Rezistența anticomunistă Munții Apuseni - CNSAScnsas.ro/documente/judete/Alba/1.pdf · 2016. 5....

Rezistența anticomunistă Munții Apuseni

„Istoria va reţine numai jertfa lor în slujba neamului, nu şi oportunismul

celor care au dezertat de la această datorie.”

Nicolae Mărgineanu, Mărturii asupra unui veac zbuciumat,

Editura Fundaţia Culturală Română, Cluj-Napoca, 2002, p. 13)

Documentarea şi cercetarea în arhiva CNSAS realizată de:Cristina Anisescu și Liviu PleșaDirecţia Cercetare, Expoziţii, Publicaţii

La 22 decembrie 1948 are loc atacul asupra Percepţiei din Teiuş.În februarie 1949, grupurile de luptători se instalează în Muntele Mare

Maiorul Dabija a întocmit Proclamaţia Frontului Apărării Naţionale pentru:

„... Libertatea şi independenţa Patriei.Libertatea şi respectarea tuturor drepturilor omuluiLibertatea cultuluiLibertatea gândului, scrisului şi cuvântuluiLibertatea şi respectarea munciiLibertatea iniţiativei şi proprietăţii individuale...”

În primăvara anului 1949, Nicolae Dabija a fost rănit şi capturat de organele de Securitate,ulterior anchetat şi torturat de lt. col. Gheorghe Crăciun. A fost condamnat la moarte şi executatîn dimineaţa zilei de 28 octombrie 1949, împreună cu alţi 6 membri ai grupului de rezistenţăanticomunistă (Ion Scridon, Traian Mihălţan, Titus Onea, Gheorghe Opriţă, Silvestru Bolfea,Augustin Raţiu) şi apoi aruncaţi într-o groapă comună, în cimitirul reformaţilor din Sibiu.

Nicolae Dabija și fraţii Traian şi Alexandru Macavei au hotărât să seretragă în Munții Apuseni şi să formeze un grup de rezistenţă în aceastăzonă, cu ajutorul căruia să treacă la „acţiuni armate” de împotrivire faţăde noul regim (primăvara anului 1948). În munți au găsit mai multeorganizaţii de rezistenţă deja formate, de exemplu cele conduse deAlexandru Maxim, Ştefan Popa şi Leon Şuşman, încercând să își uneascăforțele în această luptă.

În vara anului 1949, cei doi fraţi Macavei au luat contact cu Liga Ardeleană a Moţilor.La 30 iulie 1949 aceştia au fost încercuiţi de Securitate într-o şură de la marginea com.Muşca. Preveniţi de gazdă, fraţii Macavei au reuşit să scape, dar au fost grav răniţi.Pentru a nu fi arestat, Alexandru Macavei s-a sinucis, iar Traian s-a refugiat la opersoană de sprijin, care l-a ascuns până ce s-a vindecat. La 20 septembrie 1949,Traian Macavei a plecat spre Arad, cu intenţia de a trece în Iugoslavia, însă a fostarestat în împrejurări încă neelucidate în totalitate.

Alexandru Maxim a depus o activitate intensă, formând grupuri de rezistenţă în toatecomunele de pe Valea Gălzii (Galda de Jos, Mesentea, Benic, Galda de Sus, PoianaGălzii, Cetea, Întregalde şi Mogoş) şi Valea Mureşului (Teiuş, Mihalţ, Oiejdea, Obreja,Leorinţ, Băgău, Sântimbru).Printre liderii din aceste comune amintim: în Mogoş – Marian Simion şi NicolaeBogdan, în Întregalde – Mihai Florinc şi Sabin Vandor, în Galda de Sus – Petru Micu şiZaharia Nistor, în Benic – Aron Laslo şi Petre Pascu, în Galda de Jos – Florian Picoş şiVasile Crişan, în Oiejdea – Vasile Fleşeriu, în Sântimbru – Partenie Fleşeriu, în Mihalţ –Simion Haţegan şi Ioan Bedeleanu, în Obreja – Petru Mărgineanu şi GheorgheHaţegan, în Ciunga – preotul greco-catolic Virgil Nicoară, în Cetea – Sabin Crişan, înBăgău – Vasile Voicu.

Ştefan Popa („Nuţu”) era fiul preotului ortodox din com. Decea, jud. Alba.Grupul era cantonat pe Muntele Capra, dar Ştefan Popa îşi crease reţele de susţinere în maimulte comune din zonă (Teiuş, Tibru, Cetea, Mesentea, Gârbova de Jos, Cacova, Ciugudu deSus, Băgău, Beldiu, Racheş, Ciumbrud).Ştefan Popa, Cornel Pascu şi Nicolae Moldovan au fost ucişi de Securitate.

