MUNICIPIUL BUCUREŞTI ASOCIEREA - pmb.ro · Arh. Raluca STAN Urb. Ramona UNGUREANU Arh. drd....

DEFINIREA REGIMULUI TEHNIC AL CONSTRUCŢIILOR SUPUSE AUTORIZĂRII ÎN ZONELE PROTEJATE ŞI ÎN ZONELE DE PROTECŢIE ALE MONUMENTELOR ISTORICE ÎN SCOPUL PROTEJĂRII PATRIMONIULUI ARHITECTURAL ŞI URBANISTIC AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI – ETAPA A II-A/2009

Denumirea proiectului: DEFINIREA REGIMULUI TEHNIC AL CONSTRUCŢIILOR SUPUSE AUTORIZĂRII ÎN ZONELE PROTEJATE ŞI ÎN ZONELE DE PROTECŢIE ALE MONUMENTELOR ISTORICE ÎN SCOPUL PROTEJĂRII PATRIMONIULUI ARHITECTURAL ŞI URBANISTIC AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI – ETAPA A II-A/2009 Faza de proiectare:

FAZA 2. REGLEMENTARE ZONA PROTEJATĂ NR. 34 - PITAR MOŞ

Data:

IULIE 2011 VOLUMUL 1

2.A. Studiu urbanistic (P.U.Z.)


Denumirea proiectului: DEFINIREA REGIMULUI TEHNIC AL CONSTRUCŢIILOR SUPUSE AUTORIZĂRII ÎN ZONELE PROTEJATE ŞI ÎN ZONELE DE PROTECŢIE ALE MONUMENTELOR ISTORICE ÎN SCOPUL PROTEJĂRII PATRIMONIULUI ARHITECTURAL ŞI URBANISTIC AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI – ETAPA A II-A/2009 Numărul contractului: 400/21.12.2010/15A/2010 – LOT 3. ZP NR. 34 PITAR MOŞ Faza de proiectare:

FAZA 2. REGLEMENTARE Beneficiar (achizitor): MUNICIPIUL BUCUREŞTI Primar General: Prof. Dr. Sorin Mircea OPRESCU Elaborator (prestator): ASOCIEREA UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA ŞI CONSULTING şi S.C. QUATTRO DESIGN S.R.L. BUCUREŞTI – ARHITECŢI ŞI URBANIŞTI ASOCIAŢI Lider de asociere: UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZĂ ŞI CONSULTING Preşedinte-Manager General: Prof.dr.arh. Emil Barbu POPESCU.................................................................... Director Tehnic C.C.P.E.C.: Arh. Luminiţa PATRON.......................................................................................... Şef Proiect Complex: Conf.dr.arh. Sergiu NISTOR........................................................................................... Asociat: S.C. QUATTRO DESIGN S.R.L. BUCUREŞTI – ARHITECŢI ŞI URBANIŞTI ASOCIAŢI Director general: Arh. Toader POPESCU......................................................................................................... Şef Proiect: Arh. Irina POPESCU-CRIVEANU................................................................................................... Data:

IULIE 2011


Foaie de semnături

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” – C.C.P.E.C.

S.C. QUATTRO DESIGN S.R.L. BUCUREŞTI – ARHITECŢI ŞI URBANIŞTI ASOCIAŢI

Şef Proiect Complex:

Conf. dr. arh. Sergiu NISTOR Şef Proiect:

Arh. Irina POPESCU-CRIVEANU


Lista autorilor:

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” – C.C.P.E.C.

S.C. QUATTRO DESIGN S.R.L. BUCUREŞTI – ARHITECŢI ŞI URBANIŞTI ASOCIAŢI

Conf. dr. arh. Sergiu NISTOR Arh. Irina POPESCU-CRIVEANU

Lect. dr. arh. Valeriu DRĂGAN Arh. Şerban POPESCU-CRIVEANU

Conf. dr. arh. Mihaela CRITICOS Urb. Alexandra ANA-VIŞINESCU

Arh. Raluca STAN Urb. Ramona UNGUREANU

Arh. drd. Sebastian STAN Arh. Toader POPESCU

Stud.arh. Ovidiu DINA

Urb. Alina DRĂGOESCU

Urb. Ana PETRESCU

Arh. Daniela PUIA

Colaboratori de specialitate:

Ing. Vintilă MOCANU Ing. Sefcati ABDURAIM

MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 34 – "PITAR MOŞ"

Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi urbanistic al municipiului Bucureşti. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. – 07.2011. Pag. 1/71 Autori: arh. Irina Popescu-Criveanu, arh. Toader Popescu, arh. Şerban Popescu-Criveanu; conf. dr. arh. Sergiu Nistor (Cap. 3.5.3.2., 4.4), ing. Vintilă Mocanu (3.4.2), ing. Sefcati Abduraim (3.4.6)

Cuprinsul Reglementărilor 2.A. STUDIU URBANISTIC (P.U.Z.) Conţinutul documentaţiei este conform reglementărilor tehnice: Metodologie de elaborare şi conţinutul cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ), anexă la Ordinul Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr. 562/2003 (M.Of. nr. 125 bis/11.02.2004) şi Ordinului MLPAT nr. 21/N/2000. 2.B. REGULAMENT DE PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE (R.L.U.) Regulamentul de protecţie şi intervenţie respectă Regulamentul General de Urbanism aprobat prin HG 525/1996. Sunt preluate elementele valide ale regulamentului actual aferent PUZ Zone construite protejate în Municipiul Bucureşti, aprobat prin HCGMB nr. 269/2000, completat prin Regulamentul adiţional aprobat prin HCGMB nr. 34/2009, în condiţiile respectării cerinţelor Caietului de Sarcini. Aceste documente au o abordare unitară, similară corespondenţei P.U.Z. şi R.L.U, şi cuprind propunerile de dezvoltare, reglementările precum şi elemente care pot fundamenta operaţiuni de reabilitare a zonelor protejate respective. Anexele operaţionale sunt reprezentate de Fişele de reglementare a imobilelor, cuprinse în Addenda.

A. Piese scrise: 1. INTRODUCERE

1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei 1.2. Scopul şi obiectivele studiului 1.3. Baza legislativă

2. LIMITELE ZONEI CONSTRUITE PROTEJATE 2.1. Teritoriul P.U.Z. – zona istorică de referinţă (Z.I.R.) 2.2. Subzone istorice de referinţă (S.I.R.) 2.3. Evoluţia şi caracteristicile Z.I.R.

3. STUDIU URBANISTIC (P.U.Z. ŞI R.L.U.) 3.1. Documentaţii de urbanism aprobate în teritoriul P.U.Z. 3.2. Condiţionări ale P.U.G. şi P.U.Z. aprobate asupra Z.I.R. 3.3. Poziţia Z.I.R. în zona centrală a Municipiului Bucureşţi 3.4. Situaţia Z.I.R. şi disfuncţionalităţi

3.4.1. Mediul natural şi construit 3.4.1.1. Caracteristicile mediului natural şi construit 3.4.1.2. Modul de protejare a elementelor de patrimoniu natural şi construit

3.4.2. Condiţii geotehnice generale 3.4.3. Circulaţii carosabile şi pietonale 3.4.4. Funcţiuni urbanistice 3.4.5. Ţesut urban. Construcţii şi amenajări 3.4.6. Reţele edilitare 3.4.7. Suprafeţe în proprietate publică

3.5. Obiective de protejare a valorilor cuprinse în Z.I.R. 3.5.1. Domeniul public

3.5.1.1. Elemente de valoare 3.5.1.2. Natura protecţiei necesare

3.5.2. Domeniul privat 3.5.2.1. Elemente de valoare 3.5.2.2. Natura protecţiei necesare

3.5.3. Intervenţii permise 3.5.3.1. Intervenţii permise conform Regulamentului adiţional – Z.P.C., aprobat prin H.C.G.M.B. 34/2009 3.5.3.2. Regimul tehnic de fundamentare a intervenţiilor

3.6. Potenţialul de dezvoltare al Z.I.R. 3.6.1. Domeniul public 3.6.2. Domeniul privat



4. PROPUNERI DE DEZVOLTARE 4.1. Îmbunătăţirea situaţiei Z.I.R.

4.1.1. Circulaţii carosabile şi pietonale 4.1.2. Funcţiuni urbanistice 4.1.3. Suprafeţe în proprietate privată

4.1.3.1. Regimul de protecţie al clădirilor existente 4.1.3.2. Conformarea clădirilor noi (volume şi fatade) 4.1.3.3. Pavaje şi plantaţii 4.1.3.4. Împrejmuiri

4.1.4. Tratarea suprafeţelor în proprietate publică 4.1.4.1. Circulaţii carosabile şi pietonale 4.1.4.2. Plantaţii în zestrea străzilor 4.1.4.3. Parcuri, grădini, scuaruri 4.1.4.4. Firme şi reclame publicitare 4.1.4.5. Iluminat public, mobilier urban

4.1.5. Indici şi indicatori urbanistici propuşi 4.2. Propuneri pentru investiţii publice 4.3. Alte intervenţii prioritare 4.4. Costul estimativ al intervenţiilor

4.4.1. Costul reabilitării clădirilor, după tipul intervenţiilor 4.4.2. Alte costuri

5. BIBLIOGRAFIE ŞI SURSE ALE DOCUMENTĂRII 5.1. Surse bibliografice 5.2. Surse cartografice 5.3. Surse de arhivă 5.4. Alte surse

6. ANEXE 6.1. Extras din Planul urbanistic general al Municipiului Bucureşti 6.2. Extras din regulamentul aferent PUZ zone protejate construite – Municipiul Bucuresti

6.2.1. Sinteza reglementărilor 6.2.2. Text integral

7. REGULAMENT DE PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE (R.L.U.) Addenda 3. FIŞA DE REGLEMENTARE A ZONEI PROTEJATE

Anexa 3.1. Bilanţ teritorial analitic – propunere Anexa 3.2. Bilanţ teritorial sintetic – propunere

4. FIŞE DE REGLEMENTARE ALE IMOBILELOR Anexa 4.1. Caracteristici principale de reglementare Anexa 4.2. Fişele de reglementare ale imobilelor

Notă: Pentru similaritatea conţinutului Etapei 2 cu cel al Etapei 1B, ordinea capitolelor 5-7 s-a modificat faţă de oferta tehnică; bilanţurile sunt prezentate în Addenda.

B. Piese desenate:

Planşa R.1. Teritoriul Z.P. – limitele Z.I.R. Planşa R.2. Regimul juridic de protecţie Planşa R.3.1. Situaţia existentă şi disfuncţionalităţi - Regim de înălţime, scara 1:1000 Planşa R.3.2. Situaţia existentă şi disfuncţionalităţi - Funcţiuni urbanistice, scara 1:1000 Planşa R.3.3. Situaţia existentă şi disfuncţionalităţi - Proprietatea asupra terenurilor, scara 1:1000 Planşa R.4. Propunere de dezvoltare a Z.I.R. Planşa R.5.1. Reglementări urbanistice – Regim de protecţie, scara 1:1000 Planşa R.5.2.1. Reglementări urbanistice – Regim de construire, scara 1:1000 Planşa R.5.2.2. Reglementări urbanistice – Zonificare funcţională, scara 1:1000



1. Introducere 1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei

Denumirea proiectului: Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie ale monumentelor istorice în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi urbanistic al municipiului Bucureşti – etapa a II-a/2009

Faze de proiectare: Faza 1. Analiza situaţiei existente Faza 1A. Studii preliminare Faza 1 B. Studiu istoric de fundamentare

Faza 2. Reglementări Faza 2.a. Studiu urbanistic (P.U.Z.) Faza 2.b. Regulament de protecţie şi intervenţie (R.L.U.)

Numărul contractului: 400/21.12.2010/15A/2010 – LOT 3. ZP NR. 34 PITAR MOŞ Beneficiar (achizitor): Municipiul Bucureşti Elaborator (prestator): Asocierea Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză şi Consulting şi S.C. Quattro Design S.R.L. Bucureşti – Arhitecţi şi urbanişti asociaţi

Lider de asociere: Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”

Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză şi Consulting Şef Proiect Complex: Conf.dr.arh. Sergiu Nistor Asociat: S.C. Quattro Design S.R.L. Bucureşti – Arhitecţi şi urbanişti asociaţi Şef Proiect: Arh. Irina Popescu-Criveanu Perioada contractului: 2010-2011



1.2. Scopul şi obiectivele studiului Studiul de faţă reprezintă fundamentarea istorică a documentaţiei de urbanism: "P.U.Z. – zona protejată nr. 34 – „Pitar Moş”, parte a documentaţiei: „Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi urbanistic al municipiului Bucureşti. Etapa a II-a / 2009 – Fundamentare teoretică” Obiectivul general al studiului, asumat conform Caietului de sarcini care a stat la baza elaborării prezentului studiu este stabilirea unor reglementări integrate prin grade de protecţie şi restricţii şi permisivităţi de intervenţie, şi categorii de intervenţii încurajate de autorităţile locale în scopul susţinerii interesului public, care să orienteze dezvoltarea urbanistică a zonelor şi deblocarea/pregătirea procesului de investiţii compatibile cu funcţiunea dominantă a zonei.

Acest obiectiv general se detaliază, din punctul de vedere al elaboratorilor, în două obiective specifice: OS1. Asigurarea continuităţii fizice, funcţionale şi spirituale a cadrului construit din oraş şi stimularea interesului economic şi

cultural pentru utilizarea acestuia; OS2. Protejarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice, a zonelor arheologice şi a ansamblurilor arhitecturale şi

urbanistice deosebite, precum şi a contextului şi caracteristicilor care conturează semnificaţia lor istorică. Pentru atingerea acestor obiective, se va acţiona pe următoarele direcţii:

(a) Decelarea valorilor istorice, arhitecturale şi urbanistice ale zonei, care contribuie la stabilirea restricţiilor şi permisivităţilor de intervenţie la nivelul planului urbanistic zonal;

(b) Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi urbanistic al municipiului Bucureşti.

(c) Înţelegerea caracteristicilor urbanistice evolutive ale zonei, care permite stabilirea unui mod de construire şi de amenajare adecvat în zonă consecvent cu păstrarea valorilor decelate şi în continuitate faţă de etapele anterioare de dezvoltare;

(d) Constituirea unei baze de date istorice referitoare la componentele cu valoare culturală din zonă (clădiri, dar şi parcuri, străzi şi pieţe), în vederea utilizării acestora pentru informarea populaţiei.

1.3. Baza legislativă

Principalele acte normative care au stat la baza elaborării prezentei documentaţii sunt:

Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – secţiunea a III-a – zone protejate

Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare

Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism

OMLPAT nr. 21N/2000, Ghid privind elaborarea şi aprobarea Regulamentelor locale de urbanism

OMLPAT nr. 176N/2000, Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al PUZ

OMTCT nr. 562/2003 pentru aprobarea Reglementării tehnice "Metodologie de elaborare şi conţinutul cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)"

Pe lângă acestea, documentaţia respectă toate prevederile legale şi reglementare în vigoare privitoare la proprietate imobiliară, fond funciar, urbanism, construcţii, administraţie publică, patrimoniu natural şi construit, arheologie, cadastru şi publicitate imobiliară, mediu, transparenţă decizională ş.a.m.d., chiar dacă nu sunt listate explicit mai sus.



2. Limitele zonei construite protejate

2.1. Teritoriul P.U.Z. – zona istorică de referinţă (Z.I.R.) Teritoriul ZP nr. 34 – „Pitar Moş” cuprinde următoarele 142 imobile, precizate în Anexa 1. Teritoriul P.U.Z. – Zona protejată nr. 34 – "Pitar Moş" şi în Anexa 3. Lista imobilelor cuprinse în zonă - Etapa 1B):

Intrarea Armaşului nr. 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 4, 6, 8, 10, 12, 14; Strada Columb nr. 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 2, 4, 6-8, 10-12; Strada Enescu, George nr. 36-42; Strada Grigorescu, Eremia, general nr. 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, 25, 4, 6, 8 (8A, 8B, 8C), 10, 12, 14, 16, 18, 20, 22, 24, 26; Strada Ionescu, Tache nr. 27, 29; Piaţa Lahovari, Alexandru nr. 1, 1A, 2, 3, 5, 5A, 7, 8 ,9; Strada Lupu, Dionisie nr. 31, 33, 35, 37, 39, 41, 43, 47, 49, 51, 53, 55, 57, 59, 61, 63, 65, 50, 52, 54, 56, 58, 60, 62, 64-66, 68, 70-

72, 74, 76, 78, 80, 82, 84, 86; Strada Michelet, Jules nr. 7, 9, 11, 15-17, 19, 21, 23, 25, 8, 10-12, 14, 16, 18, 20, 24; Strada Pitar Moş nr. 3-5, 7-13, 15, 17, 19, 21, 23 ,25 ,27, 29, 2-4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20; Intrarea Sfatului nr. 1, 3, 2, 4; Strada Verona, Arthur, pictor nr. 15, 17, 19, 21; Strada Xenopol, Alexandru, nr. 1, 3, 5, 7, 9, 9A, 11, 13.

Delimitarea este conformă P.U.Z.-Z.P.C. aprobat prin H.C.G.M.B. nr. 279/2000, cu modificări locale, operate prin prezentul P.U.Z., după cum urmează:

(01) Imobile care aparţineau unor zone protejate vecine, incluse în Z.P. nr. 34 – "Pitar Moş": (01.1) Str. Pitar Moş nr. 5 (fragment) exclus din teritoriul ZP nr. 17 – ROSETTI inclus în teritoriul ZP nr. 34 – PITAR MOŞ (01.2) Str. Pitar Moş nr. 7-13 (fragment) exclus din teritoriul ZP nr. 04 – MAGHERU inclus în teritoriul ZP nr. 34 – PITAR MOŞ

(02) Imobile care aparţineau ZP nr. 34 – "Pitar Moş", incluse în zone protejate vecine: (02.1) Str. Enescu, George nr. 30-32 (parţial) exclus din teritoriul ZP nr. 34 – PITAR MOS inclus în teritoriul ZP nr. 04 – MAGHERU (02.2) Str. Pitar Moş nr. 1bis exclus din teritoriul ZP nr. 34 – PITAR MOŞ inclus în teritoriul ZP nr. 17 – ROSETTI (02.3) Str. Polonă nr. 11 (parţial) exclus din teritoriul ZP nr. 34 – PITAR MOŞ inclus în teritoriul ZP nr. 21 – CALDERON (02.4) Str. Polonă nr. 25 exclus din teritoriul ZP nr. 34 – PITAR MOŞ inclus în teritoriul ZP nr. 21 – CALDERON

2.2. Subzone istorice de referinţă (S.I.R.)

În momentul de faţă, Zona protejată nr. 34 – Pitar Moş este încadrată în categoria "ţesutului tradiţional difuz". O studiere aprofundată a zonei, întreprinsă în Faza 1B – Studiu istoric de fundamentare, a contribuit la nuanţarea acestei încadrări, prin instrumentul împărţirii în subzone istorice de referinţă1. Criteriile luate în considerare la definirea subzonelor sunt următoarele: A. Criteriul cronologic - configurarea ţesutului urban: avându-se în vedere specificul fondului construit din zona studiată,

precum şi datarea şi calitatea surselor cartografice, s-a considerat anul 1911 ca moment-limită între cele două perioade majore de constituire a ţesutului urban. Înainte de acest moment avem de-a face cu un ţesut tradiţional, a cărui dezvoltare urmează logica modernizatoare a sec. XIX, atât în ceea ce priveşte parcelarul şi geneza lui, cât şi în ceea ce priveşte fondul construit pentru o zonă urbană rezidenţială situată la marginea perimetrului central; între 1911-1945, structurarea ţesutului urban urmează logica funcţională şi de densificare a unei zone de tip central; după 1945, inserţii după principiile sistematizării din perioada socialistă.

B. Criteriul tipului operaţiunii urbanistice care a dat naştere ţesutului: 1. ţesut urban aferent funcţiunilor excepţionale 2. ţesut urban curent, constituit în timp 3. ţesut urban rezultat în urma parcelărilor 4. ţesut urban rezultat în urma străpungerilor

1 Zonă istorică de referinţă: Zonă din teritoriul administrativ care se defineşte şi se delimitează prin studiul istoric general şi care prezintă caracteristici coerente

din punct de vedere urbanistic, arhitectural şi istoric care vor fi preluate în modul de dezvoltare viitor al teritoriului la nivelul P.U.G.+R.L.U. Subzonă istorică de referinţă: Zonă din teritoriul administrativ care se defineşte şi delimitează prin studiul istoric zonal în cadrul unei zone istorice de referinţă şi care prezintă caracteristici coerente din punct de vedere urbanistic, arhitectural şi istoric care vor fi preluate în modul de dezvoltare viitor al teritoriului la nivelul P.U.Z.+R.L.U. – definiţii extrase din O.M.TC.T. nr. 562/2003 pentru aprobarea Reglementării tehnice "Metodologie de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)" (M. Of., Partea I, Nr. 125 bis din 11 februarie 2004),Anexa 3. Conţinutul studiului istoric zonal.



În urma aplicării acestor criterii, zona se structurează după cum urmează:

Subzona 1 (SIR 1) – Ţesut urban constituit ante 1911 90 imobile Nuanţat după criteriul 2 – al genezei ţesutului urban:

1.1.1. Scuar Pitar Moş 0 imobile 1.1.2. Biserica Pitar Moş 1 imobil 1.1.3. Institutul Sf. Maria 2 imobile 1.2.1. Zona Pitar Moş – Dionisie Lupu – Eremia Grigorescu 61 imobile 1.2.2. Zona Pitar Moş – Dionisie Lupu – Sud 7 imobile 1.3.1. Parcelarea Pictor Verona 6 imobile 1.3.2. Parcelarea Sfatului – Eremia Grigorescu 4-10 8 imobile 1.4. Străpungerea Str. Pictor Verona 5 imobile

Subzona 2 (SIR 2) – Ţesut urban constituit post 1911 52 imobile Nuanţat după criteriul 2 – al genezei ţesutului urban:

2.2.1. Strada Pitar Moş 2 imobile 2.2.2. Strada Jules Michelet – Str. Dionisie Lupu – Str. Pitar Moş 21 imobile 2.3.1. Parcelarea Naţionala – Str. Columb 13 imobile 2.3.2. Parcelarea Callimachi – intr. Armaşului 15 imobile 2.4. Străpungerea bd. Magheru 1 imobil

Indicii de densitate medii care caracterizează zona indică o relativă omogenitate în interiorul celor două subzone istorice de referinţă precum şi diferenţe majore între aceste două subzone:

Subzona 1 (SIR 1) – Ţesut urban constituit ante 1911 90 imobile – 8,5 ha SIR 1.1.1. Scuar Pitar Moş POT=0%, CUT=0.0, Niv=0.0, St=1005 mp SIR 1.1.2. Biserica Pitar Moş POT=27%, CUT=0.3, Niv=1.0, St=1199 mp SIR 1.1.3. Institutul Sf. Maria POT=57%, CUT=1.5, Niv=2.6, Stm=4063 mp SIR 1.2.1. Zona Pitar Moş – Dionisie Lupu – Eremia Grigorescu POT=44%, CUT=1.3, Niv=2.9, Stm= 903 mp SIR 1.2.2. Zona Pitar Moş – Dionisie Lupu – Sud POT=45%, CUT=1.5, Niv=3.4, Stm= 948 mp SIR 1.3.1. Parcelarea Pictor Verona POT=43%, CUT=0.7, Niv=1.6, Stm=1161 mp SIR 1.3.2. Parcelarea Sfatului – Eremia Grigorescu 4-10 POT=51%, CUT=0.8, Niv=1.6, Stm= 430 mp SIR 1.4. Străpungerea Str. Pictor Verona POT=48%, CUT=0.8, Niv=1.7, Stm= 668 mp Medie SIR 1 [fără SIR 1.1.1] POT=45%, CUT=1,2, Niv=2.6, Stm=942 mp2

Subzona 2 (SIR 2) – Ţesut urban constituit post 1911 52 imobile – 2,8 ha SIR 2.2.1. Strada Pitar Moş POT=54%, CUT=1.7, Niv=3.2, Stm=1092 mp SIR 2.2.2. Strada Jules Michelet – Str. Dionisie Lupu – Str. Pitar Moş POT=61%, CUT=3.0, Niv=5.0, Stm= 528 mp SIR 2.3.1. Parcelarea Naţionala – Str. Columb POT=60%, CUT=1.4, Niv=2.3, Stm= 400 mp SIR 2.3.2. Parcelarea Callimachi – intr. Armaşului POT=54%, CUT=1.9, Niv=3.4, Stm= 348 mp SIR 2.4. Străpungerea Bd. Magheru POT=46%, CUT=3.9, Niv=8.5, St=4822 mp Medie SIR 2 POT=56%, CUT=2,6, Niv=4.6, Stm=548 mp

Teritoriul Z.P. nr. 34 – Pitar Moş: 142 imobile – 11,3 ha POT=48%, CUT=1.6, Niv=3.2; Stm=798 mp Indicii de densitate care caracterizează tipurile de ţesut urban indică diferenţele specifice între perioade, care contribuie la imaginea urbană dezorganizată în punctele de alăturare ale mai multor tipuri de ţesut:

Pentru perioada ante 1911: POT=32-64%, CUT=0.5-1.4, Niv=1.5-2,8 Pentru perioada 1911-1927: POT=33-73%, CUT=0.9-2.2, Niv=1.6-4.5 Pentru perioada 1927-1945: POT=47-71%, CUT=1.2-4.0, Niv=2.6-6.7 Pentru perioada 1945-1990: POT=27-64%, CUT=0.4-3.9, Niv=1.6-8.5 Pentru perioada post 1990: POT=59-98%, CUT=1.4-2.7, Niv=1.5-4.5

2 POT=Sc/Stx100 (%); CUT=Sd/St; Niv=numărul de niveluri supraterane (Sd/Sc); Stm=suprafaţa medie a parcelelor. Pentru detalii, vezi Etapa 1B, Addenda, Anexele 1.5, 1.6.



În tabelele de mai sus sunt ilustrate următoarele aspecte: 1. Tipurile majore de ţesut urban (criteriile A şi B), care au stat la baza stabilirii S.I.R., cu încadrarea S.I.R. din Z.P. 34

(Vezi Planşa 04.1. Tipuri majore de ţesut urban din Etapa 1B); S.I.R. reprezintă zonele de coerenţă din teritoriul Z.P., şi din vecinătate, bază a prevederilor P.U.Z. şi R.L.U. şi permit, în viitor, restructurarea limitelor zonelor protejate;

2. Tipologia parcelarului, care a stat la baza subîmpărţirii zonei după tipuri similare de ţesut urban (Vezi Planşa 04.2. Tipologia parcelarului din Etapa 1B); tipurile astfel definite permit stabilirea T.R.I. (terenuri cu reglementare identică) în teritoriul Municipiului Bucureşti; modurile de dezvoltare posibile ale T.R.I. sunt adaptate după apartenenţa la una dintre S.I.R. stabilite în prealabil.



Caracteristicile principale ale S.I.R. sunt următoarele: A. Subzona 1 (SIR 1) – Ţesut urban constituit ante 1911

Suprafaţa medie a parcelelor: foarte mare (942 mp); densitatea: medie (POT=45%, CUT=1,2); regimul de înălţime: mic/mediu (Niv=2.6, corespunzător unor clădiri P+2, reprezentând o înălţime medie la cornişă de 12.5 m).

Principala semnificaţie istorică a subzonei este prezenţa unor tipuri variate de ţesut urban grefate pe o structură viară şi parcelară medievale, în condiţiile existenţei unui fond construit diferit – atât în ceea ce priveşte perioada de construire, cât şi în ceea ce priveşte valoarea arhitecturală. În interiorul subzonei se găsesc fragmente urbane coerente, aparţinând unor perioade istorice diferite: Reşedinţele urbane cu standard ridicat din jurul Pieţei Al. Lahovari, caracteristice pentru locuirea urbană

de lux de la sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX.; Frontul estic al Str. Dionisie Lupu şi frontal sudic al Str. Jules Michelet, unde se păstrează o serie

coerentă de clădiri de locuinţe de nivel mediu, caracteristice sfârşitului secolului XIX; Frontul vestic al Str. Dionisie Lupu la sud de Str. Arthur Verona, fragment remarcabil de arhitectură

academistă de bună calitate. Valoarea arhitecturală şi istorică a zonei creşte prin prezenţa unor clădiri realizate de arhitecţi de marcă:

Albert Galleron, Paul Gottereau, I.D. Berindei, Ion Mincu. Se remarcă faptul că majoritatea clădirilor din zonă sunt realizate de arhitecţi, într-una sau mai multe etape

de construire (vezi Anexa 1.7. Date istorice referitoare la imobilele din zona protejată). De exemplu, clădirile din Str. Dionisie Lupu nr. 68, realizate pentru Ing. J.C. Cantacuzino în 1882 de arh. Paul Gottereau; au fost transformate în 1905 de Oscar Maugsch, corpul din spate fiind construit în această a doua etapă de Maugsch.

Valoarea arhitecturală este sporită şi de construirea unitară a unor ansambluri pentru exploatarea eficientă a terenurilor. Astfel, de pildă, ansamblul din Str. Eremia Grigorescu nr. 6-10 este constituit în 1888 prin construirea a patru corpuri de clădire, de către arhitectul mai puţin cunoscut Fr. Böbacker, pe terenul propriu. În acelaşi an se constituie şi ansamblul alăturat care constituie azi Intrarea Sfatului (nr. 1,3 şi Str. Eremia Grigorescu nr. 4), pe terenul Elisei (Elena) Petrescu; deşi au fost identificate autorizaţiile de construire, arhitectul nu este cunoscut.

De menţionat este şi faptul că toate anexele, împrejmuirile, grajdurile, reparaţiile simple şi radicale, schimbările uşilor si ferestrelor sau recompartimentările interioare au făcut obiectul autorizării construirii. Spre exemplu, pentru ansamblul citat din Intrarea Sfatului, în 1909 a fost obţinută o autorizaţie de construire pentru 2 camere, bucătărie şi latrină în partea din stânga a curţii (actualmente Intrarea Sfatului nr. 3) precum şi o „extindere pentru încă o bucătărie şi o cameră” la casele din faţă (E. Grigorescu nr. 4), arhitect fiind Gh. D. Nedelescu. În cazul Casei Ing. Daniel Patrulius, a 1889, refăcută în 1905 de arh. I. Berindei (Str. Dionisie Lupu nr. 43, inginerul solicită în 1888 autorizarea construirii unei private pentru servitori, peste hasna şi a unui coteţ de păsări sub acelaşi acoperiş.

B. Subzona 2 (SIR 40_2) – Ţesut urban constituit post 1911 Suprafaţa medie a parcelelor: medie (548 mp); densitatea: mare (POT=56%, CUT=2,6); regimul de înălţime:

ridicat (Niv=4.6, corespunzător unor clădiri P+4, reprezentând o înălţime medie la cornişă de 19.5 m). Principala semnificaţie istorică a subzonei este coerenţa fragmentelor urbane ce se încadrează în această

etapă: Parcelarea “Naţionala” (Str. Columb), realizată în deceniul 2 al sec. XX, unde se păstrează clădiri pentru

locuinţe cu standard mediu şi ridicat, caracteristice începutului de secol; Parcelarea Callimachi (intr. Armaşului), realizat în deceniul 4 al secolului, compusă din clădiri diverse

atât stilistic, cât şi din punctul de vedere al valorii, însă coerente din punct de vedere urbanistic; Frontul sudic al Pieţei Al. Lahovari, compus preponderent din locuinţe colective (imobile de raport),

caracteristice perioadei interbelice; Fronturile scuarului de la intersecţia Str. D. Lupu cu Str. Jules Michelet, cu imobile de raport de înălţime

mare, construit în regim închis, în stiluri diverse. Valoarea arhitecturală şi istorică a zonei creşte prin prezenţa unor clădiri realizate de arhitecţi de marcă:

Horia Creangă, G.M. Cantacuzino, Paul Smărăndescu etc.



2.3. Evoluţia şi caracteristicile Z.I.R. Etapa post-medievală: sfârşitul sec. XVIII – prima jumătate a sec. XIX (planurile 1770, Ernst: 1791, Purcel: 1780-1791, planul Borroczyn: 1846, 1852).

Dezvoltarea zonei trebuie pusă în legătură cu existenţa unei importante artere de legătură cu teritoriul constituită de Uliţa Herăstrăului; această arteră reprezenta, probabil, vechiul Drum al Târgoviştei – atestat în 16913 (care, după părerea noastră, pornea din spatele Mănăstirii Colţei pe traseul actualei străzi Slănic, urmărea apoi traseul actualelor străzi Tudor Arghezi, Dionisie Lupu şi apoi Calea Dorobanţilor)4. În sprijinul acestei ipoteze se găsesc documente istorice publicate precum şi informaţii despre zonă culese de la locuitori la începutul sec. XX5. Aceste informaţii contribuie la reinterpretarea ipotezelor formulate anterior referitoare la dezvoltarea zonei de NE a oraşului medieval.

De-a lungul Uliţei Herăstrăului au fost construite bisericile Scaune (prima atestare 1669)6, Batiştei (ante 1654)7 şi Popa Ivaşcu (Pitar Moş). Mahalaua Popa Ivaşcu (atestată pentru prima dată la 1690), ulterior denumită Pitar Moş, după numele bisericii care a generat-o, reprezintă cea mai mare parte a teritoriului studiat. După N. Stoicescu, prima biserică a fost din lemn; biserica de zid a fost construită de Alex. Moruzi în 1795, apoi refăcută în 1898 de arh. Ştefan Ciocârlan (antreprenor Gh. Ştefănescu, pictor Friitz Elsner), după cum este înscris în pisanie. În planul din 1828 şi în catagrafiile din 1810 şi 1831 apare cu denumirea Popa Ivaşcu, prima menţiune a denumirii Pitar Moş datând din 18188.

În 1696, Iosif Călugărul (în mirenie Popa Ivaşcu) vinde lui Constandin logofăt casele sale „din mahalaua noastră”, „cu tot locul curţii, cu pometul şi pimniţa din curte şi cu jicniţa şi cu toate dichisele ce sânt pre lângă case”; locul fusese cumpărat de la Popa Dumitraşco feciorul lui Vasin, căruia „i s-au căzut a cumpăra fiind alăturea pre lângă locul dumnealui ce au fost cumpărat iar de la noi înainte vreme”9. Această informaţie explică denumirea mahalalei, atestă caracterul complex al gospodăriilor bucureştene de la sfârşitul secolului XVII precum şi utilizarea – la vânzare – a dreptului de protimisis al vecinilor; de asemenea, infirmă ipoteza istoricului C.C. Giurescu referitoare la limita oraşului către nord10. Zona trebuie să fi fost constituită în prima jumătate a secolului XVII pentru ca apariţia bisericilor să se poată produce.

În jurul anului 1800 sunt menţionate, în mahalaua Popii Ivaşcu (cunoscută ulterior ca Pitar Moş), „livedea sacagioaicei” (în legătură deci cu prezenţa apei) şi povarna (instalaţie pentru producerea rachiului) „mehtupciului menzilurilor” (un fel de secretar al poştelor), legată, conform obiceiului, de o livadă11. Planurile Purcel (1789) şi Ernst (1791) atestă caracterul semi-rural al zonei, slab construită şi ocupată de mari suprafeţe cultivate.

