Merr LewnrNce s-a ndscut in Champagne-Urbana, Illinois, din piringi englezi,

care au revenit in Anglia, cAnd fiul a implinit un an. S-a intors in SUA dupn ce

a obginut titlul de doctor in matematici de la Imperial College, unde a lucrat la

multe proiecte, inclusiv programul Sar lVirs. Susline cd, pentru ci nu a al'ut

niciodati ambilia de a deveni scriitor, a fost foarte surprins cind, incercAnd si-gi

giseascl un agent pentnr o primi carte, propunerea lui a avut succes gi s-a fina-

lizat cu un contrad de publicare. Prima lui trilogie, IMPERIUL fAnAfUryRt,al cdrei prim volum este Prin,tul Spinilor, a fost primita cu mare entuziasm inrAndul cititorilor de frntasy. Celelalte volume din serie, King of Thorns qi

Emperor of Thoms (n pregitire la Editura Nemira), au apirut la scurti vreme.

A urmat apoi incl o trilogie reuqitd, RED QUEEN'S \fAR. in2Ol7 a apirvtRed Sister, primul volum din seria THE BOOK OF THE ANCESTOR. MarkLawrence este ctrsltorit, are patn) copii gi locuiegte in Bristol.

MARI( LA\MRENOE

SpINILORTraducere din limba errglezit

RoxaNa GauanT

PnINTI.JL

NEMIRA

I

Corbii! tntotdeaooa corbii... Au coborAt pe frontoanele bise-

ricii inainte ca rdniqiisi devini cadavre. tnainte chiar ca Rike sifi terminat cu tiiatul degetelor de la mAini gi cu smulsul inelelorde pe degete. M-am lisat pe spate, proptindu-md in stAlpul spln-zurtrtorii, 9i am clatinat din cap spre pisdri - cel pugin cinci-qase,

aliniate intr-un singur gir negru, cu priviri fixe gi atotttiutoare.Piala din mijlocul ordqelului se inrogise. SAnge in canalele de

scurgere, sAnge pe lespezile de piatrx de sub picioare, sAnge in fAn-

tAntr. Legurile zdceau expuse, cvm zac legurile de obicei. Uneleptrreau chiar hazlli, cu mAinile fere degete intinse spre cer, altele

erau linigtite, ghemuite protector tn jurul propriilor rdni. Mugtele

roiau deasupra rinililor ce inci se zvArcoleau. Unul intr-o parte,

altul in cealaltd, unii orbi, alpii incercAnd sd scape, trddajitogi de

rnturajul lor bAzAitor

"ApI!Api!"Muribunzii aqtia!Mereu cer apd. Ciudat,la mine e invers cAnd

ucid, mi se face sete.

Deci ista a fost Mabberton. Doud sute de fermieri mo4i, zd-

cAnd flra suflare, cu coasele gi topoarele imprdgtiate pe lAngn ei.

Acum, ce sd zic, eu i-am aveftizat ci noi din asta trdim. I-am zis

asta lui Bovid Tor, conducdtorul lor. Le-am dat qansa asta, eu

intotdeauna le dau o gansi. Dar au vrut sAnge gi micel. $i asta

,rrr primit.

MARI( LAWRENCE

Rdzboiul, prieteni, e un lucru frumos. Aia de zic altfel bat

cAmpii, nu $tiu ce vorbesc. Dacdar fi si mi miqc de aici 9i sI merg

pAn'la betrXnul Bovid, cdzutldngd.{intind, cu malele tntinse-n

poald, probabil cd el ar aveaaltpunct de vedere. Dar vedeqi 9i voi

unde l-a adus obiceiul de-a se contrazice cu alqii.

- Viermi sirintoci ce sunted!

Rike a aruncat un pumn intreg de degete peste burdihanul

spintecat al lui Bovid. A pornit apoi spre mine, cu mAna tntinsi,aritAndu-mi prada pe care o strAnsese, de patcd eu aq fi avut

vreo vini.- Uite gi tu! Un inel de aur. Unul singur! IJn sat intreg gi-un

singur inel de aur, si fiu al dracu'! lmi vine sI-i invii pe toqi la loc

qi si-i mai tai o datd. Ai dracu' fermieri de cicat!