Au fost condamnate peste 300 de persoane (în mare majoritate țărani) pentrulegăturile avute cu grupurile de rezistenţă din zonă. Toate aceste procese s-audesfăşurat în perioada octombrie 1949 - februarie 1950, organizarea lor fiindamânată de mai multe ori, până în momentul în care anchetatorii au reuşit săadune „probe” care să le garanteze aplicarea unor pedepse cât mai aspre.

Desen al luptei de la Muntele Mare

ACNSAS, fond Penal, dosar nr. 141, vol. 22, f. 182

Reconstituire - schema de atac de la Percepția din Teius, 22 decembrie 1948


Resturile unei cabane distruse după luptele de pe Muntele Mare


Alexandru Macavei

ACNSAS, fond Penal, dosar nr. 141 vol. 24, f. 447

Alexandru Macavei s-a sinucis pentru a nu fi arestat


Şura lui David Sofia din com. Mușca ACNSAS, fond Penal, dosar nr. 141, vol. 24, f. 445

ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 399, ff. 46, 48

Grupul luptătorilor din munți:

Leon Șușman

Vasile Crișan

Simion Roșa

Grigore Jaflea

Grupul Leon Şuşman s-a retras în vârful Apusenilor, fiind sprijinit de comunităţile din

localităţile Poşaga de Jos, Poşaga de Sus şi Segagea.

ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 41, vol. 2, f. 13

Drumul spre casa lui Vasile Crișan

ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 41,

vol. 2, f. 2


Casa lui Vasile Crișan

ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 41, vol. 3, f. 6 –

Armele grupului Leon Șușman


Șușman Gheorghe în fața casei lui Vasile Crișan –

reconstituire



Bordeiul de la Pârâul Haiducului


Gheorghe Șușman în bordeiul de la Dosu Pietrii


Gheorghe Șușman ieșind din bordeiul de la Dealu Burzu

ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 41, vol.3, f. 18

Însemnări făcute de Rosa Simion la locul Pârâul Putred,

pentru a indica drumul spre bordeiul grupului


Materiale ascunse de Leon Șușman în copacul de la locul Prag

Arme, radio, mașină de scris și alte obiecte găsite pe Muntele Mare


Din documentele rezistenţei anticomuniste :

Petru Mărgineanu, fratele profesorului

Nicolae Mărgineanu, ucis de Securitate

Petru Mărgineanu

A fost timp de 14 ani primarul liberal al

comunei Obreja, Alba (1931-1945)

Dacă astăzi românii au şansa de a trăi o viaţă

demnă, se datorează lor, celor care, acum 50 de

ani, au încercat să se opună „răului” instalat printr-

o ideologie dictatorială și străină – comunismul.

Iar cei care nu mai sunt printre noi, dispăruţii fără

urme, aşa cum este Petru Mărgineanu, ne vorbesc

încă şi ne îndrumă, imperceptibil, să le continuăm

trecerea pământeană în spiritul adevărului şi

dreptăţii.

Petru Mărgineanu alături de alţi primari din

judeţul Alba, 3 dintre ei au fost ulterior arestaţi şi

condamnaţi

Petru Mărgineanu a fost acuzat și condamnat de instanțele comuniste pentru că: • era „înfocat membru brătienist, pentru carepartid a luptat mult pe timpuri şi în timpulcampaniei electorale din 1946... ReacţionarulMărgineanu Petru din Obreja se face vinovatpentru atitudine antidemocratică, simpatizândîncă org. brătieniste din care face parte”;

• răspândea zvonuri „diversioniste” sau care„împiedica” reprezentanţii PMR să-şidesăvârşească acţiunile lor de influenţă şi controlasupra satelor;

• „a agitat populaţia contra acestor organizaţii,din care cauză au fost împiedicaţi de a-şi dezvoltaprogramul avut în atari condiţiuni”.

Organizaţia din care făcea parte Petru Mărgineanu fusese înfiinţată de Alexandru Maxim, înlegături strânse cu Radu Ionescu, fost membru al Tineretului Universitar Naţional Ţărănesc şi cuNicolae Dabija.După executarea lui Dabija, s-au întărit legăturile cu Ştefan Popa.

