MONOGRAFIA CONTABILA A SCOLII GIMNAZIALE NR 2 VATRA DORNEI

PROFESOR STUDENT DR DANIELA-NEONILA MARDIROS POPESCU CONSTANTIN

Aceasta monografie contabila a fost intocmita la Scoala Gimanziala nr 2 din mun Vatra Dornei jud Suceava avand codul fiscal 18262640 Prezentarea scolii gimnaziale nr 2 din loc Vatra Dornei Jud Suceava Unitatea desfasoara activitati didactice, fiind o unitate de învatamânt gimnazial, cu clase I-VIII si cu forma de învatamânt general obligatoriu.La 12 octombrie 1895 a fost pusă piatra de temelie a Şcolii gimnaziale din Vatra Dornei în locaţia de azi.  Actuala clădire a şcolii a fost dată în folosinţă în 1897 şi a fost ridicată prin grija şi strădania primarului de atunci, Vasile Deac.  La 12 septembrie 1897 erau înscrişi 711 elevi: 414 germani, 146 români, 6 polonezi. Ca urmare s-a introdus limba germană în şcoală şi în cronică până în 1911 când elementul român a început să se manifeste în drepturile sale naţionale.Azi şcoala are un efectiv de 368 elevi si un număr de 27 cadre didactice preocupate în permanenţă de calitatea actului pedagogic.Conform Regulamentului de organizare si functionare a unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat (primar, gimnazial, liceal, profesional si post liceal), aprobat prin Ordinul ministrului Educatiei si Cercetarii nr. 4747/16.10.2001 si publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131/19.02.2002, organizarea si functionarea unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat se realizeaza în conformitate cu Legea învatamântului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare, cu acte normative elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii (M.E.C.) si de alte ministere si cu deciziile inspectoratelor scolare. Respectarea regulamentului este obligatorie pentru inspectorii din M.E.C., din inspectoratele scolare judetene, pentru directori, personalul didactic de predare si instruire practica, personalul didactic auxiliar si nedidactic, elevi si parinti care vin în contact cu unitatea scolara.La nivelul fiecarei unitati scolare este elaborat Regulamentul de ordine interioara, care cuprinde prevederi pentru elevi, parinti etc., specifice conditiilor concrete din fiecare scoala .În România statul garanteaza fiecarui cetatean dreptul la educatie indiferent de sex, de rasa, nationalitate, apartenenta politica sau religioasa, fara nici o îngradire ce ar putea constitui o discriminare .Tipurile de unitati scolare, formele si nivelurile de învatamânt, modul de înfiintare al acestora sunt stabilite de Legea învatamântului si de alte acte normative emise de M.E.C. Structura anului scolar se stabileste prin ordin al Ministerului Educatiei si Cercetarii (art.6). Numarul de elevi din învatamântul preuniversitar de stat din formatiunile de studiu (clase, în cazul nostru) este reglementat prin Legea învatamântului. În situatii speciale, când efectivul unei clase este mai mare decât cel maxim (30 de elevi) prevazut de Legea învatamântului, clasa va fi scindata la începutul anului scolar în functie de criterii stabilite prin Regulamentul de ordine interioara al unitatii scolare si cu acordul Inspectoratului Scolar .Scolile de învatamânt general obligatorii se pot înfiinta în diferite conditii, printre care le amintim pe cele mai importante si care se aplica unitatii noastre:a) în fiecare localitate sau cartier, în care exista cel putin 5 copii de vârsta claselor respective, pentru fiecare clasa se pot înfiinta scoli cu clasele I-V;b) în localitati sau cartiere în care numarul elevilor ce urmeaza sa fie înscrisi si sa urmeze clasa a V-a este de minim 5, se pot înfiinta scoli cu clasele I-VIII.