Chiar ar fi fecut-o, dacdar fi putut: era un nenorocit capabil de

orice, lacom sdfacdriu. L-am privit drept in ochi, feresaclipesc.

- Stai ugor, frate Rike! Sunt mai rnulte feluri de aur in Mabberton.

I-am aruncat o privire de avertizare. injuriturile lui spulbera-

seri toati magia momentului; tn plus, trebuia si fiu dur cu el.

Mereu ii venea s-o ia raznacAnd se incheia o batdlie, mereu tnse-

tat dupi mai mult. M-am uitat la el, dAndu-i de-nleles ci sunt gata

si-i ofer mai mult. Mai mult decit ar fi putut duce. A mhriit, a

strAns inelul tnsAngerat in pumn gi gia vArAt cugitul inapoi lnteaca

de la cingitoare.Apoi a apdrut Makin, care a intins bralele, cuprinzindu-ne Pe

amAndoi pe dupn umeri gi bntAndu-ne Peste armuri cu mAinile in-

minuqate. DacI Makin se pricepea la ceva, apii asta era - gtia sI

potoleasci lucrurile.

- FrateleJorg are dreptate, Micule Rikey. Avem o ditamai co-

moara de gisit.tgi cAqtigase dreptul de a-l striga pe Rike ,Micul Rikey", pen-

tru cd era mai inalt cu un cap decAt oricare dintre noi 9i cam de

doul ori mai solid. Makin era un izvor nesecat de glume. Le spu-

nea celor pe care ii ucidea, dacd avea destul timp. ii plicea sd-i

vade dAnd ortul popii cu zAmbetul pe buze.

- Ce comoarl? s-a interesat Rike, inci ursuz.

l)HtN luL SplNuon ll

- CAnd dai de fermieri, peste ce mai dai, Micule Rikey?Makin a ridicat sugestiv din sprAncene.

Rike gi-a migcat viirera, delectAndu-ne pe amAndoi cu mutra luipocitd. Mi rog, si zicem cd era mai degrabi brutala decAt pociti.liu, unul, cred cI cicatricele il ficeau sdarate mai bine.

- Vaci?

Makin a strAns din buze. Nu imi phceau buzele lui, prea groase

i;i prea cirnoase, dar ii iertam neajunsul ista pentru poantele pe

c,are le fecea gi pentru omorul pe care-l semrna cu buzduganulitla al lui.

- Pii, bine, atunci poli si rdmdi cu vacile, Rikey, Micugule![,)u, unul, mdcar sd caut o fatd de fermier sau trei, pXnI nu le ter-rninl igtilalgi pe toate.

Au luat-o, deci, din loc. Rike haheia in stilul lui inconfundabil -un fel de

"hAr! hAr! hAr!", de parcdar fi incercat sd scuipe un os de

pegte din gAt.

Am vdzut cum dirAmd uga casei lui Bovid, de cealalti parte a

hisericii, o casi bund, cu acoperig tnalt, cu lespezi de piatr; gi o

grldinign de flori in fa1n. Bovid i-a urmirit qi el cu privirea, dar

flre sa-9i poatd tntoarce capul dupi ei.

Am ridicat ochii spre stolul de corbi, m-am uitat apoi la Gemtpi la frate-siu, Maical, un tip pe jumitate debil, cum tiiau cdpi-

lAni - Maical le aduna in cotigtr, iar Gemt le reteza cu toporul.Frumos! vi spun eu. Cel pulin sI privegti aga ceva. Sunt de acord

cd rlzboiul pute riu. Dar in scurt timp urma sii dlm foc loculuigi putoarea avea si se transforme in fum. Inele de aur? Nu-mi maitrebuia altd plati.

* Biiete! a strigat Bovid cu voce stinsd ca de fantomi.M-am apropiat de el gi m-am sprijinit in sabie. Mi cuprinsese

brusc o molegeale ce-mi lnmuia bralele gi picioarele.