Bucureştioara, afluent stâng al Dâmboviţei atestat la 160812, a cărui funcţiune tradiţională a fost aceea a scaunelor de măcelari şi a altor ocupaţii legate de prezenţa apei (cojocari, pescari ş.a.)– popular denumită şi Căcaina sau Căcata (atestând rolul de a asigura scurgerea apelor uzate) – izvora, conform tradiţiei, din Balta de la Icoană (pomenită şi ca Lacul Bulindroiului). De aici, „venea prin Scaunele vechi, apoi trecea prin Pescărie şi la cişmeaua veche trecea podul Târgului de Afară”13. Alte documente sugerează identitatea mahalalei Batiştei cu cea a Scaunelor

3 George Potra, Documente privitoare la istoria oraşului Bucureşti (1634-1800), Bucureşti: Ed. Academiei R.S.R., 1982, doc. 39/1681. Documentul

menţionează “sămnele acestui loc încă să se ştie pre uliţa mare care merge pe den locul bisericii [Săpunarilor] în drept pe uliţă până în Drumul Târgoviştiii cel vechi şi pe drum în jos până în vâlceaya ce se cheamă Bucureştioara şi pe Bucureştioara în jos pre scaunele de carne despre beserică” etc.

4 Singura încercare este cea a dr. Nicolae Vătămanu. 5 Arhiva D.M.I., Fond Comisia Monumentelor Istorice, dosar Biserica Batişte (răspuns la un chestionar lansat de CMI în anul 1921), ptc. 18 "Tradiţii şi legende",

mss. pus la dispoziţie de ist. Oliver Velescu. Manuscrisul precizează că din actele Manciuleştilor reiese că prin mahalaua Batiştei a curs un pârâu care purta numele de "Căcata" şi că pe locul din faţa biserioii unde se află astăzi triunghiul format din Str. Dionisie, Batişte şi Soaune era pe la 178O-1795 un lac pe care lumea îl ocolea trecând mai mult pe uliţa Hierastraului (azi Dionisie).

6 Menţionată la 1669; biserica de zid terminată la 1705; pomenită ca Biserică a Măcelarilor la 1770 deşi în 1669 se menţionează că acolo au fost scaunele măcelarilor „cele vechi”. Cf. Lucia Stoica, Neculai Ionescu-Ghinea ş.a., Atlas-ghid - Istoria şi arhitectura lăcaşurilor de cult din Bucureşti din cele mai veci timpuri şi până astăzi vol I, Ed. Ergorom, Bucureşti, 1999, pp 296-297.

7 Biserica de zid ctitorită 1763 de Manciu, vătaf de măcelari; cea mai veche biserică datează probabil din timpul domniei lui Matei Basarab, pomenit printre ctitori, deci din prima jumătate a sec. XVII. Ibid., pp 32-34.

8 Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucureşti, Bucureşti: Ed. Academiei R.P.R., 1961, p. 250. Vezi şi Gheorghe Parusi, Cronologia Bucureştilor, Ed. Compania, Bucureşti, 2005, p. 131.

9 George Potra, Documente privitoare la istoria oraşului Bucureşti (1634-1800), Bucureşti: Ed. Academiei R.S.R., 1982, doc. 68/1696. 10 După C. C. Giurescu, limita oraşului, la sfârşitul domniei lui Constantin Brâncoveanu, era reprezentată de străzile Clemenţei şi Sf. Spiridon (C.A. Rosetti şi

Maria Rosetti de astăzi) – traseu care lega Podul Mogoşoaiei (Calea Victoriei) de Podul Târgului de Afară (Calea Moşilor). Cf. Constantin C. Giurescu, Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri pînă în zilele noastre, Bucureşti: Ed. pentru literatură, 1966, pp. 474-475.

11 Idem, pp. 625-626. Informaţie de corelat cu prezenţa Poştei vechi în zonă. 12 C.C. Giurescu, op. cit., p. 22. Vezi referinţe documentare diverse, de pildă Fl. Potra (1982), op. cit., doc. 39/1691, 66/1695 13 Potra, George, Documente privitoare la istoria oraşului Bucureşti (1821-1848), Bucureşti: Ed. Academiei R.S.R., 1975, doc. 94/1824



Vechi şi a Măcelarilor14. Analiza descrierilor acestui râu şi a topografiei zonei confirmă existenţa unei zone întinse de băltire între bisericile Pitar Moş, Icoanei, Batişte şi Oţetari15; de altfel, denumirea străzilor Rotarilor (I.L. Caragiale), Sălciilor (Th. Masaryk), Oţetari, Batişte, Scaune arată proximitatea unor fire de apă, vaduri şi existenţa ocupaţiilor legate de acestea.

Faptul că, în 1832, numărul cel mai mare de măcelari din toate mahalalele oraşului se afla în mahalaua Ceauş David (Icoanei) – 10 măcelari, faţă de 4 în mahalalele vecine Batişte, Popa Petre, dar şi în mahalalele Sf. Gheorghe Vechi şi Vlădica, 3 în mahalaua Dichiu, 2 în Oţetari şi câte unul în celelalte mahalale ale oraşului16, este de reţinut şi de coroborat cu traseul firelor Bucureştioarei. Studierea poziţiei măcelarilor din zona studiată în planul Borroczyn din 1846 arată că aceştia erau dispuşi în jurul Maidanului Stăpânirii, ceea ce confirmă existenţa acestei ocupaţii tradiţionale în zonă; se cunoaşte că în mahalua Batiştei locuiau foarte mulţi cojocari la jumătatea sec. XVIII17.

Firul principal al Bucureştioarei întretăia actuala stradă Dionisie Lupu în dreptul actualului număr 35, forma un lac în zona actualului scuar dintre străzile C. A. Rosetti, Dionisie Lupu, Nicolae Filipescu şi Tudor Arghezi; din acest lac, firul principal continua pe traseul actualei străzi Nicolae Filipescu (fostă Scaune, Dionisie) şi forma un alt lac în zona triunghiului format astăzi de străzile Batiştei, Dionisie Lupu (fostă Dionisie, fostă Scatiilor în tronsonul sudic şi în cel nordic – după C. A. Rosetti – Ulierului)18; de acolo cobora pe lângă Drumul vechi al Târgoviştei, forma lacul Şuţului (lacul Cucului, lacul de la Carvasara) şi cobora spre Dâmboviţa, despărţindu-se în alte două fire (unul forma un ultim lac în spatele Hanului Colţei, trecea prin teritoriul Curţii Domneşti pe traseul actualei străzi a Soarelui şi celălalt se vărsa în Dâmboviţa în dreptul Mănăstirii Radu Vodă.

Un alt fir – canalizat în 183219 – pornea din zona Bălţii Icoanei, urma o porţiune a Str. Rotarilor (astăzi I.L. Caragiale) – unde forma, probabil, o baltă la est faţă de această stradă, limitată la vest de terenul Bisericii Icoanei –, continua pe traseul actualelor străzi C. A. Rosetti, I. L. Caragiale (Rotarilor!) şi apoi către sud, formând alte bălţi (la est faţă de Biserica Batiştei, către Biserica Oţetari), vărsându-se probabil tot în Lacul Şuţului; nu este imposibil ca unele din aceste fire să fi fost canale deviate pentru activităţi diverse. Copia color a planului Borroczyn din 1846, păstrată la Biblioteca Academiei arată o situaţie diferită referitor la primul fir al pârâului: traseul indicat în creion albastru era între fostul lac din scuarul C. A. Rosetti, pe Str. Masaryk (Sălciilor) şi apoi căre sud pe Str. I. L. Caragiale.

În legătură cu astuparea Bucureştioarei există mai multe informaţii: în 1814, era astupată şi „s-au pus în lucrare să destupe matca dar nu peste tot, ci doar din Mahalaua Icoani şi până în Podul Pescării”, problema reapărând şi în deceniul următor20; în 1825, pentru facerea şanţului „urmează a să presăra cu cislă pă toţi mahalagiii din mahalaua Scaunelor Vechi i neguţătorii cei din Păscării şi cei din toate uliţele Tîrgului Cucului [...]21. Între 1830-1832 au fost solicitate şi prevăzute lucrări publice care priveau canalele pentru “scurgerea mocirlilor” din oraş (lucrări care confirmă unele trasee ale firelor de apă)22.

Aceste date permit reinterpretarea situaţiei sonei la sfârşitul secolului XVIII. Astfel, planul din 1770 arată arterele existente în acel moment şi a maidanelor. La nord de actuala stradă C. A. Rosetti se observă trasele actualelor străzi Dionisie Lupu, Pitar Moş, Calderon – Polonă, Eremia Grigorescu, păstrate până astăzi; este de presupus existenţa, la acea dată, inclusiv a străzii Drepte, suprafaţa acoperită de Balta Icoanei (care ocupa şi zona de la N şi E de actuala Grădină a Icoanei) şi de balta din scuarul C. A. Rosetti, de mai mici dimensiuni, determinând traseul cotit al străzii Praporgescu (rectificat în sec. XIX-XX în capetele de N şi S). La sud faţă de lacul Icoanei, de-a lungul străzii Calderon şi la vest faţă de acesta exista un maidan de mari dimensiuni, în legătură cu cel păstrat astăzi – situat la intersecţia

14 Ibid., doc. 121/1825; Potra (1982), doc. 66/1825. Este de cercetat posibila identitate între mahalaua (cu biserică) Scaunele vechi şi cea a Batiştei, sugerată şi de N. Stoicescu (op. cit., pp 175-176); pisania bisericii Batiştei nu menţionează ctitoria anterioară, posibil în alt loc. Din actele Mănciuleştilor reiese că biserica Batiştei exista la 1699 (mss. citat mai sus). C.C. Giurescu localizează mahalaua Scaunele vechi în zona măn. Sf. Sava, bazându-se pe un document din 1664, aprilie 27 (însă acolo nu există apă). În 1741 se menţionează un loc al lui Afendule la scaunele cele vechi, cu pivniţă, magazie şi 7 prăvălii arse, cf. Potra (1982, doc. 137/1741.)

15 Biserica Oţetari construită la 1681, din lemn, refăcută din lemn la 1708 şi din zid – de mahalagii – la 1757. Lucia Stoica, op. cit., pp 235-236. 16 Politiia Bucureştilor, Catastihul patentarilor de neguţărori şi meseriaşi, in Începuturi edilitare, op. cit. În mahalaua Ceauş David, alături de măcelari, erau

înscrişi în Catastih un surecciu, trei cârciumari, doi precupeţi, un arendaş, un cizmar, un şalvaragiu, un croitor, trei dulgheri şi un zidar. 17 Mss citat în nota 1. Informaţie justificată prin actele Mănciuleştilor. 18 Evoluţia denumirilor străzilor este prezentată în Anexa 1.2. 19 Canalul urmărea traseul Str. Popa Petre, către Oborul Nou şi este atestat prin reprezentarea în Planul Borroczyn (1846). Cf. Începuturi edilitare 1830-32.

Documente pentru istoria Bucureştilor prezentate de Emil Vârtosu, Ion Vîrtosu şi Horia Oprescu, Bucureşti, 9 mai 1936, p. 15 şi 34. 20 George Potra, Documente privitoare la istoria oraşului Bucureşti (1821-1848), Bucureşti: Ed. Academiei R.S.R., 1975, doc. 94/1824, 115/1825, 121/1825 şi

179/1826. Citat din doc. 115/1825. 21 Ibid., doc. 121/1825. Acest document confirmă faptul că mahalaua Scaunelor Vechi nu era în zona Târgului Cucului, ci în amonte pe Bucureştioare, deci nu putea fi

alta decât cea a Batiştei. 22 Începuturi edilitare..., ibid.



străzilor Şcoalei, Praporgescu, C. A. Rosetti, Calderon şi Masaryk, dezvoltat în legătură cu firul de apă care curgea către E, despre care s-a vorbit mai sus. La nord faţă de Balta Icoanei, în triunghiul format de Str. E. Grigirescu, D. Lupu şi o limită E-V situată la jumătatea străzii Dionisie dintre Str. Pictor Verona şi Piaţa Lahovari, nu existau locuinţe, maidanul de mari dimensiuni fiind o mărturie a activităţilor legate de prezenţa bălţii şi de probabila barieră a oraşului de pe Drumul Târgoviştei localizată probabil în actuala piaţă.

Având în vedere că şi la limitele de E şi de V ale bălţii existau tot zone neconstruite, se poate emite ipoteza unei dimensiuni mai mari a bălţii în perioadele anterioare celei de-a doua jumătăţi a sec. XIX. De asemenea, se remarcă existenţa unei legături între străzile Pitar Moş şi Lahovari (aceasta din urmă purtând în secolul XIX denumirea de Uliţă a Herăstrăului în tronsonul dintre Biserica Albă şi actuala piaţă Lahovari).

La sud de actuala stradă C. A. Rosetti, apar conturate traseele actualelor străzi Arghezi, Filipescu, Vuia, Conta precum şi acela al fosteu Uliţi a Colţei (care – lărgită – s-a transformat în actualul bulevard Magheru). De remarcat este traseul diferit de cel actual al străzii Batiştei care trecea pe la N de biserică (o porţiune a acestui traseu dispârând la sfârşitul sec. XIX, fapt atestat de planurile de alinieri ale epocii). Zona ocupată astăzi de clădiri dintre străzile Blanduziei, Filipescu, Conta şi C. A. Rosetti era neconstruită, maidanul comunicând cu actuala stradă Vasile Conta printr-o legătură dispărută până în 1846.

Structura zonei la jumătatea secolului XIX este atestată prin reprezentările din planurile Borroczyn (1846, 1852) şi Jung (1856). Zona studiată era legată de Podul Mogoşoaiei prin trei artere: la nord Uliţa Herăstrăului (devenită astăzi Str. G. Enescu - Calea Dorobanţilor), la est prin actuala Str. Jules Michelet (arteră creată înainte de 1846) şi Uliţa Clemenţei (devenită Str. C. A. Rosetti). Pe direcţia nord-sud, paralel cu Podul Mogoşoaiei, existau două artere: Uliţa Pitar Moş şi actuala Str. Dionisie Lupu; din această din urmă arteră se făcea legătura cu actualele străzi J.L. Calderon – Polonă – Icoanei pe tronsonul estic al actualei Str. Pictor A. Verona. Acest tronson făcea parte din Maidanul Stăpânirii, rezultat în urma asanării Bălţii de la Icoană (proces care a cuprins canalizarea Bucureştioarei în perioada regulamentară, micşorarea bălţii şi s-a finalizat după 1870, cu asanarea şi realizarea Grădinii Icoanei – 1873, peisagist Louis Leyvraz); la sudul maidanului, planul Borroczyn consemnează o grădină în locul viitoarei case şi grădini Librecht (apoi Filipescu) aparţinând Logofătului Gheorghe. Zona era slab construită de-a lungul arterelor menţionate, cea mai mare parte fiind acoperită de grădini şi livezi23.

Grădina Poştei (întâlnită în bibliografie sub numele de Poşta Românească, apoi Poşta Veche), situată în spatele terenului Episcopiei Râmnicului, în legătură cu Podul Herăstrăului şi, prin aceasta, cu Podul Mogoşoaiei, se învecina la sud cu proprietatea lui Gheorghe Niculescu; ambele proprietăţi – pe care în 1846 sunt figurate livezi - se întindeau de la Uliţa Poştei până în Pitar Moş. Se pare că Poşta Românească a funcţionat chiar după parcelarea, la jumătatea secolului, a grădinii24 de contele Scarlat Rosetti şi apariţia străzii ulterior denumite Mercur, D.A. Sturdza (astăzi Pictor Verona).

Etapa de regularizare a tramei stradale: a doua jumătate a secolului XIX (planul Institutului Geografic al Armatei, 1895-1899).

Teritoriul studiat evoluează rapid la jumătatea secolului XIX. Construirea se densifică de-a lungul arterelor existente; trama stradală de origine se păstrează; Începând cu 1870, arterele de circulaţie din zonă fac obiectul unor reglementări ale alinierilor, urmate de aplicarea sistematică a acestora. Până la sfârşitul secolului, se aprobă al doilea rând de planuri de alinieri pentru majoritatea străzilor din zonă, cu această ocazie configurându-se şi o serie de spaţii publice, prin transformarea fostelor maidane (actuala Piaţă Al. Lahovari, scuarul de la intersecţia străzilor Dionisie Lupu şi J. Michelet, Grădina Icoanei şi fostul maidan de la intersecţia străzilor Dionisie Lupu, C. A. Rosetti, N. Filipescu, T. Arghezi, Şcoalei şi Praporgescu).

În această etapă, spaţiul public din zona studiată (străzi, pieţe, grădini publice) se reorganizează după noi intenţii şi principii, iar teritoriul, în ansamblul lui, este definitiv integrat în oraşul modern; construirea se dezvoltă pe direcţia vest-est printr-o operaţiune urbanistică importantă, parcelarea Grădinei Poştei.

23 Popescu-Criveanu, Irina, Popescu-Criveanu, Şerban et al. (Urbana sa), Studiu istoric – Casa Ion Mincu, 2002. 24 Fotografie datată 1880 cu menţiunea "Staţie de poştă – Str. Mercur", pe un CD care nu menţionează sursa ilustraţiei, "Case vechi din Bucureşti. 600

fotografii. Arhitecţi, proprietari, identificări". Această informaţie nu a fost verificată prin alte surse, şi este puţin credibilă (vezi şi mai jos datele din 1861). În Planul Pappasoglu (1871) nu este figurată poşta. Este probabil, însă, ca poşta să fi funcţionat până în anii 1864-1865, parcelarea iniţială privind numai grădina poştei după cum se poate observa mai jos, în text.



Grădina Poştei a fost parcelată în anii 1844-1846, deşi planurile ridicate de Borroczyn în 1846 şi 1852 nu consemnează această schimbare25. In acelaşi moment se trasează o stradă care împarte terenul în două de la vest la est – din actuala Str. N. Golescu până în Str. Pitar Moş - iar terenul se parcelează. Strada este denumită Rosetti în 1857 şi 1963, apoi Mercur (începând cu anii 1870), Dimitrie Sturdza (1914-1952) şi, in fine, Pictor Arthur Verona (din 1952). Pe planul rusesc din 1849, "Plan Goroda Bukuresta"; strada Verona este consemnată, printr-o adăugire la planul iniţial, ceea ce nu face posibilă datarea; pe planurile Borroczyn (1846, 1852) şi Jung (1856), strada nu apare trasată. Planul de aliniere al Str. Mercur este aprobat în 189126, iar strada apare reprezentată pe planul 1911. La 17 ianuarie 1891, strada se renumerotează27; în acelaşi an este aprobat planul de aliniere şi nivelment al străzii, care prevede prelungirea străzii din Str. Pitar Moş până în dreptul Grădinii Icoanei28. Prelungirea – obţinută prin exproprierea unei parcele cu front la străzile Pitar Moş şi Dionisie Lupu – se realizează mai târziu.

Imobilul din Str. Pictor Verona nr. 19 (Casa Mincu) este compus prin alipirea, în 1863, a două imobile create în momentul parcelării. Primul imobil, situat la intersecţia noii străzi cu Str. Pitar Moş, cu o întindere de 10 stînjeni pe Str. Pitar Moş şi 15 stînjeni pe Str. Rosetti (cca 20 m x 30 m)29 este în proprietatea lui Nicolae Ogrădeanu din 1846 până în 185330, când acesta îl vinde lui Scarlat Rosetti31 şi N. Guşi; aceştia vând parcela, în 1857, arhitectului Gaetano Burelli. Al doilea imobil, de 5 stînjeni pe Str. Rosetti (cca 10 m), cu care Burelli îşi măreşte proprietatea în 1863, este cumpărat de la acelaşi Scarlat Rosetti. Un Ştefan Ogrădeanu era proprietar al unui teren în mahalaua Pitar Moş, care în 1847 se învecina cu terenul lui N. Uzunescu, cumpărat în 1842 de la Gheorghe Gheneu şi vândut în 1847 Elenchii Petrescu şi fiilor săi, pitarul Ioan Petrescu şi Costache Petrescu, loc moştenesc32. Este posibil ca întregul teren să fi fost cumpărat de familia Ogrădeanu, care apoi să-l fi vândut – total sau parţial – în jurul anului 1850 familiei Rosetti, fapt ce ar explica numele dat străzii.

În 1860, Dl. Skarlat Roset şi Dimitrie Gusi sunt datori a plăti „lei 5096 în contul pavagiului stradei din’naint bisericii Pit. Moşu, st. 127 patraţi, pavată din nou anu 1856”; Scarlat Rosetti datora bani în contul pavajelor realizate pe mai multe străzi („strada Batiştea Oţetari şi Scaunele veci executatu în anu 1858 potrivitu Ordenului 7551”; idem „din strada feţi Biserici Pitaru Moş executatu în anii 1856 potrivită Ordenului 1897”); acest act confirmă proprietăţile sale din Bucureşti la acea dată 33.

În 1861, comisariul de Galben comunică Prefecturii Poliţiei Capitalei că pe locul unde a fost Poşta Veche, proprietatea grafului Scarlatie Roset, se află un grajd foarte minat şi un puţ părăsit [care ameninţa copiii care se joacă] şi solicită astuparea puţului34. În 1865, Gh. Popovici solicită construirea „pe strada deskisă din nou de D. Gr. Rosetti, suburbia Popa Dârvaş”; la cererea anterioară, nu i se dăduse bilet, urmând ca Rosetti „să ia voia pentru deskiderea aquei strade, pe quare astăzi o are”; biletul nr. 145 din 11 martie 1865 precizează că alinierea pe „strada Strîmbă (Rosetti)” este pe linia terenurilor, conform planului prezentat de Rosetti şi aprobat de Onor. Primărie; se permiteau numai case de zid învelite cu metal, cu privată retrasă de la stradă35.

Acest act precizează deci momentul aprobării deschiderii noii străzi în tronsonul său de vest (1865, la 8 ani de la prima consemnare a străzii în tronsonul său de est şi la 7 ani de la pavarea acesteia). Este, deci, cert că planul aprobat în 1865 priveşte numai tronsonul de vest al străzii, cel de est fiind deschis ante 1857.

Terenul Institutului catolic de fete Sfânta Maria, situat la intersecţia cu Str. Pitar Moş, a fost cumpărat de călugăriţele engleze de la contele Carol (Karl) Rosetti. Institutul (Str. Pitar Moş 15), patronat de Biserica Catolică, a fost inaugurat la 10 oct. 1858, piatra fundamentală fiind pusă la 25 martie 1858. Capela cu hramul Sf. Maria a fost inaugurată la 25 august 1859. A fost construit pentru a adăposti o şcoală şi un liceu de fete, conduse de aşa-zisele călugăriţe

25 Faptul este explicabil: pentru ediţia 1846, ridicările datau cel puţin cu un an înainte; pentru ediţia din 1852, autorul a utilizat aceeaşi ridicare, actualizând-o în

perimetrul afectat de focul cel mare din 1847. 26 Planul pentru Alinierea şi Nivelmentul stradei Mercur, aprobat de Consiliul Municipal în şedinţa de la 29 martie 1891 27 Oliver Velescu, "Contribuţii la istoria nomenclaturii străzilor din Bucureşti (I), in: Ion Vitan (coord.), Anuar al arhivelor Municipiului Bucureşti, Bucureşti: Ed.

Ministerului de Interne, 1997, pp. 76-85. 28 Planul pentru Alinierea şi Nivelmentul Stradei Mercur, aprobat de Consiliul Municipal în şedinţa de la 29 martie 1891. 29 1 st.~1.98 m 30 Vezi actele de vânzare-cumpărare din anexa Studiului istoric – Casa Ion Mincu, citat mai sus. 31 Scarlat (Karl, Carol) Rosetti, 1802-1872, mai multe funcţiuni publice printre care cele de judecător şi de primar al Bucureştiului în două rânduri. Avea titlul de

comite, conferit de Curtea imperială a Austriei (Dim. R. Rosetti, Dicţionarul Contimporanilor (secolul al XIXa), Ediţia Ia, Bucureşti: Ed. Lito-Tipografiei "Populară", 1897). Aceeaşi persoană cu contele Karl (Carol) Rosetti, vechiul proprietar al terenului Institutului "Sfânta Maria".

32 George Potra, Documente privitoare la istoria oraşului Bucureşti (1821-1848), Bucureşti: Ed. Academiei R.S.R., 1975, p. 530, doc. 474, 475. 33 PMB Tehnic, D 36/1860, f. 145, 151, 250 v. 34 PMB Tehnic, D 30/1861, f. 76. 35 PMB Tehnic, D 43/1865, f. 193 f.-v.



engleze de la mănăstirea principală Nymphenburg de lângă München (aduse în România de episcopul Angelo Parsi la 1852)36. Nu se cunosc arhitecţii fazei iniţiale, însă în anii 1890 semnează în locul stareţei constructorul M. SURBER; Const. Gottwald este arhitectul care extinde, la 1925, capela37. Institutul se extinde (Str. Pitar Moş nr. 7-13) între 1928-1930, clădirile fiind realizate după planurile arhitectului Enzo Canella. În 1932, Institutul primeşte gratuit, de la Primăria Sectorului I Galben, terenul din Str. E. Stătescu colţ cu I. C. Brătianu şi solicită autorizarea de construirii38

Eveniment notabil al acestei perioade, amenajarea Grădinii Icoanei pe fostul maidan al Stăpânirii – printre primele grădini publice din Bucureşti – reprezintă prima acţiune publică de anvergură din zonă. Pe locul grădinii (care făcea parte la începutul sec. XIX din Grădiştea Floreştilor, moşie vândută până în 1850) exista un Balta Icoanei, menţionată mai sus. În 1870, primăria a întreprins lucrări de asanare a lacului, iar în 1872 a încheiat un contract cu Anton Vestelly pentru "înfiinţarea unei grădini de piaţă publică numită maidanul Icoanei", pe care trebuia să o întreţină pentru o perioadă de trei ani. Pentru realizarea contractului, garanta arhitectul peisagist elveţian Louis Leyvraz cu proprietatea sa din mahalaua Bărbătescu, Str. Cuţitul de Argint. Amenajarea grădinii – care a presupus ridicarea pământului cu cca 60 cm – a fost terminată în 187339.

Un alt eveniment îl constituie construirea casei Liebrecht şi amenajarea parcului pe terenul cu livadă care aparţinea în 1846 logofătului Gheorghe, ajuns în proprietatea lui Cezar Liebrecht. Clădirea este construită în 1860 de arh. LIPIZER; Liebrecht pierde proprietatea după 1866, când este scoasă la licitaţie şi cumpărată de Gheorghe C. Filipescu (1840-1902), viitor mareşal al palatului Regal. La sfârşitul secolului, Filipescu îşi extinde proprietatea prin adjudecarea la licitaţie, în 1870, a terenurilor care constituiau latura sudică a Maidanului Stăpânirii – cu ocazia amenajării Pieţei Icoanei şi alinierii Străzii Memoriei (astăzi, Pictor Verona); terenurile fuseseră parcelate de Primărie în scopul vânzării; Filipescu îşi adjudecase 8 loturi din 19, situate către vest, celelalte loturi fiind adjudecate de alte persoane; nu se ştie în ce mod şi-a extins proprietatea şi asupra acestor 11 loturi40. după 1948, proprietatea devine sediul Casei Universitarilor din Bucureşti41.

În a doua jumătate a secolului XIX s-a petrecut modificarea statutului zonei din unghiul de vedere al densificării masive şi al conturării statutului rezidenţial majoritar al zonei; fostele terenuri destinate ocupaţiilor rurale s-au urbanizat prin operaţiuni de parcelare pentru locuinţe cu statut mediu şi ridicat. Înainte de 1880 se construiesc majoritar locuinţe cu un singur nivel, fie în mijlocul lotului, fie tip "vagon", aşezate întâi distanţat faţă de limitele parcelei ("la picătură"), apoi cu calcan către vecini şi orientate cu faţada principală către sud (Str. Dionisie Lupu, Pitar Moş) sau sud-est (Str. E. Grigorescu). În cazul Str. J. Michelet şi Pictor Verona, rezultate în urma unor parcelări, faţadele principale sunt orientate către sud sau est. Funcţiunile comerciale sunt slab reprezentate, cu o oarecare concentrate în zona actualei Pieţe Lahovari; apar şi câteva ateliere pe Str. Dionisie Lupu şi Str. J. Michelet. Prăvăliile au acces din stradă şi locuinţe în zonele de spate. Construirea se îndeseşte prin adiţionarea de corpuri noi înspre spatele parcelei sau prin supraînălţarea fostelor anexe, construite iniţial pentru slujitori.

În al doilea interval, clădirile reprezentative sunt aşezate după principii moderne, cu faţada principală orientată către stradă, cu o curte de faţadă, restul clădirilor continuând a se construi după principiile perioadei anterioare.

În 1867 începe dezafectarea cimitirelor oraşului, după interzicerea utilizării acestora. Până în 1869, fuseseră dezafectate 65 de cimitire din cele 109 existente; printre cimitirele care rămân – pe lângă buserici – se găsesc şi cimitirele bisericilor Batiştei şi Pitar Moş42.

36 Raymund Netzhammer, Archiepiscop, Reşedinţa episcopală din Bucureşti. O contribuţiune la istoria archidiocezei, Bucureşti: SOCEC&Comp., 1923, pp 60-61.

Institutul a funcţionat până în 1948, când a fost desfiinţat. In localurile acestuia au funcţionat: Şcoala tehnică Sanitară, Institutul Pedagogic româno-sovietic, Facultatea de Limbi Străine a Universităţii din Bucureşti şi Biblioteca Ministerului Sănătăţii. Astăzi adăposteşte centrul de Calcul, Statistică şi Documentare Medicală şi arhiva Ministerului Sănătăţii. Cf. Neculai Ionescu-Ghinea et alii, Atlas-Ghid – Istoria şi arhitectura lăcaşurilor de cult din Bucureşti, Bucureşti: Ed. Ergoromi'79, 2000.

37 Vezi, pentru detalii, Anexa 1.7. Date istorice referitoare la imobilele din zona protejată şi fişele individuale ale imobilelor. 38 PMB I GB, D. 507/1932 39 Radu Olteanu, Bucureştii în date şi întâmplări, Bucureşti: Paideia, 2002, pp. 34, 218, 228; G. Potra, Din Bucureştii de ieri, vol. I, Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi

Enciclopedică, 1990, pp. 312-313. Data finalizării lucrărilor este incertă: în bibliografie apar anii 1872, 1873 şi 1875. 40 ANDMB, Fond Tehnic, D 2/1870. 41 Cf. Radu Olteanu, Bucureştii în date şi întâmplări, Bucureşti: Paideia, 2002, p. 181; Narcis Dorin Ion, Bucureşti. În căutarea micului Paris, Bucureşti: Tritonic,

2003, p. 71. 42 Cf. Gheorghe Parusi, op. cit., p. 298.



Etapa de constituire a fondului construit: sfârşitul secolului XIX şi primele decenii ale sec. XX (planul IGA: 1895-1899; planul cadastral 1911).

În primul deceniu al secolului XX este trasat Bulevardul Colţei – acum Bd. Gh. Magheru (hotărâre luată în 1894). Strada Mercur, secţionată de bulevard, îşi diminuează importanţa în oraş, iar numele străzii este schimbat în 1914 în Str. Dimitrie Sturdza43, după moartea omului de stat, proprietar al imobilului din Str. A. Verona nr. 13. Majoritatea construcţiilor de locuinţe care se păstrează în zona studiată datează din perioada 1880-1918. La începutul secolului XX, străzile din zonă erau – după opinia ziaristului şi scriitorului francez Frédéric Damé – printre cele mai "cochete" din Bucureşti: el menţionează străzile Corabia (Georges Clémenceau), Mercur (Pictor A. Verona), Clemenţei (C. A. Rosetti), Batiştea (Batiştei), Sălciilor (Thomas Masaryk), Dionisie (Dionisie Lupu), Jules Michelet, Lahovary (Icoanei) şi "la cité" Eldorado (A. Simu). În această etapă, prin structurarea unui fond construit modern şi prin străpungerea, în proximitatea zonei studiate, a unor artere majore de circulaţie, teritoriul studiat se transformă într-o zonă de tip semi-central.

Etapa de modernizare a fondului construit: deceniile 3-4 ale secolului XX (planurile 1924, 1934, 1941). Primul plan de sistematizare al oraşului după principii moderne – 1919, autor ing. Cincinat Sfinţescu - consemnează intenţia de a realiza o arteră patrulateră în centrul oraşului, care ar fi implicat exproprierea frontului nordic al Str. D. Sturdza (acum Str. Pictor A. Verona). Această intenţie a fost preluată de Planul director de sistematizare al oraşului din 1935 şi de prima Schiţă de sistematizare postbelică (deceniul 6); artera însă nu a fost realizată. În acelaşi plan Sfinţescu se propune realizarea unei artere de circulaţie noi de legătură între Str. Dionisie Lupu şi Str. Calderon, pe latura sudică a grădinii Casei Filipescu (Casa Universitarilor) care, la rândul ei, a rămas nerealizată. Fondul construit a evoluat prin apariţia în zona studiată a unor clădiri de locuinţe individuale de lux, în special în zona remodelată din jurul pieţei G.C. Cantacuzino şi a Parcului Ioanid, imediat după Primul Război Mondial (ante 1930). În legătură cu bulevardul nou trasat, cu zona scuarului de pe străzile Pitar Moş şi Dionisie Lupu şi cu intersecţiile străzilor Pictor A. Verona, A.D. Xenopol şi Dionisie Lupu, s-au construit locuinţe colective în intervalul 1930-1945.

Etapa socialistă: (planurile 1969, 1981). Zona studiată nu se schimbă semnificativ faţă de perioada precedentă: nu apar modificări ale tramei stradale, iar majoritatea construcţiilor datează din perioadele precedente: 1880-1914, 1918-1925 şi 1930-1945. Prin naţionalizarea sau confiscarea imobilelor din deceniile 5 şi 6 ale secolului XX s-a operat o modificare majoră în modul de administrare a clădirilor existente, cu repercusiuni asupra stării de conservare a acestora. În particular, schimbarea structurii sociale a zonei studiate a contribuit la degradarea accentuată a clădirilor în perioada socialistă. Prin excepţie, clădirile în care au fost instalate administraţii străine se găsesc astăzi într-o stare de conservare satisfăcătoare.

