Controlul de Receptie a Materiilor Primeemte.siculorum.ro/~meszarossandor... · Web viewControlul...

CONTROLUL DE RECEPTIE A MATERIILOR PRIME, MATERIALELOR APROVIZIONATE

UNIVERSITATEA “CONSTANTIN BRÂNCUŞI” TG-JIUFACULTATEA DE INGINERIESPECIALIZAREA : MASTER- MANAGEMENTUL ASIGURĂRII CALITĂŢIIDISCIPLINA : Controlul statistic al calitatii

REFERAT

Tema : CONTROLUL DE RECEPTIE A MATERIILOR PRIME, MATERIALELOR APROVIZIONATE

Coordonator: Prof. Dr. Cîrţînă Liviu Marius

Student:

TG JIU 2006

1


CUPRINS

1. Metode de control statistic al calitatii ……………………………………………41.1.Controlul statistic al calitatii ……………………………………………….4

2. Metode de control statistic la receptia loturilor de produse pe baza nivelului de calitate acceptabil(AQL)…………………………………………………………….4

2.1 Nivelul de calitate acceptabil AQL…………………………………………….52.2Planul de verificare………………………………………………………………62.3Verificarea calitatii prin masurare( STAS 3160/3-84)……………………….112.4Metoda s.. ..................................................................................................122.5Metoda R....................................................................................................122.6Metoda σ.....................................................................................................132.7Verificarea calitatii prin atribute( STAS 3160/2-84).....................................142.8Metoda zero acceptare – A=0 ( STAS 12898-90).......................................15

3. Identificarea complexitatii controlului.................................................................15

ANEXA 1- Termeni utilizati in controlul statistic pe baza de AQL……………….16

2


BIBLIOGRAFIE

1. M. Trandafir, V. Antonescu-CALITATEA –Metode si tehnici de lucru.Analiza, evaluare, control. OIDICM, Bucuresti , 1994

2. L. Cîrţînă, Ş. Ghimisi- Precizia controlului si echipamente de masurare, Ed. SITEH, Craiova 1994;

3. STAS 3160/3-84;4. STAS 3160/2-84

3



1. Metode de control statistic al calitatii

In conceptia moderna, rolul controlului este de a actiona si interveni in mod operativ pentru ca produsul final sa corespunda conditiilor cerute- sa indeplineasca calitatea de conformitate sau altfel spus, toate elementele care caracterizeaza produsul final sa corespunda cu cele inscrise in documentatia de proiect , pe desenele de ansamblu sau in contract.[1]

Metodele de control al calitatii in procesul de fabricatie au in vedere toate etapele de realizare a unui produs si sunt urmatoarele:

a. Autocontrolul;b. Controlul in lant;c. Controlul integral;d. Controlul prin sondaj empiric;e. Controlul statistic al calitatii.

1.1 Controlul statistic al calitatii

Este cea mai utilizata metoda si se bazeaza pe controlul prin esantionare, in cadrul caruia prin esantionul extras (n) controlat in totalitate se obtin rezultate si concluzii asupra intregului process de fabricatie sau lot de produse finite privind:- stabilitatea fabricatiei;- capabilitatea proceselor de fabricatie;- precizia de realizare a caracteristicilor de calitate controlata.

Controlul statistic al calitatii se poate utiliza:- in productia de serie indiferent de natura produsului;- in productia de unicate a pieselor foarte mari;- pentru verificarea unor parametri tehnici in flluxul procesului;

Metodele de control statistic al calitatii pot fi aplicate in doua situatii distincte:

- controlul statistic la receptia loturilor de produse pe baza nivelului de calitate acceptabil(AQL);

- controlul statistic pe flux de fabricatie;

2. Metode de control statistic la receptia loturilor de produse pe baza nivelului de calitate acceptabil(AQL)

Controlul statistic la receptia loturilor de produse pe baza nivelului de calitate acceptabil se aplica dupa ce un lot de piese subansamble sau produse au fost fabricate( inainte de livrare sau la receptie).La acest control, pe baza intelegerii intre furnizor si benficiar, se stabileste un plan de esantionare, se preleveaza un esantion din lotul de produse care se controleaza si, in functie de rezultate se accepta sau se respinge lotul. [1]

4


Deoarece controlul statistic presupune controlarea unui esantion de n produse dintr-un lot de N produse, astfel incat n<<N, iar concluziile se refera la toate produsele N, pot aparea urmatoarele riscuri:- riscul furnizorului α de a se respinge lotul chiar daca la un control integral s-ar

constata lot corespunzator;- riscul beneficiarului- β – de a accepta un lot chiar daca la un control integral s-ar

constata un lot necorespunzator .

