MO_TENIREA LEGALA.doc
4
. MOŞTENIREA LEGALA a) Noţiunea şi principiile moştenirii legale. Clasele de moştenitori Moştenirea este legală atunci când transmiterea patrimoniului succesoral are loc în temeiul legii la persoanele, în ordinea şi în cotele determinate de lege. Potrivit art. 1499 CC, moştenirea legală intervine de fiecare dată în cazul în care: a) cel ce a lăsat moştenirea nu a lăsat nici un testament; b) testamentul întocmit de testator a fost declarat nul; c) succesorul testamentar este codecedat sau comorient cu testatorul; d) succesorul testamentar este nedemn. Moştenirea legală este concepută ca o moştenire de familie. Pornind de la concepţia necesităţii conservării bunurilor în familie, dreptul nostru atribuie moştenirea legală familiei defunctului, iar în caz de vacanţă succesorală - statului. Determinarea moştenitorilor concreţi dintre rudele cu vocaţie generală legală se face în baza a trei principii: a) Principiul chemării la moştenire a rudelor în ordinea claselor de moştenitori; Clasa întâi de moştenitori, constituită din descendenţi, soţul supra- vieţuitor şi ascendenţii privilegiaţi celui ce a lăsat moştenirea. Din categoria descendenţilor fac parte copii celui care a lăsat moştenirea. Copiii pot fi din aceeaşi căsătorie, din căsătorii diferite sau din afara căsătoriei, cu singura condiţie ca filiaţia să fie stabilită potrivit legii. Copiii înfiaţi tot fac parte din această clasă, or, adoptatul şi descendenţii lui prin efectul adopţiei, dobândesc, aceleaşi drepturi pe care le au copii din căsătorie faţă de părinţii lor. Tot la clasa întâi de moştenitori se atribuie ascendenţii privilegiaţi ai defunctului - părinţii lui (tatăl şi mama), din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptivi. Părinţii naturali ai celui adoptat şi celelalte rude de sânge pe linie ascendentă, precum şi surorile şi fraţii lui de sânge nu moştenesc după moartea celui adoptat sau a descendenţilor lui. Soţul supravieţuitor, deşi nu este rudă cu defunctul, este chemat la moştenire ca moştenitor de clasa întâi. Unica condiţie impusă de lege este ca, la momentul deschiderii succesiunii, acesta să se fi aflat în căsătorie legală 40 . Clasa a doua de moştenitori, constituită din colateralii privilegiaţi (fraţii şi surorile) şi ascendenţii ordinari (bunicii din partea tatălui şi al mamei). Sunt fraţi şi surori persoanele care au aceiaşi părinţi sau cel puţin un părinte comun. Fraţii şi surorile pot fi atât din căsătorie, din afara căsătoriei, cât şi din adopţie 43 . Clasa a treia de moştenitori, formată din colateralii ordinari (unchii şi mătuşile) ai defunctului. b) Principiul proximităţii gradului de rudenie între moştenitorii de aceiaşi clasă; Gradul de rudenie reprezintă intervalul ce desparte două naşteri (art. 45 al Codului familiei din 26.10.2000) şi se stabileşte în felul următor: - în linie dreaptă, după numărul naşterilor ce separă pe defunct de moştenitor (de exemplu fiul şi tatăl sunt rude de gradul unu, nepotul şi bunelul - de gradul doi etc.); - în linie colaterală, după numărul naşterilor care separă pe defunct de moştenitorii săi, urcând de la defunct la ascendentul comun şi coborând de la acesta la ruda chemată la moştenire (fraţii sunt rude de gradul doi, unchiul şi nepotul de frate, de gradul trei, iar verii - de gradul patru). Principiul proximităţii gradului de rudenie este aplicabil doar ascendenţilor ordinari (care sunt moştenitori de clasa a doua) şi nu se aplică în cazul moştenitorilor din alte clase. a) Principiul egalităţii între rudele de aceiaşi clasă chemate la moştenire. Principiul analizat este stabilit de art. 1500, alin. 1 CC, care proclamă moş- tenitorii legali cu drept de cotă egală. în cazul în care la moştenire vin mai mulţi moştenitori din aceeaşi clasă de moştenitori, succesiunea se împarte în mod egal (pe capete), adică