Etapa post-decembristă: (planurile actuale). Intervenţiile din perioada de după 1990 asupra fondului construit constau, în cea mai mare parte, în repararea capitală sau refacerea faţadelor unor clădiri existente, operaţiuni de calitate arhitecturală diferită în funcţie de caz. Demolarea punctuală a unor clădiri realizate în perioada 1880-1925 şi înlocuirea acestora cu clădiri noi, autorizate, cu un regim de înălţime ridicat, aşezate retras faţă de limitele laterale ale parcelei (spre deosebire de cele interbelice, caracterizate prin ocuparea intensivă a parcelelor, cu 2/3 calcane), pe străzile A.D. Xenopol şi Jules Michelet, au contribuit la degradarea cadrului urban. Aceste construcţii nu ţin seama de caracteristicile zonei, constituindu-se în elemente agresive faţă de clădirile învecinate (în ceea ce priveşte aşezarea pe parcelă, gabaritul clădirilor şi tratarea arhitecturală a faţadelor). Amenajarea, fără avize ale administraţiei publice centrale de specialitate, a spaţiilor plantate ale Parcului Ioanid şi Grădinii Icoanei au produs distrugerea parţială a amenajărilor istorice din aceste parcuri; apariţia în acelaşi sistem a unor construcţii tip hală, autorizate în regim provizoriu sau definitiv, au condus la sacrificarea unor zone plantate din curtea Casei Universitarilor (prin extinderea serelor) şi din Grădina Icoanei (prin înlocuirea closetului public subteran cu o construcţie supraterană supradimensionată). Notă: Pentru mai multe informaţii despre istoricul ZP 34 Pitar Moş, a se vedea Studiul istoric de fundamentare al zonei protejate nr. 34 – „Pitar Moş”, Cap. II. şi Anexa 1.7 – Date istorice referitoare la imobilele din zona protejată.

\

43 Adresa Ministerului de Interne nr. 34992 din 4 Noemvrie 1914 pentru schimnarea numelui Str. Mercur cu Dimitrie Sturdza.



3. Studiu urbanistic

3.1. Documentaţii de urbanism aprobate în teritoriul P.U.Z. Au fost cercetate şi inventariate documentaţiile de urbanism ale căror prevederi sunt încă în vigoare şi produc efecte în zona studiată; cercetarea a fost limitată de mai mulţi factori: (1) dificultatea de a obţine dosare complete de la arhivele P.M.B. şi ale primăriilor de sector pentru lucrările recente; (2) dificultatea de a obţine informaţii referitoare la documentaţii anterioare momentului de început al publicării pe Internet a Hotărârilor de aprobare a documentaţiilor de urbanism, în cazul primăriilor de sector şi (3) frecventele modificări ale competenţelor de aprobare a PUZ şi PUD în zonele protejate.

În continuare sunt prezentate informaţiile obţinute la 05.02.2011.

a.1. Lista P.U.Z. aprobate în teritoriul Z.P. nr. 34 – Pitar Moş

Nr. crt. imobil (cf. Anexei 3)

Calitatea Denumirea Denumirile străzilor, în ordine alfabetică, cf. Sorin Borduşanu.

Planuri Urbanistice Zonale Hotărâri ale C.G.M.B. şi ale C.L. al Sect. 1 şi 2, disponibile la adresele internet ale P.M.B., P.S.1., P.S.2 pâna la data de 05.02.2011 Emitent Nr.

poştal Nr. Hotarâre C.L./ C.G.M.B.

aviz C.T.U.A.T. Aviz comisie consilieri

Lucrări

Toate imobilele din Sectorul 2

Teritoriul administrat de Primăria Sectorului 2

C.L. P.S.2

99/14.08.2003 Plan Urbanistic Zonal al Sectorului 2, neaprobat de CGMB – în curs de aplicare

81 Strada Lupu, Dionisie PMB 56 ----- Consultare 02.02.2011

---- ?

a.2. Lista P.U.D. aprobate în teritoriul Z.P. nr. 34 – Pitar Moş

Nr. crt. imobil (cf. Anexei 3)

Calitatea Denumirea Denumirile străzilor, în ordine alfabetică, cf. Sorin Borduşanu.

Planuri Urbanistice de Detaliu Hotărâri ale C.G.M.B. şi ale C.L. al Sect. 1 şi 2, disponibile la adresele internet ale P.M.B., P.S.1., P.S.2 pâna la data de 05.02.2011. Emitent Nr.

poştal Nr. Hotarâre C.L./ C.G.M.B.

Nr. aviz C.T.U.A.T. Data Lucrări

74 Strada Lupu, Dionisie CGMB 59 ----- 29/2/45/23.07.2007

----- Concesiune 85 mp

84 Strada Lupu, Dionisie C.L. P.S.1

64-66

71/23.03.2004 25 CA 7/27.10.2003

43/25.02.2004 constructii definitive amplasata pe teren proprietate privata persoana juridica

135 Strada Verona, Artur, pictor C.L. P.S.1

19 257/16.10.2003

14 CA 1/02.06.2003

127/16.07.2003

constructii definitive amplasata pe teren proprietate privata persoana fizica

144 Strada Polona C.L. P.S.1

25A 355/18.11.2004

6 CA 3/12.10.2004

40/03.11.2004 constructii amplasate pe teren proprietate privata persoana fizica

Nu a fost posibilă verificarea tuturor Hotararilor de consiliu ale Sect. 2 - multe HCL ce privesc documentaţiile de urbanism nu sunt postate împreună cu anexa ce ar cuprinde adresele

3.2. Condiţionări ale P.U.G. şi P.U.Z. aprobate asupra Z.I.R. Regimul urbanistic al Z.P. nr. 34 – Pitar Moş este stabilit, în principiu, de cea mai restrictivă, mai recentă şi mai detaliată documentaţie de urbanism referitoare la teritoriul său.

Documentaţia elaborată special pentru reglementarea Z.P. nr. 34 este P.U.Z.-Z.P.C. aprobat prin HCGMB 279/2000, care instituie un regim de construire omogen în zonă, chiar dacă aceasta nu este, în fapt, omogenă. Astfel, nevoia de adaptare la situaţia concretă – pe lângă dorinţa proprietarilor de a construi intensiv - au favorizat regimul derogatoriu pentru intervenţiile din zonă.

Această documentaţie este preluată şi către documentaţiile ulterioare importante (Planul Urbanistic General al Municipiului Bucureşti, aprobat cu H.C.G.M.B. nr. 269/2000, Planul Urbanistic Zonal Sect. 2, aprobat cu H.C.L. nr. 99/2003).

Planul Urbanistic General subîmparte Z.P. nr. 34 – Pitar Moş în două subzone, criteriul fiind cel funcţional (sumar tratat în PUZ ZCP). Astfel, o parte a Z.P. nr. 34 (aria situată la vest de Str. Dionisie Lupu; toate parcelele cu cu adrese pe Str. G. Enescu, Calea Dorobanţilor, şi Piaţa Al. Lahovari; parcelele situate pe frontul estic al Str. Dionisie Lupu) este încadrată în CP4 - Subzona nucleului central comercial şi de afaceri. Restul zonei este încadrat în M1 - Subzona mixtă situată în zona protejată.

În ceea ce priveşte Planul Urbanistic Zonal Sect. 2, acesta încadrează cea mai mare parte a zonei în U.T.R. C.P.1b - subzona centrală protejată, structurată, cuprinzând ţesut urban difuz situat la distanţă de transport în comun de mare capacitate şi în care densităţile sunt ponderate de capacitatea de preluare a fluxului de automobile la orele de vârf şi de asigurarea locurilor de parcare.

Zona reglementată de P.U.G. ca M1 este în acest caz, încadrată în M1a2 - subzona centrala protejata, structurată, cuprinzând ţesut urban difuz, situat la distanţă de transport în comun de mare capacitate şi în care densităţile sunt ponderate de capacitatea de preluare a fluxului de automobile la orele de vârf şi de asigurarea locurilor de parcare.



Din analiza individuală şi comparată a acestor documentaţii reies următoarele observaţii: Delimitarea zonei protejate este neclară; nu sunt evidenţiate explicit imobilele care face parte din Z.P.; Nu sunt suficient detaliate tipurile de intervenţii posibile asupra fondului construit şi amenajărilor existente; Prevederile privitoare la utilizarea funcţională a parcelelor nu sunt corelate între documentaţii; Caracteristicile parcelelor stabilite R.L.U. aferent P.U.Z. Z.P.C. (suprafeţe minime, lungimi de aliniament etc) nu sunt

corelate cu specificul zonei şi nu sunt adaptate, de multe ori, la realitatea din teren; Unele prevederi regulamentare (în special din R.L.U. aferent P.U.Z. Z.P.C.) sunt formulate neclar sau ambiguu, lăsând

loc interpretărilor; de asemenea, majoritatea au un grad de generalitate prea mare; Reglementările referitoare la indicatori şi indici urbanistici (P.O.T., C.U.T., Hmax) nu sunt date pe parcele, ci pe

ansamblul zonei/subzonelor, ceea ce dă naştere unor situaţii de inaplicabilitate (sau aplicabilitate defectuoasă) a acestora;

Valorile reglementate ale indicatorilor şi indicilor urbanistici nu sunt corelate între documentaţii, ceea ce produce situaţii de conflict;

Elementele privitoare la reglementarea aspectului exterior al construcţiilor sunt vagi şi sumare.

Este, de asemenea, de remarcat faptul că documentaţia P.U.Z. Sect. 2 (aplicată de Primăria Sect. 2, deşi nu a fost aprobată legal de către C.G.M.B., ci de C.L.S.2), deşi este ulterioară P.U.Z. Z.C.P., nu preia decât selectiv elemente din acesta (pe alocuri introducând chiar prevederi diferite sau contrare).

În plus, au fost aprobate în ultimii ani 5 documentaţii de urbanism (1 PUZ şi 4 PUD – v. 2.3.a.1 şi 2.3.a.2), ale căror reguli derogă de la regulamentele locale ce însoţesc P.U.Z. Z.C.P., P.U.G. şi P.U.Z. Sect. 2. Odată cu intrarea în vigoare a prevederilor O.G. nr. 27/2008, aceste derogări în zonele construite protejate au devenit mai dificil de obţinut.

Expunem mai jos un tabel comparativ cu valorile principalilor indicatori şi indici urbanistici, pentru a sublinia necorelările dintre documentaţiile de urbanism majore.

PUZ ZPC nr. 34 „Pitar Moş”

PUG Mun. Bucureşti PUZ Sect. 2

Subzone - CP4 M1 CP1b M1a2 POT 65% 70% (până la 100%

în cazuri speciale) Cf. PUZ ZCP

(65%) Recomandat max. 80% şi cf. PUZ ZCP

(65%)

Cf. PUZ ZCP (65%) (până la 100% în cazuri speciale)

CUT 2,0 4,5 în scuarul J. Michelet 5,0 în Piaţa Al. Lahovari

3,0 (1,9 pentru parcele mici)

Cf. PUZ ZCP (2,0)

2,4 (1,9 pentru parcele mici) 4,5

prin PUD aprobat (?) şi cf. PUZ ZCP

Cf. PUZ ZCP (2,0)

4,5 prin PUD (?) Nelimitat prin PUZ

aprobat Hmax 13m

24m în scuarul J. Michelet 27m în Piaţa Al. Lahovari

+ Un nivel suplimentar retras din planul faţadei cu 1,5m

12m +un nivel

suplimentar la clădirile de colţ

+ 2 niveluri retrase

12m +un nivel

suplimentar la clădirile de colţ

+ 2 niveluri retrase

Distanţa între aliniamente opuse

+ 2 niveluri suplimentare retrase

+ alte depăşiri în situaţii speciale

Distanţa între aliniamente opuse

+ 2 niveluri suplimentare retrase

+ alte depăşiri în situaţii speciale

Nelimitat prin PUZ aprobat

Ca urmare a acestor constatări, R.L.U. aferent prezentei documentaţii şi-a propus să elimine neconcordanţele între documentaţiile existente şi să adapteze prevederile regulamentare la specificul zonei, prin stabilirea unui set de reguli explicite, propriu fiecărei parcele.

De asemenea, a fost clarificat obiectul studiului, prin delimitarea clară a zonei şi identificarea fiecărui imobil care face parte din aceasta. Această delimitare (care are ca punct de plecare limitele stabilite prin P.U.Z. Z.C.P. în vigoare) ţine seama de realitatea din teren (evitând împărţirea unor parcele între mai multe Z.P.) şi de coerenţa fragmentelor sau ansamblurilor urbane din zonă.



3.3. Poziţia Z.I.R. în zona centrală a Municipiului Bucureşţi Z.P. nr. 34 – Pitar Moş ocupă o poziţie semi-centrală în teritoriul administrativ al municipiului Bucureşti. În raport cu zona centrală a oraşului, zona studiată se situează către nord-est, în proximitatea axei principale nord-sud (Bd. L. Catargiu, Bd. Gen. Gh. Magheru, Bd. N. Bălcescu, Bd. I.C. Brătianu, Bd. D. Cantemir), axă care regrupează în lungul ei elemente de importante de centralitate. În acelaşi timp, specificul funcţional, cel al construcţiilor din zonă precum şi evoluţia istorică specifică îi conferă teritoriului Z.P. nr. 34 – Pitar Moş un statut de zonă rezidenţială privilegiată, situată în imediata vecinătate a centrului oraşului.

3.4. Situaţia Z.I.R. şi disfuncţionalităţi 3.4.1. Mediul natural şi construit

3.4.1.1. Caracteristicile mediului natural şi construit Zona este încadrată geotehnic zonei de luncă a Dâmboviţei (vezi Cap. 3.4.2). În fapt, jumătatea nordică a zonei s-a dezvoltat, începând cu sec. XVII-XVIII, în jurul unei bălţi de mari dimensiuni situate la marginea oraşului, din care se formau mai multe fire de apă; firul principal – Bucureştioara – curgea de-a lungul Str. Dionisie Lupu, către sud unde, la limita zonei, forma o altă baltă (vezi Cap. 2.3). Astfel, procesul de urbanizare a zonei a urmărit secarea progresivă a acestei bălţi, canalizarea firului de apă al Bucureştioarei, stabilizarea terenurilor şi construirea acestora. Vegetaţia de luncă s-a diminuat progresiv, astăzi persistând zone de vegetaţie spontană în curţile mai puţin îngrijite (oţetari, plopi, tei, sălcii, corcoduşi, iederă, nalbe, zorele, rostopască, păpădii ş.a.) şi, în cea mai mare parte a zonei, vegetaţie înaltă, medie şi joasă plantată în diferite momente de utilizatorii imobilelor. Persistă, în curţi, numeroşi pomi fructiferi plantaţi (cireşi, vişini, caişi, piersici ş.a.), bolte de viţă-de-vie, grădini de zarzavat de mici dimensiuni, reminiscenţă a modului de locuire tradiţional. Arbuştii şi plantele ornamentale asimilate dejă tradiţiei bucureştene (liliac, caprifoi, mărgăritar, trandafiri, cerceluşi, crini, cârciumărese, pansele, regina nopţii, gura-leului, crăiţe ş.a.) sunt înlocuiţi cu specii la modă (petunii, begonii, clematite ş.a.). Fauna cuprinde, alături de animalele domestice, mai multe specii de rozătoare; speciile de păsări sunt deosebit de variate (alături de vrăbii, şi porumbei, în zonă trăiesc coţofene, mierle, ciori, sticleţi, ciocănitori, guguştiuci) precum şi specii călătoare (rândunele, pescăruşi ş.a.); dintre insecte, pe lângă cele curente se găsesc greieri iar dintre gasteropode, melci şi limacşi. Aceste observaţii conduc la necesitatea realizării de studii ale florei şi faunei urbane, a cărei diversitate confirmă valoarea ecologică a spaţiilor plantate publice şi private bucureştene.

Mediul construit este caracterizat de persistenţa locuirii bucureştene de secol XIX, în curţi (una sau mai multe clădiri de locuit, clădiri pentru servitori, anexe gospodăreşti, foste grajduri transformate în garaje sau spaţii de locuit, grădină, bătătură, eventual livadă sau resturi ale acesteia); alături, se găsesc tipurile evoluate ale locuirii bucureştene de secol XX (locuinţă urbană unifamilială, cu anexe înglobate în clădirea principală, cu garaj şi grădină decorativă; locuinţă multifamilială de lux sau de raport, cu garaje la demisol şi camere pentru servitori fie la demisol sau mansardă, fie înglobate în apartamente, în cele mai multe cazuri fără grădină). Uneori, o combinaţie a acestor tipuri se petrece pe aceeaşi parcelă, folosinţa şi întreţinerea curţii fiind rezervate celor din casele vechi.

Caracterul valoros al mediului rezultă din persistenţa elementelor naturale într-o zonă centrală a oraşului, în care se păstrează urme ale modului de locuire tradiţional iar construcţiile reprezintă, în sine, elemente de valoare (vezi Cap. 3.5.2). Vizibilitatea dinspre domeniul public a elementelor naturale reprezintă, de asemenea, o valoare. Nu în ultimul rând, zona este variată şi din punct de vedere social şi al ocupaţiilor locuitorilor.

Agresiunile asupra mediului sunt cele în care construirea nouă elimină elementele de valoare menţionate, fie acestea de ordin natural sau construit; actele agresive nu se limitează la înlocuirea fondului construit, ci cuprind o serie de acţiuni aparent minore, cu efect major: tăieri sau „toaletări” de arbori dezvoltaţi din zestrea străzilor sau din curţi, pavări ale curţilor cu eliminarea vegetaţiei, modificări ale faţadelor şi împrejmuirilor (închiderea părţii care permite vederea a acestor împrejmuiri constituie o agresiune sistematică).

Măsurile de îmbunătăţire a situaţiei constau în crearea de reglementări pentru protejarea suprafeţelor plantate existente (limitarea distrugerii acestora prin limitarea construirii intensive în zonă) şi în sporirea suprafeţelor plantate publice (cu reablitarea ecologică şi peisagistică a acestora).



3.4.1.2. Modul de protejare a elementelor de patrimoniu natural şi construit

B.1. Zone protejate construite Zona studiată reprezintă zona protejată nr. 34 – „Pitar Moş”, aşa cum a fost definită prin P.U.Z. Zone Construite Protejate – Municipiul Bucureşti, aprobat în 2000, cu modificările locale menţionate în Cap. I.6. Zona se învecinează cu următoarele alte zone protejate: Z.P. nr. 04 – Magheru, Z.P. nr. 13 – Dacia , Z.P. nr. 17 – Rosetti şi Z.P. nr. 21 – Calderon.

Modul de protejare a acesteia a fost stabilit prin P.U.Z. citat şi este descris în Cap. 3.2. Precizăm aici faptul că regulamentul aferent P.U.Z.-Z.C.P. nu a stabilit decât norme de recomandare privitoare la protejarea mediului natural şi construit, a căror aplicare nu este obligatorie, modul de protejare rezultat din P.U.Z. vizând exclusiv crearea de praguri de densitate şi de înălţime pentru construcţiile noi.

Singurele imobile a căror desfiinţare este interzisă sunt monumentele istorice. Protejarea acestora, însă, se limitează la înscrierea acestui statut în L.M.I., investiţiile publice în reabilitarea zonei nefiind altfel decât punctuale şi privind exclusiv imobile în proprietate publică (cum ar fi Spitalul clinic de oftalmologie, Casa Universitarilor sau Scuarul Pitar Moş).

Protejarea monumentelor istorice presupune şi un circuit special de avizare-aprobare a actelor necesare construirii, asupra căruia vom insista în continuare.

B.2. Monumente istorice Următoarele imobile din teritoriul P.U.Z. sunt înscrise în Lista Monumentelor Istorice, aprobată prin O.M.C.C. nr. 2361/2010 (M. Of. Partea I, nr. 670 bis din 1 octombrie 2010) în următoarele categorii (denumirile şi datele referitoare la monumentele istorice sunt conforme L.M.I):

(01) Monumente (20 poziţii): 972/B-II-m-B-18702 Casa Săulescu, Str. Enescu George 38, S1, sec. XIX [dispărută înaintea elaborării LMI] 1101/B-II-m-B-20950 Casă, Str. Grigorescu Eremia g-ral 3, S1 1102/B-II-m-B-18832 Casă Str. Grigorescu Eremia g-ral 12, S1, sf. sec. XIX-înc. sec. XX 1103/B-II-m-B-18833 Casă Str. Grigorescu Eremia g-ral 14, S1, sf. sec. XIX - înc. sec. XX 1104/B-II-m-B-18834 Casă Str. Grigorescu Eremia g-ral 16, S1, sf. sec. XIX 1105/B-II-m-B-18835 Casa Barbu Ştefănescu Delavrancea, Str. Grigorescu Eremia g-ral 26, S1, sf. sec. XIX 1280/B-II-m-B-19007 Casă Piaţa Lahovary Alexandru 1, S1, sf. sec. XIX 1281/B-II-m-B-19008 Imobil locuinţe Piaţa Lahovary Alexandru 5A, S1, 1935 1282/B-II-m-B-19009 Casa Asan, azi Casa Oamenilor de Ştiinţă Piaţa Lahovary Alexandru 9, S1, 1914 1374/B-II-m-B-19106 Casa prof. dr. Turnescu Str. Lupu Dionisie 37, S2, sf. sec. XIX 1376/B-II-m-B-19108 Casă Str. Lupu Dionisie 49, S1, sf. sec. XIX 1377/B-II-m-B-19109 Casa Averescu Str. Lupu Dionisie 68, S1, sf. sec. XIX 1378/B-II-m-B-20935 Corpurile A şi B - partea dinspre Dionisie Lupu, Str. Lupu Dionisie 70-72, S1 1379/B-II-m-B-19110 Casa Dimitrie Cuclin Str. Lupu Dionisie 74, S1, sf. sec. XIX 1380/B-II-m-B-19111 Casa Gheorghe Ţiţeica Str. Lupu Dionisie 80, S1, sf. sec. XIX 1472/B-II-m-B-20974 Casa Demostene M. Cuculi, Str. Michelet Jules 8, S1 1473/B-II-m-B-19188 Casă Str. Michelet Jules 24, S1, sf. sec. XIX - prima jum. sec. XX 2151/B-II-m-B-19835 Casa arh. Ion Mincu Str. Verona Arthur pictor 19, S1, sf. sec. XIX - prima jum. sec. XX 2316/B-III-m-B-20000 Statuia lui Alexandru Lahovary Piaţa Lahovari Alexandru f.n., S1 2325/B-III-m-B-20009 Fântâna cu copii Str. Lupu Dionisie f.n., S1

(02) Ansambluri (0 poziţii): Nu este cazul.

(03) Situri (1 poziţie): Toate imobilele din zona studiată fac parte din "Situl I" al Municipiului Bucureşti: 188 B-II-s-B-17910 Sit I, Splaiul Independenţei - Str. Vasile Pârvan - Str. Berzei - Str. Buzeşti - Str. Sevastopol - Str.

Grigore Alexandrescu - Str. Polonă - Str. Mihai Eminescu – Str. Traian – Str. Popa Nan – Str. Ţepeş Vodă – Str. Traian – Str. Dr. Maximilian Popper – Str. Anton Pann – Bd. Mircea Vodă – Bd. Corneliu Coposu – Str. Halelor.



B.3. Zone de protecţie ale monumentelor istorice Zonele de protecţie ale monumentelor istorice din Z.P. nr. 34 (vezi B2) au fost stabilite prin documentaţia de faţă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel: 972/B-II-m-B-18702 Casa Săulescu, Str. Enescu George 38, S1, sec. XIX [dispărută înaintea elaborării LMI]

Zona de protecţie a M.I. cuprinde următoarele imobile: nu este cazul

1101/B-II-m-B-20950 Casă, Str. Grigorescu Eremia g-ral 3, S1 Zona de protecţie a M.I. cuprinde următoarele imobile: Intrarea Armaşului: 1, 3, 4, 6, 8; Str. Grigorescu, Eremia: 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 4,6,8,10,12,14,16; Str. Lupu, Dionisie: 56, 58, 60, 62, 64-66, 68, 70-72, 74, 76, 78, 80, 82; Intrarea Sfatului: 1, 3, 2, 4; Str. Xenopol, A.D.: 5, 7, 9, 9A, 11, 13; Piata Cantacuzino, Gh.: 6; Str. Grigorescu, Eremia: 1; Str. Polonă: 3-5, 7, 9, 11; Str. Xenopol: 19, 2, 4, 6, 8, 10

1102/B-II-m-B-18832 Casă Str. Grigorescu Eremia g-ral 12, S1, sf. sec. XIX-înc. sec. XX Zona de protecţie a M.I. cuprinde următoarele imobile: Intrarea Armaşului: 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 4, 6, 8, 10, 12, 14; Str. Columb: 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 2, 4, 6-8, 10-12; Str. Grigorescu, Eremia: 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, 25, 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20, 22, 24, 26; Piata Lahovari, Alexandru: 1A; Str. Lupu, Dionisie: 68, 70-72, 74, 76, 78, 80, 82, 84, 86; Intrarea Sfatului: 1, 3, 2, 4; Piata Cantacuzino, Gh.: 6; Str. Grigorescu, Eremia: 1; Str. Polonă: 3-5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, 21, 23 (C, D); Str. Xenopol, Alexandru: 19

1103/B-II-m-B-18833 Casă Str. Grigorescu Eremia g-ral 14, S1, sf. sec. XIX - înc. sec. XX Zona de protecţie a M.I. cuprinde următoarele imobile: Intrarea Armasului: 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 4, 6, 8, 10, 12, 14; Str. Columb: 7, 9, 11, 13, 6-8, 10-12; Str. Grigorescu, Eremia: 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, 25, 4, 6, 8, 10, 12, 16, 18, 20, 22, 24, 26; Str. Lupu, Dionisie: 57, 59, 61, 63, 65, 70-72, 74, 76, 78, 80, 82, 84, 86; Intrarea Sfatului: 1, 3, 2, 4; Piata Cantacuzino, Gh.: 6; Str. Grigorescu, Eremia: 1; Str. Polonă: 3-5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, 21

1104/B-II-m-B-18834 Casă Str. Grigorescu Eremia g-ral 16, S1, sf. sec. XIX Zona de protecţie a M.I. cuprinde următoarele imobile: Intrarea Armasului: 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 4, 6, 8, 10, 12, 14; Str. Columb: 9, 11, 13, 10-12; Str. Grigorescu, Eremia: 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, 25, 4, 6, 8, 10, 12, 14, 18, 20, 22, 24, 26; Piata Lahovari, Alexandru: 1, 1A, 2, 3; Str. Lupu, Dionisie: 55, 57, 59, 61, 63, 65, 70-72, 74, 76, 78, 80, 82, 84, 86; Intrarea Sfatului: 1, 3, 2, 4; Str. Dacia: 34, 40, 42, 44; Intrarea Dacilor: 2, 4, 6; Intrarea Polonă: 1, 3, 5, 7, 4, 6, 8, 10; Str. Polonă: 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, 21, 23 (C, D), 25

1105/B-II-m-B-18835 Casa Barbu Ştefănescu Delavrancea, Str. Grigorescu Eremia g-ral 26, S1, sf. sec. XIX Zona de protecţie a M.I. cuprinde următoarele imobile: Intrarea Armasului: 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 4, 6, 8, 10, 12, 14; Str Enescu, George: 36-42; Str. Grigorescu, Eremia: 11, 13, 15, 17, 19, 25, 8 (B, C), 12, 14, 16, 18, 20, 21, 24; Piata Lahovary, Alexandru: 1, 1A, 2, 3, 5, 5A, 7, 9, 8; Str. Lupu, Dionisie: 55, 57, 59, 61, 63, 65, 76, 78, 80, 82, 84, 86; Bd. Dacia: 32, 34, 36, 38, 40, 42; Intrarea Dacilor: 2, 4, 6; Calea Dorobantilor: 2; Intrarea Polonă: 3, 5, 7, 4, 6, 8, 10; Str. Polonă: 11, 15, 17, 21, 23 (C, D), 25

1280/B-II-m-B-19007 Casă Piaţa Lahovary Alexandru 1, S1, sf. sec. XIX Zona de protecţie a M.I. cuprinde următoarele imobile: Intrarea Armasului: 3, 5, 7, 9, 11, 13; Str. Enescu, George: 36-42; Str. Grigorescu, Eremia: 19, 25, 16, 18, 20, 22, 24, 26; Str. Ionescu, Tache: 29; Piata Lahovary, Alexandru: 1A, 2, 3, 5A, 5, 7, 8, 9; Str. Lupu, Dionisie: 63, 65, 84, 86; Bd. Dacia: 32, 34, 36, 38, 40, 42; Intrarea Dacilor: 2, 4, 6; Calea Dorobantilor: 5-7, 2; Intrarea Polonă: 5, 7, 8, 10; Str. Polonă: 25; Intrarea Urali: 2, 4

1281/B-II-m-B-19008 Imobil locuinţe Piaţa Lahovary Alexandru 5A, S1, 1935 Zona de protecţie a M.I. cuprinde următoarele imobile: Str. Enescu, George: 36-42; Str. Grigorescu, Eremia: 19, 25, 18, 20, 22, 24, 26; Str. Ionescu, Tache: 27, 29; Piata Lahovary, Alexandru: 1, 1A, 3, 5, 7, 9, 2, 8; Str. Lupu, Dionisie: 55, 57, 59, 61, 63, 65, 74, 76, 78, 80, 82, 84, 86; Str. Michelet, Jules: 7, 9, 11, 15-17, 19, 21, 23, 25, 24; Str. Pitar Mos: 29; Str. Ionescu, Tache: 25

1282/B-II-m-B-19009 Casa Asan, azi Casa Oamenilor de Ştiinţă Piaţa Lahovary Alexandru 9, S1, 1914 Zona de protecţie a M.I. cuprinde următoarele imobile: Str. Enescu, George: 36-42; Str. Grigorescu, Eremia: 26; Str. Ionescu, Tache: 27, 29; Piata Lahovary, Alexandru: 1, 1A, 3, 5, 5A, 7, 8; Str. Lupu, Dionisie: 63, 65; Bd. Dacia: 32, 34; Calea Dorobantilor: 5-7, 2; Str. Ionescu, Tache: 25; Bd. Magheru: 24, 26, 28, 30, 32-36, 38; Intrarea Urali: 2, 4, 6, 8, 10

1374/B-II-m-B-19106 Casa prof. dr. Turnescu Str. Lupu Dionisie 37, S2, sf. sec. XIX Zona de protecţie a M.I. cuprinde următoarele imobile: Str. Lupu, Dionisie: 31, 33, 35, 39, 41, 43, 47, 50, 52, 54, 56; Str. Pitar Mos: 7-13, 15, 17, 19, 21, 2-4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18; Str. Verona, Arthur Pictor: 17, 19, 21; Str. Xenopol, Alexandru: 1, 3; Str. Lupu. Dionisie: 40, 42, 44, 46, 48; Bd. Magheru: 6-8; Str. Pitar Mos: 1; Str. Rosetti, C.A.: 17, 19, 21, 23, 25, 27, 29, 31, 33, 35, 24, 26, 30-32; Str. Verona, Arthur Pictor: 3 (bis. Anglicană)

1376/B-II-m-B-19108 Casă Str. Lupu Dionisie 49, S1, sf. sec. XIX Zona de protecţie a M.I. cuprinde următoarele imobile: Str. Columb: 1, 3, 5, 7, 9; Str. Lupu, Dionisie: 39, 41, 43, 47, 51, 53, 55, 50, 52, 54, 56, 58, 60, 62, 64-66, 68, 70-72, 74; Str. Michelet. Jules: 23, 25, 24; Str. Pitar Mos: 15, 17, 19, 21, 23, 25, 27, 29, 12, 14, 16, 18, 20; Str. Verona, Arthur Pictor: 17, 19, 21; Str. Xenopol, Alexandru: 1, 3, 5, 7, 9, 9A, 11; Str. Lupu, Dionisie: 46, 48; Str. Verona, Arthur Pictor: 3 (biserica Anglicană)



1377/B-II-m-B-19109 Casa Averescu Str. Lupu Dionisie 68, S1, sf. sec. XIX Zona de protecţie a M.I. cuprinde următoarele imobile: Str. Columb: 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 2, 4, 6, 8, 10-12; Str. Grigorescu, Eremia: 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 4, 6, 8, 10, 12; Str. Lupu, Dionisie: 43, 47, 49, 51, 53, 55, 57, 59, 61, 50, 52, 54, 56, 58, 60, 62, 64-66, 68, 70-72, 74, 76, 78, 80, 82; Str. Michelet, Jules: 15-17, 19, 21, 23, 25, 20, 24; Str. Pitar Mos: 17, 19, 21, 23, 25, 27, 29, 14, 16 ,18, 20; Str. Verona, Arthur Pictor: 17, 21; Str. Xenopol, Alexandru: 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13; Piata Cantacuzino, Gh.: 6; Str. Grigorescu, Eremia 1; Str. Verona, Arthur Pictor: 3 (biserica Anglicană); Str. Xenopol: 19, 2, 4, 6, 8, 10

1378/B-II-m-B-20935 Corpurile A şi B - partea dinspre Dionisie Lupu, Str. Lupu Dionisie 70-72, S1 Zona de protecţie a M.I. cuprinde următoarele imobile: Str. Columb: 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 2, 4, 6-8, 10-12; Str. Grigorescu, Eremia: 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20; Str. Lupu, Dionisie: 47, 49, 51, 53, 55, 57, 59, 61, 63, 65, 52, 54, 56, 58, 60, 62, 64-66, 68, 74, 76, 78, 80, 82, 84, 86; Str. Michelet, Jules: 15-17, 19, 21, 23, 25, 20, 24; Str. Pitar Mos: 19, 21, 23, 25, 27, 29, 16, 18, 20; Str. Xenopol, Alexandru: 3, 5, 7, 9, 11, 13; Piata Cantacuzino, Gh. : 6; Str. Grigorescu, Eremia: 1; Str. Xenopol, Alexandru: 2, 4, 6, 8, 10

1379/B-II-m-B-19110 Casa Dimitrie Cuclin Str. Lupu Dionisie 74, S1, sf. sec. XIX Zona de protecţie a M.I. cuprinde următoarele imobile: Intrarea Armasului: 1, 3, 4, 6, 8; Str. Columb: 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 2, 4, 6-8, 10-12; Str. Enescu, George: 36-42; Str. Grigorescu, Eremia: 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, 25, 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20, 22, 24; Piata Lahovary, Alexandru: 5A; Str. Lupu, Dionisie: 49, 51, 53, 55, 57, 59, 61, 63, 65, 58, 60, 62, 64-66, 68, 70-72, 74, 76, 78, 80, 82, 84, 86; Str. Michelet, Jules: 15-17, 19, 21, 23, 25, 20, 24; Str. Pitar Mos: 23, 25, 27, 29, 20; Intrarea Sfatului: 1, 3, 2, 4; Str. Xenopol, Alexandru: 7, 9A, 9, 11, 13; Piata Cantacuzino, Gh.: 6; Str. Grigorescu, Eremia: 1; Str. Xenopol, Alexandru: 19

1380/B-II-m-B-19111 Casa Gheorghe Ţiţeica Str. Lupu Dionisie 80, S1, sf. sec. XIX Zona de protecţie a M.I. cuprinde următoarele imobile: Intrarea Armasului: 1, 3, 5, 7, 4, 6, 8, 10, 12; Str. Columb: 5, 7, 9, 11, 13, 6-8, 10-12; Str. Enescu, George: 36-42; Str. Grigorescu, Eremia: 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, 25, 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20, 22, 24, 26; Piata Lahovary, Alexandru: 2, 3, 5, 5A; Str. Lupu, Dionisie: 64-66, 68, 70-72, 74, 76, 78, 82, 84, 86, 53, 55, 57, 59, 61, 63, 65; Str. Michelet, Jules: 15-17, 19, 21, 23, 25, 24; Str. Pitar Mos: 27, 29; Intrarea Sfatului: 1, 3

1472/B-II-m-B-20974 Casa Demostene M. Cuculi, Str. Michelet Jules 8, S1 Zona de protecţie a M.I. cuprinde următoarele imobile: Str. Enescu, George: 36-42; Str. Michelet, Jules: 7, 9, 11, 15-17, 19, 21, 10-12, 14, 16, 18, 20, 24; Str. Pitar Mos: 19, 21, 23; Str. Verona, Arthur Pictor: 15, 17, 19; Str. Enescu, George: 27-29, 31, 33, 30, 32, 34; Str. Ionescu, Tache: 8, 25; Bd. Magheru: 9, 12-14, 16, 18, 20, 22, 24, 26; Str. Michelet, Jules: 1, 3, 5; Str. Verona, Arthur Pictor: 13

1473/B-II-m-B-19188 Casă Str. Michelet Jules 24, S1, sf. sec. XIX - prima jum. sec. XX Zona de protecţie a M.I. cuprinde următoarele imobile: Str. Enescu, George: 36-42; Piata Lahovary, Alexandru: 5A; Str. Lupu , Dionisie: 43, 47, 49, 51, 53, 55, 57, 59, 61, 53, 65, 54, 56, 58, 60, 62, 64-66, 68, 70-72, 74, 76, 78, 80, 82, 84, 86; Str. Michelet, Jules: 7, 9, 11, 15-17, 19, 21, 23, 25, 8, 10-12, 14, 16, 18, 20, 24; Str. Pitar Mos: 15, 17, 19, 21, 23, 25, 27, 29, 12, 14, 16, 18, 20; Str. Verona, Arthur Pictor: 15, 17, 19; Bd. Magheru: 12-14, 16, 18, 20; Str. Michelet, Jules: 1, 3, 5; Str. Enescu, George: 30, 32, 34; Str. Verona, Arthur Pictor: 13

2151/B-II-m-B-19835 Casa arh. Ion Mincu Str. Verona Arthur pictor 19, S1, sf. sec. XIX - prima jum. sec. XX Zona de protecţie a M.I. cuprinde următoarele imobile: Str. Lupu, Dionisie: 37, 39, 41, 43, 47, 49 ,51, 53, 50, 52, 54, 56, 58, 60, 62, 64-66; Pitar Mos: 7-13, 15, 17, 19, 21, 23, 25, 27, 29, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20; Str. Verona, Arthur Pictor: 15, 17, 21; Str. Xenopol, Alexandru: 1; Str. Michelet, Jules: 8, 10-12, 14, 16, 18, 20, 24; Str. Lupu, Dionisie: 46, 48; Bd. Magheru: 10, 12-14, 16, 18; Str. Verona, Arthur Pictor: 13

2316/B-III-m-B-20000 Statuia lui Alexandru Lahovary Piaţa Lahovari Alexandru f.n., S1 Zona de protecţie a M.I. cuprinde următoarele imobile: Str. Enescu, George: 36-42; Str. Grigorescu, Eremia: 25, 22, 24, 26; Str. Ionescu, Tache: 27, 29; Piaţa Lahovary, Alexandru: 1, 1A, 2, 3, 5, 5A, 7, 9, 8; Str. Lupu, Dionisie: 59, 61, 63, 84, 86; Str. Michelet, Jules: 15-17; Bd. Dacia: 32, 34; Calea Dorobanţilor: 5-7, 2; Bd. Magheru: 30

2325/B-III-m-B-20009 Fântâna cu copii Str. Lupu Dionisie f.n., S1 Zona de protecţie a M.I. cuprinde următoarele imobile: Str. Columb: 5, 7, 9; Str. Enescu, George: 36-42; Str. Grigorescu, Eremia: 5, 7, 9, 11; Str. Lupu, Dionisie: 47, 49, 51, 53, 55, 57, 59, 61, 56, 58, 60, 62, 64-66, 68, 70-72, 74, 76, 78, 80, 82; Str. Michelet, Jules: 15-17, 19, 21, 23, 25, 18, 20, 24; Str. Pitar Moş: 17, 19, 21, 23, 25, 27, 29, 16, 18, 20; Str. Verona, Arthur Pictor: 17



B.4. Regimul de avizare-aprobare a documentaţiilor de arhitectură şi urbanism (D.T.A.C., D.T.A.D., P.U.D., P.U.Z.) Conform prevederilor Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, prezentul P.U.Z. trebuie să fie avizat atât de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (prin Comisia Naţională de Dezvoltare Teritorială), cât şi de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (prin D.C.P.N. / Comisia Zonală a Monumentelor Istorice).

