Elizabeth SOMBART

MUZICA,iN lllruaFAScINATTEI

Confdenye pentrw pian, d.e la Bach'la Bartdh

fladucere de Lavinia Dragog

EdiEia a Il-a, revizuiti.

CupruNs

Mulpumiri .................... 11

I. Sunetul: cuvAnt 9i muzici..... ...,....13

Sunetul-cuvAnt - Sunetul-muzici -,,Cosmosuleste un concert magnific" - Sunetul creator,

sunetul distrugitor - Muzica vindecl - AIte

efecte nebinuite ale muzicii - Natura sunetului -Diabolus in rnusica - Definigii ale muzicii -Modul major, modul minor - $coala ,,logosului"gi muzicianul - Muzica: joc sau mizd? - Muzica,

suflet universal - Inima muzicienilor

IL Confidenge, de la Bach la Bart6k ..................59

Johann Sebastian Bach - 'Wolfgang Amadeus

Mozart- Ludwigvan Beethoven- Franz Schubert-

Felix Mendelssohn-Bartholdy - Frdddric Chopin -Franz Liszt - Robert Schumann - Johannes

Brahms - Antonin Dvoi:ik - C6sar Franck - Piotr

Ilici Ceaikovski - Gabriel Faur€ - Erik Satie -Claude Debussy - Maurice Ravel - Alexandr

Nicolaevici Scriabin - Serghei Rahmaninov - B6la

Bart6k - Togi, pianigti...

CUPzuNS

IIL MuzicianS., azi, pentru a pistra bucuria

de copil ...............205Pianul - MAinile - Respiragia - Partitura -Urechea - Anii de studiu - A fi pianisti astizi -Teama, tracul - Concertul -A inregistra un disc *Discul - A preda sau a cunoagte sunetul unui

sufet - Cele gapte recomandiri - CAteva intrebirilegate de pian, penffu copiii de toate virstele

IV. Muzica viegii noastre

Fraternitarea gi libertarea - Afternariva - Teama,

ticerea, reconcilierea - Voalurile ticerii...

Biblioteca rnea ............ ...................263

ISuNBt:ur: cuvANT $r MUZTcA

ALLEGRO

O semiluni pe cerul albastru al nopEii.

Paris: turnul Eiffel scinteiazL in invelisul lui de

lumini. Linigtea este agreabili., ea ne calmeazl.

;i ne inalti: cel mai mic zgomot mecanic, unsunet de voce gi chiar ecoul pagilor no;tri ne

pot tulbura. Ghicim cL aici are loc o simfonie,la dimensiunile unui univers magic si indesci-frabil, in pofida gtiintei astronomilor gi a cili-toriilor interplanetare - atit de modeste renta-tive umane de a atinge evidenga cosmici... DarDumnezeu ne'a dat cuvAntul penffu a-l lucra asa

cum cultivim ogorul, linistea, pentru a invigasi o iubim ca pe un izvor de ticere si muzicapentru a uni totul in adincul fiingei noastre.

OricAt de departe am cobori pe scara timpului,ea este acolo. Istoria sunetului este una dintrecele o mie gi una de nopgi ale Universului...

14

Elizabeth SOMB.A.RI

in aceasli calitorie poetici gi magicS.

ii invit pe prietenii muzicii, pasionagi ;i debu-

tanfi, necunoscitori gi savangi, profesionigti ;iamatori, dar gi pe copiii dornici si o descopere

gi pe togi cei care nu dau inapoi in faga mirabi-lului, pe cei pentru care misterul nu este numai

o enigmS. de descifrat. De-a lungul lecturilor ;ia descoperirilor fascinagia mea a crescut in faEa

acestei istorii a sunetelor, ale cirei etaPe ag vrea

si le parcurgem impreuni.

