Monografie Biserica Monument Istoric

6
PROTOPOPIATUL BACĂU PAROHIA LUNCANI COMUNA MĂRGINENI, SAT LUNCANI Astăzi 1-01-2015 Preot paroh Gînju Vasile MONOGRAFIE BISERICA MONUMENT ISTORIC „INTRAREA ÎN BISERICĂ” OVIDENIA DIN SATUL LUNCANI, COMUNA MĂRGINENI, JUDEȚUL BACĂU PROTOPOPIATUL BACĂU Satul Luncani se poate mândri cu cel mai frumos monument de talie europeană, construit din lemn de stejar, BISERICA VOVIDENIA, ridicată în anul 1777, obiectiv turistic de o inestimabilă valoare istorică, într-o așezare deosebită pe Dealul Mănăstirei, unde se află cimitirul sătesc. Satul Luncani este străbătut de șoșeaua ce duce spre Moinești dinspre Bacău. Partea stângă a șoșelei este străjuită de întinse păduri , iar pe dreapta de dealuri cu diferite denumiri, având 7 livezi și teren arabil. Unul dintre aceste dealuri poartă numele de dealul Mănăstirei, unde se află și Mănăstirea Vovidenia. Între anii 1772-1774 , satul răzășesc era format din 28 de case, dintre care 19 erau birnici și 9 scutiți, iar printre ei figurau 2 preoți, Alexandru și Ioan, 3 diaconi – Toader, Marcu și Petrea și un monah- Varlam, ceea ce atestă existența unei așezări monahale. Într-un document cartografic din 1783, în acest sat era consemnată Mănăstirea Luncani. Un așt document din 1786 amintește de un oarecare Lupu Tumurug în care se arăta că feciorii săi, printre care și Constantin Tumurug, au dăruit partea lor din Moșia Mărcești Mănăstirii Luncani, ridicând și o biserică. Timofte și Lupu Tumurug, s-au judecat fiind nemulțumiți, însă totul a rămas feciorilor lui Constantin Tumurug. Probabil că Mănăstirea se afla într-o stare mediocră, și de aceea catapeteasma și un clopot au fost luate în 1777 și așezate în noua biserică, azi monument istoric, care se află în partea de nord vest a satului, la distanță de 1 km de șoșea. Înainte de a vizita interiorul, vom cerceta exteriorul, forma trilobată cu absida de răsărit cu șapte laturi, iar celelalte laterale cu trei laturi. Soclul din piatră așezat fără liant pentru a permite ventilația la pardoseala din lemn. Pe o fundație este așezată o talpă groasă de stejar, iar peste aceasta se ridică pereți din bârne de stejar, cioplite și bine încheiate, încrustate una în cealaltă și întărite cu cep de lemn. Pereții de la mijloc sunt încinși cu un brău median cioplit în formă de frânghie remarcabil executat. Acoperișul este de draniță, ștreașina lată așezată pe console proeminent prelungite cu ondulații semicirculare la capete și deasupra absidelor. Pridvorul deschis constituie un exemplar demn de amintit, cu stâlpi diferit ciopliți, iar deasupra un frumos foișor. Altarul și pronausul: la cupole s-au folosit plăci cioplite din stejar late de 30- 40 cm decorate cu nervuri și zigzaguri sprijinite pe console bogat armate. Aceste plăci sunt așezate în transversal și converg într-o cheie de boltă. Fața Sfintei Mese este dintr-o placă de stejar cu dimensiunile de 1,20 cm – 0,85 cm - 0,10 cm

description

Monografie Biserica Monument Istoric

Transcript of Monografie Biserica Monument Istoric

  • PROTOPOPIATUL BACU

    PAROHIA LUNCANI

    COMUNA MRGINENI, SAT LUNCANI

    Astzi 1-01-2015 Preot paroh Gnju Vasile

    MONOGRAFIE BISERICA MONUMENT ISTORIC

    INTRAREA N BISERIC OVIDENIA

    DIN SATUL LUNCANI, COMUNA MRGINENI, JUDEUL BACU

    PROTOPOPIATUL BACU

    Satul Luncani se poate mndri cu cel mai frumos monument de talie european,

    construit din lemn de stejar, BISERICA VOVIDENIA, ridicat n anul 1777, obiectiv turistic

    de o inestimabil valoare istoric, ntr-o aezare deosebit pe Dealul Mnstirei, unde se afl

    cimitirul stesc.