Intervenţiile asupra construcţiilor existente (D.T.A.C./D.T.A.D.) realizate ulterior aprobării prezentului P.U.Z. şi realizarea de construcţii noi (D.T.A.C.) în condiţiile P.U.Z. aprobat, au următorul regim de avizare - abrobare:

Pentru imobilele înscrise individual în Lista Monumentelor Istorice, intervenţiile se realizează pe baza autorizaţiei de construire / desfiinţare eliberate Primarul General Municipiului Bucureşti, astfel:

▫ Cu avizul M.C.P.N. (C.N.M.I.), pentru monumente istorice înscrise în grupa valorică A – şi anume pentru imobilele: nu este cazul.

▫ Cu avizul M.C.P.N. - D.C.P.N.-M.B. (C.Z.M.I.) pentru monumente istorice înscrise în L.M.I. în grupa valorică B – şi anume pentru imobilele: Strada Grigorescu, Eremia, general nr. 3, 12, 14, 16, 26; Strada Enescu George nr. 38 Piaţa Lahovari, Alexandru nr. 1, 5A, 9, f.n. [Statuia lui Alexandru Lahovary]; Strada Lupu, Dionisie nr. 37, 49, 68, 70-72, 74, 80, f.n. [Fântâna cu copii]; Strada Michelet, Jules nr. 8, 24; Strada Verona, Arthur, pictor nr. 19.

Pentru imobilele din zonă care nu sunt înscrise individual în L.M.I., intervenţiile se realizează pe baza autorizaţiei de construire/desfiinţare eliberată de Primarul General Municipiului Bucureşti, astfel:

▫ Cu avizul M.C.P.N. (C.N.M.I.), pentru imobile situate în zona de protecţie a monumentelor istorice înscrise în grupa valorică A (stabilită în raza de 100 m de la imobilul clasat) – şi anume pentru imobilele: Intrarea Armaşului nr.: 8, 10, 12, 14 Str. Columb nr.: 1, 3, 5, 7, 2, 4 Str. Grigorescu, Eremia nr.: 3, 4, 6, 8 (A, B, C), 10 Str. Dionisie Lupu nr.: 31, 33, 35, 37, 39, 41, 43, 45, 47, 49, 50, 52, 54, 56, 58, 60, 62, 64-66, 68 Str. Jules Michelet nr.: 8, 10-12, 14, 16, 18, 20, 24 Str. Pitar Moş nr.: 3-5, 7-13, 15, 17, 19, 21, 23, 2-4, 6, 8, 10, 12 Intrarea Sfatului nr.: 1,3, 2, 4 Str. Arthur Verona nr.: 15, 17, 19, 21 Str. Xenopol nr.: 1, 3, 5, 7, 9, 13

▫ Cu avizul M.C.P.N. - D.C.P.N.-M.B. (C.Z.M.I.) pentru monumente istorice înscrise în L.M.I. în grupa valorică B – şi anume pentru imobilele: Intrarea Armaşului nr.: 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 4, 6 Strada Columb nr.: 9, 11, 13, 6-8, 10-12 Strada Enescu, George nr.: 36-42 Strada Grigorescu, Eremia, general nr.: 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, 25, 18, 20, 22, 24 Strada Ionescu, Tache nr. 27, 29 Piaţa Lahovari, Alexandru nr.: 1A, 2, 3, 5, 7, 8 Strada Lupu, Dionisie nr.: 51, 53, 55, 57, 59, 61, 63, 65, 76, 78, 82, 84, 86 Strada Michelet, Jules nr.: 7, 9, 11, 15-17, 19, 21, 23, 25 Strada Pitar Moş nr.: 25, 27, 29, 14, 16, 18, 20 Strada Xenopol, Alexandru, nr.: 9A, 11.

Documentaţiile de urbanism (P.U.D./P.U.Z.) realizate ulterior aprobării prezentului P.U.Z. şi care tratează părţi din Z.P. nr. 32 – „Vasile Conta” se aprobă de către C.G.M.B., cu respectarea prevederilor Legii nr. 350/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu avizul M.C.P.N./C.N.M.I. sau, după caz, cu avizul D.C.P.N./C.Z.M.I.



3.4.2. Condiţii geotehnice generale

Condiţiile geotehnice generale din zona studiată rezultă din studiile geomorfologice, geologice, geotehnice şi hidrogeologice efectuate în municipiul Bucureşti în scopul reabilitării construcţiilor avariate în al Doilea Război Mondial sau în cutremurele de pământ din 1940 şi 1977, precum şi în scopul amplasării unor noi edificii, reţele de apă şi canal sau realizării Magistralei 2 de metrou.

A. Condiţii geomorfologice Din punct de vedere geomorfologic, zona studiată se situează pe al doilea nivel de terasă de pe partea stângă a răului Dâmboviţa, cu altitudinea relativă de 3-7m. Lunca răului Dâmboviţa are o lăţime apreciabilă, în extravilan atingând chiar 1,5 km.

Contactul cu fruntea nivelului superior de terasă, cu altitudinea relativă de 8-15m, lipseşte până în zona cartierului Fundeni. Contactul morfologic dintre al doilea nivel de terasă şi câmp este dificil de delimitat pe teritoriul mun. Bucureşti din cauza efectului acţiunilor antropice.

Suprafaţa terenului în zona studiată este relativ plană şi orizontală, rezultat al asanării şi rambleierii unor viroage preexistente care drenau apa izvoarelor spre râul Dâmboviţa şi generau zone de băltire locale de dimensiuni reduse (zona Grădina Icoanei, zona scuarului dintre Str. C. A. Rosetti – Str. T. Arghezi – Str. Şcoalei etc).

B. Condiţii geologice

Teritoriul municipiului Bucureşti face parte din marea unitate structurală denumită Platforma Moesică şi se încadrează în unitatea Câmpiei Române. Formaţiunile care iau parte la alcătuirea geologică a Câmpiei Române aparţin Paleozoicului, Mezozoicului şi Neozoicului, depuse peste un fragment cutat constituit din şisturi verzi, la partea superioară existând depozite cuaternare bine dezvoltate.

Studiile geologice privind subsolul Bucureştiului au început încă din anii 1865-1870 şi au continuat, cu întreruperi, până în zilele noastre. Ele au la bază executarea a cca 2500-3000 foraje hidrogeologice sau geotehnice cu adâncimi de 8-300m sau (pentru prospectarea gazelor şi apelor termo-minerale) de peste 2500-3000m.

Sistematizarea geologică şi structurală a subsolului oraşului s-a realizat în anul 1923, după executarea primului foraj de studiu având adâncimea de 1000m realizat în Parcul Carol, când geologul Em. Protopopescu – Pache a întocmit profilul detaliat al stratelor forate, din care a rezultat următoarea stratificaţie a terenului:

0-6,00m: aluviuni argiloase recente; 6,00-9,00m: nisipuri aluvionare acvifere; 9,00-60,00m: Cuaternarul, format din alternanţe de nisipuri şi pietrişuri, marne cu pietriş şi marne lacustre; 60,00-300,00m: Levantinul, format din bancuri groase de nisipuri cenuşii mari, micacee, cu alternanţe de marne nisipoase cu concreţiuni, unele cu fosile şi apă arteziană; 300,00-500,00m: Dacianul, alcătuit între 300-360m din orizonturi nisipoase, apoi din alternanţe de marne vineţii şi cenuşii, mai nisipoase sau mai argiloase, precum şi din strate subţiri de nisipuri; între 380-400m marnele conţin câteva orizonturi subţiri de lignit, iar între 450-480m se dezvoltă bancuri puternice, de 4-6m, de lignit negru-brun, cu structură lemnoasă, alternând cu depozite argiloase şi argile nisipoase; 500,00-700,00m: Ponţianul, format în cea mai mare parte din marne mai mult sau mai puţin nisipoase şi nisipuri cenuşii sau vineţii, cu rare intercalaţii de lignit în strate subţiri; 700,00-875,00m: Meoţianul, constituit din marne argiloase cu intercalaţii nisipoase, în majoritate cu fosile şi cu concreţiuni calcaroase; 875,00-1000,00m: Sarmaţianul, format din marne cenuşii cu mulaje de pirită şi marne vineţii fosilifere, cu orizonturi nisipoase spre bază.



Detalierea geologică stratigrafică şi paleontologică a depozitelor de suprafaţă din subsolul Bucureştiului s-a efectuat de către Emil Liteanu în anul 1952, care a deosebit următoarele trei orizonturi cuaternare: i. Depozitele fluviatile inferioare, constituite din trei bancuri de nisipuri cu pietrişuri, separate prin două intercalaţii

argiloase-marnoase, de vârstă Pleistocen inferior, denumite „Stratele de Frăteşti”; ii. Depozitele lacustre argiloase-nisipoase, depuse sub un facies de mică adâncime, de vârstă Pleistocen mediu,

denumite „Complexul marnos”; iii. Depozitele deltaice superioare, constituite la bază din depuneri groase de Nisipuri de Mostiştea, peste care urmează

depozite lacustre şi subaeriene, iar apoi depozite fluviatile (bancul superior de nisipuri cu pietrişuri, denumite „Pietrişuri de Colentina”).

Peste toate aceste depozite există o manta de depozite argiloase-loessoide. Depozitele cuaternare au grosimea totală de cca 230m în Parcul Carol şi cca 350m la Băneasa – Podul Herăstrău, crescând considerabil spre nord şi nord-est de Bucureşti.

C. Condiţii hidrogeologice Sistemul hidrogeologic din teritoriul mun. Bucureşti este constituit din următoarele corpuri de apă (acvifere): i. Acviferul de mică adâncime, reprezentat prin următoarele orizonturi acvifere:

orizontul acvifer freatic din aluviunile permeabile ale luncii şi teraselor râului Dâmboviţa, cu nivel de curgere liber şi direcţia de curgere subterană conformă cu direcţia de curgere a apelor de suprafaţă (aprox. NV-SE), alimentat numai din precipitaţii, cu descărcare în râul Dâmboviţa; acest orizont acvifer reprezintă resursa de apă subterană a gospodăriilor individuale şi a grădinilor de zarzavat din jurul oraşului, deşi are vulnerabilitate maximă la poluare şi concentraţii ridicate de azotaţi, azotiţi, fosfaţi, materii organice etc.

orizontul acvifer de mică adâncime din Pietrişurile de Colentina, cu nivel de curgere liber şi grosimi de 4-8m, cantonat în pietrişuri şi nisipuri situate sub depozitele acoperitoare loessoide din câmp, având permeabilitate ridicată; este direct dependent de nivelul pluviometric şi foarte vulnerabil la poluare, deşi are nivelul hidrostatic la 5-10m sau chiar 15m faţă de suprafaţă; acest orizont este utilizat numai prin puţuri izolate.

orizontul acvifer de mică adâncime, cantonat în Nisipurile de Mostiştea, este cel mai important orizont acvifer de mică adâncime, fiind exploatat prin captările de apă subterană Ulmi, Potlogi, Arcuda şi, parţial, Bragadiru.

ii. Acviferul de medie adâncime, din Stratele de Frăteşti, constituit din orizonturile A, B şi C, cantonate în nisipuri cu pietrişuri, separate de două orizonturi argiloase, însumând grosimea de 100-125m. Zona de alimentare este situată la vest şi nord-vest de râul Argeş, spre contactul cu Subcarpaţii, iar apa subterană circulă cu nivel liber în sectorul vestic al Câmpiei Române şi are circulaţie sub presiune cu nivel hidrostatic ascensional spre centrul acesteia. Zona de drenare se află în sudul Câmpiei Române, la contactul cu terasele Dunării. Acest acvifer constituie sursa de apă cea mai exploatată din jumătatea sudică a României, furnizând debite de 3-14 l/s şi puţ forat, apa fiind, în general, potabilă.

iii. Acviferul de mare adâncime carstic, cantonat în complexul de roci predominant calcaroase fisurate şi carstificate de vârstă mezozoică (Jurasic – Cretacic inferior), apare ca o placă cvasi-continuă în toată Câmpia Română şi în Dobrogea, ca o continuare a Platformei Prebacanice din Bulgaria. Aceste roci apar la zi pe malul Dunării şi se afundă treptat spre nord, fiind faliate şi compartimentate în blocuri tectonice cu caracteristici geologice diferite. Ansamblul sistemului acvifer fisural, carstic, prezintă continuitate hidraulică şi hidrodinamică în întregul areal. Zona de alimentare principală a acviferului se află pe teritoriul Bulgariei, dar şi unele sectoare din lungul Dunării reprezintă zone de alimentare secundare la fel de importante. Acviferul este foarte neuniform şi anizotrop atât pe verticală, cât şi pe orizontală, ceea ce are drept consecinţă variabilitatea foarte diferită a debitelor de apă furnizate prin puţuri forate foarte adânci (1-100 l/s şi puţ forat). Din acelaşi motiv, temperatura apei subterane este variabilă, crescând, în general, de la sud către nord: +15°C pe o fâşie paralelă cu Dunărea, cu o lăţime de 20-22 km la nord de aceasta;

+18°C în localitatea Uzunu, jud. Giurgiu;

+36°C la Bucureşti, lângă Casa Presei Libere;

+60,4 – 68,7°C la Otopeni;

+72°C la Periş, jud. Ilfov.



Mineralizaţia totală a apei subterane creşte de la sud spre nord-vest. În general este de sub 1,0 g/l, dar în zona nord-vest, acolo unde apele sunt termale, atinge şi valori de 2,0-2,7 g/l, pe seama contaminării cu ape de zăcământ din profunzime, ceea ce le conferă caracterul de ape termo-minerale cu proprietăţi balneare, încă nevalorificate.

D. Condiţii geotehnice În ansamblul teritoriului municipiului Bucureşti condiţiile geotehnice sunt foarte diferite, ceea ce a condus la întocmirea de către geotehnicienii din Institutul Proiect Bucureşti a unui plan sc. 1/15.000 cu zonarea geotehnică. Acest plan a fost perfecţionat treptat, pe baza desfăşurării diferitelor studii şi proiecte.

Pe acest plan este marcată „zona de luncă a râului Dâmboviţa” (în care se găseşte şi zona studiată), având următoarele caracteristici geotehnice generale: terenul de fundare este constituit din pământuri argiloase-nisipoase slab consolidate, compresibile, cu apă freatică la adâncimi medii de 2-4m şi intensitate seismică de gradul 7,5-8,0; se pot proiecta construcţii P+8 – P+10 fundate direct, cu rigidizări suplimentare ale fundaţiilor; pentru clădiri mai înalte se vor prevedea fundaţii directe pe piloţi.

Studiile geotehnice efectuate pentru Magistrala 2 de metrou între Piaţa Universităţii şi Piaţa Victoriei, pentru Hotelul Intercontinental, extinderea UAU „Ion Mincu”, Teatrul Naţional, blocul Eva ş.a. au confirmat existenţa caracteristicilor geotehnice generale menţionate mai sus, scoţând în evidenţă următoarele: Partea superioară a terenului este dominată de un strat de umpluturi neomogene, semiconsolidate sau consolidate,

de natură anorganică (cărămizi, moloz, nisip, argilă, fier-beton, sârmă ş.a.), care apare în toate forajele, pe grosimi de 1,0 – 5,5m; acest strat este nerecomandabil pentru fundare, deşi în unele cazuri, acest fapt s-a realizat (ex. unele corpuri ale A.S.E., U.A.U.I.M., clădiri de locuinţe P sau P+1 etc);

Prezenţa apei subterane freatice la adâncimi relativ reduse şi cu niveluri piezometrice variabile, care poate provoca inundări periodice ale subsolurilor existente şi chiar tasări ale terenului de fundare; combaterea acestor disfuncţii necesită prevederea de izolaţii hidrofuge şi sisteme de epuisment dimensionate corespunzător.,

E. Seismicitatea, adâncimea de îngheţ şi încadrarea terenului de fundare Din punct de vedere seismic, teritoriul mun. Bucureşti se încadrează, pe baza STAS 11100/1-93, în zona de intensitate seismică de gradul 81 (indicele 1 corespunzând unei perioade de revenire de 50 ani).

În „Codul de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri”, indicativ P100-1:2006, se menţionează că mun. Bucureşti are următoarele caracteristici seismice: Valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a terenului pentru cutremure având IMR=100 ani este 0,24g; Perioada de control (colţ) a spectrului de răspuns are valoarea 0,7s < TC < 1,0s, reprezentând graniţa dintre palierul

de valori maxime în spectrul de acceleraţii absolute şi palierul de valori maxime în spectrul de viteze absolute.

Adâncimea de îngheţ pe teritoriul mun. Bucureşti este de 80-90cm, în conformitate cu STAS 6054-77 „Zonarea după adâncimea de îngheţ”.

Terenul de fundare din zona studiată are, după criteriile din „Normativ privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii”, indicativ NP 074-2007, următoarele caracteristici: terenuri medii – 3 pct. epuismente normale – 2 pct. clasificarea construcţiilor după categorii de importanţă – 3 pct. vecinătăţi majore – 3 pct.

TOTAL – 11 pct. Punctajul total caracterizează terenurile de fundare cu risc geotehnic moderat, de categoria geotehnică 2.



3.4.3. Circulaţii carosabile şi pietonale

Zona se găseşte situată în proximitatea unei artere urbane de maximă importanţă (Bd. Gen. Gh. Magheru) şi este traversată, paralel cu această axă, de unul dintre traseele importante ce o dublează (tronsonul Dionisie Lupu din traseul Calea Dorobanţilor – Piaţa Al. Lahovari – Str. Dionisie Lupu – Str. Gen. David Praporgescu. La limita de sud a zonei se găseşte Str. C. A. Rosetti, care reprezintă una din axele secundare importante pe direcţia est-vest ale zonei centrale.

Majoritatea arterelor carosabile din zonă sunt de categoriile III şi IV şi fac parte din sistemul de sensuri unice implementat în zona centrală a Municipiului Bucureşti pentru facilitarea traficului auto, ceea ce permite amenajarea de locuri de parcare pe ambele laturi ale acestor străzi. Nicio intersecţie din zona studiată nu este semaforizată. Din considerente de securitate – prezenţa ambasadei Marii Britanii –, una dintre străzile din zonă (Str. Jules Michelet) este închisă circulaţiei auto, cu excepţia celei a riveranilor.

Zona nu este traversată de trasee ale unor mijloace de transport în comun, cu excepţia unui tronson din Str. G. Enescu, parcurs de câteva linii de autobuze (131, 301, 331 – acesta din urmă cu staţie în zona studiată, pe latura vestică a Pieţei Lahovari).

Sistemul de circulaţii pietonale este compus din trotuarele arterelor carosabile, care au lăţimi în general mici (1,5–2,5 m). În imediata vecinătate a zonei se găseşte o amenajare pietonală recentă (Str. Pictor Verona, în faţa Bisericii Anglicane); întregul traseu al acestei străzi este amenajat ocazional (o data pe an) ca stradă pietonală, în contextul unor manifestări culturale mai vaste.

Disfuncţionalităţile legate de circulaţiile carosabile şi pietonale ţin de: a. insuficienta argumentare a unor tronsoane cu sens unic (Str. A.D. Xenopol între Str. D. Lupu şi Biserica Anglicană); b. neconcordanţa între nevoia excesivă de locuri de parcare în timpul zilei şi suprafaţa rezervată acestora; c. închiderea Str. J. Michelet pentru traficul auto; e. desfăşurarea unei circulaţii de tranzit cu o intensitate diurnă mai mare decât capacitatea de preluare în condiţii

optime; f. lipsa unei tratări unitare a suprafeţelor carosabile şi pietonale (pavaje, trotuare, elemente de mobilier urban, semne

de circulaţie, panouri publicitare ş.a.)

3.4.4. Funcţiuni urbanistice

În teritoriul studiat predomină locuirea, însă proximitatea faţă de centrul oraşului, precum şi caracteristicile fondului construit au ca efect prezenţa semnificativă şi a unor activităţi din sectorul terţiar (în special în spaţii de birouri), de cele mai multe ori în clădiri care au avut anterior destinaţia de locuinţă. De altfel, în multe cazuri, aceste două funcţiuni (locuire/birouri) se regăsesc în cadrul aceluiaşi imobil sau chiar aceleiaşi clădiri.

Se remarcă, de asemenea, prezenţa importantă a funcţiunilor din sectorul cuaternar (activităţi ale unor organisme internaţionale), sub forma ambasadelor şi a altor organizaţii de-teritorializate.

În mod izolat se întâlnesc activităţi din domeniul educaţiei (Rectoratul UMF „Carol Davila”, Facultatea de Limbi Străine – în fostul Institut Sf. Maria), ocrotirii sănătăţii (policlinici, spitale de mici dimensiuni) şi cultelor (biserica Pitar Moş).

Din punctul de vedere al repartiţiei teritoriale, se remarcă gruparea funcţiunilor terţiare în subzonele cu statut public mai accentuat (Piaţa Al. Lahovari, STR. Pictor A. Verona), precum şi distribuţia relativ uniformă în teritoriu a funcţiunilor dominante, care se concretizează într-o semnificativă mixitate funcţională a zonei.

Există unele incompatibilităţi funcţionale (fie ele între activităţi situate pe terenuri adiacente, fie între funcţiune şi statutul urban al zonei, fie între funcţiune şi partiul arhitectural al construcţiei care o adăposteşte), precum şi disfuncţii ce decurg din traficul auto generat de activităţile cu pronunţat caracter public.



3.4.5. Ţesut urban. Construcţii şi amenajări

Principalele caracteristici ale ţesutului urban: Teritoriul Z.P. 34: Suprafaţa medie a parcelelor: mare (794 mp); densitatea: mare (POT=48%, CUT=1,5); regimul de

înălţime: mediu (Niv=3.2, corespunzător unor clădiri P+2, reprezentând o înălţime medie de 12.5 m la cornişă). S.I.R. 1 (ante 1911): Suprafaţa medie a parcelelor: foarte mare (945 mp); densitatea: medie (POT=45%, CUT=1,2);

regimul de înălţime: mic/mediu (Niv=2.6, corespunzător unor clădiri P, P+1 şi P+2, reprezentând înălţimi la cornişă între 5.5 m şi 12.5 m).

S.I.R. 2 (post 1911): Suprafaţa medie a parcelelor: medie (544 mp); densitatea: mare (POT=56%, CUT=2,6); regimul de înălţime: ridicat (Niv=4.2, corespunzător unor clădiri P+3, reprezentând o înălţime medie la cornişă de 16 m).

Fondul construit a fost analizat în Etapa 1B. Precizăm aici următoarele: Funcţiunea predominantă: locuirea; Tipul predominant al construcţiilor: locuinţe parter, cu tip spaţial tradiţional, extinse şi/sau supraînălţate în etape;

faţade şi împrejmuiri refăcute în etapele majore de constituire a ţesutului urban (1880-1918 şi 1930-1945); anexe gospodăreşti (camere de servitori, grajduri ş.a. transformate şi supraetajate);

Modul de alcătuire a clădirilor: zidărie de cărămidă, cu grinzi de lemn sau metalice, şarpantă din lemn, învelitoare din ţiglă sau tablă (ante 1930); structură din B.A. şi pereţi din zidărie de cărămidă, acoperire cu şarpantă sau în terasă (post 1930); tencuieli de var (ante 1930) sau ciment, vopsitorii la origine conform reglementărilor (culori care imită piatra, deschise, gris, beige), modificate în ultimele două decenii (vopsele sintetice, culori vii);

Modul de alcătuire a împrejmuirilor: soclu de zidărie de cărămidă, grilaj de fier (ante 1945); tablă, alte materiale (post 1945); modificări ale împrejmuirilor vechi: înlocuire, închidere cu materiale opace a grilajelor de fier (post 1990);

Modul de tratare a suprafeţei libere a parcelei: zone pavate sau nepavate, zone plantate amenajate ca grădini (ante 1990); pavaje noi, reducerea grădinilor (post 1990);

Tipurile locuinţelor: (1) locuinţe vernacular-urbane tradiţionale (a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, parter/parter înalt şi subsol); (2) locuinţe burgheze de tip urban (sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutului secolului XX, derivate din tipul tradiţional, uneori cu etaj; (3) reşedinţe de lux (sfârşitul secolului al XIX-lea – 1945, combinaţie între conacul boieresc autohton şi modele europene; (4) imobile cu apartamente (prima jumătate a secolului XX, cu puţine sau multe niveluri – imobile de raport;

Alte clădiri: (5) imobilul de birouri (după 1930, rezolvat în mod similar imobilelor de raport); (6) şcoala; (7) biserica; Stilurile clădirilor: (1) a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului XX: „stilul” popular urban,

neoclasicism, neogotic, eclectism (în mai multe formule), stilurile „1900”, stilul neoromânesc (naţional românesc) timpuriu, matur şi târziu; Art Deco, regionalismul modern, clasicismul interbelic şi modernismul interbelic; (2) perioada 1945-1990: clasicismul realist-socialist, modernismul postbelic; (3) perioada post 1990: intervenţii în stiluri diverse, influenţate de marketingul publicitar şi orientate spre producerea unor imagini frapante cu ajutorul noilor materiale şi tehnici sau intervenţii improvizate dictate, de asemenea, de raţiuni comerciale.

3.4.6. Reţele edilitare Problema alimentării cu apă a oraşului s-a supus etapelor de evoluţie istorică, urmărind asigurarea cerinţelor populaţiei atât din punct de vedere cantitativ, cât şi al cerinţelor de calitate a apei, care au devenit, în timp, din ce în ce mai severe.

Astfel, în prima parte a existenţei oraşului, necesarul de apă al populaţiei se asigură fie din fântâni individuale sau de cartier, echipate cu găleţi, fie din râul Dâmboviţa, prin intermediul sacagiilor care distribuiau apa preluată din puncte mai puţin afectate de acţiuni poluante.

Creşterea populaţiei şi a densităţii construcţiilor au avut ca efect o acţiune de degradare generală a calităţii apei atât din stratul freatic, prin infiltrarea apelor rezidenţiale în sol, cât şi a celei din râul Dâmboviţa prin descărcarea apelor cu substanţe solide şi încărcătură bacteriologică ridicată.

Următoarea etapă a adaptării alimentării cu apă la evoluţia localităţii a constat în realizarea unor fântâni comunale, realizate cu asigurarea unei zone de protecţie sanitară, unele beneficiind chiar de instalaţii de extragere mecanică a apei.



În prima jumătate a secolului XIX începe să se pună problema realizării unui sistem centralizat de alimentare cu apă a oraşului Bucureşti, prin cuplarea apei râului Dâmboviţa în amonte (comuna Bâcu), prin realizarea unor instalaţii de tratare şi aducere a apei în Bucureşti şi prin distribuirea printr-o reţea alimentată gravitaţional. Realizarea reţelei a rezolvat şi o altă problemă deosebit de importantă, respectiv asigurarea debitului de apă pentru protecţia clădirilor la incendii.

Ulterior, ca urmare a creşterii urbane, s-a impus intercalarea în sistem a unor rezervoare de înmagazinare la Cotroceni şi a unei staţii de pompare la Grozăveşti, continuată cu crearea unei reţele de conducte principale care să permită reţelei de distribuţie peste limitele ce erau posibile prin sistemul gravitaţional.

În prima jumătate a secolului XX s-a realizat o reţea de conducte principale care, având ca bază staţia de pompare Grozăveşti, formează o schemă similară ramurilor unui copac: o ramură cu diametrul de 900 mm are traseul pe şos. Nicolae Titulescu – şos. Ştefan cel Mare; o ramură cu diametrul de 600 mm are traseul pe bd. Lascăr Catargiu – bd. Dacia – Str. Mihai Eminescu; o ramură cu diametrul de 500 mm are traseul pe Str. Berthelot – Str. George Enescu – Str. Jules Michelet – Str. Tudor

Arghezi – Str. C. A. Rosetti; o ramură cu diametrul de 400 mm are traseul pe Calea Victoriei – Str. Ion Câmpineanu – Str. Batiştei;

Fiecare dintre aceste conducte alimentează conductele de serviciu de pe străzile ce se dezvoltă de o parte şi de alta a traseului. Zona studiată este traversată de ramura cu diametrul de 500 mm, ceea ce asigură un nivel de servire complet în ceea ce priveşte alimentarea cu apă.

Toate aceste conducte principale şi secundare au, cu mici excepţii, vechime mare, cu durata de serviciu normată depăşită ele rezistând datorită materialului de construcţie – fontă – şi reuşind să îşi îndeplinească rolul prin completările efectuate asupra sistemului general de alimentare cu apă în ultimii 50 de ani.

Astfel, au fost realizate numeroase staţii de pompare în jurul municipiului, precum şi numeroase noi conducte principale care au redus bazinele deservite de vechile conducte, care reuşesc în acest fel să facă faţă debitelor în continuă creştere. Totuşi, pentru etapa viitoare se are în vedere înlocuirea treptată atât a conductelor principale cât şi a celor secundare pentru a le asigura o capacitate crescută de transport şi pentru eliminarea pierderilor mari din reţeaua existentă.

În ceea ce priveşte canalizarea, din punct de vedere istoric ea a fost condiţionată de caracterul plat al terenului precum şi de hidrogeologia solului. Acestea au făcut ca, în trecut, pe ambele părţi ale Dâmboviţei să existe numeroase lacuri, bălţi si pâraie care, din cauza unor considerente naturale şi a acţiunilor de asanare, au dispărut pe rând.

Zona oraşului Bucureşti, în trecut zonă cu o hidrologie accentuată, este marcată de prezenţa unor straturi de apă subterană cu nivel ridicat, care determină, în zone depresionare, apariţia izvoarelor, a lacurilor şi bălţilor cu pâraie de scurgere spre emisarii naturali.

În zona studiată este menţionată prezenţa unui astfel de loc (Balta Icoanei sau Lacul Bulindroiului). Din acest loc se forma pârâul Bucureştioara, care se descărca în râul Dâmboviţa. Schimbările meteorologice şi dispariţia pădurilor din jurul Bucureştiului (Codrii Vlăsiei) au condus la scăderea nivelului apelor subterane şi la dispariţia surselor de apă care alimentau lacurile, bălţile şi pâraiele, unele trasee fiind păstrate pentru scurgerea apei meteorice. Acţiunea de cea mai mare anvergură legată de controlul nivelului apelor subterane, în vederea eliminării caracterului mlăştinos al teritoriului, a fost canalizarea râului Dâmboviţa prin rectificarea traseului şi adâncimea albiei ce a avut loc începând cu anul 1880.

Creşterea populaţiei, dezvoltarea construcţiilor, corelată şi cu cerinţele asigurării unor condiţii de viaţă mai bune au pus problema creării unui sistem de colectare şi evacuare a apelor uzate menajere şi meteorice. Amenajarea râului Dâmboviţa a creat un emisar care a făcut posibilă apariţia unui sistem de canalizare la sfârşitul secolului XIX. Astfel, în cca 30 de ani, principalele cartiere ale oraşului beneficiau de prezenţa unei reţele de canalizare care prelua atât apele uzate cât şi apele provenite din ploi.

