Viorel Cosma

Muzicianul de geniuin imagini

Le musicien de g*ruie en images

j-xr.rl

ryMT]ZFI;I.,r-ATI0N.\1.C i:OR C 1:tixtiscti

Muzicianul de geniu / Le musicien de gdnie

Copiliria I L' enfance ( 1881- 1895)

Adolescenla / L'adolescence (1895- 1910)

Tinerelea / La jeunesse (t910-1921)

7lt729

49

99

Mtxx& w& *nul de KsK€ e s.&

Personalitate singulard in cultura romhneascd ;i universald din secolul XX, George

Enescu a cunoscut dupd moartea sa (1955) o radicald evalusre a mo;tenirii sale

spirituale. in special compozitorul-Enescu, strivit ile plurivalentul interpret (violonist,

,lirijor, pianist) care;i-a asigurat o carierd internalionald strdlucitd timp de peste o

iwndtate de veac, a rdmas intr-o nemeritatd gi apdsdtoare umbrd, autorul unor partituri,le amploare nereugind nici mdcar sd-;i asculteluudrile in timpul vielii. Cht despre

tiparirealor, nici nu se punea problema, rigoarea profesionistului Enescu in acest

,l o m eniu fiind pr ov erb iald.

opil-minune, n[scut intr-un mic sat din nordul Moldovei, la granila Romdniei

cu Imperiul Austro-Ungar gi Ucraina (Liveni-VArnav, 1881), George Enescu

avut qansa s[ poposeasc[ la studii muzicale la Viena incepAnd de la virsta de

7 ani. Adolescenla gi afirmarea in calitate de compozitor s-au petrecut la Conservatorul

din Paris, unde Enescu a izbucnit surprinzdtor in pragul secolului XX cu piese

simfonice de risunet european (Rapsodiile Romdne, Dixtuorul, Octetul Ei Simfonia

nr. 1). intre virtuozul interpret gi fabulosul compozitor a inceput o lupt[ surd[, din

care modestul creator a trecut in plan secund spre a face loc spectaculoasei cariere

de plurivalent instrumentist qi dirijoa iar mai tirzit,la maturitate, 9i de pedagog.

Profund legat de pimintul natal, George Enescu gi-a petrecut anii grei ai rizboaielor

mondiale (1916-1918, lg4}-1945) in patrie, ajutAnd la afirmarea valorilor artistice

autohtone prin iniliative majore (fondlri de formalii artistice camerale, simfonice

gi lirico-dramatice, concerte gi recitaluri pentru cultura muzicald' generali, crearea

Societ[lii Compozitorilor RomAni pentru stimularea creatorilor autohtoni, acordarea

de premii nalionale tinerilor compozitori etc.). AlegAndu-qi Franla drept centru de

iradiere a carierei de violonist gi dirijor pentru turneele din Europa Ei America de

Nord, George Enescu a decis - dup[ 1946 - sa se stabileascd definitivla Paris, unde 9i-a

aflat sfirEitul la vArsta de74 de ani (1955). Aici, in oragul-luminil, avdntt str[lucirile

rampei capodopera liricd Oedipe (1936),lucrarea care a impus o personalitate de

autentic creator. Cele trei Suite orchestrale gi cinci Simfonii, poemele simfonice lsls Ei

Vox Maris, Capriciul Romhn pentru vioara ;i orchestrd, Simfonia concertantd pentru

violoncel ;i orchestrd, Sonatele pentru pian, vioard ;i violoncel, dar mai ales lucrlrilecamerale (de la Cvartete Ei Cvintet pAn[ la Octet Ei Dixtuor) au confirmat postum

un compozitor de anvergur[ simfonici, nu un simplu autor minor de Rapsodii

Romhne (cum l-au calificat, din necunoagtere, pe Enescu unii istorici gi cercetitoriimprovizali).

ca man

ic sdfie

ca nimeni sd-l

fi prevdzut,

[Enescu] aparepe nea;teptate,

ie;it dinstrdfundul gliei

romhne;ti, acest

Fdt-Frumos almuzicii.

Enescu-compozitorul gi-a impus personalitatea in contemporaneitatea postumiatunci cAnd partiturile sale au p[truns gi in repertoriul marilor formalii simfonicestriine, cind tragedia liric[ Oedipe a fost reprezentatd,pe scenele din Belgia, Germania,Austria, Polonia, RomAnia, Italia, c6nd tinerii instrumentigti prezenli la ConcursurileInternalionale ,George Enescu" de la Bucuregti (dup[ 1967) au descoperit suitele,sonatele gi miniaturile pentru vioarl, pian gi violoncel, cind discurile au completatcatalogul limitat al celor 33 de opusuri (de la moartea artistului) cu peste 100 de iitlurirecent descoperite, schimbind radical imaginea acestui inzestrat muzician romAn.

