Munţii Banatului

- resurse turistice -

Muntii Banatului

Cuprinsi intre Defileul Dunarii in sud, culoarul Timis-Cerna in est, Campia Lugojului in

nord si o succesiune de dealuri in vest, Muntii Banatului reprezinta subdiviziunea sudica a

Carpatilor Occidentali. Ei par o continuare fireasca a Carpatilor Meridionali spre vest, dincolo

de culoarul Timis-Cerna, in lungul caruia se afla la o altitudine cu 1000 m. mai scazuta.

Relief si subdiviziuni in Muntii Banatului

Altitudinile medii sunt sub 1.000 m., iar altitudinile cele mai mari sunt in Semenic (1445

m) si Muntii Almajului (1228 m. in Vf. Svinecea Mare). Muntii Banatului sunt formati in mod

predominant din sisturi cristaline la care se aduaga calcare, flis si roci vulcanice.

Arealele calcaroase au un relief carstic foarte reprezentativ: pesteri (Pestera Comarnic),

chei (Cheile Minisului, Cheile Nerei, Cheile Carasului), cursuri subterane, izvoare carstice, vai

seci. Pe flis se dezvolta forme de relief structural, iar pe sisturile cristaline s-au conservat

formale de modelare ciclica (platformele de eroziune), mai reduse altitudinal decat in Carpatii

Meridionali. In partea de vest si nord Muntii Banatului sunt marginiti de o bordura deluroasa

formata din strate sedimentare friabile (depuneri submarine si litorale din timpul pliocenului)

cvasiorizontale si acumulari de pietrisuri si nisipuri piemontane. Partea centrala o constituie

Muntii Semenicului, mai inalti, cu platforme largi pe culmi si vai adanci pe margini. Zona de

izvoare a Barzavei, Nerei si Timisului a constituit o regiune cu vechi asezari permanente situate

la altitudine. Spre deosebire de Muntii Semenic, alcatuiti din sisturi cristaliner, Muntii Aninei,

situati spre vest in continuarea acestora, cu o structura si petrografie foarte complicata in care

calcarele ocupa suprafete importante si dau forme reprezentative. La nord de zona Semenic-

Anina se dezvolta, pe Valea Nerei, Depresiunea Almajului (Bazovici), o depresiune

intramontana ca pozitie; in sudul acesteia Muntii Almajului, mai inalti, au la interferenta cu

Dunarea un relief spectaculos indeosebi in zona Cazanelor. Fasia calcaroasa este continuata din

Muntii Aninei in Muntii Locvei iar la intersectia ei cu Valea Nerei s-au dezvoltat Cheile Nerei.

Muntii Banatului continua spre nord-vest, dincolo de Depresiunea Caras-Ezeris cu Muntii

Dognecei, mai josi (615m) si “inecati” in sedimente.

Clima, hidrografia si invelisul biogeografic in Muntii Banatului

Climatul montan este restrans la arealele mai inalte, iar climatul de dealuri

caracterizeaza depresiunile si muntii josi. Influentele submediteraneene (Austrul, precipitatii si

toamne, temperaturi medii ridicate si ierni mai blande) caracterizeaza ansamblul Muntilor

Banatului. In depresiuni si pe latura nordica bat vanturi de tip foen, iar in Depresiunea

Almajului si culoarul Timis-Cerna se produc inversiuni terimice.

Cel mai important curs de apa este Dunarea, care intre intrarea sa in tara (Bazias) si

Orsova formeaza o zona de defileu., Defileul Dunarii. In regim natural Dunarea avea o

succesiune de bazinete si sectoare mai inguste (cum sunt Cazanele), in prezent, datorita

construirii S.H.N. Portile de Fier, cursul Dunarii a fost transformat intr-un lac, foarte lung si

ingust, cu numeroase golfuri in zona confluentelor. Dunarea primeste ca afluenti directi pe

