modrea cornelia turistii final.doc

7/24/2019 modrea cornelia turistii final.doc

http://slidepdf.com/reader/full/modrea-cornelia-turistii-finaldoc 1/34

COLEGIUL NAŢIONAL ECONOMIC "GHEORGHE CHIŢU"

CRAIOVA

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE ACOMPETENŢELOR PROFESIONALE



TEMA PROIECTULUI:



CUPRINS



ARGUMENTULStudierea şi cunoaşterea gastronomiei popoarelor, în etapa actuală, constituie

una sfii principalele sarcini ale celor ce lucrează în sectorul de turism şi, în modspecial, în sectorul public de alimentaţie. Cunoaşterea diversităţii preparatelor culinare, a băuturilor consumate de fiecare popor, apare, pe de o parte ca onecesitate organizatorică economică, iar pe de altă parte, ca un mijloc de

cunoaştere a obiceiurilor şi a felului de trai al diferitelor popoare.Preferinţele culinare ale popoarelor sunt foarte diferite, chiar în cadrul

aceleaşi ţări, eist!nd deosebiri de la o regiune la alta, mai ales" dacă sunt situate ladistante mari.

Pentru turismul internaţional, se impune cunoaşterea#gastronomiei unor popoare cu mari tradiţii culinare, cum sunt francezii, englezii, italienii,

germanii,americanii, ruşii, chinezii, indienii, arabii etc.$astronomia rom!nească, foarte mult apreciată de toţi turiştii străini, arenevoie să cunoască şi să satisfacă diverse gusturi, supun!ndu%se regulilor generalede primire şi de servire ale acestor turişti, să%i facă să se simtă ca la ei acasă. Să se

bucure de toată solicitudinea unei ospitalităţi deosebite.&uriştii sosiţi în unităţi, în grup sau individual, sunt primiţi de patronul

localului, de şeful de unitate sau de către şeful de sală, adres!ndu%li%se urarea de

b i d f l l f li b ii di i i ii



% ordinea preferinţelor preparatelor cu came, de către turiştii vest europenieste următoarea miel, batal, v!nat, viţel, vită, porc, pasăre"

% conţinutul în grame a alimentelor într%un meniu turistic, destinat uneizile, pentru o persoană, orientativ, se prezintă astfel% carne, peşte, ouă, /00 g"% cartofi, legume în preparate, 100 g"% paste făinoase şi piure, 100 g"% legume proaspete şi fructe, 200 g"% produse zaharoase, 1/0 g"

% grăsimi, 20 g"% br!nzeturi asortate, 30 g.-ceste cantităţi în special reci sporesc cu /04.5odul de organizare şi desfăşurare a operaţiilor de transport, prezentare şi

servire a preparatelor şi a băuturilor se vor efectua cu respectarea regulilor detehnica servirii cunoscute, diferenţiate numai de preferinţele culinare, de

obiceiurile şi tradiţia în alimentaţie, de componenţa meniurilor, de timpul pe care îlau la dispoziţie pentru masă etc.Se vor avea în vedere următoarele% timpul servirii micului dejun şi dejunului să fie mai scurt, deoarece turiştii

doresc să folosească din plin timpul rămas la dispoziţie, în vederea efectuăriivizitării localităţii în care se află, a obiectivelor turistice, culturale, economice,

pentru tratament sau distracţii"



CAPITOLUL IPreferinţele culinare ale turiştilor străini

6nităţile gastronomice pentru turism constitue un serviciu de bază,componentă al produsului turistic care are că scop satisfacerea c!t mai completă şiîn condiţii calitativ superioare a alimentaţiei turiştilor )în grupuri sau individual+ înconcordanţă cu programele turistice, obiceiurile de consum etc..

-limentaţia pentru turism prezintă unele particularităţi, determinate pe de o parte de categoriile de consumatori cărora li se adresează iar pe de altă parte de

necesitatea integrării serviciilor de alimentaţie în cadrul produsului turistic.Particularităţile turismului orientează obiectivele generale ale activităţii de

alimentaţie către rezolvarea cerinţelor specifice pentru turism, servirea unor meniuri precum şi cea specifică turiştilor străini veniţi în ţara noastră.

