Web viewControlul unei maşini-unelte sau utilaj implică domenii cum ar fi tipul de acţionare,...

LUCRARE EVALUARE IT&C

COMANDA NUMERICA A MASINILOR UNELTE

COMANDA NUMERICA O NECESITATE TEHNOLOGICA

Comanda numerică reprezintă o treaptă superioară a nivelului de control a maşinilor şi utilajelor.

Controlul unei maşini-unelte sau utilaj implică domenii cum ar fi tipul de acţionare, modul de control şi limitarea mişcărilor pe axe, modul de control al vitezelor (principală şi de avans), modul de selectare şi utilizare a unor facilităţi asociate procesului de lucru (dispozitive de prindere, scule) etc.. Între un nivel de control complet

manual şi unul complet automat pot fi enumerate

următoarele etape:

*nivelul zero, întâlnit la primele maşini pentru aşchiere, controlateexclusiv manual;*nivelul unu, asociat maşinilor acţionate cu ajutorul roţii hidraulice /motor cu ardere internă / motor electric prevăzut cu comandă de tipul“pornit/oprit”;*nivelul doi include majoritatea maşinilor-unelte convenţionale caracterizate prin posibilitatea sincronizării mişcării sculei cu a piesei.Din punctul de vedere al controlului mişcărilor, decisivă este performanţa operatorului uman;*nivelul trei este specific maşinilor care operează în cadrul unor cicluri fixe de mişcări prestabilite, bazate pe sisteme de comandă prin came,copiere hidraulică şi electrică, comandă secvenţială de tipul matrice cu fişe,tamburi cu bile etc..

*nivelul patru include sistemele de prelucrare care asigură măsurarea dimensiunilor piesei în timpul procesului;

*nivelul cinci cuprinde gama largă a comenzii numericeApariţia comenzii numerice a fost impusă de necesitatea perfecţionării tehnologiei, în prima fază, din ramurile industriale generatoare de dezvoltări tehnologice cum ar fi industria aerospaţială, navală etc..

1


Aceste cerinţe au impus dezvoltarea unui program de cercetare amplu, finalizat cu realizarea în 1949 a primei maşini-unelte NC. Apariţia comenzii numerice marchează o etapă nouă în dezvoltarea sistemului decontrol al maşinilor-unelte. Înainte de apariţia comenzii numerice, automatizării îi era asociată noţiunea de productivitate. După apariţia acesteia noţiunea de automatizare implică alături de productivitatea şi alte trei idei directoare: precizie, rapiditate şi supleţe *MOR, 98+.Ar merita amintite citeva tipuri de MUCN : o generaţie este cunoscută şi sub denumirea de “generaţia benzii perforate”. Este caracteristic faptul că maşinile-unelte sunt proiectate special, în concordanţă cu cerinţele impuse de echipamentul numeric, constituind împreună cu echipamentul de comandă, un ansamblu numeric de prelucrare. Partea de programare era facuta pe calculatoare, iar rezultatul dupa prelucrarea datelor (cotele piesei) , programul de lucru al masinii, era stocat pe o banda perforata.Masina era dotata cu cititor de banda perforata si echipament electric de transmisie automatizata a programului la motoarele de pe axele de prelucrare ale masinii.Desigur, exista un panou de comanda de unde se puteau introduce programele mai simple pentru masina.

O alta generaţie este cunoscută sub denumirea de sisteme CNC (Computerized Numeric Control). Se bazează pe integrarea pe scară largă a calculatorului în procesul de control. Integrarea calculatorului în sistemul de comandă al maşinii-unelte face posibilă implementarea unor facilităţi în comanda numerică, practic greu de imaginat cu câteva decenii în urmă.Extinderea sistemelor CNC se poate realiza şi prin dotarea acestora cu alte

programe de bază, cum ar fi cele pentru diagnosticarea şi

localizarea defecţiunilor maşinii-unelte şi a erorilor ce intervin în timpul lucrului.

