Munții Stânișoara-de pe net
-
Author
alex-craciun -
Category
Documents
-
view
97 -
download
1
Embed Size (px)
Transcript of Munții Stânișoara-de pe net

CUPRINS
1. CONSIDERAŢII GENERALE...............................................................................................3
1. Introducere (motivaţia alegerii subiectului)....................................................................3
2.Poziția geografică a zonei studiate...................................................................................4
3.Stadiul cunoaşterii zonei(istoricul cercetării regiunii din punct de vedere geografic)..6
2. CONDIŢII NATURALE..........................................................................................................7
1. Alcătuirea şi structura geologică .....................................................................................7
2. Relieful...............................................................................................................................8
3. Clima.................................................................................................................................10
4. Hidrologia.........................................................................................................................12
5. Vegetaţia şi modul de utilizare al terenurilor.................................................................14
3. POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL..............................................................................16
1. Potenţialul turistic al reliefului.......................................................................................16
2. Potenţialul climato-turistic..............................................................................................21
3. Potenţialul turistic al apelor............................................................................................23
4. Potenţialul balnear..........................................................................................................28
5. Potenţialul turistic al componentelor învelişului biogeografic.....................................30
4. POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC............................................................................31
1. Patrimoniul turistic cultural-istoric................................................................................31
2. Arta populară şi manifestările etnofolclorice.................................................................40
3. Turismul verde – agroturismul.......................................................................................43
1

5. TIPURI DE TURISM PRACTICATE ÎN REGIUNE..........................................................44
1. Turism cultural...............................................................................................................44
2. Turism ecumenic............................................................................................................44
3. Turism rural şi agroturismul..........................................................................................45
4. Turism ecvestru...............................................................................................................46
5.Turism sportiv..................................................................................................................46
6. Turism piscicol şi cinegetic............................................................................................47
7. Turismul balnear............................................................................................................48
8. Turismul de afaceri........................................................................................................48
9. Turism de agrement.......................................................................................................49
6. PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA RESURSELOR TURISTICE......................................50
6.1. Parcuri naţionale, rezervaţii, monumente ale naturii.................................................50
7. BAZA TEHNICO-MATERIALĂ........................................................................................53
1.Căile de comunicaţie........................................................................................................53
2. Structurile de cazare şi cazarea turistică..........................................................................54
3. Structuri turistice de alimentaţie pentru turism...............................................................59
3.Structuri de agrement (baza pentru agrement.................................................................60
8. DINAMICA ACTIVITĂŢILOR TURISTICE....................................................................61
1. Evoluţia în timp şi spaţiu a fluxului turistic..............................................................61
9. PROMOVAREA ŞI VALORIFICAREA TURISTICĂ........................................................64
1. Analiza valorificării şi promovării resurselor turistice ale regiunii................................64
2. Modalităţi de diversificare a serviciilor turistice.............................................................66
10. CONCLUZII........................................................................................................................70
11. BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................78
2

I. CONSIDERAŢII GENERALE
1. Introducere
Am ales această regiune, deoarece dispune de un potenţial turistic natural şi antropic
însemnat, unde se poate practica o mare varietate de tipuri de turism: de la cel montan la cel
balnear, de la cel sportiv la cel cinegetic, de la agroturism la turismul ecumenic şi cultural. Cu
toate că zona dispune de un asemenea potenţial turistic, valorificarea deplină şi eficientă nu este
pe măsură şi aceasta din cauza motivelor valabile pentru multe regiuni ale ţării şi anume: o
infrastructură necorespunzătoare, atât rutieră cât şi de cazare şi de alimentaţie, o promovare cu
totul insuficientă. În acest sens, alt motiv pentru care am ales această temă a fost tocmai
prezentarea amănunţită o tuturor obiectivelor turistice cunoscute sau mai puţin cunoscute, care ar
putea constitui puncte de real interes pentru turisţi. Faptul că sunt din zonă, constitue un motiv în
plus, atât prin faptul că am o motivaţie în plus să arăt valoarea turistică a munţilor şi slaba
valorificare, cât şi faptul că această zonă îmi este foarte bine cunoscută şi astfel pot vorbi mult
mai uşor despre ea, cunoscând foarte bine toate probleme ce stau în calea dezvoltării turistice din
zonă. Munţii Stânişoarei sunt amintiţi şi descrişi, sau chiar constitue suportul unor romane.
Astfel romanul lui Mihail Sadoveanu, Baltagul îşi desfăşoara o mare parte din actiune şi în
special cea mai importantă în Munţii Stânişoarei. Calistrat Hohagaş oferă o descrie foarte
frumoasă a munţilor în romanul său „Pe Drumuri de Munte”. Autorul descrie atât bogăţia
patrimoniului natural, cât şi antropic, în drumul său pe la mănăstirile nemţene. Scopul acestei
lucrări este acela de-a arăta bogăţia patrimoniului turistic şi lipsal interesului pentru dezvoltarea
turismului.
Lucrarea cuprinde 10 capitole, din care prima parte tratează aspecte legate geologia,
relieful, clima si vegetaţia munţilor. A doua parte este strict pe turism. Aici am prezentat
potenţialul turistic, atât natural cât şi antropic, am prezentat principalele tipuri de turism acre se
practică în zonă, ca mai apoi să fac o analiză a unitaţilor de transport, cazare, alimentaţie,
agrement.
3

În ultima parte am analizat fluxurile turistice din zonă începând cu anul 2001, şi am
folosit datele oferite de institutul national de statistică. Am realizat o analiză swot pentru
turismul din Munţii Stânişoarei, şi am oferit mai multe precizări legate de modalităţile de
dezvoltare, asta pe lângă prezentarea proiectelor deja existente.
2. Poziţia geografică a zonei studiate
Munţii Stânişoarei fac parte din marea unitate a flişului, din cadrul Carpaţilor Orientali.
Aceştia sunt aşezaţi în nord-estul ţării, la exteriorul arcului carpatic, între văile râurilor Bistriţa şi
Moldova, având o direcţie generală nord-vest sud-est şi ocupă o suprafaţă de peste 2000 km² ceea
ce reprezintă circa 4% din întreaga arie a Carpaţilor Orientali (fig1).
Fig. 1 Aşezarea în cadrul României şi a Carpaţilor Orientali a zonei de studiu
Munţii Stânişoarei sunt aşezaţi pe teritoriul a două judeţe, judeţul Neamţ respectiv judeţul
Suceava. Principalele limite geografice sunt date de văile unor râuri asa cum este cazul văii râului
Moldova la est si parţial în nord între Vama şi Hura-Humor, sau valea râului Bistriţa la vest. Astfel
pricipalii vecini sunt Subcarpaţii Moldovei la est, în sud dincolo de valea Bistriţei se întind Munţii
Tarcăului, la vest Masivul Ceahlău şi Munţii Bistriţei. În partea de nord se învecinează cu Obcinele
4

Bucovinei si masivul Rarău. Totuşi, în ceea ce priveşte limita nord-vestică situaţia este un pic
diferită fiind ceva neclarităţi. S. Athanasiu(1899), unul dintre primii cercetători care a studiat
Munţii Stânişoara, afirmă că limita este dată de Valea Moldovei între Gura-Humorului şi
Vama,aceasta continuându-se spre vest pe limita obârsiei bazinelor Slătioara, Gemenea, Brăteasa ,
se continuă pe versantul vestic al Muntelui Lung, Valea Cotrâgaşi –valea Bistriţei. Un studiu mai
recent arată că Obcina Voroneţului constituie o zonă de tranziţie între Obcinele Bucovinei şi Munţii
Stânişoarei. O altă opinie ar fi că limita este dată de valea pârâului Suha, Depresiunea
Ostra(V.Mihăilescu 1963) şi muntele Băişescu(I.Sîrcu 1971). Din punct de vedere geologic această
delimitare ar fi cea mai bună, mai ales dacă luăm spre studiu raportul dintre relief şi structură.
Astfel, la fel ca în Obcinele Bucovinei şi Obcina Voroneţului prezintă o simetrie aproape perfectă a
stratelor la structură.
fig.2 Subdiviziunile Munţilor Stânişoara (prelucrare după Ichim, 1979)
3.Stadiul cunoaşterii zone
Asupra Munţilor Stânişoara, până în prezent nu s-au făcut cercetări în legătură cu
geomorfologia acestora, S. Athanasiu fiind singurul care are câteva consideraţii, restul
consideraţiilor fiind făcute la modul general.
5

Câteva precizări despre geomorfologia acestora au fost făcute în cadrul unor lucrări despre
Carpaţii Orientali sau care cuprind întreg relieful ţării. Astfel găsim informaţii în cadrul lucrărilor
lui M. David din anii 1932 şi 1949, A. Norton 1931, M. Mihăilescu 1963, P. Coteţ 1960 şi 1973, C.
Martiniuc 1960, I. Sârcu 1971, Al. Roşu 1973, Gr. Posea si colab. 1974. In ceea ce priveşte
geomorfologia şi în special geomorfologia-structurală, sunt puţine precizări asupra unor aspecte
geomorfologice, precizări pe care le găsim în lucrările lui I. Atanasiu1939, T. Toja 1955 şi 1959, I.
Băncilă 1958, Gr. Alexandrescu 1969, L. Ionesi 1971.
De asemenea, diferite aspecte legate de geomorfologia Munţilor Stânişoara mai sunt
amintite în cercetarea geomorfologică a unor regiuni limife: M. David 1949, C. Martiniuc 1948,
1956 şi 1960, I. Dionisă 1968, N. Barbu 1976.
Cele mai importante contribuţii au fost aduse de S. Athanasiu, care a pus în discuţie limita
nord-vestică a munţilor, a atras atenţia asupra condiţiilor geografice in morfologie, şi este primul
care a pus problema reliefului periglaciar. Un alt cercetător care a adus contribuţii de seamă este A.
Nordon care a considerat văile de aici ca fiind văii antecedente, dar şi alţi cercetători care au adus
argumente despre continuitatea principalelor râuri(Bistriţa şi Moldova) pe actualele trasee încă din
sarmaţian.
II.CONDIŢII NATURALE
1.Alcătuirea şi structura geologică
6

Munţii Stânişoarei, din punct de vedere geologic fac parte din geosinclinalul flişului
carpatic, ˝geosinclinal care îşi sprijină unul dintre flancuri pe cordiliera central-carpatică iar celălalt
flanc pe bordura Platformei Moldoveneşti˝.1 Sunt alcătuiţi din roci sedimentare puternic cutate în
decursul orogenezei alpine. Se remarcă o mare gamă de subtipuri ale marii familii de roci
sedimentare şi anume: argile, marne, gresii, conglomerate, la care se adaugă, cu o semnificaţie mai
redusă în morfologia regiunii, depozitele recente de aluviuni din lungul râurilor a căror grosime
depăşeşte 10m
Munţii Stânişoarei sunt formaţi din cute şi mari panze de şariaj care încalecă de la vest spre
est, aici găsindu-se toate marile unităţi structurale ale flişului carpatic. Acestea sunt pânza de
Ceahlău, pânza de Teleajen, Pânza de Audia, pânza de Tarcău şi pânza de Vrancea.
Pânza de Ceahlău ocupă 18,4% din suprafaţa acestor munţi şi este alcătuită din stratele de
Sinaia-repreyentate pintr-un fliş grezos-calcaros-şistos, stratele de Bistra-gresii şisturi şi
conglomerate albiene. Nota dominantă a acestei pânze este dată de rezistenţă mare la actiunile
agenţilor de modelare.
Pânza de Teleajen ocupă circa 9,25%, din totalul suprafeţei, având o laţime mazimă de circa
6 km(în bazinul râului Suha Moldovenească). Este alcătuită dint-un fliş şistos-grezos cu gresii
masive, uneori cu intercalaţii de conglomerate.
Pânza de Audia ocupă o suprafaţa relativ egală cu pânza de Teleajen, având o lăţime de 6-7
km în bazinul Ostrei. Spre sud aceasta de îngustează foarte mult , în unele sectoare ea chiar dispare
sub unităţile din vest. Această unitate se remarcă aliniamentele de înălţimi şi văi care urmeaza
orientarea structurilor geologice.
Pânza de Tarcău ocupă 48,67% din totalul suprafeţei munţilor Stânişoara, fiind alcătuită din
roci cu o slabă rezistenţă la acţiunile agenţilor de modelare-stratele de Hangu.
Pânza de Vrancea deţine 14,41% din totalul arie muntoase, este cea mai nouă şi se dezvoltă
la contactul cu bordura deluroasă. Domină complezele litologice moi, cu o slabă rezistenţă la
acţiunile agenţilor de modelare. În structura internă se deosebeşte ridicarea anticlinalului Horaiţa-
Doamna care a scos la zi depozite cretacice.
Odată cu formarea acestor unităţi au continuat şi continuă să aibă loc mişcări de înălţare cu
un ritm de 3-4 mm⁄an, aceste mişcări avănd loc la contactul flişului cu zona cristalino-mezozoică.
1 Ichim Ionita (1979) - Muntii Stânişoara: studiu geomorfologic, pag16
7

2.Relieful
Munţii Stânişoarei sunt împărţiţi în trei semigrupe principale, şi anume Munţii Suha între
valea Moldovei la nord şi valea Rîşca la sud, Munţii Sabasei la sud-vest de unitatea precedentă, se
dezvoltă până la valea Bistriţei în vest, spre sud sud-est până la valea Largului iar spre est valea
superioară a Ozanei. Ultima subgrupă sunt Munţii Neamţului subgrupa cea mai joasă si
fragmentată. Altitudinea maximă din Munţii Stânişoara depăşeşte cu puţin izohipsa de 1500 m în
vârful Bivolul(1530 m) din sub-grupa Munţilor Sabasei, sub-grupă care, în comparaţie cu celelalte
se remarcă prin masivitate, aici fiind mai multe vârfuri ce se apropie de înălţimea de 1500 m cum ar
fi vârful Bîtca Comorii(1513 m), vârful Migovanu(1449 m),vârful Hacigosu (1463m) vârful
Bapşa(1439 m), vârful Băişescu(1340 m)vârful Tarniţa(1470 m). Înălţimea medie este de
aproximativ 800 m, circa 75% din suprafaţa munţilor fiind cuprinsă între 600 m şi 1000 m ceea ce îi
situează la limita dintre munţii mijlocii şi joşi. Energia de relief este cuprinsă între 300-500 m, iar
între altitudinea maximă(vârful Bivolul 1530 m) şi cea minimă(Piatra-Neamt 310m) există o
energie de relief de 1200 m. În comparaţie cu munţii vecini precum Masivul Rarău, Masivul
Ceahlău, sau Munţii Bistriţei, Munţii Stânişoarei au o înclinare medie a versanţilor de 17º şi nu se
remarcă prin versanţi abrupţi greu de străbătut, ci prin versanţi domoli mult mai uşor de străbătut,
excepţi făcând versanţii dinspre Valea Bistriţei, din subgrupa Sabasei unde înclinarea medie este de
19%. Pentru această regiune s-au stabilit şase clase de pante.
Principalele clase de pante din munţii Stânişoarei şi caracterizarea lor morfogenetică
Fig.32
sub 2 º Relieful de acumulare fluvială, precum şi culmi largi cu intense procese de iluviere
2-6º Suprafeţe de racord între versanţi şi fundul văilor (au loc alunecări de deluvii argiloase), sau între versanţi şi culmi(procese de eroziune în suprafaţă)
6-17º Versanţi modelaţi prin alunecari de teren în condiţii de dominare a rocilor
2 Ichim Ionita (1979) - Muntii Stânişoara: studiu geomorfologic, pag14
8

argiloase puternice alternanţe de strate geologice cu proprietăţi fizico-mecanice diferite.
17-31º Versanţi modelaţi prin eroziune torenţială intensă, alunecarile de teren nu mai au ponderea principală. Pe pante mai mari de 28º apar cărările de vite.
31-42º Versanţi modelaţi prin eroziune torenţială intensă, începe să apară microrelieful de badlands.
Limita inferioară este dată de valoarea pantei de la care începe acumularea de grohotişuri, iar cea superioară de valoarea de la care se consideră că gelifractele pot cadea singure.
Mai mari
de 42º
Înclinări de la care se consideră că încep abrupturile.
Partea nordică a munţilor se remarcă prin ˝uluce depresionare˝ care separă o serie de
aliniamente de înălţimi conforme cu structura geologică majoră. Astfel ulucul depresionar
Slătioara-Brăteasa este format dintr-o succesiune de mici depresiuni situate la obarşia pârailelor
Brăteasa, Botuşana, Muncel, Gemenea, Slătioara. Ulucul Slătioara-Gemenea, ulucul depresionar
Plotolniţa- Suvăriţa cu un relief mai accidentat, care face legătura între depresiunea Găineşti de
pe Suha Mică şi Depresiunea Stulpicani de pe Suha Bucovineană.
În partea de nord, culmea longitudinală a Voroneţului reprezintă o arie de tranziţie între
obcinele Bucovinei şi Munţii Stănişoarei(N.Barbu-1976). La sud de râul Suha Mică, principalele
culmi dezvoltându-se pe direcţia est şi mai apoi sud –est. Cele care se dirijeaza spre vest menţin
aceeaşi medie a înălţimelor, ele fiind despărţite de depresiuni de facies litologic(Dolia, Pipirig,
Magazia, Hangu).
Culmile din partea de vest a munţilor sunt mai unitare şi menţin o altitudine mai mare
(altitudinile depăşesc constant 1000 m). Acestea fac parte din subgrupa Munţilor Sabasa şi se
dezvoltă la vest de culmea Muncelu-Hălăuca, singura culme cu o direcţie sudică. Se remarcă
culmea Baicu cu altitudinea maximă în Vârful Baicu(1327 m), sau culmea dintre valea Sabasei şi
valea Cotrâgaşi, culmea Hacigosu-Migovanu, culme cu aspect de masiv, cu înălţimi ce se
apropie de 1500m. Culmea dintre valea Sabasa şi valea Farcaşa este intens fragmentată, atingând
înâlţimi mai mari doar la contactul cuvalea râului Bistriţa, in varful Ţifla(1320 m).
La sud de culoarul depresionar Largu-Pipirig, relieful este mult mai scund, altitudinea
maximă fiind în vîrful Buhalniţa(1231 m), principala culme este Crainicu-Prislopaşu din care se
desprin două culmi principale: culmea Sihla-Văratec si culmea dintre valea Largu si Hangu.
9