Desigur c[ un aport esenfial in configurarea noii ,,staturi" artistice singulare alui George Enescu l-au adus cercetarea gi muzicologia contemporane, caie, prinmonografii, editii critice gi documentare, corpusuri de corespondenli, ,toaiigi comunic[ri gtiinlifice, au reugit s[ completeze figura complexi a unui geniurenascentist (muzician, artist plastic, literat, actor, cant[re!, folclorist).

Iatl de ce am considerat c[ este necesar si adiugim tuturor acestora o biografiein imagini a str[lucitului muzician, care s[ aduc[ ceva in plus: splendoarea esteiice achipului sdu.

Mihail lora

ffiHtryt printre aceia care, la sfirgitul veacului trecut - mdrturisea preotul Gala

ffi;calaction (1879-196l), scriitor, traducitor gi academician - am contemplat,&*3E4cu extaz, rlsiritul acestui luceafbr al geniului rominesc... Uneori, c6nd aud sau

citesc uera de fa{6 gi marele nostru Enescu>, am o curioas[ migcare sufleteasci! Credc[ ag sim{i acelasi lucru cAnd m-ar striga cineva intr-o zi: <Vino d,e vezipe F[t-

Frumos!>."Un alt distins membru al Academiei.Romine, compozitorul gi profesorul

Mihail fora, gi-a privit colegul de breasli ca pe omul din po,r.rt., rdsiritmiraculos... ,,Fdrd ca mai nimic sd fie pregdtit, fhr[ ca nimeni ,a-t n prevdzut,[Enescu] apare pe neagteptate, iegit din str[fundul gliei rominegti, acest Fit-Frumos al muzicii."

Nu pufini litera(i i-au asemuit infhligarea cu a unui zeu. ,,M-a uimit prinmbre{ia surasului slu, gi in care am recunoscut pe Enescu..." - scria GeorgeC[linescu, criticul literar cu virtu[i de geniu. ,,intr-o mini {inea un sicriag,asemeni unui sarcofag de copil de faraon, o cutie de fapt pentru doud viori.Pigea modest, dupi vocabularul curent, nu distant gi nici familiar, nu

teatral abstras, dar nici amestecat cu strada. Mi s-a p[rut un zeu."Istoricul gi criticul literar valeriu RApeanu s-a,,apropiat de Enescu,.

fiindci ,,imaginatia noastri il asemuia chipului de tinir zeu al celuilaltmoldovean: Eminescu". Recunogtea c[ ,,era pentru mulli dintre noiasemeni unui Fit-Frumos din Basme".

" Scriitoarea gi memorialista Alice Magheru, prezentd,cu sotul ei lai,. majoritatea gedinlelor de muzici de la vila Luminig din sinaia, il priveai pe Enescu ore intregi - cum mirturisea in revista ,,Ramuri.. irqgr)

- deoarece ,,era frumos ca un zeu". Dupd. ce i-a surprins fotografiara 20 de ani pe coperta revistei ,,Musica' din paris, compozitoarea gi

pianista Didia saint-Georges (1888-1979) a exclamat admirativ intr-uneseu din ,,Caiete Botoqlnene' (1985): -Era de-o frumuse[e de arhanghel

si mi-am dat seama c[ acesta era pentru mine chipul ideal visat 9i...inaccesibil".

in sfArgit, George Enescu a fost asemuit gi cu Sfinxul anfic. ,,Nu gtiudaci deplgise vArsta de2l de ani..." - igi amintea pianista, scriitoarea giprofesoara Cella Delavrancea, colaboratoarea maestrului in numeroase:ecitaluri gi concerte. ,,Era sublire gi avea un veston care plrea foarte>curt. P[rul lung, fala ciudat[. Avea figur[ de pisici (sic!) qi de sfinx.?orecla de Pinx de aici se trage... Cind cAnta Enescu, regina picta3ibliile ei, care sunt acum la Curtea de Argeg gi Ia Vatican. Am vizut-o,:icta frumos gi foarte des il reprezentape Enescu in Sfinx cAnd evoca

icene din Vechiul Testament in chenare."

incolo de aceste denumiri, supranume, porecle, intimit[liatribuite de personalitl1i, cercet[tori, admiratori, prieteni, au

existat gi profesioniqti ai penelului, ai peliculei, ai aparatelor de

:.,:ografiat, care au fixat chipul geniului trecut prin sufletul unor mari.:tisti/creatori. Din galeria de admiratori consecvenJi, fideli de-a lungul

-:or decenii de via![ paralel[ parcurse intr-o reciproci atmosferi::niliari, exemplarl prin sentiment 9i credin![ intr-un ideal sufletesc:: inalti superioritate spiritual[, s-au desprins un critic muzical,.*,eist ;i fin literat (Emanoil Ciomac) gi un pictor, portretist de mare::riunzime (Corneliu Baba). Ambii creatori au stat mereu in umbra.:::ului din Liveni, oferind posteiitapi o suitd de imagini (literare gi

:..'tice), indispensabile unei ,,biografi.i" ascunse in infinite meandre:.:ecuprinS.