Prin aplicarea calculului probabilitatilor se poate determina care sunt valorile riscurilor (α si β) si cum se pot diminua valorile acestor riscuri.Cele doua riscuri pot fi eliminate si chiar reduse la zero daca :

- se analizeaza in prealabil procesul de fabricatie si masurile pentru stabilizarea acestuia;

- se stabilesc corect caracteristicile planului de esantionare.

In controlul statistic al calitatii la receptia loturilor de produse se foloseste termenul de nivel de calitate acceptabil(AQL), care se exprima in procente, este cuprins intre 0,01 si 10% si are urmatoarele valori[1]:

0,01; 0,015; 0,025; 0,04; 0,065; 0,1; 0,15; 0,25; 0,4; 0,65; 1;1,5; 2,5; 4; 6,5; 10.

2.1 Nivelul de calitate acceptabil AQL- este nivelul de calitate care corespunde unei probabilitati de acceptare

specificate relativ ridicate intr-un plan de verificare; reprezinta fractiunea defectiva maxima ( sau numarul maxim de defecte pe 100 de unitati de produs) care, in scopul verificarii calitatii prin esantionare, poate fi considerata in mod satisfacator drept calitate medie a procesului de fabricatie la furnizor.Cand se foloseste controlul statistic la receptia loturilor pe baza nivelului de calitate

acceptabil AQL se pot aplica doua procedee :

a. verificarea calitatii prin atribute conf. STAS 3160/2-84- verificarea se face prin constatarea, pe fiecare unitate de produs a unui esantion prelevat dintr-un lot, a prezentei sau absentei unor caracteristici calitative dinainte stabilite si considerarea, dupa modul de exprimare a calitatii lotului, fie a numarului toatal de unitati care poseda sau nu aceste caracteristici, fie a numarului total de defecte gasite pe unitatile de produs din esantion;este o metoda de control specifica industriei metalurgice, cercetarii stiintifice, etc;

b. verificarea calitatii prin masurare conf. STAS 3160/3-84- verificarea calitatii se face prin masurarea unei caracteristici cantitative( masurabile) pe fiecare unitate de produs a unui esantion prelevat dintr-un lot;metoda este specifica industriei constructiilor de masini.

Ambele procedee prezinta o serie de elemente commune:- ambele utilizeaza pentru indexarea planurilor de verificare, indicatorul AQL cu

valori identice, sandardizate, pe domeniul 0,1 – 10%;- pentru ambele procedee efectivul lotului si nivelul de verificare determina o

litera de cod; in functie de litera de cod si de valoarea specificata pentru AQLse stabileste efectivul esantionului ce trebuie prelevat si verificat, precum si criteriul de acceptare corespunzator metodei de verificare adoptate;probabilitatea de

5


acceptare a unui lot a carui calitate este egala cu cea caracterizata de valoarea stabilita pentru AQL se mareste odata cu cresterea efectivului esantionului, dar dupa legi statistice diferite. [1]

La aplicarea controlului statistic al calitatii loturilor de produse pe baza AQL, se folosesc o serie de termeni si simboluri conform STAS 3160-84 si care sunt prezentati in tabelul din anexa 1[1].

2.2 Planul de verificare

Aplicarea controlului statistic la receptia loturilor de produse finite presupune elaborarea unui plan de verificare care reprezinta ansamblul format din planul de esantionare, regulile specifice ce trebuie urmate pentru luarea deciziei de acceptare sau respingere a unui lot, in functie de nivelul calitatii acestuia.

Pentru ambele metode (atribuire sau masurare), planul de verificare necesita definirea corecta a urmatoarelor caracteristici:

a. nivelul de calitate acceptabil AQL;b. nivelul de verificare Nv;c. tipul de esantionare;d. gradul de severitate.