Pregătirea şi servirea unor meniuri pentru turişti organizaţi cere şi încadrareaacestor meniuri în baremurile stabilite la masă. &otodată, o atenţie deosebită

trebuie să se asigure pregătirii şi servirii meselor )meniurilor+ recomandate demedici )nutriţionişti+ în cazul turismului de tratament cură balneară. 7n general, înturismul intern şi internaţional se înt!lnesc mai multe forme de acordare aserviciilor de alimentaţie, cele mai des înt!lnite fiind organizarea servirii mesei cu

plata în cont şi virament, organizarea servirii mesei cu plata în bonuri valorice,organizarea sectorizării grupurilor de turişti pe naţionalităţi.

8ucătăria rom!nească este foarte apreciată şi cunoscută peste hotare prin



% în cazul turiştilor străini organizaţi în grupuri )transit sau sejur+, unităţile dealimentaţie gazda sunt înştiinţate în scris de către -genţia de turism în care se

specifică numărul de turişti, naţionalitatea, numărul de mese ce vor fi servite înunitate, baremul zi#turist )masa+, data şi etapa mesei cu care vor începe servirea)mic dejun, dejun, cina+" % conducerea unităţii de alimentaţie, cunosc!nd aceste aspecte cu anticipaţie iamăsurile organizatorice corespunzătoare pentru pregătirea preparatelor specifice.Pentru turiştii străini, fluturaşii se vor traduce într%o limbă internaţională sau în ceanaţională a turiştilor. 9iecare ospătar centralizează preferinţele turiştilor eprimate

în fluturaşi, apoi preda informaţiile şefului de unitate )şefului de sală+ pentrucentralizarea acestora, rezult!nd producţia planificată pe structura în ziuaurmătoare )adulţi, copii+.

11 Turişti !ul"ari

Situată în inima 8alcanilor, vecina de pe malul drept al (unării deţine un locînsemnat în producţia de fructe şi legume proaspete şi conservate, fapt ceinfluenţează corespunzător obiceiurile de consum alimentar ale populaţiei. a micul dejun (Zakuska) turiştii bulgari servesc lapte acru, lapte dulce, ceaişi cornuri sau chifle din aluat îndulcit. Sortimentul general de preparate culinare este completat îndeosebi cu iahnii,ghiveciuri, musacale, care sunt solicitate într%un sortiment diversificat şi cu gust



supe în special de carne cu diferite adaosuri de paşte făinoase precum şi supe delegume îngroşate cu r!ndaş şi cu sm!nt!nă. 7ntre supele de zarzavaturi,caracteristica este supa de varză. =arza şi cartofii au un mare rol în bucătăriaslovacă şi se prepară în cele mai variate sortimente salata, supa, varza călită,m!ncăruri fără carne cu sos alb, cu roşii cu carne tocată, cu tăieţei etc.. Carnea de oaie, de vacă şi mai ales cea de porc se pregătesc cu untura de

porc. Cele mai solicitate sunt specialităţile de şniţel, fripturile asociate cu sosurilegate şi paşte făinoase. Preparatele cu carne sunt solicitate foarte condimentat cu boia de ardei, piper,

chimen şi alte condimente. Că preparate de peste sunt preferate cele din peşte deapă dulce )păstrăv, crap, somn, etc.+. (intre gustările pe bază de br!nză se referăliptauer )br!nza preparată cu boia, frăm!ntata bine şi servită cu legume proaspetesau mezeluri+. 5icul dejun )snidane+ consta în cafeaua cu lapte, unt şi alte produse lactate,miere de albine, gemuri, ouă fierte, omlete minuturi diferite din mezeluri etc..