Dincolo de aceste caractere generale care dau unitate întregii regiuni, apele, vremea:
sculptori neîntrecuţi ai scoarţei terestre, au lasat şi aici nenumărate mărturii, precum mici
cascade, stânci izolate risipite pe versanţi sau culmi, amfiteatre de terese la intrarea pâraielor în
râul pricipal, şesuri înguste.
3. Clima
Pe fondul climatului temperat continental cu anumite influenţe baltice, Munţii Stânişoarei
benefiază de un climat montan cu două nuanţe: al văilor şi al depresiunilor şi climatul munţilor
mijlocii. Relieful înfluenţează foarte mult clima prin altitudine, orientarea culmilor muntoase şi a
văilor, expoziţia versanţilor. La regimul climatic mai contribuie şi alţi factori precum radiaţia
solară, circulaţia atmosferică, vegetaţia. În topoclimatul versanţilor umbriţi, cu orientare nordică,
nord-vestică, se înregistrează temperaturi mai coborate cu 2-3 grade , durata îngheţului mai mare,
grosimea şi durata stratului de zăpadă(cu aproape o luna faţă de versanţii însoriţi). În aceste
topoclimate, durata de stralucire a soarelui se reduce simţitor de la solstiţiu de toamnă pană la
solstiţiu de iarnă, iar o perioadă de câteva săptămâni soarele nu apare deloc.
Valorile termice se modifică dinspre vale spre culmi, datorită diferenţelor de nivel. De
aceea în lunile reci, pe văi se produc inversiunile termice, ca urmare a stagnării maselor de aer
rece. Fenomenul este amplificat de radiaţia nocturnă ca efect al timpului senin şi lipsa vântului.
În aceste condiţii nebulozitatea creşte foarte mult ceea ce duce la formarea ceţurilor.
Pentru o mai bună înţelegere climatului local, sunt sugestive datele fenologice. Astfel
înmugurirea, înverzirea şi înflorirea plantelor, în comparaţie cu regiunile extracarpatice, începe
abia în luna mai. Astfel se înregistrează un decalaj de aproape o lună faţă de regiunile
extracarpatice. Valorile medii anuale sunt unele moderate, verile nu foarte calduroase şi ierni
lungi şi nu prea aspre. Pe văi primul îngheţ apare în prima decadă a lunii octombrie, iar ultimul
în luna aprilie,în timp ce pe creste poate atinge chiar şi 200 de zile.Cantitatea de precipitaţii este
una destul de mare, mai ales pe timp de primavară şi vară, cosecinţă a activităţii anticiclonului
Azore. Vara sunt fregvente precipitaţiile sub formă de ploi torenţiale, de scurta durată însoţite de
cele mai multe ori de oraje, după care cerul senin devine atotstăpânitor. Stratul de zăpadă începe
sa fie persistent din luna noiembrie şi se menţine până în aprilie, uneori pe versantul nordic al
unor vârfuri precum Hălăuca, Bivolu, Hacigosu chiar şi în luna mai, se mai găsesc petice de
10

zăpadă. Cele mai reduse precipitaţii se înregistrează în perioada octombrie-martie, sezon în care
predomină regimul anticiclonic care generează precipitaţii foarte puţine.
La nivelul crestelor montane, circulaţia atmosfericăcare predomină este cea vestică, iar pe
văi predomină direcţia nord nord-vestică. Totuşi în comparaţie cu masivele de la vest, precum
Rarăul, Munţii Bistriţei sau masivul Ceahlău, Munţii Stănişoarei sunt mai adăpostiţi faţa de
circulaţia vestică, datorită înălţimelor mai mici a acestora. Perioadelor cu calm atmosferic le
revin circa 4% din totalul unui an. În timpul iernii, dinspre nord-est bate crivăţul, o componentă
a anticiclonului Siberian, vănt care spulberă zăpada de pe creste, dar care în văi se simte mai
puţin datorită diminuării intensităţii acestuia la trecere peste munţi, dar care provoaca geruri
mari, polei. În această perioadă vânturile ating viteze de peste 20m/s, crivăţul atingând des viteze
de peste 100km/h care duce la blocarea unor drumuri montane dar şi alte pagube economie
locale.
Pe timp de vară, brizele sunt cele care stăpânesc circulaţia atmosferică, în perioada
aprilie-octombie, acestea deţin cca.50% din fregvenţa vânturile periodice.
Un fenomen interesant este apariţia în lunile de toamna a unui nor local, deasupra
Lacului Izvorul Muntelui, nor care traversează culmea joasă a Frasinului spre văile Pîngăraţi şi
Cuejdiu, ajungând până în Depresiunea Cracău-Bistriţa unde se destramă. Formarea lui este in
strânsă legătură cu Lacul Izvorul Muntelui. Un timp în sauă Stânişoara este un punct de
observaţie meteo, care a funcţionat un timp transmitând informaţiile automat. Astâzi acesta este
scos din uz.
Tabel cu valorile termice medii anual
Indicatorul Valori atinse în
valea Bistriţei
(600-650m)
Valori pe atinse pe
culmile munţilor
(1200-1530m)
Temperatura medie anuală 7,5-8 grade C 3-4 grade C
Temperatuta medie a lunii celei mai reci -4 grade C -6 grade C
11

-(ianuarie)
Temperatura medie a lunii celei mai calde -
(iulie)
14-16 grade C 10-12grade C
Numărul mediu anual al zilelor cu îngheţ 130-140 zile 135-150 zile
Valorile medii anuale ale precipitaţiilor 700-800mm⁄an 800-1000mm⁄an
Numărul de zile cu ninsoare 30-40 zile Peste 80 zile
Durata medie a stratului de zăpadă 88-120 zile Peste 160 zile
Grosimea stratului de zăpadă 60-80cm 110-160cm
fig.4
4. Hidrologia
Din punct de vedere hidrografic, Munţii Stânişoara se caracterizează printr-o mare
bogaţie de ape, fiind străbătuţi de nenumarate râuri şi pâraie, toate avand un caracter
permanentde scurgere. La toate acestea se mai adaugă şi salba de lacuri de pe Bistriţa, care încep
la Poiana-Teiului cu micro-centrala nou construită şi se termină cu lacurile de la intrarea în
oraşul Piatra-Neamţ. Cel mai important lac este Lacul Izvorul Muntelui cu barajul de la Bicaz
construit între anii 1960-1961. Seriei de lacuri antropice se adaugă lacul antropic Cuejdel (lacul
Crucii), lac ce s-a format începând cu anul 1978, în urma unor alunecări de teren, iar a doua
etapă a avut loc în anul 1991 ca urmare a succesiunii de cutremure la care se adaugă o mare
cantitate de precipitaţii.
Fiind într-o regiune montană, densitatea reţelei hidrografice ajunge la valori mai mari de
1 km/km², însă media se menţine între 0,5-1 km/km². Exceptând râurile Bistriţa şi Moldova,
întreaga retea hidrografică îsi are izvoarele în aria centrală a acestor munţi. Aceată arie este
cuprinsă între Hălăuca şi Obcina Rea, fiind cu adevarat un “castel de ape”, de aici izvorăsc Suha
Bucovineană, Suha Mare, Suha Mică, Cotrâgaşi, Sabasa, Farcaşa, şi Ozana. Râurile colectoare
sunt Bistriţa şi Moldova.
Râul Distanţa de la
izvor (km)
Suprafaţa
bazinului(km²)
H. medie
bazin(m)
12

Moldova (la Vama) 66 1327 957
Moldova(la Hura-Humor) 78,7 1887 957
Bistriţa(la Cotrâgaşi) 123,6 2645 1188
Bistriţa(la Piatra-Neamţ) 214,4 5306 1067
Suha Bucovineană 32,1 354 878
Negrileasa 22,0 73,0 842
Suha Mică 23,6 133 691
Suha Mare 27,6 132 730
Ozana 36 258 806
Sabasa 23 81,5 1173
Hangu 15,5 70 838
Cuejdiu 27,2 93,7 674
Cracău 39,4 181,7 709
Almăj 19,0 86,0 600
fig.5
Aşadar, râurile sunt scurte, cu pante mari, local peste 50%, cu numeroase repezişuri,
uneori chiar şi mici cascade aşa cum pot fi întâlnite pe Farcaşa, Platon, Negrileasa, Suha Mare,
Cuejdiu.
În proporţii de peste 80% alimentarea apelor de suprafaţă se face din ape meteorice(ploi,
zăpezi), iar cea mai mare parte a scurgerii are loc în sezonul de primavară-vară, care împreună
concentrează peste 70% din volumul scurgerii anuale. În aceste sezoane se produc cele mai mari
viituri, unele provocând inundaţii pe şesurile joase ale Ozanei, Rîşcăi, Suhăi Mici, Suhăi Mari,
Almajului.
Munţii se cuprind în arealul scurgerii specifice de 5-10l/s/km², şi doar pe câteva suprafeţe
ce înalţimi mai mari de 1000 m, scurgerea este mai mare de 10 l/s/km. Fenomenele de îngheţ pot
să apară în prima decadă a lunii, când se poate instala şi podul de gheaţă.
În tronsonul de vale care margineşte munţii Stânişoarei, pe Bistriţa s-au amenajat cinci
lacuri, toate cu scop energetic. Din amonte în aval aceste primul lac este cel de la Poiana Teiului,
13

care este şi cel mai nou, urmează lacul de la Bicaz Izvorul-Muntelui, lacul Pângăraţi, Vaduri şi
Bâtca Doamnei.
Lacul Suprafată (ha) Volum(mil.m³)
Izvorul Muntelui 3125 1230
Pângăraţi 155 6,75
Vaduri 120 6,00
Bâtca Doamnei 235 10,00
fig. 6
5. Vegetaţia şi modul de utilizare al terenurilor
Din punct de vedere al zonării fitogenetice, teritoriul Munţilor Stânişoarei, aparţine zonei
vegetaţiei de pădure, etajul alpin lipsind datorită înălţimelor mici a acestora iar cel subalpin este
slab dezvoltat, el fiind reprezentat pe câteva creste mai înalte. Împreună cu Obcinele Bucovinei,
Munţii Stânişoarei formează un district aparte, individualizat prin dominarea categorică pe care o
au padurile de amestec. Alături de vegetaţia zonală, se mai găsesc formaţiuni azonale, asa cum
este cazul vegetaţie de luncă. Asociaţiile vegetale spontane se întrepătrund cu formaţiuni care au
aparut datorită intervenţiei omului. Astfel întâlnim plantaţii de arbori, vegetaţia poienilor, a
pajiştelor şi fâneţelor apărute în urma intervenţiei omului prin defrişarea pădurilor.
În Munţii Stânişoarei, în cadrul vegetaţie de padure, etajul pădurilor de foioase se găşeşte
mai ales pe versanţii sudici şi estici la contactul văilor cu muntele. Aceste paduri se găsesc în
partea sudică şi la contactul cu subcarpaţii unde văile nu ajung la înălţimi mari. Dintre speciile de
foioase predomină fagul(Fagus Sylvatica) iar alte specii care intră în alcătuirea acestui etajsunt
frasinul(Fraxinus excelsior), paltinul de munte(Acer Pseudoplatanus), ulmul(Ulmus Montana),
arţar(Acer Platanoides). Ocazional în partea de sud sud-est apar şi stejărişuri, în special în
bazinul Cuejdiului şi Cracău.
Etajul pădurilor de conifere sau boreale, se situează de regulă mai sus de 1000 m, dar ca
urmare a înversiunilor termice, în Munţii Stânişoarei sunt des întâlnite molidişuri compacte ce
coboară până la 800 m. Cele mai importante areale cu păduri de conifere se găsesc în partea de
nord a munţilor, între văile Geamăna-Suha Bucovineană şi valea Moldovei, între Suha Mică-
Suha Bucovineană-Oârşia Voroneţului. Pe flancul vestic al munţilor se găsesc între valea Sabasei
14

şi Valea Largului şi pe masivele cu înâlţimi mai mari de1000 m. Aceste păduri sunt formate
aproape exclusiv din molid(Picea Abies), şi brad(abies alba). Datorită gradului redus de
pătrundere a razelor solare, aceste paduri sunt umbroase şi arbuştii aproape lipsesc, iar vegetaţia
ierboasă este foarte slab dezvoltată. Apare feriga, maciesul, dar o mare dezvoltare, uneori sub
forma unui covor continu, o au muschii de pamânt.
Pădurile de amestec fag-molid cuprind peste 80% din întreaga arie. Sunt formate din
brazi-molizi şi în mod special fag. Stratul de arbuşti este sarac, specia care predomină este
alunul. Deseori aceste paduri au fost înlocuite cu pajişti secundare care sunt folosite fie ca islaz
pentru stâni, fie pentru fânete.
Într-o proporţie covârşitoare de 90 % domină solurile cambice de tip eumezobazice şi
mezobazice cu un continut redus de humus(3-10 %) şi o reacţie slab acidă până la neutră. În
răspândirea lor, ca importanţă urmează podzolurile.
Principalul mod de utilizare a terenurilor este pentru fâneţuri, terenurile agricole fiind
folosite doar pentru culturi de subsistenţă, ele ocupând văile şi teresele râurilor. Versanţii de pe
care au fost defrişate padurile, au fost transformaţi în teren pentru fâneţe sau islaz pentru stâni. În
ultimii ani se poate observa o creştere a gradului de împădurire, terenurile cu fâneţe pierd tot
mai mult teren în faţa padurilor deoarece foarte mulţi oameni în special bătrâni au renunţat la ele
fiind la înălţimi mari şi ajungeau cu greu la ele, populaţia tânară fiind în general plecată din zonă.
III.POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL
Potenţialul turistic natural (fond turistic natural, ofertă turistică primară) este alcătuit din
totalitatea resurselor turistice puse la dispoziţie de cadrul natural al unui spaţiu: unităţi; tipuri şi
forme de relief; tipuri şi subtipuri climatice; ape de suprafaţă şi ape subterane; etaje de vegetaţie
sau asociaţii vegetale etc.
15

1. Potenţialul turistic al reliefului
Relieful constituie un element major în structura potenţialului turistic al oricărei zone,
acesta fiind suportul material al desfăşurării activităţilor turistice. Relieful poate fi privit sub
dublu aspect, fie ca factor de dezvoltare a unor forme de turism, fie ca o barieră în dezvoltarea
turismului.
În general turiştii se îndreaptă spre munţi cu un relief spectaculos, cu înălţimi mari şi
creste zimţate cu numeroase custuri, cu un grad mai mare de dificultate, stîncile izolate pe
versanţi abrupţi, trenele de grohotiş, pragurile şi cascadele, fiind cele care atrag mai mulţi turişti.
Relieful munţilor Stânişoara nu beneficiază de asemenea forme, cel puţin nu sunt la fel de bine
dezvoltate precum cele din Ceahlău sau din Masivul Rarău şi nici nu ating înălţimi precum toţi
ceilalţi munţi din jur. Astfel priviţi de pe Ceahlău, Munţii Stânişoarei se prezintă sub forma unei
culmi joase, între Valea Largu şi Bicaz, culme la poalele careia se găseşte lacul Izvorul Muntelui.
În sectorul estic culmi prelungi, împădurite coboară unduindu-se domol făcînd trecerea la
Subcarpaţii Moldovei si zona depresionară a văii Moldova. Privind din Munţii Bistriţei înspre
Munţii Stănişoarei, se poate vedea subunitatea cu înălţimile cele mai mari (Munţii Sabasei),
creste masive cu numeroase vârfuri ce ating înălţimi ceva mai mari şi văi mai abrupte.
Având în vedere că Munţii Stănişoarei sunt formaţi din mari pânze de şariaj, aceleaşi ca
în Ceahlău, congomerate gresii şi calcare, ai crede că şi aici vei găsi aceleaşi forme ale reliefului
ruiniform. În Munţii Stănişoarei relieful ruiniform este foarte slab dezvoltat, crestele şi versanţii
mai abrupţi fiind singurele locuri unde se găsesc blocuri de rocă la zi, dar care nu ating
dimensiuni mari, conglomeratele având o duritate la eroziune mult mai mică decât calcarele din
Ceahlău sau Rarău.
16

fig. 7 Stâncă izolată de sub vârful Hacigosu-Mogovanu-Structură în lamele (http://valea-bistritei.blogspot.com/)
Reţeaua hidrografică a tăiat numeroase văii, gradul de fragmentare a munţilor fiind unul
foarte ridicat. Relieful structural a creat pe unele pâraie mici cascade, asa cum sunt cele de pe
pâraiele Farcaşa, Platon, Negrileasa, Suha Mare, Cuejdiu. Acestea nu ating înălţimi mari, însă
pot fi incluse în cadrul unui traseu turistic.
17

fig.8 Cascada pe Pârâul Cotrîgaşi(http://alpinet.org/main/poteci/puncte_ro_t_saua-la-cotargasi_id_2486.html)
Relieful exocarstic este reprezentat de mici stânci izolate pe versanţi, dar si de unele de pe
unele văi, aşa cum este cazul stâncii Piatra-Teiului. Piatra Teiului este una din pricipalele atracţii
turistice din zonă, atât prin forma şi amplasamentul ei, cât şi prin accesibilitatea ei, turistul
nefiind nevoit sa urce munţi sau să urmeze traseie dificile pentru a o vedea, ea fiind asezată la
intersecţia mai multor drumuri foarte importante din zonă, respectiv DN 17B Vatra-Dornei -
Piatra Neamţ cu DN 15B Topliţa –Târgu-Neamţ. Aceasta reprezintă un martor de eroziune, fiind
constituit din calcar recifal din orizontul stratelor de Bistra. Stânca Piatra Teiului a fost declarată
monument al naturii încă din 1951 şi este protejată ca rezervaţie geologică. Legendele cât şi
neîntrecutele pagini de literatură care se leagă de acest vestigiu geologic, constituie un alt motiv
pentru mulţi turişti de-a vedea celebra Piatra-Teiului.
18

