MODIFICĂRI ALE MEDIULUI GEOGRAFIC ÎN CULOARUL ORĂŞTIE...

Fig. 1. Poziţia geografică a Culoarului Orăştie-Alba Iulia în cadrul ţării (stânga), limitele Culoarului Orăştie-Alba Iulia, vedere satelitară (dreapta)

MODIFICĂRI ALE MEDIULUI GEOGRAFIC ÎN CULOARUL ORĂŞTIE -ALBA IULIA

Prof. MIHAELA MIHINDA

ABSTRACT: Geographical environment changes in lane Orăştie - Alba Iulia. Locatedroughly in the center of the country, Alba Iulia-Orăştir lane is a contact zone betweendifferent units and different levels of relief. It is a combination of two lanes: a sector of AlbaIulia-Aiud-Turda lane, extended to Sebes and Orăştiei lane.. Geographical environment ofthe area has changed due to natural and anthropogenic factors. The impact of humanactivities on the landscape relate to air quality, hydrographic changes, changing biodiversity,vegetation and fauna, changes in edaphic horizon, changes in protected areas andanthropogenic pressure on the land. Geographical environment has changed and becausehuman settlements, industrial activities, agriculture, transport and turism.

Keywords: geographical environment, natural factor, anthropogenic factor, changes,protected areas, anthropogenic pressure.

Situat aproximativ în partea centrală aţării Culoarul Alba Iulia-Orăştie reprezintă ozonă de contact între mai multe unităţi şitrepte de relief diferite (fig. 1).

El reprezintă o îmbinare dintre douăculoare: un sector din Culoarul AlbaIulia-Aiud-Turda, extins până la Sebeş şiCuloarul Orăştiei.

În nord culoarul este mărginit de MunţiiMetaliferi, între Orăştie si valea Ampoiuluişi tot in nord se întalnesc Munţii Trascău,care încep de la valea Ampoiului.

În sud Culoarul Alba Iulia-Orăştie estedelimitat de Muntii Şureanu, cu limita lorestică Sebeşul si văile Streiului şi Jileţului însud şi sud-vest. Limita morfologică coincidecu cea litologică şi este dată de extensiuneapădurilor şi a aşezărilor de la baza muntelui( Pianu de Sus, Romoşel, Cucuiş,Sibişel).

Limita vestică a acestui culoar se extindepână la intrarea în localitatea Turdaş.

Limita estică este localitatea Sântimbru şiPodişul Secaşelor cu subdiviziunea PodişulStraja (Daia), care ajunge până la ValeaTârnavei în nord.

Limita nordica este data de pârâul Daia,afluent al Apoldului în est, iar limita sudicăse încheie spre Depresiunea Apold, printr-ocuestă în care a fost sculptată Râpa Roşie(fig. 2).

110 Mihaela Mihinda

Fig. 2. Limitele Culoarului Orăştie-Alba Iulia

Mediul geografic actual este rezultantainteracţiunii dinamice dintre componentelefizico-geografice, în strânsă interdependenţăcu factorul antropic [Tratatul de GeografiaRomâniei,vol.I].

Pentru Culoarul Alba Iulia-Orăştiefactorul antropic este principalul vinovat demodificările aduse mediului geografic,factorii naturali având o influenţă redusă,manifestată prin procesele geomorfologice,însă şi acestea condiţionate într-o anumitămăsură de om.

1. Modificări ale mediului geograficdatorate factorilor naturali

Procese geomorfologice actuale în culoarcuprind eroziunea de suprafaţă, eroziunealineară, eroziune în mal, alunecările de teren,degradări ale luncilor. Eroziunea semanifestă în toate gradele: slabă, moderată,puternică, foarte puternică şi excesivă.Nivelul slab şi moderat de eroziune este

caracteristic frunţilor de terasă, versanţilorslab-moderaţi înclinaţi, cu expoziţie nordică.Podurile teraselor joase şi medii nu suntdecât rareori afectate de eroziune. Eroziuneasolului, cea mai importantă formă dedegradare a versanţilor este de la slabă laexcesivă. Solifluxiunea este prezentă pever san ţ i i slab încl i n a ţ i , expusiîngheţ-dezgheţului. Între formele eroziuniiliniare s-au înglobat rigolele, ogaşele,torenţii, văiugile si vâlcelele şi unele văi depâraie cu un curs temporar sau net torenţial,eliminându-se văile mai mari cu un curspermanent, chiar dacă au mari cresteri laviituri.

Modificări naturale ale reliefului înarealul studiat se pot observa: în Alba-Iulia eroziune de maluri pe

partea dreaptă a râului Sebeş, văi torenţiale(Pârâul cel Mare, Valea Seacă, ValeaVinţiei), zone inundabile la confluenţaMureşului cu Ampoiul, unde există un dig cuasigurare mai mică;

111Modificări ale mediului geografic în culoarul Orăştie - Alba Iulia

Fig. 3. Eroziune de maluri pe valea Sebeşului între localităţile Sebeş şi Petreşti(Sursa: Plan de amenajare a teritoriului judeţean Alba, 2009)

în municipiul Sebeş eroziunea demaluri pe aproape 1,5 km în cadru l văiiSebeş între localităţile Petreşti şi Sebeş; tot

aici există o zonă inundabilă de 380 ha peValea Secaşului, amonte de conflunţa cuSebeşul (fig. 3);

în localitatea Cugir au loc eroziuni demaluri pe 3 km corespunzătoare râurilorCugir, Râul Mare, Râul Mic, văi torenţiale pe50 ha ( Valea Buşchi, Valea Gruşeviţa), ozonă inundabilă de 160 ha pe valea Cugir,între localităţile Cugir şi Şibot; pe raza comunei Blandiana se produc:

pe 2 km eroziuni de maluri pe râulMureş-zona Acmariu, valea Blndiana, văitorenţiale (Pârâul Stânişoarei, Valea Boca) şizone inundabile întinse pe 600 ha pe maluldrept al râului Mureş în zona Blandiana, pevalea Blandiana şi valea Acmariu;în localitatea Ceu-Băcăinţi au loc

eroziuni de maluri pe pârâul Curpeni cu olungime de 1 km, văi torenţiale ce ocupă 20ha (Valea Dealului, Valea Mare, ValeaOsoiului, ultima cu pagube mari) (fig. 4.); judeţean Alba, 2009) pe valea Ciugudului are loc eroziune

de maluri pe circa 0,5 km, văile Ciugud,Hăpria, Şeuşa prezintă torenţi pe 16 ha, pe

malul stâng al Mureşului între Ciugud şiDumbrava este o zonă inundabilă de 350 ha(foto 3.); în localitatea Pianu se produc eroziuni

de maluri pe Valea Ghenei cu o lungime de5 km, Valea Hotarului, pârâul Mireniu suntvăi torenţiale, ce ocupă 25 ha, Valea Pianu,aval de Pianu de Jos, pe 3 ha afecteazăgospodăriile (fig. 5); pe raza comunei Săliştea se produc pe

3 km eroziuni de maluri pe stânga râuluiMureş, în zona haltei Tărtăria, văiletorenţiale Pietroasa, Hotarului afectează 30ha, iar zone inundabile, de 200 ha sunt luncaMureşului, confluenţa acestuia cu pârâulCioara, valea Archis ce afecteazăgospodăriile localităţii Săliştea; pe râul Mureş se produc eroziuni de

maluri în aval de localitatea Sântimbru;-în comuna Şibot au loc pe 2 km eroziuni demaluri (pârâul Cerului, pârâul Cugirului), văitorenţiale pe 5 ha: pârăul Cerului care

112 Mihaela Mihinda

Fig. 5. Valea torenţială Hotarul în localitatea Pianu(Sursa: Plan de amenajare a teritoriului judeţean Alba, 2009)

afectează gospodăriile din localitateaCeru-Băcăinţi, pârâul Sărăcsău afecteazălocalitatea cu acelaşi nume, zonele

inundabile cu o suprafaţă de 795 ha întâlniteîn localitatea Balomir datorită Mureşului şiCugirului;

Fig. 4. Cursul torenţial al văii Ciugudului(Sursa: Plan de amenajare a teritoriului judeţean Alba, 2009)


Fig. 6. Alunecare de teren la Ceru-Băcăinţi (stanga), alunecare de teren pe drumulcomunal 101 între localităţile Teleac şi Totoi (dreapta)

(Sursa: Plan de amenajare a teritoriului judeţean Alba, 2009)

la Vinţu de Jos eroziunile de maluri,întinse pe 3 km, se întâlnesc: pe malul dreptal Mureşului în zona Câmpul Goblii şiMereteu, pe pârâul Pianu la vărsarea înMureş, cursul inferior al Văii Vinţului, văitorenţiale (ravene, râpe, ogaşe) ce afectează30 ha Valea lui Mihai, Valea Goblii, iar zoneinundabile de 750 ha sunt datorate râuluiMureş, Pârâul lui Mihai şi Văii Vinţului.

Alunecările de teren apar destul defrecvent dând o notă caracteristică reliefului.Acestea se întâlnesc: în cadrul DealuluiBilag, pe o suprafată de 10 ha; în Vinţu deJos cuprind 10 ha în Dealul Curmătura,Dealul Ferului-localitatea Mereteu; abruptulMureşului la est de Geoagiu, în oraşul Cugircu o suprafaţă de 5 ha; în Blandiana pe 150ha (Dealul Pleşii, Dealul lui Ion), înlocalitatea Ceru-Băcăinţi alunecările ocupă10 ha în zona Bulbuc (fig. 6, stanga), zona

Valea Mare, Valea Osoiului - versantulsud-vestic; în Ciugud se întâlnesc pe 110 haîn cadrul văilor Ciugud, Şeuşa, la DrâmbarDealul Dosu, între Drâmbar şi Teleac (în2005 drumul comunal Teleac-Totoi a fostafectat pe o lungime de 1 km) (fig. 6,dreapta); în Dealul de Jos şi Dealul Pianuluidin comuna Pianu sunt afectate 15 ha deteren; în Săliştea au loc pe 6 ha în zonaTărtăria-în Deal (pe torent), Dealul Cioriidin zona Săliştea; pe 200 ha se produc înlocalitatea Sântimbru-zona Totoi (DealulCoasta Mare), în comuna Şibot alunecărileafectează 15 ha în Dealul Stoianului-zonaBăcăinţi, Coasta Sărăcsău din zona Sărăcsău.Alunecări de teren există şi pe razamunicipiului Orăstie, iar cele mai cunoscutesunt între localităţile Sebeş şi Lancrăm (RâpaRoşie, Râpa Lancrăm) [Plan de amenajare ateritoriului judeţean Alba, 2009].

Tot la Râpa Roşie se conturează areale detasare în depozitele de gresii şi argile (fig. 7).