(ejunul )obed+ începe cu aperitive, gustări din legume, salate preparate apoise preferă supele, iar din grupa m!ncărurilor sunt solicitate preparatele pui cusm!nt!nă, ghiveci de legume cu carne, dovlecei umpluţi, roşii şi ardei umpluţi,antricot de vacă la tava sau grătar cu legume şi sm!nt!na, fripturi diferite asociatecu sosuri şi paşte făinoase, cartofi, regatite sub diferite tehnologii de fierbere,

prăjire sau coacere. (esertul preferat este cel din grupa dulciurilor de bucătărie,)budinci, ştrudel cu mere, cu br!nză, plăcinta cu mere, cu mac, cu nuci, cu carne,



care este băutura naţională a >ugoslaviei. 5eniul se continua cu antreuri din salate, preparate cu peste sau mezeluri, apoi se continua cu supe, ciorbe care se dreg cucaimac de sm!nt!nă, se continua cu preparate din legume cu carne de vită, oaie,

peste, de asemenea acrite cu sm!nt!nă. 5eniul de pr!nz se încheie cu dulciuri de bucătărie, prăjituri, fructe, cafea turcească.

(esertul preferat în general este prăjitura naţională ,,Pita; )plăcintă cu br!nzăsau cu carne+. a cină )vecera+, preferatele în general sunt aate pe gustări reci din salate decrudităţi preparate cu br!nzeturi cu mezeluri, cu peşte, minuturi calde din carne cu

diferite sosuri reci şi garnituri din legume sub formă de snitel%escalop, specialităţila grătar, frigare etc.. (eserturile preferate sunt compotul din fructe, fructele şi îngheţată. 8ăuturile preferate în meniuri îl constitue sortimentul de rachiuri tari naturaleşliboviţa, ţuică de prune, vodca, vinurile pure. (intre preparatele romaneşti sunt preferate ciorbele de peşte, ciorba de porc a

la grec, ciorba de fasole cu costiţă afumată, preparatele de peste pregătit, rasol cugarnituri de legume şi sosurile corespunzătoare pui la frigare, specialităţi de rasoldin carne de vită şi pasăre cu legume, ciolanul de porc cu varză, ciolaul de porc cufasole, sarmale cu carne de porc şi costiţă afumată, roşiile şi ardeii umpluţi,ghiveciurile diferite şi vinurile soiuri pure.



Preparatul de baza îl constituie m!ncărurile cu carne tocată şi sosuri, garnituride legume )chiftele mari, umplute cu orez, cu ouă şi morcovi, precum şi sarmale cuvarză dulce şi smanatana+. Sunt solicitate specialităţile de carne la cuptor şi la grătar din carne de porc,

pasăre, însoţite cu garnituri de cartofi proaspete sau castraveţi muraţi. &oate aceste preparate din grupa gustării şi felul 7> sunt solicitate şi seara în special sub formăde fripturi reci sau calde. (esertul preferat se compune din dulciuri, de bucătărie din grupa budincilor,

papansi, coltunosi, diferite creme sau umpluturi cu fructe şi br!nză de vaci forte cu

fructe. Sucul de roşii este solicitat înainte de masa de pr!nz sau seara, iar că băuturiaperitiv sunt preferate vodca, şliboviţa, turtul şi alte rachiuri naturale. Căsortiment de naţionalitate cu tradiţie se solicita, specialităţi de peşte )crap, somn,za:us:a de peşte+, :ievscoia de pasăre, borşul rusesc, icre, la tog, preparatestroganoff, sasla:, gruzin, plăcinta cu br!nză dulce.

1) Turişti un"uri

Potrivit poziţiei geografice şi a reliefului tării, 6ngaria are o varietate bogată în produse alimentare. 7n toate preparatele culinare sunt preferate în general cărnurilede porc grase, precum şi preparatele prin afumare cu boia şi piper. 8ucătăriaungurească este bogată şi diversificta datorită diferitelor influente de%a lungul

7



5eniul de pr!nz se încheie cu prăjituri specifice din care fac parte vorga, leles,care constă dintr%o preparaţie cu miere de albine, apoi prăjituri pe bază de aluatdospit cu umpluturi de br!nză preparată, fructe etc.. Cina consta din sortimente de gustări din mezeluri afumate cu diferite sosuri,salate diferite cu carne, cu ouă, cu peste etc. continu!ndu%se cu fripturi din carne de

porc, vită, ovine, servite reci sau preparate la grătar, cuptor, precum şi sub formă desoteuri. (esertul este în general preferat din dulciuri de bucătărie clătite, prăjituridin foietaje cu fructe sau br!nzeturi, sufleuri, precum şi sortimente de îngheţată,fructe, compoturi.