Fig.9 Piatra Teiului (www.panoramio.com)
Un alt punct de atracţie este avenul Puzdrele, foarte puţin cunoscut, puţin cercetat, şi
foarte slab amenajat. Acesta aparţine reliefului endocarstic, avenul fiind sculptat în calcar.
Coborârea în aven se poate face doar cu echipament propriu, nefiind amenajată şi nu există nici
un fel de ajutor pentru coborâre. Avenul are aproximativ 20 m şi o lăţime de câţiva metri, fiind
format din mai multe compartimente, care în cea mai mare parte trebuie coborâte în rapel.
19

fig.10 (http://noipecararidemunte.blogspot.com/2010/12/aven-in-puzdrea-11-decembrie.html)
Munţii Stănişoarei, te cuceresc prin blândeţea reliefului lor, nenumăratele porţi de intrare
în ei, din toate direcţiile, aceştia fiind foarte uşor accesibili,ceea ce duce la o bogatie foarte mare
a domeniului pentru drumeţii, te cuceresc prin păduri masive de amestec şi molid şi aspecte
peisagistice pitoreşti. Datorită înălţimelor mijlocii, Munţii Stânişoarei nu pot susţine un domeniu
schiabil de performanţă, durata de persistenţă a stratului de zăpadă este una redusă. Formele de
relief, au interfluvii largi, străbătute de drumuri şi poteci de obcină, cu importante puncte de
belvedere care oferă o largă privelişte până în Ceahlău, Rarău şi uneori Rodnei şi Călimani.
20

2. Potenţialul climato-turistic
Climatul este un factor foarte important în desfăşurarea unor activităţi turistice, climatul,
direct influenţat de relief, este unul dintre factorii favorizanţi sau dimpotrivă, inhibanţi ai
activităţiilor turistice. Elementele climatice specifice, fiecare în parte, sau ca un tot, acţionează
stimulativ sau restrictiv, alături de celelalte componente ale fondului turistic natural, în
posibilităţile de practicare a unei anumite forme de turism.
Regimul radiaţiei solare este unul dintre factorii care influenţează direct activitatea
turistică. Un fenomen specific cu implicaţii în activitaţile economice (turistice) îl constituie
inversiunile de temperatură, caracteristice mai ales în anotimpul rece cu manifestare pronunţată
în depresiunile intramontane închise care favorizează acumularea aerului rece. Fenomenul este
amplificat de radiaţia nocturnă ca efect al timpului senin şi lipsa vântului. Un alt factor care
influenţează activitatea turistică sunt precipitaţiile atmosferice care, în cazul Muntilor Stânişoara,
au o distribuţie neuniformă cu o creştere substanţială în altitudine şi de la sud-est către nord şi
spre nord-vest. Se înregisterează variaţii locale în funcţie de expoziţia versanţilor, faţă de
circulaţia atlantică şi cea baltică. Situarea în partea de sud a unei regiuni cu anumite influenţe
baltice, determină faţa de munţii de la sud o cantitate mai mare de precipitaţii, dar şi o
nebulozitate mai ridicată. Nebulozitatea variază între 5,5-7 fiind mai redusă începând din iulie
până la sfărşitul lui septembrie, când coboară sub 5,5. Numărul mediu de zile senine pentru
această perioadă este de 8-10 zile şi chiar mai mult de aceea lunile august-septembrie sunt cele
mai favorabile pentru drumeţii în aceşti munţi mai ales că acum şi temperaturile ating valori
potrivite. Numărul mediu de zile senine pe an este de aprozimativ 80 de zile. Cantitatea mare de
precipitaţii este un plus pentru Munţii Stânişoarei care desi nu ating înălţimi mari, primesc o
cantitate destul de importantă de precpitaţii, care pe timp de iarnă, ar fi un plus pentru
amenajarea unor partii de schi. Influenţele baltice mai sunt benefice prin temperaturile mai
scăzute, care menţin mai mult timp zăpada, mai ales pe versanţii nordici. Astfel durata medie a
stratului de zăpadă este de peste 160 de zile, iar grosimea medie a stratului de zăpadă este între
110-160 cm.
21

fig.11 Peisaj de iarnă din munţii Stânişoarei
Datorită acestor condiţii, în Munţii Stănişoara au fost amenajate mai multe pârtii pentru
schi , sau sunt în curs de amenajare. La Mălini momentan sunt în funcţiune două pârtii, prima cu
o lungime de 760 de metri, pârtie care a fost facută cu banii obţinuţi din vânzarea unor terenuri
situate în apropierea locaţiei respective de către primaria Mălini.
Ulterior, s-a construit în imediata apropiere o altă partie pe o lungime de 600 de metri, dar
cu un grad de dificultate mai ridicat decât la prima pârtie. Pârtia de la Mălini, amplasată în partea
de sud a comunei, şi anume în satul Văleni, la ieşirea spre pasul Stânişoara, este de categorie
medie, cu o diferenţă de nivel de 106 metri. Fiind o investiţie de aproximativ 400.000 de euro,
pârtia dispune şi de o instalaţie de teleschi, adusă din Austria, cu o lungime de 520 de metri,
instalaţie care face accesul mult mai uşor la ambele pârtii. Inaugurată în 2006, neavând parte de o
publicitate agresivă, în perioada Sărbătorilor sute de turişti au invadat această zonă în weekend,
majoritatea veniţi din Suceava, Fălticeni, Iaşi, Botoşani, cât şi din străinătate. La baza pârtiei,
care se află la 400 de metri de DJ 209 B (Mălini- Văleni-Stânişoara-Borca), a fost construită şi o
pensiune cu o parcare de aproximativ 50 de metri, al cărei profit va intra tot în vistieria primăriei
din localitate. Punctele slabe sunt amplasamentul la o înălţime mică, ceea ce nu permite păstrarea
22

zăpezii pe un număr mai mare de zile. Statutul funcţional este mai mult de week-end, în timpul
săptămănii, fiind puţini doritori de schi. Pârtia de la Gura-Humorului are o lungime a partiei de
1.478 m, diferenta de nivel fiind de 285 m. Este echipată cu telescaun pe o lungime de 1.332 m,
un sistem electronic de bileterie, 5 tunuri de zăpadă amplasate pe pârtie, 1 maşină de bătut
zăpada, instalatie nocturna. Pârtia dispune de un drum de acces către pârtie modernizat cu
parcare amenajată la baza pârtiei de 344 locuri. Pârtia de la Piatra-Neamţ este localizată pe
Muntele Cozla, accesul la partie se poate face cu masina sau cu telegondola. Pârtia o lungime de
965 m., fiind situată la o altitudine maxima de 657 m. cu o diferenta de nivel de 260 m. Gradul
de dificultate este unul mediu,cu o înclinare medie de 27% , a doua pârtie recent construită
avănd o înclinare mai mai mare, ea fiind pentru profesionişti. Pârtie dispune de instalaţie pentru
zapadă artificială, maşină de bătut zăpada, telescaun şi instalatie nocturnă.
fig. 12 Partia de la Piatra-Neamt(http://www.piatra-neamt.net/poze/noaptea.jpg)
Potenţialul climato-turistic din aceasta zonă este benefic turiştilor care vin în această zonă
pentru că aerul şi toţi factorii climatici acţionează asupra organismului uman şi îl fortifică.
Munţii Stănisoarei beneficiază de un aer curat, nefiind nici un oras mare cu un grad mare de
poluare în preajma lor, iar activităţile economice nu influenţează mult mediul.
23

3. Potenţialul turistic al apelor
Apa ocupă un loc prioritar în turism, impunându-se prin multiplele sale forme de
organizare (ape subterane, izvoare, reţele hidrografice, lacuri etc.), prin calitatea sa şi, nu în
ultimul rând, prin conţinutul extrem de variat de săruri sau valoarea peisagistică deosebită.
Datorită funcţiilor multiple pe care le îndeplineşte în actul turistic, prin caracteristicile calitative
şi modalităţile de existenţă, apa a generat turismul balnear, turismul de recreere, turismul sportiv
şi de sfârşit de săptămână.
Ca toţi munţii nostri şi Munţii Stânişoarei sunt un adevărat castel de ape, bogăţie la care
omul a adăugat şi salba de lacuri de pe râul Bistriţa, plus contribuţia naturii, lacul Cuejdel (lacul
Crucii). Râurile Bistriţa şi Moldova sunt cu siguranţă cele mai importante cursuri de apă care
atrag turişti. Bistriţa şi Moldova atrag turiştii iubitori de plajă, înot, pescuit sportiv sau sporturi
nautice. Luncile oferă condiţii de campare, mai ales pentru cei care practică drumeţia sau
turismul itinerant, dar şi turismul de sfârşit de săptămână. Pe râul Bistriţa se poate practica “river
rafting” –ul (foto 5). Râul Bistriţa este considerat cel mai bun râu de munte pentru practicarea
river rafting-ului, întrucât are grade de dificultate care permit efectuarea acestui sport atât pentru
agrement turistic (pentru începători), cât şi pentru profesionişti cât şi un debit bogat. Traseele
prezintă grade de dificultate cuprinse între 2 şi 5, cu lungimi cuprinse între 12,5 şi 14 km,
debitul de apă al râului permiţând practicarea acestui sport din aprilie până în octombrie. Tot pe
râurile Bistriţa şi Moldova cât şi pe unii afluenţi se mai practică şi pescuitul sportiv (pentru
păstrăv, lostriţă, scobar, clean etc.).
24

fig 13. Rafting pe Bistriţa(http://www.turisma.ro/images/Agentii_de_turism_Tara_Dornelor_river_rafting.jpg)
O problemă apărută pe ambele râuri este depozitarea gunoaielor pe malurile acestora, iar
la marile inundaţii acestea sunt preluate de ape si apoi depozitate mai în aval. Aceste gunoaie
sunt depuse în general pe terase, locuri care ar trebuie sa fie folosite de turişti ca loc de campare.
Dăunează atât mediului cât şi valorii peisagistice a râurilor şi afluentilor acestora.
Lacul de acumulare "Izvorul Muntelui" (foto 6), cunoscut şi sub numele de "Lacul
Bicaz", este cel mai mare lac artificial (antropic) amenajat pe râurile interioare din România.
Situat pe cursul superior al râului Bistriţa, lacul s-a format ca urmare a construirii barajului
hidroenergetic cu acelaşi nume, dat în folosinţă în anul 1961. Din el se alimentează centrala
hidroelectrică Bicaz-Stejaru, echipată cu şase generatoare. Suprafaţa lacului variază funcţie de
regimul de exploatare, fiind maximă când pânza de apă se ridică până la cota maximă a barajului,
situată la 516 m altitudine şi minimă (circa 17 km2) când aceasta coboară până la nivelul gurii de
intrare a apei în canalul de aducţiune, situat la 434 m altitudine. Perimetrul mediu al lacului este
de aproximativ 71 km. Lungimea medie a lacului de acumulare este de 35 km; lăţimea de 200 -
2000 m (zona Hangu), iar suprafaţa (la nivelul normal de retenţie) de 3.125 ha.
25

Fig. 14 Lacul de acumulare Izvorul Muntelui(www.panoramio.com)
Fauna lacului este alcătuită din mreană, clean, lostriţă, scobar, moioagă, babuşcă, păstrăv
indigen, păstrăv de lac şi păstrăv curcubeu, oblet, porcuşor, plătică. De altfel aici există
amenajate şi câteva crescătorii de păstrăv (Potoci). Din portul amenajat în vecinătatea barajului,
dar şi de la debarcaderul satului Ceahlău se pot face croaziere cu vaporul pe lac sau se pot
închiria bărci, hidro-biciclete. Pentru turişti există de asemenea posibilitatea cazării fie la motel,
fie la căsuţe (www. neamt. ro). Cu o mai mică importanţă turistică sunt celelalte lacuri de pe
Bistriţa, lacul Bâtca Doamnei fiind ca bază pentru sporturile nautice.
O mare importanţa turistica o are lacul Crucii de pe Pârâul Cuejdel, situat la 25 km
distanţă de oraşul Piatra-Neamţ. Lacul Cuejdel este cel mai mare lac de baraj natural din Europa
având o suprafaţă de circa 150 ha, şi o adâncime medie de aproximativ 10m, şi un volum de
aproximativ 1.000.000 mc de apa, dar este în permanentă creştere. Lacul s-a format prin
alunecări de teren succesive începând cu anul 1978, ce au barat cursul mijlociu al râului Cuejdel,
afluent al râului Cuejdi. A doua etapă a formarii lacului de baraj natural, a fost în anul 1991,
presupunându-se ca a fost cauzată de succesiunea de cutremure din anii 1990 şi 1991, cuprinse
între 5,5º şi 6,9º pe scara Richter, la care s-au mai adăugat ploile puternice din acele perioade. Cu
această ocazie, barajul natural format în urma alunecărilor succesive de teren a blocat întreaga
vale a râului Cuejdel, determinând acumularea unei cantitaţi de apa foarte mare. În urma acestor
26

alunecări, barajul format în vale, era cuprins de la 25m la malul drept pana la 30 m la malul stăng
şi o lungime de 80 m. (www. neamt. ro).
Malurile lacului sunt folosite pentru turismul de recreere, de sfârşit de săptămână şi
turismul sportiv, apele lacului fiind pline de păstrăv o problemă o constituie accesul în zonă.
Primăria comunei Gârcina, condusă de doamna primar Aurora Balan Lazar susţine că are un
proiect de amenajare turistica a acestei zone, singura problemă o constituie strângerea de fonduri.
După informatiile postate pe site-ul primariei Garcina ar fi vorba despre un proiect realizabil în
doi ani, care ar cuprinde un drum nou, european, zone de campare, înfrastructura de turism, şi o
modernizare a căii ferate lungă de aproximativ 20km din zonă, care să permită deplasarea unei
mocaniţe, precum şi amplasarea unei staţii la 3km de Lacul Cuejdel, dar la toate aceste lucruri s-
ar mai adăuga şi un parc de distracţii Mini Disney Land, acesta din urma avand ca loc de
amplasare în apropierea lacului. Prin Hotărârea de Guvern 2151 din 30 noiembrie 2004, Lacul
Cuejdel a fost declarat rezervaţie naturală.
fig 15. Lacul de baraj natural Cuejdel(Crucii)( http://www.ghidulturistic.ro/imagini/consilii/24_421_Lacul-Cuejdel.jpg)
27

