8/20/2019 Modulul 2. Tema 2.

1/19

Page 1 of 19 

Modulul 2. Tema 2.

Asistarea procesului decizional şi proceselor de comunicare prin intermediul tehnologiilor

informatice şi de comunicaţie. Sisteme informatice de asistare a deciziei; Sisteme informatice de

asistare a comunicării. Sisteme informatice de tip cloud computing.

Cuprins:

1. Sistemul informatic –  instrument al conducerii ştiinţifice ...............................................2

2. Procesul decizional ...............................................................................................................2

3. Sisteme informatice de asistare a deciziei ..........................................................................4

3.1 Mediu decizional, decizii ..........................................................................................4

3.1.1. Niveluri şi tipuri de decizii .......................................................................4

3.1.2. Procesul de adoptare a deciziilor ............................................................5

3.2. Definiţii şi caracteristici ale sistemului informatic de asistare a deciziei ..............6

3.3. Clasificări ................................................................................................................8

3.4 Servicii de asistare a deciziei .................................................................................10

4. Abordarea sistematică a comunicării ...............................................................................11

4.1. Structura sistemului de comunicare ......................................................................11

4.2. Barierele de comunicare şi căile de depăşire a acestora ......................................12

5. Sisteme de asistare a comunicării .....................................................................................13

6. Sistemele informatice de tip cloud computing ................................................................15

7. Bibliografie .........................................................................................................................20

8/20/2019 Modulul 2. Tema 2.

2/19

Page 2 of 19 

1. Sistemul informatic –  instrument al conducerii ştiinţifice 

Obiectivul oricărui sistem informaţional îl reprezintă furnizarea cu  eficienţă maximă a

informaţiilor necesare conducerii în vederea fundamentării şi elaborării deciziilor. În cadrul

sistemului informaţional, majoritatea activităţilor se pot desfăşura cu ajutorul tehnicii de calcul.

Prin utilizarea echipamentelor şi calculatoarelor electronice în culegerea, transmiterea şi

 prelucrarea datelor specifice activităţilor unei întreprinderi, apare noţiunea de informatizare a

sistemului informaţional existent. Gradul de informatizare a sistemului informaţional este

dependent de nivelul de complexitate al agregării deciziilor. 

Sistemul informatic este un nou tip de sistem informaţional, subordonat cerinţelor

conducerii, în care pentru execuţia proceselor informaţionale sunt utilizate cu preponderență:

- mijloace automate- metode şi tehnici oferite de ştiinţa conducerii

În literatură de specialitate, sistemul informatic este definit ca parte componentă a

sistemului informațional, care asigură prin utilizarea echipamentelor şi calculatoarelor

electronice, culegerea, transmiterea, pr elucrarea şi stocarea datelor în scopul satisfacerii

cerinţelor informaţionale necesare conducerii în procesul de fundamentare şi elaborare a

deciziilor. Sistemul informatic trebuie să satisfacă toate cerinţele unui sistem informaţional şi să

contribuie la raţionalizarea, simplificarea şi modernizarea acestuia prin automatizarea

 procedurilor manuale.

2. Procesul decizional

Procesul managerial presupune transformarea unor informaţii în acţiuni reale, îndreptate

spre rezolvarea unor probleme identificate la nivelul activităţilor firmei. Decizia reprezintă, în

general, concluzia procesului prin care realizăm o alegere între mai multe cursuri de acţiune, cu

scopul atingerii unuia sau a mai multor obiective.

Trăsăturile definitorii ale deciziei sunt: 

  reprezintă un act de alegere din mai multe variante posibile 

   presupune un proces conştient de gândire bazat pe anumite criterii sau restricţii 

  este un act de voinţă 

8/20/2019 Modulul 2. Tema 2.

3/19

Page 3 of 19 

  are întotdeauna o finalitate, adică vizează atingerea unui obiectiv sau a mai multora 

  se referă întotdeauna la o stare viitoare

Procesul de obţinere a acestei opţiuni este cunoscut sub numele de procesul de elaborare a

deciziei. Prin procesul decizional se înţelege un ansamblu de activităţi deosebit de complexe prin

care se culeg şi se prelucrează informaţiile necesare, se determina variantele de acţiune şi se

încearcă identificarea soluţiilor celor mai avantajoase pentru atingerea anumitor obiective. 

Elaborarea deciziei poate fi considerată ca fiind un proces general, sistematic, ce constă din

următoarele etape:

a) Definirea problemei

Prin definirea problemei înţelegem: recunoaşterea faptului că o problemă sau o

oportunitate există sau recunoaşterea existenţei unei probleme sau a unei oportunităţi,

determinarea importanţei, măsurarea în parametri cât mai precişi şi în acelaşi timp evidenţierea

simptomelor problemei.

b) Clasificarea problemei

Această etapă implică conceptualizarea problemei astfel încât să o putem clasifica într -o

categorie de probleme definibile: probleme standard şi probleme nestructurate. 

c) Modelarea (formularea)

Implică conceptualizarea problemei şi abstractizarea ei într -o formă matematică.

Variabilele independente şi dependente sunt identificate şi se elaborează ecuaţiile care descriurelaţiile de stabilitate. 

d) Rezolvarea modelului

O soluţie pentru un model înseamnă găsirea unei mulţimi de valori specifice pentru

variabilele de decizie care ne conduc la un nivel dezirabil al rezultatului.

e) Validarea modelului şi analiza sensibilităţii 

După ce modelul a fost construit este necesar să cunoaştem cât de bine acesta reprezintă

realitatea. Adesea, exactitatea unui model nu poate fi evaluată, apreciată până ce soluţiile

modelului nu sunt generate.

 f) Interpretarea şi implementarea 

Rezultatele generate de un model reprezintă o soluţie pentru un scenariu simplificat al

realităţii. Deci, în multe cazuri, rezultatul apare abstractizat, respectiv în simboluri matematice

sau în terminologie tehnică.

8/20/2019 Modulul 2. Tema 2.