Prăbusirile sunt întâlnite la contactuldintre rama muntoasă şi terase, pe văiletorenţiale din zona de contact şi la obârşiilerâurilor.

La Cugir au loc dislocări de stânci, căderide pietre pe Râul Mic şi Râul Mare, în 2007

drumul judeţean 704 F fiind blocat cualuviuni. Prăbuşiri se produc şi în localitateaBlandiana pe versaţii vestici şi sud-vestici aivăii cu acelaşi nume.

Declanşarea proceselor morfodinamiceactuale se datorează, în mod deosebit,factorului antropic, şi în special, păstorituluiexcesiv.

114 Mihaela Mihinda

Fig. 7. Crovuri datorate tasării la Râpa Roşie

2. Modificări ale mediului geograficdatorate factorului antropic

2.1. Impactul activităţilor antropiceasupra reliefului

Activitatea umană a influenţat directînfăţişarea şi evoluţia versanţilor prinschimbarea stării de echilibru, pornind chiarde la modificarea unui singur component algeosistemului. Astfel, păşunatul iraţional şidistrugerea vegetaţiei prin bătătorire a uşuratdegradarea păşunilor şi eroziunea solului, iarpe terenurile agricole se constată o accelerarea proceselor de eroziune. În general înperimetrul localităţilor se constată oreactivare a deplasărilor în masă, prinsupraîncărcarea versanţilor şi prinmodificarea drenajului.

Pe podul teraselor Mureşului şiAmpoiului, în partea estică a CuloaruluiMureşului, sunt amplasate satele, oraşulAlba-Iulia cu Cetatea, întreprinderileindustriale: Apulum, Refractara, Ardeleana,de Utilaje, Covoare, Mecanica şi căile decomunicaţie (calea ferată şi şoseaua E81).Fostele întreprinderi: Refractara, de Utilaje şi

Mecanica ocupau o suprafaţă mare din podulteraselor, care reprezintă cele mai fertileterenuri pentru agricultură. Amplasate încadrul culoarului, în cazul când vântul sufladin nord-est, Refractara şi Mecanicaconstituia o sursă de poluare pentru oraşulAlba-Iulia. Întreprinderea Mecanica,amplasată pe terasa Bărăbanţ pe lângă faptulcă ocupă o suprafaţă mare de teren agricol,deversează nisipurile din formele de turnarepe fruntea terasei, determinând o deviere acursului Ampoiului spre dreapta pestesuprafeţele cultivate.

Pe fruntea terasei Bărăbanţ s-a amplasatun tronson al căii ferate Alba Iulia-Zlatna, peo lungime de 20 km, prin nivelarea treimiisuperioare a ei. Această amplasare estenecorespunzătoare, deoarece în loc să fieamplasată pe podul terasei, la o distanţă de40-50 m de frunte, s-a amplasat pe muchie,fiind afectată în sezonul ploios de scurgerilede pe fruntea terasei şi infiltraţiile în rocileimpermeabile, care îmbibă stratul de argilă,producând deplasăr i la terale aleterasamentului, care este afectat şi deizvoarele de coastă care pot provocaalunecări de teren.


Luncile râurilor principale prezintăneajunsul că în timpul viiturilor pot fiinundate, ceea ce impune îndiguirea râurilor.Era necesar prelungirea digurilor Mureşuluipână la Sântimbru, iar a Ampoiului până laŞard. Pe terasele Mureşului şi Ampoi prinobservaţiile sistematice în perioada1990-2010 au fost depistate relaţiile existentela un moment dat între om ca transformatoral mediului său de viaţă şi legile naturii.Astfel s-a putut identifica gradul demodificare a aspectului teraselor prin acţiunisocial-economice şi a nivelului la care aajuns schimbarea.

În perioada 1990-2010 a continuatextinderea spaţiului urban pe podurile teraseia II-a şi a III-a pe artera rutieră dintrecartierul Ampoi şi Bărăbanţ, cartierul Cetateşi Pîclişa şi cartierul Cetate şi Miceşti,ocupând cele mai fertile suprafeţe pentruculturile agricole. Fosta întreprindere deproduse refractare S.C. Resial S.A. şi-aîncetat activitatea, în prezent, o ruină,ocupând o mare suprafaţă de terenneutilizabilă . Altă fostă întreprindere deutilaje - S.C. Uteps. S.A. s-a transformat înAmbient. Întreprinderea Mecanica,actualmente S.C. Saturn. S.A. funcţioneazăşi în prezent pe terasa a III-a (de 16-25 m),iar gradul de poluare s-a mai redus.Depozitarea rezidurilor industriale de pefruntea terasei a fost transferată pe PârâulIovului.

Pe podurile teraselor (Tabla Grofului,Culoarul Mureş-Şard-Alba-Iulia) în loculfostelor culturi de cereale şi plante industrialeau apărut zeci şi sute de proprietăţiparticulare individuale. Multe proprietăţisunt lăsate în paragină, necultivate, cu’’ciulini’’, în discordanţă cu modul depracticare a unei agriculturi moderne.Luncile râurilor principale în perioadele cuploi îndelungate şi la topirea zăpezilor suntinundate şi distruse culturile agricole.

Unele porţiuni ale luncii Ampoiului aufost afectate de exploatarea pietrişului şinisipului determinând adâncirea albieiminore, scăderea nivelului freatic şi afectarea

aprovizionării cu apă potabilă a fântânilorgospodăriilor de pe lângă şoseaua DN 74 – însatul Şard şi reducerea drastică a suprafeţelorcu zăvoaie şi păşuni. Datorită fenomenelor dealbie, mobilitatea malurilor este foarte mare,determinând eroziuni puternice pe malulconcav şi afectarea terenurilor cultivate. Înporţiunile cu maluri concave, diferite firmede construcţii din Alba-Iulia transportămateriale rezultate din demolări (moloz,reziduuri menajere) pe care le depozitează înalbia minoră, dând un aspect inestetic,poluant. Într-o altă porţiune din albia majoră,alte firme au amenajat iazuri cu peşte,depozite de mobilă, teren de tenis, forţândscurgerea râului pe o albie îngustă iar lacreşterea debitului, la viituri, apa sedeversează în incintele cu iazuri şi alteamenajări .

Vatra satului Şard este străbătută de oreţea de canalizare, care are o staţie deepurare a apelor lângă albia minoră aAmpoiului.

În anul 1989, suprafeţele cvasistructuralecu pante reduse (sub 10°) şi glacisurile erauacoperite cu culturi agricole. Ambelecategorii de forme de relief sunt favorabileagriculturii, căci permit mecanizarealucrărilor, iar eroziunea solurilor era redusă.Ele necesită unele amenajări impuse de pantă(rambleieri, debleieri), de structurageologică, de alimentarea cu apă şi depreîntâmpinarea unor procese actuale(alunecări superficiale). Glacisurile existentedin partea sudică şi estică (Sântimbru),permit cultura viţei de vie pe agroterase. Înprezen t (anul 2010), suprafeţelecvasistructurale, cu pante reduse (sub 10°) şiglacisurile sunt utilizate agricol parţial, altelesunt în paragină, afectate de eroziuneaareolară. Glacisurile din partea sudică şiestică a Dealului Bilag cu agroterase suntafectate de pluviodenudare şi torenţialitatedupă abandonarea plantaţiilor de viţă de viedin perioada 1995-2000.

În 1989, cuestele cu pantă medie dinsud-vest, sud şi sud-estul Dealului Bilag, aufost terasate în parte şi folosite în viticultură

116 Mihaela Mihinda

şi pomicultură. Pe agroterasele construite pecuesta din partea de sud-est de satulBărăbanţ, pe pante de 27° s-a plantat viţă devie. Neconsolidarea taluzului terasei,îngustimea podului a determinat în timpalunecări de teren care au deterioratagroterasele cu vie şi au afectat terasamentulcăii ferate. Zonele mlăştinoase şi cuumiditate excesivă din cadrul luncilor,necesitau drenări intense, după care se potfolosi ca fâneţe, păşuni sau culturi agricole.Drenarea zonei mlăştinoase cunoscută subnumele de ’’Berete’’ între Şard şi Bărăbanţprin canale de mare adâncime a determinat ocoborâre a nivelului freatic şi redarea încircuitul agricol a peste 20 ha de terenimpropriu pentru agricultură. În anul 2010,cuestele terasate din cadrul Dealului Bilag cuplantaţie de viţă de vie şi-au schimbataspectul datorită abandonării plantaţiilor devie şi distrugerea lor, lăsând taluzul pradăpluviodenudării şi torenţialităţii. Datorităpantelor pe agroterase s-au instalat: rigole,ogaşe, ravene şi torenţi. În locul viţei de vieau apărut arbuşti (măceş, porumbar, salcâm,sânger, lemn câinesc, alun, corn) şi un stratierbos discontinuu.

Prin observaţiile sistematice din perioada1990-2010 pe frontul de cueste a fost posibildiagnosticarea precisă a gradului demodificare a reliefului prin acţiunile deîntreţinere a culturii viţei de vie de cătreproprietarii lipsiţi de resurse financiare,tehnologie agricolă modernă şi substanţe decombatere a bolilor şi dăunătorilor, care ande an au acordat tot mai puţină atenţieagrotehnicii viticole, producţia de struguri ascăzut, viile au fost abandonate şi distruse,ceea ce a dus la modificarea sistemului demodelare a reliefului, instalarea organismelortorenţiale şi deteriorarea teraselor.

Zonele înmlăştinite şi cu exces deumiditate din fostul culoar al Mureşuluidatorită anilor secetoşi din perioada2000-2009 au fost redate circuitului agricol.Canalele de drenare a apei în mare parte aufost astupate sau colmatate. În cazul unor aniploioşi, stratul freatic prin ridicare, ar putea

transforma terenurile agricole în suprafeţeînmlăştinite din nou. În 1989, interfluviile şipartea superioară a versanţilor din partea deest a Dealului Bilag nu au fost împădurite,accelerând scurgerea apei din precipitaţii şio dinamică activă a proceselor de versant.Situaţia din 2010 este identică cu cea din1989. Păşunatul excesiv pe interfluvii şi peversanţi, exploatarea neraţională a fonduluisilvic, agrotehnica inadecvată condiţiilorteritoriale şi modul defectuos de utilizare aterenurilor au condus la declanşareafenomenelor de dereglare a ecosistemelor şiîn consecinţă la apariţia şi asaltul eroziuniiaccelerate. Se impune împădurireaversanţilor cu pantele mari, mai cu seamă ceidezvoltaţi pe nisipuri slab cimentate dinpartea de nord-est a Dealului Bilag. Înprimăvara anului 2009, pe versantul desud-vest (Baia), s-au efectuat plantări depuieţi de pin şi salcâm, dar datorită seceteidin vara lui 2009, numai 10% din cei peste2000 de puieţi s-au prins. Se impune în 2010,reluarea acţiunii de plantare pe suprafaţa deversant afectată de eroziune accelerată.

