blitzkrieg-ulttla start

in timp ce toate guvernele gi intrea-ga lume se intreabtr dacd va fi sau nurdzboi, Germania ftnalizeazi pregdtirileatacurilor sale fulger (BliEkrieg-ul). Cir-ca 1 500 CGO de solda$ sunt gata deatac, pe pdrnflnt, pe ape giin aer. Pes-te 3 000 de tancuri se pregdtesc deasalt, iar 2 500 de avioane de v0niba-re gi bombardament pot decola ime-diat. Elementul surprizi pe caremnteazi Hitler poate s[ sil trodrcedin moment in moment

Inaintea cataclismului mondialPactul de neagresiune incheiat de

Germania cu Uniunea Sovietici cregtepretenliile lui Hitler gi toli cei care maisperau in rezolviri pagnice simt apropie'rea unui cataclism mondial. Ei sunt sur-pringi ca de efectul unei bombe care aexplodat din senin. PactulincurajeazA po-litica gi acliunile agresive ale Reichuluigerman. "Pactul a fost pregitit inci din lu-na iunle" scrie ziarul englez "News Chro-nicle", gi "chiar de atunci, de cAndguvernul sovietic stiruia ca acordul cu

MM,6l,Flota englezi executd manevre cu 138 de vase de rdzbol

gi 13 000 de rezervigti.2. Primul ministru britanic N. Chamberlain este crlticat ln Ga-

mera Comunelor pentru 'Tnclinarea sa spe impiciulre". Totugi,'guvernul siu primegte votul de incredere, cu 245 de voturl "pen-tru" gi 129 "contra".

,ii 7. Mari manevre aeriene in Marea:iii pentru intAia oari in intuneric.riii f O. Doud milioane de germani 9i un mllion de italieni sunt an-,i:i grenaliin manevre militare.|:ii lZ.Japonia rupe negoclerlle cu Anglia.,iii 13. Intrevedere Hitler - Ciano la Berghof, incheiatS cu conclu-,,:i zia: nu existi nici o divergentiintre ltaiia glGermania.

18. Germania hotdrigte inchiderea fronlierei sale cu Polonla.23. O gtire neagteptati 9i incredibili face inconjurul lumii: la

Moscova se incheie "Pactul de neagresiune dintre Germania giUniunea Sovieticd'.

24. - Presa germani sustine ci oragul Danzig este inconjuratde trupe poloneze.

Britanie. Londra s-a aflat

- Destindere ln raporturlfe dintre Germanla gl Rusla, h urmarcordului Hlateralsemnat cu o ziinainte. Germanla acordi Unlu-nil Sovi-etice un lmprumut de 200 de mllioane de mdrclgernane.

25.-in Marea Fjritanie se fac proviziialimentare pe iase lunl.- 50 000 de militari canadieni se pregdtesc de rizbol.26. Germanla sollcitl oflclal fostele colonildln Africa gl"Oragul

liber Danzig".27. Fizlcianul danez Nlels Bohr elaboreazdteorla cantltativi a

fisiunii nucleului de uranlu, lar F.Joliot-Curie, fiziclan francez, de-monstreazd poslbilitatea unei reactil de fislune in lant a uranlulul,crelnd astfel premisele practice ale folosiril energlel nucleare.

28. Ambasadoril acreditag la Berlin declarS, dupi o intreveri+re cu Hltler, ci atltudinea nu lasd loc nicl unulfel de optlmlsm.

29. Bolnavildin spltale gi gcolarii sunt evacuatldln Londra.30. La Berlin se constituie '€onsiliul Apdrirll Reichuluil, ln

frunte cu maregalul H. Goering.31. - Pactul de neagresiune germano-sovietlc este ratlficat in

unanimitate de Reichstag-ul de la Berlin gl de Sovletul Supremde la Moscova.

- Pregedintele Roosevelt supune din nou Congresulul S.U.A.legea neutralitdlll, cu unele modiflciri.

- Anglla gi Franta investesc in S.U.A. 3 miliarde de dolarl, pen-tru echlpament mllltar 9l armament.

Page 16: Cronica Secolului Xx Anul 1939

Primuhministru ftTnand Glinescuexecr^ltat de legiomri

ameninldri, un automobil particular cu care s-au deplasat la sediul Radiodifuziunil. Aiciau fodai intrarea in studio 9i au comunicat t&rii, cu r6suflarea intretiiati, gtirea atent+tului. Au fost imediat arestati, dugi gi anchetati la Prefecturi; la ora22,3O au fost exe-cutafi prin impugcare pe locul asasinatului 9! ldsali sd fie vizuti.de bucuregteni,-care,?ntr-id'ev6r, a doua zi s-au perindat ore ln $ir pe str. $tirbei-Voda. Cei executati erauMihai (MitD Dumitrescu, Gigi Paraschivescu, Marin Stinciulescu, Nelu Moldoveanu,lon Vaiiliu, tratiiTraian gi Cezar Popescu, Ovidiu lsaia giJean-lonescu, toti din judetul

Prahova. Treidintre eiau participat numai !a pregitirea atentatului.

Un nou guvernin noaptea de 21122 decembrie, regele Ga-

rol al ll-lea insdrcineazfi temporar pe generalulGh. Arqegeanula conduceres guvernului, iar la29 septembrie cunoscutul c;n politic ConstantinArgetolanu (in stlnga fotogr*{lei} formeazA noulguvern. Grigore Gafencu (in dneaBta totografiei)rim6ne ministl'u de externe. Nsi miniqtri, gen.Gabriel Marinescu la Ministerul Orciinelpubliee,iar N. Ottescu la ministerul de Iniergle. In echi-p5, Victor Slivescu la inzestrarea Armatei gi

Victor lamandi la Justitie.

in ziua de 21 septembrie1939,1a ora 13,35, primul-mi-nistru al Rom6niei, ArmandCSlinescu, se indrepta cumagina oficiali spre casi, pestrada $tirbei-Vodd, spre adejuna cu familia. Era insolitde un singur polifist, RaduAndonie.

inainte cu cAteva zeci demetri de bd. Ardealului, unautomobil cu numir de Plo-iegti a tamponat din spatemagina oficiali, care s-a lovitde o ciruti cu cai gi s-a opritin trotuar. In acel moment aus6rit din magini gase atenta-tori legionari inarmati, ciu-rulndu-l cu 20 de gloante derevolver pe Armand G6line'scu 9i pe polilist. $oferul Va-sile lonitd a scdpat cu vlald.Asasinii au oprit apoi, sub

BiografieArmand Cdlinescu s-a ndscut la 22

mai 1893, in oragul Pitegti, Om politic deprim-ordin, el a fost unul dlntre lideril Par-'tldului

Nalional-'fdrdnesc, apoi al F.H.N.[nainte de a fi pim-ministru, la 6 martie1939, fusese ministru ln mal multe guver-ne 9i ladifefie departamente.

Promotor al politicit tradilionale romt-negti de menlinere gi denroltare a legdtwrilor dintre tara noastr6, pe de o parte, giMarea Britanie gi Franta, pe de altd parte.Adversar hotdrAt al Germaniei, lndeosebidupd venirea la putere a lul Adolf Hitler. Aadoptat mdsuri represlve lmpotriva Gdrziide Fier, care a organizat cflteva tentativede asasinare a sa, ultima fitndu-i fatald.

$tirea dispariliet atflt de brutale dinviald a tostului prtm- ministru a produs omare emolie ln lad. Seruiciul divin s-adesfdgurat la Ateneul RomAn,ln prezenlamembrilor Casei Regale gi ai guvemului,iar lnmormAntagea a avut loc la Curtea deArgeg.

Memo,riile lui Armand Cdlinescu, We-eum gi disdursurile lui parlamentare, ultl-mele publicate in 't993, reprezintd apreliaasd sursd de documentare pentruistoria nationalI din perioada interbetid.

WW"6' 1. Se introduce obligativitatea instrucliei pasive pentru toli lo'

cuitoriil6riiintre 7 gi 60 de ani.2. - Nagterea a patru gemeniin com. lcoana (iud. Olt).

- AutomobilistulJean Galcianu stabilegte un nou record devitezi pe distanla Bucuregti-Bragov: 1 ord , 30 de minute gi 5,1

de secunde, depdgind cu 7 minute recordul anterior anarlin6ndlulAlex. Papani.

6. Consiliu de Coroani la Palatul Regal. Se decide observa-rea stricti a neutralititii stabilite prin convenlii internationale.

f. in ziarul "Romdnia", un reportaj cu o temi valabili gi as-tizi: "Unde ajung copiistrdzii?'