4. Potenţialul balnear
Potenţialul balnear din Munţii Stânişoarei este unul redus, fiind valorificat numai în
staţiunea Bălţăteşti. Staţiunea este asezată la exteriorul munţilor, la contactul cu Subcarpaţii, la
28 km de oraşul Piatra-Neamţ şi 12 km de oraşul Tărgul-Neamţ, într-o regiune în care munţii nu
ating înălţimi mari şi au aspect de dealuri, acoperite de păduri şi livezi.
Staţiunea dispune de ape minerale clorurate, sulfatate, unele iodurate şi bromurate. De
asemenea se extrage sarea de Bălţăteşti din apa minerală pentru a fi comercializată în scopul
folosirii acesteia pentru băi la domiciliu. Statiunea se situează în bioclimatul sedativ de cruţare.
Instalaţiile de tratament sunt constituite din instalaţii cu apă caldă minerală la vane şi
bazine cu posibilităţi de chinetoterapie. De asemenea staţiunea este dotată cu instalaţii de
electroterapie, hidroterapie, bazin în aer liber cu apă minerală şi săli de gimnastică medicală
pentru cei ce au nevoie de gmnastică de recuperare.
În staţiune se tratează afecţiuni reumastimale degenerative, afecţiuni reumastimale
abarticulare, afecţiuni posttraumatice, afecţini neurologice periferice, afecţiuni ginecologice şi
afecţiuni asociate. Din păcate staţiunea este într-o continuă degradare, numărul de turişti care vin
pentru tratamente este tot mai mic. Punctele slabe ale turismului balnear din Bălţăteşti sunt: baze
de primire turistică îmbătrânite; starea învechită instalaţiilor de tratament, agravată şi de
caracterul coroziv al unora dintre elementele de cură, (ape sulfuroase, sărate ş.a.); infrastructura
de acces, de stocare şi de colectare a resurselor balneare învechită şi insuficientă; infrastructură
locală slabă (acces, utilităţi); mediul ambiant prost întreţinut, lipsa spaţiilor verzi specifice
curelor de odihnă şi recreere şi îmbătrânirea parcurilor balneare; servicii insuficiente şi de
calitate slabă, folosite în mod curent pe piaţa de lux sau de înaltă calitate a tratamentului balnear;
o bază insuficientă a expertizei organizatorice; dotări de agrement insuficiente, de calitate
redusă, în general supraaglomerate, ceea ce creează disconfort pentru turişti.
Pentru remedierea situaţiei actuale ar trebuie luate următoarele măsuri: angajarea de
personal de înaltă calificare profesională medicală, loial, dedicat profesiei; amplasamente
atractive şi variate, situate într-un cadru natural deosebit; practicarea unor variate de proceduri de
cură; tarife reduse comparativ cu oferte similare etc.
În volumul IV din enciclopedia Romăniei, apărută la Bucureşti în anul 1943, în lista cu
localităţile climatice din Romănia la numărul 17 apare şi numele comunei Borca cu precizarea
28

că˝este totodată şi staţiune balneară˝. În anul 1955 fizicianul C.Ionescu şi colectivul laboratorului
de chimie al institutului de Balneologie şi Fizioterapie din Bucureşti au studiat un izvor de apă
sulfuroasă, situat în satul Sabasa, la poalele Munţilor Stânişoara. Aceste izvoare apar în stratele
de Sinaia, iar mineralizarea lor se datorează sulfaţilor din şisturile disodilice ale acestor roci. În
urma cercetărilor făcute fizicianul C.Ionescu a precizat urmatoarele indicaţii terapeutice:˝apă
oligominerală ce se poate utiliza mai ales în curele de diureză, artrism, nefrite în focar fără
insuficienţă renală, pielite şi cistite cronice, litiază urică hepatocolicistite cronice˝.Izvoare de
acest fel sunt mai multe de-a lungul văii Pârâului Sabasa. Tot aici se mai găsesc câteva izvoare
cloruro-sodice.
5. Potenţialul turistic al componentelor învelişului biogeografic
Munţii Stânişoara, cu pădurile lor tinere de amestec (fag, molid şi brad) crează un district
fitogenetic aparte. Pădurile de amestec fag-molid cuprind peste 80% din întreaga arie. De cele
mai multe ori pădurile sunt străbătute de cărări, făcute de animale, cărări pe care de multe ori se
găsesc şi traseele turistice. Printre fagi(Fagus Sylvatica) sau formând mici arborete pure apar şi
alte specii precum: frasinul(Fraxinus excelsior), arţar(Acer Platanoides, carpenu(Carpinus
Betulus), ulmu(Ulmus Montana). Bradul(abies alba) şi molidul(Picea Abies), apar începând cu
1000 m dar pot coborî în văile şi depresiunile unde au loc inversiuni termice până la 800 m. Cele
mai importante areale cu păduri de conifere se găsesc în partea de nord a munţilor, între văile
Geamăna-Suha Bucovineană şi valea Moldovei, între Suha Mică- Suha Bucovineană-Oârşia
Voroneţului. Pe flancul vestic al munţilor se găsesc între valea Sabasei şi Valea Largului şi pe
masivele cu înâlţimi mai mari de 1000 m. Pe vârfurile cele mai mari apare afinişul(vaccinium
myrtillus) şi merişor(vaccinium vitis idaea). Dintre plantele cu flori apar arginţica(dryos
octopedala). Pajiştile ocupă partea joasă a versanţilor fiind formate din păiuş (agrostis tenuis)
piptănăriţa(cynosurus cristatus). La partea mai înaltă, între 1000-1200 m pajiştile sunt formate
din păiuş rosu(festuca rubra) şi iarba vântului(agrostis perenis).
Fauna este numeroasă şi variată. Dintre mamiferele mari, cu valoare cinegetică
remarcabilă sunt: ursul, cerbul (întâlnit destul de des în pădurile din munţii Sabasei), căpriorul,
mistreţul, capra neagră, râsul (este o apariţie tot mai rară), lupul. Sunt frecvente şi celelalte specii
de mamifere comune pădurilor: vulpea, jderul, bursucul, pisica sălbatică, ariciul, veveriţa.
29

Fauna ornitologică este deosebit de bogată, în special în pădurile de amestec. pădurile de
amestec adăpostec specii precum alunarul sau gaiţa de munte(nucifraga caryocatactes), pitigoiul
de brad(parus ater). Munţii Sabasei, cuprind câteva areale din rezervaţia Borca, rezervaţie ce
protejează cocoşul de munte(tetrao urogallus), care în perioada de împerechere, primăvara, oferă
un adevărat spectacol. Cocosul de mesteacăn(syruvus tetrix) şi găinuşa(tetrastes bonasia).
fig.16 Cocoşul de munte(http://www.animalpedia.ro/wp-content/uploads/cocosul-de-munte-1.jpg)
Pădurile de amestec adăpostesc specii precum forfecuţa(laxis curvirostra), ciocănitoarea
neagră, dar şi ciocănitoarea de munte(picardes tricadactylua) specie care este un relict glaciar.
Se mai găsesc gaiţa, vrabie, rândunica, berze, uliu păsărar şi cel porumbar, huhurez, bufnită şi
cucul(cuculus canorus).
Reptilele sunt reprezentate de salamandre, triton, şarpele de aluniş, şarpele de casă, de
pădure şi în zonele înalte vipera(vipera berus berus). Fauna acvatică este reprezentată de pastrăv
şi zlăvoacă la care se mai adaugă o serie de specii apoape dispărute, aşa cum este lipanu, lostriţa,
clean, mreanaşi scobar. Racii au dispărut semn al gardului mare de poluare ai apelor. Vidra,
altădată specie care popula din plin apele, astăzi sunt foarte puţine şi se fac eforturi pentru
protejarea vidrelor.
30

IV. POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC
În afara resurselor puse la dispoziţie de natură, turismul în dezvoltarea sa face apel la o
serie de resurse antropice. Acestea asigură frecvenţa turistică fiind create complet de om, tocmai
pentru o dezvoltare în ansablu a turismului. Amenajările turistice necesită o cantitate mare de
efort din partea omului, asta chiar dacă cuprinde şi anumite elemente naturale.
1. Patrimoniul turistic cultural-istoric
Munţii Stânişoarei, cunoscuţi pentru splendoarea peisajelor, au o istorie foarte bogată, eii
fiind stăpâniţi de-a lungul vremii de mari domnitori precum Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare,
Petru I Muşat, Petru Rareş. Aceştia au lasat în urmă un bogat şi important patrimoniu de lăcaşuri
de cult şi monumente medievale.
Principalul centru de cultură este cu siguranţă oraşul Piatra-Neamţ, oraş situat în partea de
sud la poalele Munţilor Stânişoara. Piatra-Neamţ, este nu numai resedinţă de judeţ ci şi capitala
istorică a unui străvechi ţinut, calitate pe care i-o conferă vechimea sa recunoscută. Ruinile
cetăţii dacice de pe Cozla sunt primele care atestă locuirea acestor meleaguri încă din vechi
timpuri. Din secolul al-XIV-lea se păstrează Biserica domnească Sfântul Ioan şi ruinile curţii
domneşti a lui Stefan cel Mare. Biserica a fost zidită între anii 1497-1498, aşa cum reiese din
pisania de deasupra uşii. Turnul clopotniţă al bisericii se păstrează şi astăzi fără a fi suferit prea
multe modificări, el fiind aproape de forma iniţială. Turnul construit la un an după terminarea
bisericii se află în partea de nord-vest a Pieţii Libertăţii.
31

fig.17 Turnul lui Stefan cel Mare din Piatra-Neamţ(http://www.inromania.info/assets/images/hai-hui/ansamblul-arhitectural-Piatra/
ansamblu-arhitectural.jpg)
Ruinile curţii boiereşti a lui Darie Dărmănescu, amintesc de frumoasa curte din a doua
jumatate a secolului al-XVII-lea, din care Biserica Buna Vestire este singura care se mai
păstrează intactă. Biserica care atrage atenţia prin profilul său masiv, a fost construită ca fiind
capela curţii boiereşti. Schitul Cozla sau Draga a aparţinut tot lui Darie Dărmănescu, un timp a
slujit drept biserică de parohie pentru sateni. Este construită din bărne de stejar masiv îmbinate
după procedeul <<cozilor de răndunică>>.
În zona veche a oraşului se găsesc mai multe clădiri cu o mare încărcătură istorică şi
arhitecturală. Casa de lemn Ivaşcu, făcută din barne de lemn după modelul meştesugăresc
tradiţional, casa Hausschild, casa Neculai Albu, casa Paharnicului, spitalul Nr 2 care a fost
construită reşedinţă boierească ce a găzduit şi familia Cantacuzin, biserica din Văleni.
În oraşul Piatra-Neamţ se gasesc foarte multe muzee unele unice în Europa. Muzeul de
artă neolitică Cucuteni, muzeul este unic în Europa , fiind unul din cele mai importante muzee
din Romania. El a fost deschis in iunie 2005 si detine cea mai variata si bogata colectie
Precucuteni-Cucuteni. Cladirea a fost ridicata in anii 1928-1930 de constructorul Carol Zani si
ornamentata de sculptorul Vincenzo Puschiasis. Muzeul prezinta in jur de 300 de piese din
cadrul Culturilor Precucuteni - Cucuteni incluse in categoria "tezaur" a patrimoniului cultural
national. Muzeul de Etnografie, Muzeul de Istorie, Muzeul de Arta, Muzeul de Stiinte Naturale,
Muzeul memorial "Calistrat Hogas" sunt alte muzee care dau farmec oraşului Piatra-Neamţ.
32

Valea Bistriţei este o zonă cu numeroase monumente. La distanţe relativ mici se succed
aşezăminte cu un bogat trecut istoric, multe dintre ele ctitorii domneşti, alături de construcţii
modeste, rod al unor strădanii de obşte, care nu copleşesc prin monumentalitate, dar încântă prin
simetrie şi printr-un dezvoltat simţ al proporţiilor Întreaga vale montană a Bistriţei este autentică
şi plină de inedit, vatră folclorică cu elemente de mare interes, în care, din epoca medievala se
păstrează monumente istorice şi de arhitectură de mare importanţă turistică cum sunt bisericile
din piatră şi din lemn.
Toţi aceşti martori atestă umanizarea din cele mai vechi timpuri. Pornind de la Piatra-
Neamţ către Vatra-Dornei la numai 3 km de oraş se găseşte Mănăstirea Bistriţa, una din cele mai
vechi aşezări monahale din Moldova. mănăstirea este ctitorie a lui Alexandru cel Bun, la 1407 ea
fiind pusă sub aceaşi ascultare cu Mănăstirea Neamţu. Din păcate biserica actuală este ctitorie a
lui Alexandru Lăpuşneanu, ea fiind ridicată peste vechea biserică ridicată de Alexandru cel Bun.
Mănăstirea are o lungă istorie, ea fiind pentru mult timp o oază duhovnicească, mulşi ierarhi de
seamă a neamului nostru şi-au început viaţa duhovnicească, sau si au petrecut o mare parte din
ea. Aici a existat şi o tipografie, ce a făcut din mănăstirea Bistriţa un important centru de cultură
medievală.
La doar 8 km de mănăstirea Bistriţa, se găseşte Mănăstirea Bisericani, astăzi, în preajma
ei fiind sanatoriu de la Bisericani. Despre începuturile vieţii monahale aici nu sunt prea multe
consemnări documentare. Tradiţia menţionează pe călugărul Iosif sosit la Mănăstirea Bistriţa de
la Muntele Sfănt împreuna cu mai mulţi tovaraşi de pelerinaj. Pentru liniştea lor duhovnicească
aceştia se retrag în munţi, în sihăstrie şi înfiinţează mănăstirea Bisericani sub oblăduirea
Mănăstirii Bistriţa. Toate acestea s-ar fi petrecut la sfârşitul secolului al-XV-lea. Cu timpul mai
mulţi domnitori ai Moldovei fac mai multe danii mănăstirii şi ajută la prosperitatea ei.
Un alt monument istoric şi de cultură este Mănăstirea Pîngăraţi, nume care apare des în
însemnările despre satele de pe valea Bistriţei din secolele XVI-XVII. La fel ca la Bisericani şi
aici începuturile vieţii monahale sunt neclare, undeva la începuturile secolului al-XV-lea, primul
ctitor fiind monahul Simion. în timpul Stefan cel Mare aici a fost construită o Biserică din lemn,
care a ars în anul 1476. Mai târziu, în anul1560, Alexandru Lăpuşneanu, ridică actuala biserică
din piatră şi cărămidă.
33

fig 18 Biserica veche a Mănăstirii Pângăraţi fig.19 Biserica Mănăstirii Bistriţa
Urcând pe valea Bistriţei şi trecând de Bicaz, Mănăstirea Buhalniţa, este un monument de
istorie de la mijlocului secolului XVII. Aceasta aşa cum reiese din pisania bisericii, a fost
construită de voievodul Miron Barnovschi. Mănăstirea a cunoscut o decădere odată cu
înzestrarea ei cu multe moşii de către voievod, moşii ce au aparşinut boierilor Cantacuzino.
De aici până la Broşteni, valea este presărată cu multe biserici din lemn, din secolul XIX,
aşa cum este cazul Bisericii din lemn de la Chiriţeni, biserică strămutată din zona lacului,
biserica Buna Vestire de la Poiana Teiului, biserică cu o istorie destul de bogată. Biserica din
lemn de la Poiana-Teiului, aflată în centrul localităţii, potrivit unor date ar fi vorba despre
vechiul schit ,,Poienile” din valea Hangului, refăcut de Ieremia Movilă în anul 1598 şi mutat în
Poiana-Teiului în secolul al XVIII-lea. Este construită din barne de brad cu acoperiş în două ape.
Dintre obiectele cele mai importante aflate aici menţionăm: o icoană din vechea catapeteasmă
reprezentând pe Sf.Apostoli, un Triod din 1747, tipărit în Iaşi, şi un Antologhion din anul 1752.,
biserica Sfântul Gheorghe de la Galu, biserica de lemn de la Farcaşa, biserica de lemn de la
Pârâul Pântei, constrită la 1815 şi biserica de la Broşteni din anul 1760. La Broşteni a învăţat,
pentru un timp, marele povestitor Ion Creangă. În anul 1840 se construieşte prima şcoală de pe
Valea Bistriţei (de către logofătul Alecu Balş), iar în 1880 primăria. În 1898, cu contribuţia casei
regale, se construieşte spitalul Carmen Sylva, pe un platou deasupra satului Lungeni. O
asemenea Biserică a fost şi la Borca, construită între anii 1821-1823. Astăzi se mai păstreză doar
temelia acestei biserici şi sfănta masă, căci în timpul Războiului, biserica a fost distrusă de un
incediu pus de unguri.
34

În comuna Borca găsim, în satul Mădei, un Muzeul Etnografic, care a fost inaugurat în
anul 1984 de către profesorii Ana şi Gheorghe Bondar. În muzeeu sunt expuse aproape 300 de
piese vechi de o valoare inestimabilă: peste 52 de costume populare, unele cu o vechime de peste
200 ani, circa 120 de ştergare lucrate cu maiestire de bunicii şi străbunicii, trăistuţe, plocazi,
obiecte de uz gospodaresc (stative, suveici, sucale, furci de tors, fuse, drugi), zeci de oale,
castroane, ulcele de lut, colectii de linguri de lemn, covoare de lână, cuverturi, maşină de tors,
obiecte folosite la stâna. Colectia este expusa într-o clădire veche, de fapt vechea şcoală din
Mădei, care datează din vremea lui Al.I.Cuza. În comuna Borca se mai poate vizita ca obiectiv
cultural Casa memorială ,,Aurel Dumitraşcu”, situată la 2 km de centrul comunei. În camera de
lucrul a ramas o imensa bibliotecă, o acuarelă cu portretul poetului făcută de Marian Amariei la
Sulina, un coral. Pe masa de lucru au rămas cărţile care urmau să fie citite sau traduse
(traducerea din limba franceză), fotografiile cu prietenii cei mai apropiaţi. În casă mai sunt
tablouri în ulei pictate de fratele său Ionel, iar în aceiaşi cameră se află şi bustul din bronz al
poetului, pe peretele exterior fiind fixată o placă de marmură numele său. Casa este vizitată anual
de zeci de poeţi care nu l-au uitat. La Borca se găseşte în faţă cladirii primăriei, monumentul
eroilor, care aminteşte de cei căzuţi în timpul luptelor din războiul de îndependenţa, primul şi al
doilea război mondial.
fig. 20 Monumentul eroilor de la Borca fig.21 Crucea Talienilor din trecătoarea Sânişoara
35