în atâtea părţi, câţi moştenitori sunt. Astfel, dacă moştenitorii defunctului sunt doi copii ai săi, fiecăruia i se cuvine câte 1/2 din moştenire, iar dacă la moştenire vin trei moştenitori - aceştia vor împărţi moştenirea în trei părţi egale. în cazurile reprezentării succesorale, indiferent câţi reprezentanţi sunt, aceştia vor primi doar cota care i se cuvine potrivit principiului egalităţii între rudele de aceeaşi clasă. (în cazul predecesului unuia din copiii ■defunctului, care la rândul lui are doi copii, ultimii vor culege, prin intermediul reprezentării succesorale, partea ce i s-ar fi cuvenit tatălui lor (adică Vi) şi nu vor putea pretinde fiecare la câte 1/3 din patrimoniul succesoral). b) Reprezentarea succesorală™ Reprezentarea succesorală este instituţia care permite anumitor moştenitori legali să urce în locul şi gradul unui ascendent decedat anterior deschiderii succesiunii, pentru a culege în locul acestuia partea de moştenire ci i s-ar fi cuvenit, dacă ar fi fost în viaţă . Astfel, dacă defunctul avea doi copii, dintre care unul a predecedat, lăsând un copil, ultimul va moşteni 1/2 din patrimoniul succesoral al defunctului, alături de unchiul său. Dacă nu era prevăzută instituţia reprezentării, potrivit principiului chemării rudelor la moştenire în ordinea claselor de moştenitori, întreaga avere a defunctului avea să fie atribuită feciorului defunctului, care este moştenitor din clasa
-
Upload
azareus123 -
Category
Documents
-
view
212 -
download
0
Transcript of MO_TENIREA LEGALA.doc
. MOTENIREA LEGALAa) Noiunea i principiile motenirii legale. Clasele de motenitoriMotenirea este legal atunci cnd transmiterea patrimoniului succesoral are loc n temeiul legii la persoanele, n ordinea i n cotele determinate de lege. Potrivit art. 1499 CC, motenirea legal intervine de fiecare dat n cazul n care:
a) cel ce a lsat motenirea nu a lsat nici un testament;b) testamentul ntocmit de testator a fost declarat nul;c) succesorul testamentar este codecedat sau comorient cu testatorul;d) succesorul testamentar este nedemn.Motenirea legal este conceput ca o motenire de familie. Pornind de la concepia necesitii conservrii bunurilor n familie, dreptul nostru atribuie motenirea legal familiei defunctului, iar n caz de vacan succesoral - statului.
Determinarea motenitorilor concrei dintre rudele cu vocaie general legal se face n baza a trei principii:
a) Principiul chemrii la motenire a rudelor n ordinea claselor de motenitori;Clasa nti de motenitori, constituit din descendeni, soul supravieuitor i ascendenii privilegiai celui ce a lsat motenirea. Din categoria descendenilor fac parte copii celui care a lsat motenirea. Copiii pot fi din aceeai cstorie, din cstorii diferite sau din afara cstoriei, cu singura condiie ca filiaia s fie stabilit potrivit legii. Copiii nfiai tot fac parte din aceast clas, or, adoptatul i descendenii lui prin efectul adopiei, dobndesc, aceleai drepturi pe care le au copii din cstorie fa de prinii lor. Tot la clasa nti de motenitori se atribuie ascendenii privilegiai ai defunctului - prinii lui (tatl i mama), din cstorie, din afara cstoriei sau adoptivi. Prinii naturali ai celui adoptat i celelalte rude de snge pe linie ascendent, precum i surorile i fraii lui de snge nu motenesc dup moartea celui adoptat sau a descendenilor lui. Soul supravieuitor, dei nu este rud cu defunctul, este chemat la motenire ca motenitor de clasa nti. Unica condiie impus de lege este ca, la momentul deschiderii succesiunii, acesta s se fi aflat n cstorie legal40.
Clasa a doua de motenitori, constituit din colateralii privilegiai (fraii i surorile) i ascendenii ordinari (bunicii din partea tatlui i al mamei). Sunt frai i surori persoanele care au aceiai prini sau cel puin un printe comun. Fraii i surorile pot fi att din cstorie, din afara cstoriei, ct i din adopie43.