'10. Noiclase de rezeruigtiromAni chemate la concentrare.16. S-au dat instructiuni privlnd utilizarea pivnilelor gi subsoluri-

lor ca adiposturi lm potriva gaze lor asf ixiante.17. - Modificarea unor articole din Legea recrutirii armatei cu

avantaie pentru voluntari, intre care scutiride traxe gi impozite.- Decret-lege pentru infrAngerea gi reprimarea speculei,

previzind sancliuniat&t pentru comercianti, cit 9i pentru consu-matoriicare plitesc suprapret. -

18. Exod al populaliei poloneze alungate de r6zbol peste gra-nila de nord a RomAniei. Printre refugiali, inalte personalitdli:lgnac lvloscicky, pregedintele Republicii Polone, lozef Beck, mi-nistrul afqcerilor externe, gi alti membri ai guvernului de laVargovia. In zilele urmitoare vor veni ln lara noastri circa o sut6de miide polonezi, intre care 60 de miide militari.

21. - Ordonanl5 a Prefecturii Capitalei prin care se intezicecumpdrarea de vehicule, arme, obiecte prelioase gi devize de larefugialii polonezi.

- Asasinarea primului-ministru Armand Cdlinescu de citre ungrup de legionari.

24 Generalul Gh. Argegeanu preia provizoriu functia de prim-ministru. Guvernul igi mentine componenla ministeriali anteri-oari.

24, Din cauza concentririlor apar primele femei taxatoare latramvaje (circa 400).

25. - InmormAntarea lui Armand Gilinescu la Curtea de Argeg.- Prin Decret-regal se stabilegte o pensie de 50 000 de fei pen-

tru Adela Cilinescu,vSduva fostului gef alguvernului.28. Se deschide la Teatrul 'Spvof stiagiunea de toamni cu

spectacolul"Broadway Tinase". In rolurile principale: C. Tdnase,Mia Apostolescu, Elena Burmaz, Zizi $erban, Titi Botez gi r.. cu-plul Stroe gi Vasilache.

Page 17: Cronica Secolului Xx Anul 1939

Germania invad eazil PoloniaAnglia gi Franfa riposteazd, timid

Ceea ce era de agteptat, s-a pro-dus in dimineata zilei de 1 septembrie1939, la ora 4,45. Hitler a'ordonat in-vadarea Poloniei, chipurile din pricinaDanzigului, organizAnd, spre a fi mai"convingitor " gi un "atac polonez"asupra postului de radio german dinGleiwitz. Nu a avut loc nicl o decla-ratie lormali de rdzboi. Invazia milita-Id, denumiti "Planul Alb" gi gus-pectati de Anglia gi Franta ca o clau-zi secretd a tratatului germano-sovie-tic, a inceput cu un bombardament depe mare asupra arsenalulul militar dinDanzig. Frontiera polonezi a fost tre.cuti de 53 de divizii de infanterie giblindate, fiind lansate totodati in.lupti1500 de avioane 9i zeci de nave derizboi. Disproporlia de forle dintre ar-matele germand gi polonezd a ficutca "Blitzkrieg-ul" si-gi merite numele, Hitler intrand triumfitor in Danzig.

Francezli declari rizboi Germaniel gi pdtrund la 6 septembrie cu trupe in Saar, darse opresc la 2. septembrie in fata oragului Saarbrricken. La 16 septembrie Vargoviaeste incercuitd, iar guvernul polonez se refugiazi in RomAnia. La 17 ale aceleiagi lu-1i, Armata Rogie intri in Polonia gi ocupA, doud zile maitdziu, Wilno (Vilnius) gi Brest-Litovsk (Brest). Dupd o rezistentd eroic6, Vargovia capituleazi la 29 septembrie,Polonia este invinsi.

intr-o luni de rdzboi, polonezii au avut 66.000 de morli, 135.000 de riniti gi 350.000de prizonieri, iar germanii 16.343 morli 9i27.64O de rinili.

Democratiile se aflf, in pericol

Bfltiilia naYaliGermanil intreprind prlmele atacuri pe

mare gi, la 4 septembrie, un submaringerman torpileazi pachebotul britanic'Athenia". Incepe deci bdtSlla navald, firdca forla maritimd germanS s5 albi o sr!.perioritate numerici. Reichul poseda 5cuirasate, 2 crucigito are, 17 distrugito+re gl 56 submarine. Marlna francezi di-spunea de o forld dubli, in afarasubmarinelor, pe c6nd Marea Britanieavea o floti numeroasil: 12 cuirasate, 6portavioane, 35 crucigitoare, 200 de dis-trugdtoare gi 57 submarine,

Moartealui Sigmund FreudSigmund Freud, neuropsihiatm au-

striac, s-a ntrscut la Pribor (Freiberg), inMoravia (1856). Este intemeietorul psiha-nalizei, metodI de investigare gi tratamentpsihologic bazattpe relevarea - gicongtientizarca ten-dinfelor incongtien-te ale individului.

Dintre lucririlesale fundamentaleamintim: "Studiiasupra isteriei"(1895, in col. cu J.Breuer), "Inte4tre-tarea visului"(1900), "Trei eseuri a$upra teoriei sexua-litiilii" (1905), "Infroducere in psihanali-zA" (1916-1917).

A murit la Londra, la 13 septembrie1939, acolo unde antisemitismul nazist l-aobligat str se refugieze duptr anexareaAustriei.

"Blitzkrieg-ul" german din Polonia g*segte pulin pregitite democratiile europ+ne, Franla gi Marea Britanie, ca 9i peamericani.

Europenii sunt constrAngi de conjun-cturi si declare rizboi Germaniei gio facin primele ore dupd Invazie, degi se indo-iaq ei ingigi de posibilitatea de a cAgtlgarizboiul cu Germania. Aceste dubii au

tost exprimate public indeosebi de cdtreEdouard Daladier, geful guvernului fran-cez. La Londra reprogurile pentru inceti-nealS gi ezitiri aduse'primului-ministru N.Ghamberlain se intensificau de la o zi laalta.

Primul lord al Amiralitilii engleze,W. Ghurchill, incepe sd se implice directin riposta ce va fidati lui Hitler.

MM.61.-Trupele Reichului pitrund in Polonia de'a lungylcelor

1 600 km. de frontieri. Variovla este puternic bombardati.- Regele Angliei, Gebrge al Vl-lea, semneazd ordinul de

mobilizare generalS.

- Hitler apare tn uni{ormi de rizboi la gedinla Reichstag-ului. El declari cE va elibera Danzig-ul 9i va intra in posesia cori-dorului solicltat Poloniei.

- Maginlle circuld seara, la Londra, cu luminlle stinse.

- ltalla rimAne in expectatlvi. La sugestia lui Hitler, Musso'linl incearci chlar o medlere, dar Anglla 9l Franta nu o accept6.

2. Danzig-ul este alipit Reichului german.3. Marea Britanie gi Franta se declari in stare de rizboi cu

Germania.4. Transatlanticul englez "Athenia",. cu 1.400 de pasageri la

bord, este torpilat de germani in largul coastei de vest a ScolieiprovocAnd vlctlme.

5. Pe Frontul de Vest nu s-a tras lncd nici un foc de armi.6. Statele Unite igi proclami neutralitateain conflictul european.

10. - Armata polonez6 opune o dAzd rezistenti invadatorilorgermanl'

anada declari rdzboiGermaniei.

16. - Comandantul german cere garnizoanel poloneze dinVargovia si se predea pentru evitarea uneitragedil s6ngeroase.

- Personalul ambasadelor strilne dln Vargovla, cu ex-ceplia ambasadorilor, se refugiazd ln RomAnia.

17. - Armatele sovietice intri in Polonia pentru a aslgura, con-form notei adresate guvernului acesteia, protec$a populalieiucrainiene 9i bieloruse dln Polonia Orientali.

- U.R.S.S. igldeclard neutralitatea fati de Rom6nia.

- Scufundarea in Canalul Minecii a portavionului englez"Courageus" de citre germani.

19. Hitler viziteazi Danzig-ul, rostind gi aici un amplu discurs.23. Moartea celebrului psihiatru austriac Sigmund Freud.26. PartidulComunist din Franla este dizolvat.28.- Vargovia capituleazi firi conditli.

- Minigtrii de externe al Germaniel gi U.R.S.S. semneazilla Moscova un acord pentru stabilirea granilelor intre cele doud

tdri, dup6 prdbugirea statului pblonez, pe cursurile rAurilor San 9lBug.

