Aunel CAnApn s-a niscut pe 15 martie 1959 la Craiova, a absol-vit Facultatea de Filologie (Craiova, 1984) pi Facultatea de Jur-nalism 5i ttiinlele Comunicirii (Bucuregti, 1994). A fost profesor

5i ziarist. Tn domeniul SF activeazi din 1980, infiintrSnd pi con-ducdnd mai multe cenacluri la Craiova pi Cernavodi. Este unuldintre iniliatorii taberei Atlantykron (1990). A fost prepedintealAsocialiei Creatorilor de SF (Craiova). Redactor la mai multereviste, fanzine pi suplimente SF, in prezent este redactor-gefal revistei Anf,c,pafrb. A debutat in 1981cu povestirea ,,StelaraFata Morgana" in revista gtiinli Sitehnicd gi a publicat prozascurti in Convorbiri Literare - Supliment SF, Anticipafia, StarTrafic SF, Magazin, Jurnalul SF, Strict Secret, Curierul Nafio-nal, Almanahul Ramuri, Atmanahut Rebus, Almanahul Antici-paf,b. A tradus volume de Murray Leinster, Robert Silverberg,David Brin. Este prezent in antologiile Cronici microelectronice,Avertisment pentru liniStea planetei, Beta SF, Nemira '95.A oblinut mai multe premii, printre care: Premiul pentru romanal Editurii Nemira pentru la capdtul spaliului (1997) 5i LumileCurcubeului(1999) 5i Premiul Pentru Tdnarul Scriitor alAsoci-aliei Europene de SF (1999). Bibliografie selectivi: V6n6toarede noapte (1 995 - cu pseudonimul Harry T. Francis), La cafitutspaliului (1997, Ed. Nemira), Rdzboinicii Curcubeului (1996 -povestiri gi nuvele). Non-fiction: OZN - Trxut, prezent, viitor(1995 - in colaborare cu Dan N. Mih6ilescu), Mic digionar deautori SF (1996), O istorie tematicd a literaturii SF (2006).

ourelUco el

dumnezeule de dlncolode burto universului

Y

vro

NEMIRA

Coperta colectiei: Corneliu ALEXANDRESCUllustralia copertei: @ Dodd, Steve R. via Agentur Schl0ck GmbH.

Descrierea CtP a Bibliotecii Nationale a RominieiCARASEL, AUREL

Dumnezeule de dincolo de burta universului/Aurel Cerii5el; - Bucuregtii Nemira publishing House, 201 1

rsBN 978-606-579-216-6

821.1 35.1 -31

Aurel CdrigelDUMNEZEULE DE DINCOLO DE BURTA UNIVERSULUI

@ Nemira, 2011

Redactor: Sandrina PATRASCANTehnoredactor: Stelian BIGAN

Tiparul executat de Fed print

Orice reproducere, totale sau pa4iald, a acestei lucrdri,firi acordul scris al editorului, este strict intenisepi se pedepsegte conform Legii dreptului de autor.

tSBN 978-606-579-21 6-6

La prelul de venzile se adauge 2% reprezentend valoareatimbrului literar ce se vireazd Uniunii Scriitorilor din Romenia.

t.

AMERICA

0. inointe de Creolie

Ca gi cum te-ai duce la un oracol vestit, ai agtepta

la rAnd, plictisindu-te aleturi de zecile de curiogi si-9i

cunoasctr destinul, apoi ai intra in inciperea semiin-tunecatl gi vocea de dincolo de peretele de lemn gi-ar

spune c\Zeii au hotirit ca a doua zi si te indreplicltre Veqnicele Plaiuri de VAnItorii. Oare ce-ai face

in acea clipdin care qtii ctoristenlei tale i s-apuspunct?

Chiar aga, oare ce naiba ai putea face?!

Martin Alonso igi scuturd capul, se ridicd de pe

scaun 9i se tndrepti citre fereastri. Cum te-ai puteaopune viitorului orb, care oricum va trece peste voin-gele 9i rugiminlile muritorilor, intru implinirea unuiDestin necunosc,ut? Ai incerca sd fugi din calea lui,sI te ascunzi in locuri cAt mai tndeptrtate gi mai negti-

ute, a$teptand cu inima cAt o glmilie de ac trecerea

sa peste fila inci nescrisi, sau l-ai infrunta cu mindrie

9i spaimd" striduindu-te sfii pdstrezi demnitate4 pAne

in ultima clipe? Se fii leu sau si fii garpe? Si iubegtiviaga ;i s-o accepli a$a cum e sau str te striduiegti s-o

modelezi, tn speranla ci viitorul nu este imuabil?

