MONTESSORIMetoda

Ce este metoda Montessori?

La nceputul anilor 1900, dr. Maria Montessori a elaborat aceast metod educaional, pe baza observaiilor sale tiinifice asupra comportamentului copiilor. Avnd cunotine solide n materie de pedagogie, antropologie si psihiatrie, ea a dezvoltat ideea c fiecare copil se nate cu un potenial unic ce trebuie valorificat, copilul nefiind doar un vas gol care ateapt s fie umplut. Astfel a luat fiin o metod de auto-educaie i dezvoltare care se bucur de recunoatere in toat lumea.

Modelul pedagogic Montessori pune copilul n centru. Copiii Montessori nva ntr-un mediu non-competitiv i care-i susine n permanen, concentrndu-se pe individualitatea copilului i pe nevoile lui specifice. Copiii sunt ncurajai s munceasc independent, n ritmul lor, educatorul putnd s lucreze cu fiecare n parte sau n grupuri mai mici. Grupa Montessori e format din copii cu vrste cuprinse ntre 0 3 ani, 3 - 6 ani (Casa dei Bambini), 6 9 ani i 9 12 ani. Copiii nva astfel att de la educatori, dar i independent, sau unii de la alii.

Acest sistem atribuie copiilor anumite responsabiliti i i ajut s i dezvolte stilul personal de acumulare a cunotinelor, timp n care educatorul acioneaz ca un ghid care le ncurajeaz i le faciliteaz aciunile. Un principiu esenial al educaiei Montessori, este c educatorul trebuie s fie n permanen atent la ce face copilul i nu invers. Educatorul este, desigur, o parte foarte important a acestui proces. El trebuie s creeze mediul deosebit i ordonat, n care copilul s poat s nvee. Educatorul i copiii mpart tot spaiul dintre ei. Nu exist o arie destinat educatorului sau o catedr i tot spaiul este folosit pentru activiti.

Educatorii Montessori sunt pregatiti professional pentru aceasta metoda si utilizeaza materiale Montessori special create. Aceste materiale nu numai ca stimuleaza simturile si imaginatia dar sunt si auto-corectoare, permitand copilului sa evolueze in ritmul lui si sa invete din propriile lui greseli.

Materialele speciale si modul in care acestea ii sunt prezentate invita si lasa copilului sa aleaga numai acele activitati care ii incita interesul personal. Sub indrumarea educatorului, copiii dintr-o clasa Montessori acumuleaza cunostinte facand propriile lor descoperiri. Sunt astfel incurajate concentrarea, motivatia, autodisciplina si dragostea pentru invatatura.

Mediul unei gradinite Montessori unifica functiile sociale, psihologice, fizice si academice care ii sunt necesare unui copil pentru a dezvolta o atitudine pozitiva fata de scoala: incredere in sine, simtul ordinii, curiozitate si concentrare, initiativa si perseverenta, abilitatea de a lua decizii, si simtul responsabilitatii fata de alti membrii ai clasei, scolii si comunitatii. Aceasta fundatie solida ii va permite copilului educat intr-un mediu Montessori sa beneficieze de ea pe tot parcursul educatiei scolare dar si mai departe in viata.Rolul profesorului

"S nu faci niciodat pentru un copil ceea ce poate face singur." (Maria Montessori)

n cadrul metodei sale, Dr. Montessori a conceput un rol cu totul nou pentru educator. De cele mai multe ori, ne referim la acesta sub numele de ghid sau director, ntruct educatorul Montessori nu pred n mod tradiional.Copiii nva singuri, folosind materialele specifice, timp n care rolul educatorului este s direcioneze, s stimuleze i s ghideze activitatea acestora. n prim instan, copiilor li se face o prezentare a materialelor. ncet i cu micri precise, educatorul utilizeaz materialul potrivit cu destinaia sa, timp n care un grup de copii sau un singur copil l urmrete. n timpul acestei demonstraii, cuvintele i micrile excesive sunt evitate, iar aciunile sunt segmentate astfel nct s se asigure o mai bun nelegere a conceptului prezentat.

Decizia de a preda o anumit lecie rezult, de cele mai multe ori, din observarea atent a copiilor, precum i din evaluarea muncii lor anterioare. Unele lecii pot fi explicate din nou, dac se constat c un copil are nevoie de mai mult informaie sau de informaie nou.