Nivelul de calitate acceptabila AQL [1] este o problema contractuala intre furnizor si beneficiar; el trebuie stabilit functie de importanta produsului sau a caracteristicii de calitate controlate.

Defectele pe care le poate prezenta o piesa sau un produs pot fi clasificate in diferite moduri; cea mai sigura clasificare dupa gravitate este cea care considera doua clase:defecte majore si defecte minore.A fost definit de asemenea si conceptul de defect critic. Toate cele trei concepte – defect minor, major, critic sunt explicate in tabelul din anexa1. Pentru un acelasi produs sau sau piesa se pot stabili doua valori ale AQL: o valoare mai mica pentru defectele majore si o valoare mai mare pentru defectele minore.In acest caz un lot este acceptat daca el corespunde pentru ambele planuri de verificare ( ambele valori AQL) si este respins daca unul din planuri sau ambele sunt gasite necorespunzatoare.In cazul produselor deosebit de importante se pot prevedea subdiviziuni ale aceleiasi categorii de defecte, atribuindu-se valori AQL si planuri de verificare separate fiecarei subclase.

Nivelul de verificare Nv, impreuna cu AQL , determina efectivul esantionului de verificat si stabileste in acest mod gradul de consistenta al informatiei asupra calitatii lotului din care a fost prelevat esantionul. Marimea riscului inerent fiecarui plan este pusa in evidenta de caracteristicile operative prezentate in STAS 3160/2-84 pentru metoda prin atribuire si 3160/3-84 pentru metoda prin masurare.Pentru nivelurile de verificare sunt stabilite doua categorii si anume:

i. niveluri de verificare uzuale Nv1, Nv2, Nv3, aplicabile produselor sau caracteristicilor cu timpi de control normali la care nu s-au mai efectuat controale in prealabil . Literature de specialitate demonstreaza ca Nv2 se aplica in cca 70% din cazuri, Nv1 cand este suficienta o informatie mai putin consistenta, iar Nv3 cand informatia trebuie sa fie mai substantiala ;

ii. niveluri de verificare speciale : S1, S2, S3, nu pot fi considerate decat esantioane cu efectiv mic si trebuie tolerate riscuri relative ridicate,

6


datorita informatiei mai putin consistente oferita de esantion; sunt folosite pentru caracteristici care presupun un cost ridicat, durata mare a verificarii sau care presupun un control distructiv.

Exemplu: daca la un lot de 200 de autoturisme se verifica sistemul de directie sau de franare, se va aplica nivelul Nv3; in schimb daca la acelasi lot de autoturisme se verifica consumul de combustibil sau ( care necesita timp indelungat) sau rezistenta la soc ( proba distructiva) se va adopta nvelul S2 sau S1 . [1]

Tipul de esantionare, este diferit pentru cele doua metode: - la metoda prin atribuire: esantionare simpla( vezi fig. 2.1), recomandata pentru

producatorii instabili sau necunoscuti , esantionare dubla( fig. 2.2), recomandata pentru producatorii buni sau rai, esantionare multipla( fig. 2.3) recomandata pentru producatorii foarte buni sau foarte rai.

- La metoda prin masurare- numai esntionarea simpla

7


8


9


Gradul de severitate: Stabileste conditia de acceptarea a loturilor in functie de stabilitatea proceselor de

fabricatie la furnizor, de seriozitatea acestora, respectiv de rezultatele controalelor anterioare. Poate fi: redus, normal si sever.

Gradul de severitate normal se aplica la controlul singular( verificarea unor loturi intamplatoare) sau cand se controleaza un produs pentru prima data.

Gradul sever, este un nivel mai pretentios decat primul: la acelasi esantion n de produse , volumul defectelor pentru care se admite sau se respinge lotul este mai mic.

Gradul redus :atat efectivul esantionului cat si volumul defectelor pentru care se admite sau se respinge lotul, sunt mai mici decat la controlul normal.

Intotdeauna se incepe controlul cu gradul normal de severitate, gradul de severitate se stabileste in functie de rezultatele controalelor anterioare si este hotarat de cel ce efctueaza controlul.Regula de severizare este prezentata in fig. 2.4.