De la Borca, pe drumul Vitoriei Lipan, se poate ajunge la Mălini (satul natal al lui
Nicolae Labiş), trecând pe la Crucea Talienilor, un mic monument ridicat de constructorii italieni
ai drumului. Atât monumentul în sine, cât şi drumul ce şerpuieşte printre Munţii Stănişoarei pot
fi cărţi de vizită ale unei destinaţii turistice plăcute. Drumul Stănişoarei este bine cunoscut
datorită filmărilor realizate aici pentru filmul Baltagul.
Colecţia muzeală din satul Dreptu, datorată învăţătorului Romanescu, situată în
vechia scoală şi care cuprinde exponate ce dovedesc bogăţia faunei locale.
Având o istorie mai recentă Mănăstirea Petru-Vodă şi schitul de la Cotrîgaşi işi fac loc
între punctele cu valoare istorică şi duhovnicească de pe valea Bistriţei.
Şi ramura estică a Munţilor Stânişoara este impânzită de numeroase puncte cu o mare
valoare cultural-istorică. Dinspre Piatra-Neamţ, Schitul Almaş este primul care te întâmpină.
construit la începutul secolului al-XVIII-lea, de către Ecaterina, soţia spătarului Iordache
Cantacuzino. Biserica actuală este din anul 1821, ea fiind yidită în locul vechii biserici din lemn.
Mănăstirea Horaiţa, atestată pentru prima dată documentar în anul 1763. Biserica veche a fost
înlocuită de una noua în anul 1867. Mai interesant prin arhitectura sa specific moldovenească
este paraclisul situat în partea de nord a bisericii, construit în anul 1725. Schitul Horăicioara te
atrage prin pustietatea locului şi trecutul vieţii monahiceşti. Biserica din lemn de la Sarata-
Dobreni-1752, biserica Sfinţii Voievozi de la Dobreni-Măşcăteşti, atrag prin sculpturile în lemn
din exterior. Biserica Sfinţii Voievozi de la Bodeşti pe apa Cracăului din anul 1650 şi biserica de
la Corni tot din comuna Bodeşti din anul 1783. Aproape de Târgu-Neamţ, găsim Mănăstirea
Văratec, situată în <<pădurea de argint>>, parte din Rezerveţia Vânători-Neamţ. Mănăstire de
maici, apărută în jur de anul 1785, construită de Maica Olimpiada. În jurul Mănăstirii sunt mai
multe schituri cu o bogată istorie duhovnicească.
Mănăstirea Agapia şi Agapia Veche, situate la 5 km de oraşul Tărgul-Neamţ, înspecial
Agapia Veche atrag prin larga lor istorie. Agapia Veche a fost zidită de Petru Rareş în prima
jumătate a secolului al-XIV-lea. A cunoscut mai multe renovări, în timpul mai multor voievozi.
Aici se găseşte şi casa memorială Alexandru Vlahuţă. Mănăstirea Agapia Veche a fost declarată
monument U.N.E.S.C.O.
36

fig. 22 Biserica Mănăstirii Agapia Veche(http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/agapia-veche-18.jpg)
Pe valea Pârâului Secu, sunt Mănăstirile Secu, cu moaştele Mitropolitului Varlaam,
ctitorie a lui Alexandru Lăpuşneanu în 1564 pe locul unei foste bisericuţe din lemn, Sihăstria
construită în 1734 de episcopul Ghedeon al Romanului şi Schitul Sihla ridicat la începutul
secolului al-XVIII-lea.
În partea suceveană a ramurii estice a Munţilor Stânişoara găsim Mănăstirea Rîşca,
mănăstire cu foarte multe legături cu Mănăstirile nemţene. Mănăstirea Râşca este o mănăstire de
călugări amplasată în satul Râşca (din judeţul Suceava), la o distanţă de circa 15 kilometri de
oraşul Fălticeni. Biserica mănăstirii este una dintre bisericile medievale din nordul Moldovei
pictate în exterior, fiind singura pictată în stil bizantin. Mănăstirea Slatioara, mănăstire pe stil
vechi, considerată mitropolie a credincioşilor de pe still vechi, dar şi Mănăstirea Slatina care este
prima ctitorie a lui Alexandru Lăpuşneanu situată în comuna Slatina, în apropiere de ultimul sat
(Pâraie) al comunei Mălini. Biserica de mari proporţii, în plan triconc alungit, are pridvorul
închis. Pictura nu este cea originală, reînnoirea celei vechi fiind făcută cu fidelitate. Tabloul
votiv, amplasat pe peretele de nord al pronaosului, prezintă pe Alexandru Lăpuşneanu cu familia.
Frumos ornamentate şi inscripţionate, lespezile funerare marchează mormintele domnitorului
ctitor Alexandru Lăpuşneanu, al doamnei Ruxandra, precum şi ale celor două fiice, Teofana şi
Teodora. Casa domnească este un preţios exemplar de arhitectură laică unde se evidenţiază
37

influenţa Renaşterii transilvănene. Prin valoarea sa arhitectonică Mănăstirea Slatina a intrat în
rândul marilor ansambluri monastice ale Moldovei medievale.
fig.23 Biserica Mănăstirii Voroneţ(http://turism.itbox.ro/poze/orase/voronet/oras/voronet.jpg)
Ultima şi poate cea mai importantă, cu un bogat patrimoniu istoric este Mănăstirea
Voroneţ, mănăstire celebră prin pictura sa exterioară cu ˝celebrul albastru de Voronet˝. Ea
constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ştefan cel Mare. Biserica a fost ridicată în
anul 1488 în numai patru luni şi jumătate ceea ce constituie un record pentru acea vreme.
Legenda “originii” bisericii uneşte pe vecie două mari personalităţi în destinul nostru
naţional: ctitorul mănăstirii Ştefan cel Mare şi cuviosul părinte Daniil, primul stareţ al mănăstirii,
unul din cei mai mari sfinţi pe care i-a odrăslit pământul Moldovei, sihastru şi duhovnic vestit. O
sfântă candelă aprinsă veghează mormântul Sfântului Daniil Sihastru de unde obştea mănăstirii
ia binecuvântarea pentru slujbele de: dimineaţă, după-amiază, şi de la miezul nopţii.
În comuna Mălini se găseşte Casa memorială ˝Nicolae Labiş˝, inaugurată în anul 1963,
casa în care a trăit poetul român. Anual, în cadrul concursului de poezie "Nicolae Labiş" de la
Suceava sunt decernate premiile câştigătorilor.
38

fig. 24 Casa memorială Nicolae Labiş din comuna Mălini(http://aventuraturistica.ro/images/poze_destinatii/destinatii/
Casa_Memoriala_Nicolae_Labis_1.jpg)
Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina este o instituţie singulară în reţeaua culturală
romanească, fiind singurul muzeu care a reuşit să transpună cu mijloace muzeotehnice obisnuite
acel segment de spiritualitate definitorie pentru orice etnie, popor, natiune: tradiţia populară.
Muzeul a fost creat în anul 1958 ca muzeu etnografic reprezentativ pentru zona etnografică
Humor. Întrucât în anul 1996 vechiul sediu a fost redobândit de Ministerul Justiţiei, muzeul a
fost obligat să se mute într-un alt spaţiu, situat în centrul oraşului, în imediata vecinătate a
Primăriei, căadire ce face parte din zestrea imobiliară a orasului dar în care funcţionase zeci de
ani restaurantul Bucovina
Reprezentante a patrimoniul cultural-istoric sunt evenimentele istorice petrecute pe
aceste meleaguri, transeele şi cazematele de pe culmea principală a Stânisoarei sunt martori care
atesta şi reamintesc de aceste evenimente. Drumul ˝Ungurilor˝, drumul ˝ruşilor˝, ˝drumul Vitorie
Lipan˝ sau drumul lui ˝Petru Rareş˝, ne amintesc de evenimente ce s-au petrecut aici, sau au fost
inspirate de obiceiuri de aici. De asemenea, instalaţiile de tehnică populară,mori de apă, pive,
şteze, atestă priceperea şi ingeniozitatea mesterului român. toate acestea ar trebui întreţinute şi
repuse în funcţiune.
39

fig. 25 Generator de electricitate de apă
Chiar dacă în partea bucovineană aceste instalaţii sunt mai bine puse în valoare decăt pe
valea Bistriţei sau ramura estică nemţeană, asta nu înseamnă că ele nu au existat şi aici. De
asemenea casele vechi ar trebui renovate si repuse în uz, chiar şi pentru activităţi turstice. În
aceste sens, primaria Mălini a abrobat, şi deja începe să prindă contur, construirea a două sate de
vacanţă, sate cu case traditionale româneşti.
2. Arta populară şi manifestările etnofolclorice
Gospodăriile de la poalele stânişoarei sunt veritabile monumente de arhitectură şi de artă
populară datorită stilului de construcţie, materialele folosite cât şi prin gustul artistic de o rară
fineţe reflectat în ornamentarea pereţilor. Tehnica prelucrării lemnului, folosirea culorilor
vegetale şi alegerea motivelor florale, reflectă nu numai un simţ artistic ales, dar şi o tradiţie
îndelungată.
Datinile şi obiceiurile sunt legate de specificul activităţilor de aici (creşterea animalelor,
activităţi forestiere etc.). Specificul folcloric al zonei este completat în chip fericit din portul
popular, din care nu lipseşte bundiţa de miel, cămaşa înflorită sau cojocul. Târgurile bucovinene
de meşteri populari în prelucrarea lemnului, olarit sau încondeiatul ouălor atrag din ce în ce mai
mulţi turişti, singura problemă rămăne transmiterea meşteşugurilor din generaţie în generaţie.
40

Apropierea de Transilvania şi stăpânirea pentru scurt timp a unor teritorii din nordul Munţilor de
către austro-ungari au lasat multe reminescenţe care impreună cu tradişiile locale au creat un
specific etnografic şi folcloric. Spiritul popular local se manifestă printr-o diversitate de forme
exprimate în dansuri şi cântece poplare, în frumoase obiceiuri legate de crăciun, Anul Nou şi
Paşti. Chiar dacă autenticitatea unora începe să dispară, ele încă există, pot fi revigorate, fie
numai pentru atracţie turistică. Majoritatea comunelor au ansambluri folclorice de jocuri
populare, numeroşi interpreţi valoroşi de muzică populară.
fig. 26 ansanblul de dansuri populare” Fig. 27 Dansul Caprei-Comuna Borca
Drumul Baltagului”
În ideea valorificării tezaurului etnofolcloric, anul se organizează numeroase festivaluri,
cu diferite teme. Unul din aceste festivale este cel ce se organizează în comuna Borca. În anul
1971 s-a încercat organizarea în pasul Stânişoara, la Crucea Talienilor, a unei sărbători intitulată
˝Baltagul˝. După o primă ediţie mai puţin reusită, festivalul s-a mutat în centru civic al comunei.
În 2004 festivalul îsi schimbă numele în ˝Festivalul de obiceiuri şi datini populare˝, în scopul de-
a readuce în actualitate, valorile culturale ale satelor nemţene dar şi al altor zone vecine, mai ales
satele bucovinene de pe ramura nordică şi estică a Munţilor Stânişoara. Cu ocazia acestui
festival, s-au remarcat an de an, ciobanii de stanile din munţii din jurul comunei, care au venit cu
produsele lor(caş, urdă, jintiţă), toate preparate numai din produse naturale dupa metode
stravechi, pe care cei ce au participat la festival le puteau degusta. Expozia de tesături, atăt cele
din lână de oaie, cât şi cele din lemn au atras atenţia publicului. O activitate care mai demult era
de bază pe valea Bistriţei era plutaritul, ocupaţie care astăzi mai este cunoscută numai de câtiva
bătrâni. Cu ocazia acestui festival se construieşte o plută şi se coboară cu ea pe Bistriţa ca în
vremurile bune ale plutăritului.
41

fig. 28 Plută pe Bistriţa în patru table fig.29 Stână în munţii Stânişoarei
(http://romania.ici.ro/images/cultura/f_neamt2.jpg) (http://romania.ici.ro/images/cultura/f_neamt1.jpg)
Faptul că acţiunea romanului Baltagul are loc în aceşti munţi, pe aceste văi, ar trebui să
fie o rampa de lansare pentru promovarea valorilor etnofolclorice si culturale din această zonă.
Cu timpul, aceste zone etnografice au devenit un punct important al turismului rural
românesc, dezvoltându-se numeroase pensiuni ce pot oferi condiţiile necesare petrecerii unui sejur
de neuitat. Atmosfera tipic ţărănească, păstrarea intactă a tradiţiilor şi obiceiurilor, ospitalitatea
sătenilor măresc atractivitatea acestor locuri.
3. Turismul verde – agroturismul
Ativitatea turistică propriu-zisă (cazare, pensiune, prestări de servicii, sport, distracţie etc.) cât
şi activitatea economică, de regulă agricolă practicată de gazdele turiştilor (activităţi productive şi
de prelucrare a produselor agricole, în gospodărie şi de comercializarea acestora).
Această formă specifică de turism rural este susţinută de micii proprietari de la ţară, de
obicei ca activitate secundară, activitatea desfăşurată în gospodăria proprie rămânând principala
ocupaţie şi sursă de venit.
Agroturismul, constituie un mijloc de valorificare integrală a mediului rural cu potenţialul său
agricol, silvic, turistic, uman şi tehnico-economic.
Agroturismul, formă specifică de turism rural, utilizează pentru cazare şi servirea mesei
numai pensiunile turistice şi pensiunile agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluat şi pitoresc ,
de atracţiile turistice naturale şi de valorile cultural-istorice, de tradiţiile şi obiceiurile prezente în
mediul rural, de ospitalitatea fermierului. Munţii Stănişoarei beneficiază din plin de toate aceste
condiţii pentru agroturism, fiind un loc unde agroturismul se poate dezvolta.
42

fig 30 Cositul în zona de Munte fig.31 Agroturismul
(http://www.glasulmaramuresului.ro/pozegalerie)
Agroturismul în zona studiată se practică intens în Bucovina, în jurul Oraşului Gura-Humor,
Comuna Stulpicani, Comuna Slatina, Mălini, dar si pe valea Bistriţei în Comunele Broşteni,
Borca, Farcaşa şi Păngăraţi.
43

V. TIPURI DE TURISM PRACTICATE ÎN REGIUNE
1. Turism cultural
Turismul cultural la începuturile sale era un fenomen cultural prin sine însuşi, acum el
putând fi definit ca o formă de mobilitate turistică cu scopul principal de lărgire a bagajului de
cunoştinţe, prin descoperirea patrimoniului cultural. Turismul cultural poate fi practicat atât în
oraşe (Piatra-Neamţ sau Hura-Humorului) cât şi în mediul rural, unde turistul poate retrai istoria
neamului românesc acolo unde acesta şi-a început existenţa. Unele mănăstiri, atât prin arhitectura
lor, cât şi prin viaţa culturala care a avut loc acolo, au o mare atracţie turistică. Marele vetre
mănăstireşti, au fost centre unde s-a născut şi s-a dezvoltat cultura română. Majoritatea
mănăstirilor au muzee proprii care atestă viaţa culturală din vremurile trecute. Aici se găsesc
foarte multe manuscrise, frumos înfrumuseţate, primele cărţi tipărite la noi, sau chiar primele
cărţi scrise în limba română. Picturile sunt de o mare valoare, atât culturală cât şi istorică. Pictura
esxterioară a Mănăstirii Voroneţ, celebră pentru culoarea albastră, culoare care nici astăzi nu şi
dezvăluit secretul. Pictura Mănăstirii Agapia esste realizată de Nicolae Grogorescu.
44

2. Turism ecumenic
Neamţul mai este denumit şi ˝ Athosul Românesc˝ datorită salbei de mănăstiri care se găsesc
aici. Cea mai mare parte a acestor mănăstiri se găsesc în Munţii Stânişoara, sau la poalele
acestora. Munţii Stânişoarei sunt plini de mărturii care dovedeşte viaţa duhovnicească din
vremuri foarte vechi. Toate marile mănăstiri au fost întemeiate de călugari retraşi în pustie pentru
a experimenta curentul isihasmului. În pădurile din jurul mănăstirilor sunt numeroase însemne
care atestă vieţuirea lor şi minunile săvărşite de ei, mulţi pustnici, datorită trăirilor intense
ajunsese la un nivel ridicat al trăirilor duhovniceşti. Astfel în munţii Neamţului, de la Mănăstirea
Sihăstria spre Schitul Sihla, mergem pe ˝urmele paşilor Sfintei Cuvioase Teodora˝, ale cărei
moaşte se află în Ucraina, la Lavra Pecerska din Kiev. La Mănăstirea Secu se afla moaştele
Sfântului Mitropolit Varlaam, iar la Mănăstirea Sihăstria, spiritul Părintelui Cleopa încă se simte
printre călugări şi pelerinii care vin la mănăstire, dar mai ales pentru a se închina la mormântul
părintelui. Sfântul Paisie Velicicovschi, cunoscut şi sub denumirea de Sfântul Paisie de la Neamţ,
a vietuit foarte mult timp la marea Lavră a Neamţului, unde de foarte multe ori se retrăgea în
pustie. Moaştele se afla la Mănăstirea Neamţu, alături de Moaştele Sfântului Necunoscut.
Ultimul Sfânt care a experimentat isihasmul este Sfântul Ioan Hozevitul, cunoscut ca Sfântul
Ioan Iacob de la Neamţ. Moastele sale sunt în Ţara Sfântă, pe valea Hozevei, la Mănăstirea
Sfântul Gheorghe. O mănăstire ceva mai nouă, dar care în ultimii ani atrage un număr foarte
mare de turişti este Mănăstirea Petru Vodă, acolo unde în ultimii ani sub conducerea Părintelui
Stareţ Iustin Pîrvu, viaţa duhovnicească a atins un nivel ridicat. Rugăciunile, povăţuirile şi
modul de viaţa al călugărilor respectat cu stricteţe după canoanele Sfinţilor Părinţi şi impuse de
părintele Iustin au dus vestea mănăstirii peste tot în ţară, fiind foarte mulţi şi din toată ţara, cei
care vin şi participă la rugăciunile din miez de noapte.
3. Turism rural şi agroturismul
Turismul rural, formă particulară de turism, mai complexă, cuprinzând atât activitatea
turistică propriu-zisă (cazare, pensiune, circulaţie turistică, prestare de servicii suplimentare), cât
şi cea economică (de regulă agricolă), găseşte în satele bucovinene premise favorabile de
dezvoltare. Spaţiul rural dispune de un bogat potenţial turistic care există atât în zonele montane,
45

cât şi în cele submontane. Turismul rural mizează pe peisajul rural, de factură agricolă esenţial,
sau pe ecoturism. Turismul rural din judeţul Suceava şi Neamţ beneficiază de o calitate deosebită
a peisajului natural, al aerului şi al apelor, şi nu în ultimul rând existenţa numeroaselor obiective
turistice de factură religioasă. Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, această trăsătură
fiind definitorie pentru toţi care locuiesc la poalele munţilor. În ultimii ani se observă o
dezvoltare a turismului rural, fiind ceva investiţii în structurile de cazare şi diversificarea
serviciilor oferite clienţilor.
Agroturismul, este o forma particulară de turism fiind un turism de fermă, care propune
spaţii de cazare traditionale şi practice turistice inedite care costau în activităţi agricole, social-
culturale, după dorinta turiştilor, pentru a retrăi viaţa la ţară. Se diferenţiază prin motivaţiile care
determină practicarea acestuia, mediul în care se derulează, modul de cazare uzitat, cu precădere
tipul de relaţii ce se stabilesc între turiţti (vizitatori) şi locuitorii aşezării rurale respective,
specificitatea consumului turistic şi anumite trăsăuri ale prestatorilor de servicii turistice.
Agroturismul, formă specifică de turism rural, utilizează pentru cazare şi servirea mesei
numai pensiunile turistice şi pensiunile agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluat şi
pitoresc , de atracţiile turistice naturale şi de valorile cultural-istorice, de tradiţiile şi obiceiurile
prezente în mediul rural, de ospitalitatea fermierului.
4. Turism ecvestru
Este legat de turismul rural, fiind dependent de acesta. Se practică în zonele unde turismul
rural este foarte bine dezvoltat, în special în zona suceveană care se suprapune peste bucovina.
Acest tip de turism nu are o largă răspăndire, el putând fi practicat pe la unele pensiuni cu profil
rural. Are prindere mare la public mai ales la turiştii care practică un turism de lux, închirierea
unui cal sau a unei perechi de cai şi a unei sănii fiind destul de scumpă, datorită cheltuielilor mari
pentru îngrijirea cailor, dar răsplata este pe măsură, valoarei peisagistică a traseelor este una
ridicată.
5. Turism sportiv
46