2


Programarea Masinilor Unelte cu Comanda Numerica utilizind Standul B55 ELECTRON srl –ITALY are ca scop pregatirea elevilor si familiarizarea lor cu programarea ISO-FANUC in acord cu documentatia tehnica propusa. Documentatia se gaseste pe internet la adresa :

http://www.electron.it/pdf/catalogue/LEAFLET%20B55%20(CNC%20TRAINING%20MACHINES).pdf

Dintre cele mai cunoscute echipamente CNC sunt : Sinumerik, al firmei Siemens , Germania

FANUC, Japonia

Alcatel, Franta

Mikromat, Germania

CARACTERISTICI ALE UNEI MASINI UNELTE CNC

*numărul de axe *purtătorul de program*memoria pentru înmagazinarea programelor *modul de introducere a programelor *posibilităţile de adaptare pentru legătura cu o memorie externă*precizia obţinuta

Ca avantaje ale folosirii MASINILOR UNELTE CNC pute mentiona :Se poate îmbunătăţi organizarea producţiei trecându-se în final la conducerea automată a întregului proces de producţie.In cazul în care forma piesei poate fi exprimată prin ecuaţii matematice de exemplu:Profilul unei palete -se poate renunţa total la desene şi se poate deduce direct profilul din funcţia numerică.Posibilitatea reglării în timp minim a unui număr oarecare de maşini-unelte

identice, prelucrând aceeaşi piesă.Ca dezavantajeCostul ridicat al echipamentului de comandă numerica (de 5-10 ori mai ridicat ) decât al unei maşini unelte obişnuite.

3




Asigurarea existenţei unui personal specializat pentru conceperea şi elaborarea programelor şi pentru intervenţii urgente în cazul defectării aparatului de comandă numerică.

Pentru unificarea şi uşurarea interschimbabilităţii datelor de programare numerică s-a alcătuit şi acceptat sistemul ISO-R 841 pentru standardizarea axelor de coordonate şi a miscărilor la MUCN.In comanda numerică s-a introdus noţiunea de axă ca fiind o deplasare liniară .La toate maşinile unelte cu comandă numerică:axa Z coincide cu axa arborelui principal,axa X reprezintă axa principală de mişcare în planul în care se realizează poziţionarea piesei faţă de sculă, axa Y de mişcare e perpendiculară pe axele X si Z, formând cu acestea un triedru

Ca exemplu avem :STANDULUI MASINII in tabelul alaturat

Axele de coordonate se stabilesc după anumite reguli, astfel : Axa Z este paralelă cu axa arborelui principal al maşinii .Astfel, la o maşină de găurit sau de frezat, arborele principal antrenează scula, în timp ce la un strung, axa Z coincide cu axa piesei. Dacă maşina nu are arbore principal, axa Z se alege perpendicular pe suprafaţa de aşezare a piesei. Sensul pozitiv al axei Z corespunde deplasării prin care se măreşte distanta dintre piesă şi scula. Axa X este în general, orizontală şi paralelă cu suprafaţa de aşezare a piesei. Ea este axa principală de deplasare în planul în care se face poziţionarea piesei faţă de sculă.

4

bloc sau frază

cuvânt


Axa Yse alege astfel încât să formeze împreună cu celelalte un sistem ortogonal drept, care se poate determina şi cu regula mâinii drepte din fizică.

Programarea maşinilor cu comandă numerică

Un program piesă pentru o maşină cu comandă numerică este o listă de comenzi şi de date transmise echipamentului de comandă numerică al maşinii.Limbajul folosit este standardizat (ISO - International Standard Organisation sau EIA -

Electronic Industries Association).Programul se compune dintr-un program

principal şi eventual un număr de subprograme.Fiecare unitate de program se compune din blocuri sau frazeUn bloc se compune dintr-o adresă şi o valoare numerică. Exemple:

%100N10N20N...N...N100 G01 X-12.5 Y65.432 F60 M8N...N...N320 M29 M30

-cuvânt care defineşte o dimensiune: X-12.5 -cuvânt care defineşte o funcţie pregătitoare: G01-cuvânt care defineşte o funcţie auxiliară: M8

5


Numerotarea liniilor se face folosind adresa N şi este de obicei facultativă dar utilă dacă sunt semnalate erori.Funcţiile pot fi modale sau nemodale. Cele nemodale sunt active doar în cadrul blocului în care sunt definite. Cele modale sunt active începând de la blocul în care au fost definite şi până la o funcţie de anulare.Exemplu : N120 G0 X100 Y345N130 G1 Z-4 F35Funcţia G1 (deplasare cu avans de lucru) anulează funcţia G0 (deplasare cu avans rapid). X şi Y sunt modale, deci deplasarea pe aza Z se realizează în punctul (100, 345, -4).