Natura ordonatorului de credite  Creditele primite de către Scoala Gimnaziala Nr 2 sunt:1.Credite de la bugetul local, care sunt primite pentru plata salariilor, pentru plata burselor, plata utilităţilor şi a altor cheltuieli materiale, pentru plata reparaţiilor curente şi capitale, pentru investiţii, etc În cazul creditelor primite de la bugetul local, ordonatorul principal de credite este Consiliul Judetean Suceava, iar directorul şcolii este ordonator tertiar de credite,direct subordonat ordonatorului secundar de credite, Primaria Vatra Dornei Astfel, potrivit prevederilor legale aflate în vigoare privind finanţele publice,directorul şcolii în calitate de conducător al unei instituţii publice, primeşte competenţele şi îşi asumă răspunderile ce revin ordonatorului terţiar de credite.Directorul unităţii de învăţământ, în calitate de ordonator terţiar de credite,răspunde de:a)elaborarea proiectului de buget propriu;b)urmărirea modului de încasare a veniturilor;c)necesitatea, oportunitatea şi legalitatea angajării şi utilizării creditelor bugetare, în limita şi cu destinaţia aprobate prin bugetul propriu;d)integritatea bunurilor aflate în administrare;e)organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen abilanţurilor contabile şi a conturilor de execuţie bugetară. Aşadar directorul este primul responsabil care asigură demersurile legale,iniţiativele şi acţiunile pentru constituirea şi folosirea resurselor financiare, pentruadministrarea, dezvoltarea şi protejarea patrimoniului unităţii pe care o conduce.Drepturile şi responsabilităţile directorului ca ordonator terţiar de credite şiadministrator al unităţii pe care o conduce sunt înscrise în Legea Finanţelor Publice, înLegea Contabilităţii nr. 82/1999 şi alte acte normative ale Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării.De asemenea, el este obligat de lege să îşi asume responsabilitatea iniţieriidemersurilor şi activităţilor legale menite să asigure constituirea resurselor, având dreptul să semneze documente prin care angajează unitatea în efectuarea tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi sau a celor care vizează folosirea patrimoniului,dezvoltarea şi protejarea acestuia.Potrivit art. 34 din Legea Finanţelor, ordonatorul terţiar de credite are următoarele drepturi şi obligaţii: Angajeazã şi utilizează creditele bugetare numai în limita prevederilor şidestinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea unităţii de învăţământpe care o conduce;Utilizeazã creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru unitateape care o conduce, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilitaprin dispoziţiile legale; Angajarea şi efectuarea de cheltuieli din sumele aprobate prin: bugetul destat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, se aprobă decătre ordonatorul de credite şi se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv acordată pe documente de încasări şi plăţi sau generatoare deobligaţii. Această viză este aplicată/exercitată de şeful compartimentului financiar-contabil sau a înlocuitorului său de drept;Directorul unităţii, în calitate de ordonator de credite poate delega dreptul dea aproba repartizarea şi folosirea creditelor bugetare înlocuitorilor lor de drept.

Bugetul de venit si cheltuieli Elaborarea bugetului nu reprezintă numai întocmirea unui document financiar, ci este etapa în care se determină legătura dintre mobilizarea fondurilor şi atingerea scopurilor şi obiectivelor propuse impunând realizarea, de către autorităţile administraţiei publice locale, a unor ample şi complexe analize asupra ceea ce a fost şi a ceea ce urmează să se întâmple.

În această etapă sunt evaluate serviciile publice oferite comunităţii, se analizează şi se previzionează posibilele schimbări, atât în domeniul resurselor financiare cât şi al serviciilor ce trebuiesc oferite, se stabilesc priorităţile şi se planifică veniturile posibile a se încasa şi cheltuielile ce pot fi finanţate în exerciţiul bugetar respectiv.

La elaborarea proiectelor de buget, ordonatorii de credite trebuie să aibă în vedere:- Prognozele principalilor indicatori macroeconomici şi sociali, elaborate de organele abilitate şi care privesc anul pentru care se întocmeşte bugetul, dar şi previziunile pe următorii 3 ani;- Politicile bugetare şi fiscale atât la nivel central cât şi la nivel local;- Prevederile angajamentelor multianuale, ale memorandumurilor de finanţare, ale acordurilor de împrumut sau garantare, încheiate, precum şi a celorlalte acorduri sau angajamente semnate şi aprobate;- Prioritizarea cheltuielilor dată de necesitatea, oportunitatea, eficienţa şi eficacitatea finanţării serviciilor, acţiunilor, activităţilor sau programelor propuse.- Propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite care la rândul lor trebuie să ţină cont de elemente enumerate anterior.

Pentru fundamentarea bugetului local se recomandă să se parcurgă următoarele etape:- adoptarea la nivel local a unei politici bugetare;- stabilirea unui calendar pentru elaborarea bugetului;- implicarea tuturor compartimentelor autorităţii administrativ teritoriale sau instituţiilor şi serviciilor publice locale în elaborarea bugetului şi instruirea persoanelor implicate în acest proces;- fundamentarea şi planificarea resurselor financiare;- fundamentarea şi planificarea cheltuielilor;

La art. 21 se prevede că în elaborarea bugetului trebuie să se aibă în vedere şi politica fiscală şi bugetară locală, fără a se menţiona însă dacă se impune adoptarea acesteia.

Totuşi, având în vedere creşterea competenţelor şi responsabilităţilor organelor deliberative şi a celor executive ale administraţiei publice locale, se impune adoptarea unei strategii financiare, bugetare care să creeze şi să menţină o viziune de ansamblu asupra întregii activităţi care de fapt se reflectă în activitatea financiară.

O astfel de strategie prin care autorităţile administraţiei publice locale îşi definesc managementul financiar poate fi elaborată de către ordonatorul principal de credite şi aprobată de consiliul local sau judeţean, după caz, sub forma unei politici bugetare.

Se recomandă ca declaraţia de politică bugetară să fie prezentată sub formă scrisă, să acopere toate domeniile managementului financiar, să fie clară, coerentă şi uşor de înţeles.

