11

h

11

ALELEBANATULUIt

BULETINUL MUZEITLUIDIN TIMI.50ARA

Maras sacrificind taurul.

TIMI$OARAANUL-I 1928L - No. I.

h

ha,

-.h

-

41

www.dacoromanica.ro

ANALELEBANATULUI. ,.

BULETINUL MUZEULUIDIN TIMIOARA

*

DIRECTOR:Dr. IOACHIM MILOIA

TIMI$OARAANUL I - 1928 - No, LIANUARE-DECEMBRE

www.dacoromanica.ro

REDACTIA $1 ADMINISTRATIA:TIMISOARA I, STRADA LONOVICI 8

(MUZEUL BANATEAN)

TIPARIT LA TIPOGRAFIA SI INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE UNION"TIMISOARA, PIATA UNIRII 8.

CLISEELE AU FOST EXECUTATE DE ZENCOGRAFIA T. FENYÖTIMISOARA, STRADA ALBA ruLIA 9.

www.dacoromanica.ro

INCHINARECelui ce treaz qi constient a veghiat o viatei intreagclla reispintiile idealurilor romcinesti, indiceind ne-incetat drumul spre indeplinirea rosturilor noastrenationale, Celui ce in vremuri grele a jertfitpentru binele obstesc tot ce a agonisit, Aceluiace a asigurat gi viitorul Muzeului Rind Nan tre-cându-1 sub obliiduirea Municipiului Timisoara,Venerabilului Domn EMANUIL UNGURIANU,inchineim acest numeir al Analelor Banatului"in semn de recunostintei si admiratie.

DIRECTIUNEA MUZEULUIBANÄTEAN

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

1. Pictorul loan Zaicu (1868-1914) . Dr.2. Un denunt austriac in contra lui . .

Eftimie Murgu si Gheorghe Posta3, Romani Bänäteni la 18204, Biserica romand din Lipova (Banat)5, Cateva relatii intre arta poporalä la

Romani si Lituani6, Locuinta subteranä dela Periamos7, Descrierea Timisoarei de catre un ca-

lator turc din veacul al XVII-lea . .

8. Timisoara vazutd de Francisc Griselinila 1774

9, Dinicu Golescu in Banat . .

10, Baritiu-Banatul-Muzeul Banätean .

11, Chestia edificiului Muzeului Bänätean12. Din viata artistica a Timisoarei . . .

13. Tablouri din colectii particulare expusein pinacoteca noasträ

11

/7

Pag.Ioachim Miloia 9-16

11

ff

If

17-2223-2526-42

43-52Dr. Martin Rosca 53-56

Gheorghe Postelnicu 57-64

Dr. Joachim Miloia 65-74Gheorge Postelnicu 75-79

80-84Dr. Joachim Miloia 85-90

94-113

ff

11

ADMINISTRATIVE

14. Emanuil Ungurianu Dr Joachim Miloia 120-12315, Din activitatea Muzeului Bänätean ... . . 124 -13616. Chestionarul Muzeului Bänätean 141-14617. Monografia comunei Värk lia 147-15418, Donatori i donatiuni 187-14019. Societatea de Istorie i Arheologie din Timisoara . 155-15820. Actualitäti : Harta istoricä a Banatului de Ing. A. Cucu.

Comisia monumentelor istorice (Sectia pentru Banat.) _. 159-160Ilustratiuni. Desene de I. Miloia i Littecky etc,

11 114-117

.

....

.

www.dacoromanica.ro

CUVÂNT INAINTE.In 1917 eqia ultimul numeir din buletinul publicat pe vremuri

cu mullet dragoste de fosta Soc. de istorie qi arheologie" din Timi-qoara. Mai tetrziu, dupei ce colectiile Muzeului au tre.ut in proprietateaMunicipiului Timiqoara in 1923 s'au feicut incerceiri de a reinvia opublicafiune in formei de revistä lunarei. Durere inset' Gemina", pub-licatei de cll. G. Postelnicu a avut viafei prea scurtei apeireind abeajumeitate de an. De atunci a incetat orice publicafie a Muzeului Beineifean,respective a Soc. de Istorie qi Arheologie".

Lipsa unui organ de publicitate al Muzeului nostru se simfeqtedestul de nepleicut pe deoparte pentrucei nu putem face schimb cu pub-licafiunile altor muzee sau cu revistele de istorie qi artet, iar in al doi-lea reind, pentru cei in felul acesta publicul este indrepteifit sei ignorezeo institufie menitd sei aibe un rol de frunte in viafa culturalei a pro-vinciei noastre.

Ni se impune deci redactarea unui buletin, pe care va trebuis-1 susfinem cu toate sacrificiile ce ni s'ar cere.

,Acest buletin va cuprinde darea de seamei asupra lucreirilor

Muzeului, realizate in trei direcfii :1. Prelucrarea tiinfificei a materialului din colecfii, 2. lucreiri

externe, ca seipeituri arheologice qi studii asupra monumentelor istoricedin provincia noastrei f i 3. inregistrarea miqceirii artistice din Banatqi in special din Timiqoara, cuprinzetnd aci expozifille de artei, monu-mente sau alte realizeiri artistice.

Rezumeind deci:Pentru a face cunoscute colecfiile noastre in Tar, pentru a

inregistra tot ceeace mai de seamei se realizeazd in vederea reconstruiriiprofilului istoric-artistic al Banatului, pentru a deftepta in publiculmare interes f i dragoste pentru trecutul nostru, reluttm publicareaunui buletin al Muzeului Beineifean, sub numele de AN ALELEBANATULUI".

Numeirul de fafei cuprinde intreaga gestiune pe 1928; in anulacesta dacei mijloacele ne vor permite, il vom scoate in fiecare trimestru.

Deocamdat - afarei de concursul dlui Dr. Martin Roqca -sarcina publiceirii acestui buletin a ceizut, intreagei, asupra noastrd.

Fie ca in numeirul cel mai apropiat sei nu mai fim singuri cis avem concursul membrilor Societeifii de Istorie qi Arheologie dinTimiqoara" f i fie ca acest buletin sei devinei cu timpul purteitorul devoce al tuturor chestiunilor de Istorie f i Arta brzeifean, la care seicolaboreze oricine are pricepere qi dragoste pentru trecutul provincieinoastre.

Timiqoara, la 10 Ianuarie 1929.

DIRECTIUNEA MUZEULUIBANATEAN.

www.dacoromanica.ro

t

PICTORUL IOAN ZAICU(1868-1914)

Dacä am schimba numele si daca ne-am indepärtain timp trei-patru sute de ani, povestea lui Zaicu ar puteaintra in incantatoarea Vite di artisti a lui Giorgio Vasaridin Florenta. Poveste duioasa ca aceia a atator mari maestriai Renalterii in care in jurul osaturei centrale de fanaticasträcluinta spre inaltimile artei se impletesc nenumaratemiaerii si suferinte, umilitoare privatiuni fizice, desnadejdeaneputintei de emancipare din clestele esclusivizmului auto-ritar al maestrului patron.

E si povestea lui Zaicu.Rascut in anul 1868 in comuna Fizes ((ud, Cares)

din parin)i säraci Ioan Zaieu abea poate sa feed' scoalaprimara in comuna sa natala si in apropriatul Königsgnadunde e trimis pentru limba germana. Ramane orfan de tataMcá inainte de a termina clasele primare de unde la insis-tentele mamei sale trebula sa se intoarcä, inca plapand,la coarnele plugului. Privirile-i senine insa strabateau alteorizonturi cäutand inconstient spre ceva nelarnurit, visatnumai, in timp ce mana-i conducea creionul incá tremurindpe petece de hartie, schitand animale, figuri de colegi descoala, flori si arbori,

Micul loan Zaicu visa sä se facä zugrav. Stäteapierdut ceasuri intregi inaintea unor icoane sfinte, iar and

9

www.dacoromanica.ro

era in biserica nu-§i mai lua privirea de pe iconostas.Atunci ochil lui se deschideau mari, sorbeau cu sete for-.mele primitive imirate pe bolta bisericii. Ii inchidea, rume-gand viziunea, memorizând liniile §i culorile ; ii deschideaiara§i, controlându-se pe sine, controlandu-§i memoria viziva.Micul loan inv.*.

Invatatorul Martin Tiapu il studiaza de mult II pH-ve§te din strana. §i. cete§te in sufletul lui. Intelege ce sepetrece in acea mica viata, lar desenele facute in clasá iiintáresc convingerea. A§a se intampla a in loc de a sepierde in rândurile incolore §i färä nume ale robilor pamân-tului, Ioan Zaicu, la indemnul dascalului Tiapu care invinge§i rezistenta mamei sale, pleacä cu o mica desagá la Boc§a,ca ucenic in atelierul zugravului Filip Matei,

Aci el regase§te pentru moment lumea visurilor sale.Munca umilitoare ce trebuia sa implineasca ca ucenic nuputea sa-i mic§oreze avântul qi dragostea pentru arta.Cariera sa artistica incepe cu spalatul vaselor in bucatárie.De aci avanseaza treptat la maturatul atelierului, la spalatulpensulelor. Peste putin patronul ii incredinteaza frecatulculorilor. Cat va fi fost de fericit cand pentru prima datamaestrul Matei ii &A sa aureasca ni§te cadre !

Dar micul Zaicu e rebeL Cu toate ca nu i-se dävoie, cand termina cu lucrul din bucatárie sau atelier el seretrage in grädina §i acolo schiteaza in draga voie sfinti cubarbi lungi, cu mult aur in jurul capului, Madone cu Isusin poale, sau reproduce dupa câte-o ilustratie taiata dincutare revistá, scene cu Sf. Gheorghe omorând balaurul",Zdrenturos, mai mult flämând, micul artist cu ciobote delemn in picioare cutreera satele din imprejurimi ducând ladestinatie steagurile comandate sau präsnicarele cutareibiserici, Atunci ca§tiga primii bani. Cei 2-3 creitari ce-i capatabac§i§ ii strange cu gelozie in mana, jar ajuns din nou laBoc§a se urea' in pod §i-i ascunde la cassa tainicá in dosulunei grinzi. Crutätor, se sile§te de pe acum a-0 formezeun capital cu care sa.-§i ia zborul.

Timpul trece §i iatd-1 pe Zaicu flacau, ie§it calla.In calitate de calla la parte impreuná cu Matei, la

pictarea bisericii române§ti din Comlo§ §i alte biserici dinBanat

10

www.dacoromanica.ro

Dar in acest atelier nu mai are ce inväta, îl inäbusäatmosfera aceía strâmtä dorul de mai sus, puterea ce-osimte in sine sparg peretii strâmti ai atelierului din Bocsa

Zaicu îi ia zborul spre Viena.Banii agonisiti cu särguintä in timpul uceniciei la

Matei, o micA bursä câstigatä din Fundatiunea Gojdu"prin interventia lui Brediceanu si a altor Lugojeni cu tra-gerea din inimä, este primul capital mai insemnat cu careZaicu îi incepe studiile la Academia de Arte frumoase dinViena unde se inscrie in 1892. Aci petrece 4 ani dintrecari primii doi ca oaspe (auditor) jar cei doi din urmä caelev regulat.

7

1,41.

ARADEMIE DER BILDENDEN KON$TE

besdu-iltic/ /Prr

gehn,./q, NUS ,-.0.7,0Wer7

oilleudiche; %.-44.r. der .4kadenlic. im-- t

ImatiVdierl warden .4

eft, //r4ff;j75.

.N , , '

sem.;1;12.-

In acesti 4 ani Zaicu invatä cu pasiune izolându-sede restul studentilor români din Viena i träind numai pentruarta sa. La cafenelele unde se intruneau compatriotii româniel lipsea, n'avea nici bani ca sä-si permitä acest lux darindeosebi n'avea timp, Zi i noapte preocupat de ideiastudiului îi träeste viata sa modestá de muncitor pasionatinteun cartier indepärtat, in circumscriptia Hernals ; abelila zile mari, la serbAri nationale apare si el printre ceilata

11

§i

,\'1.,

11 11.,1,11 Ht.

:

www.dacoromanica.ro

Romani, bland §i senin, aváncl in ochi totdeauna incredereain izbanda straduintelor sale.

Cat de serios a lucrat la Viena ne-o dovede§te seriade desene §i a studiilor in uleu acluse cu sine cand s'areintors acasa. i dacä multe din aceste studii s'au pierdutsau a fost impärtite la prieteni i cunoscuti, totu§ colectiace a mai ramas §i care a fost donata Muzeului adnateande cätre dna Vioara dr. Chicin1), este deajuns ca sä neputem face o icoana clará de con§tiinciozitatea cu careZaicu a inteles sa profite de studiile dela Academia dinViena. Desenele sale pot sta cu cinste in orice mare co-lectie din occident. Prins in curentul de academizm in a/TA,clansul este de o preciziune uimitoare in reproclucereacelor mai marunte detalii, dovedind simt extraordinar nunumai pentru justa percepere a proportiilor ci i pentruintelegerea profunda a umbrelor, a volumului. Schitele saleau relief atat de puternic, sunt modelate atat de plasticincat in Zaicu ne arata mai mult un artist menit pentrusculpura decal pentru pictura. De fapt §i in studiile decapete i nud in uleiu ceiace il preocupä mai mult peartist este desenul ; culoarea e accesorie, Omuta in aceatonalitate moarta care a fost proprie §coalelor de *turddela sfar§itul veacului trecut.

Studii analitice de anatomie, studii de capete §iexpresii, nuduri studiate pâtiä in cele mai ascunse amanuntesau tratate in forma de schitä, studii de cute, naturimoarte, sunt subiectele lucrarilor sale din ace§ti patru anide studiu.

Imbogatit in cunostinte, reconfortat in mediul vienez,poate §i obosit de continuile privatiuni indurate, se On-de§te sa se intoarcä cat mai repede in arä ca sa-§i c4tigepainea. La aceasta îl indeamriä §i. prietenul sáu mediculdr. Iuliu Chicin originar din Nadlac unde trebuia pictatabiserica ortocloxa.

La concursul din Nadlac lucrarea i-se increclinteazalui Zaicu, care este §i cel mai ieftin §i prezinta §i cele maisolide garantii calitative printr'o Madona cu Isus in brate"

1) A se vedea la Donatori i donatiuni" aceastä valoroasà colectie.

12

www.dacoromanica.ro

ce se ggse§te in posesia dlui dr. Chicin, Mai intervinerecomandarea dlui dr, Chicin care dela Viena íl cuno§teabine pe Zaicu §i ca om §i ca artist.

Astf el Zaicu se apucg de biserica din Ngdlac in anul1897 Cu avant tineresc, cu pasiunea primei mari lucrgricare trebuea sä fie totodatá i un examen al lui, Zaicucreeazá la Nad lac un monument de artg acleváratg. Dedimineata din zori §i pang searg el este pe schelg, acoloi-se aduce §i mâncarea, acolo 4i face §i mica siestá dupgmasá Bilantul lucrgrii acesteia a fost un renume bine-stabilit, 200 florini ce i-au mai rgmas din 5000 pentru caresumg angajase lucrarea §i cgsgtoria cu d§oara Vioara Rugape care o cunoa#e la Ngdlac.

Odata terminatá biserica din Ngdlac, Zaicu se re-trage in casa socrilor la Jimbolia. Aci îi deschide unatelier §i aci lucreazá pang in 1911 când ii cumpgrá casgin Tim4oara (in strada Porumbescu No, 9) unde i§i trgeteultimi ani pang in 1914. Inch' din 1911 i-se ive§te o aprin-dere de rinichi cauzatä probabil de o intoxicatie cronicgde plumb, cdci altcum nu se poate explica cum un bärbatvoinic ca el a putut sá moarg in varsta de abia 46 de aniatunci &and a trgit o viatá cumpátatatg., färg patimi carisg-i fi putut provoca aceastá boala fatalg.

Dela 1898 §i pang. la 1911 a lucrat o serie de bi-serici intre cari amintim ca lucräri complecte bisericile din :Fazecaq-Veirqand (Ungaria), Cerneteaz (jud. Timi§-Torontal)Borlova (jud, Severin), (jud, Arad), Feni (jud, Seve-rin), Iladia (jud. Timi§-Torontal), Pocioveliqte (jud. Bihor),Doclin (jud, Car4, Checia-romcind (Timi§-Torontal), Sein-Nicolaul Mare (Tim4-Torontal), Cenadul-unguresc (Ungaria),Iar dupg ce se stabile#e in Timi§oara, picteazg biserica ro-mâná ortodoxa din cartierul Fabricg. Este unica lucrare inexecutarea careia e silit din cauza boalei sa-§i ia ajutor,Un oare care Putnic din Timi§oara îi executd lucrgrile se-cundare, ca motive decorative, haine etc,

Putin timp dupg terminarea acestei lucrdri boala îlrgpune in luna Martie 1914.

Departe de mediul artistic al Vienei, intalnind exi-gente artistice nu prea mari in lucrgrile ce i-se cer, Zaicu

13

.Sicktu

www.dacoromanica.ro

nu mai lucreazä dupa natura ci se hrane§te din acele re-zerve pe cari le-a inmagazinat in suflet in decursul celorpatru ani din Viena, Deaceea in biserica din Näd lac vomgäsi o aplicare severä a tuturor inväTäturilor de anatomie§i pedanterie in studierea m4cärilor §i a hainelor, Cu catinsä timpul trece cu atat artistul, pentru a se reinprospäta,recurge mai mult la modele tipárite. Astfel gäsim cá maicu seamä in ultimii ani ai activitätii sale se folose§te foartemult de Goldene Bibel" ca isvor de inspiratie de uncle demulte ori copiazá scene biblice - reproduse dupa tablou-

Pictorul Zaicu in floarea varstei.

rile cele mai de seama ale art4tilor din occident Dupä ces'a intors in tara, dupä natura nu mai lucreazä decat oserie de portrete energic construite in cari regäsim pe Zaicuanilor de academie, modelator de fortä, indrágostit de re-lieful subiectului.

14

cos,-

7i0

www.dacoromanica.ro

Soarta lui Zaicu ne dovede#e odata mai mult cumun mediu fara o traditie temeinicä de arta poate pricinuialunecarea spre manierizm stereotipat a unui talent de talialui Zaicu. Intr'un mediu prielnic, acest artist s'ar fi ridicatla inältimi uímitoare, ar fi putut crea o arta in sensul celmai nobil al cuvântului, insä inteun camp steril §i. cea maivie floare a trebuit sa lâncezeascâ imprumutand din atmos-fera surd. §i malaiata a mediului ce o inconjura, Prea multerezerve proprii ar fi trebuit sá aibe ca sa-§i fi putut reirn-prospata singurá seva secatä i celulele epuizate.

IC

Mara de bucatile donate de dl qi dna dr, Chicin §i.afarä de opera compactd infaptuita de Zaicu in besericileamintite mai sus in§ir aci mncá câteva lucräri cari se pai-treazá azi la diferiti particulari.

La dl dr, Iuliu ChicinIsus qi femeía din Canaan", compozitie mare cca

150 x 100 - inspirata dinteuna din scenele colectiei Gol-dene Bibel" ; Madona cu Isus in brate" compozitie liberdcu care a ca§tigat concursul pentru pictarea bisericii dinNadlac portretele párintilor dnei dr. Chicin" cu arno-portretul bâtrânului Mihai Chicin din Nadlac, o Scenarini i flori" ; o remarcabilâ Scena alegorica. reprezen-tând Arta, $tiinta i Literatura", conceputä liber in gri-sailles" ; doua. stuclii portrete" din timpul studiilor in Viena§i un desen in creion dupd un grup reprezentând pe Mariacu Isus in poala",

La dl Romulus Ruga in Mehala (Stada Cri§an 21):Cina cea de taina` .portretul dnei dr. Chicin" nasc. Ruga,un Autoportret",\ portretele dlui §i dnei Stefan LutaiUrsitoarele" compozitie libera, conceputa grandios, dar ne-terminatá,

La dl Vasile Goldiq fost ministru ; o Madona. cuIsus in brate",

La dl dr, Cornel Lutai advocat in Arad ; un Nudde bat-bat" (dorso) in uleiu, un ,.Cap de stucliu" in creion§i. un portret" in uleiu.

Intentia mea a fost sa-1 prezint deocamdata sumarpe Zaicu, sa atrag atentia celor ce iubesc arta, asupra unei

15

www.dacoromanica.ro

incontestabile valori bangene ca apoi cunoscandul sä-mistea in ajutor in adunarea intregului material referitor laviata i opera sa. Un studiu critic asupra operei lui vomputea da numai atunci când, adunat acest material §i, cand,cercetate toate bisericile pictate de el. vom publica o mo-nografie care afarà de cat mai multeramänunte referitoarela viata lui, s`d-1 poatà prezenta pe Ioan Zaicu in adeväratalui valoare de pictor academic cu mari preatiri, cu minu-nate resurse suflete#i, luând lupta cu traditia localä inrä-däcinatä ce n'avea exigente de artä adeváratá qi trebuindsä cedeze pas cu pas dinaintea imprejurärilor in cari se des-volta §i pe vremuri §i, durere, in parte i azi, problemaartei noastre biserice0)

./. M.

1) Multumesc pentru concursul ce mi-au dat in adunarea acestui materialdnei si dlui dr. I. Chicin medic in Timisoara precum si prietenului Aurel Chicindirector de bancá si dlui dr. Oct. Prosteanu cari au contribuit cu amintirile kr lainjghebarea acestor rânduri.

16

----Ns -Muzeul Bänätean : Sercofog roman.

www.dacoromanica.ro

Muzeul Banatean:I. Zaicu: Studiu de nud.

(Viena 1895)

1-T

.!

www.dacoromanica.ro

Muzeul Bängean:

I. Zaicu: Studiu de cute.(Viena 1895)

i7:*

a

-.V" Af:e

' t*4`

7".

www.dacoromanica.ro

Muzeul Bänälean:' I, Zaicu: Studii de miqcdri. (Viena 1896)

www.dacoromanica.ro

Muzeul Bánatean.:

L Zaicu: Studii de mi§cäri. (Viena 1896)

, .

C;MP ,^e, F-. ,

..-1-* , ,;

;:. i '-. ....f; I

- ;,1 ---t .

4 .,-,-

7;, f.'7

a+'

*S.

-

6A

'

e

-

www.dacoromanica.ro

°

Aft

o

1.

Muzeul Binätean:L Zaicu: Fierar odihnind. (Viena 1895)

www.dacoromanica.ro

L Zaicu: Studiu in uleu.(Viena 1895)

(Proprietatea dlui Aureliu Chicin)

r

r

www.dacoromanica.ro

Muzeul Bänätean : Lupoaica" gäsitsá. la TiteL

UN DENUNT AUSTRIAC IN CONTRA LUIEFTIMIE MURGU $1 GHEORGHE POSTA

Din epoca de zbuciumäri dela 1848, epocä de spe-ratite de libertate, de emancipare a Romanilor de sub ju-gul politic al Ungurilor §i Austriecilor §i de sub cel spiri-tual al Shrbi lor,

Eftimie Murgu, persoan6 impunàtoare, de staturà er-culee, cu pletele pe umeri, având privirea blând6') este celmai reprezentativ personagiu bAndtean al acestei drame na-tionale, cel mai aprig insufletitor al maselor române§ti des-orientate intre dorinta de a se emancipa de sub Unguri incontra cgrora luaserd lupta &Arbil §i intre dorul de a-§i li-bera biseried de sub jurisdictiunea sarbeascá. Una neimpà-catà in contra bisericii i-a impiedicat sá ia armele indatála inceput in contra dominatorilor politici. cu cari - inte-legem Ungurii - E. Murgu sta in aparente relatii bune. Defapt toatá activitatea lui e indreptatá spre aceastá distru-gere a ierarhiei sarbe§ti despre aceasta vorbe§te in adu-nárile poporale din Lugoj, Caransebe§ §i alte pári, despreaceasta relateazà. §i in memorabila §edintä a Dieteí ungarein ziva de 28 August 1848.2) Prieten al mi§cárii de libertatepornitä de Unguri e natural ca Murgu sá fie fost urnaritdeaproape de comandamentele militare austriece, cari vádinteinsul un trádátor de patrie, o buruianä veninoasá" ce

') Pesty Frigyes : Szörénnyi bánság vol. 1.2) Vezi Közlöny, hivatalos lap. din 28 aug. 1848.

17

-

f

:

www.dacoromanica.ro

cutreerá Banatul si atata poporul la râscoalá. In realitateproblema nationalä push' de E. Murgu este cat se poate degrea §i complexá, incât cu mijloacele numai sufletesti decari dispunea poporul roman bänätean un succes nici nuera cu putint5..

Eftimie Murgu

Situatia analogá in care se miscá §i figura lui TudorVladimirescu ii apropie pe acesti doi tribuni si in actiunealor si in zádárnicia fatalá a stráduintelor bor. Miscarea dedesrobire a Tärilor române§ti a lui Ipsilante se incadreazäperfect de bine in spiritul Europei occidentale si in deo-sebi in aceea a Risorgimentului italian jar actiunea lui Tu-dor nu putea s6-1 secundeze pe acesta, desi tinta era aceeas,pentruca ura fatä de Ipsilante, grec, era mai mare decât casá poatá permite o armonizare a acestor dota actiuni. IarMurgu, luând pozitie hotáritá in contra Sârbilor facea pentrumoment jocul Ungurilor contra Austriei, atunci când in fond

18

www.dacoromanica.ro

era §i contra acestora avand un singur scop : eliberareaRomanilor de sub mice asuprire strkinä fie spiritual' fiepolitick.

De fapt §i din adresa pe care o studiem rezultk clarcä Murgu in comitiile tinute in diferite puncte ale Banatuluicherna poporul la rkscoala nu numai in contra sarbilor ci§i a Ungurilor pe cari trebuia sk-i alunge peste Mureq§i Thai"

Cea mai impunktoare adunare poporal convocatkde Eftirnie Murgu este aceea tinutk, in 27 Iunie 1848 inLugoj. Ca sk reueascá aceastá adunare, Murgu se depla-seask dela un loc la altul, prirnit §i salutat de prieteni ipartizani. cari il intampink cu banderii i muzick ; tine vor-biri, irnbärbáteazá pe Romani, le imparte manifeste, le ote-le#e sufletele prin toate mijloacele pentru rezistenta cetrebuia sa. urmeze.

Manifestul publicat in vederea adunkrii. din Lugojpoartá data de 17 Iunie 1848.') In aceea zi Murgu se ducela Caransebe convocand acolo in acea zi o adunare pre-gktitoare pentru cea die Lugoj.

Descrierea ce ne-o dk denuntul de mai jos pástrat inoriginal in arhiva Muzeului Bánätean contine catfava ele-mente pretioase asupra felului cum poporul din granitk, in-sufletit pentru el, a Out sá-1 primeascá, Gheorghe Po#aun partizan al säu din Caransebe a doua buruianá veni-noask" pregáte#e primirea §i are aci rolul unui secretar alsku care adunand doleantele poporului le va comunica atot-

') Däm aci textul proclarnatiei dupä : Teodor V. Pácäten : Cartea de aur.vol L pag. 347-348.

Fratilor Romani bänäteni ! Teara noasträ se aflä in primej die. Servienii dinvecina teara a Slavoniei, rescolindu-se asupra Ungariei se sumetesc a socoti tearanoastra a Banatului ca o tearä slavonä serbeascä. Intru aceasta nerusinatá a lorsurnetenie vedem noi cum acesti revolutionari servieni incearcä a aduce in ispitä pepoporul acestei teri. Prin niste oameni de vita lor, ce din Serbia furisându-se inteara noasträ, se aflä ici-colo rätecind, au fäcut si fac turburäri pe marginele terii decätre Dunäre si Tisa. Ei, in loc de a se astampara, ilia si mai departe cautá a facereu in teara noastrá.

Datorinta chernandu-ne a ne apära impotriva acestor revolutionari, am gäsitde cuviintä a ne aduna in orasul Lugoj spre a ne satui impreunä despre rnijloaceletrebuitoare pentru asigurarea terii impotriva acestor revolutionari.

Pentru aceea dar alerg a cherna pe toate comunitätile si pe toti patriotiiacestei teri a Banatului, se aibä dragoste a veni spre a ne sfätui cu toti in treabaaceasta. Ziva adunärii o hotärirn pe 27/15 kink 1848. Datu-s'a in Lugoj, in 17 Iunie1848, Eftimie Murgu,"

19

www.dacoromanica.ro

puternicului" Murgu. Din textul documentului reiese ceeaces'a intámplat : adunarea s'a tinut, insä comandamentul mi-Mar austriac a luat toate mäsurile ca in timpul prezenteilui Murgu in Caransebe§ §i indeosebi in noaptea de Rusaliisá nu se intârnple nimic ce ar putea periclita bunurile vis-tieriei austriece Dinaintea casei unde träsese Eftimie Murgu,proabil casa lui Gheorghe Po§ta, se pune sentinelâ, iar mainezi Murgu este excortat din ora§ peste podul de vamä depe Timi§. In contra lui Gh, Po§ta, rebel §i tradâtor va trebuisá se ia mäsurile cuvenite ca sfi devita inofenziv.

Textul denuntului este dresat in 2 exemplare : unuladresat Comandamentului militar 0 purtând data de 18 Iuniejar celalt cu putine schimbäri este adresat Ministeruluiungar din Viena scris in ziva de 19 Iunie insä trimis pro-babil abea in 28 Iunie dupâ cum se vode din corectareacifrei de 19 in 28. Suntem adicá mânezi dupá adunareadela Lugoj când sesizat Comandamentul militar din Caran-sebe§ de proportiile ce luase mi§carea româneased a gäsitde bine sá dea alarma trimitând adresa fâcutd cu 9 zileinainte §i intarziatâ din motive anumite.

S'a luat initiativa de a comemora in anul acesta pevajnicul luptâtor national al granitei bänátene prin ridicareaunui monument in Bozovici §i prin adunarea intreguluimaterial referitor la activitatea sa politicA §i literarä, Cuaceastá ocazie trebuesc cercetate toate arhivele ce-au mairâmas din timpurile acestea, jar particularii eari sunt inposesia astorfel de documente vor face un frumos gest româ-nesc publicând sau dând spre publicare orice ar putea ajutala reconstruirea intreagä a acestui figuri märete a istorieinoastre.

Däm aci §i. traducerea in române§te a documentuluiadresat in nemte§te Comandamentului general de granitâ :

Inalt Comandament general militar cez, reg, al Ba-natului !

Un oarecare Eftimie Murgu, fin al unui locotenentmort in pensiune, din on. Regiment de aci, care fâcea decâtiva ani pe trädätorul de Patrie in Valahia tinuturilorotomane - a fost prins acolo, §i escortat din Valahia fupredat jurisdictiunii sale de aici ; aci a stat cátva timp subcercetarea criminalá a Tribunalului Regimentului ; dupâ

20

www.dacoromanica.ro

aceea fu predat la ordin mai inalt Tribunalului unguresc,care dupá putin timp il puse pe picior liber ; ca multumitaindatá dupá aceasta provoca in Lugoj e rascoala in contraUngurilor §i instrui natiunea valahá lui credincioasá sá alungepe toti Ungurii peste Tisa 0 Mum§ §i sg libereze solul 0pámântul valah, El fu denuntat, prins §i dus la Pesta undestatu sub escortg, ca tradator de Patrie, pang acum trei luni,

Pe nea§teptate trebui sa auzim, noi cei din granitelegarnizoanei Caransebe§ului ea' Murgu hoingre§te ca o buru-iang veninoasá protejata in Ungaria §i a.' atatá poporulvalah la necredintatä fata de preagratiosul nostru Impgrat§i mai auziram ca in acest caz (in cazul unei reu§ite a ras-coalei n, tr,) el ar avea de gand sg villa §i in granita miliarg,

Credincio§i mult iubitului nostru Monarh, ImparatulFerdinand §i pang la ultima picaturg de sânge devotatisupu§i ai granitei militare, am hotgrât sä nu lásam nicidecumpe Murgu sá treaca peste podul Várnii - durere insg noi fu-ram impiedicati dela aceasta §i a§a veni Murgu in Lunea Rusa-liilor in ora§ul Caransebe§ cu o intreagg suita de calgretitárani §i de insotitori &glare ca propagandi§ti cari adusergin Caransebe§ proclamatia aci aláturatal) §i 00 aci (Murgu)un satelit cu numele Gheorghe Po§ta, un vicenegustor (?)care impreung cu incä trei periculo§i pierdevarg ii fácu ovizita fal§ anuntata in numele intregii comuni, §i indatgdupg aceea vorbi inaintea poporului adunat. Oricine aravea sg se plângg in contra asupritorilor, sau ar avea sácearg orice altceva, sg-i comunice lui §i el va aduce lacuno§tintg. puternicului Murgu.

Multumita fie ofiterilor de aici cari rugarg pe calede serviciu pe dl General Brigadier Appel sg binevoiascaa lua másuri ca in granita militará paná acum lini§tita sánu se /lased nici o rascoala in urma unei atari buruiene ;multumita fie dlui Brigadier general von Appel pentru mg.-surile luate, cg. adicg. Murgu a primit o garda inaintea car-tierului sail evitându-se astfel alte rele consecinte §i cá adat ordinul ca pang mânezi la amiaza (Murgu) sg paraseascagranita §i a§a s'a intâmplat ed Murgu a fost escortat de

1) Proclamatia citatà mai sus.

2 1

www.dacoromanica.ro

cátrá. un subofiter peste podul de vamä unde i s'a adus oscrisoare de cMre unul din oamenii de serviciu ai lui Posta,Multumítá fie 'Ma odatá ofiterilor de aici cari au fost pre-zenti si cari in aceias noapte dinspre Luni spre Marti, ne-crutânt nici o obosealá, au colindat diligent prin localitateevitând astfel orice nenorocire,

Gheorghe Posta a doua buruianá veninoasá de acia tinut poporului in casa sa discursuri contra legii, a produsdocumente si plenipotente fárá a fi autorizat pentru aceastadin partea comunei. Partizan de al lui. Murgu, el se nizuesteneincetat sá ridice poporul granitei in contra patriei desiacesta nu-1 simpatizeazá - precum se vede - ci decla-rându-1 pasáre libel-6 (fárá tará) e hotárât sá se rásbunecontra lui si a averi lui pentru o astfel de trädare.

Ca insá sá se evite astf el de nenorociri câtiva dintrelocuitorii mai de seamá de aci au reusit sá linisteasedpoporul numai cu multá obosealá si cu trudá de zi sinoapte, pansa ce se vor lua másurile de ajutor cele maipotrivite de cátre inaltul nostru guvern ; de aceia, pentrua linisti credinciosul popor din granitá, ar fi bine ca sus-numitul Gheorghe Posta sä fie dat in cercetare penalá sidupá ce se va fi dovedit necreclinta sa fatá de preaindu-ratul sal monarh si atâtarea la ráscoald, ceace provocainutile vársári de sânge si incendii spre marea pagubá alocuitorilor din garnizoaná precum si. a pretioaselor clädirierariale - sá binevoiti a lua másurí dupá merit ; astf elputinii lui aderenti nu vor apartine clasei de grániceri sivor fi priviti aici numai ca niste pierdevará ; lápádându-sepe mai departe de astfel de atátári, in felul acesta poporulcredincios din granitá printr'o atare dispozitiune inaltä -dreptul poporului in cotra astorfel de instigatori - se valinisti,

Caransebes, in 18 Iunie 1848,Al &ilea raport poartá adresa On. Ministeriu ungar- Viena",Este o copie - cu foarte putine schimbári - a

raportului mai sus citat si poartá data de 28 Iunie - corec-turá a cifrei 19 Iunie,

I. M.

22

www.dacoromanica.ro

ROMANI BANATENI LA 1820

Pentru reconstruirea in chipuri si icoane a portului, obiceiu-rilor, locuintei Românilor bänäteni din vremile trecute, va trebui säadunäm tot ceiace ne este dat sä mai gäsim prin arhivele Tärii sauprin sträindtate : tablouri, gravuri etc. Este foarte putin acest material,dat fiind cä fostii dominatori ne-au ignorat cu totdinadinsul, cautandca 0 prin aceastä ignorare sä arunce asupra elementului autohtonun cat mai sufocant väl : indiferenta 0 dispretul lor fatá de un popordeclarat inexistent este cauza säräciei asa de mari in opere de artácare sa ne reproducä profilul etnic in trecut. Nu este nevoie sd aducemprea multe argumente pentru a dovedi aceastä reavointa ; e destul säobserväm cä majoritatea lucrdrilor vechi cari reproduc tipuri din Banatsunt executate de artisti streini cari trimisi de diferite societäti 0114-fice, sau atrasi de farmecul necunoscutului au cutreerat fdrile Orientulni,trecând. 0 prin Banat. Acestora nu le-a scäpat din vedere pitoresculstraelor bänätene si numai multumitä kr putem fixa cat de cat punctede reper in evolutia portului, a aspectului vietii exterioare românestidin Banat.

Cateva din lucrärile artistilor sträini ref eritoare la pämântulromânesc au fost publicate izolat1), sau adunate la un loc2) ; intreele gäsim 0 deacelea cari reproduc diferite tipuri din pärtile noastre.Adunându-le pe acestea la un loc vom face abea un modest inceputal seriei de reproduceri atat de necesare colectiei noastre etnograficecare va trebui sä fie una dintre cele mai vitale sectiuni ale MuzeuluiBänätean. Aceste reprocluctii dateazä incepând cam de pela 1837,spre noi De aci trebue sä sdrim pand la anul 1790, ca sä gäsim iaräso descriere cat se poate de plasticä a Românilor bänäteni, insotitáde cateva gravuri, in opera lui Griselini

1) Arhivele Olteniei" An. IV. Nr. 20 p. 295, Nr. 21-22 pl. 1, 2, 3, 4, An.VI. 29-30 fig. 1, 2, 3, 4.

2) loan C. Bàcila : Pictori francezi prin Tárile noastre, Sibiu, 1923, fig. 2, 3 :Gheorghe Oprescu : Tarile Romane vazute de art4ti francezi (sec. XVIII-XIX), Cul-tura Nationala 1925, pl. LIX, LX, LXIII, LXVI, LXVIII.

23

www.dacoromanica.ro

La numele art4tilor Michel Bouquet, Auguste Raffet, Th. Va-lerio, Auguste Lancelot, arti§ti cu oarecare renume, adaogäm acumunul necunoscut, dar nu mai putin important din punct de vedereetnografic.

Este vorba de un anumit Rittmeister Pacsics, care cu admira-bad' verva ne zugraveqte in grup Romani banateni din 1820. Tabloula fost pästrat in familia Zeiler din Timiqoara dela care l-a cumpäratMuzeul nostru. Este pictat pe hârtie, in culori de tempera, avânddimensiunile 26X35 cm. §i poarta inscriptia : Die Banater Walachen,Vlasii Banatski fec, Pacsics Rittm. 1820.

Li ,°

°

° °A 'el

? 1'k

-i.nanater 14achen 6./i cci

. .

Pacici al nostru n'a pictat aceastä scena numai pentrusatisface o emotie artistica ; lucrarea sa n'are caracterul de impresie,ci este ceva studiat, §i ca grupare i ca detaliu.

De dreapta vedem trei batrâni stand la givan". Ei poartabärbi i pärul lung: pe deasupra caciula Sunt imbracati, peste cama0.si izmene, intr'un capot azi necunoscut care are ceva din croiala militar-burgheza a timpulul; in picioare opinci. Obielele nu sunt colorate caazi, mai cu seamä in tinuturile contaminate de gustul sarbesc, ci delanai alba-surd. Cel care ne intoarce spatele are peste capot o aplicarecurioasä de bland, lucru iar4 necunoscut azi. Ca nu e pus la intâmp-lare de pictor reiese §i din imbracdmintea personagiului din mijlocdintre cei ce se indeparteaza spre fundul scenei.

24

ali

_

G-CT7fre a Pt Car; Paw /JIG..

www.dacoromanica.ro

De stânga trei femei tinere, stand §i ele de vorbä. Cea de atreia poarta pe umär o cobilitä cu douä ciubere, Portul lor e cat sepoate de interesant pentru ä ne prezintä un aspect de imbracamintefemeiasca introdus in urma unor inprejuräri istorice. Costume le acesteasunt oltene§ti - iar azi nu mai existä. E clar deci cä avem de a facecu un grup de Romani apartinând acelor famílii cari pela sfarqitulveacului al XVIII s'au refugiat din Oltenia ocupatä de Turci, a4ezan-du-se in diferite locuri ale Banatului §i cari la 1820 4i pästrau incäportul lor original. Originea olteneasca ne-o dovede§te indeosebi aco-peramântul capului, un f el de beretä de sub care ataxia o bucatä depanza brodata sau tesutä, având ciucuri. Mai este i capodul femeieice ne'ntoarce spatele care este necunoscut §i el in Banatul de dincoacede Carpati. Opregul are chitele" scurte cum azi nu se mai poartä:in locul lor avem azi sau oprege cu ban& ingustä i chitele lungi,sau catrinte tesute, ori de catifea. Ceace vedem in tabloul acesta arfi un compromis intre catrintä i opreg.

Iatä insä cä scena se animä inspre fund : conversatia lin4titäa grupurilor din fatä e acompaniatä de sunetele unui cimpoi : can-tecul pare a fi foarte vesel, un cântec de joc, caci doi tineri tinându-sede dupä cap danseazd in ritmul unui bram" sau al unei sat-be".Alti doi tineri discutä poate pe socoteala femeilor din fata, in timp ceunul din ei trage din lulea, iar celalt se razimä cu cotul stâng deumärul camaradului. Poartä pe cap caciuli camaa e strânsäla mijloc cu un chimir row, prea lat ca sä fie bracira de ale noastreqi care poate sä fie mai de graba un beau oltenesc. Doi au cämä§ilemai scurte, doi, iar, pana la genuchi. Nu vedem chintuwl" scurt, inschimb trei din ei poarta haina mai lunga. Si de data aceasta croialatrebuie s'o cautäm in imbracamintea Oltenilor §i Crapvenilor,

In fund trei bärbati se indeparteaza discutând.Scena se petrece pe o pajiste prin care §erpue#e o vane ;

de dreapta un grup de arbori stufoO, de stânga silueta unei case aco-perita cu §indrilä, in fund alta casä acoperitä cu paie. Scena seincheie prin silueta unor ulmi cari se pierd in tonalitatea de searä,verzue-aurie.

Nu este o lucrare de artä.In unele detalii desenul e primitiv. Are insä marele merit al

unei grupdri studiate pentru a prezenta pe Românii bänäteni sub catmai multe aspecte. Pacici este un foarte bun observator i aceasta odovede§te nu numai in reproducerea detaliilor imbracämintei, in indi-viclualizarea tufiplui arborilor, in amänuntele caselor ci i in fixareamiFärilor, MiFärile dansatorilor nu sunt fal§e ci ele redau perfect debine ritmul focos al dansului täränesc iar tupaitul surd pe paji§teaplinä de seva devine i el un sunet de instrument, complectand redusaorchestra rustica.

L M.

25

§i ;Okra

www.dacoromanica.ro

I3ISERICA ROMÁNA DIN LIPOVA (BANAT)

Putinele izvoare referitoare la biserica ortodox6 ro-maná din Lipova (fig. 1.) nu fixeaz6 nimic cert in legáturà cuzidirea ei. Mai toate amintesc anul 1732 ca datä a interne-ierii §i aceasta din traditia vie pästratä in localitate §i din-tr'un registru dela 1875 ce s'a gäsit in archiva bisericii.

In acesta se aminte§te anul 1732,

insä cum n'a fost nici cand cetit(scris in sarbe§te) s'a crezut cd estevorba de anul cand s'a pus temeliabisericii. Ori in realitate e vorba derefacerea ei la aceastä datä.

In lipsä de documente scrise cariar putea sä localizeze in timp inte-meierea acestei biserici §i cari credse mai gäsesc la Carlovit, va trebuisä ne multumim cu ceace pot dovedicercetärile istorico-artistice fäcuteasupra acestui important monumental trecutului nostru bisericesc, Dove-dind existenta acestei biserici inaintede 1732, vom putea face cateva con-statäri de mare importantä pentrucunoa§terea unor imprejuräri de mä-reatä suprematie mai de mult, deumilitoare inäbu§ire mai incoace, avietii suflete§ti din pärtile noastre,

0 scurtä reprivire asupra trecu-tului acestui ora§ ne va ajuta in in-

Fig. I. telegerea mai bine a unor lucruri ceBiserica rom. din Lipova. le vom fixa mai tarziu,

Se §tie cä Lipova a jucat un rol considerabil in istoriaTransilvaniei §i a Ungariei incepand incä din secolul alXIII-lea. In aceastä epocá cetatea Lipovei este atat de in-aria incat poate rezista atacurilor intetite ale Tätarilor.

Situatä intr'un loc cat se poate de important atatdin punct de vedere strategic - cáci aci se pierd §i ulti-

26

-

.

,

1

www.dacoromanica.ro

mele unde ale muntilor ardeleni deschizand câmpia Bana-tului, - cat §i din punct de vedere al traficului de lemne

sare pe Mure§, Lipova a fost amenajatä de toti voivozii§i câpitanii cari au stâpanit-o. De aceea s'a §i putut des-volta aci o infloritoare viatä burghez6 in trecut §i deaceeagäsim in documente ungure§ti urmele existentei unei parohiigr. or, in sec, XIV.

Imprejurimile Lipovei fiind in acest timp locuite nu-mai de Romani, câci Nemtii au fost colonizati abea cu in-cepere din sec. XVIII, iar Unguri nu existà nici azi, enatural cd i burghezia acestui ora§ sá fi fost romând supra-punându-i-se abea mai tarziu, timp de o sutá de ani, civi-lizatia bisericeascâ a Sarbilor - i ca §i acea parohiedespre care se face amintire in sec. XIV, sâ fi fost roma-neascá cu o parte neinsemnatá a unor coloni§ti bulgari, inmare parte catolici.