EXEMPLU SI LINK-URI

Avem in imaginile alaturate ECRANUL masiniiCNC cu o LINIE DE PROGRAM pentru reperul‘GANASCIA’ Si alaturat FISIERUL TEXT rezultat in urma prelucrarii datelor de catre un program de calcul (sau fisierul scris/editat de catre tehnicianul programator CNC) pentru reperul « Flansa cu git Pn25 Dn100« In imaginea alaturata este Documentatia de lucru de la firma ELECTRON srl –ITALY

6


http://www.electron.it / http://www.electron.it/mechatronics/114-b55-real-size-cnc-production-systemshttp://www.electron.it/pdf/catalogue/LEAFLET%20B55%20(CNC%20TRAINING%20MACHINES).pdfhttp://www.lynxmotion.com/images/data/rios106h.pdf

Pentru scrierea unui program CNC se are la bază desenul de execuţie al piesei şi fişa tehnologică sau planul de operaţii, conform cărora se introduc în programul piesei, (în fraza de început şi la schimbarea sculei şi a parametrilor de lucru) următoarele adrese setabile:

N – nr. frazeiT – sculaS – turaţiaM – funcţii suplimentareH – funcţii auxiliareG – funcţii de deplasare ( ex: G 0 – avans rapid sculă G 94 – avans liniar G 95 – avans pe rotaţii, etc.)

Comenzi de poziţionare

Se realizează cu funcţiile:G 09 – poziţionare

exactă încetinire G 17 – deplasare

după axa ozG 18 – deplasare

după axa oyG 19 – deplasare

după axa oxG 54.....G

57 – deplasare de nul (origine)

G 53 – anulează deplasarea de nul

G 60 – poziţionare exactă încetinireG 74 – atingere punct de referinţăG 90 – coordonate absoluteG 91 – coordonate relativeG 92 – reglarea poziţiei, etc.

7

http://www.lynxmotion.com/images/data/rios106h.pdf



http://www.electron.it/mechatronics/114-b55-real-size-cnc-production-systems

http://www.electron.it/


Comenzi de prelucrare liniară, comenzi de conturare

Se realizează cu funcţiile:G 01 - interpolare ( prelucrare) liniarăG 02 - Interpolare circulară- contur arc de cerc dreaptaG 03 - Interpolare circulară – contur arc de cerc stângaG 04 - oprire în fraza respectivă

Comenzi auxiliare

M 00 – Stop programat ( se poate înlătura şpanul, repogramează)M 01 – stop opţional

M 02 – sfârşitul programului principal, cu întoarcere la începutul programuluiM 03 - rotire arbore principal, în sensul acelor de ceasornicM 04 – rotire arbore principal în sens invers acelor de ceasornicM 05 – oprire arbore principalM 06 – schimbare sculăM 17 – sfârşit subprogramM 30 - sfârşit program

Pe fiecare maşină cu comandă numerică, originile şi punctele de referinţă sunt definite.Originea piesei reprezintă originea definită pentru programarea piesei.Maşina afişează distanţa reală a punctului unde ea se găseşte .Deoarece scula se uzeaza in procesul tehnologic de aschiere EXISTA POSIBILITATEA introducerii CORECTIILOR DE SCULA care asigura compensarea uzurii sculei (functiile D)Masina se retrage la sfirsit de ciclu pe LIMITATORII DE CAPAT CURSAMasina porneste (la inceput de ciclu) pina la un PUNCT DE REFERINTA definit de programator/ utilizatorul masinii, declarat in program si realizat prin atingere (cu masina adusa in MOD MANUAL de catre operatorul masinii)

PENTRU SCRIEREA PROGRAMELOR TREBUIE TINUT CONT DE SPECIFICATIILE INSCRISE IN CARTEA MASINII

8


EXEMPLU SI GRAFICA AUTOCAD

In continuare este prezentat un Exemplu de flansa cu git pentru prelucrare pe strung frontal SF400Programul GENFLSF4W.PAS scrie automat programul SIEMENS pentru strungul cu comanda numerica SF400, prin intermediul fisierului text AUTOWR.txt (rezultatul prelucrarii datelor)Datele de intrare ale programului sint COTELE FLANSEI (din standardul STAS)Programul, desenul de executie al piesei -FLAutowr.dwg si mediul de programare TURBOPascal se gasesc pe pagina WIKI(se pot descarca) : http://motoareautoctie.wikispaces.com/CAD

si in ANEXE.In desenul alaturat cotele sint RADIALE.Pentru program se cer introduse DIAMETRE, deci cotele inscrise in desenul alaturat, trebuie dublate.Se prelucreaza cu primul cutit exteriorul (Fi220)si fata de etansare, dupa care in PRINDEREA a

doua (in universalul strungului) se prelucreaza spatele flansei, conturul gitului flansei (conturare).