Datorită caracterului ecologic, climatic, dar şi reliefului, Munţii Stânişoarei pot susţine un
turism sportiv. Deobicei munţii sunt asociaţi cu sportul, mai ales cu sporturile de iarnă, care din
păcate în Munţii Stânişoarei sunt abia în stadiul de dezvoltare. Un sport cu vechime de acuma
este cicloturismul. Anual Munţii Stânişoarei şi mai exact pasul Stânişoara (1235 m), fac parte din
traseul unui circuit de cicloturism ce cuprind şi alte masive montane. Traseul pentru prima zi îl
constituie ruta Fălticeni - Broşteni , traseu cu o lungime de 93 km, ce presupune traversarea
Munţilor Stânişoara (Pasul Stânişoara 1235 m).
fig.32 Cicloturism Munţii Stânişoarei-coborâre valea Sabasei(http://sorinuntu.blogspot.com/2010_08_01_archive.html)
Traseul mai cuprinde traversarea Munţilor Stânişoara şi în ziua patru pe ruta Broşteni –
Fălticeni, traseu cu o lungime de 98 km, traseu ce presupune traversarea Munţilor Stânişoarei
prin 2 locuri: Pasul Tarniţa (1161m), apoi de urcat o culme foarte abruptă, înainte de Găineşti
(2,5 km push-bike la deal plus 3 km coborare pe o pantă foarte abruptă pe langă biciclete). Alte
sporturi practicate sunt sporturile de iarnă, sporturi ce se pot practica pe pârtiile de la Piatra-
Neamţ, Hura-Humorului, Mălini. Pe lacul Izvorul Muntelui, precum şi pe celelalte lacuri de pe
Bistriţa din aval de Bicaz, se pot practica sporturi nautice, lacul Bâtca Doamnei fiind ca bază
pentru sporturile nautice. Dorumurile forestiere sunt folosite pentru plimbari cu ATV-ul, sau
motociclete de teren, având porţiuni cu diferite clase de pantă şi dificultate.
47

6. Turism piscicol şi cinegetic
Salba de lacuri de pe Bistriţa, dar şi râurile Bistriţa şi Moldova, constitue adevarate
bogăţii, atât prin valoarea peisagistică, cât şi prin diversitatea piscicolă. Apropierea munţilor
creează o ambianţă deosebită ceea ce duce la o valoare şi mai mare peisagistică a lacurilor.
Lacurile atrag un număr mare de turişti, pe timpul verii atunci când se organizează diferite
concursuri de pescuit, dar şi în restul timpului atunci când pescuitul unor anumite specii este
permis. În râuri se poate pescui păstrăv, însă numai cu ocord de la ocolurile silvice, păstrăvul
urcând şi pe cele mai mici pâraie, făcând pescuitul mult mai atractiv. Turismul piscicol atrage şi
prin preparatele din păstrăv, în special păstrăv afumat, şi ambalat în cetina de brad.
Munţii Stânişoarei reprezintă o regiune bogată în vânat, reprezentat atât prin numărul
mare de specii de valoare cinegetică, cât şi prin cantitatea de vânat (zona cu cel mai bogat vânat
din ţara). Vânătoarea se realizează la urmatoarele specii: cerbul comun, mistreţ, urs, caprior,
iepure, cocoş de munte, lup, râs, pisica salbatecă, viezure, vulpe iar dintre păsări corbul,
prepeliţa, gaiţa, coţofana, porumbelul sălbatec, sturzi, stâncuţe, gaşte şi raţe sălbatice etc.
Majoritatea speciilor de vânat înregistrează o scadere din anul 1999 până în anul 2000.
Una dintre cauze este braconajul.
7. Turismul balnear
Staţiunea balneo-climaterică Bălţăteşti este singură unde poate practica turismul balnear.
Stăţiunea este dotată cu instalaţii de tratament ce sunt constituite din instalaţii cu apă caldă
minerală la vane şi bazine cu posibilităţi de chinetoterapie. De asemenea staţiunea este dotată cu
instalaţii de electroterapie, hidroterapie, bazin în aer liber cu apă minerală şi săli de gimnastică
medicală pentru cei ce au nevoie de gmnastică de recuperare. În ciuda diversităţii de ape
minerale şi bioclimatului sedativ de cruţare, zona este foarte slab dezvoltată.
8. Turism de afaceri
Turismul de afaceri – conform definiţiei date de Rob Davidson în 1994 – include
persoanele ce călătoresc în scopuri legate de munca lor ( de activitatea lor lucrativă, fără a fi însă
48

remunerate în locul de destinaţie, ci în locul de destinaţie, în cel de reşedinţă, de emisie).
Reprezintă unul din cele mai vechi tipuri de turism, deoarece oamenii încă din antichitate
călătoreau pentru face comerţ. În cadrul zonei studiate, turismul de afaceri se prezintă sub
diferite forme: congrese şi convenţii internaţionale, conferinţe şi întâlniri locale, regionale şi
naţionale, pentru asociaţii, firme, instituţii, traininguri, expoziţii şi târguri comerciale, călătorii
individuale de afaceri sau deplasări în interes de serviciu a funcţionarilor din instituţiile de stat.
Turismul de afaceri aduce multe avantaje zonei studiate, în principal oraşului Piatra
Neamţ şi mai puţin Gura-Humorului. Unul dintre avantaje este profitabilitatea ridicată. Această
formă modernă de turism presupune costuri relativ mari, dar datorită profitului socio-economic
al celor ce călătoresc pentru afaceri tinde să aducă beneficii furnizorilor de servicii de calitate
superioară: hoteluri de peste 3 stele, facilităţi de transport la clasa superioară, etc.
De asemenea turismul de afaceri poate ajuta la promovarea zonei. Astfel că un vizitator
care pleacă de la o conferinţă având o bună impresie devine un ambasador neplătit ce face
reclamă zonei turistice.
Majoritatea agenţiilor de turism au înţeles profitabilitatea ridicată a turismul de afaceri şi
si-au adaptat astfel activitatea în direcţia oferirii de servicii specifice călătoriilor de afaceri.
Oferta agenţiilor de turism în domeniul turismului de afaceri cuprinde servicii oferite de acestea
pentru organizarea de congrese, conferinţe, simpozioane, reuniuni şi alte evenimente specifice
acestei forme de turism.
9. Turismul de agrement
Este unul dintre cele mai valorificate forme de turism. Acesta are multiple posibilităţi de
practicare. Menţionăm în primul rând Complexul de agrement din Piatra Neamţ, care a fost
declarat cel mai mare parc de agrement din România. Complexul este format dintr-un patinoar cu
o capacitate de 150 de persoane, având suprafaţa de 648 mp, iluminat pe timp de noapte. Aici se
asigură un grup administrativ cu funcţii multiple: închirieri material sportiv, acordarea primului
ajutor, grupuri sanitare si interventii PSI. De asemenea dispune de bazine de înot, unul de
dimensiuni olimpice şi unul de mici dimensiuni atât pentru copii cât şi pentru persoanele care nu
cunosc tainele înotului.
49

Pentru cei ce iubesc luxul si rafinamentul, zona V.I.P îi invită să descopere peisajul
hawaian, liniştea şi eleganţa unui decor insular şi parcă desprins din poveştile lui Mark Tawin.
Complexul mai cuprinde : teren de fotbal cu gazon artificial prevăzut cu nocturnă, teren
de tenis de camp amenajat corespunzător standardelor europene, tenis de masă, teren de baschet,
teren de volei, pistă pentru role şi skate-bord, plimbări cu atv-ul şi bicicleta, spaţii de joacă
pentru copii, spaţii special amenajate şi dotate pentru grătare.
Tot în cadrul turismului de agrement putem adăuga activităţi precum echitaţia, sporturile
de iarnă, care se pot practica pe cele două pârtii, pescuit, plimbări cu telegondola pentru a
observa panorama oraşului.
VI. PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA RESURSELOR
TURISTICE
1. Parcuri naţionale, rezervaţii, monumente ale naturii
Activitatea turistică, şi consecinţele acesteia sunt o mică parte din factorii care contribuie
la degradarea mediului. Acţiunea omului, uneori chiar şi în încercarea lui de-a amenaja mediul
poate provoca alte pagube, sau schimba abianţa mediuliu. În cadrul Munţilor Stânişoara sunt mai
multe areale protejate. Aceste parcuri şi rezervaţii naturale sunt o atracţie pentru cercetători, ceea
ce duce la o dezvoltare a turismului ştiinţific, dar şi pentru cei care vor să practice un turism de
relaxare, de week-end.
Un punct de atracţie datorită poziţionării, dar şi pentru geologia sa, este Piatra-Teiului.
Este situată la 44 km NV de oraşul Bicaz, în apele lacului de acumulare "Izvorul Muntelui",
lângă viaductul din Com. Poiana Largului. Stânca, având înălţimea de 23 m, adusă probabil de
gheţari, este alcătuită din calcare recifale cretacice, care au fost mai puţin erodate decât rocile
sedimentare moi din jur, ceea ce a făcut să rămână în relief ca martor de eroziune. De acest
monument sunt legate numeroase legende locale. Stânca Piatra Teiului a fost declarată
monument al naturii încă din 1951 şi este protejată ca rezervaţie geologică.
Rezervaţia paleontologică Cozla-Pietricica-Cernegura. Este situată în cadrul Muntelui
Cozla (679 m), ce face parte din Munţii Stânişoarei, Pietricica (530 m) şi Cernegura (852 m),
50

Munţi care străjuiesc oraşul Piatra Neamţ la nord, est şi, respectiv, sud, reprezentând ultima
treaptă a Carpaţilor la zona de contact cu Subcarpaţii. Formarea lor este legată de existenţa pe
aceste locuri cu 60 milioane de ani în urmă a unei mări. În rocile din care sunt alcătuiţi (marne,
gresii, şisturi disodilice) s-au descoperit numeroase fosile de peşti şi scoici, care pot fi văzute la
Muzeul de Ştiinţe Naturale din Piatra Neamţ. Tot pe Muntele Cozla, plecând de la locul numit
"Trei coline"(staţia de sus a telegondolei) la o jumătate de ora de mers spre NV pe culme, printr-
o pădure de fag, se poate ajunge la monumentul natural numit "Trei căldări" (sau "Căldările
uriaşilor" potrivit legendei). Este vorba de trei marmite de eroziune formate într-un monolit de
gresie datorită erodării exercitate de vânt sau de ape.
fig. 33 monumentul natural numit "Trei căldări"-marmită de eroziune(http://4.bp.blogspot.com /trei+caldari_1.jpg)
Lacul Cuiejdel (Crucii ) - Com.Gârcina. S-a format în urma unor alunecări de teren
succesive începând din 1978 până în 1991 pe cursul pârâului Cuiejdel, la baza Culmii Munticelu.
Principalele cauze care au dus la formarea lacului au fost panta mare a versanţilor, litologia,
defrişările, tăierea unui drum forestier în pantă, precipitaţiile abundente, cutremurul de pământ
din 1990. Este cel mai mare lac de baraj natural din ţară având suprafaţa de 12,2 ha, lungimea de
1 km, lăţimea medie de 102 m, adâncimea medie de 7,44 m, adâncimea maximă lângă baraj de
16 m. Barajul are o înălţime de 30 m şi o lungime de 100 m. În aval de lac mai există patru lacuri
mici (1-2 ha). Aici s-a creat un microclimat specific şi o vegetaţie caracteristică mediului
51

lacustru. Se apreciază că, în timp, datorită dimensiunilor sale, barajul nu va ceda, dar prin
eroziune şi adâncirea albiei, lacul s-ar putea scurge. Se poate accesa cu maşina prin Crăcăoani.
Se poate pescui cu autorizaţie de la Ocolul Gârcina. Prin Hotărârea de Guvern 2151 din 30
noiembrie 2004, Lacul Cuejdel a fost declarat rezervaţie naturală.
Parcul Natural Vânători Neamţ, apariţie relativ nouă în peisajul ariilor protejate nemţene,
constituit ca parc natural în anul 1999, pe o suprafaţă de 30.818 hectare, din care peste 26.300
hectare fond forestier, parcul adăposteşte o largă paletă de valori naturale, culturale şi istorice. Se
află situat în nordul judeţului Neamţ, la graniţa cu Suceava, în raza comunelor Crăcăoani,
Agapia, Vânători-Neamţ, a oraşului Tg. Neamţ şi a staţiunilor Bălţăteşti şi Oglinzi. Din punct de
vedere geografic, parcul se întinde pe versantul estic al Munţilor Stânişoarei şi peste Subcarpaţii
Neamţului, acoperind o parte a bazinului Ozanei şi Cracăului. Pădurea de argint şi Codrii de
aramă se găsesc pe versantul sud-estic al munţilor. Pădurea de argint este un arboret de
mesteacăn, având arborii cei mai bătrâni cu vârsta de peste 100 ani, iar pădurea codrii de aramă
este alcatuită, în cea mai mare parte, din gorun, alături de acesta aici fiind inventariate alte cca.
300 specii de plante. Arborii cei mai în vârstă au peste 135 ani.
Rezervaţia de tisă din comuna Pângăraţi, situată pe malul stâng al pârâului Pângăraţi,
între Pârâul cu Brazi şi Pârâul Văcăriei are o suprafaţă de 1,5 ha. Exemplarele de tisă (Taxus
baccata), cu vârste de peste 80 de ani se amestecă cu exemlare de pin, brad, molid, fag, ienupăr,
fag şi carpen.
Rezervatia naturală Borca a fost înfiinţată pentru conservarea valorilor de patrimoniu,
biodiversităţii şi a peisajului, a speciilor valoroase în special a cocoşului de munte, pentru
promovarea şi încurajarea turismului, şi pentru conştientizarea şi educarea publicului în spiritul
protejării naturii şi a valorilor sale. Această rezervaţie cuprinde şi câteva areale din Munţii
Stânişoarei în care este ocrotit cocoşul de munte, asa cum este zona Hacigosul-Migovanul şi
vârful Bivolul.
52