Terenurile care necesită amenajărispeciale pentru a putea fi redate circuituluieconomic în 2010 sunt cele afectate dealunecări actuale. Se impune frânareadezvoltării alunecărilor de teren princonsolidarea cornişei de desprindere(împădurirea ei şi a versantului de deasuprasa, terasarea cornişei). Masa alunecată secere a fi nivelată şi plantată cu pomifructiferi, pentru a-i mări stabilitatea[Muntean, M., 2009 ].

În regiunea studiată vom întâlni atâtaspecte de construcţie concretizate în formepozitive şi negative (diguri, canaluri,debleuri, rambleuri, terasări de versant), câtşi directe (cariere, rampe de deşeurimenajere) şi indirect (adică cele generate deeroziunea accelerată). Evidenţiereaconsecinţelor negative ale acestor acţiuni, cuaccent pe indicarea efectelor intervenţiilordistructive (directe şi indirecte), va fi utilăpentru formularea de avertismente şi soluţiidemne de a fi considerate de primarii şi


consiliile locale din unităţile administrativede care aparţine regiunea studiată, în vedereaprevenirii şi combaterii lor.

Alte activităţi antropice cu rol modelatorasupra reliefului sunt: excavaţiile de peMureş, pentru balastiere care produc formenegative; haldele în luncă modifică peisajulşipot crea la revărsări factori de risc careamplifică inundaţia; rambleurile pot duce laformarea de zone înmlăştinite sau cu apătemporar stagnantă; defrişarea pădurilor şidesţelenirile au dus la activarea spălăriisolului.

2.2. Impactul activităţii antropice asupracalităţii aerului în Culoarul

Orăştie-Alba Iulia

Aerul reprezintă vectorul care conduce laefecte globale asupra mediului, care îşi aucauza în poluarea atmosferei. Calitateaaerului este influenţată de sursele antropicecu potenţial semnificativ de emisie înatmosferă.

Principalii poluanţi din spaţiul aerian alculoarului studiat sunt: emisiilor de dioxid desulf, oxizi de azot, dioxid de carbon., pulberişi provin din producerea energiei electrice sitermice. Pulberile (cenuşa zburătoare) auefecte asupra mediului înconjurător, emisiilede dioxid de sulf şi oxizi de azot contribuie laformarea „ploilor acide”, în timp ce emisiilede dioxid de carbon contribuie la creşterea„efectului de seră”.

Surse de poluare a atmosferei in spaţiulstudiat în această lucrare sunt: surse stationare: industria energetică,

industr ia de prelucrare,instalatiileneidustriale, tratarea şi depozitarea deşeurile,agricultura; surse mobile: traficul auto care se

desfasoară în principal pe drumurileexistente precum şi pe drumurile judetene,comunale din zonă, traficul feroviar.

Din inventarul emisiilor la nivelulCuloarului Mureş se constată urmatoarele: valorile masurate pentru pulberile in

suspensie (probe de 24 h) nu au inregistrat

depaşiri faţă de limitele maxime admise; plumbul şi cadmiul determinaţi din

pulberile in suspensie s-au incadrat sublimitele maxime admise; valorile măsurate la formaldehidă au

înregistrat depaşiri faţa de limitele admise destandardele în vigoare în zona S.C. AlpinSRL Sebes – cartier Kogălniceanu; în centrul localităţilor Alba-Iulia,

Sebeş, Cugir (perioade de trafic intens)indicatorii măsuraţi la dioxid de azot şidioxid de sulf s-au încadrat sub concentraţiileadmise pentru sănătatea umană.

În municipiul Alba-Iulia calitatea aeruluieste investigată în 10 puncte de control încare se măsoară amoniacul, dioxidul de azotşi sulf, pulberi în suspensie şi pulberisedimentabile. Probleme ridică pulberile acăror valori depăşesc de 2-3 ori valorilemaxime admise, îndeosebi în zonaindustrială Bărăbanţ şi în centrumunicipiului. Agentul economic careimpurifică aerul cu pulberi este S.C. Resial,datorită nefuncţionării sau a funcţionăriidefectuoase a instalaţiilor de purificare.

Execuţia construcţiilor rutiere poate aveaun impact notabil asupra calităţii atmosfereidin zonele de lucru şi din zonele adiacenteacestora. Ea constituie, pe de o parte, o sursăde emisii de praf, iar pe de alta parte, o sursade emisie a poluantilor specifici arderiicombustibililor fosili (produse petrolieredistilate).

Sursele principale de poluare a aeruluispecifice execuţiei lucrărilor de realizare aautostrăzii Orăştie-Sibiu pot fi grupate dupăcum urmează: activitatea utilajelor de construcţie

(decaparea şi depozitarea pământului,săpături şi umpluturi în corpul drumului dinpamânt şi balast, execuţia sistemului rutier,şanţurilor, etc. ) (fig. 8); transportul materialelor, prefabrica-

telor, personalului; datorită folosirii utilajelor şi mijloace-

lor de transport a materiei lemnoase pentrurealizarea defrişării sunt emise noxe, pulberi,emisii de hidrocarburi volatile rezultate de la

118 Mihaela Mihinda

Fig. 8. Lucrări le autostrada Orăştie-Sibiu la Sebeş (sus) şi Tărtăria (jos)

manipularea combustibililor pentru acesteutilaje şi mijloace de transport, al carorimpact se manifestă prin reducereacapacitătii de filtrare a aerului şi deci demodificare a calităţii acestuia;

manipularea materialelor; activitatea în staţiile de preparare a

betoanelor de ciment; activitatea în staţiile de preparare a

mixturilor asfaltice.

Pulberile sunt generate şi prin eroziuneaeoliană din haldele temporare de materialexcavat. Pe traseul autostrazii materialeleexcavate sunt din categoria: prafurilorargiloase, argilelor prăfoase, nisipurilorprăfoase, materiale cu coeziune care sunt maigreu antrenabile de vânt. Se apreciază căemisiile în aer pe perioada de construire aautostrazii sunt reduse şi afectează ariireduse [Raport la studiul de evaluare aimpactului asupra mediului-tonsonul deautostradă Orăştie-Sibiu, 2009].

Nivelul de zgomot este frecvent depăşit pearterele principale de circulaţie, cum estecentrul municipiului Alba-Iulia, municipiulSebeş intens circulat pe drumurile europeneE81 şi E68, dar şi centrul nou almunicipiului Orăştie.

2.3. Modificări hidrografice datoratefactorului antropic în Culoarul


Apa este un factor important în echilibrulecologic, iar poluarea acesteia este oproblemă actuală cu consecinţe grave asuprapopulaţiei. Principalele surse de poluareartificială a apei sunt: populaţia şi aşezărileumane (ape menajere, meteorice, provenitede la zonele de agrement, depozite de deşeurisau reziduuri solide), industria (ape uzateindustriale), agricultura (ape provenite de laferme de animale), transporturile (ape careconţin carburanţi, lubrifianţi) etc.

Pe teritoriul judeţului Alba sursele depoluare sunt numeroase, ca urmare impactulantropic asupra râului Mureş şi a


Fig. 9. Decantorul staţiei de epurare a apei de la Sebeşel

comunităţilor dependente de apele acestuiaeste mult mai puternic. Aici se varsă şi ceitrei afluenţi care sunt sau au fost responsabilide cele mai grave forme de poluare dinintregul bazin, printre care în sectorulanalizat se remarcă Ampoiul.

La toate acestea se adaugă şi nenumărateinreprinderi mici.

Staţiile de epurare ale apelor uzate de laAlba lulia, Sebeş, Cugir, sunt depăşite,funcţionând numai la o parte din capacitateanecesară (fig. 9).

O revenire oarecum spectaculoasă acaltăţii mediului se observă la Santimbru. Înanul 1991 gura de vărsare a Tărnavelorconstituia un prag, care limita aria derăspândire a multor specii ce trăiesc în aparâului ca o barieră impenetrabilă. Seînregistrau cele mai mari valori în ceea cepriveşte concentraţiile metalelor rele, ca zinc(147 mg/l), crom (75 mg/l), mercur (9 mg/l),cadmiu (2 mg/l) şi plumb (30 mg/l). În anul2000 se înregistrează scăderi aleconcentraţiilor metalelor grele din ape depeste 4 ori la plumb şi de două ori la cupru şicadmiu şi de asemenea reduceri putemice aleconcentraţiilor din sedimente.

Aval de Alba lulia în anul 199l seevidenţiau cele mai mari concentraţii demetale grele din sedimente, ca un efect almaximelor din amonte. Astfel se inregistrauvalori de 524 mg/kg sediment la cupru, 2l5

mg/kg la plumb, 991 mg/kg la zinc [dupăWaijandt, J., 1995], precum şi concentraţiifoarte mari la nichel, crom şi cadmiu. Înprezent se deversează direct în Mureş, fărăepurare, 19 milioane m3/an ape fecaloidemenajere, colectate din oraşul Alba-Iulia,care conduc la deversarea aproximativ a 500t anual substanţe organice, 2000 t suspensii,detergenţi, uleiuri, substanţe toxice (fig. 10).

În secţiunea de control Bărăbanţ peAmpoi indicatorii de calitate sistematicdepăşiţi sunt cuprul, zincul şi fierul.

Pe teritoriul judeţului Hunedoara seapreciază că în cele peste 300 deintreprinderi care au un impact major asupramediului, circa 100 sunt amplasate pe Mureş.Multe oraşe nu au staţii de epurare sau cândexistă acestea sunt subdimensionate. Uniiafluenţi deversează concentări mari depoluanţi, fiind consideraţi ca degradaţi

120 Mihaela Mihinda

Fig. 10. Poluarea cu deşeuri menajere a Mureşului (stânga) şi Secaşului (dreapta)

Fig. 11. Lucrări de regularizare ale pârâului Băcăinţi(Sursa: Plan de amenajare a teritoriului judeţean Alba, 2009)

(Geoagiu). Deversări accidentale cu diferiţi poluanţi

se înegistrează mai des acolo unde suntrampe de deşeuri care poluează solul şi apoifreaticul.

Consecinţele poluării apelor constau în

modificarea calităţii lor fizice şi chimice,distrugerea florei şi faunei, favorizareadezvoltării de microorganisme, virusuri şibacterii, reducând posibilitatea devalorificare a acestei resurse naturale pentruagrement.

Calitatea apelor din Culoarul Mureşuluieste afectată şi datorită: - stadiului avansat de uzură al reţelei dealimentare cu apă potabilă şi canalizare înmajoritatea unităţilor administrativ-teritoriale; - apele uzate, insuficient epurate, suntdeversate în receptorii naturali; - lipsa staţiilor de epurare în unele oraşe;

- lipsa reţelelor de canalizare şi a staţiilorde epurare în mediul rural; - poluării unor ape subterane din activităţiagricole.