9

http://motoareautoctie.wikispaces.com/CAD


CONTROLUL MISCARII PE AXELE X,Y,Z ALE MUCN

CONTROLUL MISCARII PE AXELE X,Y,Z ALE MUCN

Controlul miscarii pe axele masinii unelte cu comanda numerica se face electronic cu ajutorul senzorilor, traductoarelor si echipamentului electronic (inclusiv microcontrolere)In continuare este prezentata modalitatea de control a axelor MUCN, citeva tipuri de traductoare, si modul de numarare/ contorizare a ‘pasilor’ facuti pe o axa cu ajutorul unui microcontroler.

Interfaţarea traductorilor şi senzorilor.

Rolul senzorului este de a transforma o mărime fizică de intrare (energie), provenită din mediu, într-o mărime electrică de ieşire, mărime ce poate fi măsurată, prelucrată şi afişată. În diferite discipline, pe lângă noţiunea de “senzor”, se utilizează noţiunea de “traductor”.

Un traductor este un dispozitiv elementar, capabil într-un anumit domeniu de măsurare, să convertească o mărime fizică de intrare într-o mărime electrică de ieşire. Traductorul în sine nu conţine elemente de procesare, scopul lui este doar realizarea conversiei.

Un senzor este un dispozitiv bazat pe un traductor, capabil să convertească o mărime neelectrică într-o mărime electrică şi să o proceseze în concordanţă cu un algoritm dat, cu scopul de a furniza o ieşire uşor interfaţabilă cu un sistem de calcul.

Principala diferenţă faţă de noţiunea de traductor constă în natura neelementară a senzorului prin faptul că el este capabil să posede şi alte funcţii pe lângă cea de conversie de energie

Într-un sistem mecatronic, senzorii şi traductorii permit modulului de procesare obţinerea de informaţii despre proces şi mediu. Fără aceste dispozitive, sistemul nu poate funcţiona. De multe ori, calitatea sistemului mecatronic este în cea mai mare parte dependentă de calitatea sistemului de senzori şi traductoare.

Natura semnalului de ieşire determină dacă dispozitivul este:

- analog: când semnalul de ieşire este continuu şi depinde liniar sau neliniar de mărimea fizică de intrare;

10


- digital: când, pentru o mărime fizică de intrare continuă semnalul de ieşire poate lua un număr discret de valori.

Principalele caracteristici statice sunt:

- liniaritatea: se defineşte ca “măsura” în care legătura între mărimea fizică de intrare şi semnalul electric de ieşire poate fi exprimată printr-o funcţie liniară;

- precizia: se defineşte ca toleranţa cu care o mărime poate fi repetată (adică “abilitatea” dispozitivului de a da aceeaşi valoare de ieşire pentru aceeaşi valoare de intrare);

- rezoluţia: se defineşte ca minimul variaţiei semnalului de ieşire, produs ca urmare a variaţiei continue a unui semnal fizic de intrare.

Traductoare , senzori de poziţie si Senzori incrementali

- Senzorii digitali de poziţie oferă la ieşire unul sau mai multe trenuri de impulsuri dreptunghiulare de tensiune. De obicei senzorii digitali sunt preferaţi celor analogici datorită preciziei mai mari şi a insensibilităţii la zgomote şi perturbaţii.Senzorii digitali sunt incrementali sau absoluţi, fiecare existând în două variante constructive: liniară, respectiv rotativă.

- În principiu, un senzor digital oferă la ieşire un număr de impulsuri dreptunghiulare pentru fiecare unitate de deplasare parcursă de elementul mobil. Mărimea măsurată nu poate fi determinată la un moment dat (nu este o poziţie). Contorizând însă impulsurile de ieşire ale senzorului, într-un anumit interval de timp, se obţine un număr pe baza căruia se calculează deplasarea efectuată de elementul mobil în intervalul de timp respectiv. În concluzie, senzorii digitali incrementali permit măsurarea unor deplasări relative.