Clasa a treia de motenitori, format din colateralii ordinari (unchii i mtuile) ai defunctului.b) Principiul proximitii gradului de rudenie ntre motenitorii de aceiai clas;Gradul de rudenie reprezint intervalul ce desparte dou nateri (art. 45 al Codului familiei din 26.10.2000) i se stabilete n felul urmtor:
- n linie dreapt, dup numrul naterilor ce separ pe defunct de motenitor (de exemplu fiul i tatl sunt rude de gradul unu, nepotul i bunelul - de gradul doi etc.);
- n linie colateral, dup numrul naterilor care separ pe defunct de motenitorii si, urcnd de la defunct la ascendentul comun i cobornd de la acesta la ruda chemat la motenire (fraii sunt rude de gradul doi, unchiul i nepotul de frate, de gradul trei, iar verii - de gradul patru). Principiul proximitii gradului de rudenie este aplicabil doar ascendenilor ordinari (care sunt motenitori de clasa a doua) i nu se aplic n cazul motenitorilor din alte clase.c) Principiul egalitii ntre rudele de aceiai clas chemate la motenire.Principiul analizat este stabilit de art. 1500, alin. 1 CC, care proclam motenitorii legali cu drept de cot egal. n cazul n care la motenire vin mai muli motenitori din aceeai clas de motenitori, succesiunea se mparte n mod egal (pe capete), adic n attea pri, ci motenitori sunt. Astfel, dac motenitorii defunctului sunt doi copii ai si, fiecruia i se cuvine cte 1/2 din motenire, iar dac la motenire vin trei motenitori - acetia vor mpri motenirea n trei pri egale. n cazurile reprezentrii succesorale, indiferent ci reprezentani sunt, acetia vor primi doar cota care i se cuvine potrivit principiului egalitii ntre rudele de aceeai clas. (n cazul predecesului unuia din copiii defunctului, care la rndul lui are doi copii, ultimii vor culege, prin intermediul reprezentrii succesorale, partea ce i s-ar fi cuvenit tatlui lor (adic Vi) i nu vor putea pretinde fiecare la cte 1/3 din patrimoniul succesoral).b) Reprezentarea succesoral
Reprezentarea succesoral este instituia care permite anumitor motenitori legali s urce n locul i gradul unui ascendent decedat anterior deschiderii succesiunii, pentru a culege n locul acestuia partea de motenire ci i s-ar fi cuvenit, dac ar fi fost n via.
Astfel, dac defunctul avea doi copii, dintre care unul a predecedat, lsnd un copil, ultimul va moteni 1/2 din patrimoniul succesoral al defunctului, alturi de unchiul su. Dac nu era prevzut instituia reprezentrii, potrivit principiului chemrii rudelor la motenire n ordinea claselor de motenitori, ntreaga avere a defunctului avea s fie atribuit feciorului defunctului, care este motenitor din clasa nti de motenitori.
Beneficiari ai reprezentrii succesorale pot fi:
a) descendenii reprezentatului - pn la infinit;b) colateralilor - pn la gradul al IV-lea de rudenie inclusiv (colaterali privilegiai-nepoi i strnepoi de la frate i sor; colaterali ordinari -veri primari).c) Rezerva succesoral47Instituirea rezervei succesorale, legiuitorul urmrete atribuirea unui minim necesar pentru cele mai apropiate persoane ale defunctului, care nu sunt api de munc i nu se pot ntreine independent. Faptul c cercul motenitorilor rezervatari este limitat la motenitorii de clasa nti inapi de munc este chemat s asigure principiul libertii testamentare, conform cruia, titularul patrimoniului poate decide personal prin testament soarta acestuia.
Rezerva succesoral se caracterizeaz prin urmtoarele:
a) Rezerva succesoral este o parte a motenirii, deci are caracter succesoral, legea atribuind-o n mod imperativ motenitorilor rezervatari, chiar mpotriva ultimei dorine a defunctului. Avnd un caracter succesoral, ea va putea fi pretins doar dac motenitorii rezervatari ndeplinesc condiiile necesare pentru a moteni (dispun de capacitate succesoral i nu sunt nedemni);b) Rezerva succesoral are un caracter imperativ (de ordine public). Astfel, categoriile de motenitori rezervatari i cuantumul rezervei ce li se cuvine sunt stabilite n mod imperativ prin lege, fr a putea fi schimbate nici de cel ce las motenirea i nici de motenitorii rezervatari.c) Dreptul la rezerva succesoral este un drept propriu, nscut n persoana motenitorilor rezervatari n temeiul legii, iar nu unul dobndit de la defunct mpreun cu patrimoniul succesoral.d) Dreptul motenitorilor rezervatari asupra rezervei se nate din momentul deschiderii succesiunii {art. 1506 CC).Motenitorii rezervatari au dreptul la 1/2 din cota-parte ce i s-ar fi cuvenit fiecrui motenitor legal n cazul n care era chemat la succesiune legal. Calculul rezervei se face din ntregul patrimoniu succesoral, inclusiv din averea atribuit pentru ndeplinirea legatului.