In secolul al XV-lea atat cetatea Lipovei cat i aceaa Soimu§ului apartin Huniade§tilor.

Ar fi cazul sá deschidem aci o parentez5. §i sá neintrebám de ce oare Ioan Huniade s'a ingrijit atat de multde intärirea Soimu§ului 0 a Lipovei, in timp ce mai la vale,intr'un cuib curat romanesc se ridica cetatea dela Hunia-doara, atunci and pentru o rezistentd in contra Turciloraceste cetáti, prin situatia lor strategicá, nu s'au doveditchiar cele mai ideale ? Nu a fost oare o mäsurá de sigu-ran1:6 a acestui mare condotier luatâ in contra Ungurimeide peste Mure§ §i a nobilimei din Ardeal?

La inceputul secolului al XVI-lea se amintesc puter-nice organizatii romano-sarbe§ti atat militare cat §i. burgheze,

In 8 Octomvrie 1551 cade in mana Turcilor. Delaaceastá data' §i paná la 1616 Lipova schimbá multi stápani.Armatele imperiale scot pe Turci, ace§tia dupá putin timpo reocupá, ca dupâ" cativa ani sá o cedeze armatei arde-lene. In 1600 intrá in Lipova Mihai-Vodä, ca apoi sá ajungàdin hou in puterea ardelenilor, imperialilor §i din nou inmana Turcilor.

Din 1616 Turcul o stápane§te neintrerupt pang." cegeneralul Caraffa nu o reocupâ in 21 Iunie 1686, Dar nicidupá aceastá datá nu se poate bucura de prea multá lini§te

27

www.dacoromanica.ro

clecat numai dupa" ce la Timi§oara apune n anul 1716dominatiunea semilunei.

Nu e de mirat dacä peripetiile prin care a trecut acestora§ au nimicit partea cea mai mare din documentele carine-ar putea ajuta mai bine in conturarea istoriei Lipoveiindeosebi cat prive§te viata romaneascä §i chestiunea bise-ricii romane§ti.

Nici nu pot avea deocamdatá pretentia sà." pot afirmalucruri definitive, doar a-tat cat desvelirea acestui monumentimi permite deduc.

Cedand vechei dorinti a populatiei din Lipova de arenova biserica românä inegritá de fum §i praf, incat inbezna din interior nu mai puteai distinge aproape nimic,§i de a reface §i zidäria din exterior, parochia a fäcut pa§iinecesari la Bucure§ti interesand §i Comisia Monumentelor,deoarece biserica din Lipova fusese declaraa monumentistoric. In urma interventiei dlui Vasile Goldi§ pe atunciministru al Artelor s'a §i votat suma de 400 mii Lei pentrurestaurarea bisericii intelegandu-se aci indeosebi restaurareaartisticä.

Dirigenta intregului complex de lucräri e incredintatädlui prof. ing. Victor Vlad dela Politehnica din Timi§oara,iar la licitatia publicä tinutä in Lipova in ziva de 10 Mai a. c.restaurarea artisticà a fost incredintaa subsemnatului.

Lucrarea, in sensul literei contractului, trebuia termi-natä inteo singura campanie, la 15 Octombrie 1928, Oricalitatea §i cantitatea lucrurilor scoase la ivealä a fortat oprelungire a lucrärilor läsand continuarea §i incheierea lorpentru primävard §i fixindu-se termenul pe ziva de Sft, Maria.

In cele ce urmeazà voi face o scurtä dare de seamädespre tot ce s'a fäcut in decursul celor trei luni de zilecat s'a lucrat in varä.

Ca aspect de proportii biserica romanä din LipovatradeazA cu u§urintä o revenire asupra formei originale cäcilungimea ei nu este deloc in raport cu inältimea. Aceastädisonantä intre lungimea exageratá fatä de inältimea redusäse va esplica mai tarziu.

Ca stil atat din afar6 cat §i inläuntru biserica seincadreazà in roccocoul vienez provincializat.

In interior suprafetele netede ale peretilor erau doar

28

sá

www.dacoromanica.ro

ici-colo intretäiate de pila§tri cu capitele bogate, in stuc.Corul are ceva interesant in miqcarea liniei pärtii pro-eminente, cu toate cä i acesta ca proportii este meschin(fig, 2,)

In naia principalà de dreapta qi de stânga câte oni§a inaltà prin care se inträ azi in bisericä. Deasupraacestor u§i, in ni§e s'au aplicat niqte tribune la cari con-duceau trepte räzimate de, sau in zid.

Fig. 2. Vedere din interior.

Dinafará suprafete monotone cu cloud ni§e mari.Cä sub tencuialä era picturá veche aceasta s'a do-

vedit in niqele din bisericä unde practicându-se trepte, ceice urcau in tribune frecau mortarul care s'a subtiat panginteatat inch." a tradat ici-colea ceace ascundea dedesubtul

29

:

""--'MC

www.dacoromanica.ro

lui de multä vreme. Astf el când dl Iorga a vizitat aceastäbisericä §i-a putut da seama din aceste pete de picturäivite la ihtâmplare, de importanta acestui monument gäsindtot atunci §i un fragment de inscriptie.

Dupg ce au fost indepärtate tribunele din ni§eleamintite s'au inceput lucrärile de desvelire cu precautiuneacuvenitä,

Fig. 3. Fereastrá veche.

Odatä descoperite n4ele s'a putut constata cu uw-rintá cä actualele u0 au fost täiate la anul 1792 (din afaräin uscior e säpat acest an) in cele douä abside lateraledestinate stránilor, cari in origine erau pictate in intregimecu figuri de sfinti, and s'au täiat u§ile §i câte o fereasträ

30

www.dacoromanica.ro

deasupra a fost sacrificatä pictura incât acele resturi depicturi ce au mai rämas de dreapta í stânga uOlor i aferestrilor din absidá nici nu mai pot fi luate in considerare,

Dupá desvelirea absidelor, indepärtarea mortaruluis'a continuat pe peretii interni ai bisericiL

Inspre altar pictura s'a mai gäsit abea pe cafe obandä de cca un metru, jar inspre turn s'a descoperit pic-

re.

Fig. 4. Prima fazá a descoperirii vechii intrari.

turi veche, cu intreruperi provocate volnic, pang la zidulcare inchide partea femeiascä §i de unde incepe substructiaturnului. In total dela absidä spre turn pe o lungime decca 8 metri,

31

-

,i

f

r.a.

,.7 - .

-

,

-7 7e.N.

ui

Au!r'

. 1

,- 4) -

_ _

www.dacoromanica.ro

Surprizele care m'au a#eptat in lucrarea aceasta aufost toate in aceastä portiune, dela abside la turn,

Indepärtând mortarul de pe peretele inspre Nord s'a g5." -sit : o tiä" inchisá cu cárámida, având picturá decorativá inrama interioarä, apoi o fereastrá ingustä (fig, 3, pg, 30)ziditá 0 aceasta, care dupä indepärtarea cárámizii a dat

Fig. 5. Continuarea desgropArii vechii inträri.

la fel picturá destul de bine conservatA, Fereastra de acise repetá §i pe peretele opus, insä nefiind aceasta täiatáin axá jumátate din ea o inghite o fereasträ táiatá ulterior,totatunci când s'au täiat i u0le in abside,

In cor s'au descoperit alte douä ferestre vechi iden-tice cu cele din naia principalá cari ca §i acelea in origine

32

'

"

° l'°;-

www.dacoromanica.ro

Biserica romanä din Lipova.

Zugravul Nedelcu: Sfintii Avram Isac si Iacob,(Sec. XVIII)

.

-1

,

.4:4

-

),.L

" cp. ;

tv,w-

ed'

www.dacoromanica.ro

,

1

o

Biserica roman& din Lipova. - Detalii de picturá din nisele laterale(Sec. XVIII)

www.dacoromanica.ro

erau inchise cu gratii de fier cum ne dovede§te una dinele ce conservä intacte i gratiile originale,

and s'a descoperit vechea intrare in nala bärbä-teased primul lucru mi-a fost sä o caut í s'o desgrop pedinafarà sperând cä voi da de vr'un an sápat in piatraarcului superior, dupà cum se obimuia. Indepärtând acolo mor-tarul (fig, 4, pag, 31), au ie§it la ivealâ ilucruri cu mult mai in-teresante decât anul pe care nu 1-am gäsit picturá in jurul§i deasupra intrárii vechi (fig, 5, pag, 32). Foarte stricatá dincauza ferestrei tAiate la 1792 in peretele aceasta deasupra inträ-rii, s'au gäsit totu§ in aceastä picturá scene complecte, ca ceitrei patriarhi Avram, Iacob §i Isac apoi intr,o ni§á dea-supra intrárii, astupatá §i aceasta cu cárámidá hramul vechiibiserici sau mai bine zis al mângstiri Acoperemântul MaiciiDomnului". Pe restul peretului paná unde arcul ni§eiingädue se desvoltá in trei zone Judecata din urmá"

Gäsindu-se aceastâ picturä inafarä s'a dovedit pentruprima datä cä avem de a face de fapt nu cu o simplá bi-sericá ci cu o mânästire decoratä dupá obiceiul mânästiri-lor din Balcani cu picturi injurul §i deasupra inträrii principale.

Dupá ce a fost desgropatä in intregime pictura de peperetii verticali interni atâta câtá a mai rämas §i câtä n'afost ingropatá sub zidurile adause mai târziu §i cari deo-camdatá nu se pot inclepärta din cauzä cä pot prejudecastabilitatea suportului turnului, am cäutat urme de picturá§i pe bolta bisericii cu toate cá forma cu totul moderná aboltei actuale imi dädea de bänuit cá va fi fost construitáinteo epocä mai tärzie.

De fapt, pe peretii verticali ce se continuä deasupraboltei incá cca 160 m. s'a gäsit picturá ceace dovede§te cäinteadevär bolta actualä a fost construitá mai târziu - totla 1792 - mai jos decât era cea originalá.

In despärtámântul femeilor sub stratul de pictura des-coperit pânä aci s'a gäsit alt strat mai vechiu deosebit decel deasupra, care strat este foarte important pentru isto-ricul bisericii cad dupá cum vom vedea ne duce cu multinainte de data 1732.

Acum sä coordonám cele gäsite §i sä incercAm a fix6câteva date in evolutia constructiei acestei biserici.

33

;

www.dacoromanica.ro

Date sigure avemAnul 1866 când enoria5ul MiOci comandá pictura ce

actualmente se mai pástreazä pe primul despártämânt devola, dinaintea altarului. Probabil ca tot atunci a fost pic-tatá intreaga bola.

Anul 1781, când a fost pictat iconostasul,Data de 1792 .când vechea bisericá a suferit o trans-

formare radicalä. La aceastä data' s'au fäcut urmätoarelelucrári.

A fost demolatá partea dinspre rásärit continând ab-sida altarului, §i s'a adaus o portiune nouä lungindu-se bi-serica inspre altar cu circa 8 metri.

Deasupra acestei noui constructii a fost trash' actualaboltä roccoco, cum am amintit, cu 1,60 m, mai jos decât erain origine.

S'a adaus un suport, in formä de nartex, pe care setidied turnul,

A fost inchisä up vechei constructii, täinclu-se altelein absiclele ce, dupá lungirea constructiei, cádeau la mijloculbisericii.

S'a acoperit pictura existentd, stricatá prin demolareaboltei vechi, prin táierea u,ilor §i a douá ferestre mari,cate una pe laturile longitudinale.

In exterior profilul zidurilor vechi sustinute de contra-forti masivi a fost ingropat intr'un zid nou de 0,72 m. gro-sime cá sä-i dea aspect unitar cu acel al bucätii adaosecatra altar.

A fost acoperitá pictura din afará.1732. Data aceasta se gäse§te gravatá inteo lespede

fixatá in peretele spre nord al bisericii. Acestei cifre se poateatribui faptul ea' toatá lumea era de credintä ea' atunci s'arfi zidit biserica.

Ori lespedea despre care vorbim a fost pusä in lo-cul actual atunci când s a addogat noua imbräcäminte azidului extern. Ea se referá la biserica din faza imediat an-terioará celei dela 1792, deci la acea bisericä pe care ogäsim la 1732 continuare a uneia mai vechi.

La aceastä datä nu se zideqte din temelie o bisericánouá ci se reface o bisericá existentá mai de mult. Vomvedea de când,

34

:

www.dacoromanica.ro

Tot atunci sau cu putini ani mai in urmä, deci injurul anilor 1735- 40 se picteazä biserica.

Urme scrise despre data pictärii n 'am gäsit pânä azi,dar cred cä acestea nu vor lipsi §i cá vor ie§i la iveala indecursul cercetärilor viitoare.

Cä n'a putut fi pictatä mai târziu o cred pentru treimotive ; 1, Pictura aceasta a fost ingropatá la 1792 ; ori nuse poate admite sä fi fost atât de batjocoritä o picturá deabea de câtiva ani, cum ar fi cazul dacá am admite ea' eaa fost fäcutä in a doua jumätate a secolului al XVIII, 2.Stilul acestei picturi este bizantin cu foarte putine infiltra-tiuni occidentale. Influenta barocului o simtim abea in ele-mentele accesorii cum sunt motivele decorative, Atat parteaiconograficä, cât §i maniera de a stiliza figura in mi§cärilente, ieratice, pline de majestate, iar cutele hainelor in ara-bescuri lineare, mä fac sä cred ea' nu poate fi vorba de oepocä mai târzie deckt aceea amintitá §i 3. Spre noroculistoriei artei bänätene s'a gäsit §i numele pictorului careeste Nedelcu i despre care din putinele informatiuni §timcá ar fi inflorit in jurul jumätätii secolului al XVIII,

Dinteun proces verbal dela 1775 §tim cá bisericadela 1732, transformatá, cum am zis, la 1792 avea iconos-tasul din zid pe care acela§ Nedelcu a in§irat seria deminunati sfinti §i scene bliblice ce azi nu mai existä.

Picturä executatá de Neclelcu al nostru s'a descope-rit cca 200 metri pátrati, iar suprafetele pictate de dânsulcari azi nu mai existä ar da cu aproximatie inch' cca 400m.' Ce comoarä s'a perdut, câtä reavointä sau ignorantádin partea celor dela 1792, ca sä nimiceascá färá pärere deräu un monument atât de falnic !

1525-1616. Anul 1732 este cea mai veche urmädocumentatá in scris a bisericii din Lipova.

Stratul de picturá insä, ce s'a descoperit sub cel dela1735 - 1740 dovede§te clar existenta bisericii inainte deaceastä

Când anume s'a zidit biserica, deocamclatá nu sepoate §ti cu preciziune, se poate insä ca cercetárile se vorurma sä ne deslu§iascá í in privinta aceasta. De aceea azinu putem decât sa dibuim, condu§i mai mult de ratiune,in cäutarea acestei date. Va trebui sä cäutäm in Istoria Li-

35

datä.

www.dacoromanica.ro

povei acea epoch' anterioara anului 1732 care ar fi pututsa fie potrivita ridicárii unei biserici.

Dominatia turceased definitivá §i neintreruptá incepecu anul 1616 i dureaza panä la 1686 cand generalul Ca-raffa bate pe Turci §i ocupa cetatea.

Am putea presupune cá aceastá biserica a fostdicata dupá alungarea Turcilor §i 'Ana. la 1732. Ori dindescrierile istoricilor tim cá starea Lipovei, dupa. alungareaTurcilor, era a§a de mizera incât nici vorbi nu se puteade vreo initiativá edilitara, indeosebi de-o biserica avândproportii destul de considerabile. Stim iar ea au fost câtivaani dupä reocuparea ei cand Lipova fusese parásita comp-lect. Pela 1710 avea abea 70 de case. Nu putem deci pre-supune nici un fel de cladire mai de seama. Se va puteavorbi abea atunci când colonizat de Svabi §i reocupat deRomani ora§ul reinvie pela 1725 - 30 cand inteadevar casemn al unei bune tári relative urmeaza §i refacerea vecheibiserici - poate transformarea ei din nou in biserica or-todoxá intamplata la 1732.

Rezumancl deci In intervalul de timp dela 1686 pangla 1732 biserica n'a putut fi zidita.

Mai departe, nu cred cá in clecursul dominatiuneiturce§ti, cre§tinii sä-§i fi putut ridica un templu al bor. Dincontra.' cred cá i biserica gr. or, care a existat inainte deocupatia turceaseá a fost transformata in moschee §i iatade ce.

Scriitorul turc Evlia Celebi care intre anii 1660 64cutreera tinuturile ocupate de Turci descrie i cetatea Li-povei1). Vorbind despre biserici el zice: In aceastei cetatesunt in total 5 giamii qi o moschee. Inainte de toate inciarqi" este Giamia cea mare care este din timpul canuluiSuleiman acoperitei toatei cu zinc, aveind cupola" i avândproportii mari. Dupei aceea este Giamia Timiqoreanet careare urmeitorul taric" :

Un artist o ridicó din zel propiu.Si taricul acestuia fu scris pe sfeinta Giamie.

') Dr. Karácson Imre : Evlia Cselebi, török világutazó magyarországi utazásai1660-64 pag, 19,

36

ri-

-

-

www.dacoromanica.ro

Leingei pow ta Batal este Giamia liii Alaibeg, in car-tierul nemtesc Moschea lui Hagi".

Va sg zicA dela 1616 si. pâtià la 1660, in decurs de44 de ani s'au ridicat in Lipova 6 biserici turcesti ? Nu-mivine s. cred. Deduc insä ea" partea mai mare dintre acesteaau fost biserici crestine transformate in giamii i moschei.Iar dacg lugrn in seamg ce ne spune Celebi despre Giamiamare cg este din timpul lui Suleiman, acoperítá cu zinc,avand cupola si proportii mari", vom putea recunoaste inaceastá bisericg pe cea gr, or, românä, Cáci dacg e dintimpul lui Suleiman, mort in 1566, nu putea fi turceascädeoarece Turcii nu ocupau Lipova inainte de aceasta epocg,doar in trecere, incat nici nu puteau ridica o geamie asamare, Iar prezenta cupolei nu poate sá ne indreptateasca acrede cä e vorba de biserica catolicä deoarece aceastan'avea cupolg,

Doug sunt epocile cari ar fi putut sa." fie cele maipotrivite pentru ridicarea bisericii ortodoxe epoca dela1595 pang la 1616 cand Lipova se bucurg de o pace rela-tivg si in care cade i ocuparea ei de cgtre Mihai Vodg,jar cgpitan al ei este mai mult timp Ioan din Seliste sicand stim ca in aceastá epocg in Lipova avem i Episcopie

deci parohia ortodox6 era in floare.Sau dacg luandu-ne dupg ceiace ne spune Celebi

vom pune zidirea bisericii in timpul lui Suleiman, atunciva trebui sg finem cont de faptul cg pela 1525 avem inLipova organizatii puternice romano-sarbesti atat burghezecat i militare, fiind i cgpitanii cetätii din aceleasi natiuni,

In tot cazul se va dovedi mai tarziu care din acestedoug ipoteze va fi cea justg,

Din lucrgrile francezului Ricault reiese cg exista sio alta biserica ortodoxá veche in afarg de cetate. Urmeleacesteia se pot 00 in secolul al XV-lea, indicate inspreDealul viilor", Este vorba de prima bisericá zidítá poatein timpul lui Sigismund sau mai 'nainte, care fiind dinlemn, cu proportii mici. s'a nimicit in decursul timpului. Intot cazul amintirea acestei biserici se mai pástreazg i aziin numirea Valea Bisericii" care corespuncle situatiei datede Ricault.

Ca biserica ortodoxä a existat pe acelas loc inainte

37

-

www.dacoromanica.ro

de 1732 ne-o mai dovedeste o picturä reprezentând aspec-tul bisericii vechi. Anume pe unul din urmerii boltei dela1732 §i care cum am zis se gäse§te azi deasupra bolteidela 1792, dupd obiceiul pictorilor vechi i Nedelcu a läsatinfäti§area acelei constructii care a trebuit sä fie renovatásau transformatd.

Pictura fiind foarte stricatá n'a putut fi incá des-cifratä, totu§ din cat se vede, e clar cä avern de-a face cuun corp de bisericä avand 2 rânduri de arcade sau galeriiiar de dreapta clopotnita ; jur imprejur inchise, aceste con-structii de un cerc de arcade cari sustin probabil locuintelecälugärilor.

De dreapta í de stânga acestei vederi este §i oinscriptie din care, cu toate cä abea se poate ceti, rezultdtotu ea' e vorba de vechea biserica din Lipova.

La timpul säti vom studia aceastä importantä picturd§i o vom publica. Este in tot cazul acel model dupd careva fi reconstruitá biserica din Lipova dacä se vor gäsi fon-durile necesare.

Cea mai insemnatä schimbare a fost acea din 1732§i 1792.

Am väzut cá motivul transformärii dela 1732 a foststricarea bisericii in timpul ocupatiei turce§ti sau transfor-marea ei in giamie. Nevoia unei renovärii era deci cat sepoate de logicä.

Mai putin logicä ni se pare schimbarea dela 1792.Inainte de toate in 60 de ani era cu putintä sä se

strice o bisericá inteatat ca sä fie necesará o refaceregenerald ? De altá parte pictura a5a cum a fost scoasä nedovedeste ea' atunci cand a fost ingropatä era in starefoarte bund.

Prin. urmare a fost o ratiune atat de puternicä fie ea'a fost ea nobilk fi condamnabilá, care a impus sacrificareaunei picturi de toatá frumusetea.

Care putea sa fie acea ratiune ?Asaltul dat de Austria asupra tuturor provinciilor

romane§ti pe teren politic prin colonizare a $vabilor, deciprin disgregarea elementului bä§tina§ jar pe teren bisericesc

38

www.dacoromanica.ro

prin impunerea catolicizmului cu forta, i§i ajunge culmeain epoca despre care vorbim.

Se poate ca biserica sä va fi dovedit micA, se poatefi fost stricat6 Mai se reclamau lucrári de renovare.

Astfel, din modul cum a fost facut6 aceast6 renovare" §idin faptul c6 de atunci Mânästirea catolicà dela Radnavecin6 ia avant nea§teptat, am putea deduce c6 aceast6renovare" i-a servit de pretext Curtii imperiale din Vienaca sá §tearg6 cu o trasátur6 una din ultimele baricade aleortodoxismului, ce mai rezistau nävalei indarjíte a catoli-cizmului militarizat.

Cad biserica din Lipova era in vechime Mânástire.Aci veneau ortodoxii din intreg Banatul in pelerinaj. Adu-ceau cu sine prinosul lor de pietate cre§tineasc6, dar adu-ceau in acela§ timp §i bani cari rámaneau la manästire asi-gurandu-i o real6 bun6stare.

Iatá cum pentru a da putint6 desvolarii Man6stiriide peste Mure i pentru a atrage pe ortodoxi acolo, Curteacatolicá n'a pregetat sa ingroape un important monumentde art6.

Dar credincio§ii ortodoxi crescuti in traditia cultuluiLipovei au continuat s6 vin6 in fiecare an la Sf. Maria laManástirea din Lipova. Ne mai gásind-o, au trecut Mure§ula§a s'a intamplat c6 acum Romanii ortodoxi din intregBanatul pleac6 de Sf. Marie la Maria Radn6 catolic6, Aufost furati suflete§ti jar o buná parte din impun6toareacladire baroc6 a Radnei s'a ridicat pe banii Romanilor

Alt motiv de ordin sentimental al transformarii bise-ricii din Lipova la 1792 poate fi urmatorul.

Am zis c6 1)6-turn autohtone române§ti i-s'a suprapuso spoial6 sarbeasc6 impus6 prin mijloacele ierarhiei sarbe§ti.

Timp de o sutá de ani,Insä deja in a doua jumátate a secolului al XVIII-lea

elementul romanese iese din nou la suprafat6. Intre proce-sele-verbale í inventarele bisericii am gäsit primul registrude spese scris in romane§te la anul 1790. Cativa ani maitarziu la 1812 registrele sunt in sarbe§te, ca apoi dela 1817s6 gásim numai redactári in romane§te. Dela aceast6 data' &s-pare pentru totdeauna limba sarbeasc6 din biserica din Lipova.

In aceasta alternare a limbil in bisericá se delineaz6

39

sä

si

www.dacoromanica.ro

conturul luptelor de despärtire bisericeascá dintre Românii.&Arbil din Lipova. CA aceasta alternare n'a decurs in

cea mai perfecta lini§te §i ordine ne-o dovede§te §i traditialocalä care ne pästreazá amintirea unor nostime intampláriprobabil dela sfar0tul veacului al XVIII-lea sau dela ince-putul secolului trecut.

Cand s'a suprapus stratul sârbesc asupra bá§tina0-lor, in bisericá sträinile au fost impártile in dotiä de dreaptaa Romanilor de stanga a Sarbilor. Se zice cá se cânta inamandottä limbile. Inteo bunä zi insä când släbind putereaartificialá a Sârbilor, elementul românesc a ie0t din nou lasuprafatii, aceti din urma i-au aruncat pe Sarbi pur §isimplu din bisericá, rezolvând a.a, in mic ceace s'a fäcutdefinitiv abia la 1863 despärtirea ierarhicá.

Intamplarea aceasta ne aratä destul de clar stareade spirit ce a domnit in biserica din Lipova pela sfar0tulsec. XVIII qi la inceputul sec. XIX.

Iatá cum aceastä urá putea fi §i ea motivul ingro-pärii vechei biserici i deci 0 a artel lui Nedelcu. Consi-deratá sarbeasca aceastä picturá, elementul românesc ajunsla putere in aceastá epocá nu s'a sinchisit deloc sä o ni-miceascä ca pe o amintire ce apartinea unui trecut desclävie sufleteascá.

Fie ea' a fost catolicismul Curtii imperiale, fie a Ro-ma/Ili din Lipova, cert este c5. renovarea" bisericii din Li-pova intamplatá la 1792 a fost un sacrilegiu artistic, ad nicigrosimea originalá a zidurilor, nici starea in care s'a aflatpictura azi, nu au justificat o transformare atât de radicalá,cum s'a fäcut,

Rámâne ca Ministerul Artelor sä-0 spunk' ultimul cu-vânt in chestia bisericii române§ti din Lipova. Data fiindimportanta indiscutabilá pentru istoria Banatului dorinta ob-§teascä §i interesul §tiintific cer redarea aspectului vechiacestei bieiicií pentru liberarea subt toate raporturile apartii vechi deci prin ridicarea unei bolte bizantine la ni-velul original, prin indepärtarea corului, prin restaurareapicturii, a-tat câtá se poate din elementele supravietuite.

Monumentele istorice pästrate in Banat din timpu-rile dinaintea ocupatiei turce§ti sau din epoca acesteia suntabea 2-3. Cu atât mai mult trebue menajatá biserica din

40

:

si

www.dacoromanica.ro

Absidele dela 1732transformate in intrari la 1792

Intrarea dela 1732

..... 47-

JD112111111ill r.

Biserica din Lipova Construe-411e dela 1732 §i 1792.

4 1

i= 1.1 ID liusu II 1 ilmUL

L - _

1

:

www.dacoromanica.ro

tipova care afará de valoarea artistica si istoric a. are si o'Malta ratiune de fiinta de ordin sufletesc,

Pelerinii romani vor trebui de aci inainte sä se opreasedla Lipova timpurilor vechi, la Manästirea din Lipova, jaraceastä comunä va trebui sa-si recapete vechea insemnä-tate si buna stare in legatura cu aceastä biserica, I. M.

Muzeul Bänätean :Ste 16 funerarà. române.

42

www.dacoromanica.ro

CATEVA RELATII INTRE ARTA POPORALA LA RO-MANI $1 LITUANL')

Civilizatia Orientului in drumul ei spre inima Europei, a läsatdupä sine urme ce se pot urmäri aci mai usor, aci mai greu ; aci eleapar bine conturate si se succed o bucatä determinata avand caracterde drum bine täiat, aci ele sunt mai putin marcate imbinandu-se cualtele venite din directiuni diferite : drumul se micsoreazai in potecänesigurä ce de multe ori se pierde, intreruptä, printre WAHL

Popoarele räsäritului, al cäror exod pe täramurile Occidentuluia fost in parte semnalate de Istorie, au läsat peste tot ceva din sufletullor, au läsat graiuri diferite, traditii literare cuprinse in legende ori inversurile rituale, o muzica cu caracter oriental bine definit, au läsatin sfarsit variate manifestäri de arta plastica.

Dar aceste popoare migrätoare au fost multe, pornite spreEuropa din diferite puncte, Meat a urmari cu preciziune calea stra-batutä de ele, se prezintä ca o problemä cat se poate de grea.

Dintre urmele trecerii sau ale sederii timp mai indelungat aacestor popoare in anumite locuri, cele mai pretioase sunt formele dearta plastica ca unele, ce ffind materiale, mai usor pot fi urmärite,studiate si comparate. Asa fiind, si aportul Rasäritului, acela ce pe noiRomanii ne intereseaza in primul rand, il vom putea studia mai binein aceste forme ale folklorului ; poporul traditionalist a pästrat cuindarfire mostenirea stramoseascä in ciuda perfectiunei technice la caream ajuns astäzi. Semne, cä aceasta traditie multimilenard se turburacu incetul, nu lipsesc, dar daca e dureros adevärat ea :

si cum vin pe drum de fiertoate cantecele pier

este tot asa de adevarat ca astäzi putem incä sä adunam resturileartei poporale rämase noted printr'o norocita intâmplare, sau ca träindinca si astäzi, spre a putea continua studiul care sä contribue la pre-cizarea caracterului specific al diferitelor natiuni.

*

Cat ne priveste pe noi Romänii, pamantul nostru e asezat indrumul mare pe unde ne-au venit si nenorocirile in forma de invaziunibarbare, dar ne-a venit si civilizatia pe acelas drum dinspre Indii.

1) Studiul de fatä a fost publicat in revista Banatul" anul II. 1927, No. 6.Il reltam in buletinul nostru, dup4 ce a fost complectat.

43

www.dacoromanica.ro

Aceastä clará de civilizatie rámane mai mutt iranicä decal civilizatiaimportatä in Europa pe celálalt drum, care plecând tot de acolo spreNord, aduce aceastä civilizatie originarä in contact cu alte vechi

dintre care in deosebi cu cea turanicä.Considerând acum aspectul artistic al Europei centrale i orien-

tale, observAm aceste douä curente - luate in mare - destul debine precizate din punctul de vedere al formelor de artä poporalä.

Locurile ocupate de Traci contin forme ce se deosebesc dacänu in mod absolut, totus destul de evident de acelea ce se gäsescin pärtile unde s'au asezat Slavii. In urma acestei impärtiri, putemdeosebi arta popoarelor sub-carpatine i balcanice, iar de altä parte,arta slavá-nordicá. In prima grupá, vom cuprinde mai intaiu Romania,Ucraina, Slovacia si Bieolorusia, apoi Bulgaria, Serbia, Albania, adicä,vechiul teritoriu al Tracilor, iar in grupa II-a toate popoarele dinNord, in primul rand Rusia i Polonia,

Dintre elementele ce compun arta plastica a until popor, vommentiona in aceastä scurtá expunere, numai formele accesorii aleobiectelor sau monumentelor de uz practic adicä motivele decorative,amintind in acelas timp - unde e nevoie - alte forme de artä ingenere. i premitern indatà. : motivele decorative ale primei grupe suntaproape esclusiv geometrice, pe child acelea ce caracterizeazá grupaa doua, sunt geometrice imbinate cu combinatiuni de curbe, sau inpreponderantä curbe. Ulna curbä este aproape necunoscutä in artaindo-persanä, sau cel putin evitatä ; dela cel mai simplu motiv i pârala reproducerea animalelor i figurilor omenesti, conceptia decorativárespectivä stilizeazd totul in anumite spatii sau linii geometrice aceastaalai in incizia sau sculptura in lemn, cat si in tesäturä, broderie,ceramicá etc.

In schimb in arta Slavilor de Nord, cu cat avansäm mai multspre Nord-Est, cu atât elementul liniei curbe, adicá conceptia veristädevine mai frecventä, adaogandu-se aci la comoara subiectelor ce legäsim la prima grupä, unele, ca diferitele animale fantastice si caresunt chiar rezultatul contactului cu conceptia artisticá a extremuluiOrient, cu arta barbard asa zisä siberianä, chinezá, caucaziana.

0 altá notd caracteristica ce desparte aceste douä grupe, estegama de culori folosite la decorarea obiectelor chiar atunci and suntdin diferite materii. Grupa prima foloseste o scará de tonuri cu multmai intinsä, fácând uz de semitonuri i nuante, care toate denotá ungust rafinat tonalitatea generald râmâne sombrá í odihneste ochiul.

In schimb, grupa doua, (in care, din punctul de vedere al

44

www.dacoromanica.ro

culorii putem cuprinde qi pe Slavii balcanici) intrebuinteazd cu predi-lectie tonuri foarte vii, strigdtoare chiar, §i in numär limitat, nu nuan-teazá, ci juxtapune tonuri, ce de multe ori provoacd disarmonie. Acestedouä conceptii diferite ale tonalitätii, corespund perfect qi tempera-mentului resp e ctivelor pop o are,

In cadrul acestor douä note de caracterizare generalä : desenulqi culoarea, se desvoltä complexul de relatii intre cele douä grupe,imprumuturile reciproce, sau luate de cätre amândou'd dela un izvorextern care le-a inspirat, predominiul sau vasalajul respectiv, puritatea lormai mult sau mai putin evidentä, fatä. de leagänul comun al Indülor, etc.

Deci, din punctul de vedere al repartizärii de mai sus in douägrupe distincte având caracterele lor specifice, problema necleului arteipoporale in Europa centrald qi orientalä, pare destul de clarä. Rämânetotu§i de vázut, arta ungureascä qi aceea din tinuturile baltice.

Arta poporalä ungureasca, trebue cuprinsä in cea slavä, ne-având ea o notä caracteristicä atât de pronuntatä spre a o distinge inmod simtitor. Ca aspect general, ea se prezintä sub acelea§ forme lacare a ajuns arta slavä nordicä, dar aci procesul s'a fäcut in senscontrar, aci la fondul turanic s'a adaos conceptia geometricä iranicä,Deci atunci, când voim sá facem o impärtire geograficd - foarte liberd.bine'nteles - vom pune arta poporal ungureascä in grupa doua,adicá intre cele nord-slave.

Mult mai interesantä este problema ce se pune in legäturä cuarta poporalä depe coasta Märii Baltice, din Lituania, Letonia, Estonia§i in parte qi Finlandia. Ca aspect generic, aceastä artä trebue cuprinsäin prima grupg, adica in cea sub-carpatind. Si aceasta nu numai pentrucd intr'ânsa predominä conceptia geometricä, ci pentrucä afarä deaceasta, sufletul acestei arte, culoarea, este aceea§ ca §i in arta noasträtäräneascä, inrudindu-se in mod surprinzätor cu formele de artd dinBanat §i Ardeal.

Dintre aceste trei popoare baltice, strâns inrudite intre ele,ramuri ale aceluia§ trunchiu al unui popor bd§tina.§, pe care Tacit ilnume§te poporul de Est (de aci §i Estonii) §i asupra cäruia s'a suprapusun strat de civilizatie slavä, incât astäzi aceste trei propoare suntcunoscute sub numele colectiv de Balto-Slavi, Lituanii au conservatmai mult puritatea rasei, a limbii, a cântecelor qi a artelor plastice.Ori, se pune intrebarea : Cum de arta baltica nu prezintä acela§ aspectca qi aceea a Slavilor de nord. ? ! Cum de, despärtitä de poporalesub-carpatine prin bariera Cehilor, Polonilor, Ru§ilor, totu§ aceastäartä se inrude§te a§a de mult cu arta româneascä ? !

45

www.dacoromanica.ro

Färä sä am pretentia sä dau un rdspuns - care azi, cândproblema artei poporale este hied numai la inceputul studiului de a firezolvitä, ar fi prea pripit - totus nu pot sä nu amintesc unele detaliisemnificative, care dacá nu pot dovedi mai mult, arata totus cu destuläprobabilitate ca dintre cele cloud drumuri sus mentionate, aceste popoarebaltice l-au acut pe acela ce duce peste tara noasträ, pe aci a adus cusine o idioma, care dintre toate limbile vii ale Europei se apropiemai mult de cea sanscritä.

Arta poporald lituano-letonä de azi se misca aproape intreaceleasi cadre ca í in era preistorica. De fapt säpaturile arheologiceacute in tinuturile baltice, in decursul carora s'a scos la ivealä multmaterial din epoca neolitica si a bronzului, dovedesc pe deplin cáarta acestor popoare n'a evoluat, deck foarte putin Meat ea poate filuatä drept model de comparatie in reconstruirea formelor de arapreistorica - tot asa ca si a noasträ - indeosebi atunci când e vorbade culoare si de aplicare.

Obiectele scoase din mormintele vechilor Prusieni si Lituanise aseamana surprinzator cu cele gäsite in statiunile preistorice dinAsia-mica i Balcani.

Stela funerara a Lituanilor, care dupa increstinarea lor, iaforma de troita, este aproape identica cu aceea a Dacilor, impodobitäcu motive geometrice combinate din drepte i curbe.

Motivele insirate cu predilectie pe aceste cruci, iar in al doileape toate obiectele de lemn sunt : greca, cercul, impletitura, incruci-sarea, soarele, luna, stelele, sarpele i paserea, totasa ca í pe obiectelegäsite in insula Cipru, la Troia, in Capadocia si Asia-mica si Dacia.Se mai adauga apoi cercul impärtit in 6 pärti prin trei bare transver-sale, semicercul si dintii de feresträu, motive frecvente mai cu searnaprimele doua, in Dacia.

Ornamente stilizate imprumutate din lumea vegetalä sunt foarterare in arta poporalä lituana de azi acestea au fost imprumutate delaSlavi. Dintre flori mai frecvent este tulipanul insä si acesta stilizatin linii drepte incât de multe ori abea se poate recunoaste.

Lumea animala, afara de sarpele sacru si de paserea care princântecul säu indulceste somnul de veci, nu este reprezentata de loc.Un alt moment interesant in arta poporului lituan este aplicarea foartefrecventä a clopoteilor indeosebi la extremitätile stresinelor ediculelorfunerare si ale caselor, andva vor fi fost clopotei adevärati, azi insäau luat forma de chenar Mat cu feresträul in scândura stresinei. Acest

46

www.dacoromanica.ro

uz, care ne aduce aminte de cultul Dodonei, se leagd oare de obiceiulDacilor de a lega clopotei la gâtul boilor ?

Am amintit aci câteva din semnele mai caracteristice ale lega-turii dintre Tärile Baltice 0 pärtile noastre, semne calrí impreund cualtele ne aratá calea pe care au sträbätut-o aceste popoare veninddin Orient trecând prin Asia-micd, in Balcani, in Tracia si de aciinspre Nord.

In poezia poporalä lituanä, foarte des se vorbeste de Dunäre.De unde si pânä unde ? ? Dacá acest popor ar fi urmat drumul exo-dului spre Nord - unde negresit si-ar fi insusit ceva din arta popo-arelor mongolice - nu avea cum sä-i rämânä in amintire un riu pecare nu 1-a väzut niciodatä si in acest caz s'ar vorbi despre Wolgasau despre alt ráu daca 1-ar fi traversat sau dealungul eäruia ar fitrecut. Tot asa de putin probabil e cai amintirea Dundrii se dateze dinsec. XIV-XV, când Marele Ducat al Lituaniei se intindea pânä laMarea Neagrä, cAci cu toate c'd in acel timp ostasi lituani vor fi fostdestui in trecere prin Moldova sau Muntenia (chiar istoria ne aratänumele a doui Voievozi români de origine lituanä : Lituvoi si JurgCuriatovicius) totus timpul a fost prea scurt ca acest element atat destraniu in poezia unui popor nordic sä fi putut trece asa de trainicin traditia poporalä.

Si ca tip fizic, Lituanii, in deosebi cei din sud, se deosebescde Slavi si de Germani. Mai scunzi decal Rusii se gäsesc intre ei innumär considerabil, tipuri cu totul brune, cu ochii negrii si pärulcastaniu inchis.

Originea tracia a acestui popor a sustinut-o marele savantlituan I. Basanavicius (mort de curând) in monumentala sa operä :Lietuvos Tautas" (Poporul lituan). El se bazeazä pe elementele gloto-logice ale limbii lituane, dar in deosebi pe toponomasticä. De faptdânsul a arätat in lucrarea sa 61 o foarte mare parte din numirilegeografice lituane au origine tracicd. Ba dânsul merge si mai departe.Gäsind preponderanta numirilor tracice in Lituania de Sud, väzândmai departe tipul brun ce predominä in aceastä regiune si anumiteforme dialectale gäsite in limba acestor Lituani de sud, numiti Zukai",ajunge la convingerea cä numele Zukai n'ar fi alteeva decal formacoruptä a numirii grecesti Dakai," adicä Daci. In acest chip dânsulsustine ea' populatia acestei regiune e pur si simplu de origine dacicä,populatie care in urma invaziunilor barbare a urmat acelas drum pecare 1-au fäcut 0 strämosii kr asezati mai 'nainte pe coasta marlTeoria e cât se poate de interesantä si nici asa de imposibild cum ar

47

www.dacoromanica.ro

Crestäturi lituane,

.

-

rt.

dN

11

. 1.. Le .7

'tly

kft

'4,"e

www.dacoromanica.ro

párea la inceput, Poate studii comparate fäcute de câtre amândouâpärtile, lituand i românä, vor putea dovedi temeinicia sau desertä-ciunea ei, In tot cazul, cert e cä afarä de cele amintite mai sus, multeforme si motive de artá decorativd vin sä sustie o apropiere strânsäintre ace§ti Zukai §i Români.

.1

f'.g tw..-A13

. 'V 4r-4''.41

as sC _

-A":" i4

.

' at. I.

, .,-

Forma troitei romine§ti in Lituania.

Facând acum abstractie dela ace§ti Zukai i luându-i pe Litu-ani ca aspect generic de viatä, putem mentiona inca urmätoarele punctede contact:

49

www.dacoromanica.ro

Viata zilnicd se desfäsoard intre aceleasi imprejuräri ca 0 lanoi: casa, instrumentele de casä sunt la fel; casa se aseamäná cu ca-sele noastre dela munte, cu cerdac dealungul fetei principale sau numaiinaintea inträrii in forma' de streasinä intinsä mult inainte, sau de ve-randa deschisä. Sid lpii cerdacului, up, obiectele de uz casnic fiind dinlemn, sunt decorate la fel, cu aceleasi crestäturi, pe care le gäsim siin pärtile noastre, deci : steaua, cercul, zig-zagul, linia serpuitoare, ghi-veciul de flori etc.

Si dacä aceastä coincidentä la rigoare se poate explica si prinfaptul cä popoare de culturä aproape egalä, träind intre imprejuräri egale,dacä le punem inaintea uneia si aceleiasi probleme, o vor rezolvi in chipmai mult sau mai putin egal, totus se adaug si alte probleme carefärä inrudire mai pronuntatä nu se pot explica, Asa de exemplu, cupoezia poporalä lituand, care se aseamänä foarte mult cu doina noastrá.Chiar si in linnba lituanä cantecul poporal se numeste daina" (la Zukai :doina) si verbul dainati" sau doinati" insemneazá : a doini. Niciintr'o altä limbä aceastä numire nu se gäseste. Si la ei ca la noi poeziapoporalá este tristä, melodia, plinä de durere, bucuria e exprimatäprin accente foarte timide : bucurie retinutä, aproape tristä. Peste totplaneazä nesfarsitä nostalgie. Nu gäsim in aceastá poezie ritmul vehe-ment din poezia si muzica slavä si deci si din cea ungureascä, nupredominä orgia fericirii prezente, nu chiote, nu pocnete din degete0 nu pläscäit din palme, ci totul e lin, dansul insusi e usor, un felde horä ; doar, cand pasiunea totusi invinge inimile si fibrele, juniilituani se avantä in ritmicul dans, zis : suktine" (sucita) un fel de in-vârtitä cum o dansam si noi. Nu vom vedea la ei dansuri rusesti ca superrusescul dans cazäcesc, nici mazurci poloneze ori ceardasuri unguresti, caunele ce reoglindä fidel temperamentul mai vioiu al acestor popoare.

E natural ca imbräcdmintea sä difere de a noastrá, din cauzaclimei cu mult mai rece. In loc de in, haina externd e tesutd dinland 0 coloratä Partea decorativä insä este aproape aceeasi ca lanoi, avand acleasi subiecte stilizate : broasca, grebla, crucea, scara,creanga, etc In deosebi, interesante sunt din acest punct de vederebräcirile lituane. Acestea in partea nordicä a Lituaniei ca si. in Letoniasau Estonia, sunt inguste de 3-4 cm. ; in provincia Zukai-lor insd,sunt late pang la 8-10 cm. ca ale noastre din Banat.

Nu mai putin interesantä este maniera unor cusäturi lituane-letone cari in origine erau lucrate a jour", Azi acest , a jour" esteimitat intocmai ca la Bändteni prin presárarea, intre desenul alb, depuncte cenusii, cari dela distantä dau impresia pa panza ar fi treforatä

50

www.dacoromanica.ro

, ,,,,,, .1. or' r"o rrrrrrrorrrrr ,,,,,F. r N,1:47.7 411.4.4:4, r

N. o<>.Zie;N.:to . it"11:%.;4:;:.

tt,

Cusäturi lituane.