VII. BAZA TEHNICO-MATERIALĂ
1. Căile de comunicaţie
Între turism şi transport există o legătură esenţială, progresul mijloacelor de transport a
dus la o modificare a numarului de forme de turism. Transporturile sunt importante pentru turism
prin accesibilitate şi prin ponderea pe care o ocupă în bugetul unui turist. În dezvoltarea turistică
un factor foarte important este accesibilitatea, iar aceasta este dată de calitatea şi densitatea
reţelei de transporturi. De multe ori dezvoltarea turistică a unei regiuni este în corelaţie directă cu
dezvoltarea reţelei de transporturi. Regiunea montană dispune de reţele de transport rutiere,
datorită dificultăţii de-a dezvolta o reţea feroviară, şosele fiind dezvoltate în general de-a lungul
văilor râurilor. Reţeaua rutieră din Munţilor Stânişoarei, este foarte bine dezvoltată, datorită
gradului mare de fragmentare a reliefului, problema este calitatea drumurilor, care pe foarte
multe tronsoane sunt într-o stare jalnică. Pe văile râurilor Bistriţa şi Moldova se găsesc
principalele căi de acces. Pe valea Bistriţei accesul este dat de şoseaua DN 17B care face
legătura între Vatra-Dornei şi Piatra Neamţ. Pe valea râului Moldova accesul este dat de şoseaua
DN 2E, şosea care face legătura între oraşul Gura Humorului şi Fălticeni. Ambele şosele merg
paralel cu munţii pe partea estică, respectiv vestică a munţilor. Dacă şoseaua de pe partea estică
este modernizatăşi se află într-o stare bună, nu acelaşi lucru se poate spune despre şoseaua care
53

leagă Piatra-neamţ de Vatra-Dornei, care este într-o stare jalnică, din acest motiv foarte mulţi
turişti evită această şosea. La limita sudică între oraşele Piatra-Neamţ şi Târgu-Neamţ este
şoseaua DN15C, şosea care pe anumite sectoare nu se prezintă în cea mai bună formă. Două
şosele care presupun un grad mai mare de dificultate datorită curbelor dese, pantei mari, sunt
şosele ce traversează pasul Tarniţa(1161 m)-DJ 177A ce porneşte din satul Holda de pe valea
Bistriţei, coboară în valea Brateasa, ajungînd prin comunele Ostra şi Stulpicani în valea Moldovei, la
Frasin, în apropiere de Gura Humorului, drum care este şi limita nordică a munţilor şi pasul Petru
Vodă cu şoseaua DN 15B pe sectorul Poiana Teiului –Târgu-Neamț, drum recondiţionat aproape
în totalitate, sectorul care presupune traversarea muntelui, fiind singurul transon care este într-o
stare jalnică. Această şosea este foarte importantă, datorită traficului des, mai ales trafic greu, ea
fiind principala legătură între Ardeal şi Moldova. Acelaşi lucru se poate spune şi despre şoseaua
DJ 177A, care pe sectorul montan, în ciuda deselor reparaţii nu se prezintă la nivelul dorit. Alte
două drumuri care traversează munţii sunt drumurile de la Borca la Mălini pe sectorul Sabasa de
pe valea Bistritei, urcă pe valea Sabasei în trecatoarea Stânişoarei coboară pe valea Suha Mare,
la Mălini, în valea Moldovei. acest drum mai este cunoscut şi ca „Drumul Vitoriei Lipan".
Ultimul drum ce traversează culmea principală a munţilor Stânişoarei este prin pasul Doamnei
(Mitoc 1130 m) porneşte de pe malul lacului Izvorul Muntelui, din Hangu, şi conduce până la
izvoarele Cracăului Alb, apoi coboară pe valea Cracăului. Mai este cunoscut ca şi ˝Drumul
Mare˝ datorită istoricului său. Atât drumul din trecatoarei Stânişoarei, cât şi acesta, nu sunt
asfaltate. Momentan este un proiect de asfaltare a drumului de peste culmea Stânişoarei, sau de
pietruire pentru ai păstra aspectul rustic. În acest moment drumul este aproape asfaltat pe
sectorul estic, urmând să înceapă şi pe versantul vestic. Scopul reamenajării acestui drum ar fi
pentru o mai bună, legătură între mănăstirile din Bucovina şi Valea Bistriţei, o rută mai puţin
folosită de traficul greu cu o istorie bogată şi o valoare peisagistică mare.
Cele cinci artere rutiere facilitează accesul spre principalele obiective turistice din munţii
Stânişoarei, sau sunt folosite ca zone de tranzit spre alte regiuni turistice.
2. Structurile de cazare şi cazarea turistică
54

Structurile de cazare constitue unul dintre elementele cele mai importante pentru
dezvoltarea turistică. Încă din cele mai vechi găsim însemnări despre case de oaspeţi, hanuri şi
alte forme de cazare. În epoca moderna calitatea serviciilor, numărul unităţilor de cazare, cât şi
diversitate de de unităţi de cazare au evoluat foarte mult, încercând să sadisfacă cât mai mult
pretenţiile turiştilor.
Turismul rural şi agroturismul fiind cele mai dezvolate tipuri de turism din zonă,
predomină pensiunile, care de cele mai multe ori sunt aşezate în zone cu peisaje deosebit de
frumoase, şi pot susţine activităţi agricole cu caracter rural. Sectorul montan propriu-zis este
lipsit de amenajări pentru cazare, cabane sau popasul turistice, pasul Petru-Vodă este singurul
care dispune de un popas cu un restaurant şi unităţi de cazare, dar care momentan se află într-o
stare deplorabilă. Lângă acesta se construieşte o clădire nouă. Hanuri sau popasuri turistice există
numai în imediata apropiere a drumurilor auto, dupa cum urmează: popasul turistic Branişte este
amplasat pe DN 15B (km 36) la 10 km de Tîrgu Neamt: capacitate de cazare de 20 de locuri în
căsute, popasul turistic Poiana Teiului situat pe DN 15B la coada lacului Izvorul Muntelui;
capacitate de cazare de 20 de locuri în căsute, popasul turistic Bâtca Doamnei este amplasat pe
malul lacului Bâtca Doamnei, în zona de agrement a municipiului Piatra Neamţ cu o capacitate
de cazare de 68 locuri: popasul turistic Potoci este situat pe malul lacului Izvorul Muntelui, pe
DN 17B cu o capacitate de cazare de 96 de locuri, în căsute, popasul turistic Vitoria Lipan este
situat în comuna Sabasa la intrarea pe traseul „drumul Vitoriei Lipan", dispune de 10 locuri de
cazare, hanul Agapia este situat în localitatea Agapia în apropierea manastirii la 12 km de Tîrgu
Neamt (DN 15C - derivatie 8 km). Hoteluri se găsesc în oraşul Piatra-Neamţ, Hura-Humorului şi
la Frasin.
Număr total de locuri de cazare
55

Anul
199
0
Anul
199
1
Anul
199
2
Anul
199
3
Anul
199
4
Anul
199
5
Anul
199
6
Anul
199
7
Anul
199
8
Anul
199
9
Anul
200
0
Anul
200
1
Anul
200
2
Anul
200
3
Anul
200
4
Anul
200
5
Anul
200
6
Anul
200
7
Anul
200
8
Anul
200
9
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
total
fig. 34
Din păcate acest tabel nu este foarte relevant, deoarece există discrepanţe mari în privinţa
numărului de unităţi de cazare între anumite zone. Există diferenţe foarte mari între Valea
Bistriţei şi Valea Moldovei, dovadă că Bucovina se bucură de un turism mult mai bine dezvoltat,
o reţea rutieră mult mai bună.
Totuşi şi aici este o scădere a numărului de locuri de cazare, multe hoteluri fie sunt în
renovări, fie au fost închise de tot, pensiunile fiind mult mai la modă. Cu toate că nu pot susţine
un număr mare de turiş, pensiunile sunt tot mai des alese de turişti pentru condiţiile mai bune, un
mediu ambiant plăcut, posibilitatea încercării unor aspecte rurale, sau retrăirea unor tradiţii
locale.
56

42%
9%
2%2%
5%2%
4%
35%
Ponderea unităţilor de cazare pe tipuri de structură pe anul 2009
pensiunitaberepapasuricampingcabane turisticevile turisticemotel hoteluri
fig.35
Hotelurile, se găsesc numai în oraşe şi staţiunea Bălţăteşti, deoarece aici este nevoie de
asemenea unităţi de cazare pentru a putea primi fluxurile mari de turişti. În restul regiunii nu
există un turism foarte bine dezvoltat, care să atragă un număr mare de turişti, de aceea se preferă
pensiunile, care spre deosebire de hoteluri ce sunt adunate în câteva mari centre turistice,
pensiunile sunt împrăştiate de-a lungul tuturor văilor. Graficul de mai sus prezintă situaţia la
nivelul anului 2009, dar între timp numărul pensiunilor a crescut, o comuna care relevă acest
lucru este comuna Mălini din judeţul Suceava, care a învestit foarte mult în dezvoltarea turistică
din zonă, investiţii făcute atât de primărie, căt şi de mediul de afaceri privat. În ultimii ani în
comuna Mălini au apărut 14 pensiuni cu peste 200 de locuri de cazare, toate pensiuni cu profil
rural. Primaria Mălini lucrează la un proiect de reabilitare a mai multor case batrâneşti specifice
zone, şi amenajarea a două sate de vacanţă cu aceste case.
Faptul că dezvoltarea turismului este neuniformă la nivelul Munţilor Stânişoarei ne este
dată şi de numarul de unităţi de cazare pe fiecare zonă în parte.
Total locuri cazare pe Valea Bistriței în sectorul Crucea-Pângăraţi
57

Anul 1990
Anul 1991
Anul 1992
Anul 1993
Anul 1994
Anul 1995
Anul 1996
Anul 1997
Anul 1998
Anul 1999
Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
0
50
100
150
200
250
total
total
fig. 36
Creşterea numărului de unităţi de cazare din ultimii ani este dată de apropierea de oraşul
Piatra-Neamţ, şi existenţa mănăstirilor din zonă, fapt care a încurajat construirea de pensiuni,
mulţi turişti care vin să viziteze oraşul, sunt din alte oraşe, şi preferă să se cazeze la pensiuni din
afara oraşului, departe de zgomotul şi freamătul oraşului, plus că în zonă pot vizita şi alte
obiective precum mănăstirile.
Total locuri cazare în sectorul Vama-Râşca(judeţul Suceava)
58

Anul 1990
Anul 1991
Anul 1992
Anul 1993
Anul 1994
Anul 1995
Anul 1996
Anul 1997
Anul 1998
Anul 1999
Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
0200400600800
10001200140016001800
total
total
fig. 37
Această scădere a numărului de locuri de cazare, este dată de reprofilare pe construirea de
pensiuni pentru turismul rural şi agroturism, multe hoteluri care erau deja în pierdere şi în stare
avansată de degradare au fost închise. Pârtiile recent construite nu atrag turişti din toată
Moldova, ci, în special turişti din judeţele din jur, care seara preferă să se reîntoarcă acasa,
nefiind vorba de o distanţă foarte mare. La aceasta se adaugă construirea pârtiilor la înălţimi
mici, ceea ce duce la perioade în care pârtia nu este practicabilă datorită lipsei zâpezii. Toate
acestea au dus la o scădere majoră a numarului de hoteluri, care ofereau cele mai multe locuri de
cazare.
Total locuri cazare pe comunele din partea sud sud-estică a Munţilor
59

(judeţul Neamţ)
Anul
199
0
Anul
199
1
Anul
199
2
Anul
199
3
Anul
199
4
Anul
199
5
Anul
199
6
Anul
199
7
Anul
199
8
Anul
199
9
Anul
200
0
Anul
200
1
Anul
200
2
Anul
200
3
Anul
200
4
Anul
200
5
Anul
200
6
Anul
200
7
Anul
200
8
Anul
200
9
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
total
total
fig.38
Această creştere e datorată investiţiilor enorme care sau făcut în oraşul Piatra-Neamţ,
investiţii în unităţi de cazare de toate tipurile, în infrastructură, reabilitarea clădirilor vechi,
muzeelor, curţii domneşti, toate cu o foarte mare valoare cultural istorică. De asemenea s-au
construit foarte multe centre de distracţie, aşa cum este ştrandul, care în primii ani atrăgea turişti
şi din alte judeţe, care veneau doar pentru a se răcori la strandul de aici. Telegondola, pârtia,
toate au facut din Piatra-Neamţ un oraş cu o mare atracţie turistică.
Numeroasele mănăstiri şi promovarea lor a făcut ca numărul de turişti să crească, turişti
care vin din alte zone ale ţării, şi care au nevoie de cazare, mai ales în preajma mănăstirilor,
locurile puse la dispoziţie de mănăstiri fiind redus, la care se adaugă şi unele reguli specifice
mănăstirilor, pe care nu toţi le pot respecta.
3. Structuri turistice de alimentaţie pentru turism
Structurile turistice de alimentaţie beneficiază de o foarte bună dezvoltare, fiind întâlnite,
atât în oraşe sau în jurul acestora, cât şi în lungul şoselelor şi mai ales la marile intersecţii.
Serviciul de alimentaţie constituie o componentă de bază a produsului turistic, valorificarea
acestuia putând fi făcută atât ca produs individual, cât şi în asociere cu serviciile de cazare în
60

sistem: pensiune completă sau demipensiune. Serviciul de alimentaţie are ca scop satisfacerea
trebuinţelor de hrană ale turiştilor, dar şi a unor nevoi de recreere, divertisment şi după caz, celor
de afaceri. Tipul şi profilul unităţilor de alimentaţie, confortul şi serviciile oferite, calitatea
preparatelor, au o pondere însemnată în alegerea pe care o face turistul.În general structurile de
alimentaţie îmbracă toate formele specifice acestui sector, de la restaurante şi restaurante
pensiune, la baruri, disco- baruri, autoserviri, bufete, cofetării şi patiserii. În acest sens foarte
multe unităţi de alimentaţie, mai nou susţin activităţi de divertisment, cum sunt cluburile, un
astfel de local se găseşte la Broşteni, satul Cotrîgaşi. Cele care se găsesc de-a lungul şoselelor,
preferă rutele care sunt tranzitate de cei care efectuează curse pe distanţe mari. Astfel la intrarea
în sectorul montan pe şoseaua DN 15B, sunt mai multe unităţi de alimentaţie, precum Popasul
Branişte. La Pipirig şi în pasul Petre Vodă de asemenea se găsesc unităţi de alimentaţie. Unul
dintre cele mai importante este cel de la coada lacului de acumulare Izvorul Muntelui, acolo unde
se întâlnesc mai multe rute importante, rute economice, aşa cum este drumul care duce la
Topliţa, drum care face legătura cu Ardealul, sau drumuri cu o mare importanţă turistică, precum
drumul DN 17B de la Piatra-Neamt la Vatra-Dornei. Pe valea Bistriţei, în aproape fiecare
comună se găseşte cate o unitate de alimentaţie, aşa cum sunt cele de la Poiana-Teiului, Farcaşa-
Orizont, sau Borca cu pensiunea Vitoria.
4. Structuri de agrement
Structura de agrement este destul de bine reprezentată, fiind mai multe pârtii, sau alte
structuri specifice. Piatra-Neamţ este cel mai bine dotat din acest punct de vedere, oraşul se
bucură de existenţa a două pârtii de schi, una pentru amatori, iar cea de-a doua pentru
profesionişti cu un grad mai mare de dificultate. Este dotată cu instalaţie de zăpadă şi telescaun.
Pentru a observa panorama oraşului, a fost construită instalaţie de telegondolă, care
merge pe deasupra oraşului dintr-o parte pană în cealaltă. Ştrandul a fost modernizat, şi se bucură
de multe condiţii moderne, fapt pentru care este foarte căutat, pe timpul verii. Alte pârtii care s-
au construit sunt cele de la Mălini, Gura-Humor, ambele dotate instalaţie de telescaun, tunuri de
zăpadă, nocturnă. Deasemenea,de la numeroase unităţi turistice private se pot închiria ATV-uri, sau
se pot face plimbări cu căruţa sau sania, echitaţie.
VIII. DINAMICA ACTIVITĂŢILOR TURISTICE
61

1. Evoluţia în timp şi spaţiu a fluxului turistic
„Noţiunea de flux presupune dinamis şi cantitate”3. În turism, fluxurile turistice se referă
la dinamica numărului de turişti, în funcţie de traseul acestora, locaţia lor. Fluxul turistic se
desfăşoară în dublu sens, între regiunile de plecare şi cele de primire.
Dacă la o primă vedere s-ar putea spune că Munţii Stânişoarei atrag un număr destul de
mare de turişti, problema este că aceşti turişti practică mai mult un turism de tranzit, foarte puţini
sunt cei care rămân să se cazeze la unităţile de cazare din zonă. Cei mai mulţi care se cazează în
zonă nu sunt un grup mare, de obicei aceştia vin cu familia, în grupuri mici, evitând să se cazeze
la hoteluri, preferănd pensiunile. În mod clar hotelurile, deşi sunt în căteva zone mai importante,
monopolizează apoape toată cererea turistică, restul cererii fiind împărţit de pensiuni şi în mici
proporţii de alte tipuri de structuri de cazare. Cu toate că zona nu este fregventată de grupuri
mari, totuşi acestea sunt cele care fac diferenţa, iar din următoarea diagramă reiese clar acest
lucru.
Ponderea înoptărilor pe tipuri de structură pentru anul 2009
74%
3%1%2%0%
4%
15%
total
cazare la hotelcazare motelcazare vilecazare cabanecazare popasuricazare tabere scolarecazare pensiuni
fig.39
La nivelul Munţilor Stânişoarei, evoluţia fluxului turistic este una în conformitate cu
nivelul economic al ţării. Dacă, începând cu anul 2002 se observă o puternică creştere a
3 Ionel Muntele, Corneliu Iaţu(2003)-Geografia Trismului, concepte, metode de manifestare spaţio-temporală, pag. 154
62

numărului de înoptări, venirea crizei economice a stagnat această dezvoltare a turismului din
zonă , acesta chiar fiind într-o scădere.
Evoluţia fluxului turistic între anii 2001-2009
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
140000
total
total
fig.40
Dacă ar fi să ne luăm după numărul unităţilor de cazare construite în ultimii ani, am putea
spune că turismul din zonă este în plină dezvoltare, dar analizând diagrama de mai sus, vedem că
în ciuda construirii de unităţi de cazare şi în special de pensiuni, numărul înoptărilor este în
scădere. Sărbătorile şi vacanţele sunt perioadele în care găseşti cu greu locuri de cazare, aceste
perioade sunt singurele în care oamenii pot să se bucure de peisaje, de aspectul rural al
pensiunilor şi desigur acestea sunt singurele în care oamenii au timp liber pentru a practică un
turism de cel puţin căteva zile. În restul timpului, cei ce vizitează zona, sunt în tranzit, şi nu se
deplaseză pe distanţe mari, preferănd ca noaptea să o petreacă la domiciliu.
O altă problemă este existenţa unor pensiuni şi altor tipuri de structuri de cazare ce îşi
desfăşoară activitatea la negru. Avănd preţuri mai mici, sunt preferate de mai mulţi turişti, pe
care criza îi afectează într-o masură mai mare. Aceste pensiuni dăunează turismului şi economiei
din zonă, datele despre înoptări nefiind înregistrate. Acest lucru reiese din numărul de turişti care
ajung în zonă, şi că foarte puţini rămân peste noapte la una din unităţile de cazare din zonă, la
care se mai adaugă, cazarea la neamuri, prieteni.
63