10


2.3 Verificarea calitatii prin masurare( STAS 3160/3-84)

In cazul verificarii prin masurare se determina valoarea efectiva a caracteristicii de calitate examinata, valoare care se utilizeaza in calculele pentru luarea deciziei asupra lotului.Acceptarea unui lot este determinata de estimarea tendintei centrale si a variabilitatii ce caracterizeaza repartitia statistica a caracteristicii de calitate in lot si de considerare a acestor marimi in raport cu limitele de tolerante specificate.

Pentru aplicarea acestei metode este necesar sa fie indeplinita conditia de repartitie normala ( Gauss sau apropiat de normala) a caracteristicii de calitate considerate( fig. 2.5). definita conform[2]

La aplicarea meodei de verificare prin masurare, se stabilesc planurile de verificare prin esantionare simpla in conformitate cu STAS 3160/3-84 si caracterizate prin :

- elemente de intrare constante standard: nivelul de calitate acceptail AQL, nivelul de verificare Nv, efectivul lotului N si metoda de verificare s, R, σ, si care se stabilesc prin contract;

- elemente constitutive: efectivul esantionului de verificat, constanta de acceptare k sau, in cazul procedeului grafic, graficul de decizie.

Nivelul de verificare Nv si AQL determina impreuna efectivul esantionului de verificat si stabileste in acest mod gradul de consistenta a informatiei asupra calitatii lotului din care a fost prelevat esantionul respectiv.Marimea riscuui inerent fiecarui plan in parte este pusa in evidenta de caracteristicile operative prezentate in STAS 3160/3-84.

Verificarea calitatii prin masurare se poate realiza prin utilizarea uneia din metodele s, R, sau σ:

11

Fig. 2.5. Repartiţia normală sau Gauss-Laplace [2]


2.3Metoda s: o Metoda permite luarea unei decizii privind acceptarea unui lot prin

utilizarea estimarii abaterii medii patratice a acestuia, pe baza valorilor obtinute prin masurarea caracteristicii pe toate unitatile de produs din esantionul prelevat din lot cu ajutorul estimatorului:

s= unde - valorile masurate in esantion; - media

aritmetica a valorilor pentru esantionul format din unitati de

produso se recomanda aplicarea ei la inceput,cand nu se cunoaste stabilitatea

procesului din punct de vedere statistic ; presupune un esantion mai mic decat metoda R, iar calculele sunt mai complicate decat in cazul metodei R;

o mod de lucru si interpretare: se calculeaza media aritmetica = ;

abaterea medie patratica s= si se determina statistica de

decizie Q astfel:

statistica de decizie pentru , = ;

statistica de decizie pentru , = ;

daca este in afara limitelor de toleranta specificate, lotul ar putea fi respins fara a se calcula s; pentru urmarirea evolutiei calitatii este recomandat sa se calculeze si s;

Decizia in cazul in care se specifica numai : pentru - lotul se accepta, respectiv -lotul se respinge;

Decizia in cazul in care se specifica numai : pentru - lotul se accepta, respectiv - lotul se respinge;

Daca se specifica si avand valori diferite pentru AQL atunci pentru si - lotul se accepta, respectiv pentru

, < - lotul se respinge. Exista posibilitatea , conform STAS 3160/3-84 si a deciziei grafice

pe baza reprezentarii functiilor = - ks respectiv = + ks.2.5 Metoda R:

o Metoda permite luarea unei decizii privind acceptarea unui lot prin utilizarea estimarii abaterii medii patratice σ a acestuia, cu ajutorul amplitudinii medii , a subgrupelor in care se gasesc reunite valorile caracteristicilor de calitate masurate pe unitatile de produs ale esantionului;

12


o se recomanda aplicarea la inceputul fabricatiei, ca si metoda s;deosebirile fata de metoda s constau in simplitatea mai mare a calculelor si si marimea esantionului care este mai mic;

o mod de lucru si interpretare

se calculeaza media aritmetica = , amplitudinea

, amplitudinea medie = ;

se determina statistica de decizie astfel: statistica de decizie

pentru = si statistica de decizie = ;

Decizia in cazul care se specifica numai : - lotul se accepta, respectiv -lotul se respinge;

Decizia in cazul in care se specifica numai : pentru - lotul se accepta, respectiv - lotul se respinge;

Daca se specifica si avand valori diferite pentru AQL atunci pentru si - lotul se accepta, respectiv pentru

, < - lotul se respinge. Decizia grafica: conform STAS 3160/3-84 prin reprezentarea

grafica a functiilor = - kR, respectiv = + kR.