- Mai bine ciripeqti repejor ce-ai de ciripit, fermierule. Fratele(iemt se apropie cu toporul. Hargt-hargt!

Nu pdrea prea ingrijorat. E greu si sperii un om aflat atAt de

irproape de ospilul viermilor. Dar md rodea ci mI luase ata, ne-

r.('spectuos, gi mi strigase ,,beiete".

t2 MARK LAWRENCE

- Ai fete, fermierule? Nu cumva stau ascunse prin beci? Las'

ca batrAnul Rike o sd le dea de urmi.La cuvintele astea, Bovid a ridicat ochii spre mine - o privire

asprd qi indurerati.- Cfui ariai, bniete?

Iardgi ,,biiet eu dsta.

- Destui cAt se te despic ca pe un sac inqesat ce e$ti! i-am ris-

puns, simlind cum, de data asta, mr cuprinde furia.

Nu-mi place si md infurii. Mi scoate din minli senz-a1ia asta.

Dar cred cd nici mdcar nu-qi dddea seama. Cred cd nici nu mai

gtia cdJ despicasem in doud cu nici juma'de ori in urml.

- Cincisprezece primiveri, nu mai mult. Nu poate fi mai m-ult...

Cuvintele i-au iegit lent dintre buzele albestrii, care contrastau

puternic cu fala lui lividn.Ai ratat cu vreo doui, i-aq Ii zis, dar deja nu mi mai auzea.

Cotiga a scos un sci4Ait chiar ln spatele meu; Gemt se apropia

cu toporul picurAnd.

- Luali-i capul! le-am ordonat eu. Lisaqi-i burdihanul ospilcorbilor.

Auzi, cincisprezecel Si am cingpe ani gi si pArjolesc sate!

CAnd oi ajunge la cingpe, o si fiu deja Rege!

tlnii oameni s-au ndscut sd te scoatd din pepmi. Fratele Gemt se

ndscuse sd scoatd din pepmi o lume intred.Sd.

2

Mabberton a ars bine. Toate satele ardeau bine ln vara aia.

Mlkin zicea cil-i o vard. blestematd, prea afurisite ca sa sloboada

vreun strop de ploaie - gi nu gre$ea. CAnd intram in vreun sat, ci-lrre pe cai, valuri de praf se ridicau ln urma noastrf cAnd iegeam,

lfulm in spate valetuci de fum.

- Cine ar fi fermier pe aici?

[,ui Makin ii plecea sd puni intreberi.

- Cine o fi fate de fermier?

Am dat din cap spre Rike, care se legdna in ga, de-ajuns de obo-:it cAt mai si cada de pe cal, cu zAmbetul lui timp uitat pe buze

;i o bucatl groasi de mitase agdgatdde armurd..Habar n-am undeputuse gtrsi mitase in Mabberton.

- Fratele Rike chiar se bucurtr de micile pleceri ale viejii, a

r,ir Makin.

$i chiar o fdcea. Rike avea in el o foame pentru plicere. Era

trrirtuit de foamea asta ca de un pArjol.

lltlciul flecarilor a cuprins repede sdtucul Mabberton. Amirrt rrt cu feclia in hanul cu acoperig de paie, apoi focul ne-a gonitr rlx.clc afare.incao zi sAngeroasi din anii lungi de chin in ghearele

rrr'r'1ii care a cuprins imperiul nostru farAmilat.M,rkin s-a tters de sudoare, mhjindu-se peste tot cu funingine.

.\ r i .r rur adevdrattalent la murdirie, Makin al nostru.