Activitatea antropică influnţează mediulhidrografc prin rectificări de curs, canale deaducţie, mori sau irigaţii şi îndiguiri, pe ariimici care înmlăştinesc şi gleizează soluriledin spatele lor (fig. 11).


Fig. 12. Lucrări hidrotehnice în municipiul Sebeş pentru reducerea nivelului apeisubterane

(Sursa: Plan de amenajare a teritoriului judeţean Alba, 2009)

Puţurile au modificat nivelul hidrostatic.Lucrările de protecţie a malurilor au fostefectuate pe Mureş în localităţile Alba-Iulia,Vinţu de Jos, Şibot (digul este situat la 50 mde Mureş, are 2,5 km lungime, 3,5 mînălţime), Aurel Vlaicu (2,7 km lungime, 3,3m înălţime) Gelmar (lungimea 3,1 km,înălţimea 3,5 m), Orăştie (2,1 km lungime,3,3 m înălţime) şi pe râul Sebeş în localitateacu acelaşi nume.

Datorită construirii barajului şi a laculuide acumulare de la Petreşti pe râul Sebeş, apafolosită la obţinerea energiei electrice, lairigaţii, alimentarea cu apă a localităţilor, darşi numeroasele bălţi, mlaştini utilizate pentruagrement, piscicultură, au avut consecinţeasupra mediului prin modificarea locală acondiţiilor climatice, cu efecte în pondereastării de umezeală a aerului, în producereaceţii, în variaţia diurnă a temperaturii etc.Alte efecte negative ale amenajărilorhidrotehnice sunt modificarea scurgerii

râurilor, impunând devieri de cursuri şi chiarschimbări de cumpene de ape.

Prin realizarea de acumulări în lungulrâurilor se modifică radical regimul naturalal albiilor caracterizate printr-un echilibrudinamic relativ. Ca urmare, lacurile deacumulare au rol de decantoare, pe când înaval de baraje se produce o eroziune generalăa patului de albie până la restabilireaechilibrului dinamic.

Consecinţele acestor fenomene pot fidintre cele mai grave, mai ales în sectoarelecu roci friabile: reducerea volumuluidisponibil util al lacului de acumulare,pericolul deversării digurilor de apărare caurmare a supraînălţării patului albiei,colmatarea cu aluviuni a prizelor de apă dinzona acumulărilor. În aval de baraj eroziuneapoate duce la distrugerea lucrărilor dedisipare a energiei curentului, provoacăprăbuşirea malurilor albiei în zoneleneconsolidate etc.

122 Mihaela Mihinda

2.4. Modificarea biodiverităţii datoratefactorului antropic în Culoarul


2.4.1. Modificări ale vegetaţiei.Presiunile antropice exercitate auprapădurilor din Culoarul Mureşului se regăsescîn expoatări forestiere, tăieri ilegale de masălemnoasă, construcţii efectuate în fondforestier sau în zonele limitrofe, păşunatulabuziv în unele zone, deranjarea habitatelornaturale în cazul faunei sălbatice etc.Extinderea aşezărilor se face în detrimentulsuprafeţelor vegetale naturale , cu efectenegative asupra reliefului prin declanşareafenomenelor de eroziune de suprafaţă,torenţială, alunecări. Creşterea necesităţilorindustriei de prelucrare a lemnului implicădefrişări masive, în special a pădurilornaturale mature care prezintă o productivitateridicată. Acestea însă ocupă areale restrânse,în zone destul de greu accesibile, ceea ceimplică construirea de drumuri forestiere, cugrave consecinţe asupra stabilităţiiversanţilor (pentru Culoarul Mureşuluipădurile de foioase din Metaliferi, Vinţului şiŞureanu). Structura şi adesea chiarcompoziţia floristică sunt afectate de tăierilerepetate la vârste tinere, regenerareapredominant din lăstari, păşunatul şicirculaţia prin pădure, plantarea unor esenţestrăine de ecosistemul respectiv. În regiunilede dealuri joase sau cu versanţi mai domolipădurile apar adesea numai ca petice izolate,înconjurate de agroecosisteme, sau au fostaproape complet eliminate. Cele mai afectatesunt stejarul şi gorunul.

Defrişarile induc şi alte riscuri pe termenlung prin modificările microclimatului, anivelului freatic, micşorarea infiltrării apelormeteorice, înteţirea eroziunii în suprafaţă şiîn adâncime, toate acestea având graveconsecinţe asupra potenţialului economic alarealelor afectate.

Creşterea presiunii antropice a dus îndecursul timpului la extinderea vegetaţieixerofile sau mezoxerofile în sectoarele încare în mod natural predomina vegetaţia

mezofilă, iar în sectoarele cu oarecare deficitnatural de umiditate caracterul xerofil alvegetaţiei s-a accentuat. La aceasta acontribuit reducerea ponderii vegetaţieiforestiere, la care s-a adăugat degradareasolului ca urmare a unor culturi agricole peterenuri în pantă sau datorită distrugeriicontinuităţii covorului vegetal prin păşunatexcesiv, ceea ce duce la scăderea capacităţiide reţinere a apei în sol. Scăderea gradului deîncheiere a covorului vegetal, ca şimodificarea proprietăţilor substratului,favorizează extinderea vegetaţiei ruderale(vegetaţia dezvoltată în apropierea aşezărilorumane) nu numai pe terenurile virale şi înlungul drumurilor ci şi în pajiştilesuprapăşunate şi chiar în pădurile în care sepăşunează. Diferitele forme de relief antropicfavorizează extinderea vegetaţiei ruderale şia cele xerofile datorită lipsei unui solstructurat şi adesea unei pante destul de maricare favorizează scurgerea în detrimentulinfiltraţiei. Restrângerea şi degradareavegetaţiei naturale duce şi la reducereatreptată a biodiversităţii, punând în pericolmenţinerea unor specii şi asociaţii rare sauinteresante sub aspect biogeografic. Prinsupraînsămânţare şi aplicarea deîngrăşăminte chimice în cantitate mare înpajişti creşte producţia de biomasă, dar pot fieliminate o serie de specii interesante subaspect ştiinţific şi poate dezvolta explozivburuienile.

Pentru a diminua efectele negative aledefrişărilor omul a realizat plantaţii forestiere(de exemplu Parcul dendrologic din ValeaPopii, Alba-Iulia), iar în grădini, parcuri,cimitire se utilizează vegetaţie cu caracterdecorativ, în mare parte alohtonă. Plantaţiileforestiere se impun în peisaj mai ales prinfaptul că sunt realizate cu specii străinebiotopului respectiv. Ele sunt formate din pin(Pinus sylvestris), pin negru (Pinus nigra),molid, salcâm (Robinia pseudaccacia) etc.

2.4.2. Modificări ale faunei. Principalacaracteristică a complexului faunisticinfluenţat de activitatea omului este


diversitatea taxonomică redusă, care seaccentuează pe măsură ce creşte presiuneaantropică asupra mediului şi dispariţiamecanismelor naturale de reglare numericăa efectivelor, ea efectuându-se de către om,adeseori în mod brutal, pentru anumite speciiînsă ineficient.

Aşezările omeneşti reprezintă un mozaicde biotopuri caracterizat printr-o serie departicularităţi ecologice: lipsa sau reducereaprădătorilor, hrană abundentă, prezenţa ei peparcursul întregului an şi concentrări mari deun anumit tip de hrană într-un singur loc,condiţii termice specifice, care permitsupravieţuirea unor specii sudice sau oferăcondiţii de înmulţire nelimitată sezonier.Toate aceste noi însuşiri ale mediuluidetermină la animalele care locuiesc aiciapariţia unor modificări ecofiziologicespecifice: diminuarea instinctului migrator,înmulţire rapidă, lărgirea spectrului hraneietc. În ansamblu, animalele din localităţiconstituie nişte pseudocenoze din care practiclipsesc producătorii primari, speciilesupravieţuind pe seama economieigospodăreşti.

În funcţie de specializarea ecologică aunor animale, în diferite părţi ale locuinţelorşi gospodăriilor se concentrează anumitespecii. Unele animale preferă depozitele saupodurile caselor ca şobolanul de casă (Rattusrattus), şoarecele de casă (Mus musculus),chiţcanul de casă (Crocidura russula). Calocuri de cuibărit anexele gospodăreşti suntpreferate de rândunele (Hirundo rustica),lăstunul de casă (Delichon urbica), vrăbii(Passer domest icus) , guguşt iucul(Streptopelia decaocta). Podurile caselorvechi sau a celor nelocuite, turnurilebisericilor sunt preferate de cucuvea (Athenenoctua) şi de lilieci (Vespertilio murinus)etc.), în hornuri îşi instalează uneori cuibulstăncuţele (Coleus monedula). Pe stâlpi sauacoperiş îşi instalează cuibul barza. În timpuliernii prin locuinţe şi hambare se retragchiţcanii de grădină (Crocidura minuta),şoarecii de câmp, uneori dihorul de casă(Putorius putorius). Ca loc pentru iernat îşi

aleg beciurile şi pivniţele ţânţarii (Corethraplumicornis).

Terenurile pe care sunt depuse resturilemenajere, deşeuri, pietre şi bolovanireprezintă biotopul preferat al câtorva speciibine reprezentate numeric. Astfel, în locurilecu gunoaie şi deşeuri au o frecvenţă ridicatăşobolanii (Rattus norvegicus). Grămezile depiatră sunt populate de şoareci de câmp, careatrag la rândul lor dihorul şi nevăstuica(Mustela nivalis).

Din cauza reducerii arboretului şisubarboretului natural aici s-au retras multedin păsările caracteristice biotopului depădure: mierla, piţigoiul mare (Parus major),graurul (Sturnus vulgaris), ciocănitoarea degrădină (Dendrocopos syriacus). În grădinile„bătrâne” apar şi unele mamifere mici capârşul (Glis glis), ariciul (Erinaceuseuropaeus), cârtiţa (Talpa europaea). În uniiani pătrund grangurele (Oriolus oriolus),muscarul cenuşiu (Muscicapa striata), gaiţa(Garrulus glandarius), sfrânciocul (Laniuscollurio), mărăcinarul mare (Saxicolatorquata), turturele (Streptopelia turtur),sticletele (Carduelis carduelis) [V.Zotic,2007].

Impactul prognozat asupra biodiversităţiiprin construirea autostrăzii, pe tronsonulOrăştie-Sibiu se produce în faza de execuţie,când vor fi efectuate defrisari (fondulforestier 16.55 ha şi livezi 18.24 ha).Pădurile afectate de autostradă sunt deproducţie mijlocie şi inferioară. În urmaactivităţii de defrişare microclimatulpădurilor poate suferi unele modificari.