Sunetul - cuvdnt

Din zorii timpurilor, anticii au vorbitdespre sunete, cu intui;ii fulgurante pe care fti-inEa noastri cea mai avansati le confirmi astezi,

ca despre o realitate aflindu-se la insigi originea

Universului. Unii savan[i sus{in ci intregul uni-vers s-a niscut dintr.un singur sunet, inigiator al

Big Bangului original. Un prim sunet, preludiual evoluEiei cosmice, al formirii lumilor. Geneza

afirmi puterea creatoare a Cuvintului gi a vocii:

,,Si fie lumini! $i a fost lumini. Si a zis

Dumnezeu: nSi. fie o tirie prin mijlocul apelor

;i si desparti ape de ape!, $i a fost aga. $i a zis

Dumnezeu: nSi se adune apele cele de sub cer la

un loc gi si se arate uscatul!, $i a fost a;a. t...] $ia zis Dumnezeu: oSi facem om dupi chipul gi

MU ZICA, iN INIMA FAS CINATIEI

dupi aseminarea Noastrb. Si a frcut Dumne-zeu pe om dupi. chipul Siu."

Aceasti. fo4i extraordinari a vociidivine poate si mistuie pe cel care nu este sufi-cient de pur pentru a o auzi: ,,Iati., DomnulDumnezeul nostru ne-a ari.tat slava Sa si mire-Eia Sa gi glasul Lui l-am auzit din mijlocul focu-t.lui. Astazi am vi"zut ci Dumnezeu griiegte cuomul gi acesta rimAne viu. [...] Este oare vreunom care si audi glasul lui Dumnezeu celui viugriind din mijlocul focului, cum am auzit noi,gi si rimAni. viu?" (Deuteronom 5,24-26).

Cuvlntul lui Dumnezeu creeazL;i dis-truge: ,,Cuvintul lui Dumnezeu e viu gi lucritor;i mai ascufir decit orice sabie cu doui tiiguri"(Epistola citre Evrei 4,12). CuvAntul lui Dum-nezeu poartd. fulgerul distrugS.tor ;i ploaia ce

di viagi (Epistola citre Evrei 4). CuvAntul luiDumnezeu distruge si creeazi. adevirul.

Astfel, de la primele ingAniri ale umani-t5"gii, sunetul a fost ln mod strAns legat de divin,de religie; preogii au jucat un rol decisiv in apa-rigia lui ;i de-a lungul dezvoltirii sale. Evan-ghelia dupi Sfrntul loan, ca o mi.rrurie divini,ne spune inci din primele versete: ,,La inceputera Cuvdntul, ;i CuvAntul era la Dumnezeu, gi

Dumnezeu era CuvAntul. Acesta era la inceputla Dumnezeu. Toate prin El s-au ftcut; gi ftri Elnimic nu s-a ftcut din ce s-a fhcut" (Ioan 1,1-3).

16

Elizabeth SOMBART

CAnd am auzit aceste versete pentru

prima oarl, am avut certitudinea ci totul a fost

creat prin muzicisi prin voce, ci Dumnezeu este

cuvint;i muzic5". Pentru ca imparagia lui Dum-nezeu se afli in fiecare dintre noi, un lucru mi-a

devenit clar: a face muzici trebuia si fie dru-

mul cel mai direct care si ne conduci in aceasti

impiri.Eie! Eram o copili, desigur, dar aceasti

invitagie spre cerul interior a rimas intacti. inmine; nu am incetat si ii rispund de atunci'

Sunetul - muzici

Sunetul este CuvAnt si Esengi, dar este

oare doar cuvAnt? Este esenfal si ingelegem

ci sunetul poarti in el si muzica, iar universul

creat de sunet este un cosmos muzical. $i unul gi

celalalt, sunetul-cuvAnt gi sunetul-muzici,

sunt o emanalie a divinului. Aceasti aparenti

dualitate, care flne de o identitate profundi,oferi omului posibilitatea de a se intoarce citreDumnezeu, de a se apropia de El.

Si-l ascultim pe Martin Buber, care se

inscrie in tradiEia hasidismului 9i care ne sPune

ci, de indati ce este rostit in actul recunoagterii

originii sale, Cuvintul devine cint sau laudi: ,rA'r

trebui si pronungim cuvintele ca gi cum cerul

s-ar deschide in ele. Nu face ca gi cum gura ta ar

MUZrcA, ix rNnaR FASCTNATTET

rosti cuvAntul, ci ca 9i cind cuvintul te-ar rosti.Cel care cunoasre melodia secreti. carc poartd.interiorul spre exterior, cel care cunoagte cAnte-cul sacru care combinl literele singure gi timide,pentru a face din ele cAntul sferelor, acela este cutotul plin de puterea lui Dumnezert, ca si cumar crea din nou cerul, pimAntul si toate lumile."