51

`0.-.911";.10:i23:rpmMPP"

L

40. saa..5443460{--s;F..

!"!

. e11

-. '

. "

. - - .

-.01, , .. 14.111, '

N.

www.dacoromanica.ro

Rosul, galbenul i verdele deschis, nu predominä in arta lorca la Slavi, ci gama culorilor e armonizatä ca la Romani cu multenuante de brun si verde pallid si aproape intotdeauna gäsim culoareaneagra destinatä sa lege, sä inclulceascá tonurile, atunci cand ar päreaprea tari. Nu gäsim aceastä tonalitate la Slavi si la Unguri, cari, con-form temperamentului lor iubesc tonurile violente.

Este totus o diferenta intre broderiile i esaturile noastrecele lituane, anume cä la ei lipseste cu totul firul de aur i argint.Dar si la noi gustul pentru strälucirea brocatului, pentru motivelelucrate in fir, este relativ nou, cad ele imitä hainele scumpe alehoerilor i domnitelor noastre, deci gustul curtilor bizantine ori,

gustul bizantin n'au ajuns in pärtile baltice, doar ca spora-dice menifestäri reflectate ale artei oficiale rusesti.

In timpurile moderne, orice legatura, fie politica, economicäori de alta natura, s'a rupt intre pärtile noastre si coasta Baffled.Legaturi politice au fost dese in timpul epocei de aur a Lituaniei,pana prin sec. XVII, intre principii Lituani i Voevozii români. Asa deex, de relativä importanta este pentru noi rolul ce 1-a jucat MariaMovileanca, fiica lui Vasile Lupu, märitatä dupá cel mai aprig luptätorpentru independenta Lituaniei, Ionas Radsvillas. Aceasta rämanandor'odoxä, duce cu sine in Lituania la curtea princiarä din Kedainai(provincia Kaunas) o suita de cälugari romani, cärora le zideste omanästire de stejar, ce in proportii reduse si mutata din loc, existäincä i astazi. Si este miscator sä auzi cum in acel popor plin deinábusita clurere a trecutului si de neinfranat dor de libertate, träieste

azi vie amintirea celei mai bogate, mai bune si mai frumoase domnite,rumuna kunigaikste", un fel de Ileana Cosinzeana din povestile lor.

I.M.

L

Muzeul Bänätean Detaliu decorativ al unui sarcofag roman.

52

civilizatia i

.--

si -

www.dacoromanica.ro

Din trecutul preistoric al Banatului,

LOCUINTA SUBTERANA DELA PERIAMO$.

Dela mesolitic incoace aceasta e prima form6 a lo-cuintei acutá de orn, despre care avem date sigure. Ceamai veche apartine etajului cultural numit campignien, Erotundá, are forma cosului de albini, s'a sgpat in pámânt,

Forma aceasta a ainuit in intreaga epocá neoliticá,n'a dispärut nici in epocile metalice i cu alibi destinatie aträit i trgeste in timpurile istorice pan6 azL E de ajunsdacá ne ref erim la gropile in cari se pástreazá peste iarn6cartofi, napi etc,

In statiunea spre Vest dela Periarnos, numitä Schanz-hagel, s'au descoperit in cursul säpäturilor unsprezece lo-cuinte subterane, Ele s'au constatat in interiorul statiunii,apárând ori in legáturá cu locuintele ridicate in niveluldiferitelor straturi, ori separat.

Cele descoperite in primul an al säpäturilor (1909),')le prezint la fig. 1. Afará de No. IlL toate s'au adâncit in

oFig. 1.

pämântul virgin (lös) la inceputul vietuirii de aici, cândeneolitici s'au asezat pe malul stâng al Muresului.

No, IV, s'a adâncit in cursul fazei a doua a asezdrii, i nedovedeste, cá gura ei se incepe la nivelul celui de al doileastrat ars,

No. L e cea mai regulatá. Are grumaz separat, alcgrui diametru e de 55 cm. Adâncimea ei e de 167 cm,

Vezi Muzeumi és Könyvtári trtesit6 VII. 1913, pag. 35-38.

53

O CD CDcolo-

nigtii

9

www.dacoromanica.ro

Ffindul e putin eliptic avand diametrul de 142 §i 150 cm,In mijlocul funclului se aclânce§te putin (7 cm,) ; aceastaadâncime era plín6 cu cenu§6, In cursul clescoperirii s'aconstatat, cá neavânci nevoie de ea §i pe mai departe, s'aumplut cu tot felul de resturi de vietuire ; am aflat in ea,afard de cenu§g. §i cárbuni, hârburi, oase, unelte rupte, decilucruri, de cari locuitorii de aici n'au avut nevoie, sau aufost destinate sá se arunce undeva. Jur-imprejurul gurii lo-cuintei am constat opt gáuri mici, ca urmele unor pari cariau fost înfípi in pámânt, oblic, deci se pot considera cascheletul colibei, ce s'a ridicat deasupra locuintei subterane.Aceasta nu e numai o simplá presupunere. In timpul ráz-boiului mondial am avut ocaziune a executa ni§te cerce-tári lângá comuna Bolechowce (Galicia), unde deasemeneaam descoperit astfel de locuinte subterane §i lângá guraunei locuinte am dat inteo parte, de urmele a cinci pari§i vis-à-vis de ele de o a §asa urm6., ce ne vorbe§te clar,cá deasupra locuintei acesteia s'a ridicat un a§a numitWindschirm,1)

No, IL a fost 74 cm, adâncá; gura era de 80 cm,latá, putin lArgitg. Era deasemenea pliná de cárbuni, cenu§6,harburi, oase, intre ele §i produse intacte, cázute, sau pierdute,

No. III. avea o gurá cu diametrul de 120 cm. Adân-cimea ei e de 155 cm., diametrul fundului deasemenea155 cm, Continutul ei era ca §i la celelalte.

No. IV, are o gurä elipticá, cu cliametrul de 100120 cm, ; aclâncimea ei e de 160 cm,, iar fundul eliptic cudiametrul de 154 §i 150 cm, Pe la mijloc se lárge§te ne-regulat. La fundul ei s'au constatat urme de foc ; afará deaceasta la o adâncime de 80 de cm. am constatat, cá dupäces'a umplut panä aici, la acest nivel s'a fácut foc in ea. Selárge§te neregulat,

No. V. era adâncä de 173 cm. ; fiind atât gura, cât§i funclul eliptice, Diametrele gurii sunt de 90 §i 80, alefundului de 160 §i 170 cm, Acela§ continut 1-am constatat,ca §i la celelalte,

Roska M. Ösrégészeti tarlózások Galiciában. Dolgozatok, Travaux X. 1919,pag. 1-29.

54

')

si

www.dacoromanica.ro

Am constatat í o formä putin cilindricA1) (fig. 2.)Diametrele gurii sunt de 92 i 82 cm., adâncimea ei de 77 cm.

5.0 25 0 25 50 75 100 125 150 175 200 centi.p.K4ty.i..

Fig. 2.

Mä märginesc la enumärarea i descrierea acestorlocuinte §i la amintirea faptului, cä am dat §i de locuintäsubteranä, care avea trepte sdpate in pämântul virgin, cascoborirea sau e0rea din ea sä fie mai comodd, pe cândla celelalte, arätate §i in fig. 1, 2, acest procedeu se fäceaprin prepeleag,

Preistoricianii germani socotesc aceste adâcituri gropipentru gunoiul ce se adunä in jurul locuintelor. AstfelSchliz,1 care a descoperit asemenea adâncituri la coltullocuintelor dela Grossgartach, apoi Forrerl la Achenheim§i Stiitzheirn, Aceastä pärere nu e acceptabild deoarece egreu de presupus, cä atunci, când omul preistoric nu §i-acurätit jurul casei sale, ci dupäce resturile vietuirii (diferiteoase de animale, oale sparte, cenu§ä, cärbuni etc.) s-au in-grämädit in a§a mäsurä, cä deabia s'au putut mi§ca de ele,jar putrezind mirosul greu si nepläcut era insuportabil, -

1) Vezi Muzeumi és Könyvtári Értesit6 VII. 1913. p. 41.2) Scliliz: Das steinzeitliche Dorf Grossgartach, Stuttgart 1911.

55

attest

www.dacoromanica.ro

pentru o mâng de gunoiu sà-0 sape ni0e gropi, jar pentrua evita neajunsurile provocate prin marea cantitate degunoiu, de care era plinä intreaga statiune, sà. aducg ar-gilä, cu care s'a acoperit higienic intreaga suprafatà a stati-unii §i dacä a fost nevoie, sà."-§i desfac6 casele 0 sà." le riclicela nivelul mai urcat.

Inteo statiune preistorid., ca ce-a dela Periamo§, segásesc diferite adâncituri in pámântul virgin, sau in straturilemai inferioare ale statiunii, &titre cari o parte se pot con-sidera ca adevárate gropi sapate pentru conservarea sipástrarea bucatelor, o altá parte era destinatá sà. se Onáapá in ele §i in cari s'a pästrat o parte din pe0ii prin0 cuocazia vreunui pescuit mai abundent. Astfel se pot con-sidera unele adâncituri' dela Grossgartach, cu cari aseme-nätoare se gäsesc 0 azi in sudul Frantei, la locuitorii deazi. Insä §i faptul acesta il subliniem in mod deosebit,atunci, când aceste adâncituri au dimensiunile potrivite, cândse pot constata la fundul kr, sau mai sus urme de foc, §imai ales, când se pot constata astfel de adâncituri, cariapro ape de fund au un fel de vaträ, care merge jurimpre-jur, pe care se puteau odihni, culca, oamenii preistorici, (cumera cazul de exemplu la valea lui Mihai, la Otomani jud.Sälaj), e de prisos a cauta altà explicatie, decât ceea a locu-intelor subterane,

Aceste adáposturí nu erau intrebuintate decât in tim-pul unei ierni mai grele i numai in cursul noptii, deoareceviata omului preistoric se petrecea dealtmintrelea afará, inaer fiber.

Dr. Martin RoAa

3) Forrer : Bauernformen der Steinzeit von Achenheim und Stützheim,Strassburg 1903.

56

www.dacoromanica.ro

I111111111111111iii1111111ii111111111i11111111111i111111111111111111111111111101 11',1111111111111,11111'111111,'111111111111,'1111111111111,11,11,'11

DESCRIEREA TIMISOAREI DE CATRE UN CALATORTURC DIN VEACUL AL XVII-LEA

n anul 1552 Turcii ocupd Timisoara. Stefan Losonczicomandantul ei, cede infrant, tar Ahmed Ali Papinfra:a cetate biruitor. Timisoara, de-acum incolo fa-mine subt stäpanire turceascä timp de 164 de anipana rand la 1716 fu eliberatä de citre viteazul printEugen de Savoie. Ca prim beglerbeg al Cetatii ar tot-deodata connandant suprem al Pasalacului turcesc dinBanat, mai rnare peste tali beii, Sultanul Solirnan alII-lea numi in 1552 pe Hassan Paaa ciruia i-a urrnatapoi un lung sir de beglerbegi ce'ai asezarä resedinjain castelul Huniade din Timisoara. In rästimpul acestade indelungatä dominafiune musulmanä, Timisoara seschimbä aproape intregime. Orasul ia un nou as-pect, o fizionomie aparte, mai ales cartierul principalal Cetafi care devine cu totul oriental. Centrul ora-sului este populat numai de musulmani. Lume, vialäsi obiceiuri oriental,

Cetatea se 'ntäreste prin noui fortificafiuni, pentru armatä serecia4mtruesc alte cazärmi cäci cele de mai 'nainte, din cauza asediului,se ruirmserä complect, se fac deposite de subsistent, magazine pentruechipamente de räzboi, de claclesc apoi bai, se ridic moschee, se facbazare, ea:fend, etc.

Populafia autohtonä a orasului, Romanii, locuiau is suburbiileCetalii, in cele douä Palance, unde, printre ei, se aaezase 1 emigranfiSarbi, citiva negustori Greci si alte f amilii de sträini.

In jurul Timisoarei, sate romanesti, ce se 'ntindeau pänä de-parte peste tot cuprinsul Banatului.

Timisoara, inconjurata de apele riului Bega, de imense mlastinimocirloase, de sanjuri adanci si de puternice fortificafiuni din lemn aidin pämant, se 'nfajiaa in vremea aceia ca cea mai de seamä cetate aPasalacului turcesc din pirEle Banatului.

www.dacoromanica.ro

Vestitul cälätor turc Evlia Celebi din sec. XVII, vizitând inanul 1660 Timipara, scrie despre acest ora§ urmätoarele:1)

Aceastä cetate e wzatä in mla0inile râului Timie) intocmaica o broasch testoasä ce stä culcatá apá 0-ale card picioare ar ficele patru mari bastioane, capul, fortäreata internd (Caste lul), iar corpulextenziunea ei aa cá privitá in ansamblu are formä pentagonalä.Cetatea nu e construitä din cärämidá i nici din piaträ, ci peste tot edin lemn gros 0 tare de #ejar. Gardul de nuele ce o 'nconjoard e 'naa fel ingrädit cá par-c 'ar fi un perete subtire de zid ceiace dä ce-tätii un frumos aspect. FIcut de- un iscusit maestru (arhitect), acest garde din vitä de vie salbaticá §i cum e tencuit cu var §i gips ne 'nfäti-eaza cetatea coloratá 'n alb.

Maestrul a cäutat ca betonul de ciment, var 0 gips dintre celecloud rânduri de stâlpi inalti, sá fie w de bine cimentat incât chiardacd ar pätrunde ghiulelele de tun intre ziduri sä nu se ailYä insä nicio teamä, intru cât acestea nu vor putea produce brese, dupä cum seintâmplä aclesea la cetätile de piaträ. Cu toate astea cineva ar puteaspune cd e posibil totu0 ca cetatea sä fie distrusä qi anume prin in-cendieri. Da, dar in acest caz ea oricând e apáratä, i 'nca foarte bine,prin lacurile i imensele mocirle ce o 'nconjoarä neputând nimeni a seapropia de cetate nici chiar prin tran§ee de asediu ; apoi mai sunttunurile wzate in fortul din 'näuntru cum qi pe cele patru bastioanelaterale cari deasemenea nu ingäduie omului sä se apropie, necumdee foc. Astfel, cetatea, aceastä prea puternicä fortäreatä, este minunatapäratä i deci imposibil de ocupat, afará numai de cazul când prininconjurare ar fi inchisä. S 'ar puted insä pune intrebarea ca, aceastäcetate, care e construitä numai din lemn, cu timpul oare n'ar putrezi?Pentru aceasta se ia mäsuri ca, stâlpii de lemn, pe mäsurá ce putre-zesc, sä fie, din 40 in 40 de ani, sco0 qi unul câte unul în1ocuii, incare scop stau la dispozitia lucrarilor vreo 70 de sate ; de altfel, stâlpiigardului, mereu stand in mlaOini de apä, cu vremea se intäresc calemnul de abanos i devenind w de puternici cá par a fi din otel deNakhcivan3) prefac puternicul zid intr'un adevärat zägaz de Sirvan 4)Lätimea gardului e cam de 50 iar pe alocurea chiar de 60 picioareceiace dä prea bine posibilitate cdläretilor a juca deasupra dsiric15)nefiind gardul, nici in acest caz, ingust. Cetatea e imprejmuitä cu un§ant adânc i are, in trei pärti laterale, cameri de veghere cu terase

1) Dupä trad. cu care a binevoit a mä servi dl. Romulus Milos, directorulBibliotecii Timisoara, dupä lucrarea Dr. E. Karácson: Evlia Celebi magyarországiutazásai", pag. 9-13.

2) Din cauzi cä pe-atunci Timiul nu'si aveä o alvie regulatá, se confundàdc multe ori cu Bega care de fapt acesta din urmä este raul ce treceä sit 'n vremeaaceia prin Timisoara dupä cum constatä istoricul Griselini. (A se vedea descriereaTimisoarei de cätre abatele italian, trad. de cll. dr. Ioachim Miloia).

3) Oras armean renumit dupá otelurile sale.Tinut muntos pe tärmul Märei Caspice.

3) Joc turcesc, de exercitiu, al cäläretilor.

58

sâ-i

'n

si

www.dacoromanica.ro

cdtre santul ce o 'nconjoarä, pentru posturile de observare. In fiecaresearä, cântä nouä orhestre, iar sentinelele, dând consemne, strigä :Unul e Dumnezeu, unul !" i a5a., sträluesc päzind mai departe 'Anddimineata 'n zori. Noaptea, circuld necontenit, dupd datina lui Allah,Cate 12 din cei 24 Aga. Aceastä cetate e färä metereze i fard turnuri

Timisoara in sec. XVII.

de apärare ; ea are insä o multime de gäuri pentru tunuri. In totalsunt 200 tunuri sistem baliemez, zarbuzan, saica, columburna, sahizarbuzan. Munitiuni i echipamente de luptä, alimente i alte diferitelucruri de räsboi sunt in aqa mare numär cä numai Dumnezeu lepoate qtie. Odacele ienicere§ti impodobesc cele cinci bastioane deasupracärora, sus, sunt wzate, ca niqte frumoase decoruri. O minunatä pri-veli§te ne aratä apoi tunurile ce stau gata de bombardament instalatefiind in cärute i cari in lumina razelor strälucitoare de soare for-meazä un märet spectacol ce te uime§te, privindu-1.

In decurs de o orä, Cetatea, dacä se merge peste batioaneleei, poate fi ocolitä. Noaptea, dupd ce fiecare Aga a fäcut ocolul ce-tätii timp de o orä, acel Aga Hind §i ceauqul soldatilor ce-1 insotesc,strigä Un pasnic de noapte !" qi-apoi se duce in lin4te la culcare,dupd ce mai intâi a fost schimbat de cdtre un alt Aga care insotit desoldati asemenea pleaed de inconjurd cetatea i w in fine se petrececonform regulamentelor, in fiecare noapte pand'n zorii diminetei, atâtiarna cât i vara. In alte cetäti nu e acest obiceiu pe când aici chiar

peste zi sunt alti Aga cari pdzesc contemplând la lumina zilei câm-piile din împrejurimile ei. Cineva ar putea spune : daeä aceastä. cetate

59

:

si

www.dacoromanica.ro

cl atát cte mutt de lucru t atâtea 01ji i preoupäri, cte ce aiuncea.n'a fost construia din piaträ sau eventual din cáránlidä ? Mai intâi cä,in aceastä regiune, piatra lipseste aproape cu desävârsire si-ar trebuideci adusä dela prea mari depärtäri ; dar nici piatra insä nu rezistätunurilor ; clacä cetatea ar fi construitä din cärdmiclä, din cauza tere-*nului jos si mocirlos iii urma ploilor dese apei din santuri n'arrezita nici câtiva ani cdci s'ar scufunda deabinelea in pámânt. Deaceiadeci, maestrul, inteligent i preväzätor, a construit cetatea din gardde stälpi de lemn. Conform stiintei technice, maestrul cu capacitatea

cunostintele sale speciale, si-a dat tot interesul si toatá putereageniului sdu, fäcând o astf el de fortificatiune cä dacä o privesti cuminutiozitate te poti usor convinge cá inafard de Atlasul ceresc ) oasemenea constructie nici un alt maestru din vechime n'a realizat incä.Pe scurt se poate spune cä, aceastä Cetate a fost construitä pentrulupta de camp, deoarece e färä nici o citadeld. Cetatea are cinci porti ;acute din lemn foarte tare, portile sunt duble, inalte si late. In fatafiecärei porti se aflä câte-un pod mobil din lemn. Noaptea, portile seinchid, iar podurile se ridicä in sus formând in fata kr drept paväzäde apärare. Prima e poarta Arab cu urnatorul taric 2)

Pe dumanul care are inten(iiinfame MP de aceaski cetate

Sa-1 loveasca i sa-1 alungea oamenilor lui Allah sabie

Hatif-Cudsi a spus taricul:Lauda lui Allah! marea relate s'aterminat in 1052 (1642)

Aceastä mare si puternicä poarta, se deschicle spre Sud deCetate. Pe terenul clinteo parte si alta a portii sunt diferite arme lângäcari pasnici portii päzesc intr'una zi i noapte. Cheile portei le Os-treazá in timpul noptii Aga ienicerul care nici chiar Pasei nu le-arputea da.

Mai e o poartä, poarta Arab, ce are taricul

Mica e;ti sa demi mare ;iinauntru un oras splendid,

Numai creatorul dei in ultimulminut credinta adevarata.

Cu ai lul Allah oameni, Kevseria spus taricul:

Doresc ca Dumnezeu sa fie totdaunaprotectorul acestei cetati

(Anul 1053)

1) Vechii astronomi Arabi, numiau Atlas, bolta cerului.2) Cronostic.

60

§i-a

si

:

www.dacoromanica.ro

Poarta se deschide spre Vest de cetate ; pe ea sus, e o micäclädire si-aläturea se prelungeste pânä lângd santul Cetätii un bastionpe care e locuinta unei grup de ieniceri

Poarta Cocos are taricul :

Allah! niciodatei scl nu tncetezicu a ta îndurare

Inimile intristate sez le veselesttsi sd le trezesti la o nouei viatet

Cu ai lui Allah oameni, Hatif si AbidiAu spus taricul:0 Doamne ! apare1 cetatea aceasta deviclesugurile dusmandor.

Mare si dublä precum este, aceastä poarta se afla in parteade Nord, având deasupra o clädire cu despärtäminte in toate laturile,fäcutd in intregime din lemn, si. asa de artistic construitä cä oricetrecätor väzând-o se opreste in loc 0 o admirä. ; acolo e 0 un turncu ceas, pe care e un cocos de tinichea - lucrare foarte artisticd -care atMs de vânt se miscä indicând astfel starea timpului ; de adprovine 0 numirea portei : Cocos. Poarta Apei e mai simplä. PoartaTärmului insä, e trainied si foarte puternicä.

Cetatea are patru cartiere. In cartierele Poarta Azab, PoartaCocos si Poarta Teirmului, sunt vre'o 1200 case, joase, construite intr'oformä caracteristicä si acoperite cu sindrild, iar cosurile plane, - färdcurti si färä grädini. In acest oras, in afará de cosurile caselor, alteconstructii din piaträ nu se ad. In unele case se vád si sobe. Incetate sunt patru mari geamii : geamia Chan Soliman care mai inaintefusese o mare casá de rugáciuni, acum e plinä de alimente pentruluptätorii musulmani ; Geamia Dsimdsime ; Geamia Seket Sunt apoi,patru mânästiri, sapte scoli primare, trei hanuri si patru bäi frumoase,clintre cari una e in Poarta Teirmului si alta in Poarta Apei. Tot incetate se mai vád vre'o 400 bazare precum si o ciasie pentru prome-naclá. Sträzile sunt pavate cu scânduri deoarece piatra lipseste cudesävârsire si nici nu e posibil a se aduce. Prin mijlocul cetäti curgepe cloud brate, prin site, râul Timis din care se alimenteazd cu apäintreaga populatie a orasului intrucât fântânele lipsesc - si tot pe Timisse scurge afará si se duce deparW murdária din oras.

Mai sunt in fine, in cetate, magazine de grail precum si multecafenele,

*

Fortäreata internä (Castelul Huniade). Aceasta e situatä incoltul de Sud al Cetätii exterioare, e din piatrd, are formä patrunghi-ularä, e construitä foarte frumos si inconjuratä fiind de apele râuluiTimis, formeazä un fel de insulä. E o frumoasä cládire compactd,simplä, prin ale cArei santuri curg apele Timisului. Are trei porti de

61

www.dacoromanica.ro

fier, cu bottituri compacte din cärämidä, porti ce se deschid cätre oravlegate intre ele prin Cate un pod mobil. Cetatea aceasta din interioruloravului e preväzutä pe margini cu cinci frumoase turnuri din cärä-rniai, foarte tuguiete, imbrácate cu scanduri i sus terminânclu-se cu

un stegulet intransa (in cetate) e o largä piatä a Castelului pa-vatä nu cu scanduri ci cu ciment ; aci in piata aceasta, in afarä deComandant, Ketcudan, Imamon i Muezini, nu mai locuevte nimeni.Turnurile (cetätii), magazinele, sunt toate pline cu comori, cu echipa-ment de räsboiu ; alte lucruri insä aproape cä nu stint.

Sträinul, nu e läsat sä pätrundä aci i nici mäcar sá priveascä,iar atuncea cand are autorizatie de intrare, trebuie mai intai sa predeearmele, pasnicilor. E o cetatea cat se poate de. frumoasä vi de in-teresantä.

Suburbiile Cetätii se compun din zece pärti de orav cu 1500case unele mai mici altele mai ridicate iar altele mai spatioase vi mailargi, acoperite cu vindrilä i avand curti imprejrnuite cu gard descanduri ; fiecare casä are Cate douä porti ; una mai mare pentru care

cAläreti iar alta micá, pentru pedevtri. In suburbii sunt cinci loca-luri de rugaciuni ; cea mai de seamä este cea de dincolo de PoartaCocov pe marginea santului cetätii care e geamia Gazi Sidi AhmedPaga, loc nou de rugäciuni vi cum e situatä in Ciarvi are numerospopor i multi slujitori. Ferestrele mirabului (altarului) ei, sunt cdtreraul Timiv care curge pe langai cetate. Deasupra porti e acest taric

Aceluia care a ucis ve peigemul§i infamul Rakoczy

Adica milostivului conduceitori invingeitor orn al timpului

I s'a cleidit aceaster geamie vipemei la reinviere, dimineata qi seara

Buneitatea lui va fi amintitei qi prea-slervitcl cu putere qi neincetat

De eitre apeireitorii credinteiIntrebemd pe Hatif, Kevseri aspus taricul:

Geamia lui Sidi Pagi cel dreptomul coranului

(Anul 1070).

Devi hale nu sunt, se pot totu0 gäsi tot felul de märfuri.Sträzile acestei suburbii stint pavate cu scanduri, and in orav plouä,atunci la periferii in gropile din afarä se poata ineca chiar 0-unelefant,

Fapt curios cä, in acest orav nu sunt tantari vi nici boli molip-sitoare nu s'au ivit.

62

si

-

www.dacoromanica.ro

Populatia este pasnicd, modestd i ascultátoare. Are luptätorinegustori i oameni invdtati. Locuitorii, in mare parte, port

haine de postav, un fel de sube mari cu copci si pantaloni bazonatiin genuchi cu piele de marochin ; pe cap au calpane din postav verdeiar in picioare port niste papuci grosi. In urma prielnicei stäri sanitaredeci a unei agréabile naturii, locuitorii sunt voiosi si bine chivernisiti.

Ca interesante i caracteristice se poate aminti, intre altele,cipdi-franzelute, pläcintele cu unt, pläcinteIe cu miere, supa neagrd,varza si clovlecei umpluti. Intre bäuturi e de remarcat visinata si apade miere. A bea vin, in aceastä regiune e o mare rusine ; de prefe-rintä se bea mai' ales apä de miere.

Dintre speciile de animale cai, boi, bivoli, oi i miei, sunt inimprejurimi, atâtea, cd numai Dumnezeu le stie, când vad catâri,cdmile ori mägari, se sperie si fug cu groazd de teama kr. Miereauntul de aici, au renume mondial. In aceastä tard, cresc pe dealurileei, cum in nici o altä tard nu sunt, diferite soiuri de visini, fragi, pruni

porumbe. Clima acestei tdri fiind relativ rece, aici nu cresc smochini,mdslini, mär de granat i bumbac, dar in schimb pere se aflä foartemulte".

Aceasta este descrierea Timisoarei dupd renumitul card-tor turcdin veacul al XVII-lea. Acum, sd amintim ceva, despre eL

Evlia Celebi s'a näscut in Constantinopol prin anii 1611 ca fiual lui Mohamed Zilli. De mic el avea mare tragere de inimd pentrustucliul istoriei, geografiei i 'ndeosebi pentru limbi streine. In afard delimbile turcd, arabá, i persand, Celebi cunostea foarte bine latinagreaca, iar mai in urmä, dupä märturisirea sa, a studiat in timpul cd-lätoriilor de mai târziu, peste 140 de limbi. Inzestrat si cu o vocefrumoasä el functioneazd ca muezin in Constantinopol când atraseatentia Sultanului Murat al IV-lea care-1 ia ca aprod la Curte.

Tatäl lui Evlia deasemenea se bucurase de mare onoare dinpartea Curtei Otomane, cäci fäcuse parte din suita Sultanului Solimanal II-lea, insotise pe Sultan cu ocazia ocupärei cetätii Buda in 1541,apoi la cucerirea cetátii Sighet, fiind i martor ocular când Sultanulfu omorät.

Incä din fragedd copildrie Evlia Celebi avu mare pasiune dea deveni cälätor mondial. Despre planurile sale din tinerete asupra cá-lätoriilor ce-1 preocupau atât de mult el scrie urmdtoarele : Cutree-rand pe jos, frumoasele regiuni din imprejurimile Constantinopolului,sate, orase i câteva grädini de trandafiri asemändtoare grädinei Irems'a desteptat atunci in sufletul meu dorinta de cäldtorii mai mari,

ziceam dacd voi scapa de sub tutela tatälui, mamei, fratilor meiinvätätorului meu, am sä mä fac cälätor mondial. Imploram bunului

Cre§tínii trecuti la legea turceascd.

63

Rail')

si-mi

')

voinai,

ai

ai

ai

ai

www.dacoromanica.ro

Dumnezeu, sänätate fizicä pentru cal mai multe cälätorii §i la sfar§itulvietii sa-mi dea credinta. Mä intretineam mai totdeauna cu derviqipio§i i când auzeam dela ei de cele patru puncte cardinale ale lumii

de cele cinci continente, mi se umplea Mima de dor de ducamä 'ntrebam oare voi isbuti vreodata ca cutreerând. lumea sa ajungpe sfântul pämânt, in Egipt, in Meca i4edina §i fata mea sä poatäsa atinga mormântul sfânt al celei mai glorioase creaturi ?"

Visul lui Celebi s'a indeplinit, dorinta de-a face calatorii inlume i-s'a realizat. Evlia Celebi a calatorit in timpul säu prin multetari, din Asia, din Europa §i chiar din Africa, §i a scris despre calk' -toriile sale mai multe carti interesante.

Musqul Bängean Paftà turceascä.

64

G. P.

0:

si

www.dacoromanica.ro

TIMISOARA VAZUTA DE FRANCISC GRISELINILA 1774,

olicitat de prietenul säu baronul Iosif deBrigido, presedintele administrativ al Ba-natului, Francisc Griselini in vârstä deaproape 60 de ani vine in Banat cu intregaparatul savantului pasionat de necunos-cut. Consilier intim alui Brigiclo, Griseliniia parte in toate lucrärile administrative

-

ale acestuia, cutreerä Banatul in lung silat, noteazä pe unde trece tot ceace îl

3 intereseazd in primul rand pe profundulcunoscätor i cercetätor al naturii apoi pe istoricul, pe etnograful, pelimbistub

Dupä aproape 4 ani petrecuti in Banat, intre 1'774-77, Grise-lini se intoarce in Italia si dupäce coordoneazá materialul adunat aci,ji publicä in formä de scrisori cAtre Comandantul Brigido, in limbaitalianä, la Venetia, si in limba germanä la Viena, in anul 1T79.

Aceastä colectie de scrisori formeazä volumul intitulat Incer-care a unei Istorii nolitice si naturale a Banatului Timisan« care esteprima lucrare cuprinzätoare a Banatului scrisä de-un strain pe bazainformatiunilor adunate imediat dela izvor.

Importanta descrierii Banatului datä de Griselini a fost rele-vatä prima datä in brosura lui Meletin Dreghici scrisä. la 1881 in Ti-misoara. Aci, autorul, face un rezumat al operei lui Griselini färä a-iface insä vre un comentar critic.

Iar traclucerea intregii Istorii a lui Griselini, fäcutä de N. Bo-locan, s'a tipärit abea in 1926 in editura Asociatiei Culturale din Banat",

In opera sa, bdtrânul Griselini n'avea dece sä denature adevd-rul ; savant in toatä acceptiunea cuvântului dânsul descopere" aci unpopor care vorbeaste o italianä stricatä i recunoaste in el pe urmasiilegionarilor, degenerati din cauza climei, a imprejurärilor de trai, a

65

www.dacoromanica.ro

saraciei, a bauturei. Descrie defectele acestor Romani dar releva sipartile nobile si indeosebi scoate in evidenta fondul latino-italian allimbii românesti, atunci cand intocmeste i un glosar.

Aceasta lucrare a lui Griselini va putea servi incä mult timpdrept miniera de informatiuni referitoare la viata româneasca dinBanat pela sfarsitul secolului al XVIII-lea.

La un an dupa tipärirea istoriei, publica in Milano lucrarea :Lettere odepori he ove i suoi viaggi e le di lui osservazioni spettantiall' istoria naturale ai costumi di varj popoli e sopra piu altri inter-essanti oggetti qi des rivono".

Dupä cum aratä i titlul, Griselini ne d aci o colectie deimpresii de cälätorie culese din diferite pärti ale Europei si cari loalaltänu sunt altceva decal o a doua editie, revazuta, ici-colo reclusä, sauadausä a Istoriei" din 1779. dupä cum dealtcum insus el o marturisestein prefata.

aci impresiile le toarnd in forma de scrisori adresate dife-rUelor persoane cu trecere in lumea stiintifica italiana.

Urmärind continutul scrisorilor putem face si intinerariul cefäcut Griselini ca s ajungä la Timisoara.

In primele trei scrisori face o dare de seamä despre impresiileculese in decurs de 15 zile cat a stat in Triest. De aci pleaca prinCarstul triestin spre Carniola, trece prin Stiria, Croatia, o buna partedin Ungaria inferioarä, prin Sirmiul Croatiei, de aci la Tisa peste caretrece la Bete si infra in Banatul Timiian. Observatiile acute ref eritorla aceste tinuturi le aduna in alte cinci scrisori.

In scrisoarea a VIII-lea adresata contelui Giacomo Durazzodescrie Timisoara i suburbiile ei. In cele 15 scrisori ce urmeaza econcentrat aproape acelas material din editia 1779, referitor la popu-latiunea Banatului, la aspectul peisajului, la continutul subsolului, florä,fauna etc.

1)&16 când se va putea face un studiu comparat intre cele douaeditii, relevând ceace Griselini a complectat in a doua, voi da aci intraclucere din italieneste scrisoarea a IX-lea descriind Timisoara, cauna ce lipseste in editia I-a.

Descrierea ce ne-o dä Griselini in aceastä scrisoare este catse poate de vie, cäci dansul ne infatiseaza Timisoara din toate punc-tele de vedere, si ca aspect extern 0 ca populatie i ca viatä socialä.Câteva detalii sunt chiar descrieri poetice pline de verva, indeosebiacelea unde destriere targul de tarä si felul cum se fäcea pre vremurirecrutarea.

66

l-a

www.dacoromanica.ro

Inteadevar, luatá ca varietate de continut §i de expunere,scrisoarea aceasta ne face impresia unui panoptic in care ruleazd pedinaintea ochilor no§tri scene colorate din viata burghezä §i militaräa Timisoarei renäscutä din dezastrul turcesc, In suburbiile ora§ului,elementul ba§tina§, Românii, retra§i in mizere colibe, se zbat intrealte natiuni de venetici. Säráciti qi decimati de boale totu§ ei suntprezenti la portile cetätii ca un semn al Istoriei. Gälägia mahalalei emäritä de sunetul trâmbitelor qi a dobelor, de strigätul patrulelor, deforfoteala târgului. Peste multimea inghesuitä prin piete dominä pavi-lionul magistratului care pe toatä durata celor trei zile de târg i.§iexercitá drepturile in mod patriarhal, acIministrând când e nevoe, lafata locului, sanctiunile ce le crede de trebuintä.

Muzica disonantd a militarilor deghizati atrag multimea la uncort unde se face recrutarea . . , . Câti nu vor fi blestemat paharul derachiu care i-a legat pe lungi ani de cadrele armatei !

ativa paqi, §i suntem in centrul ora§ului, unde gäsim in mi-niaturd Viena imperialä cu träsuri luxoase pe strazi, cu flori qi femeifrumoase in balcoane §i ferestre, cu militari inpintenati cari isi dausolda pentru un surâs al cutärei frumuseti, cari isi tin lachei §i. trä-surä cu cai färä sä se gandeasa de uncle le vor pläti ; cu baluri incarnaval - §i ce baluri - cu grädini de yard §i taverne unde qi atunci,ca azi, incântätoare chelnerite aträgeau pe trecätor ca sä consume vi-nul prost al proprietarului; cu cälugäri catolici cari la anumite ocaziitransformä conventul in cra§mä unde se practicä orgii pang in zori dezi ; cu teatre de prozä veselä, operete, pentru cari Statul pläte§tebani grei.

Griselini le inregistreazä toate aceastea §i nu se scandalizeazAde loc cáci gäse§te explicatia cuvenitä. Intr'un ora§ uncle de dimineatapanä seara croncänesc corbii deasupra capului prevestind par'cá des-nodämântul fatal al boalelor §i. indeosebi al malariei, uncle aerul e im-bâcsit cu miezme cât se poate de nesuferite aceastä viatä färä griji,luxul qi petrecerile sunt necesare tot aqa. ca §i exageratele doze dechinind.

Ce-ar fi dacá bietii locuitori ai Timi§oarei s'ar gândi necon-tenit la moarte sau la boale §i dacä n'ar cäuta sä alunge aceste gân-duri negre in localurile de petrecere, in baluri §i teatre, in taverne qiin imbräti§drile dragostei.

Observator fin, Griselini face portretul fidel al Timi§oarei deacum 150 de ani, fdrä prejuditii, senin, nepreocupat de nimic altcevadeal de adevärul ce-I constatd, ca un aparat sensibil de inregistrare,

67

www.dacoromanica.ro

Dau aci in traducere scrisoarea IX. adresatä :Excelentei sale Domnului Conte Giacomo Durazzo, patritiu

genovez, Comandor al ordinului Reg. al St. Stefan, Sambelan, Consilierintim de Stat al Majesteitilor lor qi al kr Ambasador ordinar peleingei Serenisima republicei a Venetiei, contindnd descrierea cet ätíiTimisoara si a suburbiilor ei:

Scrisoarea prea gratioasd ce Excelenfa Voastrd a binevoit a-miadresa, imi este o noud qi dulce dovadd despre generoasa bunei fate cucare Excelenta Voastrd considerd prea umila mea persoand. Vá exprimpentru aceasta cele mai calde multumiri in timp ce, ardterndu-se Exce-lenta Voastrd dornicei de a avea o descriere succintd a acestei garni-zoane, md apuc sei vá ascult cu cea mai mare exactitudine posibilddat hind cd vorbdriile acelora ce n'o vdzuserd, poate, niciodatd, suntatat de variate si confuse.

r:Hr

S6 I leji

4.

Ti4a.tts._'Du Sea& 1

1,41t1 ,- .-4 ir 41'"111

1.4741" a7row,-..rzlaTvw.

:11;stsk,

Timisoara in sec. XVIII.

Ternesvar, Excelentd, unde md gdsesc de 5 luni, a primit acestnume dela Unguri qi inseamnd oras al Timisului, nu pentrucei acestreiu ar trece pe leingei el, cum au scris gresit aproape toti geografii sialti compilatori neglijenti, ci pentrucd acest rdu este cel mai mare inaceastei regiune. Din contra' orasul insus e asezat pe Bega, care, inainteca Ungurii sei fi ocupat oraful cat qi susnumita regiune se chernaBegueja (Begheia) iar mai demult Zambara. Acest rdu, ce coboard dinunul dintre manta limitrofi ai Transilvaniei, dupd ce ajunge in cdmpiecurge pe kingd oras dinspre reisdrit qi miazdzi nutrind, pi in niste canaleartificiale, sanfurile largi practicate la picioarele inteiriturilor externeinterne ale ceteitii.

Emblema pe care si-a insusit-o orasul, aratd cum era formasa dupd ce Turcii cari il ocupard in 1551, l'au finut in puterea krpanel la 1716 in care an fu reocupat de care armele victorioase aleCasei de Austria, conduse de Principele Eugen de Savoia. 0 ridicd-turd vastd, sau palancd, intdritd de pari grosi qi robusti qi un turnmare zis Acquaria, erau apdreitoarele orasului cele mai insernnate.Avea insd qi un castel zidit din ordinul faimosolui loan Huniade co-

68

si

www.dacoromanica.ro

mite al Timisoarei in secolul al cincisprezecilea si cloud porti bine in-tdrite cu toate cd de o constructie de tot primitive i: una zisei Fo r f o r o siar cealaltd Ma r t o ro s. Deoarece prin ultima intrase Principele pentrua ocupa garnizoana asediatel, pentru aceastd amintire fu leisatd in paceqi asa se vede si acum in mijlocul orasului cu toate cd fu reconstruiteitoatd in dimensiuni mai mari qi avand altei forma; iar din toate peir-tile fu inconjuratei cu astfel de intdrituri cari o fac cat se poate derespectabild si considerabild.

Azi de fapt orasul este accesibil prin trei porti minunate, unazisei a Lugojului, a doua a Petrovaradinului iar a treiaa Vie n e i. Intrând prin oricare dintre acestea qi inaintand peste pun-tile aplicate deasupra saturilor si contrasanturilor se poate observamaniera acestor fortificatiuni qi sistemul urmeirit in executia lor.

Castelul ce se intedneste indatd inkiuntru qi la dreapta (intreind)dela poarta Petrovaradinului, este cel antic, insd restaurat qi remo-dernat in mare parte. In interiorul seiu sunt multe magazii pentrupeistrarea uneltelor militare ofensive si defensive, o sala de arme, intrecari arme, acdtate in forma' de trofee, se pdstrazei multe luate delaTurci qi o inscriptie in caractere arabe, care vorbeste despre anulEqirei in care Pasa al Timisoarei fu acel Ali despre care se vorbestein Istoria Ungariei qi a Transilvaniei cu oarecare stimd pentru valoareasi conduita lui, din care cauzei fu si foarte stimat de cdtre SultanulMolzamet al IV-lea. Nu qtiu ce are a face cu aceste arme un femurfosil cat se poate de intact, mai Malt deceit cloud picioare parisiane(065 m.) qi proportionat de gros, deoarece deloc nu-mi vine sd admitcd ar fi apartinut cutdrui sublim Turc gigantic ce fusese ucis apeirândTimisoara cu prilejul ultimului asalt, dupei cum sustinea cel care mi-Iareitase. Se mai gdsesc in acest Castel gi locuintele ofiterilor f i a sol-datilor artileristi, deoarece ce'i din garnizoand sunt plasati intr'o casarmeimare ce se intinde dealungul aceluías mal inspre poarta Lugojului. Maisunt alte douei : una pentru ingineri si pentru ceitiva ofiteri distinsi aiStatului major - indatd intrând prin susmentionata poartd a Petro-varadinului f i mergeind drept in Piata Paradei", iar cealaltei, in apro-pierea celei de Viena, serveste pentru militia ungureascd si seirbeascei,si pentru alti militari ce ajung la Timisoara fie in trecere, fie retinutipe ceitva timp in asteptarea nouilor ordine.

In sfarsit sunt anexate sau in apropierea rampelor un depozitde tunuri montate, o casd, zisd a provivandei, doud depozite de prafde puscd asezate la locuri separate afard de cazematele zidurilor deapeirare; altele se folosesc ca magazii pentru diferite lucruri, altele iar,cele din apropierea portii Lugojului, ca inchisoare pentru cei urmdritisau arestati f i in sfeirsit pentru acei cari au fost condamnati sei fielegati in fiare sau la lucrdrile cele mai dejoseitoare si mai grele. Nude mult au fost trim* de acestia, atert beirbati cat qi femei chiar sidela Viena sau din alte pdrti ale Monarhiei.

Cat priveste corpul garnizoanei sau al Orasului propriu zis,streizile sale sunt drepte f i destul de largi, impodobite de ameindoueipdrtile cu case si edificii foarte bune, ceiteva cu doud etaje, partea mai

69

www.dacoromanica.ro

mare aveind un singur etaj, afarei de parter ; acelas lucru de poatevedea si in piatei. Dintre aceste piete cele cloud mai mari se numescuna a Domului" iar cealaltei a Paradei". In prima,' care are formaoblungei, se ridicei pe o lature numitul Dom, bine zidit, dedicat Sf-luiGheorghe, patronul bisericii catolice provinciale din Cenad de unde,ruinemdu-se aceastei localitate asezatd pe malul Muresului, resedintaepiscopeascei fu transportatei aci, deindu-i-se si local potrivit in unuldin palatele vecine.

Fatern fatei este biserica Seirbzlor si a Valahilor de rit greco-iliric avdnd anexat si un kc pentru scoalele inferioare spre folosintatinerilor acestor natiuni si locuinta Episcopului kr, zis de Timisoara,spre a-1 deosebi de un altul al acestei provincii, de cel de Caran-sebes, cu sediul in Veirset. Referitor la edificiile celorlalte cloud laturi,important este acela in care e Prezidentul Administratiunii Cameraleces.-reg. : deaceia se gäsesc aci, Cancelaria, Contabilitatea si alte birOuri.

In Piata Paradei" se veid : marea gardei mallard, palateleGeneralului suprem de provincie, acela al comandantului Ceteitii, Far-marcia publicei Ces. Reg., Casa Comisariatului de Reizboi qi CasaOrasului pentru natiunea germand. Pe fatada acestei ultime se poateceti impärfitei pe ambele laturi ale emblemei, urmdtoarea inscriptie :

Ohm quod fueram praesens insigne docebit.Moenia quae circum Turcica structa vides,Ca e s a re is vicit Princeps Eu g e niu s armis;Quae tibi nunc fulgent, Me rcius arte tulit.Dent autem Superi postrema in saecula mundiOptata haec semper conditione fruar,Quae fruor A ugust is Aquilae dum protegor alis,Dum fecit haec sceptris Austria diva suis.