Aerul padurilor conţine cantităţi mari debioxid de carbon în straturile inferioare(datorită proceselor biochimice care au loc însolul umed şi poros) şi mai mici in stratelesuperioare (din cauza consumarii lui de catrefrunzele arborilor). Totodată el are unconţinut neînsemnat de pulberi, ca urmare arolului de filtru pe care îl joacă frunzele.

Distribuţia verticală a temperaturiiaerului în padure este deosebită de cea acâmpului deschis, cu valori inverse faţă deexterior. Microclimatul pădurilor se

124 Mihaela Mihinda

individualizează şi prin valorile mari aleevapotranspiraţiei care favorizează creştereaumezelii absolute, iar temperaturile maicoborâte favorizează, împreuna cu cantităţileapreciabile de vapori, creşterea umezeliirelative. La n ivelul superior alcoronamentului se constată aceeaşi cantitatede precipitaţii ca şi în câmpul deschis dinvecinatate, iar la nivelul litierei cantitatea deprecipitaţii colectată în cazul unor ploi cuintensităţi diferite conduce la diferenţe întrepădure şi câmpul deschis. O altăcaracteristică importantă a microclimatuluipădurii constă în atenuarea vântului.

Datorită folosirii utilajelor şi mijloacelorde transport a materiei lemnoase pentrurealizarea defrişării, sunt emise noxe,pulberi, emisii de hidrocarburi volatilerezultate de la manipularea combustibililor,al căror impact se manifestă prin reducereacapacităţii de filtrare a aerului. Fenomenul deeroziune se manifestă mai intens în perioadade construire. Tăierile de pomi conduc lacreşterea capacităţii de infiltrare a apeipluviale in sol, concomitent cu creştereatimpului de concentrare a apelor pluvialerezultând eroziunea accelerată a solului. Deasemenea, tăierile de pomi determinăscurgeri de suprafaţă mai mari conducând lacreşterea incidenţei alunecărilor de teren,precum şi a volumului de aluviuni însuspensie.

Accidentele în care sunt implicatemijloacele de transport şi utilajele caretransportă materialul lemnos pot conduce lapoluarea mediului acvatic; creşterea debituluide suprafaţă în timpul precipitaţiilorputernice duce la viituri, creşterea cantităţiide sedimente în suspensie; se pot producemodificări în alimentarea apelor subterane,în sensul reducerii cantităţii volumului deapă pluvială care ajunge în freaticul apelorsubterane.

În urma defrişării pot rezulta o serie deschimbări ale teritoriului natural, şi anume: - fenomene de degradare a peisajului prinintroducerea de elemente noi care nu seîncadrează peisajului local, rezultând astfel

antropizarea peisajului; - modificarea valorii estetice a peisajului; - schimbarea modului de utilizarea aterenului; - creşterea suprafeţei teritoriului antropizatprin scoaterea din circuitul agricol şiforestier, scăderea suprafeţei teritoriuluinatural; - diminuarea producţiei anumitor tipuri defructe specifice zonei respective.

Sursele de poluare a florei şi faunei înperioada de construcţie sunt următoarele: - traficul de şantier prin transportul dematerii prime (beton, asfalt, balast,prefabricate), prin generarea de poluanţispecifici mijloacelor de transport şi zgomot; - utilajele şi mijloacele de construcţie prinactivitatea desfăşurată produc poluanţi şizgomot (instalaţiile de betoane, instalaţiile demixturi asfaltice, instalaţiile de emulsiibituminoase conduc la emisii de poluanţi, înspecial pulberi); - accidentele rezultate ca urmare atraficului de şantier pot genera scurgeri decarburanţi, uleiuri care deversate pe suprafaţasolului afectează flora şi fauna specificăamplasamentului.

Un element de impact asupra mediului,specific etapei de executie, este perturbareaflorei existente pe locul sau în imediatavecinatate a şantierului de construcţii.Perturbarea vegetaţiei se face prindiminuarea şi modificarea funcţiilorprincipale îndeplinite de aceasta şi anume:recreativă, estetică, antierozivă, ecologică, demicroclimat, de patrimoniu ştiinţific,hidrologic, sanitar şi de reducere azgomotului.

Gazele emise din trafic contribuie atăt lacreşterea acidităţii atmosferei, cât şi laformarea ozonului troposferic, cu efectedirecte şi indirecte asupra tuturorcomponentelor de mediu (vegetaţie, faună,sol, apă). Prezenţa metalelor în gazele deeşapament afectează calitatea solului şiapelor şi prin urmare starea de sănătate aflorei şi faunei.

Vegetaţia poate fi afectată şi de lucrările


sezoniere de întretinere a sistemului rutier. Înperioada de iarnă, pentru topirea gheţii de pecarosabil şi pentru curăţarea acestuia dezăpadă se folosesc sare sau fondanţi chimici.O fracţiune importantă din acestea suntdispersate de circulaţie şi de vânt, iar restulse scurge de pe platformă odată cu apele desuprafaţă, astfel încât este afectată negativvegetaţia situată în imediata vecinatate apărţii carosabile, precum şi solul care devinesaraturat.Vegetaţia poate fi afectată şi deapele pluviale care spală partea carosabilă adrumului. Aceste ape pot antrena rezidurileşi deşeurile rezultate din trafic, materialelecăzute din autovehicole ca urmare a lipsei deetanşeitate.

Zgomotul produs de traficul rutier este unalt factor care are un impact considerabilasupra animalelor sălbatice deoarece tulburăviaţa animalelor, acestea schimbându-şitraseele de migrare, de vânătoare şi de hrană[Raport la studiul de evaluare a impactuluiasupra mediului-tonsonul de autostradăOrăştie-Sibiu, 2009].

2.5. Modificări ale orizontului edafic înCuloarul Orăştie-Alba Iulia

Factorul uman are o influenţă directă şiindirectă în procesele de solificare dinaceastă zonă, care cuprind bioacumularea,argiloiluvierea şi carbonatoiluvierea,argilizarea, gleizarea şi pseudogleizarea,acumularea reziduală de carbonat de calciu,procesele vertice, cele de salinizare şieroziunea naturală.

Bioacumularea constituie esenţaprocesului de pedogeneză şi constă înacumularea elementelor biogene în orizontulde suprafaţă al solului. Este unul dinprocesele influenţate şi dirijate într-o maremăsură de către om. Constă în formarea unuiorizont A organo-mineral sau organic cambicşi umbric . Se observă formarea unui orizontmolic la argiluvisolurile şi cambisolurile depe terenurile defrişate şi folosite ca păşunisau fâneţe .

Argi loi luvierea creşte de la

cernoziomurile argiloiluviale la solurilebrune argiloiluviale şi la luvisoluri, fiindfavorizată de natura humusului. Esteinfluenţată şi de precipitaţiile acide, desărăcirea progresivă în cationi bazici, precumşi de natura materialului parental.

Argilizarea se realizează în solurile bruneargiloiluviale în care abundenţa în acizihumici nesaturaţi, sărăcirea în cationi bazicişi umiditatea temporară ridicată înlesnescdegradarea silicaţilor primari şi formareaunui orizont B cambic.

Pseudogleizarea este legată de prezenţatemporară a apei stagnante în sol, cauzată deformele negative sau tasate ale reliefului şi detextura fină a orizontului B, ori amaterialului parental. Iluvierea argileifavorizează accentuarea pseudogleizării.

În lunci şi la baza versanţilor, unde apareinfluenţa apei freatice, procesul depedogeneză poartă amprenta diverselor gradede hidromorfism, proces reactivat în ultimultimp datorită colmatării pronunţate acanalelor de drenare.

Caracterul de întinerire a solurilor estedat de o eroziune superficială naturalăsusţinută sau este datorat materialuluicoluvial ori aluvial recent sau continuudepus.

Sub covorul vegetal natural, factoriinaturali conlucrează constructiv, înlesnindformarea şi asigurând conservarea solului. Înmomentul în care solul nu mai beneficiază deprotecţia vegetaţiei, mai ales pe versanţi,chiar şi cu înclinări slabe, echilibrul naturalse rupe şi se dezvoltă procese pedodestructivede eroziune şi deplasări în masă.

Modificarea proprietăţilor fizico-chimiceale solurilor ca urmare a scoaterii lor de subinfluenţa formaţiunilor vegetale naturale, adiverselor tipuri de agrotehnici şi a influenţeiplantelor de cultură s-a produs destul deputernic, în sensul slăbirii acidităţii, ridicăriigradului de saturaţie în cationi bazici etc.

În cea mai mare parte solurile din cadrulteritoriului studiat se află sub o influenţă maimare sau mai mică a omului, aceste influenţefiind diverse: de la formarea unor tipuri

126 Mihaela Mihinda

specifice de sol (antosolurile), aleagroteraselor, livezilor şi viilor, solurilealcătuite din diverse materiale acumulate saurezultate în urma unor activităţi umane, fărăun orizont diagnostic. Activitatea umană maicontribuie la alcătuirea unor orizonturi, cumar fi orizontul glosic al arăturilor sauorizontul organic al solurilor eutrofizate. Deasemenea, erodisolurile se datorează în ceamai mare parte activităţii agropastorale dinzonă. De altfel şi eroziunea celorlalte tipuride sol a căpătat proporţii îngrijorătoare.După estimarea specialiştilor, sunt afectatede eroziune de diferite grade cca. 30 % dinteritoriu, piemonturile încadrându-se încategoria zonelor cu intensitatea eroziuniisolului puternică. Datorită utilizării unortehnologii agrotehnice şi zoopastorale totalnecorespunzătoare, deseori arhaice, semanifestă şi alte procese pedofizice cum ar fidestructurarea şi compactarea solului, şi careduc la accentuarea eroziunii, pseudogleizăriişi salinizării secundare, sterilizarea soluluiprovocată de utilizarea substanţelor mineraleşi a pesticidelor. Datorită activităţiiindustriale, mai ales în domeniul reţelei detransport rutier bine dezvoltate, se observă opoluare accentuată cu metale grele (Pb, Zn,Cu, Ni etc.) [V.Zotic, 2007].

Calitatea solului este afectată datorităpoluării industriale în cadrul municipiuluiAlba-Iulia mai ales în zona platformeiindustrialiale S.C. Saturn, S.C. Resial, S.C.U.T.E.P.S, unde o suprafaţă de 10 km2 esteafectată de pulberi care sunt împrăştiate devânt. Sunt supuse eroziunii solului circa 100ha şi sunt afectate de alunecări de teren 50ha.

Impactul prognozat asupra solului princonstruirea autostrăzii, pe tronsonulOrăştie-Sibiu. Examinând rezultateleanalizelor efectuate aupra solului pe tonsonulstrăbătut de autostradă se constată că singuralocaţie care prezintă în sol concentraţiiridicate pentru metale şi produse petroliereeste la nord de zona industrială a oraşuluiSebeş. În acest sector, concentraţiaplumbului, cuprului, zincului şi produselor

petroliere depăşesc pragurile de alertă pentrusoluri de folosinţă sensibilă, însă se situeazăsub pragul de intervenţie. În zonă drumul deautostradă este în rambleu şi nu se dizlocăsolul de pe amplasament, acesta va fi acoperitcu umplutură din corpul platformeiautostrăzii (material excavat din zona dedebleu).