- Procedeul de sesizare al incrementelor poate fi magnetic sau optic. Procedeul optic este cel mai răspândit datorită relativei simplităţi constructive şi a unor facilităţi de prelucrare a semnalelor.

- Discul sau rigla contine o retea optică de zone active, alternate cu interstiţii de aceeasi lăţime. Zonele active se disting de interstiţii, fie prin transparenţă (procedeu de măsurare de tip diascopic), fie prin puterea de reflecţie (procedeu de masurare episcopic).

- Citirea este realizată de un cap (palpator) cu o grilă de urmărire (scanare) prevazută cu ferestre în dreptul fiecărei piste.

- Senzori incrementali

11


- Discul incremental conţine o reţea de zone active intercalate cu interstiţii, toate de aceeaşi lăţime. Lumina emisă de o sursă de lumină (LED) poate să treacă sau nu spre detectorul de lumină (o fotodiodă), funcţie de poziţia unghiulară a discului. Semnalul generat este amplificat şi transmis sub formă de impulsuri spre dispozitivul de calcul (microcontroler).

-

12

t[s]

V


Senzorii optici incrementali pot genera implusuri pe:

un canal : in acest caz nu este posibilă determinarea sensului de rotaţie

două canale : semnalele sunt decalate cu p/2 unul faţă de celălalt fiind posibilă astfel determinarea sensului de rotaţie şi in plus multiplicarea cu 2 sau 4 a numărului de implusuri obţinute

trei canale : permite generarea unui impuls la o rotaţie completă. Deci microcontrolerul poate face corecţia necesară dacă se pierd impulsuri şi ţine evidenţa numărului de rotaţii complete.

ACELEASI SISTEME DE CONTROL ALE MISCARII PE AXE SINT UTILIZATE SI IN CAZUL MISCARII ROBOTILOR INDUSTRIALI.

Mai jos este diagrama de miscare viteza/timp pentru o secventa de miscare a robotului.

De asemenea o formula rapida de calcul a vitezei functie de Moment si Greutate (masa inertiala)

v ( x )=v0+∑n=1

∞

(vn cos MxG )

13


In varianta LYNXMOTION exista 2 variante de microroboti L5 si L7

TIPUL ROBOTULUI LUNGIMEA BRATULUI

L5 200 mm

L7 300 mm

2005 by Electron S.r.l. & Lynxmotion

EXEMPLU Word-Graphic-Charts

Clasificarea robotilor dupa modul de actionare : ELECTRICA,

HIDRAULICA, PNEUMATICA, MIXTA(Word-Graphic-Charts)

14


Sales

ELECTRICAHIDRAULICAPNEUMATICAMIXTA

Programare visuala RAD cu Vizual Fox Pro 7.0

15

ELECTRICA 25

HIDRAULICA 20

PNEUMATICA 15

MIXTA 40


1 Exemplu de ecran Vizual Fox Pro rezultat prin comanda BROWE de afisare a tabelei cu elevii casei ,notele si media

2. Exemplu de ecran Vizual Fox Pro rezultat prin comanda GRAPH WIZARD de afisare a tabelei cu elevii casei , si media, in urma rularii interogarii qmed.qpr asupra tabelei notemed.dbf

Exemplu de ecran cu programul Vizual Fox Pro rezultat prin comanda MODI COM de calculare a mediei ptr. Tabela notemed.dbf , cu elevii casei , si media, in urma rularii subrutinei calcul-medie3.txt asupra tabelei notemed.dbf ( modul vechi de lucru compatibil cu versiunile FoxPro 2.6)

16


Apoi exemplu de formular *.scx creat in modul visualm din tabela notemed.dbf folosind graph wizard

17


Exemplu de formular visualFoxPro pentru calcul medie materie cu 3 note creat pe baza tabelei cu notele elevilor Notemed.dbf

18


Exemplu de scriere de cod pwentru butoane in formularul pentru calcul de medie. Proprietati - click eventModul de programare orientata pe obiecte (visual)

Exemplu de scriere de cod pentru calcul de mediein modul de lucru FoxPro.(vechi- compatibil cu versiunile vechi FoxPro ver 2.6) Este un exemplu de programare "structurata"