Pe 16 martie 1949 au fost arestaţi 21 de ţărani din judeţul Alba:

Petru Mărgineanu (plugar, 46 ani, din Obreja),

Virgil Cerghidean (plugar, 31 ani, din Mihalţ),

Gheorghe Haţeganu (ajustor mecanic, 25 ani, din Mihalţ),

Traian Câmpeanu (morar, 26 ani, din Teiuş),

Dumitru Avrămuţ (plugar, 41 ani, din Întregalde),

Rozalia Constantina Ciora (35 ani, din Obreja),

Victor Lazăr (37 ani, preot din Benic),

Eugen Mărgineanu (student la Medicină, 23 ani, din Obreja),

fiul lui Petru Mărgineanu,

Victor Gherman (49 ani, din Mihalţ),

Petre Micu (43 ani, din Galda de Sus),

Ioan Toporeţ (45 de ani, din Obreja),

Iacob Albu (55 ani, din Geoagiul de Sus),

Gheorghe Repede (50 de ani, din Geoagiul de Sus),

Emil Moraru (plugar, de 38 ani, din Beni),

Ştefan Man (plugar, 32 ani, din Benic),

Vasile Voicu (perceptor, 36 ani, din Băgău),

Dumitru Radu (plugar, 25 ani, din Rădeşti),

Simion Totoianu (45 ani, plugar, din Obreja),

Candin Man (60 de ani, din Galda de Sus),

Sebastian Lupea (64 de ani, plugar din Obreja),

Basil Marian (44 ani, plugar, din Meşcreac).

„Tribunalul

În numele legii

Hotărăşte:

Cu majoritate de voturi şi cu aplicarea de circumstanţe atenuante, condamnă pe

învinuiţii:

1. Mărgineanu Petru, plugar, din comuna Obreja, jud. Alba, la 20 (douăzeci) de

ani muncă silnică şi confiscarea averii, pentru crima de uneltire contra ordinii

sociale şi împotriva securităţii poporului pe baza art. 209 pct. III CP comb. cu art. 1

lit. e din Legea 16/949, cu aplicarea art. 157 CP şi a Decretului Nr. 212/948;

Fără acordare de circumstanţe atenuante şi prin schimbare de calificare din

delictul de deţinere de armament p.p. de art. 32, 33 şi 35 lit a din Legea Nr. 190/947

în delictul de înlesnirea infracţiunilor contra linişti publice p.p. de art. 335 CP la 5

(cinci) ani închisoare corecţională aplicând art. 335 CP şi 20000 lei (douăzeci mii)

amendă corecţională.

În baza art. 101 CP va executa pedeapsa cea mai gravă adică pedeapsa de

20 (douăzeci) de ani muncă silnică...”

1949 octombrie 19. Extras din Sentinţa Nr. 848 a Tribunalului Militar Sibiu

cu privire la condamnarea lui Petru Mărgineanu

ACNSAS, fond Penal, dosar 604, vol. 5, ff. 74-82

ACNSAS, fond Penal, dosar 604, vol. 5, f. 17

Petru Mărgineanu (împreună cu un grup de alţi şase

deţinuţi) a fost transferat „de la Penitenciarul Cluj

Tribunal, de către Securitatea Populară Cluj”, la 5

aprilie 1950, în vederea unor „cercetări”, dată la

care are loc şi execuţia lui. Locul unde a fost îngropat

nu se cunoaște nici astăzi.

ACNSAS, fond penal, dosar 604, vol. 5, f. 71

Capturarea lui Nicolae Sălagea:

reconstituire realizată de Securitate

Șura din Dealu Capșei unde a stat ascuns Nicolae Salagea

ACNSAS, fond Penal, dosar nr. 16.461, vol. 1

Elena Sălagea își anunță soțul de venirea

Securității și îl ascunde în șură cu paie și fân.

Elena Sălagea la intrarea în șură

Nicolae Sălagea, ascuns în fân

Elena Sălagea la intrarea în șură

Nicolae Sălagea îl împușcă pe milițian,

rănindu-l în obrazul drept.Armamentul lui Nicolae Sălagea

Nicolae Sălagea îl împușcă mortal pe sergentul

Crișan Gavrilă.

Nicolae Sălagea fuge din șură.

Nicolae Sălagea încearcă să scape de Securitate.

Nicolae Sălagea este ucis de Securitate.

Rezistența anticomunistă Munții Apuseni - CNSAScnsas.ro/documente/judete/Alba/1.pdf · 2016. 5....

Documents

Transcript of Rezistența anticomunistă Munții Apuseni - CNSAScnsas.ro/documente/judete/Alba/1.pdf · 2016. 5....