'Sr

*r

= |- : frl z o ln

I rF

e ul

u$

*$'F

}€ E

gE rl

ri u

r il

$ F

1l*

*E +

I ag

flegg

r*[B

***r

t i$s

$ils

[-i*

lEgi

FlfI

ti F

e:'F

r t

il[gf

l eE

Eig

IE tF

il [F

' Itil

FF

Fi i

F,*

!€: F

s_t

Eg:

[f,F

EE

3$ff,

[ F

$F

, [[*

iHas

E>

6 ilE

F

-Frr

gtqg

gflrg

Egg

gF

g+ **

[l *f

fi I

IiE F

F €

te e

i r

$oo

SO

-:-d

nE E

*''3

t)E

a H

ii H

H

lttF

t$$F

illge

ililfl

EE

tFtil

H$H

'F?i

lF3

F-'"

E.E

F:

z o

- -

/: Z

-'

: .-

I

- {

i'i

>:

=--

=-f

:-?=

-V

-:3-

;

-:!

:,,

==

1. =

?|-:

, l=

i n;

=

i-

--- -

^' -

- =

=' .1

i a.

?.;

;. C

=, =

; =

- =

i

-r't

': a

! -,

l'=

*

ai =

='-,

=.*

;tE i.;

.etii

llu.:;

ax

eI1i

l; i r

ilN i€

€

=E

ilqi{E

*ilf.

tE *

iF$€

*Ff$

Ff,g

F+

iil[t

e*$

E

i:E Z

pE

ft$ g

T g

!';t

E I

r i'D

='4

< x

3:r

-$(H

a-8

R

e.F

,I

i-'U

d

r0 il

b

: t

" H

t

o p

F-

ni X

q9.

e.:i

!a C

5

i\5 <

.-.

D

-'-

i-'

€ rF

-nrr

tiI:la

lx r

t;r+

i $n*

$rF

+nI

? h

*rD

x-

F "F

-:eE

.3."

tEg;

,flgg

ft!r

ii:-3

E

s,E

# E

:F!

FE

il.

F F

*;*g

gf il

€ [l.

$ r

-ilgi

lar

*rH

" ;€

ta

F**

g*iE

flfr

s: i

xri*

r gg

$ $5

tT

'.)

, it,

rs il

tfii [

R I

sFE

*i s

rr ;i

s:'

r-. =

'Q E

H

'iD i

o'

.! 3

f. A

3

-..a

=

'r.

;-

H

!,, 5

Fr

F, i

lg.iH

ilf+

IFF

. i'

n 3:

.i I

s g

E!,8

X

uH n

o-

F S

E

H

, P

. ;

= I

n,

g E

. i

SA

B!

aE;3

RF

S 6

. w

: A

.E3.

E H

E E

; F

€fi

'u. r

g,.n

i F. I

"L

E r

E€F

E H

f ;€

tH

?

ysF

j:i

+

.

? t

E'*

F

f:.

P

E'

t'."F

'F

t6 MARK LAWRENCE

- Oamenii Baronului $tiu sPre ce ne indreptdm? l-am tntrebat

pe Burlow Grasul.

- CAinii rdzboiului urmeazdlinia frontului, a zis'

Burlow Grasul nu-i prost. Guga ti tremure cAnd deschide gu

dar nu-i pro$ deloc.

- Deci...M-am rotit se mi uit la ei toqi, pe indelete.

- Deci Baronul Etie unde merg bandifi ca noi 9i gtie 9i pe ce cale

Le-am dat timp sI-mi inleleagi vorbele.

- $i eu tocmai am aprins un nenorocit de foc care si-l averti

zeze pe el qi pe-ai lui cd nu-i o idee prea bunl si ne urmeze' i

Aiunci, deodate, am infipt pumnalul in Gemt' Nu era nevoie,

dar chiar aveam chef s-o fac. Plus ci a dansat destul de bine, gil

pe sAngele lui, inainte sd cadi de pe cal. Fala lui roqie s-a albit

tul de repede.

- Maical! am ordonat eu. Ia-i capul!

$i a f;cut-o.Pur 9i simplu s-a tntAmplat ca Gemt si-gi aleagd un mome

prost.

Indiferent ce tl palise pe Fratele Maical, pe dinafara rdminea ne'

schi.rnbat. Ardu tafel de solid, lafel dc dur 7i de acru ca toli ceilalpi..