Talmudul nu eziti sd spuni: ,,Lumea nua fost creati decAt pentru cint si muzici. Dum-nezeu a zis: Voi vorbi limba rururor oamenilorpentru ca ei si imi aduci laudi in fiecare zi si simi. incununezein cele patru pi4i ale lumii, cicinu as fi creat lumea dacd nu ar fi fost imnurile simuzica pe care mi le cinti in fiecare zi." (Extrasdin ,,LAleph-Beth de Rabbi Akiva")

De asemenea, gnosticii Antichitigii.l , rr . t v ..atribuie divinitiEii cuvintele urmd.roare:,...Eu,

care sunt Dumnezeul vesnic, Thtal necuprins altuturor fiingelor, eu sunr lira eterni. a LJniversu-lui; eu am fost cel care a descoperit pacea armo-nioasi a viltorii ceresri."

,rCosmosul este un conceft magnific"

Anticii, ei nu aveau nicio indo-iald. Intuigia ii ghida, ei ascultau stelele, ei isidi.deau intAlnire noaprea penrru a le auzi cin-tAnd... ,,Cosmosul este un concerr extraord.inar.

t.J

Elizabeth SOMBAR|

Cum este posibil ca un corP celest atit de rapid

si se deplaseze asa de tacit gi de silengios; chiar

daci acest sunet nu ajunge la urechile noas-

ue, migcarea foarte rapidi a unor corpuri atAt

de mari nu poate in niciun caz sL nu producisunete, mai ales cAnd existi" un numir mare

de stele legate prin relagia lor, astfel incAt nu

se poate imagina nimic mai coerent sau mai

organizat." (Boethius, 480-525, pitagorician ;iautor de tratate de rnuzici). Pentru ei, armonia

sunetelor a fost intotdeauna asociati cu cea a

sferelor.

itttr-rrtt mod mai Poetic' unii mistici

ne reveleazi, prin intermediul propriilor expe-

rienge, ecoul acestor,,sunete cosmice" in muzi-

cile celeste. in Imn al Llniuersului,Tellhatd de

Chardin (1881-1955) spune:,,...intr-o viziune

cfureia nu pot sL-i epuizez coeren[a ;i armoni-

ile, [...] puterile fiingei mele interioare au ince-

put spontan si vibreze in acord cu o singurinoti de o incredibili bogilie, in care disting

tendingele cele mai discordante, rezolvate flridificultate."

Cu mult inaintea lui, in secolul al

XII-lea, Sfinta Hildegard de Bingen - a cirei

muzic|a fost descoperiti de curAnd - a explicat

intr-un mod vizionar: ,,Apoi am vizut afia cea

mai lucidi, in care am auzit intr-un chip minu-

nat tot felul de muzicieni celebrind bucuria

MUZrcA" ir.l tltua FASCINATIEI

locuitorilor ceresti, iar sunetul pe care il produ-ceau era ca vocea unei mulgimi frcAnd muziciin armonie."

Monahul Aurdlien de R€om6 (secolulal IXJea), autorul unuia dintre primele tra-tate importante de muzicl. (IVIusiu disciplina),ne arati cum explicarea unei rnuzici ceresti iipermite s5. corecreze irnperfecEiunile celebririiliturgice pimAntesti: ,,in timp ce veghea noap-tea in faga porticului bazilicii ArhangheluluiMihail pe muntele Gargan, el auzi un cor deingeri cintdnd responsoriul la nagterea apostoli-lor. Cind veni la Roma, el il repeti in faEa cleri-cilor Bisericii si lisl un rezumar al celor auzire.Acegtia schimbari un vers gi astfel a fost c6,ntatnu numai de ci.tre ei, ci de intreaga Biserici." Elexisti in aceea;i formi si in zilele noasrre.