Soluţia adoptată a fost crearea unui sistem de canalizare în sistem unitar (apele uzate menajere şi pluviale se colectează printr-o singură reţea), cu o schemă de reţea paralel etajată (sistem spic). Apele ajungeau în albia râului Dâmboviţa, de unde erau preluate de câte un colector, de o parte şi alta a râului şi se descărcau direct în albia râului în zona pod Abator.



O ramura a sistemului paralel etajat are traseul pe bd. Vasile Lascăr – bd. Magheru – bd. Bălcescu – Str. Sfânta Vineri – Pod Mărăşeşti cu secţiuni între 220/220 cm şi Dn 250 cm. Altă ramură are traseul pe Calea Dorobanţilor – Str. Dionisie Lupu – Str. C. A. Rosetti – Str. Mircea Vodă – Pod Mărăşeşti, cu secţiuni între 100/150 cm şi 160/290 cm.

Către aceste colectoare principale, aflate de o parte şi de alta a teritoriului studiat, se îndreaptă canalele secundare de pe străzile cartierului, canale care preiau apele uzate menajere din precipitaţii prin racorduri şi apele pluviale de pe străzi prin guri de scurgere amplasate în lungul rigolelor străzii. Rolul gurilor de scurgere este de a asigura accesul total al apelor pluviale de pe străzi, evitând băltirea lor la nivelul pavajului.

Caracterul unitar al reţelei de canalizare implică dimensionarea acesteia la o ploaie de calcul normată care reprezintă o ploaie cu frecvenţă la 1÷2 ani, ceea ce înseamnă că pot exista ploi mai puternice la care reţeaua nu poate face faţă, determinând intrarea acesteia sub presiune pentru o perioadă limitată. În această situaţie pot fi inundate spaţiile de sub nivelul terenului racordate diferit la canalizarea publică fără măsuri speciale. Pentru evitarea situaţiilor de acest gen este de avut în vedere fie canalizarea indirectă a acestor spaţii prin pompare, fie prevederea de clapete şi vane de închidere.

Alimentarea cu energie electrică a zonei studiate se realizează din reţeaua urbană de joasă tensiune, nesemnalându-se disfuncţii importante. Întreaga zonă este racordată la reţeaua de gaze naturale şi telefonie fixă.

3.4.7. Suprafeţe în proprietate publică

Suprafeţele în proprietate publică din teritoriul studiat se încadrează în două categorii: a. Imobile în proprietate publică a statului

a.1. Imobile (terenuri şi construcţii aferente): Strada Columb nr. 2, Str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 26, Piaţa Al. Lahovari nr. 1, 9; Strada Dionisie Lupu nr. 37, 63, 68 78; Strada Pitar Moş nr. 2-4

b. Imobile în proprietate publică a Municipiului Bucureşti: a.1. Străzi (carosabil şi trotuare), pieţe, scuaruri; a.2. Imobile (terenuri şi construcţii aferente): Piaţa Al. Lahovari nr. 7; Strada Pitar Moş nr. 2-4

O parte dintre aceste construcţii şi amenajări au o valoare cultural-istorică ridicată şi se vor supune unor reguli speciale de intervenţie (v. Cap 4 şi 5).

În afara suprafeţelor în proprietate publică, în Z.P. nr. 34 – Pitar Moş se găsesc următoarele alte tipuri de proprietate: a. Imobile în proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice b. Imobile în proprietatea parohiilor ortodoxe (Str. Pitar Moş nr. 16 – Biserica Pitar Moş) c. Imobile în proprietate mixtă d. Imobile în proprietatea altor state (Str. Jules Michelet nr. 24 – Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii)

Acestea sunt reprezentate în Planşa R.3.3. Situaţia existentă şi disfuncţionalităţi - Proprietatea asupra terenurilor.

Notă. În lipsa informaţiilor de la Biroul Cărţii Funciare (inaccesibile), au fost utilizate următoarele surse pentru încadrarea terenurilor după tipul de proprietate: (1) Legea numărul 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia; (2) H.G. nr. 60/2005 privind organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat"; (3) H.C.G.M.B. nr. 186/2008 privind însuşirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al Municipiului Bucureşti; (4) OUG nr. 210/2008 pentru completarea legii locuinţei nr. 114/1996.

3.5. Obiective de protejare a valorilor cuprinse în Z.I.R.

Protecţia comportă trei direcţii complementare: (1) protecţia fondului construit şi plantaţiilor valoroase; (2) protecţia tipurilor de ţesut urban valoroase prin perpetuarea principiilor de construire valoroase şi definirea de moduri de construire viitoare compatibile cu acestea şi (3) direcţionarea dezvoltării urbane astfel încât să se obţină coerenţă a cadrului urban.

Pentru asigurarea unei dezvoltări coerente în zona studiată, este necesară coroborarea a două unghiuri de vedere: dezvoltarea fiecărui tip de ţesut urban în mod similar, după caracteristicile sale şi stabilirea unei dezvoltări coerente a subzonelor cu caracteristici omogene, pentru asigurarea coerenţei urbane. Pentru a putea obţine această coerenţă deci, este obligatorie reglementarea diferită a fiecărui imobil.



A. Riscurile principale care privesc dezvoltarea viitoare a zonei sunt: (a) Desfiinţarea clădirilor cu valoare istorică şi arhitecturală, a căror valoare de piaţă este inferioară celei a terenului; (b) Tratarea inadecvată a clădirilor cu valoare istorică şi arhitecturală prin introducerea de materiale inadecvate

(tâmplării, zugrăveli, învelitori ş.a.); mansardarea sau extinderea construcţiilor în manieră inadecvată; (c) Distrugerea suprafeţelor plantate, obturarea împrejmuirilor, construirea de corpuri-anexă nocive;

(d) Construirea intensivă, prin raportare simplă la vecini, cu consecinţa degradării cadrului urban şi, în unele cazuri, a limitării potenţialului de dezvoltare al imobilelor vecine;

(e) Inconsecvenţa în deciziile administraţiei: permiterea construirii caz cu caz, după criterii dictate de conjunctură.

B. Măsurile necesare împotriva manifestării acestor riscuri sunt următoarele:

(a) Protejarea, prin P.U.Z., a clădirilor cu valoare istorică şi arhitecturală mare şi medie; (c) Introducerea, prin P.U.Z., a unor reguli stricte referitoare la aspectul exterior al clădirilor; (d) Protejarea, prin P.U.Z., a spaţiilor libere şi plantate valoroase, a împrejmuirilor; (b) Stabilirea unui regim de construire adecvat zonei, cu limitarea indicilor de construibilitate la valori acceptabile

pentru zonă şi cu stabilirea unui mod de aşezare pe parcelă adecvat imobilului şi vecinătăţilor sale; (e) Consecvenţa administraţiei publice locale şi centrale în aplicarea reglementărilor P.U.Z.

3.5.1. Domeniul public

3.5.1.1. Elemente de valoare Elementele de valoare din domeniul public (al statului şi Municipiului Bucureşti) privesc imobilele (terenuri şi construcţii aferente) în proprietate publică şi suprafeţele în proprietatea publică a Municipiului Bucureşt constituite din străzi, pieţe, scuaruri şi sunt încadrate în trei categorii: clădiri şi corpuri de clădire, suprafeţe libere/plantate şi alte construcţii şi amenajări – împrejmuiri, statui, fântâni). Proprietatea publică asupra acestor imobile facilitează protejarea valorilor prin măsurile formulate prin PUZ.

1. Clădiri şi corpuri de clădire A. Clădiri cu valoare culturală complexă mare

Imobile în proprietatea publică a statului Piaţa Alexandru Lahovari nr. 1 (monument istoric) – corp A Piaţa Alexandru Lahovari nr. 9 (monument istoric) - corp A, B Str. Dionisie Lupu nr. 37 (monument istoric) – corp A Str. Dionisie Lupu nr. 68 (monument istoric) – corp A, C Str. Dionisie Lupu nr. 78 – corp A, C Str. Pitar Moş nr. 15 – corp A, C, B, D, F

Imobile în proprietatea publică a Municipiului Bucureşti Piaţa Alexandru Lahovari nr. 7 – corp A

B. Clădiri cu valoare culturală complexă medie Imobile în proprietatea publică a statului Str. Columb nr. 2 – corp A Str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 26 (monument istoric) – corp A Str. Dionisie Lupu nr. 37 – corp B Str. Dionisie Lupu nr. 63 – corp A Str. Dionisie Lupu nr. 78 – corp B Str. Pitar Moş nr. 7-13 – corp A

Imobile în proprietatea publică a Municipiului Bucureşti Nu este cazul



2. Suprafeţe libere/plantate A. Suprafeţe libere/plantate cu valoare culturală complexă mare

Imobile în proprietatea publică a statului Piaţa Alexandru Lahovari nr. 9 (monument istoric) – suprafaţă plantată Str. Dionisie Lupu nr. 37 (monument istoric) – suprafaţă plantată Str. Pitar Moş nr. 15 – suprafeţe plantate

Imobile în proprietatea publică a Municipiului Bucureşti Scuarul de la intersecţia Str. Dionisie Lupu cu Str. Jules Michelet

B. Suprafeţe libere/plantate cu valoare culturală complexă medie Imobile în proprietatea publică a statului Str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 26 (monument istoric) – suprafaţă plantată Piaţa Alexandru Lahovari nr. 1 (monument istoric) – suprafaţă liberă Str. Dionisie Lupu nr. 63 – suprafaţă plantată Str. Pitar Moş nr. 15 – suprafeţe plantate

Imobile în proprietatea publică a Municipiului Bucureşti Piaţa Alexandru Lahovari nr. 7 – suprafaţă plantată Amenajările plantate din Piaţa Al. Lahovari Amenajările plantate de la intersecţia Str. Tache Ionescu cu Str. George Enescu Plantaţiile de aliniament şi arborii izolaţi din zestrea Str. Columb, Str. Gen. Eremia Grigorescu, Piaţa Al. Lahovari, Str. Dionisie Lupu, Str.

Jules Michelet, Str. Pitar Moş, Str. Pictor Arthur Verona şi Str. Alexandru Xenopol

3. Alte construcţii şi amenajări A. Alte construcţii şi amenajări cu valoare culturală complexă mare

Imobile în proprietatea publică a statului Str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 26 (monument istoric) – împrejmuire Piaţa Alexandru Lahovari nr. 9 (monument istoric) – împrejmuire Str. Dionisie Lupu nr. 37 (monument istoric) – împrejmuire Str. Dionisie Lupu nr. 68 (monument istoric) – împrejmuire

Imobile în proprietatea publică a Municipiului Bucureşti „Fântâna cu copii”, monument istoric, de la intersecţia Str. Dionisie Lupu cu Str. Jules Michelet Statuia lui Alexandru Lahovari, monument istoric, din Piaţa Al. Lahovari

B. Alte construcţii şi amenajări cu valoare culturală complexă medie Imobile în proprietatea publică a statului Str. Columb nr. 2 – împrejmuire Str. Dionisie Lupu nr. 78 – împrejmuire

Imobile în proprietatea publică a Municipiului Bucureşti Piaţa Alexandru Lahovari nr. 7 – împrejmuire

3.5.1.2. Natura protecţiei necesare Măsuri de protecţie incluse în regulamentul de protecţie şi intervenţie (R.L.U.) aferent P.U.Z.: A. Conservarea pe perioada de valabilitate a P.U.Z., prin instrumentul R.L.U. aferent acestuia, a clădirilor şi corpurilor de

clădire cu valoare culturală complexă mare (3.5.1.1.-1A) şi medie (3.5.1.1-1B) aflate în proprietate publică. Acestea sunt încadrate în Planşa R.5.1. Reglementări urbanistice - regim de protecţie în categoriile „grad mare de protecţie”, respectiv „grad mediu de protecţie”. Vezi detalii referitoare la regimul de protecţie în Cap. 3.5.2.2.

B. Conservarea, pe perioada de valabilitate a P.U.Z., prin instrumentul R.L.U. aferent acestuia, a suprafeţelor libere şi plantate cu valoare mare (3.5.1.1.-2A) sau medie (3.5.1.1.-2B) aflate în proprietate publică. Acestea sunt încadrate în Planşa R.5.1. în categoriile „grad mare de protecţie”, respectiv „grad mediu de protecţie”.

C. Conservarea, pe perioada de valabilitate a P.U.Z., prin instrumentul R.L.U. aferent acestuia, a altor construcţii şî amenajări cu valoare mare (3.5.1.1.-3A) sau medie (3.5.1.1.-3B) aflate în proprietate publică. Acestea sunt încadrate în Planşa R.5.1. în categoriile „grad mare de protecţie”, respectiv „grad mediu de protecţie”.



Acţiunile publice trebuie să vizeze restaurarea unitară a imobilelor în proprietate publică care conţin elemente de valoare culturală complexă mare şi medie. În cazul scuarurilor şi plantaţiilor din zestrea străzilor, este necesară întreţinerea şi regenerarea vegetaţiei după proiecte peisagistice speciale, care să trateze în mod unitar problema pavajelor şi mobilierului urban; sporirea suprafeţelor plantate publice din teritoriul studiat este, de asemenea, necesară. Măsuri administrative, recomandate M.C.P.N, D.C.P.N. -M.B., P.M.B sau Primăriei de sector 1. În cazul imobilelor cu valoare culturală complexă (susceptibile a fi incluse în Lista Monumentelor Istorice), studiul

recomandă demararea procedurii de clasare (încadrarea şi categoria valorică vor fi stabilite ulterior); 2. Se recomandă amplasarea de inscripţii sau plăci memoriale, avizate de M.C.P.N. în cazul clădirilor în care au locuit

personalităţi sau/şi în cazul celor realizate de arhitecţi importanţi. Detalii referitoare la evoluţia clădirilor, proprietari, arhitecţi ş.a. sunt menţionate în Anexa 1.7. şi în fişele de carcaterizare ale imobilelor din Anexa 2.2 (Etapa 1B).

3.5.2. Domeniul privat

Elementele de valoare din domeniul privat (imobile în proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, imobile în proprietate mixtă, inclusiv imobile aparţinând parohiilor ortodoxe şi imobile în proprietatea altor state) sunt încadrate în trei categorii: clădiri şi corpuri de clădire, suprafeţe libere/plantate şi alte construcţii şi amenajări – împrejmuiri, statui, fântâni, calcane decorate).

3.5.2.1. Elemente de valoare 1. Clădiri şi corpuri de clădire A. Clădiri cu valoare culturală complexă mare

Str. Columb nr. 3 – corp A Str. Columb nr. 13 – corp A Str. Columb nr. 6-8 – corp A Str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 3 (monument istoric) – corp A Str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 5 – corp A Str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 15 – corp A Str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 17 – corp A Str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 19– corp A Str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 6 – corp A Str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 10 – corp A Str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 16 (monument istoric) – corp A Str. Tache Ionescu nr. 27– corp A Str. Tache Ionescu nr. 29 – corp A, B Piaţa Alexandru Lahovari nr. 8 – corp A Str. Dionisie Lupu nr. 47 – corp A, B Str. Dionisie Lupu nr. 70-72 (monument istoric) – corp A, B Str. Jules Michelet nr. 8 (monument istoric) – corp A Str. Jules Michelet nr. 24 (monument istoric) – corp A, C Str. Pitar Moş nr. 12 – corp A Str. Pitar Moş nr. 16– corp A, B Str. Pitar Moş nr. 18 – corp A Str. Pitar Moş nr. 20 – corp A Str. Pictor Arthur Verona nr. 15 – corp A Str. Pictor Arthur Verona nr. 17 – corp A Str. Pictor Arthur Verona nr. 19 (monument istoric) – corp A, B



B. Clădiri cu valoare culturală complexă medie Intr. Armaşului nr. 7 – corp A Intr. Armaşului nr. 9 – corp A Intr. Armaşului nr. 11 – corp A Intr. Armaşului nr. 4 – corp A Intr. Armaşului nr. 6 – corp A Intr. Armaşului nr. 14 – corp A Str. Columb nr. 1 – corp A Str. Columb nr. 5 – corp A Str. Columb nr. 7 – corp A Str. Columb nr. 9 – corp A Str. Columb nr. 11 – corp A Str. Columb nr. 4 – corp A Str. Columb nr. 10-12 – corp A Str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 7 – corp A Str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 13 – corp A Str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 17 – corp B Str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 4 – corp A Str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 8 – corp B, C Str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 12 (monument istoric) – corp A Str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 18 – corp A Str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 20 – corp A Str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 22 – corp A Piaţa Alexandru Lahovari nr. 1A – corp A Piaţa Alexandru Lahovari nr. 3 – corp A Piaţa Alexandru Lahovari nr. 5A (monument istoric) – corp A Str. Dionisie Lupu nr. 31 – corp A Str. Dionisie Lupu nr. 33 – corp A Str. Dionisie Lupu nr. 35 – corp A Str. Dionisie Lupu nr. 39 – corp A Str. Dionisie Lupu nr. 43 – corp A, C Str. Dionisie Lupu nr. 49 (monument istoric) – corp A Str. Dionisie Lupu nr. 57 – corp A Str. Dionisie Lupu nr. 59 – corp A Str. Dionisie Lupu nr. 61 – corp A Str. Dionisie Lupu nr. 65 – corp A Str. Dionisie Lupu nr. 50 – corp A Str. Dionisie Lupu nr. 52 – corp A Str. Dionisie Lupu nr. 54 – corp A Str. Dionisie Lupu nr. 56 – corp A Str. Dionisie Lupu nr. 58 – corp A Str. Dionisie Lupu nr. 62 – corp A Str. Dionisie Lupu nr. 74 (monument istoric) – corp A Str. Dionisie Lupu nr. 76 – corp A Str. Dionisie Lupu nr. 80 (monument istoric) – corp A Str. Dionisie Lupu nr. 82 – corp A, B Str. Dionisie Lupu nr. 84 – corp A Str. Dionisie Lupu nr. 86 – corp A Str. Jules Michelet nr. 7 – corp A, B Str. Jules Michelet nr. 9 – corp A Str. Jules Michelet nr. 11 – corp A



Str. Jules Michelet nr. 15-17 – corp A Str. Jules Michelet nr. 21 – corp A Str. Jules Michelet nr. 23 – corp A Str. Jules Michelet nr. 10-12 – corp A, B Str. Jules Michelet nr. 14 – corp A Str. Pitar Moş nr. 3-5 – corp A Str. Pitar Moş nr. 19 – corp A Str. Pitar Moş nr. 23 – corp A Str. Pitar Moş nr. 6 – corp A Str. Pitar Moş nr. 8 – corp A, B Str. Pitar Moş nr. 12 – corp B Str. Pitar Moş nr. 18 – corp B Str. Pitar Moş nr. 18 – corp B intr. Sfatului nr. 2 – corp A intr. Sfatului nr. 4 – corp A Str. Pictor Arthur Verona nr. 21 – corp A Str. Alexandru Xenopol nr. 5 – corp A, B Str. Alexandru Xenopol nr. 9A – corp A Str. Alexandru Xenopol nr. 13 – corp A

2. Suprafeţe libere/plantate După natură, aceste suprafeţe reprezintă (a) grădini de faţadă cu funcţie de reprezentare sau cu rol în perceperea unei construcţii valoroase, perceperea sau structurarea spaţiului public; (b) alte spaţii plantate private interioare parcelelor, cu rol domestic sau de reprezentare; (c) spaţii plantate cu utilizare semi-publică, toate având valoare istorică, peisagistică şi/sau ecologică. A. Suprafeţe libere/plantate cu valoare culturală complexă mare

Strada Jules Michelet nr. 8 (monument istoric) – suprafeţe libere şi plantate

B. Suprafeţe libere/plantate cu valoare culturală complexă medie Strada Armaşului nr. 14 – suprafaţă plantată Strada George Enescu nr. 36-42 – suprafeţe libere şi plantate Strada Gen. Eremia Grigorescu nr. 3 (monument istoric)– suprafaţă plantată Strada Tache Ionescu nr. 27 – suprafaţă plantată Piaţa Alexandru Lahovari nr. 1A – suprafaţă plantată Piaţa Alexandru Lahovari nr. 3 – suprafaţă plantată Strada Dionisie Lupu nr. 43 – suprafaţă plantată Strada Dionisie Lupu nr. 59 – suprafaţă plantată Strada Dionisie Lupu nr. 56 – suprafaţă liberă/plantată Strada Dionisie Lupu nr. 84 – suprafaţă plantată Strada Jules Michelet nr. 24 (monument istoric) – suprafeţe libere şi plantate Strada Pitar Moş nr. 12 – suprafaţă plantată Strada Pitar Moş nr. 14 – suprafaţă plantată Strada Pitar Moş nr. 16 – suprafaţă plantată Strada Pictor Arthur Verona nr. 15– suprafeţe libere şi plantate Strada Pictor Arthur Verona nr. 17– suprafaţă plantată Strada Pictor Arthur Verona nr. 19 (monument istoric) – suprafaţă plantată



3. Alte construcţii şi amenajări A. Alte construcţii şi amenajări cu valoare culturală complexă mare

Str. Armaşului nr. 14 - împrejmuire Str. Columb nr. 3 – împrejmuire Str. Columb nr. 6-8 – împrejmuire Str. Eremia Grigorescu nr. 5 - împrejmuire Str. Tache Ionescu nr. 27– împrejmuire Str. Tache Ionescu nr. 29 – împrejmuire Piaţa Alexandru Lahovari nr. 1A – împrejmuire (parţial) Str. Jules Michelet nr. 7 – împrejmuire Str. Jules Michelet nr. 8 (monument istoric) – împrejmuire Str. Jules Michelet nr. 24 (monument istoric) – împrejmuire Str. Dionisie Lupu nr. 47 – calcan decorat Str. Pictor Arthur Verona nr. 19 (monument istoric) – împrejmuire Str. Alexandru D. Xenopol nr. 13 - împrejmuire

B. Alte construcţii şi amenajări cu valoare culturală complexă medie

Intr. Armaşului nr. 7 – împrejmuire Intr. Armaşului nr. 9 – împrejmuire Intr. Armaşului nr. 11 – împrejmuire Intr. Armaşului nr. 4 – împrejmuire Intr. Armaşului nr. 6 – împrejmuire Str. Columb nr. 1 – împrejmuire Str. Columb nr. 5 – împrejmuire Str. Columb nr. 7 – împrejmuire Str. Columb nr. 4 – împrejmuire Str. Columb nr. 10-12 – împrejmuire Str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 3 (monument istoric) – împrejmuire Str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 6 – împrejmuire Str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 8 – împrejmuire Str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 10 – împrejmuire Str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 12 (monument istoric) – împrejmuire Str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 16 (monument istoric) – împrejmuire Str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 20 – împrejmuire Piaţa Alexandru Lahovari nr. 3 – împrejmuire Str. Dionisie Lupu nr. 35 – corp A Str. Dionisie Lupu nr. 43 – corp A, C Str. Dionisie Lupu nr. 56 – împrejmuire Str. Dionisie Lupu nr. 58 – împrejmuire Str. Dionisie Lupu nr. 62 – împrejmuire Str. Jules Michelet nr. 15-17 – împrejmuire Str. Jules Michelet nr. 21 – împrejmuire Str. Pitar Moş nr. 6 – împrejmuire Str. Pitar Moş nr. 8 – împrejmuire Str. Pictor Arthur Verona nr. 17 – împrejmuire



3.5.2.2. Natura protecţiei necesare Măsuri de protecţie incluse în regulamentul de protecţie şi intervenţie (R.L.U.) aferent P.U.Z.: A. Conservarea, pe perioada de valabilitate a P.U.Z., prin instrumentul R.L.U. aferent acestuia, a clădirilor cu valoare

culturală complexă medie sau mare: (A1) În cazul clădirilor cu valoare culturală complexă mare (3.5.2.1-1A), desfiinţarea va fi interzisă, iar intervenţiile

condiţionate de obţinerea unui aviz favorabil al M.C.P.N. sau D.C.P.N.-M.B. În baza P.U.Z. şi R.L.U. aprobat de H.C.G.M.B., aceste instituţii se vor putea opune desfiinţării clădirii, fără a avea nevoie de o procedură administrativă specială. Aceste clădiri sunt încadrate în Planşa R.5.1. Reglementări urbanistice – regim de protecţie în categoria „grad mare de protecţie”. Notă: În zona de studiu nu a fost încadrată nicio clădire în categoria valorilor excepţionale, însă nu este exclus ca – după un studiu al interioarelor – să rezulte o astfel de încadrare. La fel, M.C.P.N. sau D.C.P.N.-M.B. pot permite desfiinţarea totală sau parţială a clădirilor, în cazul în care consideră încadrarea din P.U.Z. ca fiind eronată, după o procedură precedată de elaborarea unui studiu istoric amănunţit.

(A2) În cazul clădirilor cu valoare culturală complexă medie (3.5.2.1-1B), intervenţiile vor fi condiţionate de obţinerea unui aviz favorabil al M.C.P.N. sau D.C.P. N.-M.B. În baza P.U.Z. şi R.L.U. aprobat de H.C.G.M.B., aceste instituţii se vor putea opune demolării totale sau parţiale a clădirii, fără a avea nevoie de o procedură administrativă specială. Aceste clădiri sunt încadrate în Planşa R.5.1. Reglementări urbanistice - regim de protecţie în categoria „grad mediu de protecţie”.

(A3) Clădirile cu valoare culturală complexă mică sau fără valoare culturală nu vor fi protejate prin P.U.Z., desfiinţarea fiind permisă după obţinerea unui aviz favorabil al M.C.P.N. sau D.C.P.N.-M.B. Aceste instituţii se vor putea opune demolării numai prin începerea unei proceduri de clasare în L.M.I., în cazul în care consideră încadrarea din P.U.Z. ca fiind eronată, vor putea solicita elaborarea unui releveu amănunţit şi vor putea formula recomandări privitoare la conservarea anumitor elemente de valoare.

B. Conservarea, pe perioada de valabilitate a P.U.Z., prin instrumentul R.L.U. aferent acestuia, a suprafeţelor libere şi plantate cu valoare mare (3.5.2.1-2.A) sau medie (3.5.2.1-2.B) aflate în proprietate privată. Aceste suprafeţe sunt încadrate în Planşa R.5.1. Reglementări urbanistice - regim de protecţie în categoriile „grad mare sau mediu de protecţie”.

C. Conservarea, pe perioada de valabilitate a P.U.Z., prin instrumentul R.L.U. aferent acestuia, a altor construcţii şi amenajări cu valoare mare (3.5.2.1-3.A) sau medie (3.5.2.1-3.B) aflate în proprietate privată. Acestea sunt încadrate în Planşa R.5.1. Reglementări urbanistice - regim de protecţie în categoriile „grad mare sau mediu de protecţie”.

Măsuri administrative, recomandate M.C.P.N, D.C.P.N. -M.B., P.M.B sau Primăriei de sector 1. În cazul imobilelor cu valoare culturală complexă (susceptibile a fi incluse în Lista Monumentelor Istorice), studiul

recomandă demararea procedurii de clasare (încadrarea şi categoria valorică vor fi stabilite ulterior); 2. Se recomandă amplasarea de inscripţii sau plăci memoriale, avizate de M.C.P.N. în cazul clădirilor în care au locuit

personalităţi sau/şi în cazul celor realizate de arhitecţi importanţi. Detalii referitoare la evoluţia clădirilor, proprietari, arhitecţi ş.a. sunt menţionate în Anexa 1.7. şi în fişele de carcaterizare ale imobilelor din Anexa 2.2 (Etapa 1B).

3.5.3. Intervenţii permise 3.5.3.1. Intervenţii permise conform Regulamentului adiţional – Zone protejate, aprobat prin HCGMB 34/2009 Intervenţiile de conservare-restaurare constau dintr-un ansamblu organizat de lucrări care presupun respectarea elementelor tipologice,

formale şi structurale ale imobilului şi conduc la conservarea şi punerea în valoare a caracterului său, astfel încât să permită utilizarea adecvată a caracteristicilor sale intrinseci.

Intervenţiile de restaurare şi de îmbunătăţire a stării de conservare sunt admise pentru fiecare corp de clădire care deţine un grad de protecţie mare şi se află într-o stare bună sau mediocră de conservare, şi constau într-un ansamblu organizat de lucrări care presupun respectarea elementelor tipologice, formale şi structurale ale imobilului şi conduc la conservarea şi punerea în valoare a caracterului său, astfel încât să permită utilizarea adecvată a caracteristicilor sale intrinseci prin: identificarea relevantă şi recuperarea completă a elementelor de natură tipologică, structurală şi morfologică a fondului construit; asigurarea funcţionalităţii prin respectarea elementelor tipologice, formale şi structurale ale fondului construit ce permit destinaţii de utilizare compatibile cu ele; consolidarea, renovarea şi înlocuirea elementelor constitutive ale clădirii, introducerea elementelor secundare de echipament şi de instalaţii conform exigenţelor de utilizare; desfiinţarea şi eliminarea elementelor nocive prin îndepărtarea lor de fondul construit originar.

Intervenţiile de asanare - dezvoltare presupun o conservare preponderentă şi un grad de protecţie mediu al fondului construit sunt admise pentru fiecare imobil înscris în această categorie de valori culturale şi constau dintr-un ansamblu organizat de lucrări care urmăresc atât protecţia, punerea în valoare şi conservarea caracterului pe care acestea îl deţin, cât şi dezvoltarea fondului construit în limitele permise de reglementările corespunzătoare ale zonei construite protejate din care face parte, astfel încât să permită utilizarea adecvată a caracteristicilor intrinseci ale sale şi ale zonei.



Intervenţiile de conservare-restaurare a faţadelor presupun o conservare totală şi un grad de protecţie maxim al faţadelor identificate prin studiile preliminare avizate şi aprobate în conformitate cu legislaţia în vigoare, şi constau într-un ansamblu organizat de lucrări (posibil de realizat independent de intervenţiile stabilite pentru celelalte părţi componente ale imobilului sau clădirii) care presupun respectarea elementelor tipologice, formale şi structurale ale clădirii şi conduc la conservarea şi punerea în valoare a caracterului său, astfel încât să permită utilizarea adecvată a caracteristicilor intrinseci ale imobilului şi ale zonei din care aceasta face parte.

Intervenţiile de restructurare a fondului construit şi de integrare în valorile culturale ale zonei învecinate presupun condiţionări de conservare generală şi un grad de protecţie ridicat al valorilor culturale identificate prin studiile preliminare avizate şi aprobate în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru zona învecinată imobilului pentru care se solicită restructurarea fondului construit şi care nu deţine condiţionări proprii de conservare.

Intervenţiile de restructurare urbană şi de integrare în valorile culturale ale zonei învecinate presupun condiţionări de conservare generală şi un grad de protecţie ridicat al valorilor culturale identificate prin studiile preliminare avizate şi aprobate în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru zona învecinată imobilului sau grupului de imobile care participă la restructurarea urbană şi care deţine condiţionări proprii de conservare doar în ceea ce priveşte cercetarea potenţialului arheologic.