Educatorul nu se amestec niciodat atunci cnd un copil e concentrat, i nu intervine dect dac a constatat c acesta are nevoie de ajutor, nu tie ce s fac, sau i deranjeaz pe ceilali colegi. Ajutorul pe care un educator Montessori l ofer copilului, este ntotdeauna extrem de limitat - att ct s se asigure c acesta a ieit din impas. Copilul nu este corectat atunci cnd greete. Se consider c nc nu a ajuns s stpnesc suficient conceptul respectiv iar materialul va fi strns i reluat cu alt prilej, dup o lecie individual, ori dup o anumit perioad de timp. Educatorul Montessori nu pedepsete copiii niciodat dar nici nu le ofer recompense. Se consider c singura recompens de care are nevoie un copil este cea provenit din mulumirea de sine, din faptul c a realizat un lucru bun i corect, bazndu-se pe propriile lui puteri.

n cazul n care, un copil i deranjeaz pe colegii lui sau se comport ntr-un mod care afecteaz armonia si ordinea din clas, acesta va fi luat de catre educator i dus ntr-un loc retras de ceilali copii. I se va asigura jocul favorit, dar va fi lipsit de libertatea de a se deplasa prin clas dup voina proprie. Educatorul va veni din cnd in cnd i i va adresa cuvinte blnde, de simpatie sau ajutor, n cazul n care are nevoie. Se consider c lipsa libertaii de miscare i tratarea copilului ca pe un bolnav este suficient pentru a-l face s neleag c a greit.

n loc s ncercm s-l cucerim din interior i s-l direcionm ca pe un suflet uman, ntotdeauna ne-am dorit s dominm copilul prin for, prin impunerea unor legi externe. n acest mod, copiii au trit pe lng noi fr s ajungem s fim capabili de a-i nelege vreodat. Dar dac dm la o parte toat artificialitatea cu care i-am nvluit i toat violena cu care, prostete, am ncercat s-i disciplinm, ei ni se vor arta nou n toat frumuseea firii lor copilreti, cu o gentilee i drglenie absolut. (Maria Montessorii Metoda Montessori - 1969)

Dr. Montessori a observat cum copiii prosper atunci cnd li se ofer libertatea ntr-un mediu propice nevoilor lor. Dup o perioad de intens concentrare i lucru cu materiale care le strnesc interesul, copiii dau dovad de vitalitate i mulumire de sine. Concentrndu-se la o activitate liber aleas, nentrerupt, copiii ajung la auto-disciplin i pace interioar. Dr. Montessori a denumit acest proces normalizare i este citat ca fiind cel mai important rezultat al muncii noastre. (Maria Montessori, Mintea absorbant 1949).

MEDIUL si MATERIALELE DINTR-O CLASA MONTESSORI

Dr. Montessori a considerat ca, pentru ca un copil sa faca cele mai productive alegeri si sa isi exercite controlul asupra alegerilor facute, mediul inconjurator trebuie sa fie special proiectat astfel incat sa stimuleze o activitate constructiva din partea acestuia.Fiind una dintre modalitatile prin care acest mediu este pregatit, ordinea, faciliteaza dorinta copilului de a alege si concentrarea. Bunul simt sugereaza ca este mult mai usor sa alegi obiectul dorit atunci cand alternativele sunt aranjate intr-o maniera ordonata.Materialele Montessori ii ajuta pe copii sa faca alegerea dorita prin faptul ca acestea sunt expuse pe rafturi aflate la o inaltime potrivita varstei, pe mese sau pe covorase (cand le utilizeaza alti copii). Astfel este foarte usor pentru copil sa ia materialele de pe rafturi, sa le utilizeze pentru un timp si apoi sa le puna la loc. Din contra, in clasele traditionale, materialele sunt de cele mai multe ori inchise in dulapuri si profesorul este cel care controleaza cand si cum urmeaza sa fie utilizate.O alta modalitate prin care mediul ajuta copilul si ii faciliteaza alegerea si controlul asupra activitatii dorite, este dimensiunea mobilei. Aceasta consta in scaune si masute din lemn create special pentru copii, care se pot deplasa acolo unde doreste fiecare copil sa isi desfasoare activitatea, locurile nefiind prestabilite (acum un lucru obisnuit in gradinite, se pare ca este rodul inovatiei Mariei Montessori - Elkind, 1976).Clasa Montessori este aranjata pe zone, de obicei delimitate de dulapioare cu rafturi joase. Fiecare zona contine materiale specifice subiectelor respective (arta, muzica, matematica, limba, stiinta etc.)Materialele de pe rafturi au ca scop atragerea interesului copilului si acumularea cunostintelor prin utilizarea repetata. Cele mai multe sunt facute din lemn, pictate in culori primare sau culori care atrag interesul copilului (ex. turnul roz). Fiecare material are un scop bine determinat si este de dorit ca sa fie utilizat exclusiv in acel scop. Utilizarea corecta a acestor materiale este de natura sa promoveze o mai buna intelegere a unui anumit concept. Cand se constata ca materialele nu sunt utilizate conform cu destinatia lor, educatorii repeta lectiile. Deasemenea, curriculumul Montessori este extrem de bine structurat. Materialele care formeaza curriculumul sunt prezentate in secventa ierarhica existand si o legatura complexa cu materialele din diferite alte zone ale aceluiasi curriculum.Fiecare material dintr-o clasa Montessori izoleaza un singur concept. De exemplu, materialul cunoscut sub numele de turnul roz este facut din 10 cuburi din lemn cu marimi variabile, vopsite in roz. Copilul construieste un turn cu cel mai mare cub jos si cel mai mic sus. Astfel este izolat conceptul de dimensiune. Alte materiale utilizeaza concepte diferite: tabletele colorate pentru culori, materialele geometrice pentru forme, etc.Mai mult decat atat, materialele sunt autocorectoare. Cand o piesa nu se potriveste sau este lasata pe dinafara, copilul poate percepe cu multa usurinta eroarea. Astfel nu este necesarea corectarea copilului de catre adult. Copilul este capabil sa rezolve problemele independent, dezvoltandu-si astfel increderea in sine, gandirea analitica, si satisfactia ce decurge din ducerea la bun sfarsit a unei activitati prin propriile-i puteri.Munca de o via