Că băuturi aperitive sunt preferate rachiurile naturale din fructe, ţuica, turţşliboviţa, votca etc.. 7n funcţie de preparatele din meniul servit, sunt preferate şivinurile corespunzătoare vinuri galben%pai sau roşii seci, demiseci şi deşert înspecial se preferă vinurile de soiuri pure din podgoriile romaneşti.

1, Turişti -olone.i 8ucătăria poloneză este considerată cu m!ncăruri uşor acrite, sortimente de

preparate de carne mai multă fripta cu sosuri de sm!nt!na şi unt sau sosuri negrecu magiun, borşuri acre drese cu ouă şi sm!nt!na preparate din peste, m!ncăruridin legume cu carne şi sosuri dulci, cu fructe, cu piure de mere.

Micul 'e*un are preparate din băuturi calde, ceaiuri cu lapte sau frişcă, miere



10 Turişti france.i şi !el"ieni <riginalitatea şi specificul naţional al artei culinare franceze se regăseşte în

restaurantele pariziene sau în restaurantele din diferite regiuni ale 9ranţei.8ucătăria franceză cuprinde un număr foarte mare de reţete culinare în comparaţiecu bucătăriile altor popoare, dar o parte din acestea sunt însuşite că specialităţiculinare în întreaga lume.

Centrul gastronomic francez este Parisul.7n Paris a luat fiinţă înalta bucătăriefranceză încep!nd din anul 1AB3 c!nd 8oulanger înfiinţează primul restaurant

clasic şi care a dat artei culinare mondiale celebrele sosuri şi soteuri, specialităţilede prăjituri şi dulciuri de bucătărie. - doua ,,capitala gastronomică; este on. Caracteristica principală a bucătărieifranceze este prepararea alimentelor cu unt sau margarina şi într%o mică măsură dinrestul grăsimilor. < altă caracteristică a bucătăriei franceze consta în preparareacelor mai multe alimente înăbuşite, la care vinul se întrebuinţează drept componentîn diferite reţete culinare la pregătirea cărnii şi a sosurilor. (intre specialităţileculinare franceze se menţionează m!ncărurile cu sosuri diverse, consomeurile,

biftecul, muşchiul Chateubriand, sparanghelul gratinat, vol%au%vent%ul, salatele, preparatele cu suc de lamiae şi untdelemn, sosurile reci şi calde care se prezintă lamasă şi se servesc separate în sosiere s.a. Micul 'e*un 5eniurile la această masă sunt în general mai consistente şi secompun din băuturi calde, ceai, cafea naturală, asociate cu unt, gemuri, miere de



special roşii de calitate superioară care se servesc la temperatura camerei )1E%13 °

C+ cu apa separată. Preferinţele gastronomice ale turiştilor francezi se asociază în

general cu ale turiştilor belgieni, elveţieni, aceasta datorită influenţei gastronomicede poziţie geografică a acestor ţări vecine.

12 Turişti nor'ici+ sue'e.i3 nor%e"ieni3 finlan'e.i4

&uriştii nordici prefera în structura meniurilor preparate mai consistente şidiversificate că sortiment alcatutite din peste, legume, toate specialităţile de carne,

lactate, br!nzeturi etc.. < caracteristică a preparatelor culinare consta în faptul că sunt pregătitetehnologic prin fierbere şi înăbuşire cu unt şi sm!nt!nă. -ceşti turişti solicita foartemulte gustări calde sau reci salate din peste, sandvişurile asortate tartinelegarnisite cu crudităţi etc.. (in grupa gustărilor reci prefera găluştele cu carne,mezeluri, omlete diferite, gălbenuşuri crude cu carne tocată şi ceapă, gustări reci

din ciuperci, fripturi reci, semiconserve din peşte afumat, crochete din carne şialtele.

Micul 'e*un 5 începe cu produse consistente. 7n prima parte se preferă băuturicalde, cafea cu puţin lapte, cafea cu Sch@artz, ceai însoţit de dulceaţă, unt, gustăridin mezeluri speciale crenvuşti, şuncă presată, muşchi file afumat, peşte afumat,minuturi din ouă simple, br!nzeturi.