Tabelul de mai jos detaliază relaţia dintre gradul de protecţie impus asupra imobilelor şi tipurile de intervenţii permise:

Construcţii şi spaţii, în funcţie de gradul de protecţie

I. Grad mare de protecţie

II. Grad mediu de protecţie

III. Grad redus de protecţie

Imobile, în funcţie de modul instituirii protecţiei

Imobile protejate prin PUZ – ZP 34 Monumente

istorice (1)

Restricţii şi permisivităţi de intervenţie, conform Regulamentului adiţional –

Zone protejate, aprobat prin HCGMB 34/2009

Clăd

iri ş

i cor

puri

de clăd

ire

cu gr

ad m

are d

e pro

tecţ

ie

Supr

afeţ

e libe

re/p

lanta

te

cu g

rad

mar

e de p

rote

cţie

Alte

cons

trucţ

ii şi a

men

ajări

cu gr

ad m

are d

e pro

tecţ

ie

Clăd

iri şi

corp

uri d

e clă

dire

cu

grad

med

iu de

pro

tecţ

ie Su

praf

eţe l

ibere

/plan

tate

c

u gra

d m

ediu

de p

rote

cţie

Alte

cons

trucţ

ii şi a

men

ajări

cu gr

ad m

ediu

de p

rote

cţie

Clăd

iri şi

corp

uri d

e clă

dire

cu

grad

redu

s de p

rote

cţie

Su

praf

eţe l

ibere

/plan

tate

c

u gra

d re

dus d

e pro

tecţ

ie Al

te co

nstru

cţii ş

i am

enajă

ri cu

grad

redu

s de p

rote

cţie

INTERVENŢII PERMISE (P) I.1 I.2 I.3 II.1 II.2 II.3 III.1 III.2 III.3 1. Intervenţii de conservare-

restaurare P P P P P P P P P

2. Intervenţii de restaurare şi îmbunătăţire a stării de conservare

P P P P P P P P P

3. Intervenţii de asanare – dezvoltare a imobilelor

- - - P P P P P P

4. Intervenţii de conservare-restaurare a faţadelor

- - - P - - P - -

5. Intervenţii de restructurare a fondului construit, cu integrarea valorilor culturale ale imobilelor învecinate

- - - - - - P P P

6. Intervenţii de desfiinţare a fondului construit, cu obligativitatea remodelării arhitecturii prin integrarea în caracteristicile zonei

- - - - - - P P P

(1) Construcţiile şi spaţiile din incintele monumentelor istorice care sunt încadrate la un grad de protecţie inferior pot suporta intervenţiile permise pentru gradul de protecţie respectiv, în condiţiile legii 422/2001

REPREZENTARE PLANŞĂ



3.5.3.2. Regimul tehnic de fundamentare a intervenţiilor Studiile şi documentaţiile de fundamentare a căror elaborare este necesară înaintea intervenţiilor sunt următoarele:

Construcţii şi spaţii, în funcţie de gradul de protecţie

I. Grad mare de protecţie

II. Grad mediu de protecţie

III. Grad redus de protecţie

Imobile, în funcţie de modul instituirii protecţiei

Imobile protejate prin PUZ – ZP 34 Monumente istorice (1)

Construcţii şi spaţii, în funcţie de valoarea culturală (arhitecturală, artistică, urbanistică,

memorial-simbolică, raritate şi unicitate)

Valo

are

cultu

rală

mar

e

Valoa

re cu

ltura

lă m

are

Valoa

re cu

ltura

lă m

are

Valo

are

cultu

rală

med

ie

Valo

are

cultu

rală

med

ie

Valo

are

cultu

rală

med

ie

Valo

are

cultu

rală

mică

Fără

valo

are c

ultu

rală

Valo

are

cultu

rală

mică

Fără

valo

are c

ultu

rală

Valo

are

cultu

rală

mică

Fără

valo

are c

ultu

rală

Construcţii şi spaţii, în funcţie de regimul juridic instituit prin PUZ

Clăd

iri ş

i cor

puri

de clăd

irecu

grad

mar

e de p

rote

cţie

Supr

afeţe

liber

e/pl

anta

te

cu g

rad

mar

e de p

rote

cţie

Alte

cons

trucţ

ii şi a

men

ajăr

i cu

grad

mar

e de p

rote

cţie

Clăd

iri şi

corp

uri d

e clă

dire

cu

grad

med

iu d

e pro

tecţ

ie

Supr

afeţe

liber

e/pl

anta

te

cu g

rad

med

iu d

e pro

tecţ

ie

Alte

cons

trucţ

ii şi a

men

ajăr

i cu

grad

med

iu d

e pro

tecţ

ie

Clăd

iri şi

corp

uri d

e clă

dire

cu

grad

redu

s de p

rote

cţie

Supr

afeţe

liber

e/pl

anta

te

cu g

rad

redu

s de p

rote

cţie

Alte

cons

trucţ

ii şi a

men

ajăr

i cu

grad

redu

s de p

rote

cţie

STUDII DE FUNDAMENTARE NECESARE I.1 I.2 I.3 II.1 II.2 II.3 III.1 III.2 III.3 Rc Releveu al construcţiilor

Inte

rvenţii

spec

ifice

pe

rmise

prin

RLU

CRc -

Con

serva

re-re

stau

rare

C+

- R

esta

urar

e şi îm

bună

tăţir

e a

stăr

ii de c

onse

rvare

CRc -

Con

serva

re-re

stau

rare

C+

- R

esta

urar

e şi îm

bună

tăţir

e a

stăr

ii de c

onse

rvare

CRc -

Con

serva

re-re

stau

rare

C+

- R

esta

urar

e şi îm

bună

tăţir

e a

stăr

ii de c

onse

rvare

CRc;

C+;

A+D

- As

anar

e –

dezv

olta

re a

imob

ilelo

r;

CRf -

cons

erva

re-re

stau

rare

a faţa

delo

r

CRc;

C+;

A+D

- As

anar

e –

dezv

olta

re a

imob

ilelo

r

CRc;

C+;

A+D

- As

anar

e –

dezv

olta

re a

imob

ilelo

r CR

c; C

+; A

+D; C

Rf ;

Rst

- Res

truct

urar

e –in

tegr

are

va

loril

or zo

nei;

DR -

desfi

inţa

re cu

re

mod

elar

e arh

itect

urală

CRc;

C+;

A+D

; Rs

t - R

estru

ctur

are –

inte

grar

e

valo

rilor

zone

i; DR

- de

sfiinţa

re cu

re

mod

elar

e arh

itect

urală

CRc;

C+;

A+D

; Rs

t - R

estru

ctur

are –

inte

grar

e

valo

rilor

zone

i; DR

- de

sfiinţa

re cu

re

mod

elar

e arh

itect

urală

Rp Releveu parţial

OF Obligaţia privind folosinţa MI

SI Studiu istoric elaborat de specialist/expert MCPN

[ ] Aviz MCPN

[ +] Aviz MCPN + MDRT SUBIECTUL INTERVENŢIILOR(*) REGIM TEHNIC DE FUNDAMENTARE 1. Intervenţii la construcţii definitive 1.1 Intreţinere OF (1) OF (1) OF (1) - - - - - - 1.2 Reparaţii interioare OF (1)

[Rp] Nu e cazul

Nu e cazul

- Nu e cazul

- - Nu e cazul

-

1.3 Schimbarea funcţiunilor construcţiilor şi utilizării spaţiilor

OF (1) [Rc]

[SI] Rc

OF (1) [Rc]

- [SI] Rp

- - - -

1.4 Modificarea interiorului, (recompartimentare), mansardare

[SI] Rc

Nu e cazul

Nu e cazul

[SI] Rc

Nu e cazul

Nu e cazul

[Rc] Nu e cazul

Nu e cazul

1.5 Tencuieli, zugraveli, tâmplării şi vopsitorii interioare, exclusiv reparaţii la cele existente

[SI] Rp

Nu e cazul

Nu e cazul

[Rc] Nu e cazul

Nu e cazul

- Nu e cazul

Nu e cazul

1.6 Zugraveli, tâmplării şi vopsitorii exterioare, exclusiv reparaţii la cele existente

[SI] Rc

Nu e cazul

[SI] Rc

[SI] Rc

Nu e cazul

[SI] Rc

[Rc] Nu e cazul

[Rc]

1.7 Reparaţii exterioare OF(1) [Rp]

Nu e cazul

OF(1) [Rp]

[Rc] Rp [Rc] [Rc] - [Rc]

1.8 Modificarea faţadelor/aspectului exterior

[SI] Rc

Nu e cazul

[SI] Rc

[SI] Rc

Nu e cazul

[SI] Rc

[Rc] Nu e cazul

[Rc]

1.9 Conservare – restaurare [SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rp

[SI] Rc

[SI] Rp

- [SI] Rp

1.10 Consolidare [SI] Rc

Nu e cazul

[SI] Rc

[SI] Rc

Nu e cazul

[SI] Rc

[Rc] - [Rc]

1.11 Consolidare – intervenţie de urgenţă [Rp/c] Nu e cazul

[Rp/c] [Rp/c] Nu e cazul

[Rp/c] [Rp/c] [Rp/c] [Rp/c]

1.12 Construire Nu e cazul

[SI] Rc

Nu e cazul

Nu e cazul

[SI] Rp

Nu e cazul

Nu e cazul

- Nu e cazul

1.13 Reconstruire [SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rp

[SI] Rc

[SI] Rp

[SI] Rp

[SI] Rp

1.14 Extindere - supraetajare [SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rp

[SI] Rc

[Rc] [Rc] [Rc]

1.15 Protejare (construcţii temporare – amenajări de protecţie)

OF (1) OF(1) OF (1) [Rp/c] [Rp] [Rp/c] [Rp] [Rp] [Rp]

1.16 Dezafectare – desfiinţare, exclusiv construcţiile MI, sau avizul MCPN

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rp

[SI] Rc

[Rc] [Rp] [Rc]



2. Intervenţii la reţele şi dotări

2.1 Racordări – branşamente (inclusiv Inst. Th şi AC) [Rp] [Rp] [Rp]

2.2 Construire [SI] Rp

[SI] Rp

[Rp]

2.3 Reconstruire, modernizare, modificare, extindere şi reabilitare [Rp] [Rp] [Rp]

2.4 Foraje şi excavări [SI] Rp

[SI] Rp

[Rp]

2.5 Exploatări de suprafaţă sau subterane

[SI] Rc

[SI] Rc

[Rc]

3. Interventii in spaţii libere publice - private

3.1 Mobilier urban [Rp] [Rp] [Rp] 3.2 Amenajări spaţii verzi [SI]

Rp [SI] [Rp]

[Rp]

3.3 Imprejumuiri [SI] [Rp]

[SI] [Rp]

[Rp]

3.4 Trotuare, pavimente, carosabile [SI] Rp

[SI] [Rp]

[Rp]

4. Construcţii provizorii şi anexe gospodăreşti

4.1 Scari şi rampe (inclusiv pentru persoane cu nevoi speciale) [Rp] [Rp] [Rp]

4.2 Amplasare anexe gospodăreşti şi garaje

[SI] Rp [Rp] [Rp]

4.3 Amplasare de chioşcuri, tonete, cabine [Rc] [Rc] [Rc]

4.4 Amplasare de corpuri şi panouri de afişaj şi reclame

[Rp]

[Rp]

[Rp]

4.5 Amplasare de firme [Rp] [Rp] [Rp] 5. Schimbarea regimului juridic şi de

administrare al imobilelor

5.1 Clasare - Declasare [SI] Rc

Nu e cazul

Nu e cazul

5.2 Dezmembrare, reparcelare, comasare

[SI+]

[SI+]

[SI+]

5.3 Instituirea de servituţi [Rc+] [Rc] [Rc] 5.4 Înstrăinare [OF] (1) - - 5.5 Concesionare [OF] (1) - - 5.6 Închiriere [OF] (1) - -

3.6. Potenţialul de dezvoltare al Z.I.R.

Prezentul PUZ va asigura cadrul urbanistic necesar satisfacerii necesităţilor funcţionale şi configurative ale zonei studiate, astfel încât potenţialul de dezvoltare a zonei sa poată fi satisfăcut. Acest potenţial este reprezentat de un model de dezvoltare în care zona îşi valorifică centralitatea, accesibilitatea şi prestigiul urban, în condiţiile respectării valorilor arhitectural-urbanistice identificate de prezentul studiu, valori care îi conferă caracter şi specificitate.

Dezvoltarea se poate realiza prin: A. Înnoirea fondului construit vetust, prin restaurarea/reabilitarea clădirilor protejate; B. Înlocuirea clădirilor fără valoare istorică şi arhitecturală cu clădiri care respectă caracteristicile bine definite ale

ţesutului urban adiacent; C. Protejarea spaţiilor libere şi plantate valoroase şi introducerea unui procent minim de suprafeţe plantate pe

parcele; D. Regenerarea plantaţiilor publice existente şi realizarea de plantaţii noi.

Aceste modele se vor aplica diferenţiat, în funcţie de restricţiile şi permisivităţile specifice parcelei în cauză. Construcţiile a căror realizare este posibilă în zonă sunt stabilite prin Planşa R.5.2.1. Reglementări urbanistice – Regim de construire; funcţiunile permise sunt stabilite prin Planşa R.5.2.2. Reglementări urbanistice – Zonificare funcţională.



4. Propuneri de dezvoltare

4.1. Îmbunătăţirea situaţiei Z.I.R. 4.1.1. Circulaţii carosabile şi pietonale

Din punctul de vedere al circulaţiilor carosabile şi pietonale, se propune îmbunătăţirea situaţiei Z.I.R. prin următoarele măsuri: 1. Străzile existente se menţin în profilele existente (1 sau 2 fire de circulaţie şi benzi de parcare în conformitate cu

reglementările de circulaţie actuale); 2. Circulaţia carosabilă în jurul scuarului de la intersecţia Str. D. Lupu şi J. Michelet va fi reorganizată în urma legării

acestui scuar de trotuarul de pe latura de sud. 3. Suprafeţe pietonale vor fi amplificate prin lărgirea trotuarelor în unele zone de interes public (Str. Pitar Moş în dreptul

clădirilor cu funcţiuni de învăţământ, Str. Eremia Grigorescu şi Piaţa Al. Lahovari în dreptul Teatrului Ţăndărică şi Spitalului Clinic de Oftalmologie), Str. Pictor A. Verona, între Str. Dionisie Lupu şi Str. Pitar Moş; Str. Pictor A. Verona (continuată cu Str. A. D. Xenopol) va avea carosabil de 7,0 m, prin mărirea trotuarului dinspre nord al străzilor, pentru amplificarea funcţiunii urbane de traseu cultural al Str. Pictor A. Verona; aceste măsuri vor fi însoţite de sporirea plantaţiilor de aliniament;

Se recomandă deschiderea, pentru circulaţia publică, a unor străzi care – în momentul de faţă – au circulaţia restricţionată din pricina prezenţei ambasadelor (Str. Jules Michelet);

4.1.2. Funcţiuni urbanistice

Nu se preconizează modificări de substanţă în structura funcţională a zonei.

Se va încuraja, în continuare, mixitatea funcţională, evitându-se conflictele ce pot decurge din alăturări de activităţi incompatibile. Locuirea va rămâne funcţiunea dominantă, iar statutul central al zonei va încuraja, în continuare, amplasarea de funcţiuni publice sau de activităţi de tip terţiar şi cuaternar.

Funcţiunile admise şi cele admise cu condiţii sunt detaliate în Regulamentul local de urbanism. 4.1.3. Suprafeţe în proprietate privată

4.1.3.1. Regimul de protecţie al clădirilor existente Regimul de protecţie se aplică clădirilor, diferenţiat în funcţie de valoare şi statut legal, indiferent de forma de proprietate – publică sau privată – vezi Cap. 3.5). Clădirile, după gradul de protecţie, sunt reprezentate în Planşa R.5.1. Reglementări urbanistice – Regim de protecţie.

Intervenţiile în scopul dezvoltării zonei au ca scop eliminarea, în timp, a clădirilor şi amenajărilor de slabă calitate şi construirea, tot în timp, a unor volume noi subordonate caracteristicilor şi valorilor cuprinse în zonă, în paralel cu procesul de îmbunătăţire a stării de conservare a elementelor de valoare.

I. Imobile cu grad mare de protecţie [care conţin cel puţin o clădire cu grad mare de protecţie] 1. CLĂDIRI PROTEJATE: Păstrarea volumului clădirilor existente cu grad mare de protecţie; 2. CLĂDIRI NOI: (a) Interzicerea construirii de noi clădiri în incintă; (b) permiterea de adaosuri minore – clădiri distincte

sau, după caz, (c) permiterea de extinderi importante în cazul unor imobile care permit acest tip de intervenţii; propunerile sunt în concordanţă cu modul de ocupare tradiţional al terenurilor şi cu volumele clădirilor existente în imobilul respectiv şi în vecinătate;

3. INTERVENŢII ASUPRA CONSTRUCŢIILOR: Restaurarea clădirilor valoroase şi în special a faţadelor, acoperişurilor, tâmplăriei, împrejmuirilor valoroase; intervenţii asupra celorlalte clădiri existente conform gradului de protecţie respectiv, cu permiterea desfiinţării unor clădiri parazite;

4. SUPRAFEŢE LIBERE ŞI PLANTATE: Păstrarea şi restaurarea plantaţiilor valoroase din imobile şi completarea plantaţiilor; pavarea suprafeţelor libere.



II. Imobile cu grad mediu de protecţie [care conţin cel puţin o clădire cu grad mediu de protecţie] 1. CLĂDIRI PROTEJATE: (a) Păstrarea volumului originar al clădirilor cu grad mediu de protecţie şi a tuturor elementelor

valoroase ale acestora; în cazuri speciale, determinate de necesităţile de extindere a construirii şi de realizare a unei unităţi volumetrice în imobil sau raportat la imaginea dinspre stradă, se permit modificări ale volumului; (b) păstrarea volumului originar al clădirilor şi supraînălţarea cu un etaj sau mansardarea, atunci când această intervenţie este justificată pentru coerenţa străzii; (c) păstrarea volumului originar al clădirilor în cazul clădirilor cu multe niveluri realizate în perioada interbelică sau a celor la care starea fizică elimină probabilitatea înlocuirii rapide a clădirilor;

2. CLĂDIRI NOI: (a) Permiterea de adaosuri minore – clădiri distincte; (b) permiterea de extinderi importante (corpuri noi de clădire) în unele imobile, reprezentând aporturi funcţionale, arhitecturale, urbanistice; aceste propuneri sunt în concordanţă cu modul de ocupare tradiţional al terenurilor şi cu volumele clădirilor existente în imobilul respectiv şi în vecinătate;

3. INTERVENŢII ASUPRA CONSTRUCŢIILOR: Restaurarea faţadelor clădirilor valoroase, acoperişurilor, tâmplăriei, împrejmuirilor valoroase; intervenţii asupra celorlalte clădiri existente conform gradului de protecţie respectiv, cu permiterea desfiinţării unor clădiri parazite;

4. SUPRAFEŢE LIBERE ŞI PLANTATE: Păstrarea şi restaurarea plantaţiilor valoroase din imobile şi completarea plantaţiilor; pavarea suprafeţelor libere.

III. Imobile cu grad redus de protecţie [celelalte imobile] 1. CLĂDIRI PROTEJATE: Nu este cazul 2. CLĂDIRI NOI: Posibilitatea înlocuirii clădirilor existente cu clădiri noi, a căror conformare este stabilită prin P.U.Z., în

mod diferit în funcţie de: funcţiunea urbanistică, unitatea urbanistică a zonei şi cea perceptibilă din spaţiul public, caracteristicile S.I.R. din care face parte, tipul parcelelor, modul de ocupare tradiţional al terenurilor.

3. INTERVENŢII ASUPRA CONSTRUCŢIILOR: Permiterea restaurării, întreţinerii, îmbunătăţirii sau desfiinţării clădirilor existente;

4. SUPRAFEŢE LIBERE ŞI PLANTATE: Păstrarea plantaţiilor din imobile şi completarea plantaţiilor; pavarea suprafeţelor libere.

4.1.3.2. Conformarea clădirilor noi (volume şi fatade) Clădirile noi se vor amplasa conform prevederilor P.U.Z. şi R.L.U. Condiţiile specifice de conformare a acestora (amplasare pe parcelă, dimensiuni, indici şi indicatori urbanistici, materiale, culori etc) sunt detaliate în Planşa R.5.2.1. Reglementări urbanistice – Regim de construire şi în Regulamentul de protecţie şi intervenţie (R.L.U.).

Principiile de conformare a clădirilor noi sunt următoarele: 1. Amplasarea pe parcelă este determinată în funcţie de modul de ocupare tradiţional sau caracteristic în S.I.R.;

volumele sunt conformate în congruenţă cu modul de construire tradiţional (clădiri izolate, cu 4 faţade; clădiri cuplate cu cele vecine – cu 3 faţade şi 1 calcan; clădiri înşiruite – 2 faţade paralele şi 2 calcane; clădiri pe limitele de fund ale parcelelor – 2 faţade adiacente şi 2 calcane adiacente sau 1 faţadă şi 3 calcane);

2. Dimensiunile clădirilor sunt adaptate dimensiunilor parcelelor: parcele mici – clădiri mici; parcele mari – clădiri mari; cazuri particulare: Str. Pitar Moş nr. 15 – parcelă foarte mare – se propun clădiri mici şi medii; Str. Jules Michelet nr. 10-12, 14, 16, 20 – parcele înguste şi cu lungimea mare perpendiculară pe stradă – se propun clădiri în lungul calcanelor, tradiţionale; Str. Dionisie Lupu nr. 70-72 – parcelă foarte mare – se propun 2 rânduri de clădiri;

3. Înălţimile clădirilor – în general P+1, P+2 (Hmax 9,0 m, respectiv 12,5 m). Excepţii: clădirile propuse la colţurile importante ale străzilor: P+3 (Hmax 16,0 m – Str. Dionisie Lupu colţ cu Str. E. Grigorescu, Str. Dionisie Lupu colţ cu Str. Pictor Arthur Verona); clădirile propuse în completarea unor fronturi la stradă constituite din clădiri înalte (Piaţa Lahovari nr. 5 – P+5); clădiri propuse în interiorul parcelelor de dimensiuni mari sau foarte mari: P+4 (Piaţa Lahovari nr. 8, Str. Dionisie Lupu nr. 60, 70-72); clădirea P+4 de pe Str. Dionisie Lupu nr. 56 – cerere de eliberare a A.C. în conformitate cu R.L.U. al P.U.Z.-Z.P.C. aprobat în anul 2000.



4.1.3.3. Pavaje şi plantaţii Realizarea pavajelor în spaţiile private se va supune condiţiilor din Regulamentul de protecţie şi intervenţie (R.L.U.). Realizarea de plantaţii noi, în zonele stabilite prin P.U.Z., se va supune condiţiilor din R.L.U. şi va urmări punerea în valoare a construcţiilor şi amenajărilor valoroase precum şi ameliorarea microclimatului.

4.1.3.4. Împrejmuiri În ceea ce priveşte împrejmuirile valoroase deja existente (indiferent dacă acestea se află în proprietate privată sau publică), ele se vor supune regimului de protecţie aferent categoriei valorice în care se situează. Condiţiile de realizare a împrejmuirilor noi sunt detaliate în Regulamentul de protecţie şi intervenţie (R.L.U.).

4.1.4. Tratarea suprafeţelor în proprietate publică

4.1.4.1. Circulaţii carosabile şi pietonale Configuraţia circulaţiilor carosabile şi pietonale se va realiza conform prevederilor din Cap. 4.1.1. Condiţiile specifice de realizare a acestora sunt detaliate în Regulamentul de protecţie şi intervenţie (R.L.U.).

4.1.4.2. Plantaţii în zestrea străzilor Plantaţiile se vor subordona prevederilor din Cap. 4.1.1. Condiţiile specifice de realizare a acestora sunt detaliate în Regulamentul de protecţie şi intervenţie (R.L.U.).

4.1.4.3. Parcuri, grădini, scuaruri Se propun următoarele amenajări: 1. Amenajarea unui scuar în Piaţa Al. Lahovari (1670 m), prin exproprierea pentru cauză de utilitate publică a imobilului

din Piaţa Lahovari nr. 1A (parţial, 1350 mp) şi a imobilului din Piaţa Lahovari nr. 3 (total, 320 mp, parcelă neconstruibilă din cauza formei);

2. Amenajări punctuale ale unor mici spaţii plantate în lungul unor străzi: Str. Eremia Grigorescu colţ cu Intrarea Armaşului; extinderea scuarului Pitar Moş în faţa imobilului din Str. Dionisie Lupu nr. 53; Str. Pictor A. Verona între Str. Pitar Moş şi Str. Dionisie Lupu (după exproprierea pentru cauză de utilitate publică a unei părţi a imobilelor din Str. Pitar Moş nr. 14 (118 mp) şi Dionisie Lupu nr. 43 (60 mp).

4.1.4.4. Firme şi reclame publicitare Firmele şi reclamele se vor amplasa astfel încât să nu obtureze perceperea favoarbilă a construcţiilor şi amenajărilor valoroase. Condiţiile de realizare a firmelor şi reclamelor publicitare sunt detaliate în Regulamentul de protecţie şi intervenţie (R.L.U.).

4.1.4.5. Iluminat public, mobilier urban Condiţiile de realizare a elementelor de iluminat public şi mobilier urban sunt detaliate în Regulamentul de protecţie şi intervenţie (R.L.U.).



4.1.5. Indici şi indicatori urbanistici propuşi

Creşterea indicilor şi indicatorilor este moderată, în mod corespunzător statutului de zonă protejată al teritoriului studiat.

Reamintim faptul că, în teritoriul studiat, numai un număr redus de imobile este lipsit de valoare culturală (2 imobile din 142, adică 1,4%, ambele fiind realizate după 1990); 26.8% din imobile au valoare culturală mică (38 imobile din 142, din toate etapele istorice) iar 1 imobil nu a putut fi cercetat (0.7% din total). Restul de 101 imobile (71.1% din total) are valoare medie şi mare, astfel: 48.6% - imobile cu valoare culturală medie (69 imobile din 142) şi 22.5% - imobile cu valoare culturală mare (32 imobile din 142).

Suprafaţa desfăşurată creşte de la 176099 mp la 201637 mp (creştere cu 11.4%), în condiţiile unei posibile înlocuiri a 9259 mp (5.3% din suprafaţa desfăşurată a zonei). Procentul de ocupare a terenului şi coeficientul de utilizare a terenului cresc moderat (de la 48% la 52%, respectiv de la 1.6 la 1.8).

Subzona 1 (SIR 1) – Ţesut urban constituit ante 1911 90 imobile – 8,5 ha EXISTENT 89 imobile – 8,3 ha PROPUS

SIR 1.1.1. Scuar Pitar Moş POT=0%, CUT=0.0, Niv=0.0 EXISTENT POT=0%, CUT=0.0, Niv=0.0 PROPUS SIR 1.1.2. Biserica Pitar Moş POT=27%, CUT=0.3, Niv=1.0 EXISTENT

POT=30%, CUT=0.5, Niv=1.5 PROPUS SIR 1.1.3. Institutul Sf. Maria POT=57%, CUT=1.5, Niv=2.6 EXISTENT

POT=66%, CUT=1.8, Niv=2.7 PROPUS SIR 1.2.1. Zona Pitar Moş – Dionisie Lupu – Eremia Grigorescu POT=44%, CUT=1.3, Niv=2.9 EXISTENT

POT=49%, CUT=1.6, Niv=3.2 PROPUS SIR 1.2.2. Zona Pitar Moş – Dionisie Lupu – Sud POT=45%, CUT=1.5, Niv=3.4 EXISTENT

POT=47%, CUT=1.6, Niv=3.5 PROPUS SIR 1.3.1. Parcelarea Pictor Verona POT=43%, CUT=0.7, Niv=1.6 EXISTENT

POT=46%, CUT=1.0, Niv=2.1 PROPUS SIR 1.3.2. Parcelarea Sfatului – Eremia Grigorescu 4-10 POT=51%, CUT=0.8, Niv=1.6 EXISTENT

POT=52%, CUT=1.1, Niv=2.0 PROPUS SIR 1.4. Străpungerea Str. Pictor Verona POT=48%, CUT=0.8, Niv=1.7 EXISTENT

POT=56%, CUT=1.5, Niv=2.7 PROPUS MEDIE SIR 1 [FĂRĂ SIR 1.1.1] MEDIE EXISTENT POT=45%, CUT=1,2, Niv=2.6, Stm=942 mp

MEDIE PROPUNERE POT=50%, CUT=1,5, Niv=3.0, Stm=932 mp

Subzona 2 (SIR 2) – Ţesut urban constituit post 1911 52 imobile – 2,8 ha EXISTENT 52 imobile – 2,8 ha PROPUS

SIR 2.2.1. Strada Pitar Moş POT=54%, CUT=1.7, Niv=3.2 EXISTENT POT=59%, CUT=1.9, Niv=3.4 PROPUS

SIR 2.2.2. Strada Jules Michelet – Str. Dionisie Lupu – Str. Pitar Moş POT=61%, CUT=3.0, Niv=5.0 EXISTENT POT=64%, CUT=3.3, Niv=5.2 PROPUS

SIR 2.3.1. Parcelarea Naţionala – Str. Columb POT=60%, CUT=1.4, Niv=2.3 EXISTENT POT=58%, CUT=1.4, Niv=2.3 PROPUS

SIR 2.3.2. Parcelarea Callimachi – intr. Armaşului POT=54%, CUT=1.9, Niv=3.4 EXISTENT POT=54%, CUT=1.9, Niv=3.4 PROPUS

SIR 2.4. Străpungerea Bd. Magheru POT=46%, CUT=3.9, Niv=8.5 EXISTENT POT=50%, CUT=3,9, Niv=8.0 PROPUS

MEDIE SIR 2 MEDIE EXISTENT POT=56%, CUT=2,6, Niv=4.6, Stm=548 mp MEDIE PROPUNERE POT=58%, CUT=2,7, Niv=4.7, Stm=548 mp

Teritoriul Z.P. nr. 34 – Pitar Moş: TOTAL EXISTENT 142 imobile – 11.3 ha MEDIE EXISTENT POT=48%, CUT=1.6, Niv=3.2; Stm=798 mp

TOTAL PROPUNERE 141 imobile – 11.1 ha MEDIE PROPUNERE POT=52%, CUT=1.8, Niv=3.5; Stm=791 mp

În continuare sunt prezentate grafice comparative ale situaţiei existente şi propuse pentru indici şi indicatori.



Figura 1. Indicatori şi indici urbanistici– diagramă existent/propus - sinteză



Figura 2. Suprafaţa parcelelor – diagramă existent după clase de suprafaţă



Figura 3. Procentul de ocupare a terenului – diagramă existent/propus după S.I.R.

Figura 4. Procentul de ocupare a terenului – diagramă existent/propus după tipul de ţesut urban (v. Cap. 2.2)



Figura 5. Coeficientul de ocupare a terenului – diagramă existent/propus după S.I.R.

Figura 6. Coeficientul de ocupare a terenului – diagramă existent/propus după tipul de ţesut urban (v. Cap. 2.2)



Figura 7. Numărul de niveluri supraterane– diagramă existent/propus după S.I.R.

Figura 8. Numărul de niveluri supraterane– diagramă existent/propus după tipul de ţesut urban (v. Cap. 2.2)



Figura 9. POT, CUT, Niv – diagramă existent/propus după perioada de constituire a ţesutului urban (v. Cap. 2.2)



4.2. Propuneri pentru investiţii publice 1. Exproprierea pentru cauză de utilitate publică a imobilului din Piaţa Lahovari nr. 2 (320 mp) şi a unor părţi ale

imobilelor din Piaţa Lahovari nr. 1A (1350 mp), Str. Pitar Moş nr. 14 (118 mp) şi Dionisie Lupu nr. 43 (60 mp); 2. Intervenţii de conservare – restaurare şi punere în valoare asupra construcţiilor din domeniul public cu valoare

culturală complexă mare şi medie: Piaţa Alexandru Lahovari nr. 1 (monument istoric) Piaţa Alexandru Lahovari nr. 9 (monument istoric) Piaţa Alexandru Lahovari nr. 7 Str. Dionisie Lupu nr. 78 Str. Dionisie Lupu nr. 63

3. Intervenţii de conservare – restaurare şi punere în valoare asupra spaţiilor plantate publice cu valoare culturală mare Scuarul de la intersecţia Str. Dionisie Lupu cu Str. Jules Michelet (inclusiv statuia „Fântâna cu copii”, monument istoric), inclusiv

reorganizarea circulaţiei carosabile prin legarea acestui scuar de trotuarul de pe latura de sud Amenajările plantate din Piaţa Al. Lahovari (inclusiv statuia lui Alexandru Lahovari, monument istoric)

4. Întreţinerea suprafeţelor plantate sau destinate plantaţiilor din domeniul public al Municipiului Bucureşti Amenajările plantate din Piaţa Gh. Cantacuzino şi intersecţia Str. Tache Ionescu cu Str. George Enescu Plantaţiile de aliniament şi arborii izolaţi din zestrea Str. Columb, Str. Gen. Eremia Grigorescu, piaţa Al. Lahovari, Str. Dionisie Lupu,

Str. Jules Michelet, Str. Pitar Moş, Str. Pictor Arthur Verona şi Str. Alexandru Xenopol

5. Ameliorarea şi extinderea infrastructurilor tehnice (rutiere şi edilitare) aflate în proprietate publică Lărgirea trotuarelor şi sporirea plantaţiilor de aliniament în unele zone de interes public (Str. Pitar Moş în dreptul clădirilor cu funcţiuni

educaţionale, Str. A.D. Xenopol în dreptul Bisericii Anglicane, Str. Eremia Grigorescu, Piaţa Al. Lahovari în dreptul Teatrului Ţăndărică şi Spitalului de Oftalmologie); lăţirea trotuarului şi sporirea plantaţiilor de aliniament pe Str. A. Verona, între Str. D. Lupu şi Pitar Moş;

Reabilitarea reţelelor tehnico-edilitare, în special a celei de canalizare, pentru prevenirea daunelor aduse proprietăţii publice şi private în caz de ploaie torenţială.

4.3. Alte intervenţii prioritare 1. Demararea procedurii de clasare în Lista Monumentelor Istorice (încadrarea în grupele valorice va fi stabilită ulterior)

pentru imobilele care conţin clădiri cu valoare culturală complexă mare: Str. Columb nr. 3 Str. Columb nr. 13 Str. Columb nr. 6 – 8 Str. G-ral Eremia Grigorescu nr. 5 Str. G-ral Eremia Grigorescu nr. 15 Str. G-ral Eremia Grigorescu nr. 17 Str. G-ral Eremia Grigorescu nr. 19 Str. G-ral Eremia Grigorescu nr. 6 Str. G-ral Eremia Grigorescu nr. 10 Str. Tache Ionescu nr. 27 Str. Tache Ionescu nr. 29 Piaţa Alexandru Lahovari nr. 7 Piaţa Alexandru Lahovari nr. 8 Str. Dionisie Lupu nr. 47 Str. Dionisie Lupu nr. 78 Str. Pitar Moş nr. 15 Str. Pitar Moş nr. 12 Str. Pitar Moş nr. 16 Str. Pitar Moş nr. 18 Str. Pitar Moş nr. 20 Str. Pictor Arthur Verona nr. 15 Str. Pictor Arthur Verona nr. 17

2. Amplasarea de inscripţii sau plăci memoriale în cazul clădirilor în care au locuit personalităţi sau/şi în cazul celor realizate de arhitecţi importanţi (detaliile istorice sunt menţionate în Anexele 1.7. şi 2.2 (Etapa 1B).



4.4. Costul estimativ al intervenţiilor 4.4.0. Costurile în construcţii; indicele costurilor în construcţii şi metodologia de calcul a acestuia

a. Indicele costurilor în construcţii; terminologie Indicele de cost în construcţii este un indicator statistic care măsoară evoluţia costurilor practicate la realizarea lucrărilor de construcţii executate într-o anumită perioadă faţă de o perioadă de referinţă.

Principalele nomenclatoare utilizate în calculul indicelui costului lucrărilor de construcţii sunt: Nomenclatorul lucrărilor de construcţii pe principalele categorii de lucrări şi obiecte de construcţii. Nomenclatorul lucrărilor de construcţii pe categorii de obiecte Nomenclatorul lucrărilor specializate în cadrul lucrărilor de construcţii Nomenclatorul lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente pe principalele domenii de lucrări Nomenclatorul materialelor de construcţii Nomenclatorul utilajelor de construcţii Nomenclatorul mijloacelor de transport folosite în construcţii

Activitatea de construcţii este urmărită pe trei categorii principale de lucrări de construcţii: Lucrări de construcţii noi; Lucrări de reparaţii capitale; Lucrări de întreţinere şi reparaţii curente.

Construcţiile noi reprezintă rezultatul acelor activităţi care determină direct crearea de noi spaţii (de locuit sau cu altă utilizare) sau crearea de noi structuri la construcţiile civile existente.

Lucrările de reparaţii capitale reprezintă complexul de lucrări care se execută la clădiri şi construcţii existente după expirarea fiecărui ciclu de funcţionare prevăzut în normativele tehnice şi care au ca scop asigurarea menţinerii caracteristicilor tehnico-economice pe întreaga durată de serviciu normată.

Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente reprezintă ansamblul de operaţii (lucrări curente de zidărie, lucrări de vopsitorie, lucrări de încălzire şi climatizare, lucrări de instalaţii de distribuire a gazului etc.) ce se realizează la o construcţie existentă pentru a se asigura continuitatea folosirii ei, împiedicarea unei uzuri rapide şi prelungirea duratei de funcţionare.

Fiecare categorie de lucrare este împărţită pe trei tipuri de obiecte de construcţii: Clădiri rezidenţiale; Clădiri nerezidenţiale; Construcţii inginereşti.

Clădirile rezidenţiale sunt destinate în exclusivitate, sau în principal, pentru locuit (peste 50% din spaţiul locuibil sau din volumul construit este utilizat pentru locuit). Clădirile pentru colectivităţi (case de bătrâni, orfelinate) se consideră clădiri rezidenţiale. Clădirile nerezidenţiale sunt destinate în exclusivitate, sau în principal, altor scopuri decât cele rezidenţiale (magazine, cinematografe, birouri, spaţii administrative, clădiri industriale).

Construcţiile inginereşti reprezintă acele obiecte de construcţii care nu îndeplinesc caracteristicile de clădiri şi au ca scop crearea condiţiilor pentru realizarea activităţilor de producţie sau desfăşurarea activităţilor social-culturale (drumuri, căi ferate, poduri, aeroporturi, stadioane, viaducte etc.).

Nu se includ în activitatea de construcţii: Reparaţiile capitale ale utilajelor care se includ în ramura industrie; Montajul utilajului şi construcţiilor metalice executate de către întreprinderile "industriale" producătoare/furnizoare.



b. Metodologia de calcul a indicelui costurilor în construcţii Indicele de cost în construcţii este un indicator statistic care măsoară evoluţia costurilor practicate la realizarea lucrărilor de construcţii executate într-o anumită perioadă faţă de o perioadă de referinţă.