Nscut n 1870 n Chiravalle, n provincia Ancona, Maria Montessori a fost prima femeie care a practicat medicina n Italia dup absolvirea Facultii de Medicin a Universitii din Roma n 1896. Medic fiind, Dr. Montessori a fost n permanent legatur cu copiii i a devenit profund interesat de dezvoltarea lor. n urma unei cercetri atente i minuioase, ea a realizat c micuii i construiesc propriile lor personaliti pe masura ce interacioneaz cu mediul nconjurtor.

Metoda ei de abordare a educaiei, a rezultat dintr-o solid cunoatere a biologiei, psihiatriei i antropologiei. Astfel, ea a studiat copii de toate rasele i culturile din numeroase ri, ajungnd s realizeze n cele din urm c legile dezvoltrii umanitii sunt valabile oriunde. Dr. Montessori i-a continuat aceste observaii, aprofundndu-le i lrgindu-i aria de cunoastere pn la moartea sa in 1952.Maria Montessori i-a deschis prima Casa dei Bambini ( Casa Copiilor) ntr-unul dintre cele mai srace cartiere din Roma, pe atunci notoriul Quartiere diSan Lorenzo. Era n 6 ianuarie (1907), cnd a fost deschis prima coal pentru copiii cu vrste cuprinse ntre 3 i 6 ani. Nu pot s spun c era bazat pe metodele mele, pentru c acestea nu exitau la acel moment. Dar n aceast coal, metoda mea avea s ia fiin n cel mai scurt timp. n acea zi ns nu era nimic de vzut dect copii sraci, murdari i nefericii cu maniere grosolane i timide totodat, muli dintre ei plngnd, majoritatea provenind din familii iliterate i care mi-au fost lasai n grij... Copiii erau att de nlcrimai i nspimntai, att de ruinoi nct mi era imposibil s-i fac s vorbeasc; feele lor erau lipsite de orice urm de expresie iar ochii priveau nedumerii ca i cnd nu vzuser nimic n viaa lor..Ar fi interesant de tiut circumstanele iniiale care le-a oferit posibilitatea acelor copii s treac printr-o asemenea transformare, sau mai degrab, ce a condus la apariiaacelor copii noi, ale cror suflete s-au dezvluit cu atta strlucire nct au reuit s rspndeascaceast lumin n lumea ntreag.i ntr-adevr, a fost ca si cnd aceast strlucire a trezit contiinele, pentru ca dup doar 6 luni de la deschiderea Casei Copiilor, oameni de toate felurile de pe toate continentele au venit s vad copiii miraculoi ai Mariei Montessori.Dr. Montessori a fost convins c educaia ncepe la natere i c primii ani din viaa unui copil, fiind cei care-l lefuiesc pe acesta cel mai mult, sunt i cei mai importani, att fizic ct i mental. Ea a simit c n aceti primi ani, copilul are aa numitele perioade senzitive n timpul crora este n mod particular receptiv la anumii stimuli. Aceast receptivitate ctre anumite lucruri dureaz doar att ct necesitatea respectiv este mplinit.n 1909, Dr. Montessori a inut primul ei curs, ateptndu-se s aib studeni doar dintre educatorii italieni. Spre surprinderea ei, au participat i persoane din ri strine. Munca Mariei Montessori a continuat i treptat a fost acceptat n multe ri europene i n alte pri ale lumii. n 1915, Dr. Montessori a fost primit cu mult entuziasm i n Statele Unite, unde au fost dechise apoi foarte multe coli bazate pe cursurile inute de aceasta. ntoars n Europa, a continuat seria conferinelor n mai multe ri i i-a petrecutmult timp cu aprofundarea cercetrilor personale. Pentru munca ei, Dr. Montessori a primit nenumrate distincii i onoruri. n timpul rzboiului, filosofia ei fiind interzis de regimul nazist, Dr. Montesori a creat micarea Montessori dinIndia,unde i astzi se bucur de mult preuire.Maria Montessori a murit n 1952 n Olanda la vrsta de 81 de ani. Dup moartea ei, Mario, fiul ei, a devenit succesor la conducerea Asociaiei Internationale Montessori (AMI), organizaie creat de Maria Montessori, cu sediul n Amsterdam.