Afard de cele cloud biserici amintite mai sunt alte patru inTimisoara. Una a Fratilor Minori Franciscani Observanti, opartinemdprovinciei Bosniei si dedicatei sflui Ioan Nepomuceanul ; aceasta seridicei, cu un bun claustru, in coltul de steinga al numitei piete ; altaeste a Reformatorilor ai aceluias Ordin cari steiteau indatei in afardde poarta Lugojului unde intru amintirea kr se mai vede o piramideipurtemd cedeva inscriptii foarte reiu compuse ; a treia, aveind ataqat siun spital pentru celliva infermi, apartMe organizatiei folositorului institutal lui, S. kan alui Dumnezeu" iar ultima dedicatd Fecioarei indltatela cer" este cea parohialei care a apartinut cemdva impreunei cu casavecinei soiceteifii iesuitice, desfiMtatei. Servesc intr'emsa acum, un parohcu trei capelani, cari locuiesc in casa mentionatei in care nu de mults'au stabilit scoalele normale pentru educatiunea tineretului catolic ateitgerman ceit si maghiar. Indeireitul acestei biserici, a cdrei zidire e neter-minatet se odd incei rámáqifele celei mai de seamei moschee, ce aveauaci

Spitalul amintit nu este singurul in Timisoara, mai sunt chiar

70

Tared

www.dacoromanica.ro

trei : unul pentru locuitorii germani sraci, zis al Oraqului, al doileapentru a primi pe femeile inferme, iar al treilea, foarte grandiosminunat pentru armatd. Toate aceste spitale ca qi cetätenii qi locuitoriitrebue &Ica cumpeireiturile de medicamente la Farmacia public&afarei de Ordinul Religioilor despre care fu vorba.

Acestea sunt edificiile publice mai de searnd ale acestui oras,ne lipsind de altcum qi o aqa zisei Casa' civicd sarbeascei in care seadunei magistratul criminal zis Land-gericht" ; un Departament cepoartd registrele materialelor regqti pentru constructii de tot felul ;intr'alt edificiu se pdstreazei erariul Statului ; Poqta, Vama, nu putinelocuinte pentru anumiti functionari atat cameriali cat qi militari ; osaki in Casa oraplui germand pentru dansurile publice qi pentruacademiile filarmonice qi un mic teatru in Casa Oraqului cea sarbeascd.

Oraqul, in ansamblul seiu, este astfel aranjat, cá nici unul dintrecalori nu poate sei nu fie de acord in a sustine cei dupd Buda qiPesta, este cel mai curat mai frumos deceit oricare oraq al Ungarieivecine qi al Transilvaniei. Aceastei stare este rezultatul meiretiei qimunificentei Imperatorului Carol VI de glorioascl amintire i, mai mult,al Augustei sale fice Maria Terezia. Aproape toate edificiile amintiteau fost ridicate din temelie pe spesele Suveranilor, sau acela cezidit a primit in dar odatei cu lotul qi materialul sau l'a cdpeitat pepretul cat se poate de scdzut, nurnit pret al erarului.

Unde numai e nevoie de apei, e deajuns sei se sape la mice'sadancime pentru a o putea geisi ; din acest motiv in Timiqoara sunto surnedenie de feinleini. Insd nefiind aceastei apei potabild, suverana

spre binele ceteitenilor, a ldsat sei deduce' apei dintr'o feinteind exis-tentd in Fabricei qi aceasta prin mijlocirea unei ingenioase maqini hi-draulice qi prin duquri subterane ce se extind pe o distantei de o milditalianei. Aceastei maOnei fu perfectionatei circa cloud Inni dupd sosireamea in acest oraq.

Populatiunea sa, compusei din Nemti, Unguri, Sarbi gi altenatiuni, cu circa o sutei Evrei, dupe!' un registru compus de Contabili-tatea Cameralei Regeascei, este de 6700 suflete, la care addogandu-secele patru suburbii din apropiere, se ridicei la mai mult de patrus-prezece mii de persoane.

Eqind prin poarta Petrovaradinului, primul suburbiu ce seintalneqte este M y o f f (Maiere - n. tr.) Aci locuesc multi greidi-nari cari vin zilnic in orcq ca s veindei produsele grddinilor lor. Suntaci ceiteva case bine construite ; cuptoare pentru arderea ceireimizilor delut ce pe-aci se sapd in abundentd si de bund calitate.

La dreapta de ambele laturi ale Begheiului se ridicci al doileasuburbiu zis lose fs ta d t, prin gratioasa concesiune a AugustuluiImpeirat de acum Iosif al II-lea obtinutei de cdtre locuitori cand venis viziteze Banatul pentru a doua oard. Locuit de germani, are obisericd parohiald este cornpus in mare parte din case de pleicere gidin greidini bine cultivate in cari - inteleg pe acelea ce inconjoardceiteva creivne comode - se duc petrescei cetdtenii din Tirn4oarain anotimpurile bune.

71

qi

si

le-a

r-h

si

-

sä-gi

www.dacoromanica.ro

Mih a la este al treilea suburbiu, populat mestecat de Valalzi$i Seirbi si avtind in consecintei o biserica de ritul lor la care slujesteun preot si doi diaconi. Se poate ajunge repede in acest suburbiuesind prin poarta Vienei, in apropierea ceireía se geiseste fi un palat,nu prea mare, insei delicios, in mijlocul unei vaste grtidini. Se chiarndB a a-b r u n, dela o ftintdriti cu ap bunei ce se geiseste aci si pen-trucd aci era locuinta Otomanului comandant pe timpul ceind Turciiocupau Timipara - fi hind cuprinsti (aceasta locuintei) in ingrddirearnarei intdrituri de partea aceasta. Ceizand apoi acest edificiu in pro-prietatea Mesei episcopeqti seirbesti din Timipara, a fost rectistigat nude mult de ceitre suveranei ca, refticut pe spesele propii, sei serveasceiPresedinfilor temporani ai Administratiei Ces. Reg., ca acestia, sei poateipetrece aci vara respiriind un aer liber qi mai bun deceit acela cedominei in garnizoanei.

In steuld suburbiul at patrulea la care se merge drept prinpoarta Lugojului fu numit Fa bric in urma faptului cd aci a adunatgeneralul Merci, primul guvernator, pe tofi meie$tri ce i-a adus dinItalia $i din alte peirti ca astfel sei introducd in provincie diferite me-serii folositoare. Ceiteva din aceste fantail mai existei qi azi ; insetpartea mare a populafiunii de acum e compusei din Srbi, Români sicdteva Tigani, cari ultimi locuiesc la periferia suburbiului sau incolibe extrem de seirdcacioase injghebate din pae sau nuele, sau invaste geluirz adtinci ce sapei in peimânt. Nu lipsesc in acest Mc greidinibune cu taverne de petreceri qi sunt $i cloud biserici, una mediocrái potrivit impodobitd pentru aceia ce urmeazei ritut greco-ihric schis-matic, celelaltd seiracei si foarte micei pentru folosinta Valahilor qiStirbilor catolici ce se numesc Un it i. Se vede nu departe de aciturnul ce inchide in sine maqina care ridicei apa'n sus qi care la rein-dul seiu, precum zisei, trece in Timiqoara prin dusuri subterane ; maiincolo un mic canal, a ceirui apei dedusez din Beghei prime$te lem-neiria ce sose.$te ye acest reiu din peidurile indepeirtate ale provinciei- si o duce peind la un deposit uncle se peistreazei pentru trebuintelecapitalei $i-ale suburbiilor ; este aci fi o pepinerie de salclimi qi detineri pomi fructiferi altolti ce se impdrfesc oriceirui ar cere pentru a -iplanta ; o zidire care azi e ocupatez de militari, dar care alteidatdservea la cresterea viermilor de medase, la toarcerea firelor $i la fabri-carea materiilor de mtitase $i in sfeir$it o infundedurd unde se mindmärfuri aduse din Turcia.

Feweind astfel o dare de seamei $i asupra materialului subur-billor Timiparei nu voi omite din raportul asupra acestui oras, ceiin fiecare seipteimând Vinerea, dacd nu e seirbdtoare, se fine in piafaDomului un teirg public al produselor din provincie, afaret de altepatru teirguri mari, la cari se aduc produse si din strdineitate. Urmeazeiacestea la epoci anumite, la inceputul nouilor anotimpuri ale anului$i deoarece aci se inteilnesc un numdr mare de vemzeitori qi cumpeird-tori, local acestor teirguri seestinde $i asupra ridiceiturii, adicei afardde poarta ce se chiarnd a Vienei.

Ftecare teirg dureazd trei zile qi ca s domneascii lini$tea qi

72

p

www.dacoromanica.ro

ordinea, aci sub un pavilion se adund Magistratul german. Cei vinovatide mici delicte sunt pedepsiti la fata locului cu bastonul iar ceice cornitdelicte grave sunt condusi sub escortei militarei in inchisorile Tribuna-lului criminal din Timisoara. 0 scenä curioasei oferd la aceste teirgurichipul cum se face recrutarea. Ofiterul care are misiunea aceasta, tinepe plaid unu sau doi muzicanti cat se poate de slabi fi patru sausase dansatori, toti Unguri gi toti irnbreicati in costumele kr nationale.Acestia danseazd la sunetul monoton al anumitor arii si se misceiseirind cu usurintei, agilitate qi istetime surprinzeitoare. Eu n'am veizutniciodatei dansand mai bine in teatrele noastre pe aceiace pretindeaucd imitei dansurile natiei maghiare. Poporul aleargei sei-i vadei, facandin jurul kr un cerc mare. Ei dansand laudei viata militard, descriucu cele mai vii colori gloria fi onoarea pe care fi-o ceistigei omul subarme ; cum se poate ridica cineva dela gradele cele mai mici panel lacele mai sublime, pan' la a fi condotierul suprem al armatelor, in timpce isi va petrece zilele in pleicere si bucurie Mt-a a se mai gandi laziva de maim. Astfel le reuseste usor sa insale pe cei imprudenti.Pentru acest scop aratei monete de aur qi trec apoi sub corturi undese vinde vin, coniac si rachiu precum qi alte beiuturi tari, oferindmeirinimos tuturor celor ce stau pe aci. Cel care primeste bani, saubea, se considerd ca angajat si nu-1 mai aluta nici un fel de recla-matiune. Dupei aceastei mica digresiune md intorc la subiect.

Acum dacei cu prilejul acestor targuri, afarei de mari cantiteitide cai, boi, oi f i porci, se aduc aci qi o multime de meirfuri ce servescpentru a satisface trebuintele de prima necesitate precum qi cele alecomoditeitii f ' ale luxului, deaceia in Timisoara nu lipsesc preiveiliibine preveizute cu deacestea, apartineind Seirbilor si Evreilor. Aceleaunde se exercitei meserii tehnice sunt conduse in mare parte de Ger-mani ; Hind aci putini manufacturieri pentru lucrurile lor cer adeseoripreturi exagerate. Cu toate acestea se geiseste aci si o tipografie ; inset-Hind provincia sdracei in Literati, presele ei de obicei nu lucreazei deceitin serviciul Administratiei ces. reg.

In schimb este exorbitant numeirul tavernelor. Patronii celormai de seamei, ca sa invite poporul a infra qi a petrece in chefuri,angajeazei Tigani muzicanti cari canta in instrumente de coardei sisuflat qi tinere Kelerin (Kellnerin) destinate pentru a servi la masd f ipentru a dansa cu orke treceitor care le-ar cere.

Acest obiciu se geiseste aproape peste tot in Germania ; inTimisoara inset este incomparabil mai necesar ca altunde acest diver-tisment sau altele. Deoarece aci constitutia aerului produce mai cuseamei in streiini, pan' ce se obisnuesc de tot, febrei periodicei din ceamai inceipatanatel, si alte boale endemice, astfel trebue sei fie vreodistra-tie care sei-i facei sei le uite, f i sei nu le astepte gandindu-seneintrerupt la funestele lor consecinte,

Pentru acest motiv nu rare ori se pleitesc companiile comicegermane ca scl vine': sei reciteze in Teatrul civic ; se fac curse de sangiarna in zeipadi ; f i nu lipsesc academii muzicale, de canto, conver-satiuni vesele, banchete cat de dese qi chiar qi in sufrageriile cdluget-

73

www.dacoromanica.ro

ritor, indeosebi ceind se serbeazei aniversarea srbeitorilor for principalela cari serbeiri triumfei luxul si abundenta. Nu vorbesc despre ceacefac cdpiteniile Comandamentului militar si cei mai de searnd dintrefunctionarii camerali. Putini sunt ofiterii cari parveniti odatet ser aibeo mie de fiorini pe an, nu-qi tin servitori in livrea, cdrutei si cai.Ferneile germane gi seirbe, bogate, se imbracei superb in ciuda scum-petei ori-cdrui articol de lux, voind toate s concureze intre ele, dea-ceea cele ce n'au mijloace legitime pentru aceasta isi procure' de celel-alte. Functionarii garnizoanelor ateit ale provinciei acesteia cat' ale celorapropiate din Ungaria aleargei aci in Carnaval ca sd meireascd brio-ulce domind si numärul celor ce se adund la cini si la dansurile dinCasa orafului. Marte tine pe rdzboinici si pe urmasii lui Mercur indulce odihnei si ameindoi feirei a-si disputa interietatea formeazei elegantebuchete cu gratioasele urmase ale Amorului .si ale Venerei.

In s feirsit Timisoara e un loc de petrecere, delicios pentruoricine se bucurei de seineitate - in schimb melancolia celor loviti demalarie e meiritet de cronceinitul neintrerupt al nestär.sitelor stoluri decioare cari indeosebi in anotimpurile umede se aseazd pe acoperisurilecaselor - si de gemetele nocturne ale paserilor ce se chiamei pisiciurleztoare (bufni(e). Pentru cureitirea atmosferei de vaporii reiu mirosi-tori ai santurilor ce sunt jur-itnprejurul intdriturilor garnizoanei indateiinafarei de acestea se aprind focuri continue de baligei de cal ; dar cutoate acestea nu este alt loc in Europa unde, cu o populatiune de celputin de patru ori mai mare, sei se consume aterta chininei si sei sefoloseascei o cantitate asa de mare de emetici sau de alti purganti cain Timisoora. Totusi mortalitatea este mediocre( in proportie cu aceasterpopulatie. Grijile pärinte.sti ale Auguqtilor Suverani, secondate de aceleaale guvernului, nu pregetd sei inmulteascei ajutoarele qi sei ia acelemeisuri ce par cele mai potrivite .,si mai efi ace pentru conservareastrzeitdfii ceteifenilor.

A indica numai ceiteva din multele mdsuri ce au fost efeptuitepanel acum, ar lungi peste meisurd aceastei scrisoare. aqa cd o incheiudeclarându-mei al Escelentei Voastre cu profund devotament."

Cu toate ca si. Griselini suferise de boale cat a stat pe aci,totus acestea nu-i turbufa semnatatea si buna amintire ce o pästreazädespre Timisoara. I. M.

Muzeulcositor cu

Banatean:Farfurie de portretul Cápitanului Knesits

74

www.dacoromanica.ro

111111111¡""012iliquipililq"11111111111i'11111111111¡"11111iiirovionirilliiiillirillimin1101111111111Trifliiiiiiin:iiininpm!,111111 1111 1 1 MI VII 111111

1111 1111 111111 111111 loll) 111111 11111 1111t1if( 1111 11111) 11111 11 1 VI 191111 111111'

DINICU GOLESCU PRIN BANAT

Acum o sutä de ani i mai bine, marele român i logofätmuntean Dinicu Golescu intreprinde prin fdrile din apusul Europei maimulte cälätorii cu care ocazie el viziteazä in drumul sat cel mareal postii" si Banatul.

In a sa Insemnare a cälätoriei fäcutd in anul 1824, 1825,1826', Golescu clescriind localitätile mai insemnate pe cari le vizitase

ceiace i-se päruse lui mai interesant, vedem cä se ocupä si de tinu-tul Banatului pe unde trecuse si capitala acestei provincii despre carescrie urmätoarele : Timisoara este un oras mic in cetate, dar vrednicde descriere pentru frumusefea caselor, ulifelor si a curäteniei. Cäcitoate casele sunt mai deopotrivä, iar nu pântre cele mari, mici de tot,cari aduc urâciune la vedere ; ulitele destul de late si toate liniiledrepte si incrucisate, unde ori la care incrucisere va sedea omul, vedeisprävitul ulitii si a liniei caselor, panä la marginea orasului. Cutn i omare piatä, intrucare la zile hotärite, de doao ori pe säptämânä cântämuzica ostäseascä ce este in numär de 60 persoane si multe alte po-doabe. Curge pe aproape gärla Bega, din care este scos si canal ceocoleste toatä cetatea si cäci pricinuia stricare aerului celui curat auoprit apa si au acut acele santuri frumoase grädini. Numärul oräseni-lor se ridicä la 10,000".

Si mai departe Golescu scrie :Se imparte acest finut al Banatului in patru judefe. Semänä-

turile cele mai multe, i mai peste toate locurile, este porumbul, celel-alte mai putine asijderea si din pometuri, cele mai multe prunele,intocmai ca i pe la noi,

Iar locuitorii neaosi Rumâni, fär' de nici o deosibire si in vorbäsi in port, atâta numai cdci sä socotesc cu ai nostri cari sunt in cea mai bunästare, si cáci, cea mai buná i credincioasä oaste sunt Rumânii, i mai

75

11111111114 111111111i "1011111114" 1110111rillioIramouliflik-din, .1111, NM doh MI dm, ilm, hitil am, dm, dilli

www.dacoromanica.ro

vârtos ostirile cOläresti ce sunt inbräcate in haine husOresti, cu cai subtei de 1000 Lei, si mai mult.

Pe acestia vdzandu-i un neaos Rumân, trebuie sá se bucuresä se intristeze, La aceasta am si mOrturie pe dumnealui fratele Ma-

nolache Bäleanu, i fratele Iancu BOläceanu, i cocoana Elenca, soradumnealui, cand am fost cu totii la Mehadia, si cerând spre paza dru-mului doi ostasi ne-au dat otcarmuitorul ostäsesc Roman, doi husariRomani, sä pAzeascd pe noi Românii, 0 ! ce bucurie i intristare ne-aucuprins !

Si aratd Golescu ch. era bucuros a vede din neamul säu os-tasi servind armata cu cinste, ostasi asa voinici, invätati

dar era trist in acelas timp boerul nostru cáci vázandu-iaducând servicii sub o stäpanire sträinä mândria nationaliceascä,ne-am adus aminte si de vrednicii de mild ai nostri frati Romani ceodatä au fost vestiti".

Dela Timisoara, Golescu, dupdce mai intai - 'Ana* sd ajungäaci väzuse deja Fdgetul, Lugojul í alte localitäti din Banat, îi con-tinud calea prin Becicherec, Comlos de unde se indreaptä cOtre Tisa

trece in Ungaria luându-si drumul spre Pesta.Dupá terminarea acestei cälätorii si reintoarcerea sa la Bra-

sov - unde emigrase din Muntenia din cauza revolutiei - DinicuGolescu mai cerceteazd odatä Banatul când vine la Bdile Hercu-lane cdci scrie si iaräs din Brasov mergând la Mehadia drumul celmai bun este tot al postii, si merge iards prin Sibii, Sassebes, Deva,Dobra i pand la Lugos. Apoi de acila cârmeste la mâna stângd cdträsatul Sacol, Caransebes, Slatina, Gheregova, Corniia i Mehadia ceeste in tinutul Banatului, in Militäreasca Granitä",

Iar despre Bäile Herculane spune:Aciia sunt feliurimi de ape metalicesti, fireste fierbinte cu deo-

sebitá fierbintealä una de atre alta, din care una este atat de fier-binte, incht peste putintä este omul de a-si tinea trupul supt cursulapii, mdcar pând a numera cat de curand dela una pan la chid, Dea-ceea si au un mat de piele, pe care tiindu-1 neputinciosul (bolnavul)in manä, trece foarte repede peste acea parte de trup ce patimeste.Sunt zidiri destule pentru intrebuintarea celor ce vin spre câstigareasâtiätätii ; mai vârtos o zidire foarte mare si frumoasä, ce s'au sävär-sit in anul 1824 cu cheltuiald impäräteascd, care, bez (afará de) cele-lalte trebuincioase, are numai oddi peste una sutä patruzeci, Aciia sunt

toate cele trebuincioase, cum : dohtori, spitdrie, gearahi, birt undepot mânca cei ce nu vor sä-si gáteascä deosebit, cOci si la aceasta

76

si

si dis-

si

si

www.dacoromanica.ro

este inlesnire, fiindca aduc toate cele trebuincioase spre hranä de prinsatele ce stint imprejur. Este si otcArmuitor ostäsesc. Aciia am vazutofitier atat de präpädit, 'Meat in päturA 1-au luat din caleasca si laudus in odae, avandu-si mAinile si picioarele sgarcite de tot, si in 16zile 1-am väzut drept si pe picioare, cu o nespusä bucurie in fataobrazului.

0 ! ce nemärginitä facere de bine savarsesc acei otcärmuitori,ce au durere de inimä de pätimasele noroacle. 0 ! cat sä cuvine inteunadevar sä-i numeascä noroadele adevärati pärinti. Oare cati oameni petot anul sä coprind de o asa mare bucurie, intocmai ca un mort cândar invia, cAci poate multi si-ar voi mai mult moartea, decât o viatäslutita !"

Golescu a mai venit dupa aceía in Banat, anul urmätor, 1826,dar numai in treacät când calAtoreste la Geneva, aratand ea in anul1826 calatorind lards din Brasov spre Bavaria si Elvetia, am mers totpe drumul Timisvarului, Pesta si Viena pe care drum cele ce am va-zut s'au si descris."

SA vedem acum, in cateva cuvinte, cine a fost acest Golescudelwmoartea cäruia, la anul, se implinesc tocmai o sutä de ani :

Dinicu Constantin Golescu a trait intre anii 1'7 '7 7 -1 830. El setreaga dinteo veche si distinsä famine de boeri romani, din familiaGolestilor, originard din partile Muscelului uncle avea mosie la Go-testi. Evenimentele din 1821 cu zaverea" intamplatä dincolo in Mun-tenia, ji aduc pe marele boer, pentru catva timp, la Brasov uncle seretrage impreund cu familia, Odatä cu Dinicu Golescu mai emigrasela Brasov si alti boeri români din vremea aceia : Nicolae i lancu VA" -cárescu, Grigore Baleanu, Ilarion al Argesului, Constantin Câmpineau

Din preocupärile boerilor refugiati ad la Brasov dar mai cuseama din grija i initiativa lui Dinicu Golescu se pune la cale infiin-tarea unei Societätii secrete" care nu urinal-ea insä altceva deal in-bunätätirea stärii de atunci asa de grea si de mizera a Tarii Roma.-nesti, prin desvoltarea culturalä a Românilor : infiintarea de scoli, a unuiteatru, a unui ziar si in genere incurajarea literaturii. In jurul acesteireuniuni numita mai pe urmä. Societatea literarä" se grupeaza totiboerii refugiati pe-atunci la Brasov. Golescu, in acest timp, face maimulte calätorii. prin Wile din apusul Europei când îi aseazä copii lainvätäturd la Geneva. Prin anii 1827 el revine 'n tarä si se stabilestela Bucuresti. Societatea literará ce luase fiinta la Brasov, odatä cu re-

patríerea boierilor români ce-o fondase se mutä in capitala Tärii uncleîi incepe, din acest timp, adevärata activitate mai ales cand secretar

7 7

si altii.

www.dacoromanica.ro

al ei devine Heliade Rädulescu. $edintele Societätii se tineau la Go-lescu in casele sale situate in Ca lea Victoriei pe locul unde azi e Pa-latul Regal. Se inscriu si iau parte la sedintele Societätii chiar si fratiidomnitorului Grigore Ghica : Alexandru, Mihalache si Constantin. Sco-pul Societätii era : literaturä 0 politicä culturalä româneasca. Mare pro-tector al celor ce nizueau pe tärimul cultural, si ca un aprig partizance era al rdspandirei instructiuni Golescu a incurajat si-a ajutat foartemult la promovarea natiei sale sprijinind cu därnicie pe cdrturarii ro-mâni din vremea aceia. Cu autoritatea sa de mare boer Golescu a indemna`,mereu, când se resimfea nevoie, autoritätile si pe boeri in general, säsprijine desvoltarea scolilor si sä contribue cu averile bor. El insusi adat cel mai frumos exemplu impärtind cu generozitate din avutul säuscolilor si institutiunilor culturale. Infinteazä la mosia sa dela Golesti sisus-tine singur o scoalä româneascä unde fiescare pärinte, de oricetreaptä va fi, sau negutätoriu, sau boiariu, sau birnic, sau mäcar sirob, poate a-si trimete copii la aceastä scoalä, fär de nici o plate -si aduce din Ardeal ca profesor, cäruia ii incredinfeazä conducerea$coalei, pe Aron Florian istoricul de mai tärziu. La interventia luiGolescu - cdci marele boer era bineväzut de muscalii stäpdnitori siavea trecere pe la autoriati, Heliade obtine autorizatia de- a scoateziarul Curierul Românesc" cel dintâi ziar românesc din Muntenia 0Moldova ce-apare in 1829 ; apärätor 0 sustinAtor al presei noastremult persecutatä de Rusi, Golescu a contribuit mult la inträrirea ei.

A stäruit pänä la moarte, luptänci intruna pentru ridicarea siintdrirea poporului si ca remediu pentru aceasta recomanda mereu ;scoli si invätäturd pentru toti. Spre infdptuirea planurilor sale pentruridicarea natiei române, Golescu a gäsit cei mai bun! colaboratori inarturari ca Lazär, Heliade si altii din vremea aceia, iar acestia, in el,cel mai bun sprijinitor. Precursor si mare suflet al inceputurilor noastreculturale, indrumätor neobosit al culturii românesti, 4i pusese toatäputerea ca Societatea literafe sä deving o adeväratä pepinierá natio-nalä din care sä porneascä pionerii redesteptärii noastre ce-aveau säpunä bazele invätämântului scolar românesc. Cu moartea lui Golescuinsä Societatea literard" se desfiinteazä. In locul acesteia, ia atuncifiintä, la stäruinta lui Heliade, o nouä Societate care cu toatä denu-mirea ei de Societate filarmonicd" era aproape intrutoate similardcelei de mai inainte in ceiace priveste programu-i de activitate.

Dinicu Golescu, in afard de pretioasa scriere Insemnare acilliitoriet kicutei in anii 1824, 1825, 1826" (tipäritä la Buda in Cräi-asca tipografie a Universitätii Ung," 1826) 0 pe care autorul o re-

78

www.dacoromanica.ro

zumä : insemnare a cälätorii ce am fäcut eu Constandin (Dinicu)Golescu, coprinzatoare de ate orase am väzut, si intr'insele oricevrednic de insemnare, cum si prin sate sau pre drumuri orice deosebitlucru am väzut. Asijderea si deosebirea neamurilor si a semänäturilor,cum si apele, si postele si orice obiceiu si faptä bunä am väzut, sprefolosul natii mele am insemnat, arätând si urmärile cele rele ce cunosccá sd urma in patria noasträ, carele nelipsincl, hotarit nici noi cinste,nici norodul fericire nu putern dobândi", - asa dar, deosebit de ace-astä interesantä scriere, mai are si alte publicatiuni, insä traduceri, elfiind si un bun traducätor din literatura moralä. Astfel citäm :

1. Adunare de folositoare inveiteituri" (Tip. Buda, in Craiascatipografie a Univ. Ung. 1926) Cartea este o compilatiune din maimulte publicatiuni sträine tâlmäcite de pre limba greceascä in cearomâneascä" si cuprinde trei pärti ; a) maxime religioare si morale,b) scurte fabule, c) anecdote istorice,

2. Starea de acum a Principaturilor" (Buda, Tip. Univ. Ung.1826), extras din trad, in francezä a publicatiunei : The present stateof Turkey" de Toma Thornton fost consul, si'n care se cuprinde uncapitol despre Valahia de-atunci.

3. Adunare de tractaturi" (Buda, Tip. Univ. Ung. 1826) cup-rinde tractatele dintre Rusi si Turci dela 1774 [pacea dela Cainargic]si. panä la 1826 [pacea dela Akerman] insá numai cele in cari s'avorbit de tärile noastre.

4. Elementuri de filozofie morale (Bucuresti, Tip. dela Cismea1827) din greceste dupä Neofit Vamva.

G. P.

Vas din epoca bronzului, gäsit la Dubovat.

79

tit

www.dacoromanica.ro

BARITIU-BANATUL--MUZEUL BANN TEAN- NOTE SI INSEMNARI ISTORICE -

Intre comunickrile acute de Gheorghe Baritild la AcademiaRomanä al cärei neobosit membru era, afläm (in Anal, VIII 1st, 1886)

descrierea unei cälätorii intreprinsä de istoricul noastru ardeleanprin Banat in anii 1885-1886,

in descrierea acestei Cälätorii in interesul stiintei" vedem cäBaritiu consacrä un intreg capitol Muzeului de istorie si arheologie dinTimisoara i ne oferä interesante date atat asupra inceputului acestui

1) Fiu de preot, Gheorghe Baritiu s'a nascut la 12 Mai 1812 in comunaJucul-de-jos de tang Cluj. Cursurile primare le urmeaza la $coala din Trascau satin apropiere, intre anii 1820-1824, de aici trece i studiaza la Scoala elementaradin Blaj in 1824-1827, apoi la Liceu i 'n urma la Facultatea de Teologie. Dupaabsolvirea Teologiei, Baritiu ramane 'n Blaj vre'un an de zile, profesor de Fizica laliceu. Chemat in 1836 si numit invatator la Scoala romaneasca a negutatorilor dinBrasov ce luase fiinta nu de mult timp, Baritiu vine si se stabileste aci unde tot-deodata infiinteaza. in 1838 Foaia literara" numita mai apoi Foaia pentru minte,inima i literatura" ce se tipareste ca adaos la ziarul politic pe care-1 infiinteazatot el, acelas an, subt denumirea de Gazeta de Transilvania".

Dupa ce in 1848 participa la marea Adunare nationalä a Romanilor firma'langa Blaj ales Hind vicepresedinte al Adunärii, Gheorghe Baritiu se muta, acelas an,la Sibiu, unde e numit membru in Consiliul National. Gazeta dela Brasov o lasädeastädatá in grija colaboratorului sail Andrei Mureseanu. Cazand Sibiul, in toamnaanului 1849, in mainile insurgentilor Baritiu e nevoit, sä se refugieze peste munti,in Muntenia. Aici e arestat de Rusi care-1 trimit la Cernauti in inchisoarea deacolo.Intervine insa familia Hurmuzache i Baritiu e eliberat. Apoi, revine la Brasovsi cea dintai grija a lui, e de-a face sä reapara gazeta ce condusese mai 'nainte.Obtine, in acest scop, autorizatie din partea forurilor in drept, dar curand, in 1850,ziarul e sistat pentru faptul cá Baritiu incepuse a publica un raport al lui Avram Iancuce nu convenea stäpanirei. Ziarul, desi sistat, continua totusi s'apará mai departeinsa deastadata subt o noua conducere aceia a lui Iacob Mureseanu, schimbandu-setotdeodatä denumirea in Gazeta Transilvaniei". Odata cu intemeierea Asociatiunei,in 1861, el revine iarási la Sibiu Hind numit secretar literar al ei.

In anul 1866 Baritiu e ales membru al Societatii Academice Romane deve-nita mai apoi Academia Romanä.

Asociatiunea din Sibiu, infiintand in 1868, revista Transilvania" numestede redactor al ei pe Baritiu. Ceva mai tarziu, in 1878, apare in Sibiu subt condu-cerea lui Baritiu ziarul Observatorul" pe care-I reclacteaza vreo zece ani in sir.

Organizându-se, in 1881, Partidul National Roman, vedem deastadata i peBaritiu membru in Comitetul central iar dupa trei ani, in 1884, e ales presedinte alPartidului in care calitate ramane para la 1887 and se retrage din viata politica.Deacum incolo el isi consacra intreaga sa activitate exclusiv Academiei Romane alcärei membru era si Asociatiunei Transilvänene care in 1888 il alese presedinte al ei.Face nenumarate comunicari Academiei, in deosebi din domeniul istoriei, i scrie inacel timp valoroasa sa publicatiune Pärti alese din Istoria Transilvaniei" in 3 marivolume.

In Martie 1893 e ales presedinte al Academiei Romane dar dupa doua luni,acelas an, la 2 Mai, marele Baritiu, se stinge din viatä.

80

si

www.dacoromanica.ro

Muzeu care pe-atunci era inca in fase, cat si despre cercetärile saleistorice fäcute 'n mai multe localitati din pärtile Banatului.

Dar sä redäm, in cele ce urmeazä, interesanta comunicare amarelui Baritiu, care spune :

Rand 'n anul trecut, 1885, avusem ocaziune de-a calátori sia petrece pe la unele locatitati mai insemnate numai in partea de susa Banatului Timisian aclica in comitatele Caras si Timis jar districtelemuntoase ale lui nu le cunosteam ; aceasta lipsa de cunostintä o sim-tiam de cate ori ma ocupam sau cu istoria daco-romanä dintre anii100 si 275 sau cu istoria care se incepe cu primele invaziuni ale Tur-cilor peste Dunare incoace si se termina cu scoaterea lor definitivaanume din Banat in urmarea pacei de la Passarovitz incheiata. in 21Iunie 1718. Vechia mea dorintd de a vizita odata si pärtile rnuntoaseale Banatului, devenise mai intensivä din anii de cand in Timisoara,care este capitala Banatului si totodata cetate de mare importantä, s'aintemeiat o Societate istoricä si arheologica cu sccp declarat de astudia istoria antica sit a evului mediu, a culege documente si monu-mente din cari sa infiinteze un muzeu arheologic cum si a face sapä-turi indata ce vor permite mijloacele de bani.

Pentru ca sa pot face comparatiune mai sigurä intre douaMuzee si intre cele douä Societatii arheologice infiintate numai de pu-tini ani, in zilele prime ale lunei Septembrie st, n, am mai vizitat odatämicul muzeu arheologic din Deva despre care avusem onoare a ra-porta in altä sesiune si am aflat ca cu toatä lipsa greu simtita de mij-loace bänesti acel muzeu s'a inmultit din nou cu cateva obiecte siinscriptiuni de o valoare eminent istorica precum si ea obiectele adu-nate atat daco-romane cat si unele preistorice dupä cum se crede,sunt clasificate si asezate cu multd cunostintä de lucru. Pdcat numaica, micul local inchiriat pentru muzeu corespunde rau scopului si ca.'este expus la pericol de foc.

Se aduna in Deva si documente scrise, ate se pot afla in aceaparte a Transilvaniei, din mare fatalitate insä mai mult cu scop de ale pune in serviciul politicei nationaliste maghiare decal in al stiinteiistorice pure.

Dela Deva am apucat pe raul Streiu in sus prin acele regiuniincantätoare pline si de cele mai marete reminiscente istorice panä laorasul romanesc Hateg, iar de acolo plecand in 2014 Sept. cu träsurape drumul bine ingrijit pe la Sarmisegetuza inainte dela comuna Zai-cani intrarAm printre pacluri in pasul sau stramtoarea de munti numitade comun Poarta de fier", un nume foarte celebru aceasta, in istoriatärei, din mai multe veacuri, considerat mai vartos din punct de ve-dere strategic. Cat tine mai ales panä la satul Bucova sau si pana laBantari printre acele strimtori de munti si intre atatea paduri dese,chiar si ochiul unui laic se poate convinge cd ori si ce armata eroicdva fi incercat sä patrundä vreodatä prin acele strimtori in sanul Dacieicentrale si sä respingä o armatä patrioticä disciplinatä, va fi trebuit säpläteasca cutezarea sa cu torenti de sange värsat, inca si in ceasuri

81

www.dacoromanica.ro

cand armata ar fi fost comanclatä de un Traian in contra unui Dece-bal, sau de vre'un Sultan ori mare vizir in contra unui Ioan Corvinde Huniedoara. Muntii de aläturea acelei vai lungi, nu sunt ina1ti §inici valea ce se întinde printre aceia pang la trecatoarea de la Bu-cova nu este a§a strimtd precum o descriu unii geografi mai vechi,este insä ingustä destul pentru ca sa nu poti desfa§ura inteinsa nicd-iH vreo trupa mai numeroasa spre a o pune in ordine de bataie. Sepot ved.ea §i. urme de §anturi trase incurmezi§ peste vale i drum.Despre epoca in care se vor fi fäcut acele §anturi in strimtorile nu-mite Poarta de fier". Din timpurile Romanilor au rimas numai ur-mele drumului roman care vine de la Banat prin comuna bängeandMarga la comuna Bantari ; jar la Bucova s'au mai aflat i resturi deziduri, caramizi §i alte obiecte cäutate de arheologi. Tot in hotarulBucovei se vid urmele unei petrarii (carierä) de marmuri cristalinä,cum ji zic montani§ti, iar mai la o parte zac coloane i alte lucruri depiaträ incepute de catre petrarii romani, dari neterminate. and vaveni odata timpul i inteinsul oameni cu averi mari ca un Schlieman

totodatä competenti in ale arheologiei, ca sii desgroape ruine deale Ulpiei Traiane, atunci aceia vor §ti judeca panä la ce mäsuri sevor fi folosit Romanii in capitala Daciei de petraria de la Bucova.Inteaceea dr, L F. Neigebaur intre vreo 112 inscriptiuni decopiate depe monumente de piaträ scoase din ruinile Ulpiei Traiane nu a lip-sit a numi i pe cele sculptate in marmord.

In aceiasi zi, dupä o calatorie de zece ore, am ajuns searatârziu la orawl Caransebes, cunoscut sub aceat nume in actele publicede la 1273, expus sub domnia turceasca la mari adversitäti ; din zi-lele impäratului Iosif II/1789-1790/re§edintä a Statului major pentruun regiment românesc de gräniceri, iar de la an, 1865 re§edinta aEpiscopiei ortodoxe orientate române0i intemeiata de dire Majestateasa Imparat §i. Rege Francisc Iosif I spre mare consolatiune sufleteascäa Românilor din Banat, supu0 pana atunci cu tot clerul lor ierarchieisarbe0i.

Având cineva de scop a studia istoria Daciei lui Traianvoind a cerceta urmele drumului i ale localitatilor insemnate peTablele Peutingeriane, va face prea bine dacd va sta ceva i in Caran-sebe i, urcand pe deal unde se mai cunosc resturi multe ale uneifortirete vechi, va cerca sa se orienteze deacolo, privind peste acearegiune frumoasä §i incantatoare pana unde-1 lor ajuta puterile vederii ;presupun insä cii va avea §i conducdtori nu numai ospitali §i bine-voitori, ci totodatä pätrun0 pe deplin de necesitatea cercetirilor isto-rice, precum au fost pentru mine acei doi domni membri ai Con-sistorului recomanclati de care venerabilul octogenar Preas, domn.Episcop diecesan Joan Popasu, cum 0 un domn arhitect roman, cariimi devotarä o zi intreagai in interesul cercetärilor mele, 'Ana la minu-natele stabilimente montanistice de la Re0ta, cari se and in pose-siunea unei Societätii franceze, Intre altele, Caransebe§ul meritä inch'0 din alte puncte de vedere ale epocei prezente ca sä fie cunoscutmai de aproape ; anume diversele institute române§ti, religioase §i

82

i

0

www.dacoromanica.ro

nationale, infiintate in acea rqedintá de ani douäzeci încoace, nu lepoate trece cu vederea nici un Roman care qtie, cá tot ce s'a facuteste numai rezultatul unui zel sacru, iar nicklecum al vreunui ajutorfie al statului fie al vreunei alte biserici surori care ar dispune demijloace Ca 0 cum ai ara i semana intr'o telina, a carei fertilitatenu o cuno§ti de loc i a#epti seceripl cu legitimä impacientä, intocmaia§a era silit a lucra prirnul Episcop diecezan cu membrii Consistoruluisäu §i Dumnezeul parintilor no#ri i-a ajutat.

Aflând fratii mei Romani din Re0ta despre scopul calatorieimele, intocmai ca i cei din Caransebe, imi steterd pe neintrecute inajutor ca sä mä indrepte spre regiunile cele mai interesante pentruistoria noasträ.

A§a, dupa alte dotta zile petrecute in Re0ta aflându-ma inlinia calei ferate, apucai iard0 prin o regiune cunoscutd prea binearheologilor adicä pe la Boqa româneasca §i pe lângä comuna Jidovininainte cätre Timiqoara. La acele regiuni insä, vom cherna atentiunead-lor colegi indatä dupä ce vom vizita Muzeul arheologic din Timi§oara.

Societata istoricä i arheologica a cärei re§edintä este cetateaTimiwara existä de 14 ani. Pre§edinte al societatii e dL SigismundOrmo§, totodatä prefect (comite suprem) al Comitatului Timiwarei cu345 mii de locuitori dintre cari 146 mii sunt Romani, 107 mil Ger-mani, 18 mil Maghiari, 47 mii Sarbi iar restul alte rase de oameni.Acest peqedinte este unul din arheologii pasionati pe studiul lor.Secretar este de ativa ani calugärul piarist Stefan Pontelli italian deorigine, precum îi aratä i conumele, profesor la liceu, barbat erudit

devotat cu totul pentru prosperarea Societätii. Organizarea propriea Societatii se poate vede din statutele ei. Cred cä este bine sa premitacilea cel putin a-Ma cä Societatea aceasta istorica i arheologicä inprivinta materiala stä neasemänat mai bine decât cea din Deva ; ea '0are 0 casele proprii, sus in cetate, unde se afla a§ezate in ordinefrumoasa toate pärtile constitutive ale Muzeului cum qi o prea modestäbibliotecä i un mare inceput de pinacotecd.

Dupä o primire cälduroasä din partea confratilor noOri Ro-mani, bravul i nepregetätorul D-n avocat §i publicist Paul Rotariu avubunätate a comuníca secretarului Pontelli dorin(a mea de a cercetaMuzeul, In 7/19 Septembrie, insotit de cätre amicul Rotariu am mersla Muzeu unde dl, secretar primindu-ne cu acea urbanitate proprienatiunei din care se trage, nu-0 pregeta a ne conduce pe la toatedespartämintele Muzeului, cum qi a ne informa ore intregi mai alesdespre provenienta multor obiecte arheologice din cele mai interesantepentru stiinta. Voi observa acilea cä cercetärile nu se fac numai cuprivire la arheologia daco-romanä, ci se adunä qi obiecte despre carise crede ca ar fi preistorice ; mai departe, precum la Muzeul centraldin Budapesta i la unele partiale din alte tinuturi, se cauta cu zel'Ma i resturi de-ale domniei Hunilor, cercane (nemt. Ringe) sau f or-tificatiuni de pamânt de-ale Avarilor, urme de morminte din timpul

83

.,

0

www.dacoromanica.ro

venirii Maghiarilor in Panonia si Dacia, etc,, intocmai face si aceastaSocietate din Timisoara ; deaceia este bine a cerceta Muzee din Un-garia avand in vedere si aceste scopuri multiple ale societätilorrespective, precum si a ne insemna rezultatele cb." de ex, in multimede cazuri in cari cineva cautä si sapa dupä urme de Huni, de Avarisi Maghiari, se pomeneste cä dd tot numai de urmele domniei Ro-manilor antici. Eram sä uit cä in Muzeul din Timisoara se adunä sihrisoave din veacurile mai dincoace precum se face si la Deva. Intrecele din Timisoara incä se anä cateva originale autentice de-ale prin-cipilor Transilvaniei. Colectiunea Numismaticä a Muzeuluí a inaintatdoar mai bine decat toate celelalte pärti ale sale. As fi dorit sä cu-nosc mai de aproape aceastä colectiune, darä precum stiti, clomnilorcolegi, vizite cum a fost si aceasta de vreo trei ore, obosesc incä sipe oamenii ce se aflä in toatä vigoarea vietii. Inteaceea dl. secretaravu bundtatea de a-mi oferi buletinul societätii de pe sapte ani, careleapare in cafe patru fascícole pe fíecare an (Ertesít6). Publicate fiindin acest buletin procesele verbale ale sedintelor cum si cateva diser-tatiuni istorice si arheologice, dupä ce vede cineva Muzeul, din bule-tine poate sä culeagä informatiuni ulterioare si poate li cd mai exactecleat cele date prin grai viu, Tocmaí aceasta mä voi incerca sä facsi eu. Citind aceste buletine de pe sapte ani, mi s'a pärut cä se cu-prind intransele cateva lucrdri sí descoperíri de o valoare pe care nicisectiunea istorieä din Academia Romanä nu ar voi sä le treacdcu vederea.

Cele mai multe urme de antichitäti dacoromane se aflä incomitatele Caras si Severin, intrunite politiceste in anii din urmäinteun singur municipiu mare, adecä tot teritoriul Banatului care seintincle din regiunea orasului Lugoj panä jos la Dunäre, iará spreRomania panä la Mehadia si Orsova. Acest comitat, compus din douä,are la 385 mil suflete din cari aproape 300 de mil sunt Romani cu-rati, vreo 19 mii Sarbi, cgtre 40 de mii Germani, ceva peste 7 miiMaghiari, iar restul diverse alte limbi. Dupä modesta mea pärere,cifrele acestea comparate intre sine pot sä fie semnificatoare nu numaipentru etnografi ci si pentru arheologii cari cautä in Banat urmede-ale domniei romane. Vedem adecä si din buletinele Societätii dinTimisoara cä acei membri ai sdi cari se ocupä cu arheologia mai totin aceastä parte a Banatului isi concentreazä cercetäríle lor, tot asaprecum fácuserä si altii Mainte de ei."