Opera lui Meister Eckhart (126A-1327), acest mare mistic, imi hri.neste de multtimp viapa interioari. Am regisit la el si pre-zenfa acestor fenomene mirabile. intr-adevir,el are in ajunul sirbitorii Tuturor Sfingiloro viziune in care i se pare ci aude o melodieangelici. Aceasta il umple d.e o fericire ara.r demare, incAt uiti de toate suferinEele. Apoi, unuldintre ingeri ii spune: ,,Vezi cu cAti bucurie ne'auzi cAntAnd la unison cXntecul Vesniciei; si cuaceeagi bucurie, noi te auzim cintAnd cAnteculvenerabilei inEelepciuni ererne." ExperienEa

20

Elizabeth SOMBART

acestui schimb misterios este reluati de o veche

maximi: ,,Melodia este ruglciunea pe care

omul o adreseaz| lui Dumnezeu, armonia este

rispunsul pe care Dumnezeu il di omului...", o

cugetare care lui Meister Eckhart i-ar fi plicut,cu siguranli.

A asculta universul este o cercetare

pasionanti ) care i-a animat pe oameni din'totdeauna. itttr-o catte cate m-a fermecat,

A asculta uniaersul, profesorul Alfred Tomatis

ne spune in felul siu: ,,De la expansiunea pro-

vocati de extrema sa concentralie primitivi,cosmosul sonic continui si invadeze spafiul,

jalonAnd cu sunete sclipitoare fiecare dintre

etapele evoluEiei sale. Intensitatea zgomotu-

lui stelar este atat de mare, lncit temperatura

rezultat| este cu greu imaginabili. Astfel, prinacfiunea acestui (concentrat sonor), structura

proprie a fiecirei stele rimAne la starea de fuzi-

une, eliberind la periferia sa ploi de vibraliisonore."

$i mai misterios, el afirmi c5. noi toEi

suntem ni;te sunete... ,,Oriunde se afli, fiinga

umani se integreazi;i modeleaz6,, de asemenea,

lumea vibratorie care o inconjoari, in aga fel

incit propriul siu corp devine un sunet apt sise armonizeze pe o lungime de undi egali cu

cea a mediului si.u. insigi dimensiunea noastri

metafizici ar putea fi. trezit6' de sonoritili bine

MUZrcA, ix rNIua FASCINATIEI

determinate, cu caracter sacru. itrtt-t'rtt fel, sun-

tem sunete pline de umanitate, suntem o anteniin ascultarea universului."

Toate aceste mesaje recunosc in sunet

o vdoare fondatoare a realitigii: nu putem siavem in vedere ceea ce ;tim, flri si luim inconsiderare in paralel ceea ce gtim despre om! $idaci astfel, cunoscAnd mai bine sunetul, ne-am

cunoa{te mai bine pe noi in;ine? Este provoca-

rea acestor pagrni, aceea de a vi convinge...

Sunetul creator, sunetul distrugitor

in Biblie;i in legende, suntem uimigi sidescoperim puterile superioare atribuite sune-

tului, creator 9i distructiv, benefic ;i malefic,

acgionAnd atet asupra sufetului uman, cAt ;iasupra naturii.

Doui exemple celebre ilustreazi aceaste

putere: trompetele care au ftcut si se dirimezidurile Ierihonului 9i lira care a permis ridica-rea miraculoasi a fortificagiilor Tebei: ,,Dum-nezeu i-a zis lui Iosua: Iati, las in mAinile tale

Ierihonul si pe regele siu, 9i pe curajogii luirizboinici. $apte preogi vor purta in fala Arceigapte trompete risunitoare. in cea de-a gaptea

zi,vegi face de;apte ori inconjurul oragului, iarcind vegi auzi sunAnd trompeta, tot poporul va

Elizabeth SOMBAK|

scoate un strigit lung gi zidul orasului se va pri-bugi" (Cartea lui losua 5).

Din contri, in mitul grecesc al luiAmfion, sunetul si muzica permit zidireafortifi-cagiilor: ,,.tmfion a primit in dar o liri" de la Her-mes. Z,etos, fratele siu geamin, care avea maiales un simg practic, a luat in rAs devoEiunea gi

dragostea fratelui siu pentru acest instrument.Mai tArziu insi, cAnd gemenii vor cuceri Teba;iclnd vor purcede la intirirea ceti[ii, va veni rAn-

dul lui Amfion si rAd5". Cici graEie muzicii lireisale, pietrele alunecau la locul lor fbrl efort, intimp ce Zetos se extenua incercind si le depla-seze cu forEele sale. futfel, fortificagiile Tebei cu

$apte poqi au fost ridicate prin puterea muzi-cii." $tim, de asemenea) cum Orfeu a readus-o

la viagi. pe tanira lui sogie Euridice, fermecAndputerile infernului cu lira lui, gi cum Arion, fer-mecitorul de delfini din Lesbos, a fost salvat de

22 la naufragiu de lira lui miraculoasi. si de faimo-sul si.u cAnt al lebedei.