    Satul Luncani este strbtut de oeaua ce duce spre Moineti dinspre Bacu.

    Partea stng a oelei este strjuit de ntinse pduri , iar pe dreapta de dealuri cu

    diferite denumiri, avnd 7 livezi i teren arabil. Unul dintre aceste dealuri poart numele de

    dealul Mnstirei, unde se afl i Mnstirea Vovidenia.

    ntre anii 1772-1774 , satul rzesc era format din 28 de case, dintre care 19 erau

    birnici i 9 scutii, iar printre ei figurau 2 preoi, Alexandru i Ioan, 3 diaconi Toader,

    Marcu i Petrea i un monah- Varlam, ceea ce atest existena unei aezri monahale. ntr-un

    document cartografic din 1783, n acest sat era consemnat Mnstirea Luncani. Un at

    document din 1786 amintete de un oarecare Lupu Tumurug n care se arta c feciorii si,

    printre care i Constantin Tumurug, au druit partea lor din Moia Mrceti Mnstirii

    Luncani, ridicnd i o biseric. Timofte i Lupu Tumurug, s-au judecat fiind nemulumii,

    ns totul a rmas feciorilor lui Constantin Tumurug. Probabil c Mnstirea se afla ntr-o

    stare mediocr, i de aceea catapeteasma i un clopot au fost luate n 1777 i aezate n noua

    biseric, azi monument istoric, care se afl n partea de nord vest a satului, la distan de 1 km

    de oea.

    nainte de a vizita interiorul, vom cerceta exteriorul, forma trilobat cu absida de

    rsrit cu apte laturi, iar celelalte laterale cu trei laturi. Soclul din piatr aezat fr liant

    pentru a permite ventilaia la pardoseala din lemn. Pe o fundaie este aezat o talp groas de

    stejar, iar peste aceasta se ridic perei din brne de stejar, cioplite i bine ncheiate, ncrustate

    una n cealalt i ntrite cu cep de lemn. Pereii de la mijloc sunt ncini cu un bru median

    cioplit n form de frnghie remarcabil executat. Acoperiul este de drani, treaina lat

    aezat pe console proeminent prelungite cu ondulaii semicirculare la capete i deasupra

    absidelor. Pridvorul deschis constituie un exemplar demn de amintit, cu stlpi diferit cioplii,

    iar deasupra un frumos foior.

    Altarul i pronausul: la cupole s-au folosit plci cioplite din stejar late de 30- 40 cm

    decorate cu nervuri i zigzaguri sprijinite pe console bogat armate. Aceste plci sunt aezate

    n transversal i converg ntr-o cheie de bolt.

    Faa Sfintei Mese este dintr-o plac de stejar cu dimensiunile de 1,20 cm 0,85 cm -

    0,10 cm

  • PROTOPOPIATUL BACU

    PAROHIA LUNCANI

    COMUNA MRGINENI, SAT LUNCANI

    Astzi 1-01-2015 Preot paroh Gnju Vasile

    Altarul este desprit de naos prin catapeteasma din lemn cu trei decoraiuni de ipsos,

    de funii rsucite, rozete, flori, frunze, ciorchini de struguri.

    Naosul i pronaosul se desparte prin patru stlpi de stejar cioplii i marcheaz

    deschiderea larg cu arcade cioplite tot n stejar trilobat ce orneaz absidele laterale.

    Pictura este n stil bizantin pe un strat de ipsos i acesta pe scndur de lemn de tei.