Dar asta, numaipAnd cAnd i. se punea o tntebare'

3

- Doi mo4i qi doi care incd se zvArcolesc.

Makin rinjea cu gura pind, laurechi.Ne fdcuserd m tabdrachiar lAngn spinzurdtoare, In caz de ceva,

dlr Makin galopase tnaintea noastre, ca si verifice locurile. M-amglndit cd vegtile astea, cu doi viequitori dintre cei patru prizoni-eri linu1i tn cugca spAnzurdtorii, o sd-i inveseleascd pe fragi.

- Doi, a bombenit Rike.S-a obosit prea mult, iar cAnd e obosit, Micul Rikey vede me-

reu jumitatea goale, a cu$tii.* Doi! a urlat Nubanezul mai departe, inspre coloana ce se

frlrma in urma noastre.

Vedeam cum o parte dintre beiegi fac schimb de monede, pe

fclurite rimdgaguri. Drumul Moroilor e mai plictisitor decAt

slujba de duminici. O tot gine drept 9i fera hArtoape. AtAt de

drept, incAt ai putea ucide doar ca sn poli face stlnga sau dreapta.

Atlt de neted, incAt ajungi sd apla:uzi daci dai peste vreun suig.

lirr de-o parte gi de alta, doar mlagtini gi mugte, mlagtini, mu$te,

nru$te gi iar mlagtind. Pe Drumul Moroilor n-ai si vezi nimic maibun decAt doi condamnagi intr-o cuqcd.

Ciudat cd nu mi-am pus intrebarea: ce cautd o cuqcl in mij-Iocul pustietigii, cu doi viermi bagagi in ea? Am luat lucrurile,rltfel, ca gi cAnd ag fi dat peste o comoarr. Careva gia lasat in urmil,rizonierii si moard, atirnagi in cugti, pe marginea drumului.

MARI( LAWRENCE

Un loc destul debizar ales, dar, oricum, o distracgie Pe gratis pen-

tru mica mea bande. Fralii incepeau si dea semne de neribdare,

aga ci l-am imboldit pe Gerrod, care a pornit latrap. Un cal bun,

Gerrod. S-a scuturat de toropeala care il cuprinsese ;i a troplit mai

departe. Pe niciun alt drum nu se troplie capeDrumul Moroilor.

- Viermi! a rdcnit Rike 9i toli au rupt-o la fug1',luAndu-se la

intrecere.I-am dat frAu liber lui Gerrod. N-ar fi lisat niciun cal si i-o ia

inainte. Nu pe drumul ista. Cu fiecare bucdqici pavatd, frecare

lespede de piatr|potrivite intocmai cu cea de alituri, atAt de bine

lipite incAt nici micar un fir de iarbi nu putea sffibate printre ele.

Nicio piatrdintoarsi, nicio lespede zgiriard. Clndit pe o mlaqtini,

ia aminte!Bineinqeles cd amajuns la viermi inaintea celorlalli. Niciunul

dintre ei n-ar fi putut si-l intreacl pe Gerrod. Mai ales cu mine

calare pe el, cAnd ceilalli atirnau'fiecare in parte, dublu cAt mine.

CAnd am ajuns lAngi cugci, m-am lntors si-i privesc. Erau impr5g-

tiali toli in lungul drumului. Am ricnit, cuprins de o bucurie gro-

zavt", indealuns de tare cit sd-i trezesc pe cei din cotiga plinn de

cipllAni. Gemt era gi el acolo, silta dintr-o parte intr-alta.

Makin m-a ajuns primul, cu toate cd a mai $rebetut distanga

de doul ori, cu putin timp in urml.- Lasi-i pe oamenii Baronului sivini, i-am zis. Drumul Moroiior

e la fel de bun ca orice altd punte. Zece oameni ar putea line piept

aici unei armate intregi. Lia care ar incerca si ne flancheze s-ar

ineca tn mlaqtini.Makin a cletinat din cap, incercAnd s5-gi recapete suflul.

- Cei care-au construit drumul dsta... dacd mi-ar fi fecut un

castel...