Caras (in exteriorul tarii), Nera (la Bazias) si Cerna (la Orsova). Spre nord raurile sunt adunate

de Timis (inclusiv Barzava). In afara lacului de pe Dunare, in Muntii Banatului exista cateva

lacuri mici pentru hidroenergie si alimentare cu apa (pe Barzava si Timis) si lacuri carstice

semipermanente. In Muntii Aninei exista mari acumulari de ape subterane. Vegetatia este

formata din paduri de stejar termofil (cu cer, garnita), paduri de fag cu carpen, paduri de fag, si

la partea superioara in amestec cu conifere. Exista specii submediteraneene, indeosebi in

Defileul Dunarii. Fauna corespunde etajelor de vegetatie cu prezenta unor elemente

submediteraneene. Predomina, dintre soluri, cambisolurile (brune si brune acide) si

molisolurile de tip redzine (pe roci calcaroase).

Rezervatiile principale sunt:

-Cazanele (flore, fauna, peisaj, relief);

- Pestera Comarnic;

- Cheile Nerei;

- Cheile Carasului.

Populatia si asezarile omenesti in Muntii Banatului

Culoarul Timis-Cerna si Muntii Banatului au reprezentat in perioada daco-romana un

teritoriu de populare intensa. Dierna (Orsova) si Ad Mediam (Mehadia) erau puncte de tranzit

obligatoriu spre Sarmizegetusa Ulpia Traiana. In secolele XIII -XIX au exista un intens schimb de

populatie intre Muntii Banatului si Oltenia, in ambele sensuri. In prezent densitatea populatiei

variaza intre 25-50 loc./kmp. in apropierea centrelor urbane (Resita, Caransebes, Oravita).

Sporul natural este foarte redus, frecvent negativ, ceea ce duce la depopularea unor asezari

rurale. Exista un aport alogen, ceea ce contribuie la realizarea unui echilibru demografic.

Asezarile rurale, in general mici, au frecvent activitati legate de cresterea animalelor,

activitati miniere sau ale economiei forestiere. Asezarile urbane sunt: Resita (97.000 loc.),

Caransebes (32.000 loc.), Bocsa (19.000 loc.), Moldova Noua (17.000 loc.). Resita s-a dezvoltat

foarte mult datorita industriei metalurgice; are in prezent functii mai diversificate, dar o

structura urbana influentata de spatiul limitat oferit de relieful vaii Barzavei. Caransebes este

principalul centru urban din culoarul Timis Cerna cu o industrie mai modesta (in care

predomina prelucrarea lemnului), dar cu functii de transport (nod feroviar, rutier, aeroport) si

culturale. Celelalte orase au fiecare structuri urbane si functionale proprii, astfel: Bocsa este un

oras industrial (industria constructoare de masini); Moldova Noua este un centru industrial, cu

un port la Dunare (moldova Veche); Orsova, stramutat pe un amplasament nou si integral

reconstruit, are activitati industriale (industria de nave, prelucrarea bumbacului) si este un port

de tranzit; Oravita are un trecut semnificativ (primul teatru romanesc,centru administrativ,

industrie de prelucrare a cuprului0, dar cu o industrie mai modesta in prezent (textila, lemn);

Anina este un centru minier.

Turismul dispune de obiective notabile (Defileul Dunarii cu Cazanele, zona carstica

Anina, cheile, amenajarile turistice din Semenic etc.).

SEMENIC

Munţii Semenicului fac parte din grupa sudică a Carpaţilor Occidentali, culminând cu Vârful

Piatra Goznei (1447 m) şi Vârful Semenic (1445 m) şi reprezintă un important nod hidrografic

– „castelul de apă al Banatului” – din care izvorăsc Timişul, Nera, Bârzava etc. În ceea ce

priveşte constituţia lor geologică, putem separa două zone cristaline: zona Miniş şi zona

Sebeş. Relieful coboară, de la nord de Vârful Semenic, până la Vârful Nemanu Mare (1122 m).