Sub titlul Siluete, tnfdli;ari, efigii, moldoveanul Emanoil Ciomac-:++l-116rr, autorul primei schile biografice enesciene, publicat[

;t-l::l 100 de ani (in revista,,Convorbiri literare", 1915), ne ofer[ -: i-i ;u pas - chipul geniului, de la copil-minune pinl la gigantul artei'-:-:telor in amurgul apdsltor al vielii omului, dezrildd,cinat de !ari, deI ):iietate in deriv[, cu un destin tragic.

";;,pil balai pknd la 17 ani (caracteristicd a neamului romhnesc,nn:-:'::itatd. mai cu seamd in Moldova), devenind apoi tot mai brun lar*;- "i,ir cu pielea albd ;i tmbujoratd, cu privirea venitd dintr-un adhnc.i,t ;i,:i,titate, mdtdsoasa, catifelatd, cu ochii aceia cdprui,lumino;i, pe;;:i :,,iii ii gasesc reci, alyii dezmierddtori, a crescut un bdrbat voinic,,ir, -'-i'rrj ospect impunea tn anii maturitd{ii prin lini;te gi masivitate,u'Ie'r:--!'r prrf ere voluntar potolitd, sigur pe sine, cu toatd aparen{a sfioasdln :'-',- tiidl€. "

-; r'i1512 de cinci ani, Costache Enescu gi-a luat copilul, indrep-liiili-,.:--i€ spre Iagi, ca profesorul Eduard Caudella s[-i testeze talentul.l '*;i^ iairnoasa intilnire cu obrizniculul muzician din Liveni, dasc[lul

,* despre Enescu,

dai:ihu- mi in chip ui s e m c d

i.,.@firesia vafi cea pe care

am trdit-o. Dupd concert

amumblat nduc pe strdzi.Auzisem ca unfel de

vrdjitorie din care nu mdputeam dezmetici.

Corneliu Baba

W :uimit prin mdrelia surhsului

N SAU, ;r ln care am recunoscut pe

ffiscu. intr-o mfrnd {inea un sicriag,asemeni unui sarcofag de copil

defaraon, o cutie defapt pentru,v

doua viori. Pdgea modest, dupdvocabularul curent, nu distant;i nicifamiliar, nu teatral abstras, dar nici

amestecat cu strada.Mi s-apdrut un zeu.

artist din capitala Moldovei, Nestor Heck, nimeni altuldecAt fotograful lui Eminescu (1896), cel care ne_a lisatultima imagine a Luceafhrului. Micul Enescu, cocolat pepernele scaunului, scrie cu mina dreapt[ o partituri, iar iustanga abia sprijin[ o vioari intre piciorusele incrucigate,spre a putea cuprinde instrumentul lui Caudella. ,Va ficompozitor mare gi mare violonist" - se pare ca a intuitfotograful iegean. ,,Emblematic6 imagine" pentru chipulgeniului!

,,Vulcanul lduntric rdzbatea rar tn oford - continuiEmanoil Ciomac <silueta> tAnlrului muzician -,la repetilii,chnd vocea sa rdsuna uneori pe nea;teptate, speriind chiar ;ipe cei care traiau ln intimitatea lui, uimili sd_l cunoascd ;isub acest aspect furtunos. Dar izbucnirile temperamentuluisdu ndvalnic erau, de obicei, stdpAnite, precum am maispus-o, de voinla puternicd, o voinld, am zice, beethoveniand.Beethoveniand ii era;ifa{a, ce adesea amintegte defaimoasamasca.

Ca ;i la <Titanul de la Bonn>, vdrsta a modelat trdsaturileputernice ale felei, de un admirabil oval in adolescen{d, apoi,pe la 30 de ani, rotunjindu-se, cu obrajiifoarte plini ;i netezi.

Pdrulti erabogat, ondulat, adesea asemdndtor cu o coamdleonind, pe un cre;tet nlasiv, deasupra uneifrunli verticale cepdrea o sthncd de promontoriu. Toatd persoana lui, mai cuseamd tn apari{ia ei pe podium, dddea o impresie de mdrelie;i de putere magneticd.