8 ourel

Ca gi cum ai fi propriul tiu oracol...Maffin t$i sprijini mAinile de tocul de metal 9i privi

in spaliul cu4ii interioare. O grupd de voluntari seantrena, sub comanda unui instructor, deprinzAnd miycdrile de bazd, aletehnicilor de auroaperare. Miqcirile,repetate pinelaobsesie, aveau ceva din precizia unuimecanism de ceasornic, tiind aerul cu vijiituri inau-dibile din locul unde se afla el. Din toli birbafi tineride dedesubt, urma si fie selecAionar unul singur. Saupoate ci alesul nu se afla printre ei gi atunci toatimuncava {ifostzadtnici. Acest lucru se intimplasepe vremea DirectoruluiJoachim Monteil gi a urma-gului siu Real Bourhis, cAnd Centrul fusese nevoit siexecute 114 candrdaqi, ferd si fi reahzat nicio selecgie.Atunci, \U7erner Doise devenise sng,xul bassassinciruiai se prelungise contractul pentru inci un sezon.

Toati lumea auzise de'Werner. Marrin Alonso cli-tini din cap gi strAnse mAinile pe rama metalice pAnece buricele degetelor i se albirn. Toatd,lumea, chiarqi el, degi fi.rsese depistat de-abia in arnil26dupi inche.iereapicii de laMont Palomar, lntr-o comunitate devAnetori de capre negre. $!l amintea pebetrinulhas-sassin, tn special dupn prima demonstralie de aruncarea sigegilor otravite la lintd cu ajutorul unei suflante.Nimerise 20 de sdgeli din tot atatea arunciri, exacrin mijlocul inimii pictare cu rotu pe panoul din po-listiren, in mai pujin de gapte secunde. tn c[pa aceeagtiuse ci sau va deveni mai bun decit maestrul cupnrul in intregime alb gi cu picioarele goale, care iiprivea de pe salteaua cu apd, pd,rindsd vadi dincolo

- -tcoroJet dumnezeule de dincolo de burlo universului 9

de ei, sau va renun a inci din acea clipl gi se va in-toarce la turmele sde de capre, risipite printre tarcu-rile pustii, betute de vAnturi silbatice 9i ploi violente.Pe atunci credea cI s-ar mai fi putut intoarce.

Devenise mai bun, acum $tia asta, degi se indoise

de multe ori de-a lungul fascinantei 9i primejdioasei

existenle de bassassin oficial al Federaliei. Statistic vor-bind, ucisese cu mai mult de 40olo oameni decAt Doise

gi luase parte la aproape de doud ori mai multe acgi-

uni. Privirea aceeatnsi... Iqi amintea de albastrul ei

absolut senin qi de punctul fixat undeva in azurul sil-batic din spatele 1or.

Privirea acsean-oinlelesese nici atunci, dupi cum

nu reufea s-o prtrundd nici acum. t9i desprinse dege-

tele de pe metalul vopsit in negru gi arunci o ultimdprivire citre incinta situatd Ia aproape 12 metri sub

el. B*ba1ii imbricali in cnmaqi ugoare, albe qi gorturi

albastre, continuau si loveasci invergunali aerul gi

sI icneascl strigite de lupti. Exact aga fusese gi el, inacel trecut despre caregi amintea ca p in cea\d" un tanlrconvins ci existenp lumii depindea in exclusivitate de

fo4a 9i precizia loviturilor sale, de sAngele rece 9i

de siguranga mAinii carevaaplica lovitura finali unuidugman necunoscut gi nevdzut. Acum insi...