30. Se constituiei la Paris un guvern polonez in exil, care ulte'rior se va muta la Londrarin frunte cu generalul WladyslawSikorski. '

Page 18: Cronica Secolului Xx Anul 1939

Beligeranlii Ia Galali ! Exercitii necesare Avocaturaintre 12 gl 18 octombrie 1939 s-au des-

fdgurat la Galatl lucrirllg sesiunii plenarede toamni a Comisiunii Europene a Du-nirii. Un eveniment inedit, poate chiarsurprinzitor, romdnii reugind si adune inJurul aceleiagi mese delegatiile statelorbeligerante, Marea Britanie, Franta gi

Germania, impreuni cu cele ale statelorinc6 neutre, ltalia gl Romdnla. S-a reugitchiar s6 se discute gi s5 se rezolve'Tntr-oatmosferS de corectitudine gi curtenie"probleme lmportante privind noul regim alDundrll. La aceasta a contribult gl noul de-legat'al RomAniei in Comisiune, prof.univ. V.V. Pella, jurist de exceptie, unanimapreclat ln cercurile specialigtilor din tarigide peste hotare.

Etatizareacome{ului exteriorLa 1 octombrle intrd in vigoare noul

decret-lege privind "schimbul internationalgi pf6lile'. Se adopti astfel un nou regimal comertului exterior, care, cu unele mo.diflcerl, va r6mine valabil mai bine de oJumdtate de veac. Potrivit prevederilor de-cretulul, erau supuse controlului total alstatulul exportul, importul, plStile Re@n-vertibile, operatiunile de devize, prelurilela impod gl export. Exercltrarea acestoratributll revenea inilial "Oficlului schlmbu-rilor cu strSlndtatea'', organlsm functio-n6nd pe lAngi Ministerul EconomieiNalionale.

Sindtatea publicdIn anul 1939 au fost construlte in me-

diul rural al RomAniei peste 100 de cir-cumscripliisanitare, 1895 de bii popularegi37 de centre antirabice.

Au fost fdcute in lard 1 267 678 devacci niri anti-scarlati nos.

De asemenea s-au deschis 6 600cantine pentru 240 000 de copii gi trei noipreventorii la lagi, Curtea de Argeg giOnegti-Bacdu.

Acomodarea cu mdgtile impotriva ga-zelor pentru cet6lenii romAni s-a ficut pe-rlodic la Bucuregti gi in lar5 pentru oriceeventualitate a folosirii gazelor toxice in

ingrddite

Avocatura rom6neascd inceta de amai fi o profesiune liberi. La 25 octom-brie, printr-un Decret semnat de regeleCarol al ll-lea, erau dizolvate Consiliulgeneral al Uniunii Avocalilor, Comisiuneapermanenti a aceleiagi organizalii, precum gi consiliile tuturor barourilor dintard. Atributiile lor treceau asupra unorcomisii interimare numite de ministruljus-tiliei.

De altminteri, in expunerea sa de metive, titularul departameRtului, Victor la-mandi, ardta cd se impunea modiflcati gl"Legea pentru organizarea corpului deavocati"n pentru cd aceasta sd corespun-dS "principiilor gi spiritului noii agezirl ces-a dat statului pe temeiul Constitufiei dela 27 februarie 1938". Se preconiza inacest cadru ca interesele profesionale l+giUme ale avocalilor si fie subordonate"intereselor superioare ale Statului".,

. llinca Gh. gi-a ucis birbatul dAndu-ifoc. A declarat ci n-a mai suportat bitaia.. Din pricina unei gSletl cu ap6, unbiiat de 14 ani, V. Anghel, a omorAt, cucutitul de curitat trandafiii, pe llie David,in vArsti de 58 de ani.. Farmacista Georgeta Bibicescu;Tempeanu a fost ucisi cu 15 loviturl deciocan de servitoriicaseiln scopurlde jaf.

. Doi agi ai"gurilor de lup" (deschiz6-tori de case de bani), Gicu Carcalete giGh. Petrescu, au spart gijefuit 11 case debaniin 12 orage din lar5. Numai la Craio-va eiau sustras 500 000lei.. A fost arestat in Capitali cel maipericulos hot de automobile, Dumltru lo-nescu, specializat in furt de limuzlne.

$i aga mai departe, lunar, siptdmA-nal, zilnic. Ga giin 1993...

Grime s-au comis 9i in 1939!Cititorii vor si gtie, desigur, dacd 9i ce

fel de crime au fost comise in 1939. Fie-care numdr al cotidienelor de atunci relatao crimi sau mai multe, unele la felde bes-tible ca gi in 1993. lat6, de pildi, €tevadin crimele gitAlhirlile petrecute numaiinluna aprilie a anului 1939:

. Avocatul Leonlda Demetrlade esteucis cu cutitul de un servitor al casei, laindemnul mamei vitrege a avocatului.

. O copili de 8 ani, Elisabeta Ghicadin Bucureqti, a fost batjocoriti, ucisd giaruncatiintr-un W.C.

. l€ngi Bragov, in comuna Prejmer,doud femei, Ana Schmidt 9i fiica ei Roza,au fost omorAte cu c6teva lovituri de to-por.

. Siteanul Nichita Coroianu gi-a omo-rdt mama cu lovituri de ... scaun.

MM,61. Este inauguratd linia de cale feratd Salva-Telciu, care lea-

gi linutul N5sdudului de cel al Maramuregului.3. Marele violonist George Enescu intreprinde un lung turneu

de concerte prin tar5.4. Teatrul Nationaldin Bucuregtiigi deschide a 63-a stagiune

a sa cu "O scrisoare pierdutd', de l.L. Caragiale. intre actori, El-vira Godeanu, G. Calboreanu, A. Pop-Martian g.a.

5. Filarmonica romAnd igi incepe noua stagiune cu GeorgeGeorgescu la pupitru gi avAndu-l solist pe tAnirul pianist Dinu Upatti.

6, La cinematograful 'Aro" (astdzi "Patria') este prezentat celdintAi reportaj cinematografic de rizboi, incluzAnd imagini teri-fiante de pe frontul germano-polonez.

7. Folosindu-se de bunele oficii ale lugoslaviei, guverneleFlomAniei gi Ungariei hotdrdsc si diminueze mdsurile militare lagranita dintre cele doui tdri.

8. In vederea dublSrii liniei ferate Cimpina-Bragov, este in-cheiati construclia celui de al doilea tunel de la Timigul de Sus.

9. Generalului Gheorghe Argegeanu, fost gef al guvernului, i

se incredinteazi funclia de comandant militar al Bucuregtilor.

10. La sala "Dalles" are loc un spectacolcinematografic Consa-crat prieteniei romAno-americane gi participdrii terii noastre laExpozitia Universali de la New York.

13. Apare primul numdr al noii publicalii "Jurnalul". Director:Tudor Teodorescu-Branigte

15. Este datf publicitdtii "Legea de creare a zonelor militare",adoptAndu:se totodatd gi alte mdsuri necesare apdririitdrii.

16. Festivitdtiin toati tara cu prilejul aniversirii zilei de nagtere iii

a regelui Carol al ll-lea (n. 1893).17. O noui premieri la Teatrul Nlalional din Bucuregti: "Gasa ini-

milor sfirAmate", de G.B. Shaw. ln rolurile principale: Marietta AncaSadoveanu, Elvira Godeanu, l. Fintegteanu, N. BSlldteanu g.a.

18.-La cererea breslelor muncitoregti, in intreprinderile ce lu-creazd pentru apirarea nationalS sunt admise orele suplimenta-re de lucru.

-Fotbal: Rom&nia - Ungaria la Bucuregti: 1-1 (0-0). Goluri:Toth (74) giSpielman (78).

25. lmplinind 18 ani, Marele Voievod Mihai de Alba lulia,mogtenitorultronului RomAniei, este declarat senator de drept gimembru alAcademiei RomAne" '

29. Adunarea exlraordinari a Societilii Scriitorilor RomAni ilalege ca pregedinte pe poetul gitraducitorul N.l. Herescu.

Page 19: Cronica Secolului Xx Anul 1939

Lichidarea Poloniei Submarinele germane atacf,Planurile hri Hitler tinteau la o reorganizare generalS a Euro'

pei gi chiar a lumii, ddsigur, pe etape. Odatd Polonia invinsi 9ibcu[at5, se deschidea drumul unei noi organiziri in Est, acea-sta vizAnd nu numa[ modificarea frontierelor.ci.gi o reagezare adiferitelor populatii. ln acest scop se creeazi districte germane?n jurul ordgdlor Danzig gi Lodz, ca zgng.despirtitoare de o altdzoir5, poloriezS (Vargovia, Cracovia, Lublin), pusd sub conduce-rea unui "Guverndmdnt general" condus de nazigti. AceastS "no-ud Polonie" numdra lOhiliaane de locuitori pe o suprafati de98 000 kmp. in schirnb, partea de est a Poloniei, cu o suprafaJide 200 290 kmp, cu o pbpulalie tot de 10 rnilioane locuitori, dincare 4 milioane'de polone'zi, tiece in componenta Uniunii Sovie-tice gi este incorpbrata republicilor Ucraina.gi Bielorusia. Cuuned modificiri, ihtervenite dupd cel de al doilea rdzboi mon-dial, in favoarea Poloniei, lrsntiera dintre aceasta 9i U.R.S.S. vardm6ne ?n linii generale cea stabilit5 prin acordul germano'so-vietic din 1939.