La determinarea cotei din rezerva succesoral pentru fiecare motenitor rezervatar se iau n considerare toi motenitorii legali care erau s fie chemai la succesiune dac nu era s existe testamentul (art. 1508 CC).Dac testatorul a dispus prin testament doar de o parte din patrimoniul su, rezerva succesoral se separ, n primul rnd, din averea netestat i doar n cazul insuficienei acesteia, rezerva se completeaz din averea testat.
Motenitorii rezervatari pot accepta sau renuna la rezerv n termenul stabilit pentru opiunea succesoral. Dac a renunat la rezerv, cota motenitorului rezervatar se mparte ntre motenitorii testamentari, proporional cotelor testate lor, neadmindu-se renunarea la rezerv n favoarea altor persoane (art. 1512 CC).6. OPIUNEA SUCCESORALDreptul de opiune succesoral aparine tuturor persoanelor cu vocaie succesoral, indiferent dac vocaia lor este legal sau testamentar i fr deosebire, dup cum vocaia lor este universal, cu titlu universal sau cu titlu particular.
a) Acceptarea succesiuniiAcceptarea succesiunii reprezint opiunea succesorului, prin care acesta i consolideaz necondiionat calitatea de motenitor, definitivnd transmisiunea succesoral care a operat la data deschiderii motenirii50. Succesiunea urmeaz a fi acceptat de succesor indiferent de faptul dac este testamentar sau succesor legal.
Opiunea de acceptare a succesiunii reprezint un act de dispoziie i poate fi realizat n aceast calitate doar de persoanele cu capacitate deplin de exerciiu. Persoanele lipsite sau restrnse n capacitatea de exerciiu accept succesiunea doar prin intermediul reprezentanilor legali.
Acceptarea succesiunii este un act juridic unilateral, deoarece produce efecte juridice prin manifestarea de voin doar a succesorului. In situaiile n care exist mai muli motenitori, acetia nu pot accepta succesiunea n mod colectiv, fiecare urmnd a se pronuna individual.
Actul juridic de acceptare a succesiunii are un caracter declarativ de drepturi, care produce efecte retroactiv, din momentul deschiderii succesiunii, i nu din momentul manifestrii de voin {art. 1539 CC). Drepturile i obligaiile dobndite din momentul deschiderii succesiunii se consolideaz retroactiv, astfel, patrimoniul succesoral nu rmne nici o clip fr titular.
n fine, acceptarea succesiunii este irevocabil, deoarece, o dat fcut, motenitorul nu mai poate reveni asupra opiunii sale succesorale.
Potrivit art. 1516, alin. 3 CC, motenirea poate fi acceptat fie pe calea depunerii la notarul de la locul deschiderii succesiunii a unei declaraii de acceptare, fie prin acceptarea de facto, intrnd n posesia patrimoniului succesoral.
Indiferent pe ce cale, conform art. 1517 CC, succesiunea trebuie acceptat n termen de 6 luni din momentul deschiderii ei. Termeni speciali de acceptare a succesiunii sunt prevzui pentru persoanele care sunt chemate la succesiune n cazul neacceptrii ei de ctre ceilali motenitori.
Dac dreptul de a accepta succesiunea apare n cazul n care ceilali motenitori nu o accept, ea trebuie acceptat n partea rmas din termenul de 6 luni, iar dac aceast parte este mai mic de 3 luni - termenul se prelungete pn la 3 luni.
Termenul de acceptare a succesiunii poate fi prelungit de instana de judecat cu cel mult 6 luni, dac se constat c acest termen a fost omis din motive ntemeiate.
Potrivit art. 1523 CC, dac motenitorul a decedat dup deschiderea succesiunii i pn la acceptarea motenirii, dreptul de a primi cota succesoral trece la motenitorii si (transmisia succesoral). Succesorul motenitorului decedat trebuie s ntreprind aciuni pentru acceptarea succesiunii, n partea rmas din termenul stabilit pentru acceptare. Dac aceast parte este mai mic de trei luni, termenul de acceptare a succesiunii se prelungete pn la trei luni.
b) Renunarea la succesiuneRenunarea la succesiune este actul juridic unilateral, expres i solemn, prin care succesibilul declar, n cadrul termenului de prescripie a dreptului de opiune succesoral, c renun la titlul de motenitor, desfiinnd, cu efect retroactiv vocaia sa succesoral i devenind strin de motenire53.
Dreptul de a renuna la succesiune aparine tuturor motenitorilor, legali sau testamentari. Fiind un act de dispoziie, renunarea poate fi fcut doar de o persoan nzestrat cu capacitate deplin de exerciiu. Dac motenitorul este o persoan cu capacitate restrns, lipsit sau limitat n capacitatea de exerciiu, renunarea la succesiune se face doar n temeiul unei hotrri judectoreti (art. 1536 CC).