Acum insi totul se intorsese impotriva intglepciu-

nii care venise odatl cuvArsta gi cu experienla. In clipa

in care qtiuse cd soarta ,,:rirvi hassassin nv era aceea de a

menline echilibrul lumii, dupi cum spunea dictonuldin sala de antrenamente, ci de a susiine un regim

socid impotriva tentativelor de risturnare venite atlt

?ourel cdr6let

din interior, cAt gi din exterior, ceva se risucise de-alrtttg"l luminii cerate azleigi setul de valori abia sta-bilit igi incerase existenla. Chiar in diminega aceea,cu putin inainte ca soarele si atingl crucea bollii, te-lefonul negru sunase pentru prima gi ultima oari decAnd il vizlse in niga sa din spatele ugii silii de antre-namente. Igi gtersese transpiralia de pe frunte cu unprosop gi rispunsese. O voce necunoscuti tl tntrebasedaci el era Martin Alonso 9i, dupi ce-i confirmase,il anunlase ci operaliunea,Circuit inchis" incepusechiar in acel moment. Misiunea sa era aceea de a asi-gura protecfie totali unui oarecare Fernando Ferens.Apoi, in receptor, se auzise o r'asuflare adAnce, asemenea unui oftat, gi clicul receptorului atLrnatin furcivenise aproape simultan cu sunetul ascutit al tonului.

Martin Alonso se tndrepti cirre biroul a$ezatindreapta ferestrei gi deschise din nou dosarul albastru,pe coperra cdruia stiteau scrise cu litere aurii douicuvinte

"CIRCUIT tNCfnS". Trecu penrru ultimaoari peste cele gase file conlinAnd informalii 9i foto-grafii, pentru ca sl fie sigur ci memoria sa refinuseabsolut toare elemenrele, dupi care rrase de firul gal-ben tixat deasupra cororului 9i privi indelung cumdosarul se mistuie aproape feaflacerddeasupra gea-mului protector. DupI care, mituri cenuta cu dosulpalmei cdtre cogul de plastic arezattn dreapta birou-lui qi o lesl sa se depund in sacul de hAnie alba.

Inci din momentul in care primul slu instructordescoperise la el calitafle debazd,ale miqcirilor rru-pului gi ale vitezei de reacjie a minlii, care aveau si-l

dumnezeule de dincolo do burlo universulul ll

transforme intr-un bassassin adevirat, o magini de

ucis eficiente gi fn're cusur, maestrul de organizare a

stfilor spiritude incepuse si-i explice, in detaliu, care

urma sI fie principala misiune a viitoarei sale cariere.

O misiune care, poate, nu avea si soseascl niciodatl.Sau, dimpotrivd, avea si fie chiarprima din girul celorcare urrna sx devind firuIinsusi al existenpi sale. MAn-

gAindu-qi mustltile lungi 9i subliri, care aproape cl-iatingeag pieptul, adlugase gi fapul ci misiunea,CR-CUIT NCttlS" pirea mai degraba o fantasmi, de-

oarece niciunul dintre hassassinii pregtrtili in centrulde pe llrmul golfului, din apropiere de Galveston,nu fusese solicitat s-o ducd la indeplinire de-a lungulsecolelor, atAt de departe cAt putea sonda in trecutmemoria Relelei.

O misiune al clrei timp de indeplinire sosise acum.

lgi finse buzele 9i simligusnrl slrat strecurindu-i-se

pe sub limba spre gAt. Cum stdtea aproape cocotat dea-

supra biroului, oglinda fixattr pe peretele din dreapta,

deasupra terminalului special al Rejelei, reflecta inapele ei clare imaginea unui berbat intrat bine in vAr-

str a treia, cu riduri adAnci la colprile ochilor, cu po-mejii obrajilor iegi1i pulin cam in afard gi cu o bunlrotundl ce plrea ca ise sprijini de genunchi. igi stn-

pini un zAmbet viclean: burta constituiaun semn dis-

tinctiv al maeqtrilor bassassini. Un fel de privilegiu.Martin Alonso benuia cr la originile sale se afla ideea

cI un blrbat gr.rs nu reprezefitaun potenlial pericolpentru nimeni, deoarece se migca anevoie. Un privi-legiu pentru care trebuise sd transpire serios de-a

12 cturet cAreier

lungul anilor, deoarece se dovedise un lucru exrremde diticil si-gi pisrreze nealterare calitelile de luptdtorgi, in simultan eitats,,acest