Terenurile agricole, pajiştile şi păduriledin jurul centrelor industriale sunt aproapeinevitabil supuse unei poluari a căreiintensitate este sesizabilă de cele mai multeori doar în timp.

Poluarea solului este realizată în principalprin:

-scoaterea unor importante suprafeţe deteren din circuitul economic datoritădepozitării deşeurilor menajere, industriale şiagricole;

-deteriorarea calitativă a terenurilorlimitrofe depozitelor de deşeuri prinîmbibarea solului cu substanţe nocive (fieprin cantitate, fie prin natura lor);

-degradarea terenurilor datorităpracticării unor tehnologii agricoleneadecvate (terenuri situate în pantă,paşunatul abuziv);

-degradarea terenurilor agricole şi adrumurilor agricole datorită exploatărilorforestiere efectuate în perioade când soluleste îmbibat cu apă. Pot fi menţionate cazone critice arealele limitrofe lucrărilor dedecopertări şi excavari la zi, precum şi zonelede exploatare, depozitare a hidrocarburilor(Sebeş, Tărtăria).

Principalii poluanţi ai solului proveniţidin activităţile de construcţie ale drumuluisunt grupaţi după cum urmează:

-pouanţi direcţi, reprezentaţi în special depierderile de produse petroliere care apar întimpul alimentării cu carburanţi, areparaţiilor, a funcţionarii defectuoase autilajelor, etc; la acestea se adaugă pulberilerezultate în procesele de excavare, încarcare,transport, descarcare a pamântului pentruterasamente;

-poluanţi ai solului prin intermediulmediilor de dispersie, în special prin


sedimentarea poluanţilor din aer, proveniţidin circulaţia mijloacelor de transport,funcţionarea utilajelor de construcţii, fabricide asfalt, fabrici de beton etc.;

-poluanţi accidentali, rezultaţi în urmaunor deversări accidentale la nivelul zonelorde lucru sau căilor de acces;

-poluanţi sinergici, în special asociereadioxidului de sulf cu particule de praf.

Substanţele poluante prezente în emisii sisusceptibile de a produce un impact sesizabilla nivelul solului sunt dioxidul de sulf, oxizide azot şi metalele grele. Trebuie menţionatşi faptul că lucrările de terasamente, deşi nusunt poluante, conduc la degradarea soluluişi induc modificări structurale în profilul desol.

Principalele sursele de poluare a soluluiin perioada de operare a autostrazii Orăştie -Sibiu sunt:

-traficul auto conduce la generarea unorconcentraţii semnificative de poluanţi careafectează solului, dintre care dioxidul de sulf,oxizii de azot şi metalele grele (în specialplumb) sunt cei mai periculoşi pentrucontaminarea solului;

-precipitaţiile odată cu "spălarea"atmosferei de poluanţi şi depunerea acestorape sol, spală şi solul, ajutând la transportulpoluanţilor spre emisari. Totodatăprecipitaţiile favorizează şi poluarea soluluiîn adâncime precum şi a apei freatice;

-depozitarea necontrolată şi pe spaţiineamenajate a deşeurilor rezultate dinactivităţile desfaşurate în zonă.

Formele de impact identificate înperioada de execuţie pot fi:

-înlăturarea stratului de sol vegetal şiconstruirea unui profil artificial prin lucrărileexecutate;

-apariţia eroziunii;-pierderea caracteristicilor naturale a

stratului de sol fertil prin depozitareneadecvată a haldelor de sol rezultate dindecopertări;

-înlăturarea/degradarea stratului de solfertil în zonele unde vor fi realizate noidrumuri tehnologice sau devieri ale

actualelor căi de acces;-izolarea unor suprafeţe de sol faţa de

circuitele ecologice naturale prin betonareaacestora;

-deversări acidentale ale unor substanţedirect pe sol;

-depozitarea necontrolată a deşeurilor, amaterialelor de construcţie sau a deşeurilortehnologice;

-potenţiale scurgeri ale sistemelor decanalizare a apelor uzate;

-modificări calitative ale solului subinfluenţa poluanţilor prezenţi în aer .

Poluanţii ce caracterizează calitateaaerului în perioada de operare sunt ceirezultaţi ca urmare a transportuluivehiculelor. Dintre aceştia cei mai periculoşipentru contaminarea solului sunt particuleleîn suspensie rezultate din excavaţii,manevrarea materialelor de construcţie şiarderea combustibililor ( modifică pH-ul şistructura solului susceptibile de modificăristructurale), iar dioxidul de sulf şi oxizii deazot proveniţi din traficul vehiculelor duc laacidifierea solului [Raport la studiul deeva l u a r e a i m p a c t u l u i a s u p r am edi u l u i - tonsonul de autos t r a d ăOrăştie-Sibiu, 2009].

2.6. Modificări ale arealelor protejatedatorate factorului antropic din Culoarul


Presiunile la care sunt supuse ariileprotejate se încadrează în principal înurmătoarele categorii: presiuni şi ameninţăridatorate dezvoltării infrastructuriirezidenţiale şi comerciale, agriculturii,producerea energiei, coridoare de transport şiservicii, utilizarea resurselor biologice,modificarea sistemelor naturale prinperturbări cauzate de om, specii şi geneinvazive şi problematice, poluare,evenimente geologice, schimbări climatice şifenomene meteorologice extreme.

Factorul antropic acţionează în principalîn localităţile din interiorul ariei naturale,precum şi în localităţile de la limita acesteia.

128 Mihaela Mihinda

În arealele protejate din CuloarulOrăştie-Alba Iulia principalul obiectivindustrial major îl reprezintă S.C. KronospanSebeş, ce exercită o influenţă semnificativăasupra Râpei Roşii şi Râpei Lancrămului.Impactul antropic organizat se regăseşte şisunt forma bazelor de reciclare a deşeurilormenajere, instalaţiilor feroviare şi într-ofoarte mare măsură în mortalitatea rutieră.Impactul comunităţilor rurale estereprezentat de activităţile tradiţionale legatede agricultură. Deşi localităţile din ariaprotejată şi cele învecinate nu sunt neapăratmari, impactul localnicilor din acestea asupraariei naturale protejate este semnificativ.Astfel, localnicii exploatează agricol anumitesuprafeţe, în alte cazuri taie arbori pentruîncălzit. De asemenea, localnicii au impact şiasupra faunei. Datorită atractivităţiimanifestată de arealele protejate turismulpoate intervenii prin practicarea vânătorii şia pescuitului, prin realizarea infrastructuriide cazare şi circulaţie turistică.

Nu există în România un spaţiu geograficatât de restrâns în care să se concentreze unnumăr atăt de mare de procesegeomorfologice actuale şi microforme derelief atât de bizare ca la Râpa Roşie. Aceastăminune a naturii are însă nevoie de oînsănătoşire a covorului vegetal erbaceu, înprezent afectat de suprapăşunat tocmai înarealul cel mai sensibil al intrării în ariaprotejată.

Impactul asupra ariilor protejate din zonasectorului de autostrada Orăştie-SibiuTraseul autostrazii care va trece la circa 1 kmde Râpa Roşie va afecta minor rezervaţia întimpul lucrarilor de execuţie şi activităţilordin perioada de exploatare.

În perioada de execuţie nu se vor amplasabaze de producţie şi nu se vor amenaja gropiîn apropierea ariilor protejate. Eşalonareaexecuţiei va ţine cont de evitarea ocupăriitemporare a suprafeţelor pentru a nu afectapopulaţiile de indivizi ale speciilor de planteprotejate.

În perioada de operare rezervatia RapaRosie nu se află în contact direct cu sectorul

de autostradă, dar este recomandat evitareaturismului în arealul protejat. Speciile deplante rare nu vor fi afectate de traficul rutierîntrucât traseul de autostradă propus se aflăla o distanţă suficient de mare pentru capoluanţii din atmosferă să nu se manifesteîntr-o concentraţie care să afecteze sistemelevegetale [Raport la studiul de evaluare aimpactului asupra mediului-tonsonul deautostradă Orăştie-Sibiu, 2009].

2.7. Presiunea antropică asuprateritoriului în Culoarul


Componenta antropică constituie cea mainouă parte a mediului geografic, care tinde săocupe spaţii naturale tot mai extinse. Omulreprezintă şi factorul cel mai dinamicdeoarece prin activităţile sale complexe poatemodifica şi celălalte componente alemediului. Mediul geografic a apărut, s-aconturat şi s-a extins odată cu apariţia omuluişi a evoluat odată cu acesta.

În procesul ocupării în timp a teritoriuluidin Culoarul Mureşului de către populaţiileumane, acestea s-au concentrat în anumitesectoare ale culoarului şi mai puţin altele,astfel că în prezent se pune în evidenţă opresiune demografică diferenţiată asupraspaţiului. În ariile joase ale culoarului, peamplasamentul oraşelor presiunea este mareasupra spaţiului (peste 50000 locuitori lanivelul intravilanului) după care aceastascade treptat spre ariile periferice unde seobservă valori foarte mici (sub 500 locuitorila nivelul intravilanului). Presiuneademografică ridicată sau scăzută constatată lanivelul intravilanului se observă şi la nivelulextravilanului care în funcţie de aceste valoricunoaşte forme diferenţiate de amenajare ateritoriului şi valorificare a resurselor.

Repartiţia diferenţiată a presiuniidemografice asupra spaţiului demonstreazăcă la nivelul culoarului s-au format câtevanuclee demografice suprapuse pe aşezărileurbane, care solicită la maximum teritoriul,transformând-ul şi organizând-ul în funcţie


de propriile nevoi, iar în rest acesta acestaeste slab ocupat. În ariile cu presiunedemografică ridicată va predomina oorganizare antropică a spaţiului, de naturăintensivă, iar în cele cu presiune scăzută oorganizare naturală. Între aceste douăcategorii de arii se interpun ariile de tranzit,cu o organizare mixtă, natural-antropică[V.Zotic,2007].

2.8. Aşezările umane şi impactul lorasupra mediului geografic în Culoarul


Datorită populării încă din Paleolitic aacestui spaţiu de tanzit între Transilvania şiPanonia, este justificat să se aprecieze cămodificările antropice asupra mediuluigeografic au apărut tot de atunci. La începutmodificările erau în corelaţie cu posibilităţilemodeste de valorificare a spaţiului, ceimpuneau schimbări locale, nesemnificative.De-a lungul secolelor s-a exercitat o presiunepermanentă, dar lentă, în contextul evoluţieireţelei de aşezări şi drumuri, a valorificăriiresurselor naturale etc. [Sandu Maria, 1998].