IJn tunet dinspre risdrit mi-atdiat vorba.

-Dacl,oamenii Drumului ar construi castele, n-am mai ajunge

nicdieri, a zis Makin. Bucurd-te ci nu mai sunt aici.

I-am privit pe ceilalqi fraqi apropiindu-se. Apusul a incendiat

deodatd mlagtina, colorAnd-o intr-un portocaliu ca de foc, 9i gAn-

dul mia zburat tnapoi, spre Mabberton.

l'rinl lll, SplNtlon

- A fost o zibund., Frate Makin, am zis.

- intr-adevir, Frate Jorg, a rispuns el.

lirafii s-au apropiat 9i au inceput se se certe pe seama viermilor.

I .urr hsat gi m-am dus si citesc lAngi cdruTa in care lineam prada

rlr ritzboi, cu fulgerele tlind cerurile de deasupra noastrd, in timpct' ploaia intirziasi se reverse. trrcep.rt.rl ileimdlisase cu Plutarh

irr gind. Era numai al meu, inghesuit intre copertele din piele.

Llrr cilugir de toatd isprava igi petrecuse intreaga vialI istovindl,r cirrtea asta. O viald intreagd aplecatd asupra acelor foi scrijelite

t'rr rnlna. Aici auriul, pentnr nimb, pentnr soare gi ornamenta1ii.

l)irrcolo un albastru otrdvitor, mai albastru decAt orice vdzduh

l;r ,rrniazd. Mici puncte stacojii care inchipuiau un pat de flori.I'r<rbabil cd gi-a pus toate vi4a aici, de flacaiandru pAna cAnd a al-

I'i r, dichisind cuvintele betrAnului Plutarh.'l'unetul se rostogolea deasupra noastri, viermii din cugci se

zllitteau qi urlau, iar eu, nemigcat, citeam slove mai vechi decAt

vrc,murile in care constnrctorii Drumului igi pavaseri cnile.

- Sunteqi nigte laEi! Femei cu sibii gi topoare!

Unul dintre corbi, gata de festin, avea deja ciocul infipt in el.

- Nu-i nici mdcar un berbat printre voi. Sunteii toli nigte po-

ponari, aliniaqi in urma mucosului aluia.

Rotunjea cuvintele la sfirgit, ca unul de fel din Merssy.

- E-un tip aici care are o pdrere despre tine, Frate Jorg! a strigat

ll mine Makin.O picdturi de ploaie mi-a c&zut pe nas. Am inchis cartea lui

l)lutarh. Zebovise ceva pAni si ajungi la Sparta gi Licurgl, aga cd

putea se me mai as,tepte pu1in, fire si se ude in timpul dsta. Viermele

rru terminase, aqa ci l-am lesat sI vorbeascd pAnI la capdt, cu spa-

tcle intors spre el. CAnd qti la drum lung, orice carte trebuie bine

irnpachetatd, ca si n-o ude ploaia. O infagor intro pinzd'ceruitd de

z.cce onpe lat, inci de zece oripe lung, apoi o bag pe sub mantie,

intr-o geantd prinsi de ga. O geante buni, de pe Coasta Calului,

19

' Legiuitor legendar al oragului Spana (n. tr.).

MARK LAWRENCE

ia aminte, cu strat dublu de piele, bine cusuti' nu ca porciriilefecute de iia din Thurtan.

Flncnii mi-au fecut loc si mi apropii. Cugca pulea mai riu decit

cotiga cu cdplgAni, un miros iute, nemaiintalnit.

Patru cqti atArnau acolo. Doud erau ocupate de oameni mo4i.Foarte mo4i. Picioarele legurilor atirnau printre barele cu$dlor,

cu carnea smulsd pAna la os de ciocurile corbilor. Mugtele se im-

bulziseri pe ele intr-un strat gros, ca o a doua piele, neagrl qi bA-

zAitoare, Fleceii il inlepaserd de cAteva ori pe unul dintre viermi,

iar acum nt ardta prea bucuros. De fapt, ardta de parcd urma sd

dea ortul popii. Ceea ce ar fi fost o pierdere, doar aveam toatd

noaptea inaintea noastrd. Eram gata si punctez asta, dar viermele

cu gura mare m-a intrerupt.