Stratagemele lui HitlerLa 6 octombrie, Hitler apeleazd din nou la stratagemele

obignuite. Rostegte in Reichstag un discurs in care afigeazS.do-rinlir de pace dui-abili, f6ri vreb aluzie la Polonia. "Nu poate fipale in Europa - declard el- daci Germania gi Anglia nu se punde acord".

Ca de obicei, in acelagi timp Hitler pregdtegte noi atacuri. El

ordoni definitivarea "Planului galben" (Fall Gelb), care prevedestripu ngerea frontulUi anglo-francez,_cotropirea Olandei, BelEieigi n6rdu-iui Frantei pentru a ajunge la Paris.

Posesoare a celei mai mari llote de rdzboi din lume la ince-putul acestui conflict mondial, Marea Britanie i1c9R_9t totugl, sd

liardd dln tonajul record, la acea vreme, de 1 315 533 de tone.Submarinele germane aclionau cu succes.

Aflat in golfut Scapa-Flow, cuirasatul englez "Royal Oak', de51 650 tone gi un echipaj de 1200 de marinari, este torpilat cudoud lovituride citre submarinul german A47. Au plerit in valurl24 de ofiteri gi 804 marinaride pe "Royal.OaK'.

Acealta este cea de a doua mare pierdere a flotei engleze,dupd scufundarea altui mare cuirasat, 'Courageous", de 22 5O0tone-

O noud inovatle a nazigtilor in furia lor antlsemltiil Prlntr-unordin al guvemului hitlerist evreii din Germanla sunt obllgal! sipoarte pe imbrdcimintea exterioari un insemn, o stea de culo+re galbeni din pAnzd sau stofi, bine cusuti pe halne.

Astfel evreii se distingeau ugor de restul popula$el germanegi de ceilalti arieni.

Premiile Nobel L939Laurealiipremiilor Nobel pe anul 1939 sunt urmitorii:

Flzlci : E. O. lawrance (S.U.A.)Chlmle : A. F. J. Buterandt (Germania)

L. Ruzicka (Elve$a)Flzlologle gl medlclni: Cr. Domagk (Germanla)Llteraturi : J. E. Slllanp6A (Flnlanda)

intAlnire Hitler - Carol II "steaua galbenfltt pentru evrei

Tratatul de la M0nchen (29'30IX 1938) care alncurajat spi-ritul agresiv al lui Hitler a impus multor state revizuirea politi-cii.

^in acest context cle agravare a situafiei internalionale s-a ln-. scris, cu pulill inaintea auului 1939 (1524 noienrbrie 1938)' vi-

zitele refetli Carol al ll-lea, lmpreuntr cu voievodul Mihai' laLondra gl naris. La inapoierea spre taril.ln timp ce tranzita Ger-rrania pentru a vizibbrasul oiiginar Sigmaringen al familiei'este invitat cle Hitler la un dejun, la Obersalzberg. Carol al II-lea a filcut referiri la probleme economice de interes pentru am-bele pri instr a evitat str discute despre ryqF chestiuni ryivindunele cecltrride teritorii romfuiegti regimului horthyst din Unga-

ria. Probabil ctr acesta a fost motivul pentru carc nu s-a dat de-

c8t un comunicat lapiclar, Prdocolar, 9i la Berlin gi la Bucure$ti.

MM,61. Divizia 10 germand Intrd in Vagovia Peste cAteva zile HF.

tler va primidefilarea trupelor sale.2. De la inceputul confruntirilor pe frontul occidental au pie-

rit circa 10 000 de soldati.7. Japonezii suferi cea mai'mare infrAngere de la inceputul

rizboiului cu China in bitilia de la Ciangsha. Pierderi: in jur de30 000 oameni.

8. La Paris, 33 de parlamentari comunigti sunt arestali. Acti-vigtii principali - Jacques Duclos, Gabriel Peri gi Maurice Thorez- reugesc si ffrgi.

9. Edouadd Daladier respinge propunerile de pace ficute deHitler, care de altfel semnase chiar in aceeagizi"Planul galben"

i:i (FallGelb) de ofensiviin Vest.,i': to. 700 000 de soldali sovietici se Tndreaptd spre frontiera fin-ii; landezd. La Helsinkiincepe evacuarea civililor.

,i:i tt. Trupele germane igi opresc activitatea pe frontul de vest,,lii intre Moselle giSAone.

12. Uniunea Sovietici cere cu insistentd Finlandei revenirea lafrontierele din anul 1914. Aceasta din urm6 respinge propunerile

13. Germania acuzdt Primuf - mlnlstru brltanlc N. ChamberlalnEl lordulamlralltdtli, W. Churchill, sunt prezentag ca Instigntorl alrdzboiului.

14. Torpllarea cuirasatulul britanlc "Royal Oalf, aflat ln golfulScapa-Flow.

15. Germania se conslderd vlrtualin rizbolcu Anglla gl Franp.16. - Lupte franco-germane lntre celebrele llnli de apArare fi*

ginof'91 "Siegfried'.- Avioane engleze zboard deasupra Berlinului.17. La Paris se creeaz6, sub conducerea dr. Eduard Beneg,

Comitetul National Cehoslovac. Dupi infringerea Franlel, eces-ta se va muta la Londra, transformAndu-se in guvem provlzorlu.

1 8. Wi nston Churchill prlmul lord al Amlralltilli brftanlce, decla-rd ci o treime din submarinele germane au fost distruse.

'19, La Ankara se incheie tratatul de aslstenld mutualS anglo-franco-turc care prevede cooperarea in caz dd agreslune in zo'na mediteraneanS.

26. Desliinlarea Partidului Comunist Frapcez giintezicerea or-ganului sdu de presd "L'Humanit6", drept rbpresalii pentru inche-ierea pactu I ui germancsovietic.

27. Hltler comunicd generalilor sii ci are intenlia de a alacaFranta ptnd la 12 noiembrie 1939.Moscovei.

Page 20: Cronica Secolului Xx Anul 1939

Al cincilea guvernde la inceputlrl anului

"Ntdf,iduiesc si duc la bun sftlrgitaceasti tnaltl lnstrrcinare", decla-

Batel ia " Anti-specu ld"Bfltflia impotriva flaeelului speculei devine, in a doua iurultate a

anului 1939, uir obiectiv prioritar al politicii inteme rornflnegti. In acestscoD se infiinteazd un corhisariat general qi are loc chiar. un consiliu re-galla Palatultotroceni, cu participarea regelui gi a unor rninigtri de re-sort.

De ce aiunsese specula un flagel? Pe ldnsfl alte cauze, contribuise laaceasta Si t6arna de r[zboi, care-iAetermin[ pe oameni sd-gi facd provi-zii cu rnllt peste necesar, penEu ... zile negr€.

Mww,61. Presa romAnd marcheaz6 implinireaaTO de ani de la inau-

ourarea primei linii de cale ferati in RomAnia (1 noiembrieTgog), Bricuregti- Giurgiu. t

7.'- Regele Carol aI tl-teA promulgd Codul Civil gi Codul deProceduri Penali.

- Debutulsolistic alviolonistului lon Voicu in concertulOrches

R[zboi intre Goliat gi DavidU.R.S.S. ataci Finlanda

Uniunea Sovieticd, dupi amenintiri, incidente de frontieri 9idenunlarea pactului de neagresiune reciprocd, profitd de o nouiciocnire armati la frontierd, in zona Careliei, 9i invadeazd Finlan-

da la 30 noiembrie, fird declaratie de rdzboi. Armata Rogie folo-

segte 800 000 de soldati, 1 500 blindate 9i 1 000 de avioane, intimp ce finlandezii opun 150 000 de militari gi 150 de avioane.

Totugi, aceasti disproporlie gocanti nu di un rezultat imediat.