Evoluţia numărului de sosiri în zonă pentru anii 2008-2009
ORAS BR
OSTENI
ORAS
FRASIN
ORAS GURA HUMORULUI
PANACI
RASCA
VAMA
MUNICIPIU
L PIATRA NEAMT
ORAS BICAZ
AGAPIA
BALTATESTI
BORCA
FARCAS
A
GARCINA
HANGU
PANGARATI
PIPIRIG
POIANA
TEIULU
I
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
20082009
fig.41
Evoluţia numărului de înoptări în zonă pentru anii 2008-2009
MUNICIPIUL PIATR
A NEAMT
ORAS BICAZ
AGAPIA
BALTATE
STI
BORCA
FARCASA
GARCINA
HANGU
PANGARATI
PIPIRIG
POIANA TEIULU
I
ORAS BROST
ENI
ORAS FRASIN
ORAS GURA HUMORULU
I
PANACI
VAMA0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
20082009
fig.42
IX. PROMOVAREA ŞI VALORIFICAREA TURISTICĂ
64

1. Analiza valorificării şi promovării resurselor turistice ale regiunii
Analiza diagnostică a localităţilor suprapuse peste zona Munţilor Stânişoara oferă o
imagine a zonei din punct de vedere geografic, economic şi social, care poate sta la baza
fundamentării strategiilor de devoltare din acea zonă.
Analiză SWOT
Puncte tari:
Situarea la contactul cu Subcarpaţii, zonă cu o densitate mult mai mare de locuitori, ceea
ar atrage turiştii, fiind o distanţă mai mică de parcurs decăt spre alte locaţii turistice.
Infrastructura de transport este bine pusă la punct cu drumuri asfaltate care fac legătura
între comune şi drumuri locale ce permit accesul spre diferite zone ale turistice, iar pe toate
drumurile principale circulă multe autobuze, microbuze, care tranzitează zona şi fac legătura cu
alte zone turistice.
În prezent primăriile comunelor de la poalele munţilor dispun de sisteme proprii de
gestiune a deşeurilor prin mijloace proprii.
Infrastructura de cazare cuprinde numeroase pensiuni, agro-pensiuni, moteluri, precum şi
o serie de cabane- proprietate particulară ce contribuie la identificarea de sit turistic a zonei.
Greul capacitaţii turistice de cazare este dus de oraşele Piatra-Neamţ, Bicaz, Hura-Humor, şi de
staţiunea balneo-climaterică Bălţăteşti, acolo unde predomină structurile de cazare de tip hotel.
Munţii Stânişoarei dispun de un potenţial natural şi antropic variat, numeroase trasee
turistice.
Turismul cultural identificat prin numeroase lăcaşe de cult (Mănăstirile Nemţene,
Voroneţ, Rîşca),case memoriale (Casa lui Nicolae Labiş), şi alte obiective cu caracter istoric
( Crucea Talienilor), iar obiceiurile şi datinile locale sunt conservate în mare măsură de-a lungul
timpului.
Zona Munţilor Stânişoara dispune de puncte de agrement: mai multe pârtii de schi (cca.
800 m), se pot închiria ATV-uri, plimbări cu căruţa sau sania, trasee forestiere, cantoane.
Cadru natural dat de munţii Stănişoarei.
Un mediu curat, datorită situării într-o zonă montană nepoluată.
Fauna pădurilor este deosebit de bogată, aici se găsesc cerbi, mistreţi, lupi, vulpi, iepuri,
faună care poate susţine un turism cinegetic.
65

Prezenţa în comunele din jurul munţilor a centrelor medicale: punct medical cu
posibilitate de analize medicale, spital comunal modernizat la standardele europene, şi spitalele
din Piatra-Neamţ şi Hura-Humor.
Pe lângă agricultură şi prelucrarea lemnului, predominante fiind ca ramuri economice,
investiţiile s-au mai risipit şi în domenii precum industria brânzeturilor şi a produselor lactate,
industria panificaţiei, dar şi meşteşugurile precum împletitul, ţesutul, sculptatul în lemn,
gastronomia locală, păstrat doar la nivel de gospodărie, cu puţine corelaţii economice în acest
sens.
Bucovina se bucură de o foarte bună reclamă, problema este că zona sudică a Bucovinei,
este de multe ori ocolită, pentru că mulţi cred că nu face arte din Bucovina.
Puncte slabe:
Infrastructura de transport, care pe unele sectoare este într-o stare foarte proastă, afectată
de alunecări de teren. Distanţe foarte mari între principalele centre urbane din zonă.
Subdezvoltarea în principalele domenii economice: agricultură, industrie, comerţ,
silvicultură şi slaba dezvoltare a sectorului terţair
Nu există sisteme de colectare, prelucrare si valorificare superioară a produselor agricole;
Lipsa educației pe tema mediului înconjurător şi atitudinea necorespunzătoare a
populatiei în priviţa mediului, iar acest lucru se vede în fiecare primăvară pe apele lacului Izvorul
Muntelui, unde se adună tone de deşeuri şi în special peturi din plastic.
Accesul redus la informaţii şi servicii de consultanţă datorită numărului mic de posturi
alocate pentru aceste tipuri de servicii. Lipsesc resursele umane specializate, precum şi lipsa
organizaţiilor de promovare a turismului la nivel local şi regional.
Nu existã reglementãri pentru posibilitatea folosirii bazelor din silviculturã pentru turism,
acestea fiind folosite în sistem de circuit închis.
Lipsa grupurilor de iniţativă locală, a ONG-urilor cu experienţă suficientă pentru
planificare şi implementare de proiecte şi programe.
Oferta turistică în zonă este redusă, deocamdată, în special în regiunile mai departate de
drumurile nationale, datorită insuficienţei promovări turistice şi foarte multe obiective cultural
istorice sunt într-o stare avansată de degradare.
66

Pretenţiile diferite ale turiştilor în privinţa modalităţilor de transport ar putea constitui o
problemă, accesul se poate face doar cu autoturismul, accesul feroviar putând fi posibil doar până
la Bicaz, Piatra-Neamţ, Târgu-Neamţ, Fălticeni. Singura zonă cu acces feroviar mai bun este
valea Moldovei de la Gura-Humorului, unde este linia care merge la Vatra-Dornei.
Mentalitatea „merge şi aşa” împiedică îmbunătăţirea calităţii ofertei turistice din zonă, în
timp ce accentul pe detaliile de servire, îngrijire, ideea ca turistul să fie în centrul atenţiei este
neglijată.
Posibilităţile de cazare în regiune sunt relativ puţine, în marea majoritate, acestea dispun
doar de un standard mediu şi nu există mai deloc oferte care se adresează direct unor grupuri
specifice. Traseele forestiere şi eventual cele pentru drumeţie şi cicloturism nu sunt marcate,
vechile marcaje nu au fost reînoite.
Comunicarea şi cooperarea factorilor activi din regiune există deocamdată mai mult ca
intenţie, individualismul împiedicând formarea unei oferte de servicii turistice, existând puţine
parteneriate cu primările, deşi acestea administrează principalele puncte de interes şi agrement
public.
O foarte slabă promovare a valorilor turistice din zonă. Broşurile, foile volante şi paginile
web nu respectă o identitate vizuală unitară, prin care pot fi recunoscute şi nu posedă trăsături
tematice sau specifice unor grupuri ţintă (lipsa profilării). Lipsa informaţiei şi a cartografiei
turistice, precum şi a centrelor de informare turistică.
Activitatea turistică şi în special de promovare este făcută de nepreofesionişti, totul
mergând pe sistemul de nepotisme.
2. Modalităţi de diversificare a serviciilor turistice
Munţii Stânişoarei, cu toate că dispun de un potenţial bogat, atât natural, cît şi antropic,
sunt foarte slab valorificaţi, poate potenţialul antropic sa fie un pic mai bine pus în valoare. Din
punct de vedere economic, Principalele activitaţi sunt cele agricole şi prelucrarea lemnelor, în
zonă existând mai foarte multe micro-gatere, multe dintre acestea îşi desfăşoara activitatea la
negru. De aceea, pentru o creştere economică, ar fi benefice mai multe investiţii pentru
dezvoltarea turismului. Miza pentru dezvoltarea turismului în zonă este agroturismul, care are în
67

zonă condiţii excelente pentru dezvoltare. Mai mult îm zonă sunt mulţi absolvenţi, forţa de
muncă tânără cu o dorinţa mare de afirmare.
O problemă mare este şomajul şi în special şomajul la persoanele de peste 40 de ani, care
îşi găsesc foarte greu de muncă. O dezvoltare a agroturismului, ar reduce numărul de şomeri,
plus că ar creea noi locuri de muncă pentru tineri. Agroturismul ar revigora tradiţii şi
meşteşuguri, care au o încărcătură istorică bogată, dar care au început să fie uitate, s-au se uită
adevăratul simbol a sărbătorilor.
Primul pas spre un turism puternic este acela de-a reface şi moderniza toate şoselele,
multe fiind foarte înguste, în special cele din sectoarele montane, fiind foarte periculoase. O
problemă pentru şosele noastre o reprezintă vehiculele cu tracţiune animală, pentru care ar trebui
să se construiască o bandă separată, în afara drumului principal. Pentru pietoni şi biciclişti să se
amenajeze piste speciale, tecerile de pietoni să fie bine marcate. Avănd o infrastructura bine pusă
la punct se poate face următorul pas, şi anume învestiţii majore în reabilitatrea monumentelor
cultural istorice, multe fiind transformate în unităţi de cazare dar nu şi întreţinute. Pe lângă
condiţiile pe care le oferă turiştilor, mai trebuie făcute învestiţii şi în serviciile oferite turiştilor.
Angajarea în aceste unităţi de personal calificat. Refacerea traseelor montane, refacerea
marcajelor vechi, s-au creearea unora noi.
Pentru un număr mare de turişti este nevoie de o publicitate turistică căt mai puternică,
prin toate metodele,(internet: construcţia site-urilor web cu un profil unitar al pieţei turistice din
zonă-turism rural; broşuri- elaborarea cartografică a regiunii, elaborarea hărţilor ce să cuprindă
detalii privind baza de cazare, traseele montane şi obiectivele turistice din comună; mass-media-
televiziunea posturilor locale şi naţionale, precum şi frecvenţele de radio cunoscute), publicitate
care sa fie cât mai exactă, să prezinte realitatea şi să aibă o faţă cît mai atractivă.
Întocmirea unor oferte turistice care vizează grupuri ţintă specifice, de exemplu clasa
vârstnică, numeroasă, cu pretenţii minime în privinţa activităţilor sportive, preferând în schimb
recreere, linişte şi bună dispoziţie. Activităţile în aer liber, în natură, sunt foarte populare în
rândul clasei tinere, drumeţiile, ciclismul, traseele montane având o conjunctură favorabilă în
cadrul activităţilor sportive în aer liber, deci o oportunitate în atragerea acestei clase dornice de
turism de aventură. Extinderea şi promovarea conceptelor de agroturism şi ecoturism în rândul
populaţiei cât şi a celor ce vizitează zona.
68

Atragerea Fondurilor U.E. pentru modernizare, ar trebui sa fie principala grijă a edililor şi
prefecţilor, bani care ar fi ideali în conditiile în care ţara se confruntă cu criză şi nu işi permite
investiţii majore.
Înfiinţarea unor puncte de informare/îndrumare în zonele rurale, plasate bineînţeles în
mediul urban adiacent, precum Piatra-Neamţ, Gura-Humorului, Târgu-Neamt sau Fălticeni ar
putea îmbunătăţi considerabil oferta de informaţii asupra serviciilor turistice din zonă. Realizare
unei baze sportive cu mai multe terenuri de fotbal, atât naturale cât şi sintetice, piscină, bază de
recuperare, astfel încât să atragă echipe pentru realizarea cantonamentelor.
Realizarea unor ferme care să ofere o gamă mai largă şi diversificată de produse
agroalimentare turiştilor, dar şi amenajarea specială a acestora pentru a se organiza excursii ca
vizitatorii să poată interacţiona direct cu ceea ce înseamnă cultivarea terenurilor şi zootehnia.
Organizarea de tabere şcolare, cu caracter educativ, cu trasee uşoare, pentru copii dar cu
multe informaţii. Tabăra scolară de la Borca era renumită pentru astfel de activităţi, pe timp de
vara Munţii Stânişoarei erau plini de străini care veneau mai ales pentru Birdwatching. Datoriţa
faunei bogate se pot organiza tresee în care turiştii să descifreze urmele animalelor pe cărările
către apă, sau doar să observe fauna din observatoare special amenajate.
Pe drumurile forestiere se pot organiza concursuri, raliuri de maşini, ATV, Biciclete.
Folosirea apelor minerale din comunele în care există aşa ceva. Folosirea altitudinilor pentru
construirea unor pârtii pe versanţii înalţi şi nordici
69

fig.43 Birdwatching(http://www.birdwatchingjournal.com/wp-content/uploads/2010/03/birdwatching2.jpg)
70

X. Concluzii
În urma analizei realizată în teren, pentru culegerea datelor şi informaţilor pentru
realizarea acestei lucrări am constat că Munţii Stânişoarei dispun de un potenţial turistic naturalşi
antropic foarte bogat, dar care este slab valorificat. Turismul s-ar putea dezvolta foarte repede
dacă s-ar lua în considerare toate resursele de care dispun. Reabilitarea infrastructurii este
necesară pentru un acces mai facil şi cât mai modern, dar şi înmulţirea unităţilor de cazare şi de
alimentaţie.
Zona dispune de spaţii largi pentru creearea spaţiilor de agrement, în special pe terasele
râurilor şi pâraielor, cum ar fi terenuri de sport, baze pentru echitaţie, ceea ce ar atrage după sine
creşterea numărului de turişti tineri. Fiind o zonă montană, cu peisaje foarte frumoase, turismul
rural şi agroturismul ar putea constitui rampa de lansare pentru dezvoltarea şi diversificarea
formelor de turism.
Datorită calităţilor climaterice, minerale şi a potenţialului floristic bogat, unele zone ar
putea ajunge în câţiva ani zone balneoclimaterice renumite, cu activităţi balneare şi de sănătate
naturistă.
Potenţialul faunistic şi fondul cinegetic bogat pe care îl are, duce la dezvoltarea
turismului cinegetic. Deja Ocolul silvic Borca se bucură de un număr mare de turişti, şi în special
străini, care vin pentru partide de vânătoare aici.
Consider că zona Munţilor Stânişoara, dispune de un patrimoniu turistic vast, doar că este
foarte slab valorificat, dar cu învestiţii majore în infrastructură, atât rutieră cât şi de cazare şi
accentuarea turismului rural şi agroturismului pentru zonă, ar putea face în foarte scurt timp o
zonă foarte căutată de turişti.
71

Anexe
fig.44 Harta structurii geomorfologice a Munţilor Stânişoara
72

fig.45 Pricipalele trasee turistice din Munţii Stânişoarei (preluare din Cartea Asaltul Munţilor)
73

fig 46 Principalele obiective turistice din Munţii Stânişoarei
74

fig.47 Harta principalelor Mănăstiri din Munţii Stânişoara
75

fig.48Principalele regiuni turistice(www.mdrt.ro/atlas)
76

fig.49 Principalele axe de dezvoltare(www.mdrt.ro/atlas)
77

fig 50. Reteaua rutieră din România
78

Bibliografie
1.Cândea Melinda (2003) – Potenţialul turistic al României şi amenajarea turistică a
spaţiului. Ed. Universitară, Bucureşti.
2.Muntele Ionel, Cornel Iaţu(2003) - Geografia turismului : concepte, metode si forme
de manifestare spatio-temporala, Ed. Sedcom Libris, Iaşi
3.Donisă I., Poghirc P. (1968) - Valea Bistriţei. Monografie. Ed.Ştiinţifică, Bucureşti
4.Lupescu Iolanda Ana (2008) - Borca : file de monografie, Ed. Cetatea Doamnei,
Piatra-Neamţ.
5.Vântu Raluca (2006) - Potenţialul turistic şi resursele umane ale judeţului Neamţ.
6.Davidescu Gabriel (2005) - Istorie şi viaţă spirituală în zona montană şi submontană
a Neamţului.
7.Ichim Ionita (1979) - Muntii Stânişoara: studiu geomorfologic
8.Constantin Cojocaru-Ţuiac(2010)-Plutăritul pe Bistriţa incursiune în istorie,Ed.
Universitas XXI, Iaşi
9.M. Dragotescu, D. Bîrlădeanu, Gh.Bunchez(1971)-Monumente istorice din judeţul
Neamţ, Ed.Meridiane, Bucureşti.
10.Dr.Laviniuc Munteanu, Dr.Constantin Stoicescu(1978)Ghidul Staţiunilor
Balneoclimatice din România, Ed. Sport-Turism, Bucureşti.
11. Institutul Naţional de Statistică /cerere şi ofertă turistică în judeţul Neamţ
12.http://www.neamt.insse.ro/cmsneamt/rw/resource/breviar.pdf
14.www.carpaţi.org
15.www.panoramio.com
15. http://valea-bistritei.blogspot.com/
79