4/19

Page 4 of 19 

Rolul specialistului în teoria deciziei nu se sfârşeşte cu recomandarea soluţiei.

Implementarea unei soluţii este un proces diferit, iar pentru multe cazuri este mai greu să

implementeze o soluţie decât să se construiască şi să se rezolve un model. 

3. Sisteme informatice de asistare a deciziei

3.1 Mediu decizional, decizii

Dinamica permanentă a mediului economic şi social are drept rezultat o presiune sporită

asupra factorilor de decizie şi de asemenea noi cerinţe faţă de modul în care se elaborează şi se

adopta deciziile. Managementul poate fi definit ca fiind un proces prin care o organizaţie îşi

atinge obiectivele cu ajutorul resurselor de care dispune. Orice activitate managerială implicaadoptarea uneia sau mai multor decizii.

3.1.1. Niveluri şi tipuri de decizii 

Clasificarea deciziilor, în funcţie de criteriul nivelului decizional:

Decizii strategice   –   determină obiectivele, resursele şi politicile organizaţiei. Una dintre

 principalele decizii la acest nivel o reprezintă anticiparea viitorului organizaţiei şi a mediului în

care va funcţiona, precum şi stabilirea unei concordante între caracteristicile organizaţiei şi a

mediului acestuia.

Decizii tactice –  de control managerial  –  sunt legate de urmărirea eficienţei şi a eficacităţii cu

care sunt utilizate resursele, precum şi a eficienţei unităţilor operaţionale. 

Decizii operaţionale –   de control operaţional  –   determină modalităţile în care se execută

sarcinile stabilite la niveluri superioare.

Decizii privind cunoştinţele  –  sunt legate de evaluarea ideilor privind noi produse şi servicii,

metodelor de comunicare a noilor cunoştinţe şi de difuzare a informaţiilor în cadrul organizaţiei. 

Decizii structurate (programabile) –  sunt acele decizii de rutină pentru adoptarea cărora există

 proceduri prestabilite. Ele intervin atunci când există un proces cunoscut şi explicit care permite

 prelucrarea informaţiilor de intrare pentru alegerea alternativelor. 

8/20/2019 Modulul 2. Tema 2.

5/19

Page 5 of 19 

Decizii nestructurate (neprogramabile)  –  sunt acele decizii care fac apel la judecată şi intuiţia

decidentului în definirea problemei respective.

Decizii semistructurate  –   sunt acele decizii în adoptarea cărora se poate apela doar parţial la

 proceduri cunoscute.

Din punct de vedere istoric, “asistarea deciziei” s-a dezvoltat prin utilizarea metodelor

cercetării opţionale. Dar acestea au fost concepute pentru a rezolva probleme relativ bine

structurate, prin urmare utilizarea lor în asistarea deciziei a înregistrat numeroase eşecuri, fiind

dificil de aplicat. De mai bine de 20 de ani, datorită acestor nereuşite s-a dezvoltat un alt curent

al asistării decizie şi anume acela de “asistare interactivă”. Aşa au luat naştere sistemele

informatice de asistare a deciziei

3.1.2. Procesul de adoptare a deciziilor

Procesul de adoptare a deciziilor constă în esenţă în alegerea unei anumite căi de acţiune

din mai multe căi posibile în vederea atingerii unui anumit obiectiv.  

Acest proces presupune parcurgerea mai multor etape distincte.

 A. Informare generală  - în această etapă se analizează probleme care apar în organizaţie, în

scopul identificării cauzelor care au condus la o anumită situaţie precum şi a consecinţelor

acesteia. De regulă, ea include mai multe activităţi: 

a) identificarea problemei  –  se identifica existenţa unei probleme, simptomele sale şi contextul

acesteia.

 b) clasificarea problemei  –  conceptualizarea sa în scopul de a o încadra într-o anumită categorie,

 pentru a o putea aborda printr-o metodă standard. Problemele se clasifica în probleme structurate

şi probleme nestructurate 

c) descompunerea problemei în subprobleme (dacă este posibilă) 

d) stabilirea responsabilităţilor pentru problema respectivă 

Etapa de informare generală are drept rezultat o descriere formală a problemei identificate,

a categoriei din care face parte, precum şi a responsabilităţilor implicate. 

 B. Conceperea (design)  –   în această etapă se stabilesc diversele modalităţi de acţiune pentru

rezolvarea problemei identificate anterior. Aceasta implica realizarea unui model pentru

adoptarea deciziei, testarea şi validarea acestuia.

8/20/2019 Modulul 2. Tema 2.

6/19

Page 6 of 19 

C. Modelarea  implica conceptualizarea problemei respective şi abstractizarea ei în expresii

cantitative şi calitative. Procesul de modelare este o combinaţie între artă şi ştiinţă. 

 D. Alegerea unui criteriu de selecţie 

Un criteriu de selecţie este acel criteriu care descrie gradul de acceptabilitate al unei

soluţii sau căi de acţiune.

 E. Alegerea  –   reprezintă cea mai importantă etapă a procesului de asistare a deciziei, etapa în

care se concretizează rezultatele etapelor anterioare. 

3.2. Definiţii şi caracteristici ale sistemului informatic de asistare a deciziei 

Sistem –  o arhitectură complexă ce poate fi abordată în mod unitar  

Interactiv –  presupune un dialog permanent cu utilizatorulAsistare a deciziei –  decizia finală este adoptată de utilizator şi nu de sistem. 

La începutul anilor 1970, Scott Morton a fost cel care a articulat primele concepte ale

sistemelor informatice de asistare a deciziilor; el le-a definit ca fiind “sisteme informatice

interactive, care ajută decidentul în utilizarea datelor şi modelelor în scopul rezolvării

 problemelor nestructurate”. Little defineşte SIAD ca fiind “un set de proceduri de procesare a

datelor şi a raţionamentelor bazate pe modele în scopul asistării managerilor în procesul de

adoptare a deciziilor”. 