CAPITOLUL II6ariante 'e 7eniuri -ro-use -entru ser%irea turiştilor străini

8ULGARIPri7ă%ara/E9UN8orş de mielPlachie de crap5u chi de porc, împănat, la grătar ș

Cartofi prăji ițSalată asortată8aclava

Guică de Halău?iesling 8abadagCabernet <ltina

Cafea turcească=inars (unărea-pă minerală Perla Iarghitei

CIN:Ca dulce cu ceapă verdeș

Salam de Sibiu

<u cu maionezăSote de ficat i rinichi de porcș

Cartofi natur Salată verdePlăcintă cu mere

=otcă Stalins:aia

8ăbească Jicore tiș



Cafea turcească=inars 5urfatlar

-pă minerală 8orsec

CIN:Ca caval paneș

Ciolan de porc cu varzăPere, struguri

Mhis: sco ianț

Cabernet Sauvignon (ealul 5are-pă minerală 8orsec

Iarna/E9UNPiure de curcan8or pescărescș

Pulpă de porc la tavăPiure de cartofi

trudel cu br!nzăȘ

Palincă de Halău9etească neagră tefăne tiȘ ș

Cafea filtru=inars 5iori aț-pă minerală &u nadș

CIN:

Salată de boeuf ?asol de găină cu legume i hreanș

Papana i cu sm!nt!năș

=otcă Cristal9etească >a iș




8ere 8ucegi

CIN:9ile de crap rasolCartofi natur Pui cu sm!nt!năPlăcintă cu vişine

9etească albă &!rnave-pă minerală 8iborţeni

Toa7na/E9UN

Supă de chimenSufleu de şvaiţer $hiveci cu carne de vacă&ort de clătite cu dulceaţă de vişine

Oliboviţă5erlot PanciuCafea filtru=inars &!enave-pă minerală 8orsec

CIN:imbă cu sos remuladOniţel din piept de g!scăCartofi prăjiţiSalată de roşiiSalată de fructe

=ermut Harea8ăbească Jicoreşti-pă minerală 8orsec



Cafea filtru=inars 5ilcov


CIN:Consomme madrilenPulpă de berbec cu legumeSalată verde

trudel cu mereȘ

8itter ?ossiCadarcă 5iniș


6ara/E9UN&artine cu icre de 5anciuria&artine cu piept de curcan<uă umplute cu pastă de ficatSufleu de spanacCotlet de batal la grătar