"privilegru" ,l tagmei, dato-riti ciruia prezenga sainmijlocul unei muhimi umanedevenea nebititoare la ochi.

tgi trecu degetele prin pirul rar, aruncd"o ultimdprivire spre oglinde, apoi igi indrepti trunchiul. Batucitevacoduri pe tastele terminalului gi agtepti citetaclipe, si vadit dacd"figierele ce adlpostiseri de-a l*+rlanilor o parte din personalitatea gi din munca sa se

$tersesere. Dedu mulpmit din cap, verificl din nousertarele biroului, cogul de gunoi gi chiar ridicipujinde marginea carpetei viginii. Torul era in regula. Celeciteva obiecte personale, armele ce-l insopau per-manent, precum gi hainele de schimb le cirase dedimineali spre magina de teren ce-i fusese atribuitipentru misiune.

Se pregitea si scoati cheia magnetici, in momen-nrl in care giuinrl telefonului il lntoarse din drum. $o.reio clipa: peste numai patru minute, misiunea urma siinceapi 9i niciodati pAne atunci nu i se comunicaseceva in felul acesta. Ridici din umeri gi duse recepro-rul la ureche; la urma-urmei, era vorba despre MISI-UNE gi nimeni, niciodati, nu mai fusese comanditatsi o duci la indeplinire, ca si se gtie cu exacrirare carevor fi fost regulile.

Vocea aproape asexuari de la capltul firului eraaceea a secretarei Geneticianului-gef. ii comunice,in mai pu{in de vei propozijii, ci se stabilise si fieinsogit de inci o persoani, care aveasi supravegheze

dumnezeule de dincolo de burto universului 13

ca nu cumva misiunea sd fie periclitatd de serviciilesecrete ale Uniunii. Cind vru si proresteze, in recep-tor se auzi un oclic', apoi tonul il ingtiingn ci maiavea ceva mai mult de doui minute pentru a ajungein curte. Agefi receptorul in furcI, igi puse pelaria depanama pe cap, tncuie uga dupt el qi cobori scirilein spirale sirind treptele doud cAte doui.

Pe toate cele gapte coaste de fildeg ale lui Vishnu!MISIUNEA era pe cale si inceapd, iar lor le ardea

str introducl elemente aleatorii intr-un plan care fu-sese fixat in toate detdiile de sute de ani! Cine naibaurma sl-i fie parcener in cea mai imporrantd zi dinviaja sa de hassassin? Din intreaga istorie a clanuluide ucigagi, ciruia fi apa4inea de fapt 9i de &ept! Pri-vind lucrurile din alti perspedive insi, gtia cd nimeninu se putea impotrivi unei decizii luate de Geneti-cianul-gef, nici chiar pregedintele Federaliei.

In faga ugii monumentale de la intrare, garda ludpoziie de drepji qi saluti cu mAna in dreptul inimii.DIdu absent din cap gi iegi printre canaturile dinmetd gi sticltr securizati in lumina blAnde a diminelii.De la ine$mea celor 44 de trepte, curtea mirginitide jur imprejur de garduri albe din piatri pirea imenslMagina de teren attepta prifuiti in partea stAngi, inapropiere de un rond cu orhidee albastre. Era o Su-

rnatra striveche, decapotabili, cu tracliune pe toatecele patru roli. Martin Alonso plescti mulgumit dinlimb* i se pusese la dispozilie exacr ceea ce solici-tase, degi se gtia cd era o adevdratdproblemi chiar gi

pentru Inchizilie si procure utilap in srare de func-

14 cruret carAJer

gionare apa4inAnd unor epoci demult apuse. Viitorulinsolitor nu se vedea nicdieri.i Cobort treptele, afuAnd un aer ugor distrat, in timp

ce studia cu atentie imprejurimile, din spatele oche-larilor negri. In afara santinelei de la turnul de obser-valie situat chiar lAngi scara de incendiu, nu se zireanicio migcare niclieri. Dar el gtia cd neclintirea nuconstituia decAt o iluzie, meniti sdJ linigteasctr gi sd-iadoarmd instinctele. Undeva pe umlrul drept, substofa sublire a hainei, ticlia aproape imperceptibil undetector de prezen11,, recomandAndu-i si remAnt instare de alertil.