Agresatiiau de partea lor gerul Careliei gi Laponiei, ca 9i simpa-

tia europenilor, in primul rAnd a englezilor gi a francezilor, care igipropuseserd sd bombardeze cAmpurile petroliere din Caucaz,idee la care insd renuntS. Dupi confruntdri ce au durat aproapepatru luni, cu pierderi insemnate de ambele pirli acest rdzboineobignuit se vaincheiain cursul lunii martie 1940.

Legea ttCash and CarrytoGongresul american a votat, dupi multe tergiversiri, o noui

lege a neutralititii, care autorizeazd guvernul american sd vAndiarme statelor beligerante. Conform clauzei "Cash and Garry"("plStegte pe loc gi transportS'), nu se acordd credite pentru cum-pirarea de echipament 9i armament militar gi nu se transport6de citre vAnzitorl, ci numaide cAtre cumpiritori.

Hitler scapi de la moarteLa 8 noiembrie, Hitler a rostit la Mtinclren un discurs cu ocazia

aniversirii maqului nazist din 1923. lmediat dupi ce el a p5rdsitsala in care vorbise, a explodat o bomb6 putemici, ucigAndc6liva padicipanli la adunare. Atentatorul ar fi fost un oarecareGeorE Elser. Au existat gi suspiciuni ci atentatul ar fi fost organi-zat de citre Otto Strasser, unul dintre fogtii camarazi ai lui Hitlerdin 1923, aflat in exil efiiar din anul instalSrii la putere a nqTlgtilor.El ar fi pregitit atentatul cu sprijinul material al spionajului britanic.

- lJELrUfLll -tvllartlr, ql Y lvlvl ll9lsrst rv

irei Radio, diriJat de Teodor Rogalschi.- Arestared industriasului Max Auschnitt. El se face vinovatArestarea industriagului- nl g9tcrl gcl ll ltlsatu lstulu

de fraude gi falsuri care au

MMw,6

germand din Ucraina occidentalS emigreazi in Germania.

Adolf Hitler pentru incetarea conflictului militar, dar fdri rezultate.8. Hitler scapd nevitdmat dintr-un nou atentat.

de fraude gi falsuri care au prejudiciat inarmarea tdrii 9i de in-strdinare a 80.000 de lire sterline.

14, Modificarea planului de sistematizare a Bucuregtilor.15. Printr-o decizie a Ministerului Apdrdrii Nalionale, mil15. Printr-o debizie a Ministerului Apdrdrii Nationale, militariicu

termen redus din contingentele '!936, 1937 9i 1938, trecutiin re-termen redus din contingentele '!936, 1937 9i 1938, trecutiin re-zervd dupi stagiul in completgre c.u gradul de sergent, p9J urmaun staoid de inJtruclie de doub irini pentru examene de ofiler.

16. 5-a sinucis prin impugcare in apartamentul..4g renumitulcAntiret de operi'George Fblescu. Era in vArstd de 55 de ani.

rg. ESte induourati "Casa uniunilor si breslelor de patroni n19. Eite inaugurati uniunilor gi breslelor de patroni me-

apirea decretul de numire a 8u-v-ernului, in cadrul ciruia, in afaride funclia de prim-ministru, Ghe-orghe Titlrescu va define pentruscurt timp gi pe cea de ministru deinterue. Ministru de externe rlme-ne Grigore Gafetrcu, al aptrrlrii 9aljoqale generalul lon llcugu.ta iustilie este ttumit cuttoscutul jurist Istrate Micescu.

Noul premierigi propune si duci o politici 4q t4cti neutra-litate si ailtrrare a iirctepdndenlei nalionale. Un obiectiv dificil derealizit iir concliliile ilezlinlilirii celei de a doua mari confla-sralii mondiale. Si, dupl numai cflteva lttni, itt iunie 1940, Ro-ilUnia va infrunfa primul asalt la grani[ele sale: anexarea dectrtre U.R.S.S. a Basarabiei, nordului Bucovinei gi a tinutuluiHer[ei.

pdstrat cetilenia roinani 126 264 evrei capi de familie 9i2M 907 evrei membri de familie (solii gi copii).

29. - Arhiereul lrineu MihSlcescu, personalitate de seamd a Bi-sericiiOrtodoxe RomAne, este ales mitropolit al Moldovei.

'::, 10. Primele nave comerciale aliate cad victime minelor magne-

i:i.tice germane in Marea Nordului.

i'i 13. Finlanda'decreteazi mobilizarea general6.

,iii lZ. Se creeazi "Comitetul de coordonare angle'francez" iniiscopul folosirii judicioase a resurselor economice ale ambelori::ilari pentru suslinerea eforturilor de rdzboi.:ii: gg. Pachebotul britanic "Rawalpindi" este scufundat in Marea

il Nordului de cdtre crucigdtoru| german "Scharnhorst".i:i 24. Gomitetul Olimpic German aduce la cunogtinld Comitetuluii:llnternalional Olimpic ci nu va putea sd organizeze JocurilejiOlimpice de iarni de la Garmisch-Partenkirchen 1940.

ii 25. Studenli cehoslovaci executali de Gestapoul german.

ii e0. Uniunea Sovieticd cere Finlandei si-gi relragd forlele ar-

:iinnate la 25 Km. distanli de frontierd.

ii *9. U.R.S.S. rupe relaliile diplomatice cu Finlanda.

ii SS" Se deelangeazi ostilitdtile dintre Uniunea $ovietici gi Fin-ii;i lanr{a Arriatla emria?ioi hnmherdpazX a:eni*ala Finlanrlei Hel-iiiilanCa. Avialla sovietici bombardeazd capitala Finlandei, Hel-

iii, sinki qi oragui Viipuri 1\'Abcrgi.1f: -

seriagi".25. hevizu irea cetitel iej rqry3ne a evre ilor di n RomAnia., $i-au

Page 21: Cronica Secolului Xx Anul 1939

Max Auschnittin boxa acuzafilorPrintr-o ordcnanf[ ilin 2 decembrie 1939,

rimasfl definitivd, ruarele industriag Max Aus-chnitt, aflat cle la 7 noiernbrie 1939 in stare dearest, este trirnis in judecata Tribunalului llfov.pentrar "iscusite ruanevr€ finaneiale care auparalizat activitatea uzinelor din Regiga" gi "aulinut in loc opera de inannare a [drii". Presabucuregteand scria ci el sdvdrgise unage frau-de, folosindu-se de calitatea ce o delinea deadurinislrator delegat al Uzinelor Repila, dedirector gi rnarc ac[ionar al Societ6[ii ''Titan-N{drag-Cdlan" gi al "Cornpaniei Europene deParlicipagii" (CEPI) din Monaco. De-aseme-nea, el transferase rnari rezcrve personale dede_vi ze in strf; inEtate.

Bonuri pentruinzestrarea armateiLa 7 decembriq Consiliul de adminF

stralie al Casei Autonome a Fondului Ap5-rdrii Nalionale, prezidat de MitipConstantinescu, ministrul flnantelor Qi gu-vernatorul B.N.R., a hotdrAt si inceapiemiterea de "bonuri pentru inzestrarea ar-matei". Aceste_a se emiteau pe termen de3 sau 5 ani, rambursarea lor fiind aslguratidin veniturile Fondului Aparirii Nationale.

Au fost distribuite, de asemenea, taloa-ne fraclionate, in sumi de pAnd la 30o/o dindepuneri, cu care se putea scoate o partedin banii depugi, dar nu mai repede degase luni de la data depunerii. La sumeledepuse se oferea o dobAndi mai ridicat6decAt cea practicati pe piald, ca gi scutiritotale de taxe, impozite gl contribulii.

:i: MM.61. Anivelsarea Marii Uniri- 1 decembrie 1918; la Alba lulia.3. Gregterea criminalit{tilin Gapitali a determinat prima con-

damnare la moarte: asasinulMateiGh. Manta.5. La cinematogaful 'Gapitol" din Bucuregti ruleazi premlera

filmului "Se aprind ficliile", dupi romanul scriitorului N. Porse-nna, cu actorul George Vraca in rolul principal.

6. Se inaugureazi grandiosul ediliclu al $colii Superioare deRdzboi (actuala Academie de I nalte Studli Militare).

7. Cargobotul "Sandu", sub pavilion romAnesc, naufragiazi inMarea Neagrd, izbindu-se de o st6nci aproape de San Stefano(Turcia). Zece persoane din echipaj pier in valuri.

14. La Fabrica de celulozi din Zirnegti-Bragov se produce oexplozie puternicd la rezervoarele de clor lichid. Au murit 61 depersoane, iar alte 90, gazate cu clor, au fost internate in spitale.

16. Este inaugurat "lnstitutul de lstorie Universal6", condus desavantul Nicolae lorga, care ii gi doneazS, de altfel, biblioteca sade istorie, una dintre cele mai bogate din tari.