19


Alt exemplu de programare orientata pe obiecteFormularul ALEX realizat prin scriere de cod (in loc sa folosim facilitatile oferite de VRAJITORII wizard)

Forma1=CreateObject("Forma")Forma1.ShowREAD EVENTSDEFINE CLASS forma AS FormCaption="Salut"Height=143Width=359*adaugam la forma obiecteADD OBJECT Text1 AS LabelADD OBJECT Camp1 AS TextBoxADD OBJECT Text2 AS LabelADD OBJECT Buton1 AS CommandButton

20


*stabilim proprietatile obiectelorText1.Caption="Cum te cheama?"Text1.Height=16Text1.Left=40Text1.Top=24Text1.Widht=104Text1.Visible=.T.*proprietati ptr cimpul de editareCamp1.Height=21Camp1.Left=144Camp1.Top=20Camp1.Widht=169Camp1.Visible=.T.*proprietati ptr text2Text2.Caption="Salut"Text2.Alignement=2Text2.FontSize=12Text2.Height=20Text2.Left=56Text2.Top=60Text2.Widht=244Text2.Visible=.T.*proprietati ptr butonButon1.Caption="Gata"Buton1.Height=33Buton1.Left=120Buton1.Top=96Buton1.Width=113Buton1.Visible=.T.PROCEDURE Buton1.Click ThisForm.Release CANCELENDPROCPROCEDURE Camp1.Valid ThisForm.Text2.Caption="Salut, "+ALLTRIM(This.Value)ENDPROCENDDEFINE

21


22


Grafica 3D SolidWorks2001 & wire frame AUTOCAD R14

Exemplu de piulita hexagonala construita cu programul SOLID WORKS 2001 (Computer Aid Design). Muchiile piulitei sint inclinate (atit la interior cit si la exterior) pentru a permite obtinerea ei prin turnare (unghi de demulare de 3 grade) S-au folosit comenzile extrude, draft (ptr inclinare), extrude cut (pentru decuparea interiorului )

23


La fel pentru piesa Semilagar.

Un alt exemplu de program specializat pentru inginerie mecanica (Computer Aid Design), generatia anilor 1993 este si AUTOCAD R14 In exemplul urmator este aratata o trecere de la o sectiune in forma de "butoi" la o sectiune circulara, urmarind conturul unor curbe directoare din planul xy. Programul AUTOCAD genereaza automat sectiunile intermediare, (cunoscute sub numele de curbe "spline"). Acest mod de lucru se numeste "wire frame" -cadre de sirma. Desenul a facut parte din proiectul unui filtru pentru robinetarie (astfel de filtre folosim fiecare in locuinta noastra de exemplu la centralele termice de apartament pe conducta de retur care aduce apa din calorifere , pentru a impiedica patrunderea in centrala termica a diverselor particule din calorifere si din instalatie)

24


25


26


Scrierea cod PASCAL pentru calcul desfasurata trunchi con & cod LISP pentru desenare contur

program trcondes;label 1;var d1,d2,f1,f2,dens,s1,talfa,masa,dim,gros,r1,r2,h1,h2,betag,alfag,

27


ro,s2,m,b,alfa,beta,fi,fig,xr1,xr2 : real; mat,c : char;beginc:='o';while c<>'t' do begin writeln('introduceti t-pt terminare,c-pt continuare'); readln(c); if c='t' then goto 1; writeln('introduceti diametru baza tr.con = '); readln(d1); writeln('introduceti virf = '); readln(d2); writeln('introduceti inaltimea tr.con = '); readln(h2); writeln('introduceti grosime tabla = '); readln(gros); writeln(' " material f-fonta, o-otel, a-alama'); readln(mat);