Extinderea spaţiilor locuite şi cu caractereconomic însoţite de locuinţe, străzi, parcuri,dotări pentru odihnă şi agrement, unităţiindustriale, puncte de colectare a deşeurilorconstituie un proces care cunoaşte oaccelerare deosebită după 1990, când multesuprafeţe agricole cu pădure, parcuri dinoraşe sau vecinătatea acestora ori din lungulşoselelor au căpătat o altă destinaţie.

Influenţa aşezărilor umane s-a extinsasupra tuturor componentelor mediuluigeografic: relieful este modificat prinschimbarea stării de echilibru a versanţilor,prin terasările şi escavaţiile pentruconstruirea căilor de comunicaţie (cele maiample lucrări sunt la autostradaOrăştie-Sibiu) şi a aşezărilor rurale şi urbane;prin păşunat excesiv, defrişări şi agriculturăse produce eroziunea solului; calitatea aeruluieste modificată datorită emisiilor poluanteprovenite de la industie (S.C. KronospanSebeş poluează cu formaldehidă) şi

transporturi; Mureşul, afluenţii acestuia,apele stătătoare şi subterane sunt afectatesemnificativ de agricultură prin utilizareaîngrăşămintelor chimice, de industrie prindeversarea apelor utilizate în proceseletehnologice, escavaţiile realizate în albiaMureşului pentru expoatarea nisipului şipietrişului, iar vegetaţia şi fauna suntmodificate datorită defrişărilor, păşunatuluiabuziv, înlocuirii lor cu specii alohtone.

Depozitarea necontrolată a unor deşeuriindustriale şi menajere, se datoreazănumărului redus de localităţi rurale carebeneficiază de servicii de colectare adeşeurilor, dezvoltarea relativ redusă asistemului de reciclare a acestora, număruluimic de unităţi de valorificare a deşeurilor lanivel local şi regional şi nu în ultimul rândlipsei depozitelor de deşeuri ecologice.

Pentru municipiul Alba-Iulia gunoiulstradal şi cel menajer este depozitatnecorespunzător şi constituie o sursăpermanentă de poluare cu mirosuri şi pulbericare sunt antrenate de vânt şi ploi. Spaţiileverzi care ar purifica aerul nu sunt suficienteşi cele existente sunt întreţinutenecorespunzător. Halda de gunoi menajersituată pe Pârâul Iovului, la 7 km de oraş, vatrebui dotată cu instalaţii de incinerareconform programului de salubritate.

Digurile care au rolul de a protejalocalităţile împotriva inundaţiilor au fost şiele afectate de extinderea continuă aaşezărilor umane, cum se întâmplă încartierul Partoş din Alba-Iulia unde a fostconstruit restaurantul ,,Hanul cu berze” cumai multe săli, piscină, loc de joacă pentrucopii şi care şi-a amplasat anexele inclusiv înalbia majoră a Mureşului (fig. 13).

2.9. Modificări ale mediului geografic înCuloarul Orăştie-Alba Iulia datorate

activităţilor industriale

Industria este o altă activitate umană cugrave implicaţii asupra mediului. Având învedere resursele minerale utile din CuloarulMureşului se justifică intensa activitate

130 Mihaela Mihinda

Fig. 13. Amplasarea restaurantului,, Hanul cu Berze” pe digul Mureşului din Alba-Iulia

Fig. 14. Poluare la S.C. Kronospan Sebeş

industrială, cele mai importante ramuri fiindprelucrarea lemnului, industria materialelorde construcţii, metalurgică, industrii ceprezintă un grad ridicat de poluare în modspecial a apei şi aerului. Industriamaterialelor de construcţii constituie unpoluator foarte mare al aerului, în acest sensputând fi menţionat ca exemplu S.C. Resial

Alba-Iulia, parte din fosta ÎntreprindereRefractara.

Unul din cei mai mari producători dePAL din sud-estul Europei, grupulKronospan, poluează cu gaz toxic oraşulSebeş de mai bine de zece ani deoarecefoloseşte formaldehida, un gaz toxic şicancerigen pentru oameni (fig 14).

Carierele, prin amploarea lucrărilor dedecopertare, exploatare şi prelucrarea arocilor se înscriu ca areale puternictransformate ale mediului geografic. Se potaminti, pentru suprafaţa studiată, carierele dela Sântimbru (argilă), Ciugud şi Drâmbar(bentonită), Geoagiu (calcar). Carierele seimpun în peisaj prin relieful deformat deescavaţiile în util, prin poluarea aerului cupulberi împrăştiate de vânt sau a apelor prinscurgerile noroioase, care reprezintă unuldintre marii poluanţi în suspensii. Eploatările

la zi în cariere modifică structura litologicănaturală a terenului cuprins în limiteleperimetrului de exploatare şi prin depozitareasterilului (apariţia haldelor). Plantele dinimediata vecinătate a exploatărilor ausuprafaţa frunzelor acoperită cu un stratsubstanţial de pulberi, fapt ce reduceconsiderabil evapotranspiraţia, eliminareaoxigenului şi absorţia dioxidului de carbon,ceea ce duce la fenomenul de nanism sauchiar la distrugerea speciilor respective.Efecte asupra organismelor animale se


manifestă prin restrângerea arealelor de viatăa unor specii-căprioara (Capreoluscapreolus), mistreţul (Sus scrofa) etc.Efectele asupra populaţiei rezultă dinnumărul mare de boli ale aparatuluirespirator în special. Zgomotul produs deinstalaţiile tehnologice precum şi deautovehicole se răsfrânge negativ asuprapopulaţiei.

Măsurătorile realizate sunt afectate demorfologia solului, existenţa unor perdele

forestiere, direcţia vântului sau absorţiaatmosferei, care atenuează intensitateapoluării sonore.

Cele mai afectate zone sunt cele locuite,aflate în imediata vecinătate a carierelor.

Prin expoatarea pietrişurilor şi nisipurilordin albiile râurilor activităţile antopice aucontribuit la modificarea dinamiciimorfologiei albiei, cum sunt balastierele peMureş la Sântimbru, Vinţu de Jos sauGelmar (fig 15., tabel 1).

Balastiere din Culoarul Orăştie-Alba Iulia (Sursa: Asociaţia pentru Protecţia Mediului Alba)

Tabel 1.

132 Mihaela Mihinda

Fig. 15. Balastiere pe râul Mureş la Sântimbru, Vinţu de Jos şi Gelmar


agriculturii

Folosinţa agropastorală îndelungată aterenului a produs cele mai profundemodificări ale mediului geografic dinCuloarul Mureşului, datorită tendinţei de a selua în cultură sau pentru păşunat terenuri totmai extinse, în detrimentul vegetaţieinaturale. Intervenţia omului s-a manifestatîncă din neolitic când omul devine cultivatorde plante şi crescător de animale. Pentru aputea practica agricultura a avut nevoie deterenuri, de aceea a început acţiunea dedefrişare, care s-a accentuat pe măsuraprogreselor înregistrate în societatea umană.Ultima despădurire de mari proporţii a avutloc între anii 1920-1921, când s-au obţinutpăşunile comunale.

Defrişările au afectat procesul de

pedogen ez ă dat or i t ă dez vol t ă r i ibioacumulării, accentuarea proceselor dehidromorfism, accelerarea proceselor deeroziune etc. Aceste procese au avutintensitate mai mare şi datorită utilizăriineraţionale a terenurilor prin suprarăşunat,practicarea monoculturii.

Suprapăşunatul de pe versanţii cuînclinare medie şi mare, cu soluri puţinprofunde, schletice, improprii extinderiipăşunilor poate duce la declanşarea şiaccelerarea eroziunii în suprafaţă şiadâncime, precum şi a proceselorgravitaţionale (solifluxiune şi alunecărisuperficiale), la modificări în structuramorfologică şi fizico-chimică a solurilor, cuimplicaţii asupra economiei agro- pastoralepe termen lung.

Activitatea antropică, prin activitateagrară, a schimbat textura, granulaţia sicompoziţia chimică naturală a solului.



transporturilor

Datorită creşterii populaţiei şi adiversificării activităţilor umane s-auamplificat şi reţelele de drumuri şi căi ferate,care au ocupat o suprafaţă tot mai extinsă înacest culoar. De-a lungul acestor căi decomunicaţie şi transport mediul geografic asuferit intense modificări structurale şifuncţionale. Pentru execuţia căilor decomunicaţii se impun defrişări, ceea ceimplică o perturbare a echilibrului dinamic alversanţilor cu consecinţele de rigoare(alunecări, surpări, prăbuşiri) ( harta 9). Celemai periculoase sunt drumurile de căruţe,uliţele în lungul versanţilor ce însoţesc deregulă extinderea aşezărilor umane, vorconstitui aliniamente de accelerare amorfodinamicii de versant cu orientare spreşiroire, torenţialitate, curgeri noroioase.Nerealizarea drenajului, îndeosebi însectoarele dintre versant şi calea decomunicaţie, precum şi construcţia unorpoduri cu deschidere mică la trecerile pesterâurile cu debite foarte variate pot duce laaccelerarea proceselor de înmlăştinire şibăltire, favorizănd chiar producereainundaţiilor.

Revenirea la proprietatea privată a avutun efect în general pozitiv, existând otendinţă marcată de eliminare a circulaţieihaotice pe versanţi, numeroase poteci fiindacum închise sau barate cu pârleazuri careîmpiedică accesul dezordonat al vitelor. Deasemenea se manifestă tendinţa de îngrădirea loturilor particulare cu garduri de mărăcini,care contribuie la frânarea vitezei de scurgerea apei de şiroire.

Impactul prognozat asupra mediuluigeografic prin construirea autostrăzii, petronsonul Orăştie-Sibiu. Pentru a protejamediul prin construirea autostrăzii se vorrealiza lucrări de protecţie a elementelor debiodiversitate, aşezarilor umane şi apeisajului pentru diminuarea zgomotului,montarea de panouri fonoabsorbante în

zonele unde autostrada se apropie la distanţemai mici de 600 m de localităţi. Staţii demonitorizare a calităţii aerului vor fiamplasate în zonele sensibile, în apropiereazonelor locuite aflate la o distanta mai micăde 100 m de traseul autostrăzii, în zonanodurilor rutiere mai importante. Pentruprotecţia factorilor de mediu apă şi sol s-auprevăzut canale colectoare, rigole, canale descurgere, canale de drenaj. Se estimează că înmedie, pe kilometru, vor fi necesare undecantor cu separator de uleiuri minerale şiproduse petroliere şi un rezervor.

Procesele tehnologice de execuţie aledrumului, podurilor şi pasajelor (decapareastratului vegetal şi straturilor contaminate,săpături, umpluturi în corpul drumului,execuţia sistemului rutier, vehiculareamaterialelor de construcţie etc.) implicăfolosirea unor grupuri de utilaje cu funcţiiadecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintăsurse de zgomot.