Urmeazá apoi cercetäri pe urmele Tablelor Peutingeriane si aleGeografíei lui Ptolomeu, jar dupä aceía, Baritiu, citeazá disertatiunealui Sigismund Ormos asupra ruinelor dela Viminacium si Margumpublicatä in Buletínul Értesit6" (An. IV-fasc, 3) al Societätii de istoriesi arheologie din Timisoara, G. P.

84

www.dacoromanica.ro

111111 II 11111) II 11111) f1111) "IIil 11111)IIIII 111,11)

1111111111111 ijimi

" 111141111111

11111) IiiIliII !IT)1111111

11111)1111111

11111)

CHESTIA EDIFICIULUI MUZEULUI BANATEAN

Sunt 27 de ani de când dr. $tefan Berkeszi pe atunci custodeleMuzeului din Timi§oara ridica in Buletinul Societätii de Istorie i Arheo-logiel chestiunea localului care sä cuprindä diferitele colectii ale Socie-tätli de Istorie í Arheologie deoparte, iar de altà parte ale Societätiide Stiinte Naturale. Deja acum un sfert de veac 0 mai bine acestedificiu, absolut impropriu pentru un Muzeu, era prea mic ; colectiilece se märeau din zi in zi, ingrämädite una peste alta, nu mai aveauloc in säli ci ele trebuiau läsate in läzi prin pivnitä, prin pod. De 27de ani aceste colectii se märesc necontenit iar azi oricine ar infra inMuzeul Bänätean îí va da seama cä aceastä situatie nu mai poatedura, pentrucä obiectele expuse sunt prea ingrámädite - ne mai vor-bind de vreo 20 de lazi ce sunt prin pivnità. §i pod, pline de obiectedin säpäturi - i pentrucä aranjarea lor, a§a cum sunt expuse astäzi,nu poate corespunde de loc rolului instructiv pe care-1 are orice Muzeu.

Iatä ce scrie inimosul custode Dr. Berkeszi, cel mai activcel mai devotat conducAtor in trecut al acestei institutii, in articolulsäu amintit

Edificiul Muzeului, zidit in 1888, deja la inceput a fost mic.In el sunt wzate colectiile a douä societatii 0iintifice atunci când §ipentru una e neincäpätor, deoarece, absträgând dela sala din parter

cea dela etaj cari privesc spre strada Lonovici, celelalte camere suntmid í intunecoase ; dar peste tot, nici intreaga cládire nu este potri-vita deoarece nu e permis sä vâri un muzeu intre alte case".

Cu multä dragoste i cu nu mai putind pricepere Berkeszicontinuä descrierea situatiei imposibile in care se gäseau atunci colec-tiile §i aratá cum ar trebui sä fie edificiul noului muzeu cordspunzdtorunui ora5 atât de infloritor ca Timiwara, Face apel la interesul cetäte-nilor 0 al autoritätilor i lanseazä ideia unui Palat Cultural care, afardde localul larg pentru muzeu sä poatä cuprinde biblioteca publicä aoraqului, precum §i alte societäti culturale.

Acum 27 de ani !lui Berkeszi a prins totu§, cáci deja prin 1906 s'au

adunat aproape 300.000 coroane donate din partea judetului, a co-

Történelmi és Régeszeti Értesit6, 1901, p. 2.

85

H

:

Inert, ideia

')

si

si

www.dacoromanica.ro

86

"PS

r

-

-

n.

, -

,4T

--11

-

Edificiul actual al Muzeului Binätean in Strada Lonovici No. 8.

www.dacoromanica.ro

munei si a Statului, in timp ce Serviciul technic a inceput sä se ocupede planurile acestui Palat Cultural. Adunarea fondurilor i elaborareaplanurilor au ajuns in atare stadiu in cat ziclirea se putea incepe, cânda izbucnit räzboiul, jar Statul maghiar, prudent, a retras toate fondu-rile, in cat azi toatä activitatea lui Berkeszi si a altor oameni cu dra-goste pentru culturä trebue luatä da capo.

Când dupä 10 ani de organizare româneascä a Banatului ingenere i in special a Timisoarei a venit insfassit timpul ca forurile com-petente sä se poatä ocupa mai intensiv si de chestiunile culturale -cred cd una dintre primele chestiuni cari trebue pusä la orclinea zileieste aceea a Muzeului Bänätean care, cum vom vedea, va rezolvi inmod firesc i altele de primä importantä pentru cultura noasträ. Maiîntâi insä sä nu uitäm cä cel putin pentru ajungerea unui scop, inru-dit cu cel al asezärii Muzeului intr'o cläclire nouä, primii pasi s'au fä-cut deja. Ideea Palatului cultural al Timisoarei a fost agitatä de dl dr,Emanuil Ungurianu incä de acum câtiva ani. In acest scop s'au aclu-nat panä acum 3,200.000 Lei la cari se vor acläoga cele 5 milioanepe care cu un gest atât de frumos le-a promis Inaltul Regent S. SaPatriarhul Miron Cristea. In acest Palat Cultural a cdrui zidire, dacätinem cont de incetul mers al adunärii fondurilor, se va putea incepeabia peste 5-6 ani - ar fi sä fie cuprins i Muzeul Bänätean.

Sä vedem acum care este interesul Muzeului in legdturá cuacest plan.

Inainte de toate, asezarea colectiilor intr'un local potrivit nuse mai poate temporiza chiar pentru motivele arätate mai sus, si pen-trued' materialul inchis in läzi prin pivnitä si pod, atacat de igrasie, seva deterioriza complect, plus ca.' i materialul expus in säli si care tre-bueste des curätit, prin luarea pe maini - fiind obiectele unul pestealtul - este expus si el deteriorärii. Nu este deci in interesul conser-värii acestui material pretios i nici in al Stiintei, ca sä se mai asteptelungi ani de zile 'And se va putea ridica atât de mult doritul Palatcultural,

Si chiar dacá acesta s'ar zidi in anul viitor, solutia de a puneMuzeul in acest Palat, nu o cred cea mai nimeritä.

Si iatä de ce.Un Muzeu, si mai cu seamä unul ca cel din Timisoara, este

o institutie vie care trebue sá träiascä acfiv, augmentându-si colec-tiile pe zi ce trece i punându-le in slujba Stiintei. Subsolul Banatuluiascunde incä material imens, iar bogbitiile noastre etnografice i dindomeniul naturii vor cere azi-maine un spatiu considerabil. Ori, plasândMuzeul intre ziduri determinate - neavâncl posibilitatea de a se lärgi,cäci îi vor sta in cale atâtea Societätii culturale indesate si ele in acelPalat Cultural - peste 20-30 de ani se va ivi din nou necesitateaunui nou local pentru Muzeu, lard de ce cred cä Muzeul Bänäteanva trebui sä fie asezat intr'o clädire izolatä, destinatä numai acestuiMuzeu, sau cel mult incä unei institutii culturale inrudite. Izolarea unui

87

www.dacoromanica.ro

Muzeu de case vecine si de contact cu organizatii unde circulatia emare se mai impune si din punct de vedere al sigurantei lui contraincendfflor. Si aceastá conditie ar esclude ideea Muzeului dintre zidu-rile Palatului cultural,

Rezumând acum aceste consideratiuni sal vedem i pe celelaltesolutii ce au fost sugerate in acest scop. S'a agitat ideea de a expro-pria lotul de casä de laugh' Muzeu si de a construi pe acest lot onouä aripä in continuarea celei vechi. Chiar dacä s'ar ridica incä unetaj, aceastä cládire tot n'ar fi suficient de mare si vor ramânea 0atunci, potentate, incovenientele de azi : de a nu avea lumina deajuns ;se mai aclaugd apoi i faptul cá Muzeul va rämânea i pe mai departeicuit intre casele vecine - deci expus incendiului - §i ascuns inteostrad& lateral& 'Meg i pe mai departe vom intâlni cetäteni ai Timisoareicari nu stiu ca in ora§ul lor existä i un Muzeu. Solutionarea in felulacesta ar costa o sumä imensd, iar rezultatul va fi foarte problematic.

Zidirea unei clädiri noui, destinatä numai Muzeului ar costaprea mult, cäci oricât ai fi de modest, nu poti ridica un palat care säcoste mai putin de 50-60 milioane.

Castelul Huniade, azi cazarma Reg. 7. pioneri.

Atunci cea mai bunä solutie este transformarea in Muzeu aune clädiri, care in sine este destinatá pentru acest scop, a CasteluluiHuniade.

Cred cd nu mai incape nici o indoialä cä aceastä cládirecorespunde tuturor cerintelor in0rate mai sus ; este in centrul orasului,

88

-

.11h1-11

_

-r

'

-., P .)

.

-

www.dacoromanica.ro

ziclitä in unul dintre cele mai importante puncte - incat fiecare trecg-tor va putea lua cuno0intä de existenta lui ; este izolat de celelalteclgdiri din apropiere, inconjurat de grading i curte spatioasá ; areetajul luminos i destul de incäpätor pentru colectii, are posibilitateade a se lärgi sau prin suprapunerea unui etaj peste laturea dindärät- dad,' voim sg mentinem fatada istoricg - sau prin adgugarea uneinoui aripi in curte, atunci, cand mai tarziu se va ivi trebuinta. Iaramenajarea lui pentru folosinta Muzeului va costa incomparabil maiputin decal oricare din solutiile pomenite mai sus.

Aceastg clädire apartine azi Ministerului de Rdzboi care aplasat aci Regimentul 7 de Pioneri, Ori, Ministerul de Räzboi, s'adeclarat gata a o ceda in schimbul unei cazärmi corespunzgtoare, inaltd parte, Municipiul Timi§oarei, la randul säu - venind in sprijinulMuzeului - s'a declarat dispus a reface cazarma trenarilor din Iosefinpentru acest schimb, unde i dupg pärerile ofiterilor superiori, Re-gimentul de geniu va avea toate posibilitgtile de mi§care, fiind

aproape de campul de exercitii. Aceastg mntelegere s'a fäcut incgin 1927 deatunci insä nu s'a mai vorbit de ea, temporizandu-se tra-ducerea ei in fapt pe timpuri mai bune. Amenajarea acestei cazärmi,pentru a fi predatä Ministerului de Räzboi in forma cum a fostcerutg ar costa cca 2,800.000 Lei iar amenajarea Castelului Huniaden'ar costa mai mult, tot dupg pärerea expertilor, decat cca 3 mi-lioane Lei. Dar chiar sä coste i mai mult, chiar 15 milioane sgcoste acest schimb, totu0, ora§ul, va putea avea in schimbul uneisume relativ mica, o zidire pe care o va putea exploata cat sepoate de rentabil. Caci din cele 123 de incäperi pe care le are Cas-telul, o parte - cea mai mare - se va destina Muzeului, anumeetajul, iar î parter

,

afard de cateva pe care le vor ocupa una saudoug sectiuni ale Muzeului, se va putea aranja foarte bine biblioteca

publicg.SA nu pierdem din vedere una dintre cele mai importante

posibilitäti de realizat in legglurd cu Castelul Huniade, Curtea spatioasägrädina ce este intre castel i palatul Löffler sunt anume create

pentru plasarea aci a materialului etnografic cu dimensiuni marl ; vomputea i noi a§eza in Muzeu o bisericä de lemn dintre acele putinece mai sunt, vom putea aduna cruci de lemn de interes istoric-artistic,- se va putea reconstrui §i modele de case bänätene 0 se va maiputea dispune acolo i o mare parte din lapidar,

Sunt 'Meg cloud institutii cari cautä loc potrivit Conservatorulde Muzicä i Scoala de Arte frumoa se. Natural, pentru afinitatea depreocupgri, idealul ar fi ca impreunä cu Muzeul i Biblioteca, din celedoug sus amintite sä fie cuprinsä acolo Scoala de Bele-Arte. A§a eleviicari vor urma la aceasta §coalä, vor avea intotdeauna inaintea ochilor,colectia de *turd i alte obiecte de artg, iar munca profesorilor vafi astfel cu mult upratä.

Sä nu uitäm apoi un lucru Prefectura Judetului a cedatactualul edificiu pentru Muzeu färä sg pretindä chirie, deci e o zidirecare de fapt nu aduce Judetului nici un venit. Ori dacä se va muta

89

si

säli

si

;

www.dacoromanica.ro

Muzeul din aceastä cläclire, judetul ar putea sä se inscrie pentru aran-jarea noului Muzeu cu suma de bani pe care ar realiza-o din vindereaacestei clädiri. 0 hotärire in acest sens s'a luat in §edinta din 4 Mai1903 când Prefectura judetului s'a declarat gata de a vinde cládireain care se gäse§te azi Muzeul §i de a da aceasta sumâ pentru PalatulCultural plänuit pe atunci. Hotärirea aceasta ar trebui executatä azi,

Preluarea §i transformarea Castelului Huniade ar rezolvi infelul acesta o bunä parte din trebuintele culturale cele mai arzatoare

aceasta cu o cheltuialä relativ atät de micA, incât nici o altà solutienu poate fi mai convenabild. Iar Muzeul de istorie §i arheologie odatáaranjat acolo dupä criteriile muzeologice moderne, va putea fi intr'a-devär acel mijloc de popularizare a Istoriei, Artei, a unui intregcomplex de cuno§tinte, cum azi, in imprejurdrile actuale de institutiesufocatd, nu mai poate fi in nici un chip.

Muzeul Bänätean. N.POPESCU: studiu de cap. (Viena 1863)

90

M

qi

5

j

_ - - -, - --

www.dacoromanica.ro

Muzeul Bänätean : Vedere din pinacoteca,

91

-

-

-

-

°

1'

,

2

6.1

q.nd,

www.dacoromanica.ro

0

pi

.4 44t. 1.1, r: i-- ...

,s-V

s-r.

°

fj Amos..r r

92

il-

1116

Muzeul Banatean: Vedere din sectiunea arheologica.

www.dacoromanica.ro

Muzeul Bänätean, (Sala armelor.)

93

A

N

-

-

I

.A/

r-f-

1

-

www.dacoromanica.ro

I IIi 1111,111,11111

DIN VIATA ARTISTICA A TIMISOAREI.

t'.3---(:--In aceasid ultimd categorie amintesc trei name,

acesta. Cdteva din ele n'au fost deceit incercdricu devise dar dace ; altele s'au ridicat in sprelinia demarcafionald dintre mediocra si bun alleleiar, pufine, au atins un nivel de absolutd valoare

cdnitul monodic? al Meth functiondrepti nu lip-resc nici ad. Sant rare, adevdrat, dar cu at&mai apreciate. lntre aceste deraieri se cuprind siexpozifiile de arid ce s'au finut lanf in anul

ulstil mocnit al vivid de provincie pe care o trelimin Timipoara inregistreazd criteodaki si svdcniride intensitate metropolitand. Iesiri sprintene din

.

I trei artipti de hotärild vigoare, de inchegatd per-sonalitater I. Nijescu, lulia PocIlipny siFerdinand Gallas.

Pictorul bucurestean T. N i f e s c u care a expas in localulCasinoului militar, este un artist consumat care a avut su ces at& laBucuresti cdt pi la Paris. De fapt criticele ce i-se fac aldt la noi cdtpi in strelindlate il presintd binevoitor. Dar nu aceste critice ne fa -sti-1 amintim cel dint& in categoria celor buni. Ci pentrucei Mireartittii expozarcli din Tirnifoora este acela ce, at& ca subiecte aid sica execufie, ne-a putut da cea mai complectd icoand a inlet produciiiartistice omogene, (wand caracter.unitar. Dl Nifescu nu este originalin tehnied, dar aceasta nu detrage din merit. Ca elev al lui Mirea,dL Nifescu are tin limbaj larg, cuprinedtor, sintelizeasei nu atilt formecdt mai mull coloarea - pusd cuminte in penelate lurgi. lubeste gris-urile, caracteristice scoalei din Bucuresti, evitd colorile strigdloare,

94

www.dacoromanica.ro

mute"' sei contopeascei intr'o armonie general& având registrul jos, dife-ritele nuanfe ale gris-ului ceirora le clei vialei prin cede o paid de my,de galben stins.

Dl. Nifescu in compozifiile sale îi pune totdeauna cede oproblem?"' de culoare afarei de problema liniei. Asa in Dama in violet",sau in studiul de Nud pe sofa", se simte in primul poezia uneisiluete simpatice, elegante, sceildatei intr'o tonalitate de gris-violet cald.

'

--Ioan Nitescu : Bucovinence.

\cENYz.,

Al doilea este o compozifie in verde, o lucrare care prin delicatefanuanfelor ne dei impresia unei scoici ce absoarbe reflexele verzi alemärii pe a cärei valuri inoatei. Teiteincufele din Bucovina pictate decll. Nifescu sunt totatâtea fragmente de viafei romeineascä, de atmos-ferei bleindei qi v.seitoare, rupte din minunatul mediu bucovinean. In

95

www.dacoromanica.ro

portrete, e profund, cdci nu numai cd construeqte in mod magistralfigura, cd-i dei volumul voit, ci mai cu seam?"' pentrucd din portretelesale se desprinde qi sufletul respectivului personagiu. In aceastd pri-vintd portretul Elenei Farago qi al actorului croiovean Cdlin suntadmirabile.

Afard de numeroqii particulari cari s'au asigurat cu cede obucatd a cumpdrat dela dl. Nitescu qi Muzeul aindtean gi PalatulCultural din Arad.

Expozitii de felul celei a dlui Nitescu ar mai fi bine venite caastfel qi publicul din Timisoara sd poatd cunoaqte mai mult, la ceMalt nivel artistic std azi Capita la. Nu s'ar putea organiza oare, inTimiqoara, qi o expozifie colectivd a artiqtilor mai de searnd delaBucurefti? Ar fi un frumos mijloc de propaganda' al geniului creatorromeinesc, ar fi o qcoald pentru formarea gustului estetic al orafuluinostru, ar fi un prilej de a aduce mai aproape de ale noastre, sufle-tele c oncetilfenilor no#ri minoritari.

Iuliu Podlipny : Pdharul de vin.

96

LIN.1) C.)

4

.

www.dacoromanica.ro

Pictorul Iuliu Po dlipny care a expus in localul Asociafieiculturale din Banat a adunat la un Mc pemzele qi desenele lucrate intimpul din urmei. Podlipny stä singur in cencepfia sa artisticei i chiardeaceea se poate judeca in sine, nu in depending': de cutare artist. Esteadeptul scoalei realismului zilelor noastre, al asa zisului suprarealism.Azi nu ne mai incerntei dulcegeiria sentimentalei a cutetrui Pagliaccioliterar, azi gusteim poezia ori proza tare, beirbeiteascei, a unui Teodo-reanu, Cezar Petrescu, ori eicaru i totasa, í arta unui Reni sau

e .

-

Iuliu Podlipny : Procesiunea.

Bouchet ne bucurei numai mind la un punct oarecare, dar nu neocupd tot sufletul. Azi ceind ne mecanizeim qi ceind privim cu curaj infafa misterului biologic, omul insusi este redus la ceva aparfineinddomeniului construcliei, jar piesele care-1 compun sunt tratate de noicu obisnuinfa i indiferenfa cu care mernuim o uneltei oarecare. Azivedem lumea in realitatea ei. Din acest punct de vedere Podlipny sepoate considera ca un reprezentant solid al artei moderne.

97

www.dacoromanica.ro

$i mai este ceva.Podlipny este sincer in arta sa. Tot ceiace face este izvordt

din sensibilitatea sa qi numai a sa, feird a &idea deci in peicatul con-venfionalului. Ceiace este artistul in via fei este gi in arta sa. Suferinfa,lipsurile fizice, omul ceiruia ii lipseqte memo dreaptd, omul care a fostincercat de multe neajunsuri i necazuri este identic cu artistul careca model fi-a ales o figurei de abnormal, un tip de umpluturd de pug-ceirie, cu fruntea scundei, cu ochii tdmpifi, cu buzele proeminente. InFlafnetarul", in Peiharul de vin", in capetele de studii, pe artist ilurmeirefte ace* viziune de realizm, de adevdr dureros, feird inset seifie brutal.

Figurile sale sunt construite cu ajutorul unor puternice luminice prorump din diferite peirfi, intreteiindu-se, resfrdngdndu-se, formeindo simfonie de clarobscur in mijlocul ceiruia figura este numai unecran de proteefie. Iar lackurile ce le aplicei pe tablouri, mai bine ziszmalfurile, imprumutd lucrdrilor acea atmosferd cromaticei pe carenumai marii Rena.qterii o puteau crea.

Acelaf merit il aduce Podlipny f i in grafted, in seria de desene

Ferdinand Gallas : Mama.

98

21-p "

www.dacoromanica.ro

in cärbune pe care le-a expus. El redä figura, peisajul, studiindu-1chiar in cel mai mic ameinunt sau veizându-le sintetic in largi träseituride negru. Iar lumina soarelui ce cade pe peisaj este un fel de explozieal unui rezervor ceresc ce alungänd in atingere cu obiectele, le dei viatei.

Podlipny ar face bine sei meargei la Bucuresti ; artistii de acoloil vor primi ca pe unul de-al kr iar publicul Capitalei il va q1i refs-pleiti cum se cuvine.

Tan

z

c EN >b

Ferdinand Gallas : Dansatoare grotesa.

Sculptorul G a 11 a s care a expus tot in localul Asociatiereste aproape acelas ceace e Podlipny in picturei. Felul cum fi-a expuslucreirile ne-a dat in mod evident calea pe care a parcurs-o artistulin anii din urmä. inceput studiile in Budapesta, apoi in decursulreizboiului, ca prizonier, a studiat in Moscova, mai târziu in Dresda, depeste tot adunând ceace mai mult s'a apropiat de sufletul seiu. Ii placeBrâncus, vorbeste cu entuziasm de Archipenko, de Mestrovits, färei ca,insei, sei devind un satelit al acestora. Dela maniera clasicizantä aCapului de copil" qi pând la ultima lucrare exp.'s& Mama"

99

$i-a

www.dacoromanica.ro

dl. Gallas a parcurs multei cale, ascensiunea sa a fost neintrerupteiiar pufinele regrete, pufinele foveiiri, nu ne indrepteifesc sei-1 considereimca pe unul ce nu fi-a gäsit deacum drumul. Tatoneirae lui in dreaptai stänga nu ni-1 pot prezenta ca pe un eclectic pierdut in continue

dibuiri, deoarece Dansatoarea grotescei" premiatti i Salonul oficialdin Bucurefti ne clei meisura unei personaliteifi puternice in continua-ascensiune. Etape din formarea sa sunt Madona" de inspirafie bizan-tino-modernd, duioasä qi bkindei schifänd gestul ieratic in jurul Skin-tului Copil din poald, Afrodita", frumos lucratä, avtind reminiscenfeclasice, Lucrätorii" reamintindu-ne figurile lui Meunier, autoportretul iportretul pictorului Szuhanek cloud lucräri solide. Ultima lucrare at&in timp cell fi in aranjamentul expozifiei este Mama" in care artistulnu mai cautti detalii ci numai massa, silueta pe care o sintetizeazei intreiseituri largi potrivite cleilfii - ceici lucrarea e in lemn. Este ultimainfeififare a artei lui Gallas, este ultimul rezultat in ceiutarea sa serioseidupti o forma Mallet care sei exprime viziunea sa artisticei.

Pictorul Em in et expune in luna Februarie in sa.'a Cioban

-

;vril turtit.

loan Eminet Canal grande.

100

la

www.dacoromanica.ro

pemze lucrate parte qi in Italia. Indeosebt ceileva vederi din laguneleVenefiei, un Ponte Rialto prins in efect de noapte, un autoportret,cedeva alb-negru, ne-au atras atenfia ca n4te lucreiri sincere qi oneste.Dl. Eminet nu face jonglerizme de pensulei ci cautei sei fixeze ade-veiruri analizate.

Totatunci intr'o saki vecinei s'au expus qi lucreirile defunctuluipictor Anton Rugesc u. 0 board neierttoare l-a reipit in floareatinerefii amufind pentru totdeauna un mare talent. A studiat pu finpictura la Iaí apoi imbreifiqcind cariera funcfioneireascei a mai lucratin timpul ce leisa liber un mic oficiu poqtal ce gira in Timipara.Unul dintre talentele firimifate in lupta pentru existenfei, unul caretrebuiersei-qi imparter energiile intre modesta masei de birou qi Mire

,

1 '

Anton Rugescu : Naturd moartá.

a

fevalet. Când Rugescu uqurat de diversitatea cotidianului putea sei-fiadune forfele sufleteqti intr'o armonie de senineitate, creia buceifi admi-rabile, dovedindu-se nu odatei artist de caliteifi excepfionale. Lipsa deqcoalei se simfea atunci când incerca sei facei qi nud. Cu atilt mai tareera insei in peisaj pe care qtia sei-1 sintetizeze in câteva treisäturi depenel largi, puse cu mullet chibzuinfd. In peisaj era decorativ vedea inprimul rând coloarea, in serviciul ceireia se MOH:" grupuri de case, siluetestilizate de arbori, figuri elegante de femei la c âmp sau peNuanfele de brunuri-verzui inchise amestecate cu roquri sombre, printrecare sclipefte cede o patei de aur deschis - o tendinfee spre a repre-

101

i-1

prispd.

www.dacoromanica.ro

zenta ceildura atmosfericd prin tenor' joase, il apropie foarte mull deenglezul Brangwyn.

Cel mai admirat tablou din aceastei expozitie, o Natureimoartd", achizitionat pe seama Muzeului nostru, pare a fi fost fi din-tecul impeiceirii cu ceace trebuia sei se intample putin dupei aceia : olumemare impr4tie bland lumina pe o carte de rugeiciuni deschisd,pe filele cdreia se infirue funebru negre meitanii ; modestä, o iconifeia Maicii Domnului, imbreicatei in argint, scofdlcit fi verzui, meirefteatmosfera de tristei linifte, de concentrare dureroasei.

Un mare talent pe care I-a ineibufit sbuciumul viefii.

Francisc Litteczky : Studiu.

In localul Asociatiei culturale din Banat" expozifiile - abstrd-grand dela lunile de yard - s'au succedat aproape neintrerupt. Afareide Gallas, Podlipny, au mai expus in primcivard qi toamnd acuare-listul Dio do ro Dure din Orfova, profesorul K ci I do r, Kapuss y,Minifan, Isac.

D. Dure e un incepeitor care promite prin scrupulositateacu care-fi construefte peisagiile in acuareld. Tainice colturi din Portilede fier", lunci in beitaia de soare, case qi streizi din Lugoj, reimeiqite,istorice dela Severin sau Ada-Kaleh sunt subiectele sale predilecte.Dacei dl. Dure nu va ataca qi oleiul cum feicuse in 2 peuzze nereufite,vom putea avea intr'cinsul un bun acuarelist qi grafic.

0 artd onestd este qi aceea a dlui Litteczk y, care intrei in

102

.-

'

AD,

s

_

-

www.dacoromanica.ro

sala Asociatiei dupei Dure. Douei sunt preocupärile artistului peisajulveizut prin prisma Foalei din Baia-mare, sombru, construit in culoritari, in contraste puternice, in masse compacte de arbori - fi corn-pozitia sociald. Intre primele am notat câteva sträzi din Oreiqtie, o ulitetin apus de soare iar printre cele din urmei cateva pcinze reprezentândtipuri de muncitori obositi qi incordati in kate mifceirile kr. 0 lucrarede valoare este aceea in care artistul ne reprezintä pe un tä ran roman

r

Francisc Litteczky : Pe coasti.

aplecat pe sane! ; figura tâneirului muncitor prime fte par'cei ceva dinculoarea peirnântului pe care-I scormonefte, terfnit el insuq din glie.Toatä compozitia e invelitä intr'o atmosferd de mica' dram: ; in jurulfigurei natura e teicutei, moroceinoasei, arborii iau o atitudine de streijeriingeinFlurati asistând la zbuciumul zilnic al teiranului.

Dl. Litteczky a avut frurnoase succese ated in Budapesta catqi in Bucurefti unde cu ocazia Salonului oficial din 1925, MinisterulArtelor i-a cumpeirat lucrarea Ruinare".

Impreunei expune fi sofia dsale dna Elena Kra u sz -L it-te czk y. Specializatei in directia decorative!, dsa produce lucruri de

103

,t1

eqrrmrtr,.:794".05CrIgT71 CrilPT7114.

-

50.2

www.dacoromanica.ro

mull gust, in xilografie fi graficci. Are o linie sigurd, curgdtoare qimleidioasei iar fantezia-i bogatei o impinge fatal spre ilustratia ceirtilorin care gen produce intr'adevdr lucrusoare admirabile.

DI. A ug u s tin K ci ldor profesor de desen la liceul germanexpune o serie de lucreiri de atelier : flori, naturi moarte, peisaje.

Elena Krausz-Litteczky : La pove§ti.

DL Kcildor este adeptul unui stil de migeilealei analiticei care dacei ebun in subiecte de flori, sau vase de ceramicä pe care le reproduceexact fi minufios, este pe atiit de impropriu peisajului pe care azivoim sd-1 gusteim in vibratiuni de impresie, iar nu individualizeindorice moment din naturei. Prea fac impresia de ilustratie mdritei lapantograf peisajiile dlui Kcildor.

DL Co r n el Min isan s'a prezentat anul aceasta cu o seriede lucreiri din Italia qi din Tard. Senin in viziunea sa, cll. Minisanfoloseste o gamd de culori clare f i luminoase, intre cari predominei

104

www.dacoromanica.ro

verdele smarald qi albul nuanfat dupei trebuinfele atmosferei pe care oredei. Apusurile din Raguza sunt pline de poezia insereirii, siluetabarocei a steincilor din fafei se profileazei pe fondul de aur antic almeirii indepeirtate ce se disolvei in linia nesigurei a färmului muntos.Am mai veizut qi intr'o expozifie trecutei un Interior" frumos al dluiMiniqan; de data aceasta ne-a adus incei unul conceput intr'o atmos-ferei de caldei moliciune familiarei, iar Crizantemele" sale sunt f i pepeinzez umede de roua toamnei.

E. Isac: Turnul de apärare al Mänästirii Putna

Cam in genul dlui Kaldor picteazei qi dl Ta h tu no f f, pictorbulgar din Dobrogea. Minufios qi rigid de fidel in reproducere, dsane-a dat ceiteva buceifi cu Bulgari ,si Turci din Balcic, Bazargic carichiar pentru migeileala tehnicei, sunt potrivite intr'o sectiune etnograficeimai de grabei deceit intr'o colectie de arte frumoase. Totizq marineledsale tratate cu mai multd libertate - in urma naturii subiectului -se ridicei nifel deasupra mediocrului. Rezultatul material a fost cu toate

105

-

P

4 ,,

Irfrt

19

s..1,

._ r '.1.°

"

_ .

www.dacoromanica.ro

acestea considerabil. De ce ? Lipsa de discerneimânt serios al publiculuinostru sau mai de grabei reclama felcutez de dl Tahtunoff prin impresar(sic) sei fie cauza acestui succes?

Expozitia dlui Is a c printre multele expozitii aranjate anulacesta in oraful nostru a fost una din cele mai bune. Cunoscut publi-cului timiforean din expozitiile trecute, apreciat de iubitorii de arid,dsa file sei satisfacei alte exigente deceit acelea ale artei de provincie.Crescut la fcoala naturii, dl Isac vede qi fixeasei secrete de atmosfereicari inceintel prin delicatetea nuantelor cromatice, prin vibratiuni devaporoasei respirare a pelmeintului in peisagiile de dimineata, de finis-titei adormire in cele de searei, de depeirteiri nebeinuite in cede un peisaj

El ,

-4

1"tip:,_- it -

E. Isac : Casa' din Suceava

prins de pe culmile Ciclovei sau de pe insula Prinkipo. Sub penelulnervos al pictorului se anima- regiuni din Banat, Bucovina, Constan-tinopol, Grecia, idealizate in imbreiceimintea razelor calde i luminoaseale soarelui.

In peisagiile de iarnei dl Isac se dovedeste neintrecut ; atmos-fera de aparentei monotonie a iernii la dsa devine ceva via, mifcat,iar nuantele de culoare, delicate i transparente, imbreitifeazei intregulpeisaj intr'o memgeiere de caldei simpatie.

Pemzele : Casa Moldoveneasce, Strada Giamiei", Minds-tirea Mireiutilor", Soare de yard', Umbra de nuc", Mesteaceini",apoi o serie de peinze cu subiecte de iarnei sunt intr'adeveir buceiti

106

www.dacoromanica.ro

de valoroasti artd - iar cele pictate la Balcic fi dealungul Coastei deargint, ne fac impresia unor regiuni prestirate cu praf aur in carese miqcei, lene fe figuri de Turci, vtinzeitori de brag& de cadâne visei-toare, conftii parcel de insemneitatea figurilor lor intr'un peisaj depoveste.

Dar chiar pentru motivul cd dl Isac este unul dintre cei maireprezentativi pictori români ai Banatului va trebui tratat cu mai multdrigoare. Trebue sei exceptionez in primal rand neghjenta cu care ificonstrue* liniile peisajului seiu. E adeveirat cd fiind deinsul in primul

E. Isac: Ulitä din Bazargic

rând colorist, defectele de perspective" i-se iartei de cele mai multe ori.Cede odatei insei lipsa de consecventd in fuga liniilor e prea beitei-toare la ochi qi prea disonantei in armonia restului.

Sunt sigur cei dl Isac va fi mai atent alteidatei gi ne va da oserie de péinze perfecte sub toate raporturile.

A &ilia obiectiune ce trebue sei i-o fac, e cei in tratareaatmosferei de multe ori cade in manierizm, chiar pentru cd este untehnician escelent. Sd se fereascd de a lucra pe calapod, cdci o aridstereotipatei dacd dovedefte ufurinta de meinuire, poate scl fie f i indi-cele decadentei.

107

www.dacoromanica.ro

Osz to ic s. Fiu al unei vechi familii de proprietari din $em-lacul mic, in linistea rusticei a fermei br, dl Osztoics s'a pomenitartist. .57 poate ca sei-fi alunge plictiseala zilelor lungi qi sure delatar& s'a apucat si a pictat o serie de mici lucrusoare in acvareler.Expuse intr o saki, salutate de presa minoritarei - mai bine. zis departidul maghiar - ca opere de mare artei, au atras mult public. Da,dl Osztoics a expus lucrusoare dreigute, foarte dreigufe, mici jujuuride aceitat deasupra noptierii limp de douei spteimâni - de pus apoila o parte. Un fel de lucrusoare in genul ceramicii Rosenthal, frumoasede privit, care insa obosesc repede. Ceace face dl Ostoics incd nuse poate numi art. E o juceirie de-a pictura. e peicat cä atuncicând cineva dispune de un incontestabil gust de colorit, sei nu produce!'ceva serios in care set poatei spune cu cuvinte respicate ceace simte,dacel are intr'adeveir ceva solid in suflet.

Tot in localul Asociatiei" expune qi Dna Ele n a Ch if f adin Cluj.

Lucrusoare mici, interioare, flori, peisagii, ceiteva studii de cap,sunt toate expresia spontanei a unui suflet delicat qi viseitor. Feminili-tatea artistei, care este qi cânteireatii cotatei, se manifestei in grija cucare îi execute!' lucreirile si in tehnica de minutioast analizei. PeisageleMesteaceini", La marginea satului", tradeazei inspiratii grigoresciene ;Marea la Capri" e mai viguroasei, mai puternic construitei, iar celecetteva naturi moarte" qi indeosebi florile" sunt tratate cu simpatiaproprie unei femei nedespeirtitei de ele.

Seria expozifillor se incheie cu o nouii expozitie alui Podlibnyin localul Asociatiei" qi cu una colectivei in localul magazinului Krausz.

Podlibny aduce câteva din vechile lucrári, partea mai mareinsei e rezultatul unor noui freunânteiri prin care a trecut artistul pestevarei. Refugiat intr'un seitulet din Ardeal a lucrat cedeva negru-albminunate. De data aceasta expune pu fine uleuri, in schimb grafica-iadunatei in expozitia de acum îi aratei pe Podlipny plecat hotrit pedrumul sigur, care-1 va duce feirei gres la un renume incontestabil.Nota dramatic are in el de data aceasta qi accente tragice dar nu maiputin umane, Procesiunea", Orbii" sau alte teme din viafa sufletuluiseiu chinuit ni-1 aratei pe Podlipny in deplinei desvoltarea.

Astepteim rezultatul celor 6 desene trimise la Salonul oficial"din Bucuresti, iar dupei aceasta îi sftuim sincer sei plece in Capitaleiunde, sunt sigur, cei va fi recunoscut qi apreciat.

In localul Magazinului Krausz" transformat pentru expozitieexpun: Eminet, Litteczky, Liuba, Krausz, Podlipny qiDna Litteczky.

Aduc in mare parte lucruri cunoscute din alte expozitii. Cumai multe buceifi noui se prezintei dl Eminet care in câteva peisagiiin uleu, foarte simtite aplicei cu mult succes tehnica acvarelei. Paleteibogatei, Eminet redei cu virtuositate atmosfera ceunpului sceildat in roue-4umezeala peimântului, ceildura zilelor de seceris.

108

i

www.dacoromanica.ro

Kra us z, care ia parte cu cedeva buceiti pare un solitar retrasin meditatii asupra artelor qi care construe fte magistral la seindu-secondus mai mult de ratiune deceit de inimei.

Ii plac tonurile gri imbinate cu negru, iar siluetele ce se im-bulzesc in scena de Târg" au contururile vagi ca niqte obiecte ce sepierd, privite prin geamul ofuscat al distantei.

Cr. Krausz: Natura moartä

Liuba expune cedeva peisagii din Sighiqoara. Grigorescianprin escelentei dl Liuba sintetizeazei cuminte in treiscIturi binechibzuite,sceildând peisagul in lumina de soare sau invelindu-1 in veilul in-sereirii. Dela dernsul aftepteim o productie mai mare ceici surse areindeajuns.

Voesc numai se amintesc o ultimei expozitie aranjatei de pic-torul Gori Mir c es cu in localul Asociatiei". 0 dare de seamei deta-

109

www.dacoromanica.ro

hater voi face in numeirul viitor al buletinului nostru, dat fiind cdaceastei aparfine mai mult anului 1929.

Dl Mircescu expune o serie de peinze cu trance române,grupeindu-le nu cu preocupäri de cornpozifie ci degajat de orke con-venfiune. Nu vede deceit siluete elegante, invelite in atmosfera liniteimisti e a unei vie fi feirei prea multe zmuncituri. In flori" dl Mircescu

-

a

Cr. Krausz: Pictorul Kóra

-

este un luchianist de forfei. Cu douä-trei tonuri simple ne construesteflori in care simfim pulsul vigil, acea supra fafei a kr umedei, moale,catifelatd.

Urmeirind vânzeirile diferifilor artisti despre care am feicutamintire gi interesul publicului areitat fafei de unii mai mult deceit fafeide ceilalfi, nu pot sei nu rernarc un lucru : succesul material inregistratde unii artisti ca Ostoics sau Tahtunoff (ceici de cel moral nu poate fivorba deoarece câteva rânduri de tarabei aruncate in grabei in cutare

110

www.dacoromanica.ro

Casa veche táräneasci din Callinine§ti

fi(uicei locale!' Mai nu inseamnei un succes), mai mult fixeazä uqurintacu care o prea mare parte din publicul nostru primeqte de bun ceacede multe ori reclama ii dti macinat gata, kind s-fi ia oboseala de acontrola singur fi de a aprofunda productiile expuse - qi mai dove-

defte di nu totdeaunanouil cum a fost inlui Nitescu.

E cazul seibuinta de a crea la

poate s inteleag gi sei guste arta de conceptieprimal rand aceea lui Podlipny, Varga sau a

fixeimcareva

0 aci lipsa uuei indrumeiri artistice, tre-din institutiile noastre un curs de esteticd,

111

www.dacoromanica.ro

de istoria artelor, fie acesta oficios in cadrul qcoalei de Arte frumoaseproectate, fie fiber, in programul cuteirui Ateneu cultural din localitate.Oki interes din parka publicului nu lipseqte qi dacel cu timpul va fi

.

L.

4:, 471. ,

.1...

I

-

-

-

-:4:

-

incanalat spre o adeveiratei pricepere, viala artisticei din Timiqoara vaputea fi la ineillimea cunoftinfelor Capitalei.

A doua observa fie este cei n'avem o saki de expozifii. NiciSala Cioban", nici terasa Casinoului militar nici localul AsociafieiCulturale nu sunt proprii pentru o aranjare coreispunzeitoare de tablouri.

112

www.dacoromanica.ro

Dintre aceste trei cel mai potrivit este totuq localul Asociafiei ca unulce este mai central, .deci mai accesibil publicului ca unul ce ar puteadeveni mai uqor adeveirat local de expozifie. S'a discutat in qedinteleAsociatiei amenajarea cupolei pentru ca sala rotunda' sei capete lumináde sus. Dar abed a hist. Nu qtiu ciind va veni reindul acestor lucrâri

f

-

Andrei Gil : Iuda

reclamate cu ateita insistenfei de artiftii expozanti? Azi in acest localartiftii trebue set- circler' ziva intreagei lumina electricei deoarece pentruevitarea reflexelor trebuesc inchise ferestrele laterale iar lumina de zice intrei pe ufei este insuficientei. kite" un neajuns ce s'ar putea evitacu ufurintei dacci Asociatia ar lua curemd miisurile necesare.

L M.

113

qi

www.dacoromanica.ro

Muzeul Bänätean : gävan de Iemn.

TABLOURI DIN COLECTII PARTICULARE EXPUSEIN PINACOTECA NOASTRÁ.

In diferitele colectii particulare din Banat se gäsesc nu de rareori lucräri de mare valoare, cari insä räman ascunse marelui public.Pentru a le putea pune la dispozitia publicului amator, directiuneaMuzeului a intervenit la cativa din colectioni§tii ce posedä opere deartä mai insemnate.

Primul care a inteles rostul acestei rugäminti a fost dl Dr,Nicolae Ionescu avocat in Caransebe§. Dsa n'a stat la indoialä nicimäcar un monument, asa ca.' de o jumätate de an incoace, Muzeulnostru a primit in galeria de picturi doi musafiri cat se poate de va-loro0 in cele douä tablouri despre cari vorbesc mai jos.

Fie ca acest exemplu sä-1 urmare §i altii intelegand rostul in-structiv al acestor expuneri temporane.

Tabloul reprezentand pe Aron fratele lui Moise, pictat pepanzä in forma de medalion cu diametrul de 1,13 m. i care se afläin posesia dlui Dr. Nicolae Ionescu, este o lucrare de prima mama' atatdin punct de vedere al reliefului cat si al culorii.

Ca realizare de carnatie este foarte apropiat de Rubens : operaunui mäestru contimporan, care-i simte deaproape influenta. Aceastäinrudire rezultä din coloritul viu, din ropl pe care-1 folosqte artistulin redarea carnurilor, din tratamentul bärbii, sintetizatä in träsaturilargi, din factura manilor ce infät4eaz5, perfect starea de descompunerea unor mani bätrane, din maniera largä prin care artistul recta' stofamoale a imbräcämintei.

114

www.dacoromanica.ro

Iar redarea reliefului prin contraste tari de lumina' i umbrane duce inspre scoala luminista alui Michelangelo Caravaggio.

Artistul care a intrunit aceste cloud calitati este Gerard Seghers(Zeghers, Zeegers) din Antwerpen nascut in 1589. La inceputul cariereia lucrat in Italia inspirat de Manfredi dar mai cu seam& de Caravaggio,mai tarziu insä, nereusind cu aceasta maniera, reintors in tail, seapropie de maniera lui Rubens, pictand si el in acea factura larga

liberä proprie marelui flamand.

Gherard Seeghers : Aron ca episcop

Cá acest tablou este de Seghers rezulta din faptul ca in unadin bisericile din Basel se gäsesc mai multe figuri de profeti, pictatede Seghers, pentru cari figuri artistul a folosit acelas model de batranca i pentru Aron" al dlui Ionescu.

Valoarea considerabila a tabloului atat ca nume de artist, catsi ca. esecutie este marita simtitor si de rama tabloului, originala.

115

www.dacoromanica.ro

Motivul de pe mitra lui Aron, ingeraqul, se repetä i in cele 4 colturiale ramei, iar una din laturile ramei poartä qi inscriptia artistuluigravor care l-a esecutat qi care este Almeloveen Jan incisor olandeznäscut in 1614, faimos in timpurile sale atat ca peisagist dar mai cuseamä ca desenator qi gravor.

Tabloul a fost pictat intre anii 1630-35.

Flamand, elev alui Titian : Ecce homo

Tabloul Cristos inaintea lui Pilat" pictat pe pan* avanddimensiunile 1,15 X 1,73 m, i apartinand qi acesta dlui Dr. NicolaeImescu este din seria acelor tablouri de mare valoare ce au fost exe-cutate in Italia pela inceputul secolului al XVII.

La prima vedere ne suprinde inspiratia cu totul venetianä aacestei lucrari. Figura lui Cristos atat ca modelaj cat §i. ca espresie ne

116

4111

a.

0

-

NV-644 ..."<v*, vtlYv v;

www.dacoromanica.ro

apropie de Titian. Umärul drept are relief sculptoric ca atâtea figuri,atâtia Christosi pictati de Titian iar melancolia din fatä este propienumai scoalei lui.