    Renovrile care se cunosc sunt cele din anii 1884 i 1950 cnd s-a facut renovarea

    acoperiului, cupolei din pronaos, nlocuirea unor cpriori i console. n 1995 s-a schimbat

    drania n solzi de pete de pe acopri i cupola pronaosului i s-a reaezat piatra de la

    temelie. Pn n 1935 locaul a fost biseric parohial. Astzi n loca se mai oficiaz slujbele

    de Pati, nlare, Adormirea i Naterea Maicii Domnului. Astfel luncnenii, pstrtori de

    datini i de tradiii seculare, au conservat pentru viitor unul dintre cele mai minunate

    monumente istorice i de art popular de pe raza Municipiului Bacu. Monumentul, cu tot

    ce are mai de pre n el, constituie o sintez a artei medievale moldoveneti, de factur cultic

    i popular n egal msur.

  • PROTOPOPIATUL BACU

    PAROHIA LUNCANI

    COMUNA MRGINENI, SAT LUNCANI

    Astzi 1-01-2015 Preot paroh Gnju Vasile

  • PROTOPOPIATUL BACU

    PAROHIA LUNCANI

    COMUNA MRGINENI, SAT LUNCANI

    Astzi 1-01-2015 Preot paroh Gnju Vasile

    MONOGRAFIE BISERICA PAROHIAL INTRAREA N BISERIC

    DIN SATUL LUNCANI, COMUNA MRGINENI, JUDEUL BACU

    PROTOPOPIATUL BACU

    Satul Luncani se afl situat n partea de vest a judeului Bacu i se ntinde pe o

    lungime de 4 km pe o parte i de alt de-a lungul oelei Bacu Moineti, la 12 km de

    municipiul Bacu. De biserica parohial aparin satele: Chetrosu, Luncani, Slatina i Poiana

    ce sunt unite ntre ele.

    Despre acest sat se pomenete ntr-un act din anul 1574 semnat de Ion Vod cel

    Cumplit, unde este vorba de un anume Marcu i soia sa Ana, crora le ncredineaz a treia

    parte din acest sat. Actul poart i semntura marelui logoft Ioan Golia i se pstreaz la

    Arhivele Statului din Municipiul Bacu.

    Denumirea satului Luncani se definete dup lunca Trebeului ce nsoete oeaua

    Bacu- Moinet, unde au cobort localnicii de pe dealurile Tocila, Plea, Chicerea, Stana, din

    poienile mrginite altdat de codri seculari, construindu-i case iar din 1925 Biserica mare.

    Existena izvoarelor srate de aici a fcut ca, n baza hrisovului dat de Scarlat

    Alexandru Calimah Casei doftorilor din Iai, la 6 ianuarie 1814 s nceap exploatarea srii

    de aici. O asociaie deschide pe moia rzeilor din Luncani o fabric de husc, pentru

    extragerea srii din izvoarele srate din prul Slatina.

    Spre mijlocul secolului al XIX lea sptarul Dimitrie Cracte din Bacu cerea

    departamentului de finane s i se aprobe nfiinarea unui trguor, cu o zi nainte de trgul

    sptmnal i cu trei iarmaroace pe an la moia sa din satul Luncani. Satul a fost centru

    administrativ al comunei cu acelai nume fiind n plin dezvoltare economic.

    Biserica mare din Luncani, nceput n anul 1925 la iniiativa preotului Costache

    Criv i terminat n 1935 de preotul Neculai Tnase, este construit pe fundaie de piatr i

    beton, cu perei din paiant n form de cruce, i este lung de 18 metri i lat de 10 metri.

    n interior are pictur cu diferii sfini n format tablou mrime natural, Pantocratorul

    pe bolt, Sfnta Treime iar pe pri nvierea i Naterea executate de pictorul bcuan

    Constantin Ionescu n 1933- 1934.

    Catapeteasma este din lemn de tei scultat la coala de Meserii Iai. Reparaii s-au

    fcut n: 1955 nlocuirea acoperiului; 1956- tencuieli, splarea picturii i vopsirea; 1993

    schimbarea duumelei de lemn cu mozaic, splarea picturii, vopsire interior i exterior; 2007-

    schimbarea turnului stil slav (form ceap) cu stilul tefanian, splarea picturii, vopsitorie,

    parchet i nclzire central.