Se apropie precaut de magini, dar nimic nu jlgnide nic{.ieri, nu se auzi niciun sunet nelalocul lui, nuse rostogoli nici mdcar o piatrtr. Doar ticeitul innebu-nitor al alarmei. ioto"rr.

""pul gi privi spre fereasrra

fostului birou. Obturatorul comandat de computersd regleze temperatura interioarl pe perioada cAndln cameri nu se gdsea nimeni acoperise deja trei sfer-turi din sticla fumurie cu lamelele metalice ale unuiiris enorm. intinse mAna, prefecAndu-se ci vrea sd

deschide porriera, ftrrl st se risuceascd, dar o ficutn mai pulin de o fraqiune de secundl. La capitullamei curbate a pumnalului se afla o jacheti verdedin lesdtura,verdele-broagtei", livratl numai arma-tei federale.

Femeiase trase unpas inapoi,lipindu-se de portieri-- Egti foarte bun, domnule Marrin Alonso. Exact

cum mi s-a spus. Foarte bun luptitor gi excelent actor.Cred ctr vom face echipi bunl impreuni.

dumnezeule dg dincolo de burlo universului 15

Ptrr rogcat, strAns la spate intr-o coade scurtl, ochiverzi, migdalaf, piele albI, rlseturi frumoase gi ex-trem de regulate. Un profil numai bun sI fie;inutminte de oricine. Simli ci se enerveazAgi se concentriasuprapumnalului, ca sI-gi sdpAneascd tremurul ugoral degetelor. Cobori vArful armei, dar nu o introdusein teac5.

-Bexriz Aranda, nu)Femeia zilmbi 9i dadu din cap. Totuqi, de unde

naiba iegise? O intrebd, atenr la orice migcare venitidin parte-i.

- Am fost aici, rAse ea gi bltu cu vArful picioruluiintr-una din treptele metalice exrerioare ale Suma-trei. Dedesubt. Trucul strivechi, pe care l-ai intuitpesemne incl de cAnd ai coborAt scara.

Martin Alonso dldu din cap gi vAri puninalul lalocul siu sub hainl. ti ft,r semn si urce in magind,iar el ocoli prin spate, trase cu putere de portierainlepenite gi se trAnti pe scaunul imbrtrcat in pielecrlpattr. VAri cheia in conract, porni motorul gi umblala oglinda retrovizoare, preflcAndu-se ctr o potriveqte.IncI de cind o focalizasein lentilele ochelarilor, dreaptl,flrl sa schileze cel mai mic gest de autoaplrare, fixAn-duJ cu detagarea cu care privegti un exponat intere-sant de muzeu, gtiuse ci presentimentul ce.l incercase

inainte de a pirxsi biroul fusese adevdrat. Niciodatdnu se temuse de nimic ai putea sI qpunl ci acelapi lucruse intAmpla gi acum. Se descurcase perfect, dacl firsese

vorba de un test. Dar femeia fusese mai iute gi, maiales, il surprindea f"pt"l cd nu reugise s-o depisteze.

{tourel cdr6-}el

Demari incet, agteptAnd ca po4ile din fier forjatsI gliseze intr-o parre. inghid in sec Ai se srridui sizimbeascl. $tia ci aceasra avea si fie ultima zi dinviaga'sa.

Cronic6 opocrifd de lo DiegoMoniz de Pereslrello

"O aki amirlciune care imi mai sfAgia inima era

grija pentru fiul meu, don Diego, pe care-l hsasem

in Spania, orfan, lipsit de cinstea gi averea ce mi-au

fost ripite, degi sunt convins cii suveranii mei &egigi recunoscltori ii vor inapoia toate cu prisosinli."

Jamal de bord anonim

lnceputurile

Numele acesta de ,America", pe care inaintagiinogtri cei atht de curajogi gi de negtiutori de carte

l-au dat pimAntului ce rupe in doui apa cea mare

numitd Okeanos, nu este prea fericit ales. Se crede

ctr el vine de latribul indienilor,los amerigos", des-

coperit tirziuin munfii Cordilliera, abia dupi ce

a fost gisitltrecereaBaranquilladintre cele doui con-

tinente, de citre un conquistos uitat, Don Hernando