Figurile zbirilor sunt concepute grandios si liber, constructiafetelor lor este plinä de vigoare iar tehnica picturii, liberä de miceprejuditiu de scoalä florentinä sau germanä.

Deci tabloul este esecutat de un elev alui Titian care insädupä anumite detalii nu pare a fi Italian. Dacd vom considera &A.' Ve-netia la sfârsitul sec. XVL si la inceputul sec. XVII. este plind de ar-tisti sträinii si mai cu seamä de olandezi si flamanzi, dacä tinem seamamai departe cä in acest täblou arhitectura peisajului din fund este nor-dicä si nu venetianä, ne vom putea face convingerea cä lucrareaaceasta a fost esecutatä de un Flamand, elev alui Titian, pela 1620-30.

Mat armonia culorilor, cat si desenul impecabil si atmosferade poezie in care a fost conceputä aceastä lucrare reprezintä o va-loare artisticä ce diva timp s'a resfrint si asupra Muzeului nostruunde a fost expusä publicului de 6 luni.

L M.

117

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ADMINISTRATIVE

www.dacoromanica.ro

11/11/11 Ill 1 11 11 11 111 1111 1111 1111 111 ..1 111111111 . 1 i11111 1.11 11111 1..1 111111 1..1 111111 1..1 11 ..1 111111 111111 11 ill 11 111111 1

1mill 11 11 11 11 11 11 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11! 1.11.-111a -.11. .1111.,1111 .1111. im .1111.Plin ,1111,1,111

EMANUIL UNGURIANU.

Azi când lumea nouä ie0tá din rdzboinu §i-a gäsit incä sufletul, când himerabogätiei §i a parvenismului politic adenaturat simtämintele societätii, cândinsa."0 generatta Mild& ie§ita abea din§coalä, sau fiind inch intr'insa, stä des-orientatä la räspântia vietii, azurzitä

, de vaetele saxofonului 0 de ragete4 ' electorale, inältarea unui steag al ade-

,Its väratului suflet românesc este o datorie.r

Ìf' Nu este al nostru acel suflet care lacoltul cutärui club politic pande§te,

t , laq, meschina pomand, nu este acela, care la zängänitul unui pumn de mo-

7'

l nete rânje§te satisfäcut uitând marile1%., l interese române0i, nu acela care gh-

,, '. b. " dilat de erotismul bänesc cedeazd curtii,

imbälate a cutärui interesat, sträin de

Emanuil Ungurianu

tot ce-i românesc. Sufletul nostru estealtul, este acela care s'a forjat in su-

. 4 - ferintele trecutului, care s'a alit innäzuintele de ie0re la suprafatä, inacele näzuinte ce in trecut ne-au grinsin fascia românismului nespeculat. Este

acela ce in trecut nu de putine ori s'a manifestat §i la noi in Banatin forma robustä §i bine conturatä a unor rdzboinici ai sabiei, cartii

crucii, formând puntea de reintoarcere dela oropsire la anticul locde comandä. Acela i numai acela va putea fi inelul de salvare carene va scoate din noroiul plin de miazme oträvitoare in care ne bälacim.

120

www.dacoromanica.ro

Un indreptar. Ne trebue un stalp de raspantie, nu insä cubrat de tinichea de pe care indicarea directiei sä fie stearsä de intern-perii, ci cu brat vanjos, cu muschii oteliti, cu literele imprimate inrosu-aprins, de acesta avem nevoie. De un simbol al dorintelor noastreale tuturora - caci toti le avem, ne lipseste insä curajul de a le punein miscare - de un simulacru al crezului nostru de popor libercare vrea sä rämâne fiber,

lath' de ce venerabilul Emanuil Ungureanu i nici unul maimult dintre bärbatii Banatului de azi, poate sá arate calea pe caretrebue sä mergem, cale pe care dansul a strabatut- o plin de incre-dere i färä semn de oboseala. Viata sa lungä i frumoasä, activitateasa de 60 de ani pe teren politic-cultural-economic, este cea mai nobiladovadä a sentimentelor sale de infläcarat Roman, de mare ganditorde märinimos mecenat. N'a fost prilej de manifestare a sufletului roma-nesc in care sä nu gäsim in fruntea initiatorilor numele D-lui E.Ungurianu, n'a fost imprejurare de afirmare a vrerii obstesti in carefigura aureolatä de stima tuturor a acestui aposfol al Romanismuluisa fi lipsit. Mai mult, í inainte i dupa räzboi ideile mari tinzând spreridicarea elementului romanesc din aceste pärti, porneau mai de multeori dela dansul. Bun crestin, bun Roman, modest cat priveste persoanasa, dar princiar in gesturi d-1 E. Ungureanu därueste tot, tot in sensulcel mai strict, pentru marile probleme obstesti. Intreaga avutia sa astäziapartine diferitelor fonduri culturale, iar din multele-i cart, multemulte institutii au putut sä-si faca biblioteci atunci cand, indata dupäräzboiu, se simtea a-tat de mult lipsa cartii romanesti. Azi Domniei-Sale nu i-a mai rämas de dgruit decat numai sufletul : din acesta im-parte färä teama ca se va epuiza.

Din voluminoasele dosare depuse la Muzeul Bandtean ale co-respondetei d-lui Ungurianu oricine poate vedea cat de mult s'a zbatut,cat de mult a inzistat acest neobosit luptätor pentru ridicarea Banatului,in primul rand tinzand la infiintarea Episcopiei din Timisoara. Infiin-tarea ei fu prevazuta in actul de despärtire de cätre Sarbi, la 1863,dar numai in principiu caci nu putu fi realizatä din cauza cä seopuneau eparhii din Arad si Caransebes. Incepând dela 1875 numeled-lui Ungureanu ji gäsim neintrerupt in capul listei celor ce cereauinfiintarea acestei episcopii, iar la sinoadele diecezane si la congreselenational-bisericesti, insistenta sa neobositä tine aceastä chestiune mereuproaspätä pana ce in 1906 congresul national bisericesc hotäräste for-mal infiintarea episcopiei. Ca nu s'a putut realiza a fost din cauzalipsei de mijloace pe care guvernul austro-ungar nu intelegea sä lepung la dispozitia Romanilor. Räniane ca acum guvernul sä satisfacäaceastä veche dorintä a capitalei Banatului infiintând insfarsit i epis-copia religiei dominante pe tan& cea catolica i sarbeasca. Az fi ceamai bung räsplatä pentru titanica muncä a d-lui Ungureanu. Lotulobtinut tot de D-sa in mijlocul orasului, asteaptä.

Tot de numele säu se leagä i infiintarea parohiei din Varsetcare era afiliatä parohiei satului Ratisor si ridicarea acestei parohii larangul de protopopiat,

121

si

si

scull,

www.dacoromanica.ro

Dupä ,fázboi cartierul losefin gäsindu-se färä bisericá româ-neascä, la insistenta D-sale se iau mäsurile necesare ca sä aibe celputin un loc provizoriu unde sä se poatä aduna credinciosii. Astfel serealizeazä parohia Iozefin aleganclu-se vrednicul preot Ion Imbroane,iar primäria orasului suportä cheltuelile transformärii in capeld a unorclase din scoala prima/A,

Atât in chestia despärtirii ierarhice de Sarbi cat si in proceselepentru averile mândstiresti d-1 Ungurianu 41i ia partea leului nu numaica intransigent advocat al cauzei românesti ci i ca vizionar ale cäruiprevederi s'au implinit mai tarziu. Arhiva Consistorului din Arad pas-treazä to ate documentele privitoare la despärtire incepând dela 1868 sicari culese ori redactate de E. Ungurianu, au fost baza revenclicarilornoastre fatä de Sarbi. Aceeasi atitudine hotaratä o are E. Ungurianusi in procesul pentru averile mânästiresti, atitudine care mai tarziu s'adovedit singura build jar in marea chestiune nationalá a Memoran-dului, gäsim in tabära celor 7 bärbati cari cereau drepturile Ro-mânilor nu prin audiente - convinsi ffind cä Monarhul, constitutional,nu va face nimic - ci prin forta lucrurilor, prevkand incä de atuncio puternicá sguduire externä a Statului austro ungar.

Pe terenul scolar E. Ungurianu redä viata vechiului Alumneu"românesc din Timisoara infiintat la 1866 dar care dela 1873 si pangla 1879 îi incetä orice activitate. Condus de d-sa timp de 15 aniaceastä institutie nationalä afard de intretinerea elevilor säraci puturealiza si un fond de 15000 fiorini depusi la timpul sau la Cons.din Arad.

Infiintarea Reuniuniei Invätätorilor, ca for didactic si de per-fectionare a invätämântului, infiintarea scoalei românesti din suburbiulFabricä" si din Elisabetin", lupta sa pentru mentinerea limbei ro-mânesti in scoalele Statului maghiar, cel putin la religie, concursul ce1-a dat pentru sustinerea scoalelor confesionale, protestul säu contraproiectului de lege ce tindea sä maghiarizeze scoalele confesionaleromânesti, infiintarea Caselor Nationale in intreg Banatul, sunt toateopere ce eternizeazd acest mare nume pe terenul scolar-românesc.

Un popor nu poate inainta in culturä pang n'are ce mânca"zice d-1 Ungurianu. Pornind dela acest adevär, d-sa cautä sä conducäviata täranului roman intr'o directie sänätoasä, de realizäri economicecomerciale i industriale, deaceea prin näzuintele sale se infiinteazäinstitutiile bancare Timisana", Lipovana" din Lipova, Luceafärul"din Verset, Albina", Protectorul", A reorganizat apoi, in calitate deinspector cultural, scoalele industriale i comerciale, a inceput actiuneatinzând la infiintarea unei Academii Comerciale in Timisoara, realizareacat-6a este acum aproape de infaptuire. hi ajutorul acestor institutiuni

ca elementul românesc sä pátrunda cat mai usor in viata oraselornoastre ca astfel sä putem avea clasa de mijloc, singura care poate säromanizeze mai sigur centrele instrdinate, d-1 Ungureanu a mijlocitînjghebarea mai multor cämine pentru ucenici cari azi dau posibilitatede intretinere la circa 1000 de fineri meseriasi români.

122

,

il

si

www.dacoromanica.ro

Ziarist combatant, a contribuit mult materialmente si moral-mente la sustinerea importantului ziar românesc de pe vremuriTribuna" din Sibiu, apoi a fost in comitetul de propaganda a cau-zelor românesti, care facand un acord cu ziarul parizian lEurope, prinarticolele plasate, a cautat sá atraga atentia strainatatii asupra starii deplans, in care se zbatea poporul roman. Tot lui Ungurianu se clatoresteinfiintarea a douä organe române§ti de publicitate in TimisoaraDreptatea" care aparea zilnic, jar Foaia de Duminece apärând odatäpe saptämana.

Dai nu numai cu mintea sa, nu numai cu sfaturile sale cauta,acest apostol, sa indrume Românismul spre teluri mai inalte, ci si prininitiativa particularä, care reclama jertfe banesti. Astfel E. Ungurianu,pentru a eterniza memoria marelui roman Antoniu Mocioni, cu ofrumoasä donatie i prin colectare de fonduri dela particulari, pune la1890 bazele fondului A. Mocioni" destinat sá ajute pe tinerii românice se dedicau carierii comerciale si industriale, iar din fondul MaraUngurianu" infiintat la 1892 pentru eternizarea numelui mameia fost ajutata la timpul sdu Koala conf. gr. or, romand din Timi§oara-Fabrica, iar azi acest fond este destinat altor scopuri culturale.Suprema jertfä pentru binele obstei o face Unguianu prin donatiuneaintregei sale averi de circa V, milion coroane ca fond al FondatiuneiE. Ungurianu" din care fond sä fie subventionate institutiunile cultu-rale i bisericesti. Toate aceste fonduri sunt administrate de catreEparhia din Arad. Infiintarea Reuniuniei Femeilor Romane din Timi-soara, a despartimantului din Timisoara al Astrei", al carei directora fost timp de 12 ani, revendicarea pärtii romane§ti din frumoasa fun-datiune Trandafil" sunt legate toate de numele lui E. Ungurianu,

Iar dacä azi orasul dispune de un Muzeu al sat', care insti-tutie, pe cale de a fi românizatä complect, va servi in viitor culturiiromânesti, meritul este i aci a lui E. Ungurianu, care impreunä cud-1 Dr. Aurel Cândea §i alti inimosi, infiintând Societatea de istoriearheologie din Timisoara, colectiile Muzeului le lire& orasului. Infiin-tarea si activitatea acestei societati §tiintifice, apoi a celei de Istorienaturale, interesamentul si colaborarea pentru infintarea Academieide Bele Arte din Timisoara, sunt dintre ultimele fapte ale lui Ungurianu,care la frumoasa \Tars-to de 83 de ani lucreazä inca cu acelas entuziasmcu aceia§ ravna, cu care il gasim luptând ca tânär advocat in toatechestiunile române§ti.

Multe sunt incä de adaus la aceastá seacd enumarare a unorfapte atât de marete, multe sunt gândurile mari pe care le-a infäptuit0 care azi incä le cultiva acest mare Roman, acest senin vizionar alunui viitor frumos al elementului bästinas din acest tinut, admirabiläeste puterea de vointa, increderea in izbanda cauzei noastre, intran-sigenta româneascä in toate actiunile sale, incat azi singur numele E.Ungurianu reprezinta o notiune aceea a idealismului romemesc.

I. M.

123

d-sale

si

:

www.dacoromanica.ro

DIN ACTIVITATEA MUZEULUI DIN BANATEAN- DARE DE SEAMA PE 1928 -

Intre institutiunile culturale din Timisoara, Muzeul Banatean .ocupä färd indoialä un loc de frunte.

Mai cu seamä aci'n Banat, intrun tinut din cele mai bogate inevenimente istorice rolul unui Muzeu cum e cel din Metropola Bana-tului va sä aibä o importantä din cele mai covarsitoare atat din punctde vedere cultural cM si national.

Cäci din toate regiunile locuite de Romani la nord de Dunäre,Banatul si Oltenia, cu prelungirea kr cea comunä in tara Hateguluisunt singurele cari reprezintä o continuitate neintreruptä geografia-istoricá a neamului românesc, un cuib de unde sä romanizä treptatspre apus, spre crivät i räsärit ba indirect si cele de peste Dundre,cuibul descarcandu-si mereu prisosul, dar rdmanand totdeauna plin" ')Muzeul Bänätean, sprijinit altädatä foarte mult 2) a desvoltat in acestepärti o läudabilä activitate pe terenul istoriei i arheologiei, a facutinteresante studii muzeologice 3) si-a grans in colectiunile sale foartepretios material documentar, artistic i istoric,

Sectia Arheologiei preistorice indeosebi e foarte bine desvol-tatd, deasemenea Arheologia daco-romand, apoi sectiunea medievalä

deosebi Numismatica. Nu mai putin insd s'a inboatit simtitor galeriade tablouri,

Si cu tot localul impropriu, mic pentru atâtea colectiuni,Muzeu s'a näzuit mereu a se desvolta. Nu si-a incetat niciodatä activi-

1) B. P. Ha$deu: Rominii Bánaleni. Buc. 1896, p. 2.2) Muzeul a avut un pretios ajutor din partea Societiftii de Istorie i Arheo-

logie din Timisoara, care'si concentrase intreaga sa munca in jurul acestei Institu-tiuni culturale.

3) Vezi Buletinul vechei Societátii de Istorie i Arheologie.

124

www.dacoromanica.ro

tatea, Chiar 0'ndecursul rázboiului Muzeul augmentat colectiunile,infiintând pe lângá cele existente, un modest inceput de sectiune mili-tará la care s'a adäogat i cele câteva interesante piese de armáturä,mai vechi, strânse inainte vreme.

Dar fázboiul n'a trecut aqa, pa§nic peste aceastä Institutiune.Urme dureroase lasá asupra Muzeului nostru, Sarbii, trupele lor deocupatiune in Banat, cari in 1919 - precum vom aräta pe 1arg innumärul viitor al buletinului nostru - 1-au spoliat de foarte pretioasecolectiuni.

Dupä rdzboi, in primii 2-3 ani, Muzeul vegeteazä, Apoi, incet,îi reia activitatea de mai 'nainte. Face säpäturi la Grädi§te-Periamo§,in doi ani consecutivi, 1923-1924, face cercaäri arheologice la Cenad,colectioneazä apoi, in acest limp, valoroase obiecte de etnografie româ-neascä, i cu cele putine de marnainte, infiinteazä sectia etnograficeia Muzeului ; in sfár§it, incepe i continuä inventarierea colectiunilor,obiect cu object, fäcând totdeodatä inscriptiunile necesare,

a§a, se ajunge in 1928.Cu 1928, Muzeul infra intr'o fazá de activitate din cele mai

fecunde.Director al Muzeului este numit cu ziva de 28 Ianuare 1928

dl prof. dr. Ioachim Miloia.Directiunea Muzeului, in noua sa alcátuire, cautä sä'§i concen-

treze activitatea tinánd seamä mai ales de partea romemeascei a Mu-zeului, ce trebue sä fie cât mai reprezentativä, intru'cát, in trecut, afost prea vitreg tratatá.

Alcátue§te mai intai un chestionar istorico-arheologic pe care,impreunä cu un apel, îl trimite, prin preoti, invätätori i notari, tuturorcomunelor §i satelor din Banat, spre a se räspunde asupra dateloristorice §i arheologice, solicitate.

Totdeodatä se viziteazá Aradul - Cetatea ora§ului, PalatulCultural, Muzeul §i Biblioteca - cercetându-se amänuntit indeosebicolectiunile Muzeului. Se iau insemnäri, se fac note.

Asernenea, altädatá, se viziteazá Lugojul. Aci, impreunä cuS. Sa Arhiereul loan Boro i cu profesorul Traian Simu, se cerce-teazä ruinile i clopotnita vechei biserici gr. ortodoxe, precum i criptaacesteia. Pe frontispiciul turnului clopotnitei, in fatä, e incä i azi unbasorelief colorat reprezentând in partea de sus pe Isus Christos, iardin jos având sterna familiei Rat 0 numele lui Joan Rat de Mehadia,fost prefect al districtului Lugoj, ctitor al bisericei, precum reiese qidin inscriptia in lespedä de piaträ, ata§atä lângä basorelief Aedifi-cata est haec Ecclesia per me Joanem Rács de Mehadia, supremumPraefectum inclytorum districtum Lugos Caransebes et Lippa A. D.1726 Die 19 Juny",

Ar fi bine ca basorelieful i inscriptia aceasta care deabia semai poate ceti, fiind aproape de tot §tearsä din cauza vremii, sä seconserve cumva, fie deta§ându-se de pe clopotnitä §i a§ezându-seundeva inteun Muzeu, sau, rämânând pe loc, sä i-se facä un cadrucu sticlá §i-o stra§inä contra intemperiilor,

125

Si

si-a

www.dacoromanica.ro

Am cercetat apoi, - in cäutarea operelor pictorului bänäteanNicolae Popescu (1835-1877) - actuala bisericA ortodoxä unde amdat de câteva interesante fresce de-ale maestrului, insä durere, timpulma de räu le-a ruinat ca parte din ele, deabia se mai pot recunoa§te.

De pe urma pictorului Popescu, se aflä la aceastä bisericäoperile urmätoare : sus pe frontispiciul bisericii, in fatä, intre cele dougturnuri Adormirea Maicii Domnului", mai jos, deasupra inträriivierea Domnului", jar la cele douä extremitäti Arhanghelii Mihail §iGavri . Apoi, in cele douä pärti laterale ale bisericii, deasuprase and, intr'o parte, Cristos in chip de perstor, in pustie" iar in cea-laltä parte Cristos cu evanghelia in mane.

Päcat insä eh' aceste valoroase fresce, sunt expuse a se Ili-mice de tot

Biserica, e pe cale a fi restauratä. Cu aceastä ocaziune, ar fide dorit ca ceeace se mai pästreazä de pe urrna marelui pictor bänä-tean N. Popescu, frescele lui minunate, aa cum sunt, ruinate, sä nuse tragä cu buretele peste ele stergându-se pentru totdeauna, ci säli se dea atentiunea cuvenitä renovându-se cu ingrijire i läsându-sepe loc, sau mai nimerit, sä se punä in Muzeu unde se vor conservamai bine.

La Lugoj am mai cercetat, biserica gr. cat. apoi Episcopia.In vestibulul palatului episcopesc se pästreazä o foarte intere-

santä colectie de antichitäti romane : fragmente de coloane, capiteluri,sarcofage, pietre sepulcrale i comemorative, câteva basoreliefuri Mfä-t4ând cultul Mitras, i diferite alte inscriptiuni epigrafice. Episcopiaposedä apoi o bogatä bibliotecä, precum i o valoroasä galerie de tablouri,sus, in sala de receptie, unde am dat si de- o lucrare a pictorului Nic.Popescu : portretul Episcopului Victor Mihaly de Apqa, care poartäsemnäturä : N. Popescu 187 ,

Dela Episcopie am mers de-am vizitat micul Muzeu al Lugo-jului, instalat la Prefectura Judetului in vreo 2-3 mici camere delaetaj i din lipsä de loc suficient parte din obiecte, pietre romane, suntinsirate pe treptele escalierului. Mazeul posedä interesante colectiuni.Strädania bdtrânului arhiereu-canonic dl Joan Boroq.

De remarcat aci mai ales interesantele obiecte din epoca ro-manä : vase de lut, cdrämizi cu inscriptii indicând legiunile a V-a Ma-cedonia. qi-a XIII GemMa, apoi mai multe pietre de altar, comemo-rative, câteva fragmente de capiteluri, cum §i o serie de monete im-periale, romane ; toate, descoperite in Banat, prin jurul Lugojului qi 'npärtile Car ansebqului,

Aa cum se aflä insä, Muzeul din Lugoj nu se poate validitaindeajuns. E prea räu plasat Suit aproape in podul Prefecturii Jude-

putini sunt care sä §tie de el. Si-ar putea doar avea un loc maibun, &dd. meritä, Contopit laolaltä cu colectiunile dela Episcopie.plasându-se intr'un local propriu, amenajat special in acest scop, undesä se organizeze dupä recerintele muzeologice moderne, Muzeul Lugo-jului ar putea in acest caz, sä fie ceiace trebuie : o vie institutiune

126

u0lor,

In-

tului,si

www.dacoromanica.ro

culturalá i tiinificä. i 'n srânsd colaborare cu Muzeul nostru, s'arputea realiza frumoase succese pe terenul Istoriei bänätene,

Cu ocazia excursiei noastre la Lugoj, am vizitat í interesantacolectie de tablouri a dlui dr. Zeno Bejan. Unul din tablouri, care e

cel mai valoros, infätiseazä Omorârea lui Abel de Cain" ; e pictatintre anii 1580-1630 si poate e opera vreunui pictor spaniol. Un alttablou reprezintá pe Evanghelistul Matei" i apartine $coalei italienedin epoca Renasterii. In afarä de aceste douä mari tablouri mai suntin colectiunea dlui dr. Zeno Bejan i alte picturi interesante apartinândscoalei italiene din sec. XVI-XVIL

La Lugoj am vizitat dupä aceia biblioteca dlui loan Ghergacontinând cärti de insemnatä valoare cari azi nu se mai gäsese, apoireviste si publicatiuni perioclice, intre cari colectia intreagä a pretioaseireviste dealtädatä Familia" lui Iosif Vulcan.

Biblioteca dlui Gerga s'a värsat azi in cea publicä din Timi-soara, ffind cumpäratä de Municipiul orasului.

Dupá aceste prime expeditiuni la Arad si Lugoj, directiuneaMuzeului Bänätean, n'a pregetat o clipä, ca paralel cu lucrárile interneale Muzeului - prenotäri i studii asupra diverselor colectiuni, pre-lucrarea materialului $iinific, inventariere, inscriptiuni, aranjamentulsectiunilor clupg recerintde muzeologice - sä facá i alte expeditiunide cercetäri istorico-arheologice in diferite pärti ale Banatului.

Astfel, a urmat cercetarea bisericii de lemn din Urseni, care esteun interesant monument artistic si istoric. Biserica a fost ziditä in 1776.Posedd obiecte foarte interesante, iconi pictate odatá cu zidirea bise-ricei, sfesnice vechi si diferite cärti liturgice, un clopot din 1844 cuurmätoarea inscriptie, in cirilice In zilele pre luminatului impäratului

craiului nostru Ferdinand la anul 1844 sau fäcut acest clopot cuindemnarea casiarului Ioan Iosif Palici (?) si a ispanului Ioan IuliuMihail cu toatá sarguinta si obosealadumnealui Nicolae Gherdan (Gerdan) Kinez si tutor spre vecinicäaducere aminte Medv es . . , . Octombre

Pentru Muzeul nostru ar fi foarte binevenite - i speräm cäni se vor da - cele cloud iconi de inconostas pictate in 1776 si celedouä sfesnice de lemn, cari laolaltd cu alte iconi bisericesti i obiectede cult religios, vor contribui la augmentarea sectiunei bisericesti, in-fiintatä decurând, a acestui Muzeu.

Am aflat la Urseni, la locuitorii Pavel Popescu 0 PavelBabut, doug mici iconi, ambele din secolul trecut, pictate pe sticlä :una reprezentând pe Sf. Elena iar alta pe Sf. Gheorghe

Interesante din punct de vedere etnografic, cáci sunt fäcutede tärani zugravi, le-am räscumpárat dela säteni, pentru Muzeu.

Cu altä ocazie, in continuarea cercetärilor noastre, am fost de-amvizitat i bisericile de lemn din Berini si Duboz in apropiere de Buziasapoi biserica Meineistirei Seiracei din $emlacul-mic nu departe de Deta.

Mânästirea Säracd, este caracterizatä cum nu se poate maibine de cätre popor. Adevärat säracd, uitatä de lume. Neingrijit de ni-meni, stingher intr'o usoará vale, stä azi cel mai important monument

127

si

:

si

www.dacoromanica.ro

de artä al Banatului. Din vechea aqezare cälugäreascä azi n'a mai rä-mas decât numai biserica propriu zisd, cAreia pietatea poporal ji maiaduce prinosul sdu de traditionalä inchinare odatä pe an, cu ocaziapelerinajului. Mäine-zi, dupä incheierea acestui prohod, un scr4nit ru-ginit al cheii acopere cu un lintoliu de uitare pe un an, bisericuta dinSemlacul-mic. Acest monument este azi cripta familiard a proprieta-rului Ostoici, din localitate, jar venitele mänoase incasate cu ocaziapelerinajului, le administreazä parochia românä din Semlacul-mare, careingrije0e aa de bine de aceastä bisericä, incât plouä in ea.

Figura Pantocratorului din cupola dispare incetul cu incetuldin aceastä cauzä, iar cräpäturile in zid se inmultesc i lärgesc pe zice trece.

Se impune in primul rand clarificarea situatiei legale a acesteibiserici. Cui îi apartine qi cine trebuie sä ingrijeascä de ea ? ComisiaMonumentelor istorice va trebui sä se sesizeze, sä-i clarifice situatiaexpropiind-o impreund cu putin teren in juru-i pe care teren sä seconstruiascä un modest läca câtorva cälugari cari s'o aibä in grijä. Inal doilea rand va trebui sä ia toate mäsurile de restaurare. Ca monu-ment istoric, Mânästirea Sdracä" pusä in lumina ei adeväratä va fiunul din monumentele cele mai importante nu numai ale Banatului ciale Arclealului intreg, Construit in stil bizantin acest monument n'a su-fetit nici o schimbare nici in timpul Turcilor nici in epoca de fana-tizm catolic al Curtii din Viena. A rämas intact, atât in liniile saleconstructive cât i in pictura sa care doar in portic a fost acoperitä cuvar qi care va trebui scoasä iar4 la luminä atunci când va fi restau-ratä intreaga constructie.

Faptul cä prea a cazut departe de centrele ce c4tigaserä im-portantá economicA sau religioasä dupd izgonirea Turcilor, a fost no-rocul acestui juvaer de artä bänäteanä astfel ascunsä intre colineleMuravei Mânästirea Sdrace a scäpat de renovarea" barocä 1).

Cu prilejul trecerd noastre prin Buzia5, am cäutat sä cercetämcolectiunea de antichitäti, altädatä foarte bogatä, a dnei Herma dr.

de Lemény ; 0-am cumpärat, dela dsa, penttu Muzeul nostru, câtevainteresante obiecte o relicvä de räzboi conständ dintr'o hainá artisticbrodatä cu fir i având insignele coroanei Casei regale sârbe0i, a fa-miliei Carageorgevici, hainá care, in inprejuräri necunoscute, ajtmge intimpul räzboiului mondial, in mâna unor soldati dela care o ia dr.Lemeny, - apoi un fes purtat de Regele Nikita al Muntenegrenilor,câteva arme, säbil moderne, o carte-monografia Bisericei din Tampa-haza, i alte lucruri mai mici.

Când altädatä, dupä aceia, am fost in regiunea Detei, am obti-nut, ca donatiune pentru Muzeu, din partea dlui dr. Valeriu Bolean(u 2)vreo 11 buc. obiecte vechi, de fier (fragmente de seceri, vârfuri de

1) Dr. Joachim Miloia : Pentru istoria §i arta Banatului" - Societatea deMaine An. V (1928) No. 22-24.

1) Vezi Denatori i donatiuni".

128

;

fi

:

www.dacoromanica.ro

spängi, cutite etc.) datând de prin sec. XVII, aflate, in aräturi, pe teri-toriul comunei Deta.

Iar la Denta unde am cercetat biserica, preotul Botta a oferit,din parte-i, ) ca donatiune Muzeului nostru, o cruciulitä sculptatä' inlemn - in genul crucilor dela SL Munte. In relief sunt sculptate peea, mai multe scene religioase, intre cari Botezul Domnului", Rästig-nirea". Vechimea cruciulitei poate fi cam de 70-80 ani, A fost lucratäde-un condamnat in inchisoare. Altceva, nu se stie despre ea.

Cercetând apoi biserica din Clopodia, unde pe vremuri, a fostsi-o mândstire, am cules si de aici interesante date asupra bisericeicare posedä valoroase lucruri, Preotul Miron Beileanu paroh al bise-ricei, a binevoit a ne oferi 2) donatiune pentru sectiunea bisericeasaa Muzeului nostru, douä mari iconi, picturi pe lemn, vechi de pe lainceputul veacului al XVIII-lea, cari reprezintä pe Isus Cristos Pan-tocrator" §i pe Sf. Maria".

Continuând cercetärile noastre pe la biserici si mandstiri, laCaransebes am vizitat biserica Sf. loan Botezeitorul dedaratä monumentistoric. Biserica dateazd de multä vreme. Vechime a ei ne duce in tim-pul stapânirei turcesti.

Dintr'o pisanie a bisericei, reese cä. zugräveala a fost reno -vatä in 1801 fiind foarte stricatä de Turci" cari dupd traditie, isi fä-cuserd grajd in acest templu. Biserica, acum un an, a fost restauratä.In interior insä, mai toatä suprafata peretilor si bolta in intregime s'aväruit in alb. Astfel, peste vechea zugravealä, acoperita de mult cu vars'a asternut un nou strat modern de var, Lard ca cineva s5.-sí fie luatosteneala sä caute dacä nu cumva sub tencuiald existä pictura veche.

Inainte de a se fi fäcut aceastä väruire, era bine ca autori-tätile bisericesti, locale, sá fi invitat acolo un specialist care sä cer-ceteze stratul de zagravealä peste care s'a gräbit a se pune var. Cdcicu sigurantä avea sä se decopere o picturd veche care, ruinatä cumera, trebuia, nu sä fie acoperia cu var, spoitä, ci renovatä cu ingri-jirea cuvenitä.

Din pictura cea veche a mai rämas ceva, o parte, neväruitä,cea din altar de pe peretii verticali si boltä si pe o micä portiune, innaia principald din 'aintea iconostasului.

Am cäutat apoi, sä cercetäm in Caransebes, arhiva Comuni-teitii de Avere a fostului Regiment Nr. 13 de greiniceri. Arhiva, carecuprinde valoroase acte si documente referitoare la infiintarea si tre-cutul fostului Regiment al românilor gräniceri din Banat, se aflä de-positatä, ca proprietate a Comunitätii de Avere din Caransebes, in sub-solul Primäriei locale. Am intervenit ca aceastä pretioasä arbivä säajungä in Muzeul Bänätean din Timisoara,

In Caransebes sunt dupä aceia si câteva colectiuni parficularede antichitäti, foarte interesante. Incleosebi cea a dlui profesor dr.

1) Vezi Donatori §i donatiuni".2) Ibid.

129

www.dacoromanica.ro

Dimitrie Cioloca, aceea a dlui dr. N. Ionescu, apoi a dlui Balaq fostuldirector al Comunitätii de Avere §i in fine aceia a dlui Grigorescu.Dl prof, Cioloca, un pasionat colectionar a strâns obiecte interesantedin punct de vedere artistic 0 istoric. Pose& monete antice mai cuseamä dace 0 romane aflate pe teritoriul Banatului. Apoi, câteva do-cumente vechi, o bogata bibliotecd i câteva interesante tablouri intrecari un tablou bisericesc fäcut de pictorul bänätean Nedelcu din sec.XVII. Tablouri de mare valoare artisticd am aflat in fine la dl drIonescu. Dsa are câteva picturi cari ar face pentru galeria oricáruimare Muzeu. Din bogata dsale colectiune, dl dr, lonescu a binevoit adeposita la Muzeul nostru, trei dintre cele mai valoroase tablouri pecari le-am expus, cat timp proprietarul ni le va mai läsa, in Pinaco-teca Muzeului. Unul din aceste tablouri reprezintä pe Aron fratelelui Moise" picturä de Gerard Seghers (sec. XVII), altul, Ecce homo",tablou fäcut probabil de-un pictor flamand elev al lui Tizian, jar altreilea tablou reprezintä pe Isus Cristos" pantocrator, e lucrat de-unpictor grec de prin sec. XVIII, provenind probabil dela Sf. Munte.

Am spus c'am mai väzut in Caransebe§, importanta colectiunea dlui Grigorescu care confine insemnate documente-autografe de-alevoevozilor romani, obiecte de artä barbard, diferite monete antice, oserie interesantd de miniaturi, portelanuri, tablouri etc.

Iatä o seamä de valoroase colectiuni particulare, de antichi-täti, cari dacä s'ar strange la un loc intr'un edificiu public anumeamenajat, unde sä se poatä vedea de oricine, - pästrându-§i fiecarece'§i depune colectiunea dreptul de proprietate asupra ei - ar formaun adevärat Muzeu care numai falä ar putea face Caransebe§enilor.

Cu altd ocaziune, tot astävarä, am fost in tinutul Hateguluivizitând Sarmisegetuza, Demsuq, Huniedoara qi Deva.

De câtiva ani incoace la Grádi§te-Sarmisegetuza Daciei, UlpiaTraiand, se fac importante säpäturi arheologice. S'a descoperit multmaterial documentar referitor la trecutul de odinioarä al acestui centrudaco- roman. Si pe zi ce trece, sapaturile archeologilor no§tri duc lareconstituirea anticei Sarmisegetuze, desväluind-o din negura vremilor.Am cules de-aci date foarte interesante asupra gpäturilor mai recente,ce erau in curs subt conducerea arheologului profesor dr. Const.Daicovici dela Universitatea din Cluj. Dela Sarmisegetuza, mergândmai departe, am trecut prin Demsuq unde am vizitat vechea bisericägr. cat. româneascä, construitä din mausoleul roman al familiei Lon-gin, §i, care, pentru acest fapt mai ales, are importantä ca monumentis toric, - iar din Demsu§ ne-am continuat drumul la Huniedoara. InHuniedoara am cercetat vechea cetate a Huniadi§tilor, märetui Castelzidit de Ioan Huneade pela 1452 §i mai pe urmä renovat, ce se in-altä la liziera de vest a oraplui, pe o stâncä de piatrá la confluentarâului Zla§tilor cu Cerna. Monumentalä fortificatie arhitectonicd, Cas-telul Huniadi§tilor este una dintre cele mai frumoase ce áti ale noastre

1) A se vedea studiul Tablouri din colectii particulare expuse in pinaco-teca noastre la pag. 114-117,

130

')

www.dacoromanica.ro

fiind construitä cu mult gust artistic. Castelul, asezat tr'o pitoreascapozitie, pe culmea dealului de stânci, e 'n stil gotic, cu turnuri i tur-lete, are numeroase incgperi, multe sale mari, printre cari cea maifrumoasá i mai mare e scda cavqlerilor."

Din Huniedoara, dupä ce am vizitat i biserica cea veche gr,cat. româng., am fost la Deva si-am cercetat Cetatea i Muzeul. Ce-tatea Devei e asezatg pe dealul din apropiere. N'a mai rämas insä, dincetatea dealtädatä, decât numai niste ruine. Odinioarä, aceastä cetatea fost dada., apoi romang, iar târziu in urma a apartinut Principilorardeleni. Timpul a distrus-o aproape complect. Azi, deabia scheletuli-se mai poate vedea.

In Deva existä si-un interesant Muzeu având colectii arheo-logice foarte importante. Bine reprezentatä este indeosebi epoca daco-romang.

Ar fi timpul ca directiunea Muzeului sä punä la diferitele co-lectiuni, etichete românesti, in limba oficialä a Statului, nu precumam vgzut cä i azi totul e scris in ungureste sau inteo limbä româ-neascd batjocoritä.

Dupä aceastä cälätorie de recunoastere am cäutat, astgvarg,sá ne concentrdm activitatea - pentru cele câteva säptämâni de va-cantä i eat timp lucrärile interne ale Muzeului ne-au inggduit sä lemai restrângem - fäcând cercetäri amänuntite asupra bisericei dinLipova, unul dintre monumentele artistice i istorice cele mai insem-nate din regiunea noasträ.

Despre rezultatele acestor cercetäri s'a scris pe larg in artico-lul referitor la biserica Lipovei, publicat mai sus ) in aceastä revistä.

Cercetäri, am mai fäcut in 1928, la incä douä biserici româ-nesti. De-aci, din Timisoara. Au fost dealtfel primele pe cari le-am vi-zitat anul acesf a in legäturä cu cercetarea bisericilor noastre bändtene.Cea din Elisabetin" (Maiere) i cea din Fabricul-Timiqoarei". Si una

alta foarte interesante pentru trecutul Ion La biserica din Elisabe-tin", restauratä decurând, am dat de mai multe valoroase obiecte bi-sericesti scoase din uz. Intre altele, am aflat patru crud mici slave,din lemn i din bronz, una poporanä, din carton presat si vreo câtevatablouri bisericesti, printre cari dota mai insemnate, chiar de-o realgvaloare. Dintre aceste doug.' tablouri, unul reprezintä pe Than Bote-zdtorul" scenä din viata sfântului,- e picturä pe scândurä, exe-cutie find, tablou lucrat probabil prin sec, al XVII-lea, iar al doileatablou e o icoanä pe pânzg reprezentând pe Maica Domnului", pic-turä de inspiratie greco-italianä, fäcutd, poate, la Venetia, prin sec.XVI1-XVIII.

Directiunea Muzeului nostru a intervenit ca toate acesteobiecte, scoase din uz, dar cari reprezintg insemnatä valoare muzeo-logia sg fie date Muzeului Bänätean, pentru sectiunea bisericeascg.Si-avem speranta cä, Comitetul parochial, ca i Episcopia, vor acceptarugamintea noasträ.

1) Dr. L : Biserica romana' din Lipova."

131

di

li-o

Miloia

www.dacoromanica.ro

Biserica romfinä din Fabrica, pe care deasemenea am cerce-tat-o, ne-a interesat mai ales pentru pictura ce poseda, cäci bisericaa fost pictatä acum vreo 15 ani de catre marele pictor banätean JoanZaicu. 1)

Trecem acum, la arheologia preistoricä din partile noastre, lacercetärile si sapaturile intreprinse de Muzeul Banatean, in vara lui1928 la Greidiqte-Periamoq §i despre calatoria noasträ de studii in re-giunea Carasului.

Pretios sprijin am avut cu ocazia acestor cercetäri si sapaturiarheologice, din par tea distinsului arheolog dela Cluj dl profesor dr.Martin Roqca un vechi colaborator al Muzeului nostru.

In Gradiste-Periamos, unde Muzeul Banatean mai fäcuse sä-päturi, 2) am fost de-am reväzut starea statiunilor respective. Una dinaceste statiuni - aceia din colina numitä Zenerscheuer" - am aflat-ointeo situatie jalnica. Scormonitä de locuitorii satului cari si-au caratde-aci nisip si pamant pentru trebuintele lor, aproape ca.' nu se maicunoaste, nemai rämänänd din ea cleat o portiune foarte redusä.

Intentiunea noasträ era ca sä exploräm pesterile din regiuneaBocsei-montane si de pe valea Carasului insä vázand deplorabila starea statiunei susamintitä, dela Grädiste-Periamos, expusä a fi total ni-micitä, am cäutat sä incepem lucrärile mai intai aci.

In decursul celor trei zile cat am säpat in aceasta statiune amdat la iveala foarte interesante obiecte, atat mobile cat si imobile, dintrei straturi culturale : eneolitic, epoca de bronz si sec. XVIII. Celepreistorice au pe lângä valoarea kr localä si una generala ; atât cera-mica &it'd aci, cum si un ac de arama si mai ales forma de turnarecaracteristica a unui pumnal de aramä ne vor ajuta mult la o crono-logie minutioasä ce strainatatea savantä asteapta dela noi - crono-logie ce se face prin cercetärile statiunilor din Grädiste-Periamos sia statiunei de dincolo de Mures dela Santul-cel-Mare dintre Pecicasi Semlac.

Materialul dela Grädiste-Periamos, cu care s'au inbogätit, deasta-datä, colectiunile Muzeului nostru, constä dinteo serie de fragmentede ceramicä din epoca de piatra (neoliticä) si din aceia a aramei(aeneolitica), instrumente de aramä, forme de tiparnite de turnat, unvas intreg de lut (aeneolitic) precum si alte obiecte mai märunte dinepoca aceasta.

Obiectele imobile - douä vetre de foc aeneolitice si un cup-tor de ars var din sec. al XVIII-lea au fost fotografiate la fata locului instarea in care le-am descoperit Sapaturile au durat timp de trei zileamânând apoi continuarea lor, 'Ana la o nouä campanie de lucru. Iarpentru asigurarea statiunei respective am intervenit cätre ComisiuneaMonumentelor istorice de-a o declara, in baza Legii, monument istoric.

1 Dr. I. Miloia : Pictorul Ioan Zaicu (1868-1914)".2) G. Poslelnicu : Sapaturile arheologice dela Grádi1te - Periamor -

Rev. Banalul An. I, 1926, No. 1.

132

www.dacoromanica.ro

Dela Periamo am mers in regiunea Bocqei-Montane §i pe valeaCarawlui, pentru cercetarea pe0erilor, in care scop am facut mai intaio calatorie de recunoaqtere in aceste párti.

Chestiunea culturii diluviale e la ordinea zilei 0 de cand inArdène s'au descoperit statiuni mari i importante i s'au adus la su-prafatä un material foarte bogat e o datorie ce ni se incubä cu gatmai mult, ca í noi, Muzeul din Timisoara, sä cercetam pesterile dinpärtile bänätene. Nu de mult i 'n Basarabia, Moldova 0 Dobrogeas au descoperit urmele culturii diluviale. Iar in tärile vecine cu noi, inBulgaria, Ungaria i 'n sudul Rusiei, deja mai de mult se cunosc ast-fel de urme. Stand astfel incercuiti de teritorii bogate in paleoliticne punem intrebarea ca oare Banatul nostru n'a fost 0 el locuit in aceltimp departat al vietuirii omenqti ? Fire0e cä ch. Pesterile ne voroferi, cu siguranta, urme pretioase.

In calätoria noastra de recunoqtere, deastävara, ne-am opritla Bocqa-montanä pe dealul Coltan unde se aflä un horn de peqtera.Din punct de vedere paleolitic, nu e nimic de cäutat aci. In schimbinsa se gäsesc in jurul acestui horn de pesterä i deasupra lui, multefragmente de ceramica apartinând unei statiuni dela sfar0tul neoliti-cului. (DI inginer Gheorghe Brebeanu, din pärtile locului, ne-a promiso serie frumoasä din aceste obiecte).

Inteo altä pqterä din propiere am dat de-un coridor ingust acarui gurä i terasa mica din'aintea lui, credem cä au putut fi locui-bile. Se va vedea aceasta când vom facea aci o cercetare sistematica.

Dela Coltan, ne-am continuat drumul pe valea Carawlui undese Oa mai multe pe0eri cari au putut da adäpost omului preistoricpaleolitic, mijlociu i superior. Cercetarea amanuntita, prin säpaturisistematice, a acestor pe0eri, a vom face-o, speram, in campania delucru din anul 1929. Deocamdata ne-am fixat punctele de reper nece-sare in vederea cercetärilor ce urmeaza a se face. Intr'una din acestepqteri, in Peqtera Liliecilor" am descoperit deja mai multe urmeneolitice, o serie de fragmente de ceramicd, pe cari le-am adus laMuzeu.

Am vizitat in fine, in drumul nostru, cetatea Caraqova de carene vom ocupa mai de aproape intr'unul din numerii viitori ai revistei,cetatea prezentand deosebit interes pentru trecutul românesc.

Sumare cercetäri §i säpaturi arheologice am facut apoi, astatoamnä, la Lenauheim, unde existä o statiune preistorica din epocaneoloticului ; vom cauta, ca la varä, sä facem i aici säpaturile nece-sare, spre a desválui rämä0tele strävechei statiuni de aqezare orne-neasca de aci.