- $i-acum mucosul a venit incoace! S-a siturat de uitat lapozele

desfrinate din cartea aia a lui, furatd".

Scitea turcegte, cu picioarele insAngerate gi descirnate. IJn om

bitrAn, de vreo patrrzecide ani, cu pdrul negru gi barba incirun-gitd, cu ochii tntunecali 9i luciogi.

- $terge-gi rahatul de la cur cu paginile ei, bliete! a zis el cu

glas fioros, tncleqtAndu-gi degetele pe barele cugtii 9i fecAlld-o sa

se hAlAne. Doar cu atAt poli sn rimAi din ea.

- Am putea porni un foc mocnit? a sugerat Rike.PAne qi Rike igi didea seama ce batrAnul voia doar sd ne infurie,

ca si terminim cu el repede.

- Cum am f;cut la spAnzuritorile din Turston.S-au auzit cAteva chicoteli. Dar niciuna dinspre Makin. -

I se citea tncnrntarea sub stratul de mizerie qi funingine,iar pri-virea sa il jintuia pe vierme. Am ridicat o mAnI ca si-i potolesc.

- Ar fi mare pdcat de o carte a;a buni, Pirinte Gomst, am zis.

Ca gi Makin, il recunogteam pe Gomst tn spatele barbii gi al

pirului. tnsd, fere accentul ila al lui, ar fi putut trece neobservat.

- Mai ales cd e un exemplar din ,Despre Licurg", scris in la-

tinaliterard, nu tn bolboroseala aia stricatd.pecare ne-o predau

in bisericd.

frtrtt.t1rrr. Sprr.rrlon 2l

- IvItr cunogti? a intrebat el cu o voce sparti, devenita bruscpl0ngdcioasi.

- Binetnleles ci te cunosc.

Mi-am trecut mAinile prin pletele mele adorabile gi mi-am prinsplrul la spate, ca sn imi vadd mai bine chipul, in lumina gtearsi

I rlmurgului. Am trisiturile asculite 9i intunecate ale celor dinnermul Ancrath.

- Eqti Parintele Gomst, ai venit sI mi duci tnapoi la gcoali.

- Pr-prin...A dat sA bolboroseasci ceva, incapabil sI mai rosteasci vreun

euvfint. De-a dreptul dezgustdtor. Mi flcea si mI simt de parcimugcasenl din ceva putrezit.

- Pringul Honorous Jorg Ancrath, in slujba domniei voastre.

M-am inclinat inspre el.

- C-ce s-a intAmplat cu Cepitanul Bortha?

Plrintele Gomst se legina ugor in cugca lui, complet derutat.

- Cipitan Bortha, domnule! a izbucnit Makin tntr-un salut gi

l ftrcut un pas tnainte.Era plin de sAnge de la primul vierme.

Apoi ne-am cufundat toqi intr-o tdcere de moarte. PAne si ciripitul gi zumzetul din mlagtini incetaserd, devenind doar un zgo-

nrot $ters. Fragii se uitau cu gurile ciscate la mine, apoi iardgi la

prcot, qi din nou la mine. Micul Rike arita uluit de parcl tocmail-rr fi intrebat cineva cit fac noui ori gase.

Ploaia a ales tocmai acel monfent sd se prdvileascd din ceruri,

toat[ odat5, de parcd Domnul Dumnezeu iqi rdsturna oala de noapte

l)cste noi. Negura ce se aduna inspre noi s-a ingrogat deodatd, cd-

pltAnd consistenla melasei.

- Prinle Jorg!Prrintele Gomst trebuise si strige ca siJ aud prin vuietul ploii.

- Noaptea! Trebuie sd fugi!Sttrtea prins cu mAinile de barele cugtii, cu degetele albite, cu

ochii larg deschigi, fira se clipeasci in guvoiul de apd, holbAndu-se

in intuneric.