O altă definiţie a sistemelor informatice de asistare a deciziei îi aparţine lui Keen şi

Morton: “SIAD combină  resursele intelectuale ale decidenţilor cu capacităţile calculatorului în

scopul îmbunatăţirii calităţii procesului decizional. Reprezintă un sistem informatic destinat

managerilor care adopta decizii pentru probleme semistructurate.” Moore şi Chang (1986)

definesc SIAD ca fiind sistemele flexibile, capabile să asiste analiza datelor şi modelarea

deciziilor, utilizate în regim discontinuu, atât pentru probleme de rutină, cât şi în situaţii complet

noi. Keen (1980) utilizează termenul de SIAD pentru acele situaţii în care un sistem “final” nu

 poate fi realizat decât în urma unui proces flexibil de învăţare şi evoluţie. Bonvzek defineşte

SIAD ca fiind un sistem informatic alcătuit din trei componente: 

  Un sistem de comunicare

  Un sistem de gestiunea a cunoştinţelor  

8/20/2019 Modulul 2. Tema 2.

7/19

Page 7 of 19 

  Un sistem de rezolvare a problemelor

Definim sistemul informatic de asistare a deciziei ca fiind un sistem informatic destinat

asistării decidenţilor în rezolvarea unor probleme, prin îmbinarea judecăţii umane cu procesarea

automată a informaţiilor, al cărui obiectiv principal îl constituie ameliorarea calităţii procesului

decizional (eficacitatea, în primul rând, şi nu eficienta). 

Principalele caracteristici ale unui SIAD :

- sunt destinate în principal problemelor care nu pot fi rezolvate cu ajutorul altor sisteme

informatice sau metode cantitative

- asistă managerii, atât la nivel individual, cât şi la nivel de grup, de la diverse niveluri

organizaţionale, în toate fazele procesului decizional, fiind adaptabile oricărui stil decizional.  

Principalele funcţii ale unui SIAD sunt:gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea

cunoştinţelor şi gestiunea dialogului.În arhitectura să sunt incluse următoarele subsisteme: A.Subsistemul de gestiune a datelor cu următoarele componente:baza de date care poate fi

 proprie SIAD sau care poate fi extrasă din altă bază de date mai mare sau chiar dintr -un depozit

de date, SGBD prin intermediul căruia pot fi utilizate bazele de date, dicţionarul datelor conţine

definiţii ale datelor şi este utilizat în identificarea problemelor sau a oportunităţilor şi facilităţi de

interogare a datelor.

B.Subsistemul de gestiune a modelelor cu următoarele compenente:modele (conferă sistemului

capacitatea de analiză şi soluţionare a problemelor de decizie), sistemul de gestiune al modelelor(rol în crearea noilor modele utilizând limbaje de programare), dicţionarul de modele (catalogul

de modele) şi procesorul de execuţie şi integrare a modelelor (integrarea sistemului de asistare a

deciziei în cadrul altor aplicaţii). 

C.Subsistemul de gestiune a cunoştințelor  presupune modelarea şi gestiunea inteligentă a

modelelor pe baza următoarelor coordonate:  realizarea modelelor, utilizarea modelelor şi

interpretarea rezultatelor.

D.Subsistemul de dialog - indiferent de formă de utilizare, sistemul de asistare a deciziei include

un dialog cu utilizatorul, unul dintre cele mai inportante componente ale acestui sistem interactiv

caracterizat de flexibilitate şi simplitate în utilizare. 

8/20/2019 Modulul 2. Tema 2.

8/19

Page 8 of 19 

3.3. Clasificări 

Sistemele informatice de asistare a deciziei se pot clasifica în funcţie de mai multe criterii.

Unul dintre cel mai des utilizate îl constituie gradul în care soluţia oferită de sistem se bazează pe

analiza datelor sau pe modelare. Astfel, SIAD se clasifica în două categorii: 

  SIAD bazate pe modele  –  au fost primele SIAD, fiind, de regulă, sisteme autonome,

separate de sistemele informatice ale organizaţiei, care utilizau un anumit tip de model pentru

efectuarea unor analize de tipul “what if”, precum şi alte tipuri de analize. 

  SIAD bazate pe date  –  analizează un volum mare de date stocate în sitemul informatic

al organizaţiei. Ele susţin procesul decizional oferind posibilitatea extragerii unor informaţii utile

din multitudinea datelor disponibile. De regulă, acestea sunt stocate în depozite de date, iar

 pentru analiza lor se folosesc noile tehnologii informaţionale. Tipul de

SIAD

Categoria Tipul de operație Sarcina Utilizator Model de utilizare Period

DATE

Sisteme de

analiză a datelor

Analiza ad hoc a fișierelor

de date

Analiza

operațională 

Specialiști Manipularea și

afișarea datelor

 Neregu

 perio

DATE sau

MODELE

Sisteme de

analizș a

informațiilor

Analiza ad hoc care

implică multiple baze de

date și modele de

dimensiuni reduse

Analiză, planificare Analiști

Programarea de

rapoarte speciale,

dezvoltarea unor

modele de

dimensiuni reduse

 Neregu

cer

MODELE

- Modele

contabile

- Modele de

reprezentare

- Modele de

optimizare

- Modele

sugestive

- Estimarea rezultatelor

viitoare pe baza

definițiilor contabile

- Estimarea consecințelor

diverselor acțiuni

- Calculul soluției optime

 pentru o problemă 

- Calcule care generează o

soluție sugestivă 

Planificare

 bugetar ă 

Planificare

 bugetar ă 

Planificare,alocarea resurselor

Operațional

Analiști și/sau

decidenți

Analiști

Analiști

Personal

operațional

Intrări: estimări ale

activității; ieșiri:

estimări financiare

ale rezultatelor

Intrare: decizia

 posibilă; ieșire:

rezultatele așteptate

Intrări: restricții și

obiective; ieșire:

soluția optimă Intrare: o descriere

structurată a

situației; ieșire: o

decizie posibilă 

Peri

(să ptam

lunar sau

Period

nereg

Periodnereg

Periodic

8/20/2019 Modulul 2. Tema 2.