2.6 Metoda σ : o mod de lucru si interpretare:

se calculeaza media aritmetica = , abaterea medie patratica

s= ;

se determina statistica de decizie , astfel: statistica de decizie

pentru = si statistica de decizie = ;

Din conditiile de acceptare = si = se

obtine: = respectiv = Decizia in cazul in care se specifica numai : =

- lotul se accepta, = - lotul se respinge; Decizia in cazul in care se specifica numai : = -

lotul se respinge, = - lotul se accepta ;

13


Daca se specifica si avand valori diferite pentru AQL = , = - lotul se accepta , respectiv

= , = - lotul se respinge;o se aplica atunci cand valorile lui s sau R sunt sub control; este cea mai

economica din punct de vedere al efectivului esantionului; trebuie calculate in permanenta valorile lui s si R pentru a vedea daca variabilitatea ramane sub control;este necesar acordul de aplicare din partea autoritatii responsabile.

Etapele preliminare pentru verificarea calitatii prin masurare sunt prezentate in STAS 3160/3-84.

2.7 Verificarea calitatii prin atribute( STAS 3160/2-84)

In cazul verificarii prin atribute, caracteristica de calitate examinata este considerata numai prin prisma conformitatii sau neconformitatii fata de specificatii, fara a interesa valoarea efectiva .

Acceptarea unui lot se face in functie de numarul defectelor sau defectivelor gasite in esantion.

Pentru aplicarea acestei metode nu se impun restrictii referitoare la repartitia statistica a caracteristicilor de calitate.

STAS 3160/2-84 stabileste planuri de verificare prin esantionare simpla,dubla si multipla.

La aplicarea meodei de verificare prin atribute, se stabilesc planurile de verificare prin esantionare simpla in conformitate cu STAS 3160/3-84 si caracterizate prin :

- elemente de intrare constante standard: nivelul de calitate acceptail AQL, nivelul de verificare Nv, efectivul lotului N si tipul planului de esantionare(simplu, dublu sau multiplu), elemente care se stabilesc in contract;

- elemente constitutive: efectivul esantionului de verificat n, constanta de acceptare si numarul de respingere .

Nivelul de verificare Nv si AQL determina impreuna efectivul esantionului de verificat si stabileste in acest mod gradul de consistenta a informatiei asupra calitatii lotului din care a fost prelevat esantionul respectiv.Marimea riscuui inerent fiecarui plan in parte este pusa in evidenta de caracteristicile operative prezentate in STAS 3160/2-84.

2.8 Metoda zero acceptare – A=0 ( STAS 12898-90)

Metoda zero acceptare reduce riscul beneficiarului de a accepta loturi de produse la care procentul de defecte sa fie mai mare decat valoarea AQL cu care s-a controlat.

Esenta metodei consta in faptul ca se admit numai loturile pentru care esantioanele prelevate nu prezinta defecte.Comparativ cu metoda verificarii calitatiiprin atribute, meoda zero prezinta o serie de avantaje:

a. reduce riscul beneficiarului de a accepta loturi cu defecte;b. utilizeaza esantioane mult mai mici;

14


c. sunt eliminate erori mari care apar pentru loturile mici sau pentru cele care au valoare AQL foarte mica.

3. Identificarea complexitatii controlului

O problema deosebita este ridicata de intrebarea „ce si cand trebuie controlat?” .Proiectantul tehnologiei de control stabileste daca controlul se va realiza intre operatiile de prelucrare sau la sfarsitul tuturor prelucrarilor, in raport cu importanta functionala apieselor si produselor, sau chiar a cotelor care se realizeaza.