În regiunea izvoarelor Timişului se găseşte depresiunea Gărâna, formată prin eroziune

diferenţială. În aceşti munţi nu se întâlnesc urme glaciare, ci doar efectele modelării

preglaciare, depresiuni nivale, văluriri şi vârfuri piramidale. Alături de Munţii Semenicului, în

aceeaşi grupă, se mai găsesc şi Munţii Aninei şi ai Dognecei, formând nucleul Munţilor

Banatului. Întreg acest ansamblu montan formează o zonă turistică importantă, unde se

poate practica un turism complex. În acest areal se află rezervaţiile naturale Semenic - Cheile

Caraşului şi Cheile Nerei - Beuşniţa, de o mare valoare şi frumuseţe. Complexul turistic

Semenic se găseşte la peste 1400 m altitudine, între vârfurile Piatra Goznei şi Semenic, situat

într-un cadru natural atractiv, beneficiind de amenajări pentru sporturi de iarnă şi căi de

acces lesnicioase. În afara unui teleferic, există drumuri de acces din Reşiţa - Văliug şi Slatina

Timiş - Trei Ape - Gărâna. Acest al doilea drum face legătura cu linia ferată Timişoara -

Bucureşti prin Slatina-Timiş, de unde pe şoseaua E 70 sunt circa 20 km până la Caransebeş.

Zona Semenic are avantajul unei lungi perioade de zăpadă, ca şi pe Muntele Mic. Sunt destul

de puţine locuri în ţară în care zăpada să persiste, chiar şi 6 luni pe an . Turiştii găsesc aici un

schilift şi mai multe pârtii, iar în ceea ce priveşte cazarea, staţiunea Semenic dispune de peste

400 locuri de cazare în principal în cabanele Gozna, Nedeea şi Semenic, ca şi în vilele din

zonă.

În apropierea staţiunii de vârf, pe drumul Slatina Timiş - Semenic, se mai găseşte o altă

grupă de cabane, la Trei Ape şi Gărâna, unde se pot practica şi sporturi nautice de vară în jurul

lacului de acumulare. Satele Gărâna (Wolfsberg) şi Brebu Nou (Weidental) au reuşit, încă de

mult, să-şi afirme funcţionalitatea lor turistică, în special în aşa-zisul turism montan, deoarece

locuitorii de origine germană din zonă închiriau, cu mulţi ani în urmă, camere pentru turiştii ce

veneau acolo, ei fiind primii ce au practicat turismul rural cu esenţă montană din Banat. Există

acolo numeroase pensiuni care oferă servicii turistice de calitate. Anual se organizează diverse

manifestări, printre care un apreciat festival de jazz.

Deşi legate mai mult de Reşiţa, Centrul Semenic şi Gărâna - Brebu - Trei Ape, prin

punerea la punct a şoselei de acces din Slatina-Timiş, ar constitui un nucleu turistic cu drumuri

bune de acces, cu zone frumoase şi amenajări sportive, care împreună cu celelalte zone din

judeţ, ar putea rivaliza cu multe staţiuni din ţară sau străinătate.

In zona muntilor Semenic se regasesc urmatoarele rezervatii naturale si arii protejate:

- Rezervatia Buhui Marghitas;

- Rezervatia Cheile Carasului;

- Rezervatia Cheile Girlistei;

- Rezervatia Izvoarele Carasului;

- Rezervatia Izvoarele Nerei;

- Rezervatia Pestera Buhui 2237 / 3;

- Rezervatia Pestera Comarnic 2243 / 3.

TRASEE TURISTICE OMOLOGATE

1. TRASEUL : Punct Rosu \ Anina - Garliste

2. TRASEUL : Cruce Galbena \ Carasova - Garliste

3. TRASEUL : Banda Rosie \ Valiug - Sat Borloveni

4. TRASEUL : Punct Albastru \ Cuptoare - Semenic

5. TRASEUL : Cruce Rosie \ Comarnic - Semenic

6. TRASEUL : Triunghi Rosu \ Crucea Iabalcei - Prolaz

7. TRASEUL : Cruce Albastra \ Semenic - Garana

8. TRASEUL : Triunghi Galben \ Semenic - Teregova

9. TRASEUL : Triunghi Albastru \ Carasova - Comarnic

10. TRASEUL : Banda Albastra \ Resita - Lacul Gura Golambului

TRASEE CICLOTURISTICE

1. TRASEUL : Cod A - Resita \ Anina

2. TRASEUL : Cod B - Valiug \ Borloveni

3. TRASEUL : Cod C - Canton Barzavita \ Anina

4. TRASEUL : Cod D - Saua Prislop \ Lacul Trei Ape

OBSERVATII SI RECOMANDARI GENERALE

Traseele turistice prezentate aici insumeaza 154.5 km din care 115 km in interiorul