9/19

Page 9 of 19 

O altă clasificare a SIAD grupează aceste sisteme în următoarele 5 categorii: 

  SIAD bazate pe analiza textelor  –  datele, informaţiile şi cunoştinţele sunt regăsite de

cele mai multe ori sub forma unui text ce trebuie analizat de decident.  SIAD bazate pe baze de date  –   pentru acest tip de SIAD baza de date a organizaţiei

este componenta esenţială a structurii sale 

  SIAD bazate pe procesoare de tabele  –   procesoarele de tabele reprezintă limbaje de

modelare care permit utilizatorului să descrie modele pentru a efectua diverse analize 

 

SIAD bazate pe funcţii  –  o funcţie este un algoritm sau o procedură tradusă într -un

 pr ogram pentru a rezolva un anumit tip de problemă 

  SIAD bazate pe reguli  –   regulile se regăsesc în componenţa sistem de gestiune a

cunoştinţelor, ca formalism de reprezentare a acestora în cadrul sistemelor expert; ele pot înlocui

sau se pot încadra în modelele cantitative

3.4 Servicii de asistare a deciziei

Tabelele de decizie caracterizează o anumită situaţie decizională: stările naturii (condiţiile

în care se desfăşoară o acţiune), criteriile decizionale, variantele decizionale şi consecinţele

decizionale.

Serviciile de asistare a deciziei se ocupă de analiză şi prezentarea datelor realizate prin

componentele OLAP, serverul de analiză şi serviciul de prezentare a datelor prin tabele pivot.

Principala funcţie a serverului OLAP este extragerea datelor din surse eterogene şi stocarea lor în

date multidimensionale. Serverul de analiza DSS pune la dispoziţia utilizatorului profesionist

obiectele de suport ale deciziei.

Serviciul Tabele Pivot oferă facilităţile de prezentare a datelor experimentate deja în Excel şi

Access. Serviciul English Query permite utilizatorului să formuleze interogări în limbaj naturaltraduse în clauze SQL în vederea executării lor. Rolul activ în utilizarea SIAD îl are utilizatorul

considerat a fi parte integrantă a acestuia.Un sistem de asistare a deciziei are de regulă două

tipuri de utilizatori:managerii şi specialiştii din diferitele domenii. 

8/20/2019 Modulul 2. Tema 2.

10/19

Page 10 of 19 

Sistemele informatice de asistare a deciziei bazate pe modele sunt sisteme care execută sarcini

 bine stabilite şi în cadrul cărora interenţia umană are un rol important fiind utilizate pentru

asistarea procesului decizional în situaţii ce prespun un anumit grad de repetabiliate şi pentru

care există sau se pot adopta metode specifice de rezolvare. Un model poate fi definit ca o

reprezentare simplificată a realităţii şi care poate fi încadrat în una din următoarele categorii:

modele iconice (de exemplu, fotografiile), modele analogice (diagramele organizaţionale) sau

modele cantitative.Orice model prezintă trei componente de bază: variabile de decizie, parametrii

şi variabile rezultat.

4. Abordarea sistematică a comunicării

4.1. Structura sistemului de comunicare

Structura sistemului de comunicare reprezintă mulţimea componentelor acestuia şi a

relaţiilor de interdependentă dintre aceste componente. În interiorul sistemului este posibilă

modificarea relaţiilor dintre elementele care îl compun, ceea ce, în mod firesc, atrage schimbarea

structurii.

Elementele componente ale unui sistem de comunicare sunt:

 

Emiţătorul, emitentul sau sursa care lansează mesaje (E)   Canalul de comunicaţie, care constă într -un mecanism de difuzare, un canal propriu-zis

de transmitere şi un mecanism de primire 

  Mesajul informaţional  transmis (M) care reprezintă "totalitatea elementelor

informaţionale (comunicări, ştiri, semnale) care se referă la caracterizarea unui proces

 sau fenomen economico- social”. Mesajul poate fi asimilat cu o succesiune de semne

elementare transmisă între un emitent şi receptor cu ajutorul unui canal de comunicare

existent.

  Primitorul,  destinatar sau receptor (P) este cel căruia i-a fost destinat mesajul pe care

acesta îl captează. 

Mesajul care face obiectul emiterii şi receptării poate fi descompus la rândul lui astfel: 

- elemente care privesc construcţia mesajului, adică tot ceea ce revine emitentului

- elemente care privesc primitorul, deci destinatarul

8/20/2019 Modulul 2. Tema 2.

11/19

Page 11 of 19 

Procesul de comunicare poate fi structurat în patru faze:

a) codificarea mesajului de către cel care emite mesajul (sursa). Codificarea are sens doar

dacă emiţătorul urmăreşte şi doreşte să transmită unui receptor o informaţie utilă. Din acest

motiv, informaţia trebuie să fie inteligibilă.

 b) transmiterea mesajului de la sursa la receptor

c) recepţia mesajului de către cel care primeşte mesajul 

d) decodificarea mesajului de la receptor

Aşadar, se poate aprecia faptul că în acest proces, cunoştinţele pe care le poseda atât sursa,

cât şi receptorul, condiţionează rezultatul procesului respectiv. Comunicarea devine un proces

 prin care un emiţător transmite informaţia receptorului prin intermediul unui canal cu scopul de a

 produce asupra receptorului anumite efecte.

Procesele pe care le cuprinde sistemul comunicării sunt reprezentate în următoarea figura: 

Comunicarea, abordata ca un sistem, trebuie să facă faţă la trei dificultăţi principale

 posibile:

  Cei care comunica nu se adresează în mod real unul altuia 

  Chiar dacă emiţătorul se adresează clar şi direct interlocutorului, el nu poate fi sigur

că este înţeles 

   Neînţelegerea constituie o altă dificultate a comunicării şi se datorează faptului că

ceea ce spune unul din cei doi interlocutori este eronat interpretat de către celălalt. 