8uchetieră de legumeSalată verde

&artă cu căp uneș

=ermut Cinzano8ăbească Jicore tiș

Cafea filtru=inars &!rnave


CIN:Pepene galben&urnedou cu măduvăSalată verde

7

Cabernet (răgă aniș



5acaroane milaneze5ied F grillCartofi rom!ne tiș

Salată verdePapana i cu br!nză de vaci i dulcea ăș ș ț

8itter 5amaia

?iesling <dobe tiș

Cadarcă ?ecaș

Cafea filtru=inars 5urfatlar -pă minerală 8orsec

CIN:Supă cu rasol de pasăre

5uschi MellingtonSfeclă ro ieș

7nghe ată de ciocolatăț

=ermut <dobe tiș5erlot Panciu-pă minerală 8orsec

E6REI

Pri7ă%ara/E9UNCoctail de elinăț

9ile de crap rasolCartofi natur ăm!ie

ni el de piept de curcanȘ ț

$albenă <dobe tiș

Cabernet Sauvignon5urfatlar -pă minerală 8orsec



5u chi de vacă la tavăș

8uchetieră de legumeSos bernezSalată verdeStruguriCabernet <ltina


Toa7na/E9UN

<uă cu sos tartar 5omi e de vi el la grătar ț ț

<rez cu untPui cu sos de sm!nt!nă

8aclava&ăm!ioasă rom!nescă PietroaseleCafea filtru-pă minerală 8orsec

CIN:Hacuscă de morun9riptură rece asortată)vi el, curcan+ț

Salată verde7nghe ată asortatăț

9etească Cotnari5erlot Panciu-pă minerală 8orsec

Iarna



8itter Campari?iesling LidveiCadarcă 5iniș

Cafea 9iltru

=inars Lidvei-pă minerală 8orsec

CIN:Cremă de pasăre'scalop de vi el cu sos de vinț

Cartofi natur Salată verdeCire eș

=ermut CinzanoCabernet (ealul 5are


6ara/E9UNCocteil de elinăț

9ile de alău meuniereș

Cartofi natur ChateaubriandCartofi paiSos bernezSalată de ro iiș

?iesling <dobe tiș

Cabernet S!mbure tiș

Cafea filtru=inars 5urfatlar -pă minerală 8orsec



trudel cu mereȘ

=otcă Smirnoff Cadarcă ?ecaș

-pă minerală 8orsecIarna

/E9UN&artine cu icre negre8atog de morun9ile de an oaș

Sufleu de conopidăPui la rotisor

Cartofi prăji ițSalată verdevai er, telemea de oiȘ ț

&ort glace

uică de &ur Ț ț

5erlot <ltinaCafea filtru

=inars 5urfatlar -pă minerală 8orsec

CIN:Consomme cu ou&urnedou cu fică ei de pasăreț

Salată de andivePlăcintă cu br!nză de vaci i stafideș

=ermut 5artiniCabernet Sauvignon (ealul 5are-pă minerală 8orsec

GERMANIPri7ă%ara




CIN:Salată berlinezăPlatou rece asortatSalată verde&artă cu caise

8itter CampariCabernet S!mbure tiș


Toa7na

/E9UN?o ie umplută cu salată de vineteș

Cornet de salam de Sibiucu salată de elinăț

Quiche lorraineni el vienezȘ ț

Cartofi prăji ițSalată verdeStruguri

libovi ăȘ ț

Cabernet Sauvignon (ealul 5areCafea filtru=inars 5ilcov-pă minerală 8orsec

CIN:Cremă de ciuperci Lohnnie Mal:er



ITALIENI

Pri7ă%ara/E9UN9ică ei de pasăreț

Crenvu ti în foietajș

Crochete de legumeSpaghete milanezeSpaghete de căprioară cu sm!nt!nă

&artă cu cire eș

8itter ?ossiCabernet S!mbure tiș

Cafea filtru=inars 5urftlar -pă minerală 8orsec

CIN:Cremă de pasăre-ntricot de vacă la grătar egume asortate în unt

Sos bernezSalată verdeProfiterol

=ermut 5artini5erlot =alea Călugărescă-pă minerală 8orsec

6ara/E9UNSalată de vinete cu ro iiș 8itter Campari




Iarna/E9UN?ulou de uncă cu salată de elinăș ț

Păstrăv rasolCartofi natur Sos mousseline

ni el vienezȘ ț

8uchetieră de legumeSalată de andive

&ort de clătite cu sm!nt!nă=otcă ?uss:aia?iesling >a iș

5erlot Cote tiș

Cafea filtru

=inars Japoleon-pă minerală 8uziaș

CIN:Cremă de legume?izoto cu fiică ei de pasăreț

Salată verdetrudel cu mereȘ

=ermut Cangea$albenă <dobe tiș


S>R8I

Pri7ă%ara

/E9UN



CIN:8ulete de creier Crenvuşti în foietaj&artă cu ciuperciCotlet de porc la grătar<rez s!rbesc-rdei copţi

Salată de fructe

Pinot Joir -pă minerală 8orsec

Toa7na

/E9UNCiorbă a la greKue de porcSaramură de crap cu mămăliguţăPulpă de berbec cu fasole albăSalată verde5ere, pere

&eacherNs?iesling de recaş5erlot <dobeştiCafea filtru=inars &!rnave-pă minerală 8orsec

CIN:<uă cu sos tartar &ort glace



MAG;IARIPri7ă%ara

/E9UNSupă de roşii ce orez(rob de miel$ulaş unguresc

Salată verdeClătite cu dulceaţă de vişine

Guică mureşanăCabernet PanciuCafea filtru

=inars Lidvei-pă minerală 8orsec

CIN:9ile de crap rasolCartofi natur ăm!ie5uschi de porc împănat la grătar =arză călită7ngheţată de vanilie