O dat renunnd la succesiune, motenitorul nu mai poate reveni asupra opiunii succesorale [art. 1536 CC). Ca i acceptarea succesiunii, renunarea nu poate fi parial sau cu anumite condiii. n cazul n care motenitorul este chemat la motenirea mai multor cote n baza diferitor temeiuri, el poate renuna la o cot. Potrivit art. 1529 CC, motenitorul este n drept s renune la o parte din cota care i aparine cu drept de acrescmnt, indiferent de partea rmas din motenire.
Ca i dreptul de acceptare a succesiunii, dreptul de a renuna la succesiunea motenitorului care a decedat se transmite propriilor motenitori. Fiecare din succesorii motenitorului decedat poate renuna doar la partea sa din succesiune [art. 1537, alin. 3 CC).
Ca urmare a renunrii la succesiune, renuntorul nu va beneficia de nici un drept succesoral, dar nici nu va fi obligat s suporte datoriile i sarcinile motenirii.
Dac exist temeiuri, renunarea la succesiune, ca i acceptarea, poate fi contestat de persoanele interesate. n conformitate cu art. 1538 CC, contestarea renunrii poate fi fcut n termen de 3 luni din momentul n care persoana interesat a aflat despre existena motivului care-i permite s conteste renunarea.
7. RESPONSABILITATEA MOTENITORILOR DE PASIVUL SUCCESORAL
Pasivul succesoral cuprinde datoriile motenirii, adic acele obligaii patrimoniale ale defunctului care, indiferent de izvorul lor, exist n patrimoniul succesoral la data deschiderii succesiunii. n pasivul succesoral nu se includ obligaiile personale ale defunctului, care se sting prin deces (obligaii legale de ntreinere sau obligaii contractate intuitu personae).Motenitorii sunt responsabili de pasivul succesoral, proporional cotei fiecruia, n limita activului patrimonial. Defunctul poate schimba prin testament responsabilitatea motenitorilor de pasivul succesoral, oblignd unul sau mai muli motenitori s achite integral sau parial datoriile sale. Dac pasivul patrimonial depete activul, motenitorul va trebui, potrivit art. 1541 CC s fac dovada acestui fapt, cu excepia cazurilor n care notarul a ntocmit un inventar al patrimoniului succesoral.
8. CONFIRMAREA DREPTULUI LA MOTENIRE l MPRIREA MOTENIRII
Confirmarea dreptului la motenire .se face prin certificatul de motenitor, care, potrivit art. 1556 CC se elibereaz de notarul de la locul deschiderii succesiunii, n baza cererii depuse de motenitor.
Notarul va elibera certificatul de motenitor dup 6 luni din ziua deschiderii succesiunii. Dac notarul dispune de suficiente dovezi c, n afara persoanelor care solicit eliberarea certificatului, nu exist ali motenitori, el va putea elibera certificatul de motenitor i anterior scurgerii termenului de 6 luni {art. 1557, alin. 2 CC).Pn la eliberarea certificatului, notarul va verifica faptul decesului celui ce a lsat motenirea, data i locul deschiderii succesiunii, faptul acceptrii succesiunii, raporturile de rudenie, existena sau lipsa testamentului, componena masei succesorale i costul ei. Motenitorii legali lipsii de posibilitatea de a prezenta documentele care confirm raporturile de rudenie sau-de cstorie cu cel care a lsat motenirea, pot fi inclui n certificatul de motenitor cu acordul n scris al tuturor celorlali succesori care au acceptat succesiunea54.
Motenitorii care au acceptat succesiunea devin coproprietari ai patrimoniului succesoral indiviz, fiecare din ei deinnd dreptul la o cot-parte ideal din patrimoniu. Cu excepia cazurilor n care motenitorul este cu titlu particular i a motenit un bun concret, nici unul dintre motenitori nu este titular al bunurilor incluse n masa succesoral. Coproprietatea succesoral se supune regimului juridic aplicabil coproprietii n general.
Determinarea bunurilor concrete care trec n proprietatea fiecrui motenitor se face prin partajul averii succesorale, care reprezint operaiunea juridic prin care se nceteaz coproprietatea prin mprirea n natur sau prin echivalent bnesc a bunurilor aflate n coproprietate.
Cel care las motenirea poate stabili prin testament modul de partajare a averii succesorale sau poate ncredina partajul unui executor testamentar, n acest caz mprirea averii succesorale nu se va mai face prin acordul motenitorilor.