8/20/2019 Modulul 2. Tema 2.

12/19

Page 12 of 19 

4.2. Barierele de comunicare şi căile de depăşire a acestora 

În cadrul procesului de comunicare, intre emiţător, ca sursa a mesajului comunicaţional, şi

receptor, ca punct terminal al canalului de comunicare există o serie de bariere care diminuează

uneori semnificativ eficacitatea comunicării . 

Barierele de comunicare reprezintă obstacole care reduc constanţa sau eficacitatea

mesajelor transmise în cadrul proceselor de comunicare. Ele se împart în trei mari categorii:

   Barierele de limbaj, care prezintă o caracteristică generală: trebuie raportate la limbajul

în care sunt formulate mesajele în vederea transmiterii acestora.

   Barierele perceptuale  sunt determinate de modul în care are loc cunoaşterea obiectelor şi

fenomenelor din lumea obiectivă înconjurătoare, de modul în care acestea, din punct de

vedere al însuşirilor, sunt reflectate în conştiinţa umană. Bariere perceptuale apar datorită

faptului că însăşi percepţia umană nu este perfectă. 

   Barierele contextuale sunt determinate de dificultăţile care apar în utilizarea mijloacelor

tehnice de comunicare. Aceste dificultăţi de natură tehnică se referă la capacitatea redusă

a mijloacelor tehnice de transmitere a mesajelor, calitatea defectuoasă a transmiterii -

 bruiaje, zgomote de fond, etc.

Un aspect de mare importanţă de care trebuie avut în vedere într -un proces de comunicare

este reprezentat de credibilitatea surselor de mesaje informaţionale. Reacţiile la ideile, cererile şiacţiunile emiţătorilor de mesaje sunt influenţate în mod semnificativ de încrederea pe care

receptorii o au în faptele actuale şi trecute ale emiţătorilor. 

Una dintre resursele cele mai importante de care dispune un manager şi pe care trebuie

să-l o gestioneze cât mai eficient, este timpul. Mai ales în ultima perioadă, oamenii (mai ales cei

care au responsabilităţi într -o organizaţie) care acţionează sub presiunea lipsei de timp nu mai au

 posibilitatea, sub aspect temporal, de a pregăti corespunzător şi transmite mesajele. Acelaşi

deficit de timp se manifestă şi în cazul recepţionării şi analizei temeinice a mesajelor.

5. Sisteme de asistare a comunicării 

8/20/2019 Modulul 2. Tema 2.

13/19

Page 13 of 19 

În prezent, cea mai remarcabilă evoluţie o au tehnologiile comunicaţiei şi informaţiei,

întreaga infrastructură de comunicaţie şi prelucrarea informaţiilor tinzând spre globalizarea

absolută. Rețeaua de calculatoare este un ansamblu de calculatoare, interconectate prin

intermediul unor medii de comunicaţii pentru utilizarea în comun de către mai mulţi utilizatori a

resurselor fizice (hardware), logice (software) şi informaţionale (baze de date, fişiere).

Globalizarea acestui sistem a fost permis de acceptarea unor protocoale şi a unor concepte de

existenţă naturală. 

Un protocol de reţea sau de comuncaţii este un set de reguli, pentru comunicarea şi lucrul

între calculatoare în reţea, asigurând comunicarea între două produse diferite. În reţea există o

varietate a protocoalelor: Ethernet (protocol de bază), TCP/IP (un set de protocoale), HTTP, POP

şi SMTP (poşta electronică), FTP (transferul de fişiere), NNTP (news), etc. Intranet este o reţea de LAN privată destinată utilizării interne în cadrul unei organizaţii şi

folosind de regulă tehnologii Internet. Componentele de reţea se împart în: componente pasive 

care alcătuiesc stratul fizic de mediu al reţelei: cupru în perechi răsucite, cupru coaxial, fibra

optică, antene şi componente active, cu o parte electr onică, o interfaţă pentru administrare soft

sau hard.

  Repetor - dispozitiv care propagă semnalele electrice între două porţiunii ale unei linii

de reţea pentru prelungirea pe distanţe mai mări a unor segmente de reţea.   Hub - dispozitiv cu rol de conectare centrală care lucrează la nivel fizic: un semnal

aplicat la intrarea unui port se regăseşte la ieşirea tuturor celorlalte porturi. 

  Bridge - dispozitiv care conectează două segmente ale aceleiaşi reţele locale,

controlând transferul de date în baza adreselor sursă şi destinaţie ale pachetelor de date. 

  Switch - un înlocuitor al hub-ului care interconectază mai multe staţii de reţea reducând

aglomerarea reţelei. 

Organizaţia Internaţională pentru Standardizare a elaborat în 1984 modelul de referinţă

Open System Interconection- un model abstract, esenţial al proiectării reţelelor.Modelul OSI este

de tip stivă (stack), cu şapte straturi (layere) care permit softurilor să comunice între ele.

Straturile superioare sunt implementate software, responsabile pentru livr area precisă a datelor

iar straturile inferioare, implemantate hardware, sunt responsabile cu livrarea fizică a datelor prin

8/20/2019 Modulul 2. Tema 2.

14/19

Page 14 of 19 

reţea. Beneficiile modelului OSI sunt: conferă stabilitate, standardizează reţeaua, asigură

interoperabilitatea între produse, asigură deschiderea către noi funcţionalităţi, permite controlul

asupra tehnologiei reţelei. 

În cadrul unei reţele, datele sunt transmise de la un host la altul iar comunicarea între două

layere se face pe orizonatală prin protocol şi pe verticală, prin interfaţa. Cu ajutorul router -ului

mesajul trece prin reţelele adiacente pâna la atingerea destinaţei finale. Datele primite de router

sunt pasate în sus pe cele două layere, pana la nivelul layerului de reţea, apoi sunt reîncapsulate

şi trimise pe layerele corespunzătoare uneia din celălalte interfeţe. 