Suplimentar impactului acustic, utilajelede construcţie, cu mase proprii mari, prindeplasările lor sau prin activitatea în punctelede lucru, constituie surse de vibraţii. A douasursă principală de zgomot şi vibraţii înşantier este reprezentată de circulaţiamijloacelor de transport. Pentru transportulmaterialelor (pământ, balast, prefabricate,beton, asfalt etc.) se folosesc basculante cusarcină de câteva tone.

Se apreciază că emisiile de substantepoluante care ajung direct sau indirect înapele de suprafaţă sau subterane nu sunt încantităţi importante şi nu modificăîncadrarea în categorii de calitate a apei. Înceea ce priveşte posibilitatea de poluare astratului freatic, se apreciază că aceasta va firelativ redusă. Apele provenite de peplatforma structurii rutiere depăşesc valorilelimită impuse şi pe viitor necesită epurareînainte de evacuare. Un impact semnificativîn perioada de operare asupra calităţii apei arputea aparea în cazul accidentelor rutiereprovocate de vehicole care transportăsubstanţe periculoase. Măsurile de colectareşi evacuare a apelor uzate vor asigura un risc

134 Mihaela Mihinda

minim de afectare a sistemelor acvatice şi afolosinţelor. Vor fi instalate decantoare şiseparatoare de ulei pentru apele pluvialecolectate de pe poduri şi suprafaţa drumuluiastfel încat apele contaminate vor fi colectateşi tratate înainte de a fi evacuate în receptorinaturali.

Referitor la impactul lucrărilor deconstrucţie a tronsonului de autostradăasupra mediului inconjurător şi populaţiei,evaluarea acesteia s-a facut distinct pentruperioada de construcţie şi pentru perioada deexploatare/operare. S-au evaluat sursele depoluare a apei, a aerului, a solului şisubsolului, a florei şi faunei, de poluaresonoră şi vibraţii, gospodărirea deşeurilor,substanţelor toxice şi periculoase. În perioadade construcţie a tronsonului de autostradă,activităţile din şantier pot avea un impact înprincipal negativ asupra mediului şifactorului uman.

Pentru evaluarea impactului în perioadade construcţie este obligatorie analizaefectelor activităţilor specifice în contextulmodificărilor permanente ale fronturilor delucru, ponderii diverselor activităti,caracteristicilor locale morfologice,hidrogeologice, de folosinţă a terenurilor, devecinătăţi, etc. În studiul de evaluare aimpactului, pentru factorii de mediu aer, solşi subsol, ape de suprafaţă şi subterane, floraşi fauna, aşezări umane, au fost analizate,pentru perioada de construcţie, sursele depoluare, impactul diverselor activităţispecifice şantierului, posibilităţile dediminuare sau eliminare a efectelor adverse[Raport la studiul de evaluare a impactuluiasupra mediului-tonsonul de autostradăOrăştie-Sibiu, 2009].

2.12. Impactul activităţilor turisticeasupra mediului geografic din Culoarul


Impactul asupra reliefului. Intervenţiaantropică se manifestă mai ales asuprareliefului ca suport material al desfăşurăriiactivităţilor turistice. Starea drumurilor

reprezintă un factor care poate influenţa înmod direct circulaţia turistică spre anumitedestinaţii chiar dacă gradul de atractivitateeste mare . Astăzi cele mai mari presiuniasupra substratului se fac în zonele unde seconstruieşte autostrada „Transilvania” careva fi şi un factor de favorabilitate pentruturism având în vedere că trece prinapropierea celor mai puternice centre deconvergenţă a fluxurilor turistice din zonastudiată –Alba-Iulia, Sebeş şi Orăştie.

Impactul turismului asupra climei dinzona studiată este relativ redus deoarecedispersia centrelor turistice este mare şiconcentrarea unui număr de turişti serealizează doar în staţiunile balneare, înperioada sezonului estival. La poluareaaerului participă şi turiştii care practică„ieşirea la iarbă verde”, foarte frecventă înjurul oraşelor, acolo unde sunt liziere depădure sau în apropierea apelor.

Impactul turismului asupra apelor areefecte mai pronunţate întrucât toateelementele hidrosferei întâlnite în arealulstudiat constituie resurse turistice cu un graddiferit de valorificare. Reţeaua hidrograficămajoră (Mureş), dar şi afluenţii importanţi(Sebeş, Ampoi, Pian, Geoagiu, Orăştia),lacurile, izvoarele minerale sunt elemente cuun gard ridicat de atractivitate turistică, fiindsupuse presiunii antropice prin practicareadiferitelor forme de turism. În arealul studiatimpactul cel mai puternic se resimte asupraapelor termale de la Geoagiu-Băi, unde existăşi un ştrand amenajat cu apă termală captatăprin sonde (există riscul să scadă debitul deapă extras).

Impactul turismului asupra învelişuluibiotic. Este cunoscut „efectul de margine” pecare îl exercită vegetaţia (mai ales pădurea)ca resursă turistică, multe areale forestieredin apropierea oraşelor constituie baze derecreere şi agrement: la Sebeş – Parcul Arini,în Alba-Iulia pădurea de la Schit etc. Faunaeste foarte sensibilă la impactul turistic, ceacinegetică şi piscicolă fiind resursă atractivăpentru practicarea pescuitului şi vânătorii.

Impactul turismului asupra solului este


Fig. 16. Harta modificărilor mediului în Culoarul Orăştie-Alba Iulia

consecinţa directă a acţiunii turiştilor asuprastratului edafic (trasarea unor poteci) sau adistrugerii unor suprafeţe extinse de sol dincauza realizării infrastructurii de cazare saude circulaţie turistică.

Impactul social şi economic estedeterminat de faptul că turismul acţioneazădirect asupra turiştilor, dar şi asupracomunităţilor umane din zonele vizitate.Pentru Culoarul Mureşului dezvoltareaturismului şi în specialal a turismului rural,gradul ridicat de ruralitate a permis păstrarea

unor tradiţii şi obiceiuri care pot deveniacum resursă atractivă pentru turism.

Impactul cultural al turismului are învedere relaţia dintre turişti şi populaţialocală. Efectele pozitive ale acestei influenţeţin de revigorarea şi dezvolatrea tradiţiilorculturale din zonele turistice (festivalurifolclorice, târguri tradiţionale ţărăneşti,hramuri etc.). Efectele negative sunt indusede regulă de presiunea turistică, iar produseletradiţionale autentice sunt înlocuite adesea cukisch-uri.

BIBLIOGRAFIE

1. Apolzan, C., Apolzan Alina, (1999), Aspecte ale influenţei reliefului în organizareaspaţiului municipiului Alba-Iulia, Revista Pangeea, nr.1, Editura Aetenitas, Alba-Iulia.

2. Arăboaei, M., Arăboaei Laura, (2008), Influenţa reliefului şi a zonelor tip ,,axă” asupraorganizării spaţiului geografic şi a dezvoltării teritoriale a judeţului Alba, RevistaPangeea, nr.8, Editura Aetenitas, Alba-Iulia.

3. Bulbucan Mioara, Cibu Maria, (2009), Sebeş, oraş ,,sufocat” de traficul rutier, RevistaPangeea, nr.9, Editura Aeternitas, Alba-Iulia.

136 Mihaela Mihinda

4. Buza, M., (1986), Culoarul Mureşului la Alba Iulia-Observaţii geomorfologice, Studiişi cercetări de Geologie, Geofizică, Geografie tomul XXXIII, p.41-45.

5. Fleacă, I., (2009), Amenajarea durabilă a rezervaţiei naturale Râpa Roşie, RevistaPangeea, nr.9, Editura Aeternitas, Alba-Iulia.

6. Kiss, S., Hamar, A., Sîrbu, I., (1997), Starea ecologică a râului Mureş, Seria FluviiCarpatorum, Szolnok – Tg. Mureş.

7. Lazăr Gabriela Adina, (2009), Limitele dezvoltării durabile în contextul efectelorcumulative asupra mediului, Terra Anul XXXVIII-XXXIX, Bucureşti.

8. Luduşan, N., Hanciu Melania, Hanciu, I., Munteanu, M., (2003), Geografia judeţuluiAlba, Editura Aeternitas, Alba-Iulia.

9. Muică Cristina, (1998), Priorităţi ale acţiunii de protecţie a mediului în zonele de dealdin România, Terra, Bucureşti.

10. Muntean, M., (1999), Remanierea reţelei hidrografice în cursul inferior al Ampoiului,Revista Pangeea, nr.1, Editura Aeternitas, Alba-Iulia.

11. Muntean, M., Muntean Ioana Maria, Constantin Veronica, (2009), Privire comparativăîntre peisajul agricol din 1989 şi cel din 2010 în Dealul Bilag şi Culoarul Oiejdea-Şard,Revista Pangeea, nr.9, Editura Aeternitas, Alba-Iulia.

12. Oncu, M., (2000), Culoarul Mureşului (sectorul Deva-Zam) studiu geoecologic, EdituraFocul viu, Cluj-Napoca.

13. Pop, Şt., (2000), Dreptul mediului, note de curs, Centrul de multiplicare al Facultăţii deGeografia Turismului, Sibiu.

14. Waijandt, J., (1995), Physical and chemical characteristics of the Maros (Mureş) River,Tiscia monograph series, Szohtok - Szeged - Targu Mureş, l19 -134.

15. Zotic, V., (2007), Organizarea spaţiului în Culoarul Mureşului, sectorul Sebeş-Deva,Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

16. ***, (1983), Geografia României vol. I, Editura Academiei, Bucureşti.17. ***, (1984), Geografia României vol. II, Editura Academiei, Bucureşti.18. ***, (1987), Geografia României vol. III, Editura Academiei, Bucureşti.19. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, (2009), Acord de

mediu. Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. Tronsonul deautostradă Orăştie-Sibiu.

20. Primăria municipiului Orăştie, (2005), Strategia şi planul de dezvoltare economică şisocială a municipiului Orăştie 2005-2008.

21. Consiliul Judeţean Hunedoara, Planul de dezvoltare al judeţului Hunedoara în perioada2007-2013.

22. Proiect Alba S.A. ,(2009), Plan de amenajare a teritoriului judeţului Alba vol. I Cadrunatural-mediu-zone de risc, Beneficiar Consiliul Judeţean Alba.

23. Proiect Alba S.A. ,(2009),Plan de amenajare a teritoriului judeţului Alba vol. II Zoneprotejate-turism, Beneficiar Consiliul Judeţean Alba.

MODIFICĂRI ALE MEDIULUI GEOGRAFIC ÎN CULOARUL ORĂŞTIE...

Documents

Transcript of MODIFICĂRI ALE MEDIULUI GEOGRAFIC ÎN CULOARUL ORĂŞTIE...