La elaborarea politicii financiare trebuie avută în vedere legislaţia, nivelul de dezvoltare locală, suportabilitatea fiscală de către contribuabili, politica de dezvoltare regională şi naţională şi pot participa:- consilierii locali sau judeţeni;- cetăţenii, mediul de afaceri, societatea civilă;- mass-media;- departamentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale;

Declaraţia de politică bugetară trebuie să facă referire la următoarele domenii: • politica de impozitare şi de venituri, • bugetul operaţional (de funcţionare) • rezerve financiare, • programul de investiţii, • gestionarea lichidităţilor, • administrarea domeniului public şi privat al unităţii administrativ teritoriale, • angajarea de împrumuturi, • contabilitate, • expertiză, • raporturi financiare, • achiziţii, etc.

Registru jurnal Registrul-jurnal (Cod 14-1-1) este, potrivit legii contabilităţii nr. 82/1991 republicată, unul dintre registrele contabile obligatorii şi trebuie completat şi prezentat în aşa fel încât să fie posibilă, în orice moment, identificarea şi controlul operaţiunilor contabile înregistrate. Compania are libertatea de a prezenta Registrul-jurnal sub formă de registru, foi volante sau listări informatice. Operațiunile de aceeași natură sau realizate în același loc de activitate, pot fi recapitulate într-un document centralizator, denumit jurnal auxiliar, care stă la baza înregistrării în Registrul-jurnal. Se pot întocmi jurnale auxiliare pentru: operaţiuni de casă şi bancă, decontări cu furnizorii sau clienţii, diferite situaţii privind facturile sau fluxurile de numerar ş.a.Orice înregistrare în Registrul-jurnal trebuie să cuprindă elemente cu privire la: felul, numărul și data documentului justificativ, explicații privind operațiunile respective şi conturile sintetice debitoare și creditoare în care s-au înregistrat sumele corespunzătoare operațiunilor efectuate.Registrul-jurnal se păstrează în unitate timp de 10 ani de la data încheierii exercițiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, iar în caz de pierdere, sustragere sau distrugere, trebuie reconstituite în termen de maximum 30 de zile de la constatare.Serveşte ca:- document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică şi sistematică a modificării elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii.Întocmire:- Se întocmeşte de către persoanele prevăzute la art. 1 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, într-un singur exemplar.- Numerotarea filelor registrelor se va face în ordine crescătoare, iar volumele se vor numerota în ordinea completării lor.- Se întocmeşte lunar, prin înregistrarea cronologică a documentelor în care se reflectă mişcarea elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii.- În cazul în care unitatea foloseşte jurnale auxiliare, totalul lunar al fiecăruia se poate trece în registrul-jurnal.- Registrul-jurnal se editează la cererea organelor de control sau în funcţie de necesităţile unităţii.- În cazul în care o unitate are subunităţi dispersate teritorial care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare, registrul-jurnal se poate conduce de către subunităţi, cu condiţia înregistrării acestuia la nivelul subunităţii.- În coloana 1 se înscrie numărul curent al operaţiunilor înregistrate începând de la 1 ianuarie, sau de la începutul activităţii, până la 31 decembrie, sau încetarea activităţii.- În coloana 2 se trece data (anul, luna, ziua) când se efectuează înregistrarea în registru.- În coloana 3 se trece felul documentului (factura, chitanţa, jurnalul privind operaţiunile de casă şi bancă, jurnalul decontărilor cu furnizorii etc.), precum şi numărul şi data acestuia.- În coloana 4 se trece felul operaţiunii, dându-se explicaţiile în legătură cu operaţiunea respectivă. Această coloană se completează numai atunci cand este cazul.- În coloanele 5 şi 6 se trece simbolul conturilor debitoare şi, respectiv, creditoare.- În coloanele 7 şi 8 se trec sumele totale, debitoare şi creditoare din documentul respectiv (bon, factură, jurnal auxiliar, notă de contabilitate etc.).- Lunar se totalizează sumele debitoare şi sumele creditoare.Circulaţie:- Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă.

Arhivare:- Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.- În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, fiecare operaţiune economico-financiară se va înregistra prin articole contabile, în mod cronologic, după data de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate.

Sfera de cuprindere a contabilitatii institutiilor publice este fara sfarsit, precum este si marea diversitate a acestora . Asa se face ca Regulamentul financiar al Uniunii Europene a clasat procedurile,metodele si tehnicile de lucru gerneral valabile oricarei autoritati si persoane juridice autonome , pe specificitatea diverselor categorii de institutii publice in functie de mecanismul lor tehnic si legislativ de colectare-finantare a banilor coroborate cu cheltuirea lor,nu numai in functie de firescul lucrurilor dar si de prevederile legislative,intre care Legea bugetului este piatra de incercare pentru caderea Guvernelor sau relansarea diverselor partide,politicui si conceptii economice sau sociale.În ceea ce priveşte sectorul public, ”Consiliul pentru Standardele Internaţionale pentru Sectorul Public (IPSAS Board)” are în centrul preocupărilor elaborarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS-uri) , care să reglementeze cerinţele de raportare financiară pentru guverne şi alte entităţi ale sectorului public, şi aşa considerat de experţii ca fiind mult rămas în urmă sub aspectul organizării contabile. Aşa se face că numeroase echipe stabilesc liniile directoare, elaborează studii, elaborează documente ocazionale, toate având ca ţintă furnizarea de informaţii noi pentru anumite problematici ale raportării financiare, contabilitate şi control.