Sistemul de adresare IP

TCP este cel mai sofisticat protocol de transport care asigură o livrarea sigură, foloseştesistemul de hanshake. TCP se asigură că datele au ajuns corecte la destinaţie. Spre deos ebire de

TCP, UDP nu este orientat pe conexiune şi este mai potrivit pentru trimiterea unor volume

limitate da date pe pachet. Acesta nu are mecanisme de autoverificare şi nici o informaţei de

stare.

Un alt sistem de adresare este Sistemul de Nume de Domenii DNS), un sistem ierarhic cu

toate numerele înregistrate într-o structură arborescentă. Ca sistem de notare, nivelele ierarhice

de domenii sunt despărţite prin puncte. DNS este un sistem distribuit, fiecare server DNS

menţine doar o parte din ierarhia generală iar nivelul superior (nivelul rădăcină) este menţinut de

un set de 13 servere. Configurarea unei staţii client în reţea constă în instalarea şi configurarea

adăpătorului de reţea şi a protocolului. Configurarea se poate realiza automat prin intermed iul

ferestrelor de configurare reţea pentru Win XP sau configurarea cu parametrii statici unde este

nevoie de adresa proprie IP, masca IP, adresa defaul gateway şi adresele serverelor DNS. 

Depistarea unei staţii care nu are acces la reţea este rezervată administratorilor de reţea

care trebuie să stabilească locaţia defectului, să verifice reţeaua la nivel fizic şi să verifice ieşirea

 prin gateway în exterior.

Una din problemele majore care stau în faţa conducerii unei firme sau instituţii este

asigurarea maximului de protecţie pentru date şi pentru activităţile în reţea. Un început este

definirea unor politici de securitate. Polul de firewall rămâne important oferind o primă protecţie

de filtrare perturi, o protecţie pentru atacuri de tip DoS (Denial of Service) precum şi protecţii în

8/20/2019 Modulul 2. Tema 2.

15/19

Page 15 of 19 

funcţie de servicii. S-a constatat că cea mai importantă protecţie trebuie asigurată la nivelul

nodurilor din reţeaua primară. 

În Internet, două maşini interconectate prin protocolul ITP/IP au fiecare adrese unice care

 permit rutarea traficului între ele. NAT şi PAT sunt două tehnologii care permit unui echipament

să schimbe una sau ambele adrese IP folosite în trazacţie. Astfel se asigură un nivel ridicat de

securitate şi se permite ascunderea unei întregi reţele interioare, în spatele unei singure adrese IP.

6. Sistemele informatice de tip cloud computing

Cu progrese semnificative în Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor TIC), în ultima

 jumătate de secol a apărut o viziune din ce în ce mai clară conform căreia calculul va deveni a 5-

a utilitate după apă, electricitate, gaze şi telefonie). Acest utilitar, la fel ca celelalte patru utilităţi,va asigura nivelul de bază al serviciului de calcul, considerat esenţial pentru satisfacerea nevoilor

generale de zi cu zi ale comunităţii. Pentru a promova această viziune, un număr de paradigme

de calcul au fost propuse, dintre care cel mai recent este cunoscut sub numele de Cloud

Computing.

Utilizarea de cloud computing este larg răspândită, dar studiul sistematic al implicaţiilor

sale manageriale lispeste. Originea termenului de „cloud computing” este nebuloasă. Se spune că

termenul fusese folosit în jurul anilor 2006-2007, dar în 1997, o lucrare MIT a arătat o figură

despre abordarea confederaţiei Internet, cu desenul unui nor. Asta a devenit apoi un lucru

obisnuit in industria de a utiliza diagrame, unde desenul unui nor reprezenta o retea bazata pe

internet.

Auzim tot mai des vorbindu-se despre „cloud computing”, însă nu toţi ştim ce înseamnă

acest sistem şi cum poate ajuta o afacere să se dezvolte. Un Cloud Computing este un tip de

sistem paralel care constă într -o colecţie de calculatoare interconectate prezentate ca una sau mai

multe surse de calcul unificate în baza unor servicii stabilite prin negocieri între furnizor şi

consumator. Sub influenţa acestui sistem, întreprinderile şi alţi utilizatori pot accesa aplicaţii de

oriune doresc. În prezent este disponibil ca un serviciu comun pentru a accesa conţinutul de pe

internet, format din centre de date care sunt monitorizate şi întreţinute de către furnizori. Cloud

computing este o extensie a acestei paradigme în care capacităţile de aplicaţii business sunt

expuse ca servicii sofisticate care pot fi accesate printr-o reţea cloud. Furnizorii de servicii sunt

8/20/2019 Modulul 2. Tema 2.

16/19

Page 16 of 19 

stimulaţi de profiturile ce urmează a fi încasate în urma încărcării consumatorilor a acestor

servicii.

Un Cloud este o combinație puternică de cloud computing, networking, aplicații de stocare,

soluţii de management, precum și de afaceri, care facilitează o nouă generație de IT și servicii deconsum. Aceste servicii sunt disponibile la cerere și sunt livrate din punct de vedere economic,

fără a compromite securitatea sau funcționalitate. Încheierea de mari afaceri în ziua de astăzi și

 provocările tehnologice necesită o abordare care integrează pe deplin cei trei piloni de cloud

computing: aplicații și servicii, centre de date, și rețele. Marcel Focşa, manager general al

ExpertAccounts.com, ne oferă câteva răspunsuri, din perspectiva celui care a dezvoltat o astfel

de aplicaţie,  a perfecţionat-o şi a adus-o la maturitate, ajungând să o exporte în Malaiezia şi

Singapore. De fapt, aici e marele avantaj: Cloud computing permite companiilor să devină

mobile. Oamenii pot lucra de oriunde. Şi asta pentru un tarif care începe de la doar  1 leu pe zi, pe

utilizator.