Pentru orientarea in stabilirea locului controlului in cadrul tehnologiei poate fi utilizata diagrama din fig. 3.1

In cazul operatiilor de complexitate inalta care realizeaza dimensiuni de importanta redusa este logic sa se controleze procesul, in timp ce in cazul operatiilor de complexitate redusa care realizeaza dimensiuni de importanta inalta se va controla dimensiunea .

ANEXA 1- Termeni utilizati in controlul statistic pe baza de AQL

Termen Simbol SemnificatieEfectivul Esantionului

n Numarul unitatilor de produs prezente in esantion

Efectivullotului

N Numarul de unitati de produs prezente in lot

15


Verificarea calitatii prin esantionare

Verificarea unui numar restrans de unitatide produs, prelevate aleatoriu dintr-un lot sau proces de fabricatie conform unui plan prescris

Defect criticSTAS 3160/2-84

Defect susceptibil sa conduca la lipsa de securitate sau la riscuride accidentare a utilizatorilor, a personalului de intretinere sau a acelora ce depind de produsul respectiv, sau care ar putea sa impiedice indeplinirea functiei unui produs final important.

Defect minorSTAS 3160/2-84

Defectul care nu este susceptibil sa reduca prea mult posibilitatea de utilizare a produsului in scopul pentru care a fost desemnat sau care, fata de specificatile stabilite, constituie o abatere ce afecteaza in mica masura utilizarea sau functionarea eficienta a acestui produs

Defect majorSTAS 3160/2-84

Defectul, care fara sa fie critic, este susceptibil sa provoace o defectare sau sa reduca in mod substantial posibilitatea de utilizare a produsului respectiv in scopul pentru care a fost desemnat

Defectiv Unitatea de produs care prezinta unul sau mai multe defecte ; unitate de produs cu defecte

Nivel de calitate acceptabil

AQL Intr-un plan de verificare este nivelul care corespunde unei probabilitati de acceptarespecificate, relativ ridicate ; aceasta caracteristica reprezinta fractiunea defectiva maxima( sau numarulmaxim de defecte pe 100 de unitati de produs) care, in scopul verificarii calitatii prin esantionare, poate fi considerata in mod satisfacatordrept calitate medie a procesului de fabricatie la furnizor

Fractiune defectiva

PP=

Numarul de defecte pe 100 unitati

=

Calitatea medie a unui proces

Calitatea unui proces, exprimata prin fractiunea defectiva medie sau prin numarul mediu de defecte pe 100 de unitati de produs, estimata pe baza esantioanelor succesive, prelevate direct pentru acest scop sau din loturi verificate la prima prezntare

Nivel de verificare a calitatii

Nv Caracteristica unui plan de verificare alesa aprioric, care leaga efectivul esantionului de cel al lotului

Litera de cod LC Simbolul de indexare a efectivelor esantioanelor in raport cu efectivul lotului si nivelul de verificare a calitatii utilizat

Numar de acceptareSTAS 3160/2-84

A In verificarea calitatii prin atribute este valoarea maxima a numarului de defective( sau de defecte) gasite in esantion, care mai permite luarea deciziei de acceptare a lotului

Numar de R In verificarea calitatii prin atribute este valoarea

16


respingere STAS 3160/2-84

minima a numarului de defective ( sau de defecte) gasite in esantion, care conduce la decizia de respingere a lotului

Constanta de acceptare

K Constanta dependenta de valoarea specificata a nivelului de calitate acceptabil(AQL) si de efectivul esantionului, utilizata in luarea deciziilor de acceptare sau respingere a lotului

Limita de toleranta / Valoarea limita inferioara specificata sau superioara a unuei caracteristici cantitative

Limita unica de toleranta

Termen utilizat atunci cand este specificata numai o singura limita de toleranta( inferioara sau superioara)

Limite duble separate de toleranta

Termen utilizat atunci cand sunt specificate simultan doua limite de toleranta ( inferioara si superioara) si doua valori distincte pentru AQL, cate una pentru fiecare din cele doua limite

17

Controlul de Receptie a Materiilor Primeemte.siculorum.ro/~meszarossandor... · Web viewControlul...

Documents

Transcript of Controlul de Receptie a Materiilor Primeemte.siculorum.ro/~meszarossandor... · Web viewControlul...