18. Sunt decernate premiile pe anul 1939 ale Uniunii ZiarigtilorProfesionigti (U.Z.P.). Intre premiati, George Macovescu gi HoriaLiman.

20. Parlamentul adopti i'Legea pentru organizarea gi ln-f ii nfarea Casei compozitorilor, pictorilor gi scu lptorilor romAni".

22. Remarcabil eveniment cultural la CluJ: premiera operei"Kirlanulea", de Sabin Dr6goi, pe un libret de l.L. Caragiale.

25. De Crdciun, regele Carol al ll-lea se afli in rnijloculostagilor din garnizoanele Cluj gi Oradea, iar Gheorghe TdtSre'scu, geful guvernului, al celor de la Cetatea Albe.

31. - 50 de ani de la moartea scriitorului lon Greang6.

- Inaugurarea pavilionului rega!din gara Sinaia.

Sabordaj spectaculosal cuirasatului "Graf von Speet,Ilupii ce la tnceputul lui decembrie torpitase nava britanicl .,Ilorie Start', spre

mijlocul lunii cuirastul german de buzunar "Graf von Sped' scufrindil, in Ocea-nul Atlantic' nu departe de csastele sud-americaner printr-un atac surp*2tr, o altllnavE sub acelaEi pavilion: pachebotul6'Clement". lneepe o spec&acutoisil cursil deurmlrire a ataca$orului de cf,tre cruciE6toarele britanice ..Exeterr gi .tAjat't, fun-preunE cu vasul neozeelandee r6Aehilledt, Curajosr "Gnaf,von Speett primegd nX-$io' avariar4 pe .'&xe!er", dar este lovit, reu$nd totugi str se renrgiize inlortulMontevideo din golful R.io de la Ftata. Conforrn legitorlnternationfreo vaselb befi-gerante sunt prirnite in lnrturi doar pentru maximum 72 de ore, dup$ cane srntobligate s[ rldice anc.oraEnglezii se opresc in af;ara apelor teritoriale uruguayenegi aqterytiir Qomat sI p{rlseascl portul Montevideo, cf,pitanul cuinrsatului, Hans!.ang$ortr'i$ lasi marinarii la bondul unui vas aomercial geflnan Ei pleacg in|"ry. DIUI cinci rnile marine, instr, se opregte" Cei clltiva artifiheri tuaii iu el punincilrctrtrinile explozive, aprind fitilurile $ seindeptrrteazfuu bIrcite de adrasl

Ingep exploziile, uGraf von Speeu se autoscufundtrin trombe uriage de fltrcf,ri.Omulfimu {u 20_0

_000 9q curiogi uruguayeni Ei argentinieni de pe p}ije asisti ui-mi[i la un sabordaj rarisim, ultra-spectaculos.In Gerrnania,lui Hans Langsdorffgi camarazilor siii le sunt date onoruri militane.

"Fe aripile vflntului"I Studiout american "Metro Gotdwin M*

yef' produce filmul de rdsunet mondial"Pe aripile vAntuluf', du@ cartea scrtfioa-rei Margaret Mitchell, apdruE ln 1936.Premiera filmului regizat de Vlctor Fle-ming a avut loc la Atlanta (Georgia), Inzlua de 15 decembrie. lnteryrelt principali:Vivlen Leigh (Scarlett), Clark Gable(Rhett), Leslie Howard (Ashley) gt Otiviade Havilland (Melanie). Aceastd realizarecinematograficd a rulat mai tirziu In Euro-pa, bucurindu-se de un mare succes. Fil-m ul rdmAne, intr-adivdr, nem uritor.

MM,62. Cuirasatul de buzunar german "Graf von Spee" torpileazi

nava britanicd "Dorie Sta/'.4. Submarinele germane scufundi cuirasatul "Nelson", doui

contratorpiloare gi alte nave britanice.7. Forlele sovietice strdpung linia finlandezS.

11. D. Hambro (Norvegia) este ales pregedinte al Adunirii Ge-nerale a Societilii Natiunilor.

13. Cuirasatul german "Grat von Spee" este lovit gi forlat denave britanice sd se refugieze in portulMontevldeo.

14. Societatea Natiunilor exclude din rAndurlle sale UnluneaSovietici drept urrnare a agreslunii declangate impotriva Finlan-dei.

15. - La Atlanta are loc premiera filmului"Pe aripile v6nfulul'.- Un corp expeditionar englez format din 5 diviziiocupi po-

zilii defensive la frontiera dintre Franla gi Belgia.18. Englezii pierd 15 avioane intr-un atac asupra portulul ger-

man Wilhelmshaven.21. l. V. Stalin implihegte 60 de ani.22. Ofensiva sovieticd din Finlanda se desfigoari greu.23. Lfn submarin britanic scufundd nava comerciali germani

"Columbus" (32 000 tone).26. La nord de lacul Ladoga, 16 000 de finlandezl lupti impotri-

va a 300 000 de sovietici.30. Mesajul lui Hitler c6tre armatd: "Ne gdsim in fafa celei_mai

mari lupte, pe viald 9i pe moarte, din cAte a dat poporulgerman".31. Trupele sovietice suferi o primi infrAngere in Finlanda, la

Suomissalmi. Finlandezii pdtrund prin trei puncte pe teritoriulUniuniiSovietice. I

Page 22: Cronica Secolului Xx Anul 1939

Memento t39,,.

ConstanUnescu, Emll. - n. Tighlna. Inginer geolog, profe.sor universitiar, om politic, fost pandidat la pregedenlia Rom&niei, pregedinte al Gonventiei Democratice.- Cobubag, lleana - n. Galali. Soprand de reputalie inter-nalionald, cu debut la corul de copii Radio - Bucuregtl, refugiatiin anii ?0 in Elvetia, obtin8nd apol mari succese pe scenelemarilor operede pe toate continentele.

Dragomlr, Calus Tralan - n. Slatlna. Medic, om politic, d+putat, fost candidat la pregedinlia Romdniei.

Manolescu, Nlcolae - n. RAmnicu-VAlcea Gritic literar giom politic, pregedinte al PartiduluiAliantei Civice, senator.

flrlac lon - n. Bragov. Jucitor de tenis, de trei orifinalist al Cu-pei Davis (1969, 1971,1972), c6gtig{tor al unor tumee intemagenale, apol orgnnizator de mad tumee. In ultimii ani, om de afaceri.

Vlscopoleanu, Vlorlca - n. Bucuregti. AtletS, detine ceamai mare performanti sportivi romAneasc5: titlul olimpic, cu record mondial la sdriturain lungime (6.68 m) la Olimpiada de va-ri din Mexic'68. Doar Nadia Comineci o poate egala, cu titlulolimpic Ai-prima noti de 10 a gimnasticii mondiale.

Card[na ,deofrumusetefascinantd gitemperament ardent, cu rolurl de excepfie in fllme-le "Rocco-gi fratii sii",'Ghepardul" sau "Fatia lui Bube'9.a.

Lafor6t, Marle - cAntdrealS gi actriti francezi de comedie.Stewa( Jacky -'Scotianul zbur6tof, glorie a sportului brita,

nic, pilot de formula l, tiplu campion npndlal (1968, 1971,1979).

Cantacudno, Matel- (1855 - 1Sl9), ultlmul boler cdrturar alMoldovel, profesor gi jurist.

B6rsescu, Agatha - n. Bucuregtl,(1857-1939), actrltl trag+diani" A jucat pe scenele b_ucuregtens ca gi pe cele europCnegi americane, lndeosebi la Burgtheater din Viena, cu marl'suc-cese in "Medeea", "Sapho', Antigona", "lVlaria Stuarf'.

G6llnescu, Annand -n. Pitegti (188S1939). 0m pollllc, frun-tag al P.N.T.gi F.R.N., prim-ministru, asaslnat de legionarl..Gost6cheacu Nlcolae -n. Hugi (187&1939), om de gtlint6,chimlst, mlnistru, membru de onoare alAcademiel RomAnb.

-

Clucurasqu, Marla-n. Bucuregtl (186e1$9), actil6, mareinterpreti a pleselor lul Caraglale. La dorinta el a losi lnmor-mintatii in rochla Coanei Zoitlca, din garderoba teatrului, personal caraglalean pe care l-a interpretrat cu mdiestrle.

- Drdganu, Nlcolae - (1p&4-1999), filolog gi l'storic llterar, pro-fesor gi rector al Universitdtii din Cluj, academiclan.

Folescu, George - n. Slobozia (1884-1939), celebru cAntS-rel de oper6, bas-bariton. 9a sinucis.