În ultimii ani, s-a accentuat nevoia ca un business să reducă cheltuilelile şi să îşi crească

eficienţa. Cloud computing aduce o reducere considerabilă a costurilor de exploatare,  pe partea

de gestiune, contabilitate, înregistrare şi monitorizare a datelor economice dintr -o firmă.  Mai

mult, plăteşti doar pentru ceea ce foloseşti, şi astfel reduci semnificativ cheltuielile. În loc să

cumperi software de contabilitate şi gestiune şi să-l instalezi pe calculator, foloseşti  online o

aplicaţie cloud, accesibilă de pe orice calculator sau tabletă, în browserul web preferat.Tehnologia cloud nu necesită întreţinere. Firmele nu mai au nevoie de echipe de IT pentru

mentenanţă, backup-ul şi securitatea sistemelor informatice.

Pe o platformă cloud computing ERP, toate operaţiunile sunt făcute într -un singur loc,

centralizat, în care au acces şi lucrează colaborativ toţi angajaţii companiei, de pe teren şi din

toate punctele de lucru. În termeni simpli, cloud computing înseamnă stocarea și accesarea

datelor și a programelor pe Internet, în loc de unitatea de hard disk a computerului.Norul este

doar o metaforă pentru Internet. Cloud computing este o paradigmă în evoluţie. Definiția NIST

caracterizează aspecte importante ale sistemului și este destinat pentru a servi ca un mijloc pentru

comparații largi de servicii cloud, de implementare a strategiilor și pentru a oferi o bază pentru

discuții de la ceea ce este cloud computing la modul de a utiliza cele mai bune sisteme cloud

computing.

8/20/2019 Modulul 2. Tema 2.

17/19

Page 17 of 19 

Din punctul de vedere al funcţionalităţii, serviciile de “cloud computing” se încadrează în 3

categorii:

 Software as a Service (SaaS) –   clientul poate utiliza aplicaţiile software puse la

dispoziţie de furnizor pe o infrastructură de tip “cloud” –   este cazul furnizării de servicii de

găzduire web, servicii email, etc. Clientul nu poate configura parametrii infrastructurii utilizate. 

 Platform as a Service (PaaS)  –  clientul poate instala şi configura pe infrastructura “cloud”

furnizată aplicaţiile software  proprii. Acesta poate fi cazul utilizării platformei WordPress pe un

server de găzduire ce oferă interfaţa CPanel. Clientul poate configura site-ul respectiv în limitele

oferite de platforma WordPress.

 Infrastructure as a Service (IaaS)  –  clientul are posibilitatea să acceseze şi să configureze

resursele de calcul puse la dispoziţie de infrastructură cloud conform necesităţilor.Poate instala

orice tip de software, inclusiv sisteme de operare. De asemenea, poate configura în anumite

limite resursele de reţea alocate –  firewall-uri, filtre spam, etc.

Din punctul de vedere al modului în care sunt puse la dispoziţie, serviciile “cloud

computing se clasifică astfel: 

 Servicii private  –   Private cloud –   infrastructura este disponibilă doar în interiorul unei

organizaţii ce înglobează mai mulţi consumatori. Poate fi cazul unei reţele de magazine de retail.

Infrastructura poate fi deţinută, configurată şi utilizată de organizaţia respectivă sau de terţi, ori

combinaţii ale celor două variante.  Servicii comunitare  –  Community cloud  –  infrastructura este utilizată de entităţi diferite

ce împărtăşesc o parte din scopuri. Poate fi exemplul serviciilor de urgenţă –   poliţia, pompierii,

ambulanţa. 

 Servicii publice  –  Public cloud  –  infrastructura este deschisă utilizării de către publicul

larg în scopuri academice sau guvernamentale. Presupune existenţa unui terţ care să furnizeze

fizic infrastructura cloud.

 Servicii mixte  –   Hybrid cloud  - infrastructura este o combinaţie de servicii private,

comunitare şi publice care îşi păstrează caracterul unitar, dar sunt unite printr -o tehnologie ce

asigură portabilitatea informaţiilor şi a aplicaţiilor software utilizate. 

“Cloud computing” se referă la un serviciu de închiriere a unor resurse virtuale hardware

şi software. Prin acest serviciu, clientul nu va obţine fizic serverele pe care urmează să fie

instalate anumite aplicaţii software ci nişte capacităţi virtuale de procesare şi stoca re pe care le

8/20/2019 Modulul 2. Tema 2.

18/19

Page 18 of 19 

 poate accesa online. Astfel de servicii se pot închiria în funcţie de capacitatea de calcul (milioane

de operaţii pe secundă), de capacitatea de stocare pusă la dispoziţie (GB) şi banda de transfer

utilizată. Pe un eventual client nu îl vor interesa niciodată aspectele legate de locaţia fizică a

resurselor şi de întreţinerea acestora: 

   plata chiriei pentru spaţiul unde sunt dispuse serverele; 

  asigurarea condiţiilor de climatizare şi alimentare cu energie electrică necesare într -un

centru de date;

   plata personalului ce se ocupă de management-ul centrului de date, etc.

Pentru client toate aceste aspecte sunt ascunse într-un nor = cloud, de unde şi denumirea

de cloud computing.

Să presupunem că  un client vrea să dezvolte o afacere prin care să furnizeze conţinut

multimedia pe Internet. Nu doreşte să  deţină propriile sale servere. Ce va face? Va închiriacapacitate de calcul, capacitate de stocare şi bandă de transfer într -un “nor”. Aici, prin

intermediul virtualizării va rula aplicaţiile necesare pentru furnizarea de conţinut multimedia pe

Internet. Un alt client, are nevoie temporară de o capacitate de calcul foarte mare, necesară

 pentru spargerea unor parole. Cu siguranţă că, va închiria capacitate de calcul într-un nor,

capacitate dispusă pe foarte multe procesoare, care utilizate în paralel îi vor permite să spargă

 parolele într-un timp rezonabil la costuri reduse  –  acest lucru chiar se întâmplă. Clientul nu va

cunoaşte niciodată unde se află  fizic resursele pe care le accesează. Acestea pot fi dispuse în

locaţii unde energia electrică este foarte ieftină şi temperaturile sunt foarte scăzute, astfel încât,

cheltuielile cu climatizarea să fie reduse (cazul centrelor de date Google dispuse cât mai aproape

de Polul Nord). Utilizarea cloud computing optimizează din acest punct de vedere folosirea

resurselor şi eficientizează consumul de energie electrică. 