Indicele de cost este o mărime medie relativă, acesta determinându-se atât pe total activitate, cât şi pe elemente componente.

Obiectivul principal al calculării indicelui costurilor în construcţii este de a determina evoluţia lucrărilor de construcţii noi, reparaţiilor capitale şi lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente executate de către agenţii economici cu activitate specifică, în scopul realizării unor obiecte de construcţii sau refacerii acestora . Indicele de cost în construcţii poate fi utilizat în principal în următoarele scopuri: a) Exprimarea în termeni reali prin deflatare a indicatorilor valorici sau a elementelor componente din cadrul activităţii

de construcţii raportată în preţuri curente ale perioadei de către agenţii economici cu activitate de construcţii; b) Informarea beneficiarilor şi agenţilor economici care au activitate principală de construcţii; c) Furnizarea către organisme internaţionale a volumului de construcţii realizat într-o anumită perioadă de timp, la

cerere sau prin completarea chestionarelor curente.

c. Algoritm de calcul a indicelui costurilor în construcţii

La calculul indicelui costului în construcţii se va folosi formula Laspeyres, prin care se înregistrează evoluţia costurilor în activitatea de construcţii din perioada curentă faţă de perioada considerată bază de comparaţie. Ca element de ponderare se foloseşte greutatea specifică (structura) fiecărui element de cheltuială faţă de total.

Principalele elemente de cheltuieli sunt: Materialele (reprezintă valorile materialelor de construcţii); Manopera (reprezintă câştigurile salariale brute lunare în ramura construcţii); Echipamentele (reprezintă cheltuielile pentru utilajele proprii,precum şi cheltuielile cu utilajele închiriate); Transportul (reprezintă cheltuielile pentru transportul materialului de la producător până la locul execuţiei

categoriei de obiecte de construcţii); Cheltuielile indirecte (reprezintă salariile personalului indirect productiv, cheltuielile de aprovizionare,

depozitare, cheltuielile cu regia întreprinderii : chirii, energie, birotică, comunicaţii).

În vederea determinării ponderilor elementelor de cheltuieli în cadrul fiecărei categorii de lucrări şi obiecte este necesară efectuarea periodică (la doi sau trei ani) a unor cercetări statistice speciale, în care scop au fost proiectate următoarele chestionare statistice:

CLD -“Construirea sau reparaţia capitală a clădirilor realizate în anul 2001”; CING-“Construirea sau reparaţia capitală a construcţiilor inginereşti realizate în anul 2001”; LIRC -“Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente la clădiri rezidenţiale / clădiri nerezidenţiale / construcţii

inginereşti realizate în anul 2001”

Pe elemente de cheltuieli, indicii de preţ de tip Laspeyres folosiţi sunt :

Indici ( sursa ) Elemente de cheltuieli IPPI pentru materiale de construcţii materiale Indicele câştigului salarial brut în construcţii manoperă IPPI pentru utilaje de construcţii echipamente IPPI pentru mijloace de transport transport IPC cheltuieli indirecte Volumul lucrărilor de construcţii se urmăreşte pe principalele categorii de lucrări (construcţii noi, reparaţii capitale, lucrări de întreţinere şi reparaţii curente) şi pe categorii de obiecte (clădiri rezidenţiale, clădiri nerezidenţiale şi construcţii inginereşti) având în vedere că indicele de cost al lucrărilor de construcţii va fi un indice utilizat pentru deflatarea volumului lucrărilor de construcţii.



Indicii de cost în construcţii pe categorii de obiecte şi pe elemente de structură, în 2011, cf. INSSE, Buletin Statistic de Preţuri (http://www.insse.ro/cms/files/arhiva_buletine2011/bsp_4.pdf)

4.4.1. Costul reabilitării clădirilor, după tipul intervenţiilor

a. Standarde de cost. Generalităţi Standardele de cost stabilite prin HG se adresează ordonatorilor de credite pentru:

Fundamentarea necesarului de fonduri publice Fundamentarea indicatorilor tehnico-economici Ghidarea membrilor comisiilor de evaluare în analiza ofertelor

În anul 2010 prin HG nr. 363 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 311-12.V.2010, au fost stabilite un număr de 15 standarde de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice, din care unele sunt relevante pentru cazul zonei protejate.

b. Standarde de cost pentru construcţii noi: Standard de cost pentru sală de sport şcolară nivel competiţional (SCOST-01 MDRT): Cost / mp Acd (Euro) = 374 E Standard de cost pentru centru cultural (SCOST-02 MDRT): Cost / mp Acd (Euro) = 536 E Standard de cost pentru bloc locuinţe pentru tineri (SCOST-03 MDRT): Cost / mp Acd (Euro) = 380 E Standard de cost pentru şcoală cu 8 săli de clasă (SCOST -01 MEdCTS): Cost / mp Acd (Euro) = 431 E Standard de cost pentru grădiniţă cu 4 săli de grupă (SCOST -02 MEdCTS): Cost / mp Acd (Euro) = 417 E Standard de cost pentru cămin studenţesc (SCOST -03 MEdCTS): Cost / mp Acd (Euro) = 603 E



c. Standarde de cost pentru reabilitarea construcţiilor:

Standard de cost pentru reabilitare termică anvelopă bloc de locuinţe (SCOST-04 MDRT): Cost / mp Acd (Euro) = 55 E Pentru restaurarea clădirilor monument istoric sau de valoare arhitecturală nu exista standarde de cost. Se poate totuşi considera că restaurările clădirilor de valoare arhitecturală şi ale monumentelor istorice costă la nivelul costurilor maxime ale construcţiilor noi (cu materiale, manoperă şi finisaje premium)

Mai jos sunt prezentate câteva oferte de preţ (manopera) pentru lucrări ce fac de obicei obiectul reabilitării construcţiilor.

OPERAŢIE UM Lei Montare termosistem de fatada mp 25 - 30 Zidarie din caramida plina mc 45 - 65 Zidarie din caramida GV 290 si 365 mm mc 35 - 40 Cofrare si decofrare elemente beton si beton armat mp 15 - 17,5 Turnare beton armat structura case, inclusiv prepararea betonului. mc 75 - 100 Pardoseli din beton sclivisite mp 25 - 30 Sarpante din lemn + astereala la case, vile etc mp 38,5 - 45 Zidarie din BCA mc 30 - 35 Tencuiala interioara maxim 1,5 cm grosime mp 15 - 20 Tencuiala exterioara maxim 2,5 cm grosime mp 15 - 25 Reparatii la tencuieli interioare - exterioare mp 20 - 25 Tencuieli armate cu plasa sudata la consolidari, >2,5 cm grosime mp 20 - 25 Montare de gresie cu adeziv mp 20 - 25 Montare faianta cu adeziv mp 25 - 30 Glet euroglet sau similar mp 7 - 10 Zugraveli simple sau lavabile mp 5 - 10

OPERAŢIE UM Lei 1. BETOANE: Săpături fundaţii Mc 40 Cofrare Mp 25 Montat popi Mp 7 Fasonat şi montat armatura Kg 1,5 Turnat beton în fundaţii, radiere, subsoluri Mc 22 Scări din beton armat Ml 45 2. ZIDARII Zidărie cărămidă Mc 110 Zidărie BCA Mc 90 Demolat zidărie Mc 70 Demolat ziduri, fundaţii Mc 240 3. TENCUIELI SI FINISAJE Tencuiala brut interior Mp 19 Tencuiala exterior Mp 21 Tinci (drişcuiala, finisaj tencuiala) Mp 5 Glet grosier Mp 6 Glet de finisaj (Atlas) Mp 5 Şlefuit, uniformizat glet Mp 2 Glafuri uşi/ferestre Ml 30 Amorsa perete/tavan Mp 1 Vopsea lavabila alba interior (o mana) Mp 2,5



Vopsea lavabila colorata interior (o mana) Mp 3,5 4. SAPE Sapa autonivelantă Mp 8 Sapa de nivel Mp 15 5. PAVIMENTE Gresie, faianța Mp 25 Placare marmura Mp 40 Placare granit Mp 30 Montaj parchet + plinta Mp 9 Montaj parchet stratificat Mp 15 Montaj parchet clasic masiv Mp 12 6.TAVANE ŞI GHIPS-CARTON Montaj tavan casetat Mp 22 Montaj tavan ghips-carton + izolaţie de vata minerala Mp 15 Montaj pereți ghips-carton + izolaţie de vata minerala Mp 14 Scafe, grinzi de ghips-carton Ml 35 Montaj termosistem (izolaţie polistiren) Mp 20

4.4.2. Alte costuri

Pentru costurile lucrărilor pe domeniul public, respectiv de reabilitare a străzilor cu dezafectarea sistemului rutier vechi, reabilitarea sistemului de utilităţi şi reabilitarea infrastructurii stradale pot fi luate ca reper de evaluare lucrările din centrul istoric şi preţurile la care au fost ele adjudecate sau estimate, după caz.

In ianuarie 2011 s-au semnat noile contracte de proiectare şi execuţie pentru reabilitarea infrastructurii stradale din Centrul Istoric, care presupun atât dezafectarea infrastructurii rutiere vechi cât şi refacerea pavajului şi a sistemului rutier pe străzile nefinalizate.

PACHET 1 – cuprinde 3 loturi: Lotul I – Str. Lipscani, Zarafi şi Smârdan Constructor – Asocierea SC Apolodor Grup Construct SRL & SC Grup Construct SRL & SC Engineering Design Valoare contract – 1,936,950.75 lei

Lotul II - Str. Franceză şi Piaţa Sf. Dumitru Constructor – Asocierea SC Apolodor Grup Construct SRL & SC Grup Construct SRL & SC Engineering Design Valoare contract – 1,997,699.70 lei

Lotul III – Str. Filitti şi Tonitza Constructor – Asocierea SC Apolodor Grup Construct SRL & SC Grup Construct SRL & SC Engineering Design Valoare contract – 1,840,075.30 lei

PACHET 2 – cuprinde 3 loturi: Lotul I – Str. Poştei şi Stavropoleos Valoare contract – 2,294,567.92 lei

Lotul II – Str. Covaci, Gabroveni, Şelari, Soarelui şi Pasaj Francez Valoare contract – 4,515,296.76 lei

Lotul III – Str. Căldărari, Şepcari si Piaţa Sf. Anton Valoare contract – 3,545,560.05 lei

PACHET 3 (neatribuit)– amenajări stradale zona pilot A încadrată de Calea Victoriei, Bulevardul I.C. Bratianu, Splaiul Independentei şi strada Lipscani Valoare estimată – 5,147,548 lei



5. Bibliografie şi surse ale documentării

5.1. Surse bibliografice ***Abonaţii la reţeaua telefonică din Bucureşti, Direcţiunea generală a Poştelor, Telegrafelor şi Telefoanelor, Bucureşti: Librăria

Stănciulescu, 1920 ***Decretul nr. 92/19 aprilie 1950 privind naţionalizarea unor imobile (Buletinul Oficial nr. 36/20 aprilie 1950) ***Primăria Municipiului Bucureşti [arh. Duiliu Marcu, G.M. Cantacuzino, R. Bolomey, Ion Al. Davidescu, Ing. Teodor Rădulescu],

Planul director de sistematizare decretat la 9 mai 1935. memoriu justificativ şi planuri, Bucureşti: Editura Institutului Urbanistic al României, tip. "Bucovina" I.E. Torouţiu, Bucureşti, f.a. [1935].

***Primăria municipiului Bucureşti, Regulament pentru construcţiuni şi alinieri al municipiului Bucureşti, aprobat de Ministerul de Interne cu adresa nr. 19204 din 8 oct.1927, in Roban, I., Bucoveanu, P, colecţiune de legi şi regulamente privitoare la toate administraţiunile comunale şi în special la acea a Municipiului Bucureşti, Bucureşti, f. ed., 1928, pp 196-222.

Bacalbaşa, Constantin, Bucureştii de altădată, vol. II (1878-1884), Bucureşti: Ed. Eminescu, 1993 (ediţie îngrijită de Aristiţa şi Tiberiu Avramescu).

Bacalbaşa, Constantin, Bucureştii de altădată, vol. III (1885-1888), Bucureşti: Ed. Albatros, 2000 (ediţie îngrijită de Tiberiu Avramescu).

Beldiman, Ioana,Sculpturi franceze – un patrimoniu resuscitat, Bucureşti: Ed. Simetria, 2005 Caffé, Mihail, Arhitectul Ion Mincu, Bucureşti: Ed. ştiinţifică, 1960 Cegăneanu, Sp., "Ion Mincu (1851-1912)", in: Arhitectura, anul VIII, nr. 1, ianuarie-martie 1941. 1891-1941 Semicentenarul

Societăţii Arhitecţilor Români, pp 28-35. Celac, Mariana, Carabela, Octavian, Marcu-Lapadat, Marius, Bucureşti – arhitectură şi modernitate. Un ghid adnotat, Bucureşti: Ed.

Simetria, 2005 Constantin, Paul, Dicţionar universal al arhitecţilor, Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986 Criticos, Mihaela, Art Deco sau modernismul bine temperat, teză de doctorat, conducător ştiinţific prof.dr.arh. Mihail Caffé,

Bucureşti: Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu", 2003. Damé, Frédéric, Bucarest en 1906, Bucarest: Socec&Cie éditeurs, 1908. Dragu-Dumitriu, Viorica, Poveşti ale doamnelor din Bucureşti, Bucureşti: Vremea, 2004 Dragu-Dumitriu, Viorica, Poveşti ale domnilor din Bucureşti, Bucureşti: Vremea, 2005 Dragu-Dumitriu, Viorica, Poveşti cu statui şi fântâni din Bucureşti, Bucureşti: Ed. Vremea, 2010 Florescu, George D., Din vechiul Bucureşti, Biserici, curţi boiereşti şi hanuri între anii 1790-1791 după două planuri inedite de la

sfârşitul veacului al XVIII-lea, Bucureşti: Institutul de Arte Grafice Lupta, 1935. Georgescu, Florian, "Aspecte privind împărţirea administrativă şi evoluţia demografică din Bucurestii anilor 1831-1848, in:

Materiale de Istorie şi Muzeografie, vol. III, f.a., f.ed. [Muzeul de Istorie a Oraşului Bucureşti], pp. 53-88. Georgescu, Florian, Cernovodeanu, Paul I., Cristache-Panait, Ioana (ed.), Documente privind istoria oraşului Bucureşti, Muzeul de

Istorie a Oraşului Bucureşti, f.a. [1960]. Giurescu, Constantin C., Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri pînă în zilele noastre, Bucureşti: ED. pentru literatură, 1966. Hagi-Mosco, Emanoil, Bucureşti. Amintirile unui oraş, Bucureşti: Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1995. Ion, Narcis-Dorin, Bucureşti. În căutarea micului Paris, Bucureşti: Tritonic, 2003. Ionescu, Grigore, Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, Bucureşti: Ed. Academiei R.S.R., 1982. Ionescu, Grigore, Bucureşti, Ghid istoric şi artistic, Bucureşti: Fundaţia pentru Literatură şi Artă "Regele Carol II", 1938. Ionescu-Ghinea, Neculai, Stoica, Lucia, Iliescu, Petre, Luminea, Cecilia, Atlas-ghid. Istoria şi arhitectura lăcaşurilor de cult din

Bucureşti, Vol. III, Bucureşti: Ed. Ergorom '79, 2000. Juvara-Chiliman, Alexandra, Popescu-Criveanu, Irina, Dobrescu, Dana (Quattro Design srl), P.U.Z. – Traseu cultural Str. Episcopiei,

Str. Pictor A. Verona, Grădina Icoanei – Suprafeţe plantate, Proiectant general – Metroul sa; proiectant de specialitate – urbanism – Prodid srl, şef de proiect arh. Şerban Sturdza, beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti), dec. 2005, în proces de avizare-aprobare.

Lascu, Nicolae, Legislaţie şi dezvoltare urbană. Bucureşti 1831-1952, Teză de doctorat, cond. şt.: prof.dr.arh. Alexandru Sandu, Bucureşti: IAIM, 1997.

Machedon, Luminiţa, Scoffham, Ernie, Romanian Modernism, 1920-1940, Cambridge, Mass. & London: MIT Press, 1999. Marsillac, Ulysse de, Guide du voyageur à Bucarest, Bucarest: Imprimerie de la Cour (Ouvriers Associés), 1877; ed. II, Bucureştiul în

veacul al XIX-lea, Bucureşti: Meridiane, 1999.



Mucenic, Cezara, Bucureşti. Un veac de arhitectură civilă. Secolul XIX, Bucureşti: Silex, 1997. Netzhammer, Raymund, Archiepiscop, Reşedinţa episcopală din Bucureşti. O contribuţiune la istoria archidiocezei, Bucureşti:

SOCEC&Comp., 1923. Olteanu, Radu, Bucureştii în date şi întâmplări, Bucureşti: Paideia, 2002. Papassoglu, D., Lt.-Colonel, Istoria fondărei oraşului Bucureşti capitale Regatului Român (1891), Bucureşti: Ed. Minerva, 2000 şi

Bucureşti: Fundaţia culturală Gheorghe Marin Speteanu, 2000. Parusi, Gheorghe, Cronologia Bucureştilor, Ed. Compania, Bucureşti, 2005 Patrulius, Irina (ed.), Arhitect Gheorghe Simotta, Bucureşti: Simetria, 2003. Petraşcu, Nicolae, Ioan Mincu, Bucureşti: Cultura Naţională, 1928, cu 65 ilustraţii. Popescu, Carmen, Le style national roumain. Construire une Nation à travers l'architecture: 1881-1945, Rennes: Presses

Universitaires de Rennes et Bucarest: Simetria, 2004. Popescu-Criveanu, Irina, Popescu-Criveanu, Şerban et al. (Urbana sa), Studiu istoric – Casa Ion Mincu, 2002. Popescu-Criveanu, Irina, Popescu-Criveanu, Şerban et al. (Quattro Design srl), Studiu istoric de fundamentare a P.U.Z. – Traseu

cultural Str. Episcopiei, Str. Pictor A. Verona, Grădina Icoanei, dec. 2005. Popescu-Criveanu, Irina, Bâlici, Ştefan et al. (U.A.U.I.M. – C.C.P.E.C.) , Studiu istoric de fundamentare a P.U.Z. – zona protejată nr.

40 – "Icoanei" ”, in Brătuleanu, Anca (coord.), Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi urbanistic al municipiului Bucureşti. Etapa I - Fundamentare teoretică - faza II/2005 , beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti, iunie 2006

Popescu-Criveanu, Irina, Popescu-Criveanu, Şerban (Quattro Design srl), Studiu istoric – Strada Icoanei nr. 16, beneficiar: Parohia Bisericii Icoanei, 2008

Popescu-Criveanu, Irina, Popescu-Criveanu, Şerban (Quattro Design srl), Studiu istoric de fundamentare a construirii pentru imobilul din Str. I.L. Caragiale nr. 32, beneficiar: sc Romovi Com srl, iulie 2009

Popescu-Criveanu, Şerban, Ungureanu, Ramona, Studiu istoric de fundamentare a construirii pentru imobilele din Str. Dionisie Lupu nr. 39 şi 41, beneficiar: sc Town Design srl, august 2010

Potra, George, Din Bucureştii de ieri, vol.1, Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1990. Potra, George, Documente privitoare la istoria oraşului Bucureşti (1594-1821), Bucureşti: Ed. Academiei R.P.R., 1961. Potra, George, Documente privitoare la istoria oraşului Bucureşti (1821-1848), Bucureşti: Ed. Academiei R.S.R., 1975. Potra, George, Documente privitoare la istoria oraşului Bucureşti (1634-1800), Bucureşti: Ed. Academiei R.S.R., 1982. Radu, Oana, „Rectoratul Universităţii Carol Davila”, în Arhitectură bucureşteană – secolul 19 şi 20, Simetria, 2000 Smarandescu, Paul, arhitect diplomat de guvernul francez, profesor la Facultatea de Arhitectură, Lucrări de arhitectură 1907-1942,

Bucureşti: Tip. Universul, 1942 Smarandescu, Paul, Lucrări de arhitectură 1907-1942, Bucureşti: Tip. Universul, 1942. Socolescu, Arh. Toma T., Fresca arhitecţilor care au lucrat în România în epoca modernă. 1800-1925, Bucureşti, Caligraf Design,

2004 (1955). Stoica, Lucia, Ionescu-Ghinea, Neculai et al., Atlas-ghid. Istoria şi arhitectura lăcaşurilor de cult din Bucureşti, vol. II, Bucureşti:

Ergorom '79, 2000. Stoicescu, Nicolae, Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucureşti, Bucureşti: Ed. Academiei R.P.R., 1961 Velescu, Oliver, "Contribuţii la istoria nomenclaturii străzilor din Bucureşti (I), in: Ion Vitan (coord.), Anuar al arhivelor Municipiului

Bucureşti, Bucureşti: Ed. Ministerului de Interne, 1997, pp. 76-85. Velescu, Oliver, "Nomenclatura străzilor bucureştene (II)", in Anuar al arhivelor Municipiului Bucureşti, II, Bucureşti: Ed. Ministerului

de Interne, 1998, pp. 131-135. Woinaroski, Cristina (coord.), Lotizarea şi parcul Ioanid, Bucureşti: Editura Simetria, 2007 Revistele: ***Architectura, Revista Română de Artă, Societatea Arhitecţilor Români, Bucureşti: lunar, 2 apariţii: ianuarie şi februarie 1906. ***Arhitectura, Societatea Arhitecţilor Români, Bucureşti: album anual, 1924-1934; trimestrial, 1935-1944. ***Buletinul Informativ al Societăţii Arhitecţilor Români, Bucureşti: 1912, 1919, 1920. ***Arhitectura RPR, Uniunea Arhitecţilor din RPR, Bucureşti: lunar, 1955-1964. ***Arhitectura, Uniunea Arhitecţilor din RSR, Bucureşti: lunar, 1965-1989. ***Arhitectura, Uniunea Arhitecţilor din România, Bucureşti: lunar, după 1989. ***Urbanismul. Monitor al Uniunii Oraşelor din România (nr.5-6/1933)



5.2. Surse cartografice

Plan Von der Haupt und Residenz Stadt Bukurescht..., F.B. Purcel, 1789p-1791a. Plan der Wallachischen Haupt u. Residenz Stadt BUCHAREST, Ferdinand Ernst, 1791. Planul Bukureştului. Copie "conf. cu orig. Boroczyn", 1915, semnată Cincinat Sfinţescu ("Planul Bucureştiului ridicat şi nivelat din

porunca Dlui Marelui Vornic al departamentului Trebilor din Nauntru Barbu ştirbei dupa întocmirea secţiei inginereşti sub direcţia specială a Maiorului Baron Rudolf Artur Borozin în zilele prea înălţatului Domn Stăpânitor Gheorghe Dimitrie Bibescu V.V. Anul 1846")

Planul Bukurestului Ridikat, tras chi-publikat din porunka Prea înăltzatului Domn Stăpînitor Barbu Dimitrie Stirbeiu V.V. de Maior Baron Rudolf Artur Borroczyn, 1852

Plan 1856, Jung -comunicat, prin amabilitate, de lect.dr.arh. Valeriu Drăgan Bucuresci capitala României, dedicatu majestei sele Imperatorul tuturor Russielor Alexandru Nicolaevitz, 1871, Major D.

Pappasoglu editor şi compuitor, f.sc. Planul Comisii Coloarei de Galben, Loct. Colon. D.A. Pappasoglu, 1875. Planul capitalei Bucureşti şi al învecinătăţilor, 1882. Planul Oraşului Bucuresci. Revăzut şi îndreptat cu aratarea Canalisărei Dîmboviţei de D.P. Sesquierès, sub direcţia Domnului Gr.

Cerkez Jnginer şef al Oraşului, Editura E. Graeve & Co, Bucuresci, Calea Victoria 40, f.a.,1890p-1892a, 1:10.000. Planul Oraşului Bucuresci. Revĕđut şi corectat conform rectificărei Damboviţei, planurilor de aliniere al stradelor şi bulevardelor. sub

direcţia, Dlui G.A. Orăscu şeful Serviciului, 1893, Editura Lito-Tipografiei Carol Göbl, Strada Dómneĭ, 16 Bucuresci. Noul plan al Capitalei Bucureşti de J. Don, Jnginer, 1896, scara 0.075 pentru 1000 metri [1:13.333], Lith. Ţăranu, Smârdan 2,

Bucuresci. Planul Oraşului Bucuresci. întocmit dupĕ cele maĭ bune isvóre. Editura Institutului de Arte Grafice Carol Göbl, 1898 Planul Oraşului Bucuresci lucrat de Institutul Geografic al Armatei pentru Primăria Capitalei în al XXXIII-lea an al Domniei M.S.

Regelui Carol I, 1895-1899, scara 1:5.000 Plan général de la Ville de Bucarest, mss, cca 1906 Planul oraşului Bucureşti – ediţia oficială, 1911, scara 1:5.000 Planul cadastral al Municipiului Bucureşti, 1911, scara 1:1.000; Planul Oraşului Bucureşti după ultimile date oficiale, lucrat în Atelierele SOCEC & Co, Bucureşti, Bucureşti: Editura Librăriei SOCEC

& Co, 1914 Planul Oraşului Bucureşti de Maior Mih. C. Pântea. Desen de F. Wahnig, cartograf, 1923, 1:10.000 Planul Oraşului Bucureşti de Maior Mih. C. Pântea. Desen de F. Wahnig, cartograf, 1924, 1:10.000 Planul grafic şi fotografic al oraşului Bucureşti întocmit de Compagnie Aerienne Française, 1927, scara 1:50.000

(+aerofotogrammetrie 1927) Planul Municipiului Bucureşti. Intocmit şi desenat după datele Primăriei Municipiului Bucureşti de Fredi Wahnig, Cartograf-şef din

Institutul Geologic al României, 1934, 1:15.000 Planul Municipiului Bucureşti întocmit după date oficiale de Colonel Ulisse Sâmboteanu şi prof.-Cartograf M.D. Moldoveanu, 1941,

1:15.000 Bucureşti. Municipiul şi împrejurimile. Intocmit de General Ctin Teodorescu, 1943, 1:15.000 Plan-ghid al Municipiului Bucureşti, 1969, sc. 1:15.000. Studiu de delimitare a zonelor şi centrului istoric Bucureşti, IPB, IAIM, 1974-1975, plan de bază Planul topografic al oraşului Bucureşti, 1991, scara 1:2.000 şi 1:500.

5.3. Surse de arhivă 1. Planuri de alinieri – Arhivele naţionale ale României, Direcţia Municipiului Bucureşti, Fond P.M.B. - Alinieri 2. Autorizaţii de construire – Arhivele naţionale ale României, Direcţia Municipiului Bucureşti, Fond P.M.B. Tehnic (ante 1913) şi Arhivele Primăriei Municipiului Bucureşti (post 1913) Sursele de arhivă sunt detaliate în Cap. VI.3 al Studiului istoric de fundamentare (Etapa 1B).

5.4. Alte surse Fotografii actuale ale zonei: urb. Alexandra Ana-Vişinescu, stud. arh. Ovidiu Dina, urb. Alina Drăgoescu, urb. Ramona Ungureanu, (Quattro Design, 2010-2011); informaţii dr. Ştefan Costescu.



6. ANEXE

6.1. Extras din Planul urbanistic general al Municipiului Bucureşti Cf. PUG aprobat cu HCGMB nr. 269/2000, cuprinde următoarele subzone funcţionale: CP4 - Subzona nucleului central comercial si de afaceri (aria situată la vest de str. Dionisie Lupu; toate parcelele cu cu

adrese pe str. G. Enescu, Calea Dorobanţilor, şi Piaţa Al. Lahovari; parcelele situate pe frontul estic al str. Dionisie Lupu) M1 - Subzona mixtă situată în zona protejată (restul zonei situate la est de str. Dionisie Lupu)

în continuare, prezentăm un extras din RLU aferent PUG, valabil pentru teritoriul Z.P. nr. 34 „Pitar Moş” aprobat prin H.C.G.M.B. nr. 269/2000, aferent CP4 şi M1:

CP4 - Subzona nucleului central comercial si de afaceri

SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCTIONALA

ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISE

Constituind o zonă principală de polarizare a comerţului şi serviciilor, în cazul conversiei funcţiunilor din clădirile actuale şi în cazul reconstrucţiei unor clădiri fără valoare, se vor dispune funcţiuni comerciale şi servicii de primă categorie, compatibile cu prestigiul Capitalei – birouri, hoteluri, servicii publice şi de interes general;

La parter spre stradă, cu excepţia spaţiilor de acces la nivelurile superioare şi a pasajelor spre curtea interioară, se vor dispune funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor şi turiştilor, având preponderent caracter de comerţ şi servicii de standard ridicat: magazine de lux, magazine specializate, restaurante, cofetării, cafenele, baruri, agenţii, bănci şi oficii bancare, anticariate, consignaţii, galerii de artă, reprezentanţe comerciale, birouri diverse, servicii colective şi personale, distracţii, servicii pentru recreere etc.

ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI

[fără prevederi]

ARTICOLUL 3 - UTILIZĂRI INTERZISE

[fără prevederi]

SECŢIUNEA II - CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CLADIRILOR

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)

Se menţine parcelarul existent cu următoarele condiţii:

- în cazul clădirilor cu înălţimi sub P+4 niveluri se consideră construibile parcelele având minim 150 mp şi un front la stradă de minim 8,0 m pentru construcţiile înscrise între două calcane laterale şi de minim 10,0 metri în cazul construcţiilor cuplate şi izolate; parcelele sub 150 mp. pentru a deveni construibile, este necesar să se comaseze cu una dintre parcelele adiacente;

- în cazul clădirilor cu noi cu înălţimi peste P+4 niveluri se consideră construibile parcelele având minim 400 mp şi un front la stradă de minim 12,0 m pentru construcţiile înscrise între două calcane laterale şi de minim 15,0 metri în cazul construcţiilor cuplate şi izolate; parcelele sub 400 mp pentru a deveni construibile, este necesar să se comaseze cu una dintre parcelele adiacente;

- în cazul comasării parcelelor din zona protejată se vor menţine amprentele vechii lotizări prin tratarea arhitecturală şi prin amenajările din curţi - dalaje, parapete, jardiniere fixe, plantaţii etc.;

- în cazuri speciale, în zone cu parcelări protejate, în vederea menţinerii caracterului specific al parcelării pot fi considerate construibile parcelele sub 150 mp. pe baza unor documentaţii de urbanism PUD însoţite de ilustrare de temă şi desfăşurări stradale.



ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

Construcţiile vor fi dispuse pe aliniament sau vor fi retrase de la aliniament, conform caracterului străzii cu următoarele condiţii:

- în cazul în care pe parcelele învecinate construcţiile sunt retrase de la aliniament se va respecta retragerea existentă; dacă retragerile sunt inegale se va respecta retragerea dominantă pe stradă, instituită prin regulamentele anterioare, evidenţiată prin clădiri mai noi şi în stare bună;

- în cazul în care parcela se învecinează pe o latură cu o construcţie dispusă pe aliniament, iar pe cealaltă latură cu o construcţie în stare bună sau cu o clădire monument de arhitectură retrasă de la aliniament, noua clădire va fi dispusă pe aliniament, dar se va racorda la alinierea retrasă, pentru a nu evidenţia un calcan ;

- în cazul în care parcela se învecinează pe o latură cu o construcţie retrasă de la aliniament, iar pe cealaltă latură cu o construcţie neviabilă iar caracterul străzii indică tendinţa clădirilor mai noi de a se retrage de la aliniament conform regulamentelor anterioare, de regulă cu 4.0 metri, noua clădire se va retrage de la aliniament conform retragerii existente;

- la intersecţiile dintre străzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculară pe bisectoarea unghiului dintre străzi având o lungime de minim 12,0 metri pe străzile de categoria I şi a II-a şi de 6,0 metri pe străzile de categoria a III-a;

- în cazul unei parcele de colţ situată într-o intersecţie constituită pe celelalte colţuri cu 1 – 3 clădiri având colţurile teşite conform regulamentelor anterioare, aliniamentul va prelua dimensiunea existentă a teşiturii.

ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR

Se va menţine situaţia actuală dominantă a regimului de construire, continuu sau discontinuu;

Banda de construibilitate faţă de alinierea clădirilor va fi de maxim 15,0 metri în cazul clădirilor cu înălţimi de până la P+4 niveluri şi de maxim 20.0 metri în cazul clădirilor cu înălţimi de peste P+4 niveluri, cu condiţia respectării distanţei de 5 metri faţă de limita posterioară;

În cazul fronturilor continue, clădirile se vor alipi de calcanele clădirilor învecinate dispuse pe ambele limite laterale ale parcelelor până la o distanţă maxim 15,0 metri dacă clădirile au până la P+4 niveluri şi de maxim 20,0 metri dacă clădirile au peste P+4 niveluri şi se vor retrage faţă de limita posterioară a parcelei la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea clădirii măsurată la cornişă, dar nu mai puţin de 5.0 metri;

În cazul fronturilor discontinue, în care parcela se învecinează numai pe una dintre limitele laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate, iar pe cealaltă latură se învecinează cu o clădire retrasă de la limita laterală a parcelei şi având pe faţada laterală ferestre ale unor încăperi principale, noua clădire se va alipi de calcanul existent, iar faţă de limita opusă se va retrage la o distanţă egală cu minim 1/3 din înălţime, dar nu mai puţin de 3,0 metri; se admit retrageri de minim 3,0 metri la construcţiile cu P+2 niveluri având pe faţada laterală ferestre de la încăperi principale precum şi la construcţiile cu P+3,4 niveluri având pe faţada laterală ferestre de la încăperi în care nu au loc activităţi permanente şi deci care nu necesită lumină naturală; pentru clădirile mai înalte de P+4 niveluri retragerea minimă va fi de 4,0 metri;

În cazul în care clădirea se învecinează pe ambele laturi cu clădiri existente retrase faţă de limitele parcelelor, se va dispune izolat şi se va retrage faţă de ambele limite laterale ale parcelei la o distanţă egală cu minim 1/3 din înălţime dar nu mai puţin de 3,0 metri; se admit distanţe de minim 3,0 metri la construcţiile cu P+2 niveluri având pe faţada laterală ferestre de la încăperi principale şi la construcţiile cu P+3,4 niveluri având pe faţada laterală ferestre de la încăperi în care nu au loc activităţi permanente şi deci care nu necesită deci lumină naturală; pentru clădiri mai înalte retragerea minimă va fi de 4,0 metri;

Se interzice construirea pe limita parcelei dacă aceasta este şi linia de separaţie faţă de o clădire publică retrasă de la limita laterală a parcelei sau faţă de o biserică ortodoxă; în aceste cazuri retragerea minimă va fi de 4,0 metri;

Clădirile care alcătuiesc fronturi discontinue se vor retrage faţă de limita posterioară a parcelei la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea clădirii măsurată la cornişă, dar nu mai puţin de 5.0 metri.

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ

Se admite acoperirea curţilor închise sau în formă de U la clădirile cu funcţiuni de birouri, hoteluri, comerţ, recreere care pot deveni astfel spaţii funcţionale de tip galerii, hall-uri, zone de recepţie, săli de expoziţie, etc.