    Sfinirea Bisericii parohiale a avut loc la 9 iunie 1935 n timpul Majestii Sale Regele

    Carol al II-lea, cnd pstorea primul patriarh al Romniei, preot dr. Miron Cristea, prim

    ministru era Dl. Gheorghe Ttrscu, Ministrul Cultelor era Dl Alexandru Lepdatu, prefect

  • PROTOPOPIATUL BACU

    PAROHIA LUNCANI

    COMUNA MRGINENI, SAT LUNCANI

    Astzi 1-01-2015 Preot paroh Gnju Vasile

    al judeului Bacu Dl leonida Dimitrescu, i sub pstorirea Prea Sfinitului Episcop al

    Romanului Lucian.

    Sfinirea a svrit-o arhiereul Ilarion Bacuanul, asistat de protoereul judeului

    Bacu, iconomul Theodor Zota i preoii: Ioan D. Cunescu, Sachelar Theodor Lzescu,

    Iconom Dumitru Capa, Pr. Alexandru Rncanescu, Iconom Ioan Grosulescu, Pr. Ioan

    Filimon, Pr. Ioan Luncanu, Pr. Constantin Ilie, Pr. Aurel Capa, Pr. Eugen Mardare,

    Protosinghel Calist Berea, Pr. Constantin Drguanu i Iconom Vasile Petrovaru,

    preedintele Cercului Pastoral Bistria. Diaconii participani : tefan Pruteanu de la

    Catedrala Sf. Episcopi, Dumitru Iordache de la Catedrala Sf. Nicolae Bacu i cntreii :

    tefan Enache de la Sf. Episcopie i Vasile Florea de la Precista Mare Roman i Dumitru

    Comnescu din Bacu mpreun cu cntreii din Cercul Pastoral Bistria iar rspunsurile

    Sfintei Liturghii au fost date de Corul Catedralei Sf. Nicolae sub conducerea Dl. institutor

    Ermil Teofnescu.

    Satul Luncani este nsemnat pe harta cultural a Romniei de existena bisericii din

    lemn Vovidenia, monument istoric i de legenda c poetul Vasile Alecsandri s-ar fi nscut

    tocmai aici , n crua cu care mama sa se deplasa ctre proprietile familiei din Trgu Ocna.

    Dintre personalitile trecute: Lascr Veniami, fost profesor de Stiine Naturale la

    liceul Ferninand din Bacu azi Colegiu; Virgil Veniamin, fiul, profesor de Drept internaional

    la Universitatea din Bucureti, doctor n specialitate la Universitatea din Sorbona- Frana i

    preedinte al Asociaiei de prietenie Frana Romnia. Acesta a fost cstorit cu fiica lui

    Vasilens Karpen, fost rector al Politehnicii din Bucureti. Alti oameni de vaz : notarul

    comunei Gheorghe (Ghi) A.Popa; Constantin Marcoci, colonel n Armata Romn;

    Gheorghe Crmaru, inspector financiar; Ioan Rncu, decan al Facultii de tiine Naturale

    din Craiova; Alexandru Piru, n. 1917 i d. 1993, a fost critic i istoric literar romn, asistent al

    lui George Clinescu.

    Dintre personalitile de astzi amintim: Dan Verona (nscut Neculai Creu), poet,

    prozator, traductor, absolvent al Facultii de Filologie i Teologie; Viorel Savin, nscut 4

    aprilie 1941 la Borzeti ns locuitor al Luncanilor, membru al Uniunii Scriitorilor din

    Romnia; Carmen Creu, pictor care locuiete n Bucureti; Valentin Iacob, scriitor ; Costel

    Cacaval, nscut n 23 februarie 1970 n Luncani, actor Bucureti; Ioan Mric, nscut n 12

    octombrie 1945, pictor naiv, decorat cu numeroase premii, diplome i distincii civice printre

    care Diploma de Excelena n Parlamentul European 2008 Strassbourg.

  • PROTOPOPIATUL BACU

    PAROHIA LUNCANI

    COMUNA MRGINENI, SAT LUNCANI

    Astzi 1-01-2015 Preot paroh Gnju Vasile