Comparaie ntre educaia Montessori si educaia tradiional

Montessori Tradiional - educatorul are un rol non-intervenionist n clas- educatorul/profesorul este centrul ateniei, al clasei i al activitii- mediul i metoda ncurajeaz autodisciplina- educatorul/profesorul este cel care impune disciplina- predarea este, n principal, individual- predarea se face la toat clasa- grupele sunt alctuite din copii de vrste diferite (de la 3 la 6 ani, de la 6 la 9 ani, de la 9 la 12 ani, etc.)- grupele se formeaz cu copii de aceeai vrst- lucrul n grup i ncurajeaz pe copii s nvee singuri i s se ajute reciproc - toate cunotinele sunt date de ctre educator/profesor- copilul i alege singur activitatea- copilul are un orar fix al activitilor, stabilit de educator/profesor sau de coal- copilul descoper singur conceptele, cu ajutorul materialelor auto-corective- n procesul de conceptualizare, copilul este dirijat de educator/profesor- copilul lucreaz atta timp ct dorete la proiectul pe care l alege singur- copilul are un timp de lucru stabilit de educator/profesor- copilul nva n ritmul propriu- ritmul instruirii este fixat de grup i de orar- materialul l ajut pe copil s-i descopere greelile- educatorul/profesorul corecteaz greelile prin repetri, pedepse i recompense- copilul i consolideaz nvarea prin repetiie i prin sentimentul reuitei- consolidarea nvrii se face din exterior- n clas exist materiale care se adreseaz tuturor simurilor i ajut la o nvare total- exist foarte puine materiale pentru dezvoltarea senzorial- copilul poate lucra acolo unde dorete, se deplaseaz prin clas i vorbete cu cine dorete, fr a perturba activitatea altora; poate alege s lucreze i n grup- copilul are scaunul/locul su propriu: i se cere s stea linitit, s asculte i s participe n timpul leciilor cu toat clasa- se organizeaz un program Montessori de participare a parinilor la procesul de educaie- implicarea parinilor este redus i voluntar, si de multe ori doar material

Tipul experientei de invatare si metodele invatamantului traditionalTipul experientei de invatare si metodele invatamantului Montessori