Gaster, Mozes - n. Bucuregti (185e1$9), fllolog erudit,membru de onoare alAcademiei Romtne.

Gerota, Dlmltrle - n. Craiova (1867-1939), mare chirurg gianatomist romdn.

Hartulary, Darcl6e - Harlclea - n. Br6lh (1860 - 1g3g), c+lebri soprand roqAn6. A cintat pe marile scene ale lumii. Dupdce compozitorul Giacomo Puccinia termlnat opera'Tosca", dedicati cAntirelei noastre, Darcl6e a cerut autorulul, ca o corFdilie pentru a-i c6ntra opera, o noud arie de bravurS. Aga a fostcreatd celebra arie l/isid'arte, visi d'amore".

Longlnescu, Gheorghe - n. Focgani (lSOg-1ggg), chimist,prolesor u niversitar, academician, {ondator al revlstel' "l€tura",impreund cu Gh. Jileica.

Mlron, Grletea - n. Toplila (1808-1939) - biografie la rubricaluniimartle.

Suclu, loan - (1862-1939), luptdtor polltlc dln Transilvanh,participant activ h Marea Unire, de la 1 decembrie 1918.

Teodorescu €lon, lon - n. larrcaBriila. Plctor de maresensibilltate. Par0clpant la expozilllle universale de la Paris giNew-York.

, Tllm, A$re! -. (1909!939), medlc, milltiant de st6nga, pdr-ticipant la rizbdul civil din Spania, prhs 9l executrat de fian-chigti.

Jltelga' Glnorghe - n. Turnu-Severln (187&1939), reputratmatematician, profesor universttiar, academician, ini$ator alunor marl capitole din geometrla dlferengald prolec'tlv6 9l afin6,

al unor noi categorii de suprafele curbe gi retele care-i poartinumele.

Zamflrcscu, George Mlhall - n. Bucuregti (189&1999),scriitor. A evocat atmosfera mahalalelor bucure$ene in romane(lVaidanul cu dragoste), comedii tragice ("Domnigoara Nast+sia") sau lirice ("ldolulgi lon Anapoda'')_.-

Fokker, Antfiony - (189G1939), constructor olandez al renumitelor motoare giavioane care-i poart5 numele.. $osfutln, lvan - (1889-1939), actor gi cineast rus, plecat

dupi revolulia din 1917 la Paris gi Hollywbod unde a turnat fil-me mule de mare succes Tn epoc6. N-a putut depSgi handicapulcreat de filmul sonor.

liemlcentenarul morfll lul Mlhal Emlnescu"Mihai Eminescu este culmea inaccesibili a forlelor noastre

creatoare, principiul cel mai fecund gi generos al rezervelorn@stre sufletegti. Din promoliunea semicentenarului MihaiEminescu fac parte totl cei ce au avut fericirea si scrie in 1ggg"

PFRPESSICIUS.

Dlr[o,{ la pupttrul Fllarmonlcll: George Georgescu, lonelPer!e-a, Alfred Alessandrescu, Egizio Massini.

Vlrtuogl InstrurnentlgU: Dinu Upatti, Silvia gerbescu,Theodor Lupu, Al. Theodoiescu, Vasile Jianu, lon Voiiu.

Oper6: dirijorul George Georgescu revolulioneazd instituilaOperei. Se monteazi "Flautul fermecat'Oe W.R.Mozart, a/asiulfantom6" de Richard Wagner gi "salomeea" de

'Rlchard

Strauss. Sunt promovale premiere|e romAnegti: "Alexandu L*pygne_anu" de Al?irra gi"Kir^lanulea" de Sabiri Drigoi, ca gl b+letele "La secerig" gi"Nuntd ln Carpafl" de Paul Gonstantin6scu.

POEZIE / PROZA

Octavlan Goga:"Poeme postume"

Tudor Arghezl:"Hore"

George Lesnea:"Arglnt"

Zaharla Stancu:"Clopotulde aui'

Al. Phlllpplde:l/isuri in vuietul vermii"

Radu Gyr:"Poezli"

lon lfllnuleacu"\y'ersuri", edilie definitivi

Mlrcea Ellade:"Fragmentarium" gi "Nuntii ince/'

tr

trtrtrtrtrtrtrtrtrtrtr

trtrtrtrtr

Nlcolae lorga:"Memorii"

-G. Gillnescu:"Principil de esteticS"

lonelTeodorcanu:"Privale Baba"

Lucla llemetrlutf;"Destine"

Geo Bogza:'fdri de piatr6, de foc ai depimAnf

Vlctor lon Popa:"lrfaistoraguI Aurel"

Dan Petraglncu:"Miracolul"

Mlhall $erban:'CAinii"

"Trel camarazl" (Robert Taylor, Margaret Sullivan, Fran-chot Tone, Robert Young)""Suez" Oyrone Power, Loretta Young, Annabella)"Glbraltar" (Viviane Romancre, Erich von Stroheim)"Oamenl careinfrunt6 moartea" (Clark Gable, Mima Loy)"Gollvla deaur" (Margaret Sullivan, James Stewart)"Vrifltorul dln Oz" (Judy Garland)"Dlllgenta" (John Wayne)"Farandoh" (Ginger Rogers, Fred AstairQ"La riscruce de rdnturl" (tburence Olivier, Merle Oberon)"ln zorl de zl" fRetour a fbube", cu Danielie Danieux)nVlsul mlcupl prlnsep (Shirley Temple) '

iO noapae de pomlni" (reda l. Sahighian, cu Dina Gocea,George Timlcd, Costache Antonlu, Grigorag Dinicu)"lntermezzo" (lngnid Bergmann, Leslie Howard)llolpm amlntlrllor" (Jean Gabin, Arletty, Jules Berry)"Bel Aml" (Wlly Forst, Olga Cehova, llse Werner)"Paradlsul plerdut" (Femand Granrey, Micheline Presle)"Vlsul 4,nel Butterfly" (Maria Cebotari, Fooco Giachetti)

Page 23: Cronica Secolului Xx Anul 1939

Memento t39,,.

ConstanUnescu, Emll. - n. Tighlna. Inginer geolog, profe.sor universitiar, om politic, fost pandidat la pregedenlia Rom&niei, pregedinte al Gonventiei Democratice.- Cobubag, lleana - n. Galali. Soprand de reputalie inter-nalionald, cu debut la corul de copii Radio - Bucuregtl, refugiatiin anii ?0 in Elvetia, obtin8nd apol mari succese pe scenelemarilor operede pe toate continentele.

Dragomlr, Calus Tralan - n. Slatlna. Medic, om politic, d+putat, fost candidat la pregedinlia Romdniei.

Manolescu, Nlcolae - n. RAmnicu-VAlcea Gritic literar giom politic, pregedinte al PartiduluiAliantei Civice, senator.

flrlac lon - n. Bragov. Jucitor de tenis, de trei orifinalist al Cu-pei Davis (1969, 1971,1972), c6gtig{tor al unor tumee intemagenale, apol orgnnizator de mad tumee. In ultimii ani, om de afaceri.

Vlscopoleanu, Vlorlca - n. Bucuregti. AtletS, detine ceamai mare performanti sportivi romAneasc5: titlul olimpic, cu record mondial la sdriturain lungime (6.68 m) la Olimpiada de va-ri din Mexic'68. Doar Nadia Comineci o poate egala, cu titlulolimpic Ai-prima noti de 10 a gimnasticii mondiale.

Card[na ,deofrumusetefascinantd gitemperament ardent, cu rolurl de excepfie in fllme-le "Rocco-gi fratii sii",'Ghepardul" sau "Fatia lui Bube'9.a.

Lafor6t, Marle - cAntdrealS gi actriti francezi de comedie.Stewa( Jacky -'Scotianul zbur6tof, glorie a sportului brita,

nic, pilot de formula l, tiplu campion npndlal (1968, 1971,1979).

Cantacudno, Matel- (1855 - 1Sl9), ultlmul boler cdrturar alMoldovel, profesor gi jurist.

B6rsescu, Agatha - n. Bucuregtl,(1857-1939), actrltl trag+diani" A jucat pe scenele b_ucuregtens ca gi pe cele europCnegi americane, lndeosebi la Burgtheater din Viena, cu marl'suc-cese in "Medeea", "Sapho', Antigona", "lVlaria Stuarf'.

G6llnescu, Annand -n. Pitegti (188S1939). 0m pollllc, frun-tag al P.N.T.gi F.R.N., prim-ministru, asaslnat de legionarl..Gost6cheacu Nlcolae -n. Hugi (187&1939), om de gtlint6,chimlst, mlnistru, membru de onoare alAcademiel RomAnb.