ARTICOLUL 8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate; În cazul fronturilor continue la stradă se va asigura un acces carosabil în curtea posterioară printr-un pasaj care să permită accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor; În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultăţi de deplasare. Se recomandă amplificarea circulaţiei pietonale prin crearea pasajelor şi deschiderea curţilor cu funcţiuni atractive pentru pietoni. ARTICOLUL 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR Staţionarea vehiculelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice; În cazul în care nu există spaţiu suficient pentru asigurarea locurilor de parcare normate, se va demonstra prin prezentarea formelor legale amenajarea unui parcaj propriu sau în cooperare ori concesionarea locurilor necesare; aceste parcaje se vor situa la distanţa de maxim 150 metri. ARTICOLUL 10 - ÎNALTIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR Înălţimea maximă admisibilă este egală cu distanţa dintre aliniamente; pot fi adăugate suplimentar unul sau două niveluri în funcţie de volumetria caracteristică străzii, cu condiţia retragerii acestora în limitele unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade; În cazul în care într-o intersecţie există deja o marcare pe colţ a poziţiei favorizate a clădirilor printr-un plus de înălţime, se admite pentru o nouă clădire de colţ depăşirea în planul faţadei a înălţimii maxime admisibile cu unul sau două niveluri pe o lungime de maxim 15,0 metri de la intersecţie, peste care pot urma alte două niveluri retrase în limitele unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade după cum urmează:

Lăţimea străzii între aliniamente(metri) / profile standard actuale

Înălţimea maximă admisă (metri)

Număr niveluri convenţionale (3.0 metri)

Număr niveluri suplimentare admise *): (A) retrase în interiorul unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri şi tangenta la 45 o la acesta (B) în planul faţadei la clădirile de colţ pe o lungime de maxim 15 metri, apoi retrase (A)

Sub 9 metri 7 - 10 P+1+M, P+2 (A) - 1 nivel; (B) - 1 nivel 9,01 – 11,00 Carosabil - 7 m. + trotuare 2x1,5 m. =10 metri (categoria III)

12 P+2 +M (A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel

11,01 – 13,00 Carosabil 7 m. + trotuare 2x 3 metri =13 metri (categoria III)

13 P+3 (A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel

13,01 – 16,00 16 P+4 (A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel 16,01 – 19,00 19 P+5 (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri 19,01 – 22,00 Carosabil – 14 m. + trotuare 2x4 = 22 m .(categoria II)

22 P+6 (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

22,01 – 25,00 25 P+7 (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri 25,01 – 27,00 Carosabil – 14 m. + trotuare 2x6 = 26 m. .(categoria II)


27,01 – 30,0 30 P+9 (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri 30,1 – 33,00 Carosabil – 21 m. + trotuare 2x6 = 33 m.(categoria I)


33,01 – 36,00 36 P+11 (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri 36,01 – 39,00 39 P+12 (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri 39,01 – 42,00 42 P+13 (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri 42,01- 45,00 şi peste Carosabil – 28 m. + trotuare 2x8 metri = 44 m.


*) în toate cazurile în care construcţiile au acoperiş cu pante de peste 45 grade se admite mansardarea.



În cazul fronturilor continue, atunci când noua construcţie depăşeşte ca înălţime o construcţie alăturată viabilă, este obligatoriu ca volumul care se înalţă peste calcanul existent să fie retras de la limita de proprietate cu minim 3,0 metri în cazul clădirilor până la P+4 niveluri şi cu 4,0 în cel al clădirilor peste P+4 niveluri, pentru a fi tratat ca faţadă laterală;

Pentru construcţiile cuplate la calcanul unei clădiri existente viabile este obligatorie preluarea “conturului” calcanului acesteia în zona vizibilă din domeniul public;

Se interzice autorizarea clădirilor care aduc noi calcane în imaginea zonei centrale;

În cazul racordării între străzi cu lăţimi diferite, cu clădiri având regim diferit de înălţime, se va prelungi regimul cel mai înalt spre strada secundară pe o lungime de 50,0 metri dacă strada are 6 sau 4 fire de circulaţie şi pe o lungime de 25,0 metri dacă strada are 2 fire de circulaţie; în cazul în care diferenţa este mai mare de două niveluri, racordarea se va face în trepte.

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

Orice intervenţie asupra monumentelor de arhitectură declarate sau propuse a fi declarate, se va putea realiza numai în condiţiile legii;

Orice intervenţie asupra faţadelor existente, ca şi modul de realizare al unor noi construcţii, completări sau extinderi, elemente de mobilier urban ori de reclamă, necesită studii de specialitate, avizate conform legii;

Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:

- volumetria – simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează, armonizarea modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor lucrări tehnice, etc.;

- arhitectura faţadelor – armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi orizontale şi ca frecvenţă a elementelor–accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a balustradelor balcoanelor şi logiilor, etc.;

- materiale de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate, evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;

- culoare – armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc.;

- în vederea autorizării se vor prezenta studii suplimentare de inserţie pentru noile clădiri sau pentru intervenţii asupra clădirilor existente ( ilustrări grafice, fotomontaje, machete);

- se interzic imitaţii stilistice după arhitecturi străine zonei, realizarea unor false mansarde, imitaţii de materiale sau utilizarea improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente sau strălucitoare;

- se interzice desfigurarea arhitecturii faţadelor şi deteriorarea finisajelor prin tratarea vitrinelor şi a registrului parterului sau prin instalarea firmelor şi a panourilor de afişaj, inclusiv a sistemelor de iluminare a acestora ;

- elementele de mobilier urban vor respecta valoarea zonei protejate şi arhitectura clădirilor.

Noile intervenţii vor urmări creşterea gradului de coerenţă, vor respecta caracterul arhitecturii nucleului central din perioada interbelică şi vor accentua prin arhitectura noilor clădiri, prin amenajările exterioare şi prin elementele de mobilier urban, firme, reclame, iluminat nocturn, vegetaţie, importanţa şi atractivitatea zonei tradiţionale de maximă polaritate comercială şi de afaceri a Capitalei. ARTICOLUL 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ

Toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apă, canalizare;

În cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care administrează resursele de apă;

La clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;

Se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la reţeaua de canalizare;

Noile clădiri vor fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;



Toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;

Se interzice dispunerea pe faţade a antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă.

Cu excepţia telecomunicaţiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneţi zăbreliţi (tripozi uniţi cu grinzi cu zăbrele) pe terasele clădirilor care nu sunt tehnice sau industriale.

ARTICOLUL 13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă;

Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de mobilier urban, plantaţii decorative, inclusiv pe faţade;

Spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor fi înierbate şi plantate cu un arbore la fiecare 40 mp.;

Se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese;

Elementele fixe de mobilier urban din spaţiile accesibile publicului se vor subordona caracterului zonei, necesitând aceleaşi avize de specialitate ca şi construcţiile.

ARTICOLUL 14 - ÎMPREJMUIRI

Se va menţine caracterul existent al împrejmuirilor astfel:

- în cazul fronturilor retrase de la aliniament, gardurile spre stradă vor avea, conform regulamentelor anterioare, înălţimea de minim 2.00 metri din care un soclu opac de 0.60 m., partea superioară fiind transparentă realizată din fier forjat sau plasă metalică şi vor putea fi dublate de gard viu; poate fi autorizată o înălţime diferită în cazul reconstrucţiei sau restaurării unei împrejmuiri existente sau pentru a permite racordarea la o împrejmuire existentă;

- stâlpii de susţinere în cazul în care nu sunt metalici, se vor armoniza cu finisajul clădirii principale şi al gardurilor alăturate;

- porţile se vor armoniza cu împrejmuirea;

- pe limitele laterale şi posterioare gardurile vor fi opace şi vor avea înălţimea maximă de 2.50 metri; această înălţime permite mascarea faţă de vecinătăţi a garajelor, serelor etc.;

- construcţiile publice vor putea face excepţie ca dimensiuni şi calitate a decoraţiei gardurilor şi porţilor de intrare care se vor armoniza cu arhitectura clădirii.

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT %)

POT maxim = 70%;

În cazul unor extinderi sau noi inserţii se admite acoperirea restului curţii în proporţie de 80% cu clădiri cu maxim 2 niveluri (H = 8 metri) pentru activităţi comerciale, săli de spectacole etc.;

În mod excepţional, în cazul construcţiilor care sunt delimitate pe toate laturile de domeniul public, al celor care sunt înconjurate pe trei laturi de calcane ale unor construcţii existente valoroase sau al celor care refac o construcţie valoroasă dispărută, POT poate ajunge până la 100%;

POT 100% poate fi admis şi în cazul acoperirii integrale cu luminator a curţilor închise sau în formă de U;

Pentru funcţiunile publice se vor respecta normele în vigoare sau tema specifică.

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

În cazul unor extinderi sau noi inserţii se admite CUT maxim = 3,0 mp. ADC / mp. teren

Pentru parcelele cu suprafaţa mai mică de 350 mp. sau cu raport între laturi mai mare de 1/5, CUT maxim 1,9 mp. ADC / mp. teren.

Pentru funcţiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului;

În cazul mansardelor, aria suplimentară convenţională = maxim 0,6 x arie nivel curent.



M1 - Subzona mixtă situată în zona protejată

SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ

ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISE

Sunt admise următoarele utilizări:

- instituţii, servicii şi echipamente publice de nivel supramunicipal, municipal, de sector şi de cartier;

- sedii ale unor companii şi firme, servicii pentru întreprinderi, proiectare, cercetare, expertizare, consultanţă în diferite domenii şi alte servicii profesionale;

- servicii sociale, colective şi personale;

- sedii ale unor organizaţii politice, profesionale etc.;

- lăcaşuri de cult;

- comerţ cu amănuntul;

- activităţi manufacturiere;

- depozitare mic-gros;

- hoteluri, pensiuni, agenţii de turism;

- restaurante, baruri, cofetării, cafenele etc.;

- sport şi recreere în spaţii acoperite;

- parcaje la sol şi multietajate;

- spaţii libere pietonale, pasaje pietonale acoperite;

- spaţii plantate - scuaruri;

- locuinţe cu partiu obişnuit;

- locuinţe cu partiu special care includ spaţii pentru profesiuni liberale.

ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI

Clădirile vor avea la parterul orientat spre stradă şi spre traseele pietonale:

- funcţiuni care admit accesul publicului în mod permanent sau conform unui program de funcţionare specific şi vor fi prevăzute cu vitrine luminate noaptea; se recomandă ca activităţile în care accesul publicului nu este liber să nu reprezinte mai mult de 30% din lungimea străzii incluse în zona mixtă şi să nu formeze segmente de astfel de fronturi mai lungi de 40 metri;

- se interzice localizarea restaurantelor care comercializează băuturi alcoolice la o distanţă mai mică de 100 metri de servicii şi echipamente publice şi de biserici;

- pentru orice utilizări se va ţine seama de condiţiile geotehnice şi de zonare seismică;

- în zonele existente se admite conversia locuinţelor în alte funcţiuni, cu condiţia menţinerii ponderii locuinţelor în proporţie de minim 30 % din ADC;

- se admite completarea cu clădiri comerciale în interspaţiile dintre blocuri cu condiţia să se menţină accesele carosabile şi trecerile pietonale necesare, vegetaţia existentă, şi să se respecte cerinţele de protecţie a clădirilor de locuit din imediata vecinătate.

Orice intervenţie în zonele protejate va respecta prevederile legii.



ARTICOLUL 3 - UTILIZĂRI INTERZISE

Se interzic următoarele utilizări:

- activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;

- construcţii provizorii de orice natură;

- dispunerea de panouri de afişaj pe plinurile faţadelor, desfigurând arhitectura şi deteriorând finisajul acestora;

- depozitare en-gros;

- staţii de întreţinere auto cu capacitate de peste 5 maşini;

- curăţătorii chimice;

- depozitări de materiale refolosibile;

- platforme de precolectare a deşeurilor urbane;

- depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau toxice;

- activităţi care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din circulaţiile publice sau din instituţiile publice;

- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe parcelele adiacente;

- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice.

SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)

Se vor menţine caracteristicile parcelarului din zona protejată.

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

Se va respecta caracterul zonei protejate prin menţinerea tipului tradiţional de raportare la aliniament.

ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR

Se va respecta caracterul zonei protejate prin menţinerea retragerilor curente faţă de limitele parcelelor.

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ

Se va respecta caracterul zonei protejate prin menţinerea distanţelor caracteristice.

ARTICOLUL 8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE

Se va menţine modul de acces pe parcelă caracteristic zonei protejate.

ARTICOLUL 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR

Staţionarea autovehiculelor necesare funcţionării diferitelor activităţi se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice;

În cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj în cooperare ori concesionarea locurilor necesare într-un parcaj colectiv; aceste parcaje vor fi situate în cadrul centrului de cartier sau în zona adiacentă la o distanţă de maxim 250 metri;

Se recomandă ca gruparea prin cooperare a parcajelor la sol să se facă în suprafeţe dimensionate şi dispuse astfel încât să permită ulterior, odată cu creşterea gradului de motorizare, construirea unor parcaje supraetajate.



ARTICOLUL 10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR

În zona protejată se va respecta alinierea cornişelor existente; în cazul unor volume care depăşesc înălţimea vecinătăţilor imediate pentru acordarea autorizaţiei se vor prezenta justificări suplimentare privind înscrierea în zona protejată şi relaţiile cu monumentele existente (sau propuse a fi declarate) care sunt situate în limita de 100 metri, precum şi privind impactul noii volumetrii asupra siluetei interioare şi generale a Bucureştilor;

Înălţimea maximă admisibilă în planul faţadei nu va depăşi distanţa dintre aliniamente; pot fi adăugate suplimentar unul sau două niveluri în funcţie de volumetria caracteristică străzii, cu condiţia retragerii acestora în limitele unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade;

Lăţimea străzii între aliniamente(metri) / profile standard actuale

Înălţimea maximă admisă (metri)

Număr niveluri convenţionale (3.0 metri)

Număr niveluri suplimentare admise *): (A) retrase în interiorul unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri şi tangenta la 45 o la acesta (B) în planul faţadei la clădirile de colţ pe o lungime de maxim 15 metri, apoi retrase (A)

Sub 9 metri 7 - 10 P+1+M, P+2 (A) - 1 nivel; (B) - 1 nivel 9,01 – 11,00 Carosabil - 7 m. + trotuare 2x1,5 m. =10 metri (categoria III)

12 P+2 +M (A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel

11,01 – 13,00 Carosabil 7 m. + trotuare 2x 3 metri =13 metri (categoria III)

13 P+3 (B) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel

13,01 – 16,00 16 P+4 (B) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel 16,01 – 19,00 19 P+5 (B) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri 19,01 – 22,00 Carosabil – 14 m. + trotuare 2x4 = 22 m .(categoria II)


22,01 – 25,00 25 P+7 (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri 25,01 – 27,00 Carosabil – 14 m. + trotuare 2x6 = 26 m. .(categoria II)


27,01 – 30,0 30 P+9 (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri 30,1 – 33,00 Carosabil – 21 m. + trotuare 2x6 = 33 m.(categoria I)


33,01 – 36,00 36 P+11 (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri 36,01 – 39,00 39 P+12 (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri 39,01 – 42,00 42 P+13 (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri 42,01- 45,00 şi peste Carosabil – 28 m. + trotuare 2x8 metri = 44 m.


*) în toate cazurile în care construcţiile au acoperiş cu pante de peste 45 grade se admite mansardarea.

Pentru clădirile foarte înalte (peste 45 metri) se va prezenta prin P.U.Z. justificarea configuraţiei de ansamblu ţinându–se seama de modul de percepere de pe principalele trasee de circulaţie, de pe splaiuri şi de pe cornişele Dâmboviţei şi Colentinei;

În intersecţii se admit unul sau două niveluri suplimentare în planul faţadelor pe o lungime de 15 metri de la intersecţia aliniamentelor, după care pot urma încă alte două niveluri retrase în interiorul unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri şi a tangentei la acesta la 45 grade (conform tabelului anterior);

În cazul racordării între străzi cu lăţimi diferite, cu clădiri având regim diferit de înălţime, se va prelungi regimul cel mai înalt spre strada secundară pe o lungime de 50,0 metri dacă strada are 6 sau 4 fire de circulaţie şi pe o lungime de 25,0 metri dacă strada are 2 fire de circulaţie; dacă diferenţa este mai mare de două niveluri, racordarea se va face în trepte.

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

Orice intervenţii vor necesita studii de inserţie avizate conform legii;

Se interzice modificarea aspectului clădirilor existente prin tratarea diferită a finisajului parterului de cel al nivelurilor superioare sau acoperirea cu firme a parapetului ferestrelor de la primul nivel.



ARTICOLUL 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ

Toate clădirile vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice;

În cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care administrează resursele de apă;

Se va asigura posibilitatea racordării la sistemele moderne de telecomunicaţii;

Dată fiind intensitatea circulaţiei pietonale, racordarea burlanelor la canalizarea pluvială este obligatoriu să fie făcută pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;

Se va asigura în mod special evacuarea rapidă şi captarea apelor meteorice din spaţiile rezervate pietonilor, din spaţiile mineralizate şi din spaţiile plantate cu gazon;

Se interzice dispunerea pe faţade a antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă şi dispunerea vizibilă a cablurilor TV;

Cu excepţia telecomunicaţiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneţi zăbreliţi (tripozi uniţi cu grinzi cu zăbrele) pe terasele clădirilor care nu sunt tehnice sau industriale.

ARTICOLUL 13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

Se vor identifica, proteja şi păstra în timpul executării construcţiilor arborii importanţi existenţi având peste 4.00 metri înălţime şi diametrul tulpinii peste 15.00 cm; în cazul tăierii unui arbore se vor planta în schimb alţi 10 arbori în perimetrul unor spaţii plantate publice din apropiere;

În grădinile de faţadă ale echipamentelor publice minim 40% din suprafaţă va fi prevăzută cu plantaţii înalte;

Terenul care nu este acoperit cu construcţii, platforme şi circulaţii va fi acoperit cu gazon şi plantat cu un arbore la fiecare 100 mp;

Se recomandă ca minim 75% din terasele neutilizabile şi 10% din terasele utilizabile ale construcţiilor să fie amenajate ca spaţii verzi pentru ameliorarea microclimatului şi a imaginii oferite către clădirile învecinate;

Parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare şi vor fi înconjurate cu un gard viu de 1,20 metri înălţime;

În zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de rădăcină pot mări sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare.

ARTICOLUL 14 - ÎMPREJMUIRI

Se va respecta tipul existent de împrejmuiri cu condiţia ca acestea să fie transparente şi să aibă un soclu opac de maxim 0,60 metri către stradă; în cazul unificării funcţiunilor interioare a mai multor clădiri se va menţine prin tratarea terenului amprenta parcelarului tradiţional.

Se recomandă separarea spre stradă a terenurilor echipamentelor publice şi bisericilor cu garduri transparente de 2,00 metri înălţime din care 0,60 metri soclu opac, dublate de gard viu. Gardurile de pe limitele laterale şi posterioare vor fi opace şi vor avea înălţimea de minim 2,20 metri;

Spaţiile comerciale şi alte servicii retrase de la aliniament pot fi lipsite de gard, pot fi separate cu borduri sau cu garduri vii şi pot fi utilizate ca terase pentru restaurante, cafenele etc.

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂTI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)

Conform caracterului zonei protejate

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

Conform caracterului zonei protejate



6.2. Extras din regulamentul aferent PUZ zone protejate construite – municipiul Bucuresti În continuare, prezentăm o sinteză a textului PUZ pentru ZP nr. 34 „Pitar Moş” aprobat prin HCGMB nr. 279/2000, urmată de textul integral.

6.2.1. Sinteza reglementărilor

I. Grad de protecţie: Maxim - se protejează valorile arhitectural - urbanistice, istorice şi de mediu natural în ansamblul lor: trama stradală, fondul construit, caracterul şi valoarea urbanistică; sunt permise intervenţii care conservă şi potenţează valorile existente.

II. Intervenţii: reabilitarea şi punerea în valoare a nucleelor (Piaţa Alex. Lahovari, scuarul Jules Michelet). păstrarea diversităţii tipologice şi funcţionale: alternanţa construit / liber, înălţime variabilă între anumite

limite (cu accente locale care nu afectează scara zonei), combinaţia dintre locuire şi servicii (cu păstrarea locuirii într-o proporţie de cel puţin 50%).

preluarea diferenţelor de înălţime prin formule de legătură. punerea în valoare clădirilor monument sau a celor susceptibile a fi declarate monument (consolidare,

restaurare, întreţinere). protecţia vegetaţiei.

III. Parcele construibile: S min = 150 mp. Front la stradă: min. 8m pentru clădiri înşiruite, min. 12m pentru clădiri cuplate.

IV. Clădiri noi: calcanul max. 15m lungime (în cazul calcanului existent pe parcela vecină). distanţa dintre clădirea nouă şi limita laterală a parcelei (în cazul existenţei pe parcela vecină a unei clădiri

retrase faţă de limita respectivă): 3m pentru clădiri cu înălţimea mai mică de 10m, ½ din înălţimea clădirii pentru clădiri cu înălţimea mai mare de 10m.

distanţa dintre clădirea nouă şi limita posterioară a parcelei: ½ din înălţimea clădirii, min. 5m. distanţa dintre clădirile situate pe aceeaşi parcelă: ½ din înălţimea clădirii noi (1/4 din înălţime atunci când

faţadele nu asigură iluminarea încăperilor de locuit). înălţimi admise: min. 10m, max. 13m (în frontul Pieţei Al. Lahovari – max. 27m; în frontul Scuarului Jules

Michelet – max 24m); peste înălţimea admisă – un nivel suplimentar cu H=3m, retras cu 1.5m din planul vertical al faţadei; depăşirea în înălţime a unei clădiri existente învecinate – max. 3m; se admite realizarea unui element vertical de arhitectură care depăşeşte cu max. 3m Hmax de 13m, cu o lungime de max. 1/3 din lungimea faţadei.

POT maxim – 65%, suprafaţa minimă rămasă neconstruită – min. 50 mp. CUT maxim – 2,0 [corespunzător pentru 3,0 niveluri]; 5,0 [corespunzător pentru 7,7 niveluri] în frontul Pieţei Al.

Lahovari; 4,5 [corespunzător pentru 6,9 niveluri] în frontul Scuarului Jules Michelet.



6.2.2. Text integral

I. DESCRIERE

a. delimitare: - zonă definită de artere majore - bd. Magheru - bd.Dacia şi de străzi de importanţă medie - str. C.A Rosetti - str. A.D. Xenopol - str. Polonă şi include în aceste limite porţiunile străzilor: George Enescu, Dionisie Lupu, Julles Michelet, Pitar Moş, Actor Arthur Verona, G-ral Eremia Grigorescu, Columb, Intr. Armaşului, Tache Ionescu şi Piaţa Alex. Lahovari

b. caracteristici: - zonă rezidenţială cu coagulări locale de funcţii publice mai ales în vecinătatea bulevardului Magheru şi în Piaţa Alex. Lahovari - ţesut tradiţional definit de străzi cu traseu neregulat, caracterizat prin diversitate tipologică, coerent în ciuda varietăţii volumetrice, a înălţimii şi limbajului arhitectural - regim de construcţie discontinuu, cu clădiri izolate sau grupate de înălţimi variabile. - înălţime variabilă între anumite limite (cu accente locale care nu afectează scara zonei); - prezenţa vizibilă a vegetaţiei izolate;

c. evoluţie: - spontană şi nereglementată specific. - o porţiune din oraşul premodern cu tramă stradală tradiţională, rectificată la sf. sec. al XIX-lea şi care a fost delimitată ca atare prin tăierea bulevardelor Magheru şi Dacia şi prin creşterea importanţei străzii Jean-Louis Calderon. - înlocuire şi densificare graduală şi neomogenă a fondului construit.

d. agresiuni: - lipsa de întreţinere a clădirilor şi spaţiilor publice

e. valoare: - ţesut rezidenţial tradiţional tipic - unicat la nivel internaţional, cu un fond construit de valoare arhitecturală ridicată. - zonă în care coexistă locuinţe individuale, locuinţe colective (interbelice) şi construcţii de interes public într-un raport echilibrat şi caracteristic pentru centrul tradiţional al Bucureştiului.

f.grad de protecţie: - maxim - se protejează valorile arhitectural - urbanistice, istorice şi de mediu natural în ansamblul lor: trama stradală, fondul construit, caracterul şi valoarea urbanistică; sunt permise intervenţii care conservă şi potenţează valorile existente.

g. intervenţii: - reabilitarea şi punerea în valoare a nucleelor (Piaţa Alex. Lahovari, scuarul Jules Michelet) - păstrarea diversităţii tipologice şi funcţionale: alternanţa construit / liber, înălţime variabilă între anumite limite (cu accente locale care nu afectează scara zonei), combinaţia dintre locuire şi servicii (cu păstrarea locuirii într-o proporţie de cel puţin 50%) - preluarea diferenţelor de înălţime prin formule de legătură. - punerea în valoare clădirilor monument sau a celor susceptibile a fi declarate monument (consolidare, restaurare, întreţinere). - protecţia vegetaţiei.



II. UTILIZARE FUNCȚIONALĂ

a. utilizări admise: - locuinţe individuale şi semicolective. - se menţin neschimbate acele utilizări iniţiale ale clădirilor care corespund cerinţelor actuale sau se admite revenirea la acestea

b. utilizări admise cu condiţionări: - funcţiuni cu caracter comercial, servicii, administrativ cu următoarele condiţii (1) funcţiunea să nu stînjenească vecinătăţile (2) funcţiunea să nu implice nici un fel de modificare a arhitecturii exterioare sau a caracterului/elementelor valoroase ale interiorului (3) să nu afecteze vegetaţia existentă (curţi de faţadă şi arbori) (4) să nu implice amenajarea unor locuri suplimentare de parcare în interiorul parcelei sau pe domeniul public (5) suprafaţa destinată comerţului, serviciilor, birourilor să fie egală cu cea destinată locuinţelor

c. utilizări interzise: - activitãţi care pot provoca degradarea clãdirilor protejate sau sunt incompatibile cu statutul de zonã protejatã; - activitãţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; - construcţii provizorii de orice naturã - inclusiv chioşcuri şi panouri publicitare, de orice dimensiune şi indiferent de modalitatea lor de montare; - depozitare en-gros; - depozitarea pentru vânzare a unor cantitãţi mari de substanţe inflamabile sau toxice; - activitãţi care utilizeazã pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din circulaţiile publice sau din instituţiile publice; - depozitãri de materiale refolosibile; - platforme de precolectare a deşeurilor urbane; - staţionarea şi gararea autovehicolelor în construcţii multietajate; - lucrãri de terasament de naturã sã afecteze amenajãrile din spaţiile publice şi construcţiile de pe parcelele adiacente;

III. AMPLASAREA CLĂDIRILOR

a. caracteristicile parcelelor: - se considerã construibile parcelele având minim 150 mp şi un front la stradã de minim 8.0 m în cazul construcţiilor înşiruite dintre douã calcane laterale şi de minim 12.0 metri în cazul construcţiilor cuplate şi izolate; parcelele sub 150 mp pentru a deveni construibile, este necesar sã se comaseze cu una dintre parcelele adiacente; b. amplasarea faţă de aliniament: - aşezarea clădirilor se va face pe aliniament cu excepţia situaţiilor precizate în planşa anexă. - aşezarea clădirilor faţă de stradă: regim în principal discontinuu, preponderent grupat, posibil însă şi izolat sau cuplat în funcţie de situaţiile locale precizate în planşa anexă - la intersecţiile dintre străzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendicularã pe bisectoarea unghiului dintre strãzi avînd o lungime de minim 12,0 metri pe strãzile de categoria I şi a II-a şi de 6,0 metri pe strãzile de categoria a III-a.

c. alinierea laterală şi posterioară: - în cazul în care pe una din limitele laterale ale parcelei existã calcanul unei construcţii învecinate, noua clãdire se va alipi la acest calcan pe o lungime de maxim 15,0 metri de la aliniament iar faţã de limita opusã a parcelei se va retrage la o distanţã egalã cu jumãtate din înãlţimea la cornişã, dar nu mai puţin de 3,0 metri; - în cazul în care parcela se învecineazã cu clãdiri retrase faţã de limitele laterale ale parcelei, noua clãdire se va retrage obligatoriu faţã de ambele limite laterale ale parcelei la - o distanţă de 3,0 metri pentru clădirile cu h<10,0 metri - o distanţã egalã cu jumãtate din înãlţime, dar nu mai puţin de 3.0 metri, pentru clădirile cu h>10,0 metri - clãdirile se vor retrage faţã de limita posterioarã la o distanţã de cel puţin jumãtate din înãlţimea clãdirii mãsuratã la cornişă dar nu mai puţin de 5.0 metri. d. amplasarea clădirilor pe aceeaşi parcelă - clãdirile vor respecta între ele distanţe egale cu jumãtate din înãlţimea la cornişă a celei mai înalte dintre ele; - distanţa se poate reduce la 1/4 din înãlţime numai în cazul în care faţadele prezintã calcane sau ferestre care nu asigurã luminarea unor încãperi fie de locuit, fie pentru alte activitãţi ce necesitã luminã naturalã.



IV. ECHIPAREA CLĂDIRILOR

a. circulaţii şi accese: - parcela este construibilã numai dacã are asigurat un acces carosabil de minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publicã în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietãţile învecinate; - în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultãţi de deplasare.

b. staţionarea autovehiculelor: - staţionarea vehicolelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice.

c. condiţii de echipare edilitară: - toate construcţiile vor fi racordate la reţelele edilitare publice; - se recomandã la clãdirile dispuse pe aliniament ca racordarea burlanelor la canalizarea pluvialã sã fie fãcutã pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii; - se va asigura în mod special evacuarea rapidã şi captarea apelor meteorice în reţeaua de canalizare; - toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat; - se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulaţiile publice şi se recomandã evitarea dispunerii vizibile a cablurilor TV; - se interzice amplasarea firidelor de branşament pentru electricitate, telecomunicaţii şi gaze pe faţadele principale ale clădirilor; - se interzice montarea aparatelor de aer condiţionat pe faţadele către stradă, sau pe cele laterale în cazul în care ele se deschid către curţi de onoare.

d. spaţii libere şi plantate: - spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grãdini de faţadã; - spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardã vor fi înierbate şi plantate cu un arbore la fiecare 100 mp; - se recomandã ca pentru îmbunãtãţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei sã se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese;

e. împrejmuiri: - gardurile spre stradã vor fi transparente, vor avea înãlţimea de maxim 2.00 metri; gardurile vor avea un soclu opac de circa 0.60 m., partea superioarã fiind transparentã realizatã din fier forjat sau plasã metalicã şi vor putea fi dublate de gard viu; pe limitele laterale şi posterioare gardurile vor fi opace şi vor avea înãlţimea minimă de 2.00 metri.

V. CONFORMAREA CLĂDIRILOR

a. înălţimi admise: - maximum 13 m (cu excepţia clădirilor din frontul Pieţei Alex Lahovari - maximum 27 m şi a celor din scuarul Jules Michelet - maximum 24 m ), minimum 10 m. - peste înălţimea admisă se acceptă realizarea unui singur nivel (3 m) retras la 1,5 m faţă de planul vertical al faţadei. Înălţimea noilor construcţii nu va putea depăşi, totodată, cu mai mult de 3 m înălţimea clădirilor existente învecinate. Se admite realizarea unui element arhitectural care poate depăşi cu 3 m înălţimea maximă verticală (13 m), desfăşurat pe cel mult o treime din lungimea faţadei.

b. aspectul exterior: - orice intervenţie asupra monumentelor de arhitecturã declarate sau propuse a fi declarate, se va putea realiza numai în condiţiile legii. Prin restaurarea clădirilor existente (inclusiv prin măsurile de consolidare a structurilor), se va păstra sau se va reveni la (dacă este cazul) arhitectura iniţială a faţadelor. - arhitectura noilor clădiri va respecta caracterul arhitectural general al zonei, înscriindu-se, înainte de toate, în scara definită de clădirile existente. - se interzic suprafeţe vitrate de mari dimensiuni (perete cortină), imitaţiile de materiale sau utilizarea improprie a materialelor (placaje ceramice sau suprafeţe metalice strălucitoare), utilizarea culorilor stridente.



VI. OCUPAREA ŞI UTILIZAREA PARCELEI

a. procent maxim de ocupare al terenului (POT): - maxim admis: 65%. Suprafaţa rămasă liberă trebuie să fie de cel putin 50 mp.

b. coeficient de utilizare al terenului (CUT): - maxim admis: 2 (cu excepţia clădirilor din frontul Pieţei Alex Lahovari - maximum 5 şi a celor din scuarul Jules Michelet - maximum 4,5)

c. zone non-aedificandi -

d. alte servituţi - servituţi de înălţime (non altius tollendi) se vor introduce în vecinătatea accentelor verticale istorice (turle de biserici, cupole ale clădirilor publice). De asemenea trebuie introduce criterii de utilizare a materialelor, a împrejmuirilor, a culorilor, a tipurilor de pavaje, a esenţelor vegetale etc.

VII. SPAŢII PUBLICE

a. traseu - se păstrează traseele actuale ale străzilor, conform planşei anexă.

b. profil transversal - se păstrează profilele actuale.

c. echipare şi amenajare - nu există condiţionări stilistice, dar se va avea în vedere subordonarea oricãror elemente de mobilier urban caracterului clãdirilor şi condiţionarea realizãrii lor de aceleaşi avize de specialitate ca şi construcţiile.

d. plantaţie - intervenţiile asupra Pieţei Alex. Lahovari şi a scuarului Jules Michelet vor fi subordinate caracterului fiecăruia, public în primul caz, rezidenţial în cel de al doilea şi vor fi supuse aceloraşi avize de specialitate ca şi construcţiile.

VIII. CONDIŢII DE AVIZARE

- în vederea autorizãrii clădirilor noi şi a intervenţiilor asupra clădirilor existente sunt necesare studii de inserţie, fotomontaje sau machete. - în condiţiile respectării prezentului regulament: - se eliberează Certificatul de urbanism fără avizul prealabil al Ministerului Culturii; - pentru faza Proiect de autorizaţie de construire este necesar avizul Ministerului Culturii; - în cazul unei propuneri diferite faţă 90 de prezentul regulament: - se eliberează Certificatul de Urbanism numai în baza aprobării unui PUZ avînd avizele Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului şi Ministerului Culturii - pentru faza Proiect de autorizaţie de construire este necesar avizul Ministerului Culturii; - pentru intervenţii în spaţiul public (mobilier urban, pavimente, vegetaţie, etc.), neincluse în acest regulament, se vor întocmi proiecte ce vor fi avizate conform legii, inclusiv prin avizul Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului şi Ministerului Culturii la faza Certificat de urbanism şi al şi Ministerului Culturii la faza Proiect de autorizaţie de construire.

MUNICIPIUL BUCUREŞTI ASOCIEREA - pmb.ro · Arh. Raluca STAN Urb. Ramona UNGUREANU Arh. drd....

Documents

Transcript of MUNICIPIUL BUCUREŞTI ASOCIEREA - pmb.ro · Arh. Raluca STAN Urb. Ramona UNGUREANU Arh. drd....