- Educatoarea este centrul atentiei, al clasei si al activitatii.- Educatoarea este cea care impune disciplina.- Predarea se face cu intreaga clasa.- Grupele se formeaza cu copii de aceeasi varsta.- Toate cunostintele sunt date de catre educatoare.- Copilul are un orar fix al activitatilor.- In procesul de conceptualizare, copilul este dirijat de educatoare.- Copilul are un timp de lucru stabilit de educatoare.- Ritmul instruirii este fixat de grupa si de orar.- Educatoarea corecteaza greselile prin repetari, pedepse si recompense.- Consolidarea invatarii se face din exterior.- Exista foarte putine materiale pentru dezvoltarea senzoriala.- Copilul are scaunul/locul sau propriu: I se cere sa stea linistit, sa asculte si sa participe in timpul lectiilor cu toata grupa.- Implicarea parintilor este redusa si voluntara.- Educatoarea are un rol noninterventionist in clasa.- Mediul si metoda incurajeaza autodisciplina.- Predarea este, in principal, individuala.- Grupele sunt alcatuite din copii de varste diferite (de la 3 la 6 ani).- Lucrul in grup ii incurajeaza pe copii sa invete singuri si sa se ajute reciproc.- Copilul isi alege singur activitatea.- Copilul descopera singur conceptele cu ajutorul materialelor auto-corective.- Copilul lucreaza atata timp cat doreste la proiectul pe care il alege singur.- Copilul invata in ritmul sau propriu.- Materialul il ajuta pe copil sa-si descopere greselile.- Copilul isi consolideaza invatarea prin repetitie si prin starile pozitive.- In clasa exista materiale care se adreseaza tuturor simturilor si ajuta la o invatare totala.- Copilul poate lucra acolo unde doreste, se deplaseaza prin clasa si vorbeste cu cine doreste, fara a perturba activitatea altora; poate alege sa lucreze si in grup.- Se organizeaza un program Montessori de participare a parintilor la procesul de educatie.

1. Miscarea libera stimuleaza cunoasterea: Dr. Montessori a observat ca gandurile par a fi exprimate de catre maini inainte de a fi puse in cuvinte. Prin urmare in clasa Montessori una din principale activitati este manipularea diverselor obiecte din lemn create special si asta pentru ca, la copiii mici, gandirea si miscarea par sa se ingemaneze.2. Copiii iau decizii in mod liber: Copiii par sa prospere si sa infloreasca atunci cand au posibilitatea de a-si controla propriul mediu. Desi programul Montessori impune limite bine definite ale acestei libertati, copiii Montessori au posibilitatea de a lua mult mai multe decizii decat copiii din clasele traditionale: cu ce si cat timp sa lucreze, cu cine sa lucreze etc. 3. Interesul sta la baza educatiei: Al treilea principiu este acela ca cele mai profunde cunostinte se acumuleaza si apar incontextul in care exista un interes profund pentru un anumit subiect. Interesul poate fi de natura personala, cand un individ are un interes deosebit pentru buburuze sau caini, sau poate fi situational, un interes care se iveste in mai multi copii expusi la o anumita activitate sau eveniment. Educatorii Montessori ofera lectiile intr-o maniera care sa-i inspire pe copii, de exemplu prezentand informatie suficienta cat sa starneasca curiozitatea sau utilizand arta dramatica in prezentarile lor. 4. Recompensele extrinseci sunt evitate: Dr. Motessori a privit recompensele extrinseci cum ar fi stelutele aurite sau notele ca fiind de natura sa deranjeze si sa intrerupa concentrarea unui copil. Perioadele sustinute de intensa concentrare sunt esentiale in educatia Montessori. Recompensele in acest sistem ar trebui sa fie doar cele interne si sa provina din multumirea copilului care a reusit sa duca la bun sfarsit o activitate. 5. Se acumuleaza cunostinte cu si de la ceilalti copii: In scolile traditionale, profesorul livreaza copilului informatia si copiii rareori invata unul de la altul sau direct din materiale (exceptand textile - care de cele mai multe ori ii spun copilului in loc sa-l lase pe el sa descopere.) In educatia Montessori copiii pot lucra singuri daca asta este alegerea lor dar se incurajeaza colaborarea, experientele intens sociale si ajutorul reciproc.6. Se acumuleaza cunostinte in context: In scolile traditionale, copiii invata cel mai adesea fara a intelege cum se pot aplica cunostintele lor la orice altceva exceptand testele scolare. In loc sa invete in mare masura de la profesori sau din curriculum, copiii Montessori invata facand. Si pentru ca, in loc sa stea doar sa asculte si sa scrie, acesti copii fac lucruri, procesul lor de invatare este mult mai profund si situat in contextul acestor actiuni de manipulare a obiectelor din jurul lor. Experientia docet. 7. Copilul isi exercita vointa liber intr-un cadru limitat: Cand adultii stabilesc limite clare si lasa copiii sa se desfasoare liberi intre granitele acestor limite, raspunzand cu multa sensibilitate la nevoile copilului, dar totodata mentinand si astepari ridicate, acesti copii arata un nivel ridicat de maturitate, realizari, empatie si alte calitati. Prin aceasta abordare, Dr. Montessori instituie un stil, asa numit autoritativ, de educatie diferit de metodele autoritare clasice.8. Ordinea din clasa determina ordine in minte: Clasele Montessori sunt extrem de bine organizate, atat fizic (in termeni de aranjament) cat si conceptual (cum sa utilizezi materialele in mod progresiv pentru a obtine un maxim de informatie si cunostinte). Aceasta organizare riguroasa ii face pe unii oameni sa devina sceptici: pare obsesiva. Cu toate acestea, studiile in psihologie sugereaza ca ordinea este esentiala pentru un copil, in procesul de invatare si dezvoltare.Maria Montessori