Nu putea trece neobservatd acea tnfdyi;are de artist, depersonalitate deosebitd, tn orice mediu;i tmprejurare, oricktde voluntard, modestd ;i de retrasd i-arfifost {inuta, plind deacea deferenld;i urbanitate, pe care a desdvAr;it-o o educa{ietn tot felul tngrijitd.

Bdiela;ul dolofan are, dupd fotografii, un cap rotund,am zice tncd <neformat>>. Dimitrie pherekide, prieten dinadolescen{d, ;i-l aminte;te la vhrsta de j4 ani, cknd l-a aduspdrintele sdu, pentru tnthia oard, la paris. Era tuns <<cazon>>,

avea o tnfd[i;are de copil drdgul, dar cknd mhnuia arcugulpe vioard, o siguran{d de maestru, impundtoare. Ca tdndrin jurul vdrstei de 20 de ani, devenise de o impresionantdfinele tn trdsdturi ;i siluetd. Zvelt, elegant, imbrdcat dupdmoda englezd, el este, dupd cum il infdyi;eazd o fotogrifiedin Londra din 1905, de o excep[ionaldfrumusele.

Tot a;a de tdndr il vedem intr-un grup, cu prilejulsdrbdtoririi lui Rimski-Korsakov, eknd acesta din urmd a

fost primit de Societatea Compozitorilor Francezi. Marele

10

George Cdlinescu

compozitor rus e in primul rdnd, aldturi de Saint-Saijns. in spatele lor celebritdli ale timpului:Rachmaninov, Savonov, Blumenfeld, Kussewitzki,Wanda Landowska, Hardy Bauer, $aliapin, AlftedoCasella, Casadesus, Enescu.

Un critic italian, Bruno Barilli, evoca imaginealui George Enescu pe yremea chnd il vdzusepentru tntdia oard, cam pe la 1900. Pare-se, peatunci, impresiona prin bogd{ia capilard, pdnd ;ia sprilncenelor. <<Semdna - scrie Barilli, mult maithrziu, in toamna anului 19j9 (cu prilejul unuiconcert la Teatrul Adriano, chnd Enescu a apdruttn tripla calitate de violonist, compozitor ;i dirijor,ob;indnd un succes epocal in fala dificilului publicdin Roma) - cu un thndr indian din America. De;iavea pdrul vhlvoi, era bellissimo.>

Cu timpul, aceastd podoabd a capului s-a redus,dar nuphndintr-athtincdt sdfie socotitd suficient depieptdnatd, de <corectd>. Un portar de la Cazinouldin Sinaia, tn 1922, i-a interzis lui Enescu intrareatn elegantele saloane de dans ;i in cele ale jucdtorilorde chemin-de-fer ;i ruleta, sub cuvhnt cd nu are,rfreza, aranjatd.

De pe la 40 de ani, tnfd{i;area tncepe treptat, treptat, sd se schimbe.Enescu pare mai putin thnar, de;i, cam tn acela;i an, o fotografieni-l aratd tn mijlocul Cvartetului <Arnold Ros6>>, cu aparenla unuistudent tntre profesori bdtrkni.

O altd fotografie, luatd cu prilejul botezului lui Dinu Lipatti,nil aratd pe Enescu, care-i fusese na.;, <lepddkndu-se de trei ori de

Satana ;i impreunLndu-se de trei ori cu Christos>, aplechndu-se sprecopilul botezat thrziu (chnd avea peste trei ani ;i maniftstase uneledaruri muzicale) ;i tntinzdndu-i tn chip profetic o cunund de lauri,tnscenare a tatdlui lui Dinu Lipatti, care l-a cam supdrat atunci peGeorge Enescu, prin publicitatea datd acestui eveniment. Astdzi credcd-l prive;te cu melancolie ;i cu mhndrie, ghndindu-se, mai cu seamd,la gloria pianistului de talie mondiald, mort la 33 de ani.

Statura lui George Enescu incepe sd se tncovoaie tn aceastdimagine. imbrdcdmintea, o jachetd surd, tncheiatd foarte aproape degdt, cu multe buzunare laterale, pantaloni strhmli, <botine> lungi, cunasturi.

I se tncovoaie ;i collurile gurii - din ce in ce mai dureros tn aniidin urmd.

Cu timpul, fa[a incepe sd se brdzdeze, obrajii sd-i sldbeascd,

fruntea mare ;i luminoasd ardta o vhnd verticald, ca in frumoasamascd fdcutd de Mili{a Petra;cu. Profilul e aproape grec, nasul foarte

11