parcului, asadar se vor respecta normele de practicare a turismului din arealele protejate.

Traseele turistice au fost modificate de curand, ca ruta de parcurs si ca tip - culoare a

marcajului si nu mai corespund cu cele mentionate in ghiduri turistice mai vechi de anul 2004.

Atentie, nu va lasati inselati de urmele marcajelor vechi care se mai pot observa, partial sau

foarte slab uneori, desi s-au facut eforturi mari pentru neutralizarea lor. Deasemenea pentru

parcurgerea traseelor se va avea in vedere faptul ca marcajeele, fiind noi ( 2002 - 2003 ), sunt

efectuate pe copaci in mare parte si este posibil sa le pierdeti in zone de poieni sau gol alpin,

asadar se impune ca busola si harta sa nu lipeasca din echipament. Pesterile care nu sunt

deservite de ghizi se recomanda pentru vizitare doar speologilor experimentati cu echipament

specific : sursa sigura - dubla de lumina, salopeta, cizme de cauciuc, casca.

STATIUNI SI SATE TURISTICE:

- Statiunea Semenic;

- Statiunea Crivaia;

- Statiunea Trei Ape;

- Statiunea Garana;

- Sat Cuptoare;

- Sat Secu;

- Sat Doman;

- Comuna Breu Nou;

- Comuna Carasova;

- Sat Iabalcea;

- Sat Garlliste;

- Sat Borloveni;

- Comuna Teregova;

- Comuna Valiug.

CARANSEBES

Caransebeşul beneficiază de avantaje naturale care ar putea face din zona noastră o

atracţie turistică deosebită.

Turismul de tranzit este favorizat de magistralele feroviare şi rutiere ce leagă zone ale

Depresiunii Caransebeşului cu Câmpia Olteană şi Dunăre, prin Poarta Orientală, cu Ţara

Haţegului şi Bazinul Transilvaniei, prin Porţile de Fier ale Transilvaniei, iar prin deschiderea

largă spre Golful Lugojului, cu Câmpia Banatului.

Liniile ferate şi şoselele fac din Caransebeş un punct de tranzit foarte important. La

toate acestea se mai adaugă şi aeroportul, care poate face legătura pe plan internaţional cu

întreaga lume.

Turismul montan are condiţii deosebite de dezvoltare, deoarece suprafaţa zonei are

peste 65 % forme de relief înalte, cu munţi împăduriţi şi zone alpine de o frumuseţe unică.

Acesta are o tradiţie destul de veche, ce se extinde în timp chiar înainte de anul 1900, putându-

se afirma că avem un secol de activitate turistică, timp în care au fost făcute marcaje turistice şi

au fost construite adăposturi şi cabane turistice. În perioada interbelică, la Caransebeş a luat

fiinţă, în anul 1935, Clubul Turistic Bănăţean, unul dintre primele cluburi turistice din ţară.

În cadrul turismului zonal este cuprins şi turismul cultural, facilitat de existenţa unor

vetre folclorice şi etnografice unice în ţară, cu numeroase manifestări (sărbători) anuale. O

atracţie turistică deosebită o reprezintă nedeile (rugile) din această zonă care corespund cu

hramurile bisericilor. De remarcat că numele acestor sărbători a fost de „nedee” – un titlu dacic

– şi abia la jumătatea secolului al XIX-lea episcopul Popasu le schimbă numele în „rugă”,

actualmente fiind folosiţi ambii termeni, ca şi neaoşul „negee”.