case mat of 'f' : dens:=7.6; 'a' : dens:=8.3; 'o' : dens:=7.85; end; ro:=7.85; talfa:=0.5*(d1-d2)/h2; alfa:=arctan(talfa); beta:=pi*0.5-alfa; alfag:=180*alfa/pi; betag:=180*beta/pi; h1:=0.5*d1*cos(alfa)/sin(alfa); fi:=pi*cos(beta); fig:=180*fi/pi; r1:=h1/cos(alfa); r2:=(h1-h2)/cos(alfa); xr1:=0.5*d1/cos(beta); xr2:=0.5*d2/cos(beta); s1:=2*xr1*sin(fi); s2:=2*xr2*sin(fi); f1:=xr1*(1-cos(fi)); f2:=xr2*(1-cos(fi)); m:=(xr1-xr2)*cos(fi); b:=xr1-xr2*cos(fi); dim:=fi*(r1-r2); masa:=b*s1*gros*dens/1000000.; writeln('masa= ',masa:8:3); writeln('betag= ',betag:8:2); writeln('alfag= ',alfag:8:2); writeln('fig= ',fig:8:2); writeln('s1= ',s1:8:2); writeln('s2= ',s2:8:2); writeln('f1= ',f1:8:2); writeln('f2= ',f2:8:2); writeln('m= ',m:8:2); writeln('b= ',b:8:2); writeln('xr1= ',xr1:8:2); writeln('xr2= ',xr2:8:2); writeln('r1= ',r1:8:2); writeln('r2= ',r2:8:2);end;1: end.

28


Programul M.lsp cu subrutinele principale cit() si c :des()________________________________________________________

(defun rlnp (lz a b c d) (setq x (atof (substr lz a b)) y (atof (substr lz c d)) p (list x y) ))(defun rlnv (lz u v) (setq x (atof (substr lz u v)) ))(defun cit () (setq fis (open "c:\\vasy\\xylsp.txt" "r" )) (setq line (read-line fis)) (setq line1 (read-line fis)) (close fis) (setq p1 (rlnp line 1 10 11 10) p2 (rlnp line 21 10 31 10) p4 (rlnp line 41 10 51 10) p6 (rlnp line 61 10 71 10) p8 (rlnp line 81 10 91 10)

29


r (rlnv line1 1 10) r1 (rlnv line1 11 10) r2 (rlnv line1 21 10) h (rlnv line1 31 10) u3 (rlnv line1 41 10) u4 (rlnv line1 51 10) u5 (rlnv line1 61 10) ))(defun C:des() (cit) (setvar "cmdecho" 0) (command "pline" p1 p2 "a" "r" r "a" -90 -45 "L" p4 "a" "r" r1 "a" u3 180 "L" p6 "a" "r" r2 "a" u5 u4 "L" p8 "c" ) (command "zoom" "e") (setq t (entlast)) (command "area" "e" t) (setq a (getvar "area") b (getvar "perimeter") c (- (cadr p1) (cadr p8)) m (/ a (- b c)) ) (prinC (STRCAT "\NM= " (RTOS M 2 2))) (princ))

Folosirea sistemului de operare LINUX UBUNTU 10.4 si XUBUNTU 14.4

30


31


32


33


Testarea elevilor

Se va face prin parcurgerea unui test pe calculator, de forma unui formular

VFP6.

Formularul contine 8 intrebari parcurse prin apasarea butonului NEXT

Alegerea raspunsului corect (dintre cele 4 raspunsuri propuse) se face prin

indicarea cu mouse-ul al butonului radio corespunzator.Dupa parcurgerea celor 8

34


intrebari se apasa butonul NOTA si in caseta apare nota obtinuta O etapa

urmatoare a proiectului este transformarea testului pentru parcurgerea on-line (pe

net). De asemenea, trasarea automata a curbei de progres scolar , dupa parcurgerea

mai multor astfel de teste.La momentul actual testul functioneaza doar pe

calculatorul din sala de curs.

Integrarea unei aplicatii VISUAL FOX-PRO in POWER POINT

In prezentarea *.ppt a

portofoliului cind facem clik

35


pe "test" se ruleaza testul (*.app) VFP6, si obtinem nota functie de corectitudinea

raspunsurilor

Alaturat este printScreen-ul cu rularea aplicatiei *.app in interiorul prezentarii *.ppt.

Anunturi pentru cursanti

http://www.flexform.ro/cursanti.php

BIBLIOGRAFIE

1. NECHIFOR MARIANA – ING. GR. DIDACTIC I

Colegiul Tehnic “MIRCEA CRISTEA” – Braşov

AUXILIAR CURRICULAR

36


MODULUL X MAŞINI UNELTE CU COMANDĂ NUMERICĂ2. PLATFORME MECATRONICE PENTRU EDUCATIE Universitatea

Tehnică din Cluj-Napoca

3. GH. SLEVOACA s.a

CARTEA PROGRAMATORULUI STRUNGURILOR VERTICALA CU

COMANDA NUMERICA ED. Tehnica 1991

http://www.lynxmotion.com/p-419-rios-ssc-32-arm-control-software.aspx


http://www.leadwell.ro/

http://www.tvet.ro/Anexe/4.Anexe/Aux_Phare/



http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/Inductosinul-liniar51221.php