-

Clucurasqu, Marla-n. Bucuregtl (186e1$9), actil6, mareinterpreti a pleselor lul Caraglale. La dorinta el a losi lnmor-mintatii in rochla Coanei Zoitlca, din garderoba teatrului, personal caraglalean pe care l-a interpretrat cu mdiestrle.

- Drdganu, Nlcolae - (1p&4-1999), filolog gi l'storic llterar, pro-fesor gi rector al Universitdtii din Cluj, academiclan.

Folescu, George - n. Slobozia (1884-1939), celebru cAntS-rel de oper6, bas-bariton. 9a sinucis.

Gaster, Mozes - n. Bucuregti (185e1$9), fllolog erudit,membru de onoare alAcademiei Romtne.

Gerota, Dlmltrle - n. Craiova (1867-1939), mare chirurg gianatomist romdn.

Hartulary, Darcl6e - Harlclea - n. Br6lh (1860 - 1g3g), c+lebri soprand roqAn6. A cintat pe marile scene ale lumii. Dupdce compozitorul Giacomo Puccinia termlnat opera'Tosca", dedicati cAntirelei noastre, Darcl6e a cerut autorulul, ca o corFdilie pentru a-i c6ntra opera, o noud arie de bravurS. Aga a fostcreatd celebra arie l/isid'arte, visi d'amore".

Longlnescu, Gheorghe - n. Focgani (lSOg-1ggg), chimist,prolesor u niversitar, academician, {ondator al revlstel' "l€tura",impreund cu Gh. Jileica.

Mlron, Grletea - n. Toplila (1808-1939) - biografie la rubricaluniimartle.

Suclu, loan - (1862-1939), luptdtor polltlc dln Transilvanh,participant activ h Marea Unire, de la 1 decembrie 1918.

Teodorescu €lon, lon - n. larrcaBriila. Plctor de maresensibilltate. Par0clpant la expozilllle universale de la Paris giNew-York.

, Tllm, A$re! -. (1909!939), medlc, milltiant de st6nga, pdr-ticipant la rizbdul civil din Spania, prhs 9l executrat de fian-chigti.

Jltelga' Glnorghe - n. Turnu-Severln (187&1939), reputratmatematician, profesor universttiar, academician, ini$ator alunor marl capitole din geometrla dlferengald prolec'tlv6 9l afin6,

al unor noi categorii de suprafele curbe gi retele care-i poartinumele.

Zamflrcscu, George Mlhall - n. Bucuregti (189&1999),scriitor. A evocat atmosfera mahalalelor bucure$ene in romane(lVaidanul cu dragoste), comedii tragice ("Domnigoara Nast+sia") sau lirice ("ldolulgi lon Anapoda'')_.-

Fokker, Antfiony - (189G1939), constructor olandez al renumitelor motoare giavioane care-i poart5 numele.. $osfutln, lvan - (1889-1939), actor gi cineast rus, plecat

dupi revolulia din 1917 la Paris gi Hollywbod unde a turnat fil-me mule de mare succes Tn epoc6. N-a putut depSgi handicapulcreat de filmul sonor.

liemlcentenarul morfll lul Mlhal Emlnescu"Mihai Eminescu este culmea inaccesibili a forlelor noastre

creatoare, principiul cel mai fecund gi generos al rezervelorn@stre sufletegti. Din promoliunea semicentenarului MihaiEminescu fac parte totl cei ce au avut fericirea si scrie in 1ggg"

PFRPESSICIUS.

Dlr[o,{ la pupttrul Fllarmonlcll: George Georgescu, lonelPer!e-a, Alfred Alessandrescu, Egizio Massini.

Vlrtuogl InstrurnentlgU: Dinu Upatti, Silvia gerbescu,Theodor Lupu, Al. Theodoiescu, Vasile Jianu, lon Voiiu.

Oper6: dirijorul George Georgescu revolulioneazd instituilaOperei. Se monteazi "Flautul fermecat'Oe W.R.Mozart, a/asiulfantom6" de Richard Wagner gi "salomeea" de

'Rlchard

Strauss. Sunt promovale premiere|e romAnegti: "Alexandu L*pygne_anu" de Al?irra gi"Kir^lanulea" de Sabiri Drigoi, ca gl b+letele "La secerig" gi"Nuntd ln Carpafl" de Paul Gonstantin6scu.

POEZIE / PROZA

Octavlan Goga:"Poeme postume"

Tudor Arghezl:"Hore"

George Lesnea:"Arglnt"

Zaharla Stancu:"Clopotulde aui'

Al. Phlllpplde:l/isuri in vuietul vermii"

Radu Gyr:"Poezli"

lon lfllnuleacu"\y'ersuri", edilie definitivi

Mlrcea Ellade:"Fragmentarium" gi "Nuntii ince/'

tr

trtrtrtrtrtrtrtrtrtrtr

trtrtrtrtr

Nlcolae lorga:"Memorii"

-G. Gillnescu:"Principil de esteticS"

lonelTeodorcanu:"Privale Baba"

Lucla llemetrlutf;"Destine"

Geo Bogza:'fdri de piatr6, de foc ai depimAnf

Vlctor lon Popa:"lrfaistoraguI Aurel"

Dan Petraglncu:"Miracolul"

Mlhall $erban:'CAinii"

"Trel camarazl" (Robert Taylor, Margaret Sullivan, Fran-chot Tone, Robert Young)""Suez" Oyrone Power, Loretta Young, Annabella)"Glbraltar" (Viviane Romancre, Erich von Stroheim)"Oamenl careinfrunt6 moartea" (Clark Gable, Mima Loy)"Gollvla deaur" (Margaret Sullivan, James Stewart)"Vrifltorul dln Oz" (Judy Garland)"Dlllgenta" (John Wayne)"Farandoh" (Ginger Rogers, Fred AstairQ"La riscruce de rdnturl" (tburence Olivier, Merle Oberon)"ln zorl de zl" fRetour a fbube", cu Danielie Danieux)nVlsul mlcupl prlnsep (Shirley Temple) '

iO noapae de pomlni" (reda l. Sahighian, cu Dina Gocea,George Timlcd, Costache Antonlu, Grigorag Dinicu)"lntermezzo" (lngnid Bergmann, Leslie Howard)llolpm amlntlrllor" (Jean Gabin, Arletty, Jules Berry)"Bel Aml" (Wlly Forst, Olga Cehova, llse Werner)"Paradlsul plerdut" (Femand Granrey, Micheline Presle)"Vlsul 4,nel Butterfly" (Maria Cebotari, Fooco Giachetti)

Page 24: Cronica Secolului Xx Anul 1939

:;N:::::lir:: :

ffi,l,:llltim]:::i:::l::iwii:.qss.j!Igs::s::i:::|:li::i$j::|l:|!iilui:|iii:i::sjsiffsExifG:::|::::]:|i:]lE::::::1!]|:]:::]in

O intAtnire a&hoc inaintea &dangdrii gelui ^d9 .al doilea rdzboi ryond!44

incheiatd fara rezultate, $tverahul Romfuiei nesuAciind afttnci la

Regele Carol al fl-leagi Voievodul Mihai ladejunul protocolaroferit de Adolf Hitlerla Obersalzberg.unele pretenli ale gazdei.

Page 25: Cronica Secolului Xx Anul 1939

n;'&t|gal ff,,nv"+"rjt{,s.#ii,. ,.j

Grlmele politice sunt de dlferite feluri, de la ganbfe lB asaslnate Una dln cete mal fosnlces-a consumat la23 august 1939 la Moscova, cand Molotov gl Blbbentrop sernnaze trTratatul

de neagreslune dintre Germania gi U.R.S.S1, con$nand claura secreti ca Basarabia romineasc{silreviniSoviete|or,prin$arrta|9iarnen|nprecufor}a.:':

ln fotografil, Stalin rdde saUsfaeut h "Patitut Kremlinufiti!, ca $i Hifler, deslgur, qn beflqulluptlui" de la Berlln.

nrryF InAzBUNAREGUVERNAMENTATA

Atentatorii legionari impugcati innoaptea de 21 septembrie 1939 la lo-cul execufiei primului ministru Ar-mand CSlinescu. Ga represalil aleguvernului 9i alti membri ai Girzii deFier au fost ucigi in judetele prii.

..':;::::.....................

NAZNUNARELEGIONARA

Un lung gir de asasinate au fostcomise inainte gi, mai ales, dupi pre-luarea puterii de citre Legiune, in anii1939, 1940 gi la inceputul anului 1941.

Foto.' cadavre la morgd

' :.:' =

' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' i:i1'