?iesling de LidveiCadarcă ?ecaş-pă minerală 8uziaş

6ara



CIN:=ol%au vent5uşchi de vacă la grătar Cartofi paiSos maître dNhotelSalată verde5ere

=ermut 5artini5erlot <dobeşti-pă minerală 8orsec

Iarna/E9UNCiorbă de zarzavatCod meuniereCartofi natur Ciolan de porc cu fasole albă$ogo ari în o etș ț

=arga 8eleș

uică de HalăuȚ

?iesling Cote tiș

Cabernet SauvignonCafea filtru=inars 5urfatlar -pă minerală 8orsec

CIN:Creier a la greKue'scalop de căprioară cu sm!nt!nă

uică de HalăuȚ

Cadarcă de 5iniș



Cadarcă 5iniș

Cafea filtru=inars 5urfatlar -pă minerală &u nadș

CIN:?o ie umplută cu salată de vineteș

Castravete cu pastă de br!nzăPui la tavăCartofi rom!ne tiș

Salată verde&artă cu struguri

8itter Harea8ere 8ucegi-pă minerală 8orsec

To7ana/E9UN8or de legumeș

5arinată de stavridPiept de g!scă pe varză, cu sm!nt!nă5iere, pere

uică de HalăuȚ

?iesling tefăne tiȘ ș


Cafea filtru=inars Japoleon-pă minerală 8orsec

CIN:Crenvu ti în foietajș

9ică ei de pasăreț

Ciuperci la grătar

8allantineNs8ăbească Jicore tiș




RU IȘ

Pri7ă%ara/E9UN8or a la russeș

Crap pescăresc8lanchet de pui cu orez&ort cu lăm!ie

uică de HalăuȚ

9etească albă &!rnaveCafea turcească=inars Japoleon-pă minerală 8orsec

CIN:Ca caval la capacș

5iel la frigareCartofi prăji iț

Salată verde7nghe ată asortatăț

=ermut 5artini5erlot Panciu


6ara/E9UNCiorbă de salată verdePăstrăv rasol

8itter Campari?iesling Lidvei



-pă minerală 8orsecCIN:Salată a la russe9rigărui asortate<rez orientalSalată de ro iiș

Strudel cu mere

uică de &ur Ș ț



Iarna

/E9UNPiftie de curcanCiorbă de peri ioareș

Ciolan de proc cu varzăPapana i cu br!nză de vaci iș ș

sm!nt!nă

uică de HalăuȚ

Cabernet <ltinaCafea turcească=inars 5urfatlar -pă minerală 8orsec

CIN:Salată de boeuf 5edalion de căprioară cu ciuperciCastrave i mura iț ț

7nghe ată de vanilieț

8itter Campari8ăbească Jicore tiș




8i!lio"rafia

1. $I'<?$I' 5<?L-J, <ferta de servicii turistice prin hotel F restaurant F bar, 'ditura 5L5, Craiova /00A

/. $-8?>'- PR?L< şi colaboratori" &ehnologia culinară F manual pentruclasele cu profil de alimentaţie publică, 'ditura (idactică şi pedagogică,8ucureşti 1B.

2. 5>J>S&?6 C<5'?G66> >J&'?><? ?eţetar petnru preparate culinare, (irector de -limentaţie publică, 8ucureşti1TA.

E. 5-J&- &. O&'9-J $, 8ucărătia ?om!nească şi Sănătatea <mului )vol >,>>+ 'ditura 5odicală, 8ucureşti 1B0.

3. S&-=?<S>&6 S. $hid profesional în alimentaţia publică, 'ditura &ehnică,8ucureşţti, 1T2.

A. S&-=?<S>&6 S. Practica servicilor în restaurante şi baruri, 'ditura &ehnica8ucureşti 1E.

B. 5>JC6 >. -limentaţia raţională a omului sănătos, 'ditura 5edicală,8ucureşti 1BT.

T. $-8?>'- PR?L< şi colaboratorii" &ehnologie culinară şi patiserie"5-J6- pentru clasa a >U%a licee economice, cu profil de alimentaţie



Meniu !ul"ăresc



-olone.i

modrea cornelia turistii final.doc

Documents

Transcript of modrea cornelia turistii final.doc