Astizi, datoriti gtiingei, nu mai este

nevoie si facem apel exclusiv la magie pentru aexplica dS"rimarea zidurilor Ierihonului... Uneleexperienge au demonstrat ci sunetele foarte

grave si infrasunetele pot elibera o asemenea

forEi, incAt sparg sdcla si provoaci dirAmareacli.dirilor, ;i ci sunetele inalte produc ener-

gii atAt de mari, inc6.t cildura pe care o degaji

MU ztcA, iN Iuru,t FAScINATIEI

poate si topeasci metale. Acestea, printre multe

alte experienEe...

Tot astfel, sufetul omenesc este ;i el

sensibil la farmecele gi sortilegiile muzicii. Si ne

amintim de cAntireEul din fluier de la Hameln.

Aceasti poveste germani, inspirati dintr-unfapt istoric din secolul al XIIIlea, ne rclateaz|

"r'rrr, ,..p."tivul om pretindea c5. are o putere

deplini asupra lucrurilor gi fiinEelor prin muzica

sa. El este chemat la Hameln pentru a elibera

ora;ul de gobolanii care il invadaseri. El cAntio melodie cu fuierul siu ;i, ca prin minune,

to;i ;obolanii il urmeazi, departe. insi cind el

se intoarce si-gi ceari recompensa care i se pro-

misese, nu o obEine. Decide atunci si se riz-bune gi, cintAnd o arie muzicali, face si iasi gi

si dispari din oras togi copiii... Aceasti poveste

ilustreazi ambiguitatea puterii muzicii, folositiuneori in scopuri rele, egoiste sau meschine, aga

cum este cazul aici, alteori insi, pusi in serviciulgenerozit5.gii, Farinelli fiind un exemplu emoli-onant in acest sens.

Farinelli 07A5-1782) este cunoscut ca

fiind cel mai celebru castrdto din toate timpurile.El a gtiut sil vindece prin cintul siu pe regele

Filip d Vlea al Spaniei, care suferea de depre-

sie nervoasi. Niciun remediu nu a reugit siopreasci accesele de melancolie care il impiedi-cau si-gi asume responsabilitiEile regale. Atunci

Elizabeth SOMBARI

cAnd Farinelli cinti penrru prima dati in faEa

lui, regele isi regisqte doringa de viaEa gi iicere si. cAnte astfel in fiecare zi, recAgtigAndu-siincet-incet sinitatea. Farinelli, care dobAndise

culmea gloriei publice, a descoperit acolo noimulgumiri gi pani la sfrrsitul vieEii, zece ani maitdrziu, el ii cAnti in fiecare noapte aceleasi patruarii care rupseseri sortilegiul la incepur!

Dupi cum se vede, muzica este maimult decAt o combinagie de sunete: ea esre oforgi misterioasS., care a exercitat o influengiprodigioasi de-a lungul epocilor. in anul 1000i. Hr., Samuel, care fondase o scoali de muzici,il introna pe David, chiar acela care il vindecipe Saul: David a fost chemat langi regele Saul

pentru a calma stirile sale de crizi., cici:,yA.tuncis-a depirtat de la Saul Duhul Domnului giJ tul-bura un duh riu 1...] David, luAnd harpa, cAnra

9i lui Saul ii era mai qor 9i mai bine gi duhul24 cel riu se depirta de el." (1Regi 16,14-21 gi23).

Muzica, in aceasti istorisire, permite nu numaivindecarea, ci si impi.carealui Saul cu Dumnezeusi victoria asupra riului. Ea exprima fraterni,tatea esengiali a fiingelor omenesti. JohannesTinctoris, in secolul al XVlea, rezuma toateacestea in citeva cuvinte: ,,Scopul muzicii este

de al fermeca pe Dumnezeu, de a-l pune pefugi pe diavol, de a vindeca maladia, de aprovoca iubirea."