http://www.mikroe.com/app/webroot/forum/

http://facultate.regielive.ro/download-47370.html

ANEXE

Funcţii ISO pentru strunguri cu comandă numericăFuncţii G

37

http://facultate.regielive.ro/download-47370.html

http://www.mikroe.com/app/webroot/forum/

http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/Inductosinul-liniar51221.php



http://www.tvet.ro/Anexe/4.Anexe/Aux_Phare/

http://www.leadwell.ro/


http://www.lynxmotion.com/p-419-rios-ssc-32-arm-control-software.aspx


COD SemnificaţieG00 Interpolare liniară, deplasare cu avans rapidG01 Interpolare liniară, deplasare cu avans de lucruG02 Interpolare circulară, deplasare cu avans de lucru, sens orarG03 Interpolare circulară, deplasare cu avans de lucru, sens antiorarG04 Temporizare, mărimea indicată sub adresa FG09 Oprire precisă la sfârşit de blocG33 Ciclu de filetare cu pas constantG40 Anularea corecţiei de rază a sculeiG41 Corecţie de rază a sculei, scula plasată pe stânga traiectorieiG42 Corecţie de rază a sculei, scula plasată pe dreapta traiectorieiG53 Invalidarea decalării de origineG54 Activare decalare de origineG59 Decalare de origine programatăG80 Anularea unui ciclu de prelucrareG81 Ciclu fix de burghiereG84 Ciclu fix de filetareG90 Programare absolută, dimensiuni faţă de originea programuluiG91 Programare relativă, dimensiuni faţă de punctul iniţial G94 Viteza de avans în mm/min.G95 Viteza de avans în mm/rotaţieG96 Viteză de aşchiere constantă, în m/min.G97 Turaţia broşei în rot./min.

Funcţii M

COD SemnificaţieM00 Oprire programatăM01 Oprire opţională programatăM03 Rotaţie broşă în sens orarM04 Rotaţie broşă în sens antiorarM6 Apel schimbare sculăM8 Pornire lichid de aşchiereM9 Oprire lichid de aşchiereM40-45 Trepte de turaţie

38


Alte funcţii:

CODSemnificaţie

D - apel corecţie sculăT - apel sculăS - adresă pentru programarea vitezei (în rot/min)F - adresa pentru programarea vitezei de avans (în mm/min)X, Z - adrese geometrice

Table of Contents

COMANDA NUMERICA O NECESITATE TEHNOLOGICA.................................................1

39


CARACTERISTICI ALE UNEI MASINI UNELTE CNC.......................................................3Programarea maşinilor cu comandă numerică.................................................................................5EXEMPLU SI LINK-URI...............................................................................................................6Comenzi de poziţionare...................................................................................................................7Comenzi de prelucrare liniară, comenzi de conturare.....................................................................8Comenzi auxiliare............................................................................................................................8EXEMPLU SI GRAFICA AUTOCAD...........................................................................................9CONTROLUL MISCARII PE AXELE X,Y,Z ALE MUCN.................................................10Interfaţarea traductorilor şi senzorilor..........................................................................................10Traductoare , senzori de poziţie si Senzori incrementali............................................................11EXEMPLU Word-Graphic-Charts................................................................................................14Programare visuala RAD cu Vizual Fox Pro 7.0...........................................................................15Grafica 3D SolidWorks2001 & wire frame AUTOCAD R14 .....................................................22Scrierea cod PASCAL pentru calcul desfasurata trunchi con& cod LISP pentru desenare conturFolosirea sistemului de operare LINUX UBUNTU 10.4 si XUBUNTU 14.4Testarea elevilor.............................................................................................................................24Integrarea unei aplicatii VISUAL FOX-PRO in POWER POINT................................................25Anunturi pentru cursanti................................................................................................................26BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................27ANEXE..........................................................................................................................................28CUPRINS

40

Web viewControlul unei maşini-unelte sau utilaj implică domenii cum ar fi tipul de acţionare,...

Documents

Transcript of Web viewControlul unei maşini-unelte sau utilaj implică domenii cum ar fi tipul de acţionare,...