In prima parte a acestei däri-de-seamä am amintit de-un ches-tionar istorico-arhologic alcatuit de directiunea Muzeului nostru i tri-mis, impreund cu un apel, la toate satele din Banat 0 imprejurimi.

La acest chestionar, am primit din partea preotilor, invatato-

133

www.dacoromanica.ro

rilor si notarilor comunali, peste 600 de räspunsuri, complectate, in ceamai mare parte cu foarte interesante date istorice si arheologice. 1)

Aceste petioase räspunsuri ne vor fi, in bunä parte, excelentecäläuze in vederea viitoarelor noastre cercetäri si studii.

In leaturä cu viata artisticA a Timisoarei pe anul 1928 desprecare s'a publicat in acest numär al revistei o dare-de-seamä 2) am autatsä cercetäm toate expozitiile de picturd si sculpturä din orasul nostru.Citäm intre pictorii expozanti pe urmátorii : L Nitescu, I. Podlipny,Eminet, Anton Rugescu, Diodoro Dure, Augustin Káldor, Kapussy,Miniqan, Isac, Litteczky, Elena Krausz-Litteczky, Tahtunoff, Osztoics,Elena Chiffa, Cornel Liuba, Gori Mircescu, - iar dintre sculptorinumai pe unul, pe Ferdinand Gallas.

Muzeul nostru a fäcut, cu acest prilej, mai multe achizitiicumpärând pentru Pinacoteca câteva tablouri si anume : dela L Nitescuun tablou reprezentând Prance bucovinence", picturä in uleu ; delaAnton Rugescu : doug tablouri, unul Naturei moarte iar altul PeisajCil casei (eireineasce, picturi in uleu ; dela Cornel Minisan : Casa luiAvram lancu" - vedere generalä, picturä in uleu ; dela L Isac :Clopotnita Bogdan Vode, din Rädäuti (Bucovina) si Ulitei din Ba-zargic:`, picturi in uleu ; dela Diodoro Dure : Un mic desen, Din Ada-kaleh" 0 o acuarelä, Stradá din Lugor ; dela Litteczky : Patru pei-sage in xilografie coloratä ; dela Tuhtanoff : Cap de studiu", picturdpe pânzä" ; dela Podlipny : Trei desene in cärbune : Procesiunea",Un cap de bätremei" 0 Un peisaj".

Tot in decursul anului tredut, Muzeul Bänätean a mai achizi-tionat prin cumpärare, insä nu din ezpozitii, ci izolat, ocazional, urmä-toarele tablouri : Un colt din vechea cetate a Timiparei", acuareläde Ferdinand Kóra ; Un grup de Romemi beineiteni din 1820", acua-relä de Pacsics 3) ; Damei cu scut", tablou in miniaturd de pictor ne-cunoscut din sec. XVIII ; Visul unei Rege in cort", tablou miniaturä,de pictor necunoscut din sec. XVIII ; Cina cea de taine, picturä pepânza, de pictor roman necunoscut din sec. XIX; ApostolulPetru", picturäpe lama de cupru, de pictor italian necunoscut din sec. XVII ; Bustde femeie", Femeie nud" desene, Bust de beirbat", Portret de femeie",ulei pe carton si pe pânzä, câte-si patru aceste ultime tablouri fiindfäcute de pictorul von Riedenstein ; Peisaj, de pictor necunoscut delainceputul sec XIX.

Una insä, dintre cele mai de seamä achizitii, pe care Muzeulnostru o inregistreazd in 1928, adevärat eveniment pentru Pinacotecaacestui Muzeu, e cumpärarea unui tablou de marele nostru pictorNicolae Grigorescu : Uli(ei la Vitré", vândut de cätre profesorul I. D.$tefänescu din Bucuresti.

') Publica'm si 'n corpul revistei de fatal chestionarul respectiv cu unul dinmultele räspunsuri ce-am prima la el.1

2) Dr. I. Miloia : Din viata artistica a Timisoarei.3) Dr. I. Miloja : Romani banateni din 1820.

134

www.dacoromanica.ro

Pinacoteca Muzeului Bänäfean are azi peste 500 de tablouri :picturi, pastele, acuarele i desene, 1) Cele mai multe din aceste tab-louri sunt de autori streMi. Cele câteva prefioase lucräri de pictoriromâni sunt prea pufine,

4teptäm, ca Ministerul Artelor, din bogata colecfie de tab-louri ce posedä, sä depoziteze câteva, cât de pufine, 0 la Muzeul B61-näfean, pentruca astfel, §i 'n Pinacoteca Muzeului din Timipara sä fiereprezentafi, prin operile lor, arti0ii no0ri pictori 0 sculptori din tre-cut 0 de azi.

Totodatä, amintim aci, in legäturä cu activitatea Muzeului Bbl-näfean in 1928, cursurile de Istoria Artelor, finute anul ¡recut la Muzeude cätre directorul Muzeului nostru dl profesor dr. Joachim Miloia, cuelevii Scoalei de Arte-Frumoase din localitate.

In cele 2 luni cat s'au finut aceste cursuri dl. Miloia, a fäcuto introducere in Istoria artelor, vorbind despre civilizafia preistoricä 0orientalä veche ajungând la arta Egipteanä. De aci se va continua inanul 1929.

In luna Februare Dl Miloia a finut o conferinfä la Politehnicadin Timiwara vorbind despre : Elementul pägân in Arta Cre0inä.

In ceiace privqte desvoltarea diferitelor sectiuni ale Muzeului,direcfiunea a fäcut in decursul anului 1928 mai multe achizifionäri :prin säpäturi, prin cumpäräri, prin donatiuni,

Rezumam, Exeste achizifionäri, precum urmeazä :Arheologia : Aceastä sectiune s'a augmentat cu materialul ar-

heologic rezultat din säpäturile acute astavarä la Grad4te-Periamoq,despre cari am amintit mai sus, cum §i cu alte câteva obiecte de ar-heologie, izolate, unele cumpärate jar altele obfinute prin donatiuni, indecursul anului.

Numismatica, Medalistica românä mai cä nu era de loc re-prezentatä in Muzeul Bänäfean, Am cAutat atunci, ca dându-i aten-fiunea cuvenitä, stäruind asupra desvoltdrii ei, s'o avem cât mai binereprezentatä. Ne-am adresat in acest scop, diferitelor Institufiuni ro-mâne§ti, despre cari 0iam cä au medalii §i plachete jubiliare bätutecu prilejul anumitor comemoräri, cäutând totdeodatd, de câteori ni seivea ocazie, sä cumpärdm de pe la particulari astfel de medalii 0 deplachete comemorative. Ne-am adresat indeosebi dlui profesor Con-stantin Moisil directorul Arhivelor Statului," E locul sä amintim acibinevoitoarea dsale atenfiune arktatä fatd de Muzeul Bänäfean mijlo-cind pe lângä un expert traducätor, traducerea in române0e a unuidocument turcesc vechi. Dar un prefios serviciu ne-a mai fäcut dsa,inlesuindu-ne achizifionarea pentru Muzeul aänäfean a unei bogatecolectii de medalii române0i, pe care am cumpârat-o dela dl L Vasi-lescu fost contabil la Casei Regale, Colecfia constä din 150 bucäfi in-teresante de monete §i plachete comemorative, de argint §i bronz, dinvremea lui Cuza-Vodä, a Regelui Carol 0 a Regelui Ferdinand I.

') A se vedea CaTätiza Pinacotecii' Muzeului 13.ängean din Timisoara",1927, Ed. Muzeului.

135

www.dacoromanica.ro

Artele-Frumoase. (Pinacoteca). Din unele expozitii de picturäce au fost in Timisoara, in 1928, cum si prin cumpäräri izolate, amachizitionat pentru pinacoteca Muzeului nostru o serie interesantä detablouri despre cari am amintit deja mai sus, apoi cele ce-am obti-nut prin donatiuni dupä cum le-avem trecute la rubrica Donatoridonatiuni".

Etnografie : Pentru desvoltarea acestei sectiuni, am cäutat, decâteori au fost targuri mai mari, peste an, la Timisoara (13 Marti , 29Mai, 14 August, 25 Septembrie si 18 Decembrie) sä le cercetäm, cum-pärind chilimuri, catrinte, oprege, conciuri i alte obiecte de industriecasnicä pe cari le gäseam mai caracteristice artei bánätene românesti.Pe lângä Etnografie, am infiintat, anul acesta si o Sectie bisericeascei.

Sectia Mallard. Aceastä sectiune a armelor s'a desvoltat anulacesta prin câteva achizitii mai mici de arme vechi, pusti, pistoaleiatagane turcesti, i prin pretioasa donatie de härti militare i foto-grafii infätisând scene din räzboiul mondial - a se vedea la Dona-tori i donatiuni" - ce ne-au fost trimise de dl general Radu Rosettipresedintele Consiliului de conducere al Muzeului militar national.

Biblioteca. S'a augmentat cu câteva cärti de specialitate : Is-torie, Arheologie, Istoria Artelor, Etnografie i Numismaticä.

Arhiva. Pentru arhivd, am achizitionat prea putine documente.In schimb, avem a trece aci, cele mai multe din räspunsurile la ches-tionarul istorico-arheologic despre care am vorbit mai sus.

In afarä de cercetärile istorice i arheologice intreprinse in di-ferite regiuni din Banat si paralel cu achizitionärile nenumgrate inaceastä dare-cle-seamä, directiunea Muzeului nostru a fost preocupatäfoarte mult i cu organizarea internä a Muzeului. Selectionarea si cla-sificarea materialului $iinific, aranjamentul sectiunilor, inventariereacolectiunilor, etichetarea obiectelor, studii i prenotári asupra diverse-lor colectiuni.

Muzeul a fost vizitat, in decursul anului acesta, cam de vre o7 mii persoane profesori i colari, cum si de particulari, - din tarási din streinätate.

DirectiuneaMuzeului Beineitean

136

ai

ai

www.dacoromanica.ro

11, tilllii,(11Pillfillow1111111,10111111 111111 'III !III 111111 11111111111 111111,111) 111111,1111111111Pim 111111Poil 111111,1111111111Finil

DONATORI $1 DONATIUNIParalel cu achizitiile ce se fac de Muzeu, prin cumpärare, i mai cu seamä

prin cercetärile i säpäturile istorice cari se 'ntreprind an de an pe teritoriul Bana-tului, colectiunile Muzeului nostru - mai toate - se augmenteaza mereu si prin do-natiuni venite fie la apelurile lansate de noi, fie din praline initiativä a celor ce neinteleg rostra.

Astfel, in ultimul limp, am primit mai multe donatiuni i ne facem o pla-cute datorie de-a le remarca aci, pe länga numele generiosilor donatori cärora le ex-primarn i pe aceasta cale viile noastre multumiri.

Deschidem asa dar, incepand cu acest prim faunae al revistei noastre, subtrubrica Donotori i donatiuni", lista tuturor sprijinitorilor Muzeului Banatean caribinevoesc a contribui la imbogätirea colectiunilor acestui Muzeu.

De-astädata avem a releva pe urmatorii donatori si donatiile ce dinsii auficut Muzeului

DI Stephan Gaselee bibliotecarul Ministerului Macerator straine din Londra :Pelbartus de Themessvar, Argentorati, 1519 (1 vol.)

DI General R. Rosetti presedintele Consiliului Mezeului milder din Bucu-resti vase härti milita re infatisand "'Sullen armatelor romane in räzboiul 1916-1919

anume, schita No. 1 : Ofensiva romana in Transilvania, Intrarea Romaniei in räzboi,Planul de campanie, Operatiunile initiate din Dobrogea,-schita No. 2 : Retragerea ar-matelor din Transilvania i retragerea lor in Carpati, Operatiunile din Dobrogea inluna Octombrie 1916, -schita No. 3 : Ruperea frontului roman la Jill, Betake dela Bu-curesti, Retragerea pe link Siretului ;-schita No. 4 : Reorganizarea armatei romaneOfensiva proectata pe frontul roman in tulle 1917, Bätälia dela Märäsesti ;-schita No5 : Mafia dela Märasesti, Descompunerea armatelor ruse si retragerea lor de pe iron-tul rusesc, Armistitiul i tratativele de pace ;-schita No. 6 : Campania din Transilvania

Ungaria (1918-1920), Perioada Pacii dela Bucuresti.Apoi a mai donat 50 fotografii din räzboiul 1916-19, reprezentand : 1) Un

convoi de prizonieri germani luati in luptele din Transilvania sfarsitul lunei Septembrie1916 ; 2) Mitralierä in actiune - Valea Casinului 14 Ianuarie 1917 ; 3) Mitraliera inactiune - Podul-Ghionoaiei 28 Februarie 1917 ; 4) Tun de 53 m. m. - Valea-Casi-nului 2 Martie 1917 ; 5) Transportarea unui ränit de pe front -Martie 1917 ; 6) Tunde 75 m. m. in pozitie la Marasesti - 28 Aprilie 1917 ; 7) Mortier de transee pefrontul Marasesti - 11 Mai 1917 ; 8) Tun anti-aerian de 47 m. m. pe monitorul Ko-gälniceanu - 13 Mai 1917 ; 6) Soldati in transee la Maräsesti citind jurnale- 15 Mai1917 ; 10) Manifestatii ruses. pentru pace-Bacau 17 Mai 1917 ; 11) Manitestatii ru-sesti pentru pace-Bacau ; 12) Tun de 53 m. m. pe frontul dela Marasesti - 25 Mai1917 ; 13) Hora unirei jucatä in pieta Unirei cu ocazia venirei voluntarilor Ardeleni-Iasi 9 Iunie 1917 ; 14) Generalul Prezan seful Marelui Guarder General salute pe ofi-

137

10111;11 1141411,

li

si

www.dacoromanica.ro

terii volun'tari Ardeleni-Gara Iasi Iunie 1917 ; 15) Jurämantul Voluntarilor Ardelenicari s'au intors din Rusia pentru a lupta alaturi de fratii lor din Regat-Iasi 15 Iunie1917 ; 16) M. S. Regele in transee in Valea Oituzului - 15 Iunie 1917 ; 17) Soldatilucrand la un adapost blindat - Märäsesti 1917 ; 18) Generalul Berthelot decoreazáun sergent care s'a distins in luptele dela Oituz - 19 Iunie 1917 ; 19) Generalul Ber-thelot remite Legiunea de onoare Generalului Väitoianu Comandantul Corpului IVArmata - Onesti 19 Iunie 1917 ; 20) Depozitul de subsistenta dela Tecuci bombardatde inamic - 20 Julie 1917 ; 11) Obuze de 150 in. M. capturate in luptele dela Mara-sesti - 25 Iu lie 1917 ; 22) Atasati militari in vizità. la Mare le Cuartier General al Ar-matei - Iasi 27 Iu lie 1917 ; 23) Tun de 105 m. m. Valea Oituzului 28 Iunie 1917 ;24) Trofee de razboi luate in luptele dela tvlarasti - 30 lulie 1917 ; 25) Tg. - Ocnabombardata de inamic - 10 Aug. 1917 ; 26) Ruine in urma bombardamentului-Mara-sesti 15 August 1917 ; 27) Prizonieri germani luati in luptele dela Märasesti-August1917 ; 28) Post de Observatie - Valea-Casinului 15 August 1917, 29) Transpor-tarea tunurilor artileriei grele pe front la Oituz - 17 August 1917 ; 30) M. S. Regelede vorba cu ofiterii raniti la spitalul din Cainti - 23 August 1917 ; 31) M. S. Re-gina la Sanatorul Carpati" - 28 August 1917 ; 32) M. S. Regele si M. S. Reginadecorand pe front soldatii cari s'au destins in luptele dela Marasesti - 28 August1917 ; 33) M. S. Regele i M. S. Regina decorand pe front soldatii cari s'au distinsin luptele dela Märäsesti - August 1917 ; 34) M. S. Regele si M. S. Regina decorandofeterii i soldatii cari s'au distins in luptele dela Oituz - 29 August 1917 ; 35) M.S. Regele decoreaza drapelul Regimentului 9 Vanalori cu Ordinul Mihai Viteazu cl.III - 29 August 1917 ; 36) Linii de drum de fier distruse de inamic in luptele delaMäräsesti - 10 Dec. 1917 ; 37) Adäpost de mitraliera pe Piscul Ratei - Casin 14Dec. 1917 ; 38) M. S. Regina Maria si Misiunea militara Engleza -Iasi 7 Martie 1918 ;39) Invalizi de razboi intorsi din lagärele germane - 3 Sept. 1918 ; 41) Prizonieri ro-mani sositi din lagärele Austro-Ungare - 15 Martie 1918 ; 42) Soldati romani dinRegimentul 3 Rosiori mutilati de bolsevicii rusi, 43) Soldati romani mutilati de bolse-vicii rusi ; 45) Generalul Marclaráscu comandantul trupelor din Transilvania, prirnestemultumirile prirnarului din Nyreghi hasza pentru cá i-au scapat de bolsevici -Mai 1919 ; 46) Defilarea trupelor din Divizia 8-a la Kolomea(Polonia) - 31 Iulie 1919;47) MM LL. Regele si Regina asistä la trecerea trupelor din Divizia II-a peste Tisa- 13 August 1919 ; 48) Parlamentari Unguri din sectorul Szolnok-Ujszasz se prezintacomandautului cerand armistifiu la 14 Aug. 1919 ; 49) Hranirea popula(iei sal-ace dinBudapesta de trupele romane 1919 ; 50) Conferinta interaliata la Budapesta - 8Noembrie 1919.

In al ara de hartile militare i fotografiile descrise mai sus, dl generalRosetti ne-a trimis 0-un volum din Anuarul Ordinului Mihai-Viteazu 1916-1920."

DI profesor loan Andrieqescu directorul Muzeului de Antichitati din Bucu-resti Revista Dacia"-recherches et découvertes archéologiques en Roumanie, publiéesous la direction de Vasile Parvan, I. 1924, II. 1925 (2 vol.)

DI profesor Constantin Moisil directorul Muzeului Arhivelor Stalului" dinBucuresti Buletinul Societätii Numismatice Romane cuprinzand Catalogul MedaliilorMoldo-Romane cunoscute dela anul 1600 pang. la 1906 (1 vol.) i, Studii i cercetarinurnismatice de C. Moisil-Consideratiuni asupra monetelor lui Mircea cel Batran,(I. vol. 1)

Dl Emanuil Ungureanu din Timisoara : Istoria Romanilor (vol. I.-V, ed. 1)de A. D. Xenopol ; Istoria Partidelor Politice in Romania (vol. I) de A. D. Xenopol ;,,Cartea de A ur" (vol. I-VIII) de T. V. Päcdteanu ; Prima Alba-Iulia" (1 vol.) de P.Nemoianu ; Spitatul de Stat din Timisoara istorico-statistic (1 vol.) de dr. AurelCandea ; Resita" (1 vol.) de I. Conciatu ; Supplex Libellus Valachorum (1 vol,) ; Lup-tele Diviziei de inf. (1 vol.) de Cpt, I. Boteanu ; Coruptiunea Legate (1 vol.) deVictor Costin ; Calendarul-Almanah al Asociatiunei pentru ajutorarea ziaristilor Ro-mani ; Actele i desbaterile Adunärii eparh. Aradului 1928;

Afara de acestea dl Ungureanu a mai donat urmatoarele : dotia otia incon-deiate de Pasti, vechi de vreo 50 de ani, i patru medalii comemorative : 1) medaliede bronz comemorand 400 de ani dela moartea lui Stefan-eel-Mare ; 2) medalie debronz in amintirea anului al 40-lea al capitäniei Regelui Carol I ; 3) medalie de ni-chel batutá cu ocazia jubileului de 40 de ani de preotie a Episcopului de CaransebesIoan Popasu ; 4) medalie de aluminiu a Preparandiei gr. or. rornana Arad.

138

www.dacoromanica.ro

Dna Vioara dr. Chicin din Timisoara Picturi in uleiu (8 buc.) i desene(100 buc.) de-ale pictorului banätean loan Zaicu, precum urmeaza Fierar odihnind-ulei pe panza ; 2) Bust de bärbat-ulei pe panza ; 3) Bust de bärbat-ulei pe paned ; 4)Bust de femeie-ulei pe panzä ; 5) Bust de femeie-ulei pe panza ; 6) Bust de femeie-ulei pe paned ; 7) Bust de femeie-ului pe paned ; 8) Bust de femeie-ulei pe panzä ;9) 19 Desene-studii de cap ; 10) 15 desene-schite de nucl ; 11) 21 desene-schite de nud ;12) 14 desene-compozifii ; 13) 5 desene-studii de nud ; 14) 1 desen-natura moartä" ;15) 25 desene-studii anatomice.

Dna Nora dr. Nistor din Timioara Un costum femeiesc (camae, poale2 catrinte) brodat cu fir negru.

Dna Ferenczy din Timisoara : Autoportretul pictorului Iosif Ferenczy -ulei pe panzä.

Dna Kolsi din Timi§oara : Diploma de maestru brutar din 1856 a lui IohanKotsi din Timisoara.

Dna Herma dr. Lemeny din Buzia ; Un vas de bronz ritual turcesc.Dna Eliza Lupu profesoará Focsani : o ploscl de lut.kg. Cornel Liuba din Timi§oara Un conciu romanesc bänalean.Dr. Ioachim Miloia : Revista Architettura e Arti decorative Anno VI. fasc.

XII ; Marcu Aureliu-Antoninu Filosofulu (1 vol.) de Mihail Berceanu ; Caet de cantecedin 1862 (in manuscris) de Ion Miloia ; Monografia comunei Ferendia (in manuscris)de Achim Miloia ; Universalis Schematismus Eclesiasticus-Aloysius Reesch de Lewald ;din 1842 0 seriede marci postale emise in Oct. 1928 la comemorarea semicentenaruluiunirei Dobrogei.

Dl. prof. George Draghincescu : Jahrbuch des Burzenländer SächsischenMuseums (1 vol.) ; prin d-sa, am mai prima urmatoarele cloud pistoale de duel vechi,un act administrativ din 4 Februarie 1853 adresat catre Emil Reiter din Lugoj, unact administrativ din 23 August 1843 semnat de Ladislau Geöcz, Notiä (9) plan§e-schite de clädiri vechi militare, un regulament despre uniformele functionarilor socie-tätii de navigatie Danubianä cu 5 mostre de uniforme, regulament intitulat in limbagermana : Uniformirungs-Vorschrift des Schiffs-Personales der ersten Donau-Dampf-schiffahrts-Gesellschaft, si-o altä carte despre fabricarea zaharului Anleitung zurzur Zucker-Erzeugung aus dem Safte inländischer Ahornbäume (Viena 1812).

D1 George Postelnicu : 0 serie de marci postale emise la 15 Oct. 1922 co-mernorand Incoronarea Suveranilor Romaniei-Mari ; Un conciu vechi romanesc dinBelint ; Un conciu vechi romanesc din Izvin (Banat).

Dl dr. Aurel Cosma-junior : Istoricul Bisericei Romane din Timisoara-Fa-bric (1 vol.) de dr. A. Cosma-junior.

D1 prof. Novosivskey din Bucovina : Trei oua incondeiate de Pasti, unul dinIspas i doua din Visnicioara-Bucovina. DI capitan Vasile Miloia : Trei oua incon-deiate dc Pa§ti, din Basarabia ; o chitara fäcuta dintr'o gamela de tinichea si din lemnde soldatii români pe frontul de luptd galitian in räzboiul mondial.

Dl dr. Emeric Telbisz : Monete de argint si de bronz : 36:romane-epoca im-periala ; 24 austro-ungare-epoca rena§terii ; 1 turca-epoca contemporana ; 3 poltureardelene ; 1 francezä-epoca cotemporana ; 6, diferite ; un cercel de bronz - vechidin epoca bronzului ; 3, monete mari argint, austriece i boeme din 1765.-1779.

Dl G. P. o furculita §i-un cutitas tacam dela masa oferitä primarilor dinfara - parcul Carol Bucuresti - cu ocazia serbärilor incoronarii Suveranilor.

Dl Diodoro Dure din Lugoj o icoanä poporalä din comuna Tapia (Banat),picturá pe sticla reprezentand Nasterea Precistei".

S. Sa dl preot Pavel Ardeleanu din Timisoara : un antimis si-un clopotelde care s'a servit ca preot militar pe frontul de lupta dela Isonzo din Italia in raz-boiul mondial.

S. Sa dl preot Miron Beileanu din Clopodia : douä iconi de pe la finele sec.XVIII din biserica din Clopodia ; reprezinta una pe Isus Cristos i alta pe Maria cupruncul Isus, ambele iconi fiMd picturi pe lemn.

S. Sa dl preot Aurel Bolla din Denta : o cruciulitä slavä din sec. XVIII-XIXsculptata'n lemn.

Nicolae Bolocan (decedat ) publicist Timisoara ; 1) Arborele istoric-geuealogical Romaniei - harta pe panza ; 2) Columna Imp. Marcu Aureliu-hartä pe panza ; 3)

139

www.dacoromanica.ro

Istoria lui Mihai Viteazu (1 vol.) de dr. Ion Sarbu ; 4) Vlad Tepes si naratiunile ger-mane si rusesti asupra lui - studiu critic (1 vol.) de I. Bogdan ; 5) Istoria fondariiorasului Bucuresti (I vol.) de D. Pappasoglu ; 6) Românii din Ungaria (1 vol.) de HenriGaidoz ; 7) Românii din Muntii Apuseni (1 vol.) de Frâncu si Candrea ; 8) Chestiuneanationalitatilor (1 vol.) de A. C. Popovici ; 9) Replica Junirnii Academice române (1vol.) ; 10) An das Forum Europas (1 vol.) ; 11) Die vereinigten Staaten von Gross-Oesterreich (1 vol.) de A. C. Popovici; 12) Bucurestii (1 vol.) de Carmen Sylva ; 13)Scrisori din Exil (1 vol.) de I. Heliade Radulescu ; 14) Scrierile lui Iraclie Porum-bescu (1 vol.) de L. Bodnarescu ; 15) Anuarul ilustrat al Armatei Române din 1897(1 voL) ; 16) Trei calendare istorice din anii 1894, 1895, 1897 ; 17) o sentin(ä a Co-mandarnentului de Etapa No. 22 german, cu data de 11 Iulie 1917 T. Severin, desprecondamnarea la moarte a celor 10 eroi mehedinteni ; 18) Cei zece martiri mehedin-teni executati la T. Severin"-episod dramatic din timpul räsboiului - (in manuscris)de N. Bolocan.

D1 Gheorghe Caba invätator-director Timisoara: un opreg din anii 1830 dinMosnita-Banat.

Dl. dr. Firenza canonic Lugoj ; Dieceza Lugojului-$ematism istoric (1 vol.)de dr. Demetriu Radu Episcop de Lugoj.

DI dr. Valeriu Boleantu advocat in Deta : unelte de fier (12) din sec. XV-XVIaflate pe teritorul comunei Denta.

Dl Eugen Gerich din Timisoara : o fotografie Catedrala din Milano,D1 D. Comga presedinte al Comitetului organizator al Expozítiei de artá

casnica din Timisoara - Dec. 1927 : L' evolution de la peinture religieuse en Buco-vine et en Moldavie, Texte, (1 vol.) par L D. Stefanescu ; Contribution a l'etude despeintures murales valaques (1 vol.) par I. D. Stefanescu.

D1 Emilian Novacovici inv. pens. din Racasdia-jud. Caras : Ralcasdia in raz-boiul mondial, revolutie si ocupatiunea sarbeasce (1 vol.) ; Suferinte" (1 vol.); Cu-vinte banatene (1 vol) ; Disertatiuni (1 vol.); Colectiune de medicamente casnice (1 vol.)

DI Seinora lulius din corn. Bristea-jud. Timis : o monetä (dinar) de bronzdin epoca imperialä romana, afl. de el, pe teritoriul corn. Bristea.

DI Dimitrie Buna din Timisoara : o lama de sabie ruptä 'n doua-veche dinvremea migratiunii popoarelor, afl. in sapalturi la liziera Timisoarei si o uleicäneolitica.

DI Constantin Stoicescu dela coala Normala : o armä (pusca) veche uzata.D1 Romulus S. Molin din Timisoara : Almanahul Banatului 1929 (1 vol.).DI dr. Ion Dobogan advocat Timisoara : un ban de argint comemorativ ( 928)

austriac, cu efigia compozitorului Schubert.D1 Cornelia Area student la Politecnica : o teaca de lemn pt. cutit itnbra-

catä cu tinichea de arama - turceascä, afl. Timisoara.Asociatiunea Astra" din Sibiu : douä medalii de bronz (avers si revers)

jubiliare cu efigia lui Baritiu.Directiunea Teatrului Na(ional din Bucuregli : o medalie de bronz - come-

morarea semicentenarului (1877-1927) Societátii dramatice române.Frefectura de slat din Timisoara : 1) 5 monete de aur (1500-1516) - Re-

publica venetianä ; 2) 1 moneta de aur (1629-1647) - Anselm Casimir Arhiepiscopde Meinz ; 3) 1 moneta, mica, de argint (1586) - Stefan Batori principe al Transil-vaniei ; 4) 3 monete de argint - una mare, doua mici - Imp. Sigismund al III-leaPolonia ; 5) 3 monete de argint-mari (1663, 1676. 1677) - Imp. Leopold al II-leaAustria ; 6) 1 monetä de argint-mica (1662) - Imp. Ludovic al IV-lea al Frantei ;aceste monete au fost aflate in 1924 in sapaiturile din gradina de langa Facultateade Teologie din Timisoara, a lui Matei Marinco, gasindu-se de catre muncitorii : PetruDermendia, $taf an Damalzolt, Brune Guseppe, Ion Kronosov si Ion Hilt ; tot delaPrefectural am mai primit ca donatiune din partea lui Artur Galandauer din Timisoara5 monete de argint si 1 moneta de bronz, diferite.

Intreprinderea comunaki funebrala din Timisoara : un inel-vergheta de aurdin 1806 afl. in cimitirul din Cetate intr'o criptä demolatä si 11 monete de bronz -diferite din sec. XVIII-XIX.

D1 Ceipitan dr. Magda : o statuetä de masa din marmura reprezentand unleu sezând.

Directiunea Muzeului BeinCitean.

140

www.dacoromanica.ro

GYPVO"

CHESTIONARUL" MUZEULUI BXNATEAN,

and am intocmit qi trimis in intreg Banatul chestionarul istoricde mai jos, am fäcut acest lucru mai mult pentru a avea multumireacä ne-am fäcut o datorie : cunoscând inräddcinata nepäsare band-teneascd pentru problemele noastre de culturä locald ne aqteptam cardspunsurile sä nu mai vind, sau sä dacd i sosesc, sä se simtiascä dinele qi gândul celui ce ni le-a trimis mai släbiti-mä domnilor, dechestionar imi arde mie ?" .

E adevärat ea am prima 0 de acestea §i e destul de dureroscá intre rdspunsurile primite sunt i unele cari fac impresia cá au fostscrise in timp ce domnul intelectual clela tard se urca in träsurä 0 segräbia ca sd nu scape trenul. Negativ", Nu se tie", Nimic", o linieorizontald, etc. iatä câteva din rdspunsurile cele mai comode.

Dar aceste räspunsuri au fost putine. Multumitä organelorbiserice0i cat §i celor administrative, am primit räspunsul cerut la cca600 chestionare. Este un rezultat frumos -0 care vine sd dovecleaecdcá scepticizmul cu care nu mai a0eptam rdspunsurile n'a fost inte-meiat, cá intelectualii no0ri, mai cu seamd cativa dintre ei, au intelesrostul acestui chestionar ; cd in viitor putem conta pe sprijinul 0 cola-borarea lor, aci numai a§a se va putea realiza ceva care sa rdmând

numai aqa se va putea face Istoria Banatului, Vom reveni in anulviitor intrebând hied pe toti cei ce au interes pentru trecutul provincieinoastre, cdci voim sä realizäm o legaturá continual intre MuzeulBänätean i ei.

Multe din Rdspunsurile" trimise aduc date foarte pretioasespicuirea kr ne va da putinta sá intocmim un Repertoriu istoric" alBanatului ce ne va servi ca bazä pentru lucrdrile din viitor §i pentruie0ri1e la fata locului. ateva, iar, din rdspunsuri sunt in sine studiiserioase, inceputuri de monografii ale comunelor respective. Pe acesteale vom publica in intregime incepând chiar cu numärul acesta al bule-tinului nostru.

Tinem sä multumim pe aceastd cale in primul rand autoritd-tilor cari intelegând apelul nostru ne-au dat tot sprijinul in rdspandirea

141

9P.en9 e)" bik5

Op.'&0 "66 0(9

:

.

di

;

www.dacoromanica.ro

lui i tuturor acelor intelectuali cari s'au gräbit sä ne adune mai multsau mai putin din acel material istoric pe care 1-am cerut,

Fie ca acest rezultat sà: se dubleze, sa se inzeceascä in viitorsi fie ca toti intelectualii nostri dela sate precum i cei chemati, delaorase, sa-si propuna, pe lângä preocuparile lor zilnice i reconstruireaistoricä a localitätii in care träesc. Din acest mozaic vom putea corn-pune apoi o scenä, vie, adevaratä a Banatului românesc in trecutprezent,

Reproducem aci Chestionarul" trimis i unul dintre cele maibune räspunsuri primite acela al dlui Paul Nica, notar in Wireidia,judetul Caras. DI. Nica ne prezinta un Raspuns" complectat in urmaunui studiu serios, fäcut cu multä dragoste si intelegere dându-ne astfelmodelul Raspunsului" asa cum 1-am fi dorit noi dela toti intelectualiinostri.

g

APELcatre intelectualii orwlor, cdtre învôfätorii, preotii, primarii qi notctriisatelor din Banat qi &lire totii Romanit dornici qi cu dragoste peniru

cunocz5terea trecutului istoric al Banatului,

Trecutul istoric al Banatului n'a fost inca pe cleplín cercetat,viata ce-a pulsat in timpurile de mult apuse i in vrernuri pe caristrabunii nostri le-au trait nu este atât de cunoscutä ca sä se poatáscrie o istorie conceputa stiintific si modern a provinciei noastre. Caciveacuri i veacuri au trecut, nenumärate, decâncl apar prirnele semnede viata, de civilizatie pe aceste plaiuri, decând cu alai intrard po-poare'n istorie, decând dintre acestea, unul viteaz i vânjos, ternuteroic, Dacii, si-au dat contributia lor de sange i viatä, la sadirea ci-vilizatiei occidentale in tinutul nostru ; decând dupä strälucirea domi-natiunii vulturuhri roman, peste noua plämädire de rassa, peste Ro-mani, trecurä valuri i valuri de cutropitori, respinse si parate, in timpce plapanda injghebare de Stat a mostenitorilor se infiripa subt pa-triarhala conducere a Cnezilor i subt vegherea treazä a voevozilorRomani,

S'a scurs o eternitate de când omul ce locuise tinuturileacestea ajunge dela unealta primitiv tdiata in piaträ, la perfectiuneamasinei moderne, deed') d dela adorarea primelor elemente din juru-ise 'Malta pa.nä la invätatura crestinismului, decând dela primele sgâ-rieturi - räboj al evenimentelor principale ale unei vieti steams ingra-ditä de grijile existentei - omul ajunge sä scrie o cronica i sä deao forma materialä a tot ceiace simte. Simtim cä sub picioarele noastre,strat dupä strat, s'au asezat semnele acestor vremuri. Rânduri, ran-duri, cu sfintenie, Timpul a pus pagina peste pagind iar Parr: ântul le-alegat la sanu-i in hrisov, in Cartea Istoriei Banatului pe care, rdsfoind-o cu cercetärile noastre istorico-arheologice, vorn vedea i vom gasi

142

:

pi

E

pi

www.dacoromanica.ro

intrânsa, din cele mai indepärtate timpuri, felul de asezare si progre-sul de civilizatie al diferitelor strävecbi popoare pe aceste meleaguri,märeata epocä a Daciei Felix" de odinioarä sfarsit cultura i ci-vilizatia strámosilor nostri dela aceastä epocá i pand'n zilele de azi.

Adunarea i studierea acestor documente istorice ni se im-pune ca o sfântá datorintá ce avem atat fath de trecutul strämosesccat si fatá de rolul nostru de azi, cand suntem iaräsi stápani in casanoastrá pe mosia noasträ stdbunä ; si nu ne vom putea simti pe de-plin multumirea reinträrii in posesiunea sfintei noastre mosteniri delasträmosi, paná ce nu o vom cunoaste perfect in toate unghiurile, panäce nu va veni tot stocul de rämäsite ale trecutului ca sä refacá legd-tura dintre noi de azi i intre acei ce au fost.

Cu scopul de a reprezenta cat mai fidel trecutul Banatuluis'a infiintat in Timisoara o Societate de Istorie si Arheologie care aorganizat si un muzeu, Muzeul Banätean, azi proprietatea Statului, ceare menirea de a descoperi, a colecta si a pästra punand in slujbastiintei muzeologice, oHce documente, inscriptii si obiecte care ar oferimaterial pretios pentru Istoria Romanilor deosibi a Romanilor bä-näteni. Pus mai intâi in serviciul Istoriei Românilor deosibi a Ro-mânilor din Banat, Muzeul Bänätean va sä aibd o mare si covârsi-toare importantä culturalá. Societatea de Istorie i Arheologie din Ti-misoara care-1 secondeazá deaproape, a adus si aduce incä si ea unpretios servidu intru scrutarea trecutului istoric al Banatului, contri-buind i aceastä Societate la sprijinirea i desvoltarea Muzeului nostru,

Ne acIresäm prin acest apel domnilor profesori, invätätoricucernicilor preoti, precum si tutulor intelectualilor cari stiu apreciainsemnätatea istoriei trecutului românesc din aceastä provincie, sä aducäla cunostinta Muzeului nostru, oridecâte ori se dau la ivealä

bändtene, cäutand totdeodatä sä" cerceteze arhivele vechi ale Co-munelor, sä cerceteze Bisericile i Scoalele, comunicandu-ne cat maineintârziat toate acele date pe cari, stäruitor le solicitäm prin chestio-narul de mai jos ce-1 lansárn odatä cu acest apel. Sä strangecat mai cu grabá a materialul documentar istorico-arheologic referi-tor la trecutul provinciei noastre cäci numai asa Muzeul Bänätean vaputea deveni acea oficinä a Istoriei Banatului românesc, a cdrui ne-cesitate se resimte atat de mult.

Lansdm acest apel si chestionarul ce urmeazd ad, cu deplinädragoste pentru acest scop i cu incredere in pretiosul concurs ce nise va da.

Directorul Muzeului Bängean

PROF. DR. IOACHIM MILOIA.

143

§i'n

§i'n

antichi-tali

2

si'n

si

www.dacoromanica.ro

Chestionar iistorico-arheologic

L Comuna.

1. Aveti cunostintä c. existä in Comuna Dvs (la Primärie, laBiserick la Scoalá sau pe la particulari) documente, scrisori vechi etc.,referitoare la infiintarea i trecutul Comunei Dvs sau cari ar prezentainteres istoric general ? Dacä da : a) Cari sunt acestea, unde seaflä, de unde provin ? b) S'au publicat ele in vreo monografie saualtundeva ?

2, Ce stiu bdtrânii satului despre trecutul Comunei ?3. Ce evenimente, intâmpläri mai de seamä, s'au petrecut in

Comunä ?4, Existä vreo statisticä a Comunei din care s'ar putea vedea

miscarea populatiei ? De când dateazä ?5, a) Câti locuitori are Comuna in prezent ? (pe nationalitäti),

b) De ce confesiune sunt ? c) Ce secte religioase sunt in Comund ? d)Este in crestere populatia sau in descrestere fatä de trecut i cu ceprocent ?

IL Biserica.

6, Cate parohii sunt in Comuna Dvs si de and dateazä ?7, Cate biserici are Comuna i când s'au zidit ?8, a) Cine a fost preotul cel mai vechi despre care sunt date

singure ? b) Ce preoti i-au urmat i când? c) Care le-a fost activitateamai de seamä pe teren cultural-national ?

9, Cine sunt ctitorii bisericii í ce se stie despre ei ?10, Cine a fost maestrul care a zidit biserica i ce se stie

despre el ?11, and a fost pictata biserica, cine a fost pictorul i ce se

stie despre el ?12, Are biserica iconostas de lemn sau altä mobilä sculpuralä ?

Dad, da : a) când si de cine au fost lucrate ?13. A fost renovatä biserica (constructia, pictura, sculptura) ?

Dacä da când si de cine ?14. Posedä biserica iconi vechi pictate pe lemn sau pe pânzä ?

Dacä da : a) câte ? b) de unde provin ? c) ce reprezintä ? d) poartävreo inscriptie ? e) ce dimensiuni au ?

15, Are biserica obiecte vechi (potire, cruci, talere, canclelute,sfesnice, oddj dii, mobilier i altele) ? Cum se infätiseazä i ce se stiedespre originea lor ?

144

:

www.dacoromanica.ro

16, Ce carti vechi are biserica i ce insemnäri sunt pe ele ?17, Ce fel de steaguri are biserica, de cine au fost acute

qi când ?18. Are biserica antimise vechi ? De când dateaza acestea

de cine sunt lucrate ?19, Care este cea mai veche matricolä de na0eri 0 de morti

ce posedd biserica ?20. Sunt, in jurul biserici, morminte i cruci de piatrá, in-

scriptii, etc,, din cari sä se poatá vedea vechimea lor ?21, Este vreo criptá subteranä (coridor, bola) sub, sau lângä

biseria. ?22. Fosta cercetatá cripta i ce s'a gäsit intrânsa ?23, Inainte de actuala bisericd a mai fost vre'un läcaq de ru-

gäciuni in Comunä i ce se Oie despre el ?24, A fost vizitatá biserica de catre Arhierei sau alte perso-

nalitäti biserice0i sau laici ? Când 0 de cine ?25, In arhiva bisericei ce anume scrisori aveti in legäturä cu

datele mai sus in0rate ?26. Ce 0iu bätrânii in legáturá cu trecutul parohiei i bise-

ricii din sat ?

IIL $coala.

27. Ce §coale sunt in Comuna Dvs, de când sunt infiintate, decine au fost sustinute in trecut 0 de cine azi ?

28. Cine a fost invätätorul cel mai vechi din sat, despre careaveti cuno0intd ? Ce invätätori i-au urmat qi când ? Care-i activitatealor pe teren national-cultural ?

29, In arhiva coa1ei ce fel de cärti vechi, documente, scrisori,etc., de interes istoric-cultural, se pästreazA ?

IV. Asociatiuni culturale i reuniuni de ceintdri.

30. Aveti in Comund Societáti culturale (Cercuri de lecturá,Case nationale, etc.) ? Dacä da, când 0 de cine au fost infiintate ?

31. Existä in comunä reuniuni de cântári ; care este istori-cul lor ?

32. Cine este actualul conducätor al corului i orhestrei ?33. Dintre locuitorii satului a fost cineva care sä se fie &gins

pe teren national-cultural-artistic ? Dacä da, cine, chnd §i ce se §tiedespre ei ?

145

www.dacoromanica.ro

V. Antichitätti.

34 Ce obiecte vechi s'au gasit pe teritoriul Comunei Dvs(unelte strävechi de piaträ, de os, de metal - vase de lut, de metal,- hârburi, monete, arme vechi, zidiri, precum si orice alte lucruri dinyechime) descoperite prin aratura, sapaturi de fântani, de fundatiunide case, etc. ?

35, De cine, când, unde s'au descoperit asemenea obiecte sice-i cu ele, uncle se and ?

36, Aveti cunostinta ea' s'ar mai afla pe teritoriul ComuneiDvs asemenea obiecte si uncle ?

37. Sunt pe teritoriul Comunei Dvs santuri, valuri sau dru-mud, romane, ruine de cetäti, circuri avare, ridicaturi de pämänt incerc, movile, dâmburi mai ridicate de cari se leagä vreo legencla oriau insemnätate din vechime ?

38 Ce alte monumente se gäsesc astazi pe teritoriul ComuneiDvs ? Care le este istoricul ?

VL Etnografia.

39. La cine si ce obiecte vechi de industrie casnica. (tesäturi,cusaturi. crestaturi in lemn, etc.) se afla in Comuna Dvs ? Ce vechimeaproximativa au aceste obiecte de industrie si cine le-a lucrat ?

40. Sunt pe teritorul comunei Dvs, capele sau cruci de lemn(troite) puse la incrucisare de clrumuri ? ,

41. Ce cântece populare, ce balade cu legende istorico-mito-logice se cunosc de care locuitorii satului ?

VIL

42. Aveti fotografii vechi sau noui cari sa'nfatiseze biserica,scoala sau 1361..0 din satul Dvs, sau in fine, portrete de-ale preotilor,invatatorilor, primarilor si a altor vechi locuitori ai satului ? (fotografiisau picturi in oleiu).

VIII

43. Ce se mai stie, afara de cele mai sus chestionate, ce-arputea prezenta interes pentru cunoasterea trecutului istoric al ComuneiDvs sau ceiace ar avea interes istoric general ?

Directiunea Muzeului Bilniitean.

146

www.dacoromanica.ro

COMUNA VÁRÁDIA. JUDETUL CARAS.

RASPUNS LA CHESTIONARUL ISTORICO-ARHEOLOGIC AL MUZEULUI BANATEAN,

L Comma.

Ad 1. Documente referitoare la infiintarea comunei, cu stirea noastra nuexistä. Istoria Varadiei a scris-o Mille her Bóc log: Varadia története, tipäritä la anul1889 in Timisoara in tipografia diecezei Cenadului, apoi a mai scris istoricul banateanprotopopul Nicolae Tincu-Velea. Milleker scrie in opul citat, la pagina 10, a primeleurme despre existenta acestei comune, dupa unii istorici, ca Hunfalvy Pal inMagyarország Ethnográfiája 477-514-III." i Bárány iigoston in TemesvármegyeEmléke I. rész 139, ar fi de prin anii 1332-1337.