8/20/2019 Modulul 2. Tema 2.

19/19

Page 19 of 19 

7. Bibliografie

1.  Belgun, Gheorghe –  Sisteme informatice pentru asistarea deciziei, Editura Conphys, 2008

2.  Gherasim, Zenovic –  Sisteme informatice pentru asistarea deciziei, Editura Fundatie,

2008

3.  Lixăndroiu, Radu –  Tehnologii informatice aplicate în economie, Editura Infomarket,

2006

4.  Lungu, Ion –  Sisteme informatice executive, Editura ASE, 2007

5.   Negrușa, Adina –  Management general, Editura Alma Mater, Cluj, 2009

6.  Sâncrăian, Iulian –  Tehnologii informatice aplicate în economie, Editura Europolis, 2007

7.  *** - Sisteme informatice cu baze de date, Editura Sylvia, 2004

8. 

Cloud Computing –  a new phase in information technology management -http://jitm.ubalt.edu/XXII-1/article4.pdf , accesat la 24.03.2013

9.  Cloud Computing: Controlează-ți afacerea de pe tableta și reduci costurile -

http://www.financiarul.ro/2012/11/21/cloud-computing-controleaza-ti-afacerea-de-pe-

tableta-si-reduci-costurile/, accesat la 24.03.2013

10. Cloud Computing –  Overview -

http://www.cisco.com/web/solutions/trends/cloud/index.html, accesat la 24.03.2013

11. Cloud software factory - http://www.pentalog.ro/sisteme-informatice/servicii-cloud-

computing.htm, accesat la 24.03.2013

12. Future generation computer systems -

http://www.few.vu.nl/~kgr700/cloud%20computing%20and%20emerging%20it%20platf 

orms.pdf , accesat la 24.03.2013

13. Rețele de comunicatii - 

http://wbt.unitbv.ro/web/moodle/file.php/1/Ghiduri/Retele_de_comunicatii_date.pdf , accesat

la 24.03.2013

14. 

The NIST definition of Cloud Computing - http://csrc.nist.gov/publications/nistpubs/800-

145/SP800-145.pdf , accesat la 24.03.2013

15. What is cloud computing - http://www.pcmag.com/article2/0,2817,2372163,00.asp, 

accesat la 24.03.2013

http://jitm.ubalt.edu/XXII-1/article4.pdfhttp://jitm.ubalt.edu/XXII-1/article4.pdfhttp://www.financiarul.ro/2012/11/21/cloud-computing-controleaza-ti-afacerea-de-pe-tableta-si-reduci-costurile/http://www.financiarul.ro/2012/11/21/cloud-computing-controleaza-ti-afacerea-de-pe-tableta-si-reduci-costurile/http://www.financiarul.ro/2012/11/21/cloud-computing-controleaza-ti-afacerea-de-pe-tableta-si-reduci-costurile/http://www.cisco.com/web/solutions/trends/cloud/index.htmlhttp://www.cisco.com/web/solutions/trends/cloud/index.htmlhttp://www.pentalog.ro/sisteme-informatice/servicii-cloud-computing.htmhttp://www.pentalog.ro/sisteme-informatice/servicii-cloud-computing.htmhttp://www.pentalog.ro/sisteme-informatice/servicii-cloud-computing.htmhttp://www.pentalog.ro/sisteme-informatice/servicii-cloud-computing.htmhttp://www.few.vu.nl/~kgr700/cloud%20computing%20and%20emerging%20it%20platforms.pdfhttp://www.few.vu.nl/~kgr700/cloud%20computing%20and%20emerging%20it%20platforms.pdfhttp://www.few.vu.nl/~kgr700/cloud%20computing%20and%20emerging%20it%20platforms.pdfhttp://wbt.unitbv.ro/web/moodle/file.php/1/Ghiduri/Retele_de_comunicatii_date.pdfhttp://wbt.unitbv.ro/web/moodle/file.php/1/Ghiduri/Retele_de_comunicatii_date.pdfhttp://csrc.nist.gov/publications/nistpubs/800-145/SP800-145.pdfhttp://csrc.nist.gov/publications/nistpubs/800-145/SP800-145.pdfhttp://csrc.nist.gov/publications/nistpubs/800-145/SP800-145.pdfhttp://csrc.nist.gov/publications/nistpubs/800-145/SP800-145.pdfhttp://www.pcmag.com/article2/0,2817,2372163,00.asphttp://www.pcmag.com/article2/0,2817,2372163,00.asphttp://www.pcmag.com/article2/0,2817,2372163,00.asphttp://www.pcmag.com/article2/0,2817,2372163,00.asphttp://csrc.nist.gov/publications/nistpubs/800-145/SP800-145.pdfhttp://csrc.nist.gov/publications/nistpubs/800-145/SP800-145.pdfhttp://wbt.unitbv.ro/web/moodle/file.php/1/Ghiduri/Retele_de_comunicatii_date.pdfhttp://www.few.vu.nl/~kgr700/cloud%20computing%20and%20emerging%20it%20platforms.pdfhttp://www.few.vu.nl/~kgr700/cloud%20computing%20and%20emerging%20it%20platforms.pdfhttp://www.pentalog.ro/sisteme-informatice/servicii-cloud-computing.htmhttp://www.pentalog.ro/sisteme-informatice/servicii-cloud-computing.htmhttp://www.cisco.com/web/solutions/trends/cloud/index.htmlhttp://www.financiarul.ro/2012/11/21/cloud-computing-controleaza-ti-afacerea-de-pe-tableta-si-reduci-costurile/http://www.financiarul.ro/2012/11/21/cloud-computing-controleaza-ti-afacerea-de-pe-tableta-si-reduci-costurile/http://jitm.ubalt.edu/XXII-1/article4.pdf