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Maria Montessori

Maria Montessori (n. 31 august 1870, Ancona, Italia d. 6 mai 1952, Noordwijk, Olanda) a fost medic i pedagog italian, care a creat o metod special de educare a copiilor foarte tineri, Metoda Montessori, nfiinnd peste tot n lume coli care aplicau metoda sa (coli Montessori).

Maria Montessori s-a nscut la 31 august 1870 n Ancona, Italia i a studiat medicina la Universitatea din Roma. A fost una din primele femei care au absolvit facultatea de medicin n Italia i una din primele femei medic care au practicat medicina cu succes. A nceput s aplice multe din ideile sale personale despre educarea copiilor foarte tineri, cu vrste cuprinse ntre un an i cinci ani, pe cnd s-a ocupat de copii cu deficiene mentale. i-a perfecionat ideile i aplicarea acestora n practic ncepnd cu 1907, de cnd a fost numit la conducerea unui grup de cree i grdinie dintr-o zon foarte srac a oraului Roma. Acolo a nceput s aplice consecvent ideile sale educaionale, care se concretizaser ntre timp ntr-o adevrat metod educaional, metoda Montessori. Mult mai trziu, cnd metoda sa educaional a devenit larg cunoscut n Italia, Europa i n ntreaga lume, genernd zeci i zeci de coli Montessori, Maria Montessori a cltorit foarte mult, superviznd sistemul colilor Montessori, scriind i innd conferine.

Metoda MontessoriMaria Montessori i-a concentrat atenia i metodele educaionale asupra copiilor retardai intelectual, avnd deficiene mintale din natere, numii comun i/sau popular idioi.

Principiul de baz este auto-educarea i aplicarea celor nvate direct, nemediat.

Crearea de grupe educaionale care acoper 3 ani, spre exemplu: grupa 3-5 ani, sau 6-9, sau 7-10, etc..

ncurajarea copiilor s ia mereu decizii proprii pe care s le respecte.

Curenia i aranjarea locului unde i desfoar activitatea copiii sunt fcute de ei nii, n funcie de modul specific cum se autoconduc.

Ce este specific unui program de pregtire ce folosete "Metoda Montessori" l reprezint modul n care se desfoar activitile n clas. Fiecare sal de clas este echipat cu materiale ce permit, mai nti, nvarea prin intermediul simurilor i mai trziu prin citire, scriere, matematic avansat. n activitile de predare sunt folosite artele vizuale, muzica i micarea. Materialele didactice sunt atent selectate i plasate astfel nct , totul s fie la locul lui i la vedere pentru a facilita selectarea acestora de ctre copii. Copiii le pot vedea si pot nva din greselile proprii, fr ca un profesor s le sublinieze eroarea. Acesta este unul dintre numeroasele aspecte ale unei clase Montessori care favorizeaz independena.

La sugari "Metoda Montessori" ncurajeaz dezvoltarea natural a personalitii copilului prin nvare prin atingere i micare liber ntr-un mediu favorabil.

Pe principiul unei liberti controlate, colile Montessori inspir copiii s lucreze n ritmul lor propriu, singuri sau mpreun cu alte persoane. Cadrele didactice ncurajeaz dezvoltarea copiilor auto-motivai, independeni, echilibrai, activi, colaborativi prin predare de la egal la egal. Copiii mai mici se bucur de stimularea zilnic conform modelelor mai vechi, n timp ce copiii mai mari nva s se respecte reciproc ntr-o atmosfer cald de acceptare i bucurie.

Pentru elevii mai mari slile de clas promoveaz n continuare libertatea de a alege, curenia i aranjarea locului unde i desfoar activitatea, sunt folosite discuii de grup, excursiile, stabilirea programului zilnic i sptmnal cu scopul finalizrii lucrrilor din programa colar. Proiectele de colaborare, experimentele tiinifice, prezentrile vizuale necesit o planificare atent i o cantitate mai mare de timp. Respectul, responsabilitatea i dezvoltarea caracterului sunt prevzute, de asemenea, n unitile curriculare.