Prima amintire oficioasa despre comuna Váradia o avem in anul 1390, candRegele ungar Sigismund (12 Septemvrie) prin epistola sa dal ca dar Banului de SeverinNicolae Perényi mai multe sate, intre cari i strävechea cetate a Varadiei. (Pesti Fr.Krassóvármegye története III. kötet).

Ad 2. Batranii satului îi amintesc dela stramosi cá de mult de prin secolulal 16-lea pe aceste locuri au fost 3 sate : unul in locul din hotarul comunei asanumit Poiana flämânda" (locuitorul Iosif Colman, casa No. 19, sustine ca i-ar fi spusaceasta fostul notar comunal Dr. Vladimir Margan, care sá fi anal date in arhivaDiecezei sarbesti din Varsat), al doilea, pe deal, lariga cimitirul actual, al treilea lapoalele dealului pe ambele parti ale päraului Vale". Locuitorii din Poiana flamandä,din cauza vantului au fugit cätre celelalte cloud sate pe care impreunandu-le, caci pecel din deal 1-a chemat Vora", jar pe cel din vale 1-a chemat Dia", i-au dat numelede Väradia" (Monografia comunei in manuscris de Coriolan Drägulescu).

Ad 3. Varadia prin secolul al 14-lea era capitala unei plase din judetulCams. Pela inceputul secolului al 17-lea apartinea judetului Severin. In notitele luiMarsigli de prin anii 1690-1700 pästrate in Bologna, Väradia este insirata ca apar-tinatoare la plasa Varsat din judetul

In anul 1717, comuna avea 180 case, iar in 1751 avea deja 337 case. In1764 se naste aici marele invätat Paul lorgovici. In 1793 febr. 18, locuitorii comuneiau fost pedepsiti de catre scaunul domnesc din Varsät cu 11,108 florini, fiindcäimpreuna cu locuitorii din Comoriste, Látuna i Märcovat sub conducerea preotuluidifi Comoriste, Damaschin Brenca, s'au rasculat contra locuitorilor svabi din Cudrit.(Milleker, Varadia története") In anii 1794-95 a fost mare foamete si a bantuitgrozav scarlatina, sacerand peste 236 suflete. In anul 1857 locuitorii acestei comunetrec la Unire" voind sa se scape de sub dominatiunea sarbeasca. In anul 1863 marefoamete, In 1864 an foarte manos. In 1868 s'a deschis oficiul postal. In 1896 comunaa capatat drept de a tine in toata Vinerea targ de saptamana. iar de 2 ori pe antarg de Ora. In 1874 s'a zidit o scoala primara comunalá cu etaj care mai târziu afost predata Statului. In 1876 se decreteaza de comuna mare. In 1888, grindina animicit casele i intreaga recoltä. In 1891 pier viile indigene cu desävairsire. In 1893se incepe plantarea din nou a vitei de vie de catre loc. Ion Branca Giula. In 1904,rupere de nouri päraul Vale" esundand a acoperit sträzile cu apa si a acutmulte victime in animale. In 1912 se varsa Carasul", care rupand digul umplesatul de apä, facand colosale pagube locuitorilor. In 20 Iulie 1919 castelul BaronuluiPetru Baich, a fost complet jefuit de armatele sarbesti cu ocaziunea evacuarii comunei,deasemenea au luat i toate vitele ce le poseda acest domeniu, cauzand pagubá depeste 900.000 coroane. In 2 August 1919 intra in cornunä primii soldati români pri-miti de locuitori in haine de sarbatoare cu cor, iar in 7 August 1919 inträ i armataromana in comuna incorporand-o la Romania Mare. In 1926, iaras ploaie torentiala ;Valea" esundeaza si face enorme pagube locuitorilor.

147

si

Timia.

www.dacoromanica.ro

Ad. 4. In anul 1786 comuna a avut 2934 locuitori,II 1846 II ll 3368

3197II

II 1854 ,, Il Il

Il 1857 ,, 33013511

II

II 1870 ,, II

Il 1880 II /I 3266II ,, 1910 3224

1920 24881926 2235

Ad 5. a) Comuna are in prezent o populatie de 2151 Romani, 10 Unguri, 65Svabi, 7 Evrei, 2 Sârbi, 1 Rutean si 2 alte nationalitäti.

b) Dupa. religiuni sunt 1091 ortodoxi, 1071 grec.-catolici, 66 .rom.-cat.,'.3protestanti, 7 mozaici.

c) Secte religioase nu sunt.cl) Populatia este in continua descrestere, fata de trecut si anume fatä de

anul 1870 a scazut cu 36Vo.

IL Biserica.

Ad 6. In Comuna noastra sunt dota parochii : una ortodoxa cu un preot,- acum s'a sistemizat si al doilea post de preot, castigându-sa din pamantul expro-piat din domeniul Baronului Bauch sesiunea necesara, - si una gr.-cat. cu doi preoti.Parochia ortodoxa dateaza de prin anii 1700 sau poate si mai de mult, n'avem datesigure, iar cea gr.-cat. din 1857.

Ad 7. Comuna are 2 biserici : Ortodoxa., ziditä in anul 1754 si grec.-cat.zidita in 1889-90.

Ad 8. La biserica ortodoxä :Dupä Istoria lui Tincu-Velea intre anii 1700-1720 a functionat ca preot

popa Ioan din Hunedoara. Pela anii 1770 a fost protopopul si parohul satului PeiruLupolovici cu inca alti 4 preoti fara a le sti numele lor. (Durere n'am putut vedeasi arhiva bisericii). In anul 1776 s'a ales ca paroh - protopop. fiul acestei comune,Petru Sutu ; intre anii 1750-59 a fost preot, Iancu Sutu. De alti parohi nu se maistie nimic pâna la anul 1854 cand functionau ca preoti Ioan Mihailovici, NicolaeJuica si Ioan Crasovanu, ca administrator, Vichentie Popovici si cooperator, PaulAlexandrovici.

Dupa trecerea locuitorilor impreuna cu toti preotii, afará de Nicolae Juica,la religiunea grec.-cat. cei ramasi isi aleg in anul 1857 ca preot pe fiul comunei Ni-colae Mice, care a functionat parka la moartea sa, intamplatä in 1917 : Din 1877 panala 1917 functioneaza capelan fiul preotului Nicolae, Pavel Mioc, iar din 1917 'Anain 1924, cand decedeazä, functioneaza, ca preot. Din anul 1921 pana in 1924 func-tioneazá cu titlul de capelan, iar deatunci pânä azi ca preot, Cuzman Jianu.

La biserica grec. catolica :Vichentie Popovici dela 1857 pana la 1907, Paul Iorgovici dela 1864 pana

la 1914, Ioan Mihailovici si Ioan Crasovanu dela 1857 insa numai cativa ani, Augus-tin Radu dela 1902 pâna la 1916, Victor Poruti ca paroh si protopop 1916-1924,Romul R. Stoica ca paroh 1919-1924, iar ca paroh si protopop din 1924 pana azi.

Atat preotii ortodoxi, cat si cei grec.-cat. au muncit pe teren cultural-na-tional prin predici si diferite adunari, farl ca vreunul din ei sä se fi distins in moddeosebit.

Ad 9. Despre ctitorii bisericilor, nu se stie nimic.Ad 10. Ca cine a zidit biserica ortodoxa nu se stie ; pe cea grec.-cat. a

zidit-o maestrul Sittner din Oravita.Ad 11. Biserica ortodoxl a fost pictatä indata dupa terminarea ei ; nu se

stie insa de cine. Biserica grec.-cat. a fost pictata in 1904 de catre zugravul loanMatei dinWarsat.

Ad 12. Ambele biserici au tronul episcopesc si acela al Maicii Domnuluisculptate in lemn si pictate.

148

n

II

II

www.dacoromanica.ro

Ad 13. Biserica orlodoxä a fost pictata din nou in anul 1906 de call pic-torul Filip Matei din Bocsa. Reparaturile, prin astuparea crepäturilor cu ghips, s-aufäcut de cätra credinciosi.

Ad 14. Biserica grec.-cat. are 2 icoane vechi, pictate pe lemn, mari depeste 1 metru inältime si 3/4 metru lätime una reprezintä pe Hristos MantuitorulLumii", jar cealalta pe Preacurata Fecioará Maria cu pruncul Isus in brate".

Ad 15. La biserica ortodoxa este o cruce de vre-o 18-20 cm. lung, dinlemn, foarte frumos sculptatä sfintii Isus i altii, este imbracata inteo incadraremetalicä foarte ingrijita, s'a capatat dela mama proprietarului de movie Milos, Baich.A lost adusa din Sairbia pela anul 1840.

Ad 16, Biserica ortodoxa are un Octoich" tiparit n Bucuresti la anul1746, apoi un Triod" tiparit la anul 1747 tot in Bucuresti, si poarta pe el insem-narea Acest sfânt Triod a sobornicestei apostolicestei sfintei biserici pravoslavnicea rasáritului care iaste pre legea româneasca la anul 1770 luna lui Mai 11 cu oste-neala fiilor sfintei biserici si locuitorii satului Värädia cu hramul pogorarea preasfäntului Protopopul si parohul Satului Väradia Petru Lupulovici".

Ad 17. Ambele biserici, au mai multe steaguri, tesute in rázboi si pictatede pictorul Havca din Oravita, - donatiunea Reuniunii Femeilor.

Ad 18, Biserica gr.-cat. are un antimis din anul 1870.Ad 19. La biserica ortocloxä sa afla matricole de nasteri si morti cam de

prin anii 1790-1800, iar la cea gr.-cat, din anul 1857.Ad 20. Morminte, cruci etc. in jurul bisericei, nu sunt.Ad 21. Dela biserica ortodoxa spre rásärit la vre-o 5 pasi este o criptä

unde sunt ingropati mortii unei familii Vitomir Mihailovici.Ad 22. Cripta aceasta, cu stirea noastra n-a fost incä cercetata.Ad 23. In prima jumätate a secolului al XVIII, poate chiar si mai inainte a

existat in piata comunei de azi, pe atunci marginea satului, o bisericä din lemn.Fiind aceasta in intregime factitä din lemn §i fiind veche, sätenii au doHt sal-0 zi-deascä o biserica noua, care dupä cum vazuram s'a si terminat la anul 1754.

Aceastä bisericl de lemn a fost apoi däruitá unor pästori cari - se zicecá au intemeiat comuna Iabuca" de langä Värvat.

Pe o culme de deal, in regiunea nord-osticä a satului, se afla pe la ince-putul secolului al XIX-lea o capelä, ce era, cândva, manastire, de provenientä foarteveche, din veacul al 3-lea sau al 4-lea. Despre aceasta manastire, protopopul Petru$utu (1776) povesteste urmätoarea traditie : Când Romanii, colonii lui Traian, erauunii pagani altii cresini, acestia din urmä se duceau pe sub ascuns si i§i pliniaucultul religios in pestera din padurea de sub rapa culmei. Din caverna aceasta, maitarziu, dupa ce toti sau increstinat, s'a näscut mânästirea, care, inzestrata cu domnievi movie, prin Turcii lui Soliman-Amarat-Osman devastându-se, s'a päräsit §i surpatvi a zäcut sub ruinele sale aproape 200 ani, pana la eliberarea Banatului de subtTurci. Episcopul Varsatului de atunci, Spiridon Stibitia auzind aceasta dela preotii sioamenii din sat, a ordonat desgroparea mânästirei, care insä nu s'a putut face. Des-groparea s'a fäcut deabia la unul 1524. Mänastirea s'a gatat la anul 1773, a sfintit-oel insusi (Petru Sutu) cu hramul Adorinirea Näscätoarei de Dumnezeu". Pela anul1800 se afla acolo un calugar care a trait din mila crevtinilor. Dupa moartea cälu-garului capela a ramas päräsita vi s'a reparat la anii 1836-1839. Ulterior a ajunsaproape pe nimica in posesiunea unei familii sarbe Baich", care transformand-o,si-o face criptä familiará.

Ad 24. Biserica ortodoxä a fost vizitatä in anul 1857 cand s'a fäcut ,Unirea",de Episcopul sarb din Varvát, apoi pela anii 1867 sau 1868 de episcopui NicolaePopea din Caransebes.

Biserica gr.-cat. a fost cercetatä in 1877 de care Episcopul Dr. VictorMihalyi de Apsa, in 1906 de Episcopul Dr. Vasile Hossu, in 1913 de Episcopul Dr.Valeriu Traian Frent, iar in anul 1925 de Episcopul Dr. Alexandru Niculescu. A maifost vizitatä in 1905 de Mons. $tefan Rovianu profesor de teologie la Blaj, in 1923de canonicul Dr. Nicolae Brânzeu din Lugoj vi protopopul Emil Degan din Budint,iar in anii 1924- 5 de Dr. Gheorghe Fireza secretarul episcopesc din Lugoj.

1 4g

7

www.dacoromanica.ro

Ad 25. Unele din datele ce privesc biserica ortodoxa se gäsesc scrise pecärtile vechi dela biserica, iar in ceeace priveste biserica unitä se gäsesc toate acteledela infiintarea ei.

Ad 26. Ce s'a povestit la punctul 23.

IlL $coala.

Ad 27. Astäzi este o singurä scoala primarä de stat, care s'a zidit in anii1870-1874 ca scoala comunala.

Din vechime, nu se stie precis de cand, a fost i coala confesionala orto-doxä, care in anul 1878 s'a rezidit si a functionat 'And la anul 1919, cand invatätorulStefan Drägulescu impreund cu toti copii au trecut la scoala primará de stat, la pre-luarea imperiului romanesc.

Deasemenea a fost i o scoalä confesionala gr.-cat. care a functionat 'Anala anul 1888, cand la cererea comitetului parohial impreunä cu invätätorul, a fosttrecuta la scoala de stat.

$coala comunalä, terminatä in anul 1877, este cu etaj, are 4 saii de invä-tämânt i locuintä pentru 4 invätätori si o cäncelarie pentru director, Aceasta, inanul 1881, a fost data Statului, neputand comuna sa o mai sustina.

Ad 28. Cel mai vechi invatator despre care îi mai acluc aminte oamenii,a fost Ioan Vucica, care a functionat cam pe la anii 1842-1848, iar in satul Cio-beni" azi neexistent - fiindcá toti locuitorii cu timpul sau mutat in Värädia, - afunctionat pe acele timpuri Gruia Vermesan. Au mai functionat intre anii 1850-1873invätätorii Ioan Mihailovici si Constantin Mihailovici. Dela 1873, pang la 1904 a fostGheorghe Tunea, dela 1895 panä la 1913 a fost loan Alexandrescu ; in 1904-1905Danild Ilitiescu, in 1905-1919 Stefan Drägulescu si in 1913-1916 Aurel Farca.

La scoala cornunala a functiunat Ioan Ciulin 1857-1881, Teodor $eghescu1872-1881, Petru Iorgovici 1870-1881. La scoala confesionala gr.-cat. a functionatdela 1881 para la 1888 Petru Iorgovici.

La scoala de Stat a fost numit in anul 1881 Petru Iorgovici, care insä n'aprimit postul alegandu-se ca invätator confesional gr.-cat. In anul 1881 a fost numitca invatätor de stat Nicolae Bejan care a functionat pang in anul 1899. Petru Iorgo-vid 1888-1894, Valeriu Popovici 1894-1906 apoi din 1920, parka in 1927; StefanStoica 1899-1921, Elena Togänel näsc. Györgyösi 1901-1920, Laurentiu Togänel1906-1920, Petru Bizerea 1919-1921, Stefan Drägulescu 1919 pana azi, loan Treicudin 1921 pana azi, Paraschiva Donciu din 1925, Iosif Cioloca din 1927, Livia Brancadin 1927, Elie Tarna din 1927.

Ad 29. In arhiva scoalei de stat se pastreazä toate actele incepand cu anul1881 ; la scoala confesionalä ortodoxa nu se mai pästreazä nimic.

IV. Asociatluni culturale i Reuniuni de cântäri.

Ad 30. Avem in comuna noastra Cercul Cultural Astra" infiintat de StefanDragulescu subrevizor-scolar cu concursul notarului Paul Nica, i o Casä culturalä aReuniunei de cant si muzicä ortodoxä Gheorghe Tiunea".

Ad 31. In comunal existä 2 Reuniuni de cantari i anume : Reuniunea decant i muzica gr.-cat. ,,Unirea i Reuniunea de cant i muzica ortodoxa GheorgheTiunee.

Istoricul Reuniunei gr -cat. Unirea" este urmätorul : Reuniunea s'ainfiintat cu cor pe 2 voci in anul 1870 prin staruinta invätätorului Petru lorgovicila initiativa nepotului sat' de frate pe atunci dev la liceul din Beius, Romul Iorgovici.Mai tarziu, pela anul 1880, a inceput sa cânte in cor pe 4 voci. Romul Iorgovici,mare mester in ale notelor, si artist la vioarä, a instruat atunci 3-4 tineri, din cariau esit buni conducatori de cor, ca Paul Belcea, Trifon Oräsanu, Ion B. Iovaactualul conducator al corului i fanfarei ortodoxe Gheorghe Tiunea", Paul Farca.

Reuniunea deabia in anul 1885 obtine aprobarea statutelor de catre Minis-terul de Interne din Budapesta.

150

si

si

www.dacoromanica.ro

Petru Iorgovici a functional ca presedinte pang la anul 1895, and abzicand,a fost ales fratele säu preotul Paul Iorgovici, care a fost in aceastä calitate pang inanul 1907.

In 23 Martie 190'7, Reuniunea, infiinteazä i o fanfarg, condusg la inceputde un svab din Cudrit, Hochstrasser, apoi de conducatorul corului, Paul Belcea.Fanfara insg a durat putin timp. Sub prezidentia preotului Augustin Radu (1907-1911)in anul 1909, se reinfiinteazg fanfara, pentruca dupä scurt timp, in lipsa de instructorserios, sä inceteze din nou.

A urmat ca presedinte, din 1911 pang. in 1914, cand a izbucnit rgsboiulmondial, Paul Nica director de bailed, care totodatä a fost i conducgtorul corului.In anii 1914, dupg izbucnirea räsboiului si 1915, Reuniunea sistat activitatea dincauzg cá toti membrii ei au fost incorporati pe campul de luptä. In 1916, Reuniunease reorganizeazg sub prezidentia harnicului protopop Victor Poruti, care o conducepang la moartea sa, intamplatä in anul 1924.

In anul 1919, pärintelui protopop Victor Poruti îi succede ca sá conto-peascä cele 2 Reuniuni, ortodoxá si gr.-cat. intr'una singurä i ca un singur cor subconducerea lui Paul Farca, au primit trupele romane in August 1919. Durere insg,aceastä intelegere i frgtietatea n'a fost de lungg durata. Dupg moartea protop. VictorPoruti este ales ca presedinte activ protopopul Romul R. Stoica, jar ca presedintede onoare, - pentru meritele, zelul i munca desinteresatä cu care a condus Reu-niunea ca presedinte í conducator de cor, - Paul Nica, notar si director de bancä.

La initiativa í insistenta vechiului membru i vicepresedinte al Reuniunei,tgranul de viememorie Paul Berlea sen. i cu ajutorul fruntasilor credincioqi ai bise-ricii gr -cat in anul 1925, se reinfiinteaza fanfara sub conducerea harnicului täranAurel Latcu.

In anul 1926, in baza legii persoanelor juridice, Reuniunea cu petitiuneaNo. 2/926 ii inregistreazg. la Tribunalul din Oravita subt No. 801/3-926, statuteleaprobate de Ministerul de Interne cu No, 46639, 6-XI--926.

Corul bärbg.tesc se compune din 28, cel mixt din 40 si fanfara din 30 membri.Corul, sub conducerea täranului Paul Latcu Burdu, iar fanfara, sub dirijarea

táranului Aurel Latcu, fac progrese inbucuratoare, asa, cg intrand Reuniunea in anul1927 ca membru in Asociatia Corurilor i Fanfarelor din Bgnat, la emularea corurilor

fanfarelor tinutä la Oravita, la 18 Sept. 1927, intre cele 10 coruri bärbätesti simixte, atat corul mixt, cat i fanfara a obtinut premiul al II-lea, fiindcg premiul I. nus'a dat corurilor mixte.

Reuniunea, dela infiintarea ei si pang azi, in fiecare an aranjeazg 3-4concerte impreunate cu teatru si in zilele de särbgtoare dI. räspunsurile liturgicein bisericä.

Istoricul Reuniunel de cânt i muzica ortodoxa Gheorghe Thinea"este urmätorul : In anul 1875, la insistenta invatätorului ortodox din comuna Varg-dia, care era si comisar-scolar, corul alcatuit la initiativa lui lacob Cgiman Gurgu,ca cor bisericesc, se reorganizeazá luandu-si drept scop cultivarea si a cantgrii lumesti.

Reuniunea deabia in anul 1887, 1 Mai, prin deciziunea Ministerului deInterne unguresc No. 28486/V-1887 este recunoscutg. ca persoang. juridicg. AceastaReuniune ia parte in anul 1895, cu ocaziunea adunärii Astrei", la emularea de coruriin Oravita. In 1907, Reuniunea ii infiinteazg i o fanfarg sub conducerea conducg-torului corului Paul Farca, care este si astgzi instructorul i conducgtorul corului sifanfarei. In 1908, participg impreung cu fanfara, inch" foarte tanärg, la adunarea Fon-dului de teatru roman", tinutä in Oravita, unde este foarte viu aplaudatä fanfara.

Mai participg la sfintirea bisericilor din Varset i Percosova, apoi la sfin-tires stindardelor Reuniunilor din Vrani i Rusova-veche.

La anul 1905 pentru tinuta romaneascg a membrilor acestei Reuniuni, ad-ministratia ungureasca sisteazg. activitatea ei i o opre§te de a lua parte la expozitiadin Bucuresti din anul 1906.

In anul 1923, ia parte la concentratia de coruri in Lugoj ; in 1924, la emu-larea de coruri si fanfare din Timisoara, unde obtine premiul I ; in 1928 ia parte lainaugurarea Teatrului din Timisoara.

151

clia

9i

www.dacoromanica.ro

Reuniunea, impreung cu conducatorii ei, a fost totdeuna, din punct de ve-dere romanesc-cultural, la inältimea chemärii, nu odatä trebuind sä infrunte prigoanaautoritätilor unguresti. Reuniunea aceasta a fost mobilul moral la formarea celor maimulte coi-un í fanfare de pe valea Cäräsului. Dirigintele ei, Paul Farca, azi in vrastäinaintatä, a armonizat mai multe melodii poporale, ba chiar are si unele incer-cäri originale. Dirigintele ei a fost decorat in anul 1924 cu medalia Räsplatamuncii cl. II."

Ad 32. Conducätorul corului Unirea" este táranul Paul Latcu Burdu, iaral fanfarei este täranul Aurel Latcu.

Conducatorul corului i fanfarei Gheorghe Tiunea" este Paul Farca.Ad 33. Intre cei ce s'au ridicat i s'au distins pe teren national-cultural a

fost Paul Iorgovici näscut in aceastä comung la anul 1764 ; el a fost cel dintai bär-bat in pärtile noastre care a indráznit ridica glasul impotriva asupritorilor i sädesfäsoare stindardul desteptárii noastre nationale si a desrobirii bisericii romanestide sub ierarhia Sarbeascä. Paul Iorgovici, nascut din familie preoteascá a fäcut studiiintinse de filozofie i drept la Presburg, Pesta, Viena si Roma. In anul 1790 se ducela Paris pentru studierea ideilor noui de libertate ; in 1793 este prezent la decapi-tarea Regelui Ludovic al XVI-lea, apoi trece la Londra, iar de acolo se reintorce laViena, de unde Episcopul sarbese al Varsetului, Sacabent, fi cheamä de fisc con-sistorial."

La episcopia sarbeascä avu ocaziune sä vadá prigonirile i nedreptátile cese faceau Romanilor de cätre Sarbi ; deaceea a inceput o intinsä propaganda de des-teptare a neamului romanesc, lucru ce nu le convenea de loc Sarbilor. Deci el a fostdenuntat autoritätilor cä este un räsvrätitor i cal prin ideile si propaganda sa varescula pe Romani i va produce mari tulburäri. In urma acestor cauze, el fu scosdin slujbd si aruncat in inchisoare, toate cärtile i scrisorile i-se confiscarä. Insfar-sit, a fost eliberat, dar incurand, la anul 1808, muri ca un martin Traditia spune cäar fi fost oträvit. (Vezi Dr. A. Sädeanu Apostolatul primilor profesori ai Prepa-randiei din Arad.")

A mai fost Petru Iorgovici, care timp de 35 de ani ca invdtätor comunalconfesional a crescut generatii intregi de oameni buni si cinstiti, sädind in ini-

mele micilor copilasi iubirea de neamul romanesc si de biserica stramosascä, a con-dus aproape 30 de ani Reuniunea de cant i muzica Unirea", care a fäcut progreseuimitoare pe teren muzicaL

A mai fost Gheorghe Tiunea, care desi näscut in alta comunä, in Maidan,a functionat aici timp de 29 de ani ca invätätor confesional ortodox, a sustinut sidesvoltat in mica scoalä confesionalä, limba romaneascä i sentimentul national ro-manesc. A fost timp de 27 ani presedintele Reuniunei ortodoxe, care reuniune inurma meritelor Sale pentru ea, in anul 1926 îi ia numele de Reuniunea GheorgheTiunea".

Ani dearandul a fost comisar pentru examenele de fine de an la scoaleleconfesionale ortodoxe din tractul Oravita.

In fine, a fost i este Paul Farca actualul conducätor-instructor al coruluisi fanfarei ortodoxe, care cu mare sirguintä a adunat i armonizat cantece poporale,si a facut i unelele cantäri originale. A aranjat pentru fanfará mai multe poutpou-riuri si este si astäzi inima fanfarei conduse de el. A instruat i infiintat mai multecoruri in satele bänätene. Pentru aceasta a si fost decorat in anul 1924 cu RasplataMuncii cl. II."

Alt fiu distins al comunei este Victor Birlea actualul director al $coaleiNormale de fete din Lugoj. S'a näscut in anul 1882, lanuarie 18 ; studiile si le-afa:cut la scoala primarä din sat, a urmat apoi liceul din Beius, iar in anul 1903 afost trimis de catre episcopia din Lugoj la Roma in Propaganda Fide", unde a luatdoctoratul in SL Teologie i Filozofie. Reintorcandu-se acasa a fost angajat ca prefect"la convictul gr.-cat. din Lugoj. In anul 1913 a fäcut i studiile filozofice in Budapesta,fiind numit ca profesor la liceul de stat din Lugoj. Cu incorporarea Banatului laRomania fost primul director al liceului Coriolan Brediceanu", de unde a fost inde-partat i numit ca director la scoala normalä de fete, in care calitate este i astäzi.Dansul a scris mai multe poezii, publicate in diferite ziare i reviste, apoi studiipublicate in revista teologilor din Blaj i alte articole de ziare. A condus revistaumoristicä Scorpionul" etc.

152

si

www.dacoromanica.ro

V. Anfichit5IL

Ad 34. Pe dealul Chilli", care este situat in partea nordicä a satului s'augäsit fragmente de oase, de vase de lut, cari atät dupd märime cât §i dupä formädiferä unele de altele. Se aflä intre ele de forma farfuriei, ceaqcä, oalä etc., se aflásträmte la gat §i mici la talpä 0 0 bucäti de forma urnei. Volumul unor urne sepoate pune la 30 litri, iar altora la 2 decilitri. Gura vaselor este dreaptä, iar um-flätura, (burta) i partea din jos a gâtului este adesea impodobitd. Podoaba constämai mult din locul degetului i dungi trase cu instrumente ascutite, cari in cele maimulte cazuri aleargä in jurul vasului. La urne se gäsesc linii alergätoare jur-imprejur,cari câte odatä sunt drepte, serpentine ba chiar §i frânte.

Prin anul 1870, pe dealul Chilii s'au aflat cloud obiecte de impuns deforma pumnalului, cari insá s'au pierdut. Tot aici s'au gäsit monete de pe timpulImpäratilor romani Vespasian, Nerva Traian etc. etc.

In anul 1926 d-1 profesor uníversitar din Cluj, Gh, Mateescu, Enid insolit deprofesorul coalei secundare din Lugoj, Traian Simu, a constatat, cá pe dealulChilii deasupra cimitiriului actual se afla pe timpul Dacilor un cimitir in tare peatunciîi ingropau in urne groase cenu§a. cadavrelor. A stäzi in Muzeul §coalei primare dinloc se aflä bucäti din urnele dace.

and se fac säpäturi in jurul actualului cimitir, täränii arând sau säpându-mo0a, dau de oale (urne) sparte, apoi mai scot i cárárnizi arse, cari se folosiau

la zidiri, tot pe vremea Dacilor.Ad 35. Primele cercetäri le-a fäcut Carol Torma in anul 1881, luna August.

pe dealul Chilii unde a gäsit harburi de urne, apoi fostul administrator al mo0eiBaron Baich, Ioan Finke, in anul 1880 a gäsit cu ocaziunea facerii unui drum pedealul Chilii un micut vas barbar §i un obiect vechi - torues de bronz, pe carele-a dat lui Carol Torma i cari se pästreazä in Muzeul din Budapesta.

In anul 1847 cátiva copii de pästori au aflat pe dealul Chilli o monetá deaur i cloud de argint ale Impáratului Nero, dar nu se §tie unde sunt.

Sápáturi a mai facut §i archeologul, invätätor din Vär§et, Milleker Bodog,gäsind obiecte i monede diferite pe care le-a dus in Muzeul din \Tarot.

Astfel de hArburi de oale §i monede incá nedescifrate se gäsesc §i inMuzeul §coalei primare din Värädia.

Ad 36. Da, dacl s'ar face säpäturi pe dealui Chilii,Ad 37. Pe teritoriul hotarului comunei noastre, in locul numit Pusta

Rovina" se gäsesc rämä0tele ingropate in päinânt a unei cetäti daco-romane numitäArcidava".

Acest castru stä la o distantd de podul de peste Cára§ la vre-o 400 depa0, iar dela drumul ce duce cätre Greoni-Oravita la vre-o 70 de pa.0. Formalui e dreptunghiularä, intinzându-se dela nord spre sud. Laturea räsäriteand are olungime de 187, iar cea sudicä 164 pa0. In mijlocul laturilor dinspre nord §i sudeste câte o deschizäturä de vre-o 10 metri láime, cari sunt portile. Zidul inconjurátore fäcut din bucálti foarte mari de piaträ. albá adusä de pe culmea dealului Chilii, pecând la pragul portilor sunt lespezi de piatrá aduse din alte pärti. Inläuntru, fatä-n-fatà cu partea sudicä, sunt rämä0tele pretoriului", locuinta cäpitanului.

Ad 38. Ca monument este cripta familiard a familiei Baron Baich, al cáruiistoric s'a fäcut la puctul 23.

VL Etnografie.

A 39. La unele familii din comunä se mai gäsesc unele tesäturi §i cusäturivechi, insä foarte putine - ele au fost lucrate de femeile din familie.

Ad 40. Capele nu sunt la incruci§area drumurilor. In hotarul comunei, inlocul aa numit Poiana-mare" (Gruni) la capul mo0ei actualului notar Paul Nica segaise§te o cruce de lemn, pe care sunt douä icoane pictate de zugravul HaKa dinOravita.

Ad 41. Afarä de cântecele populare baladele publicate deja, locuitoriinu cunosc altele inedite.

153

si

§i

www.dacoromanica.ro

VII.

Ad 42. Despre biserica gr.-cat., scoala primal-6 de stat avem fotografii mainoi, vechi nu ; deasemenea avem despre unele parti din sat. Despre preoti, invätätorisunt fotografii si mai vechi in posesiunea familiilor respective.

VIII.

Ad 43. Tot ce am putut culege si aduna dela unii bátrâni ai satului s'aarátat deja.

Vär 6 di a, la 12 Itilie 1928.Notar

PAUL NICA.

154

www.dacoromanica.ro

SOC1ETATEA DE ISTORIE $1 ARHEOLOGIEDIN TIMI$OARA,

In 1872, la initiativa i prin stäruinta lui Ormos Sigismund, peatunci prefect al Judetului Timis, a fost intemeiatä Societatea de istorie

arheologice din Timisoara, In jurul ei, erau grupati, ca i azi, oseamä de profesori, de preoti i invätätori, de advocati, medici, func-tionari i particulari, toti oameni inimoi si cu multä dragoste pentrupromovarea intereselor urmärite de Societate. Avg prin contributiunilemembrilor säi, indeosebi cum au fost cele venite din partea unuiOrmos, unui Dragonescu, unui Berkeszi, Cat i prin sprijinul Statului,dar mai ales prin ajutorul Judetului Timis si al Municipiului Timi-soara, Societatea de istorie i arheologice, ajunge cu timpul la unprogres, intr'adevär, foarte insemnat.

Insä ceiace mai presus de toate contribuie mult, chiar foartemult, la progresul i desvoltarea activitätii ei, e teritoriul prielnic alBanatului, asa de bogat in vestigii istorice si de arheologie,

Muzeul Bänätean de azi, este creatia acestei Societäti, fondatodata cu infiintarea ei.

Ina.' din primii ani ai existentei sale, Societatea atrase asupraei, prin activitatea desfäsuratä, atentiunea lumei savante de aiurea,

Iar Buletinul ') dealtädatä al Societätii, fu publicatiunea deosebit interes i pentru alte Societäti tiinifice, similare, care urindreaumunca celor grupati pe lângd Societatea de istorie si arheologie dinTimisoara,

1) Buletinul Történelmi és régészeti értesitö" a apärut, ani dearândul, deate douá, trei i chiar de patru ori pe an, phnä in 1917, cand s'a sistat.

155

1'111'11'11

si

www.dacoromanica.ro

Societatea îi tinea sedintele la Muzeu. Aci, membrii ei aceaucomunicäri asupra cercetärilor istorice i säpäturilor arheologice intre-prinse de Societate, aci Societatea se ocupa de viata ei si a Muzeuluiin ceiace priveste partea administrativä si cea stiintificA a celor douäInstitutiuni cari erau contopite intr'una formând laolaltä un tot.

Printre membri ei gäsim i câtiva intelectuali români bänätenipe Dragonescu fost consilier ministerial la Finante, pe protopopulGheorghe Traild din Timisoara, pe advocatii Paul Rotariu si GheorgheArdeleanu din Timisoara, pe dr. Mihai Bejan din Lugoj í pe arhie-reul-canonic Ioan Boroq, pe dr. Al. Gojdu din Timisoara, pe preotulloan Micu í altii,

Mereu activä, Societätea aläturi de Muzeu, a desvoltat omunca frumoasä, realizându-si cu succes scopul urmärit prin statutele sale.

Ajunge'n preajma räzboiului. Cei mai multi dintre membri,Societätii, sunt inrolati in armatä, iau parte in räzboi si asa ei seresfirä în diferite pärti,

In decursul rázboiului activitatea Societätii stagneazd câtivaani de zile intr'o stare de lâncezealä.

Trec in sarsit i anii räzboiului.Societatea ajunge in 1921.Din acest timp Societatea, Muzeul, tree sub resortul Inspec-

toratului Muzeeler din Transilvania 1) ce'si avea sediul la Cluj.Dar Societatea de mult nu'si mai tinuse sedinte, nici Comitetul

ei de Administratie i nici Adunarea generalä.Cea mai mare parte din membrii Comitetului ca si din ceilalti

membri ordinari, se'mprästiarä ne mai stiindu-se nimic de ei. Rämä-seserd in Timisoara doar câtiva functionari ai Societätii si foarte putinimembri, incât nu se mai puteau tine sedinte nici de Comitet si cuatât mai putin Adundri generale.

Societatea trebuia neapdrat organizatä. Trebuia recunoscutäpersoanä juriclicá si inscrisä ca atare la Tribunal, conform Legii. Statutenoui trebuiau, adaptate nouilor vremuri.

Ministerul Artelor insárcineazd atunci cu organizarea acesteiSocietäti, pe advocatul Emanuil Ungurianu din Timisoara, care aveasä se ingrijeascä acum si de soarta Muzeului Bändtean. DI. Ungurianu,in calitatea sa de reprezentant al Guvernului cerceteazä situatia, dea-tunci, legdä, a Societätii de istorie i arheologie din Timisoara si a

1) Inspector al Muzeelor din Transilvania era dl. profesor dr. Corio/anPetranu dela Universitatea din Cluj.

156

www.dacoromanica.ro

Muzeului aänätean care formá proprietatea numitei Societgti, punândapoi la cale organizarea i românizarea Socieätii i, totdeodatä, mu-nicipalizarea Muzeului acesteia, care sd formeze proprietatea Statului.

. Nu tocmai uqor insä se putea face aceastä realizare. Vechiifunctionari ai Societglii - câti mai erau - erau toti streini, i ei,fire§te, nu priviau cu ochi buni noua schimbare, prin românizareaSocietätii i Muzeului,

Dar cu toate obstacolele ce-i steteau in cale-0 erau multe -bátrinul Ungurianu stdruie totu0 sä." infäptuiascg ceiace-1 preocupaatât de mult : organizarea in spirit românesc, a celor doug Institutiuniculturale Si-a ízbutit. Dsa convoacg in adunare generalci (6 Ianuarie1922). Societatea de istorie i arheologie din Timiqoara, invitând câtmai multi intelectuali români sä se inscrie membri in aceastä Socie-tate. Iau parte efii autoritätilor locale 0.-un insemnat numär de pro-fesori, advocati, medici, ingineri, functionari de Stat, preoti i invätätori.

Se prezintä Adunärii generale, situatia Societätii 0 a Muzeului.Mizerd de tot. Mandatul vechiului Comltet, expirase de mult. Si-unalt Comitet, nou, incâ nu se alesese. Membri, cei vechi, nu'qi mai plä-tise cotizatiile. Societatea era sgracd, n'avea aproape nici un fond ;doar câteva efecte publice, actiuni i titluri ale imprumutului de rdzboi.Functionarii Societätii i Muzeului - directorul, secretarul-custodecasierul - í servitorul-intendant al Muzeului, nu'0 mai primise demult timp lefurile. Societatea n'avea de unde sg-i plgteascä i aqa rd-mäsese debitoare.

Din cauza acestei crize, Muzeul stetea inchis, nimeni nu-1mai vizita.

Adunarea generalä, in urma acestei stäri de lucruri, decide :1. reinfiintarea i organizarea pe baze noui, a Societätii, alegând unComitet de conducere a-1 cgrui preedinte fu dl dr Alexandru Martaprimpre§edintele Curtii de Apel din Timipara ; 2. municipalizarea Mu-zeului ; 3. alcatuirea uuei Comisiuni de control, permanentä a Muzeu-lui, care sä se compunä din 6 membri, §i un preedinte trei dele-gati ai Societätii de istorie í arheologie, í patru (cu pre§edintele) aiMunicipiului Tim4oara.

De-acum încolo, cele cloud Institutiuni culturale, SocietateaMuzeul, inträ 'ntr'o nouä erg, pornind pe calea propäsirii printr'o ac-tivitate romemeascei din cele mai rodnice.

Despre noua Societate, despre activitatea ei din 1922 incoace,vom publica in numgrul viitor al revistei noastre o dare-de-seamg maiamänuntitä.

157

:

si

:

0

www.dacoromanica.ro

Incheiem aceastä scurtä privire asupra trecutului Societätiinoastre de istorie si arheologie, dând ad lista actualului ei comitet deconducere : presedinte : Ioan Petrovici inspector-sef al invâtämântuluisecundar din Banat ; vicepresedinte : dr. Aurel Candea ; secretar-general:dr. Joachim Miloia ; secretar-administrativ : George Postelnicu ; cassier-contabil : prof. George Dräghincescu ; bibliotecar : prof. Nicolae Jucu ;jurisconsult : dr. Than Dobo.,san ; membrii in comitet : dr, AlexandruMarta ; protopopul : di-. Patrichie Tucra ; inginer-inspector Aurel Dia-conovici, profesor Nicolae Stoia, profesor Nicolae Ilieqiu, di-. AtanasePopovici, inginer-inspector Adam Cucu, arhitect Adrian Suciu, EmilGreidinariu consilier cultural si prof. dr. Aurel Corztrea.

DirectiuneaMuzeului Betneltean.

158

www.dacoromanica.ro

ACTUALITATI,Aed7

to 4

HARTA ISTORICA A BANATULUI"DE INGINER ADAM CUCU

Pretioasä contributie la cunoasterea asezärilor romane, cetätisi castre, precum si a valurilor si drumurilor romane, ce si azi se maiväid in Banatul nostru, Baria Is)oricd a Banatului alatuitä de dL ingi-ner-inspector Adam Luca membru al Societätii de istorie si arheologiedin Timisoara, umple un mare gol in istoriografia bändteanä. Autorul,verificând scrierile mai vechi, istorice, publicate pân'acum asupra epoceiromane in Banat, cäläuzit in parte si de tabula Peutingeriand, si subtindemnul dragostei de care este animat intru scrutarea trecutului isto-ric al Banatului ne dä cu a ceastä hartä o contributie de realä valoarestiintificä, DI., Ing, A Cucu a fäcut amänuntite cercetäri pe teren in cu-prinsul pärtilor bänätene, urmärind cu minutiozitate si competintä toateacele urme si rämäsite ale cetätilor romane dealtädatä si reteaua dedrumuri, ce traversau dintr'o parte in alta Dacia Felix, Dacia Ripensisde odinioarä,

In urma exploratiunei sale neobosite dl, ing. Cucu stabilestesi determinä prin urmele aflate, fixând apoi pe hartä., toate locurileasezärilor mai importante de cetäti si castre, precum si urmele valuri-lor si drumurilor romane ce se vad incd in Banatul românesc pe undesträmosii isi purtará cu rnäretie gloria.

Mai departe dl. Ing. Cucu indicä pe aceeas hartä urmele cetä-tilor din sec. XIII-XV in Banat, cum si pe acelea turcesti ridicate intimpul dominatiunei lor de aci.

Aceastä hartä, este o pretioasä lucrare istoricä si cartograficg.Executia tehnicä este admirabilä putându-se distinge cu usurintä situ-atia veche, istoricä si cea de azi.

In numärul viitor al revistei noastre o vom reproduce, publi-când totdeodatä vi-un studiu amänuntit asupra ei, din partea autorului.

COMISIA MONUMENTELOR ISTORICE (SECTIUNEAPENTRU BANAT).

Situatia monumentelor din Banat apartinând Istoriei moderne-in primul rând a bisericilor vechi - este, in urma imprejurärilorspecifice, destul de criticä. Avem o Comisie a Monumentelor Istoricela Lugoj, dar aceastä sectiune nu mai dä semne de viatä din cauza

159

www.dacoromanica.ro

ea din membrii ei azi nu mai este decal P. S. Sa Archiereul Bornpentruca n'are bani, si pentrucä si cercetarile ce le-a intreprinspanä aci, au fost in domeniul arheologiei, neglijand o mulfime debiserici de lemn cari au pierit una dupä alta i neocupandu-se debisericile vechi de piatra, dintre cari unele pästreaza inch' picturä demare valoare.

Ori starea reala a lucrurilor ne impune altä ordine in acestelucräri. Mai intai trebuesc salvate acele monumente, aparfinand Evuluimediu si modern, cari prin materialul lor sunt mai expuse pieirii. Iarmaterialul arheologic asa cum a stat mil de ani ascuns sub stratul depämant, va mai putea sta inch' 3-4 ani, panä. &and se vor putearestaura mdcar cele mai importante monumente moderne. Aceasta nuinseamna ca in decursul acestor ani nu va trebui sä facem deloc sapa-turi arheologice, dar sä se facä numai atunci dacä intr'adevar in urmaimprejurarile locale ar fi periclitatä cutare stafiune. Asa a fost cazulTibiscului, unde Timiul späla i spalä incä, däramând zicluri romane,asa a fost la Periamos unde locuitorii carau pamant pentru construcfiidintr'una din movilele preistorice.

Asa se intampla poate i la Lipova dacá nu s'ar fi facut latimp intervenfia ca mice renovare sau transformare ce ar reclamabiserica romand de acolo, sa se Lea' in spiritul Comisiei Monumente-lor istorice.

De data aceasta s'a dovedit trebuinfa unui control serios albisericilor noastre banal ene, a unei cercetäri constiincioase, pentru cain viitor sä nu se mai poatä repeta cazul ca o bisericä veche este dataspre renovare sau pictare chiar atunci &and sub mortar se banuesteexistenfa unei picturi vechi.

Afara de aceasta, in imprejurärile actuale, cand nu avem oComisie a monumentelor, care sä-si insusiascä problema restaurdrilor,aceastä menire ii revine Muzeului nostru, in primul rand chemat säcerceteze i sä semnaleze cazurile unde trebue sä intervinä sau sectiaregionalä dela Lugo, sau Statul direct.

Deaceea in interesul patrimoniului istoric-artistic al Banatuluiar fi de dorit sä se armonizeze activitatea Muzeului Banafean, a Socie-tafii de istorie i arheologie, cari i pang acum au mers mana'n manä, fiindamandoug aceste institufii in Timisoara si a Comisiei monumenteloristorice, Sectia Banat, care Hind izolata in Lugoj, nu poate colabora cu noidin motivele arätate mai sus. Concordand capitalul material si moralal acestor trei institufiuni avand scop identic, s'ar putea realiza multelucräri cari azi nu se pot face chiar din cauza aceastei lipse de contact.

160

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro