CAP.2 GEOLOGIA - CULOARUL BRAN-RUCAR-DRAGOSLAVELE STUDIU DE GEOGRAFIE FIZICA SI EVALUAREA PEISAJULUI

8/8/2019 CAP.2 GEOLOGIA - CULOARUL BRAN-RUCAR-DRAGOSLAVELE STUDIU DE GEOGRAFIE FIZICA SI EVALUAREA PEISAJULUI

1/8

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTIFACULTATEA DE GEOGRAFIE

TEZA DE DOCTORAT

CULOARUL BRAN-RUCAR-DRAGOSLAVELE STUDIU DE GEOGRAFIE FIZICA SIEVALUAREA PEISAJULUICAPITULUL2GEOLOGIA

PATRU-STUPARIU ILEANA GEORGETA

1


2/8

Formatiunile vraconianului ~'i cretacicului superior Prczentavraconianului In culoarul Dambovicioarei a fost pusa 11\ evidcnta de h.Toula (l897) prin descopctirca unci faune de amoniti in gresiilc de la PoduDilmbovilci.

Formatiunile vraconian-cenornanian sunt reprczcntate de: brccii calcaroase, pc alocuri infiltrate 'in crevasele ncojurasice; gresii masive si conglomeratele sal! brecii - conglomerate po lirnictice; gresi. 'in lespezi albastrui, micacee, Cl! liant marnos, si gresii calcaroase; marne cenusii-albastrui, stratificate In placi si mai dure in partea

terrninala a succesiunii;

1110iecill - .) ' i l /T(a Branului, vracImbmcii un Iacparte a infcrioar:Succesiunea atlmprejurimilc Ivracono-cenom.Calcarele rcprcelementelor .. L;intercalate: breicalcare s i s is tu r :Bran sunt identMic si, In genstratelor de Sin

Aceste depozite sunt repartizate dupa cum urmeaza:" l + Podul Dfimbovi{ei - Deafu/ Sasll/ui. La !lord de horstul Plea~a Posadei,'I L. vraconianul este reprezentat, aproape excluslv prin gresii masive.14n

t - partea estica domina ~isturile cristaline c1ontoase ongll1are din masYv~'2 Leaota iar la vest apar roCI cnstalme mezozonale provel1lte din teritoriulmasivului getie.In partea axial a a culoarului, tot intervalul vraconianului, cu exceptiabazei constituite din brecii de calcare sudate, este ocu at de gresll maSlvealbui, pUlin consistente. In azinul vaii Chela se disting conglomerate slab

cimenate cu e emente medii de sisturi cristaline, brecii calcaroase, gresiimasive, marne noi, cenusii-albastrii.

dreapta Vaii TUIIn concluzie

dezvoltat pe margiiconglomeratic. Grconglomerate Ie sevraconianului, caimprejurirni le RuesGiuvala gresiile v

Diimbovicioara - Fundata. In acest sector, vraconianul este aproape substituite prin conexclusiv reprezentat prin conglomerate cu matrice grezoasa abundentii si nord in seetorul Mo_prin resii conglomeratiee, eu elemente in maJontate de ~isturi cristaline, Materialele duneori 'insii $i cu cakare, La est, spre masivu Leaota, spee baza origine, Cea mai Iintervalului se observa conglomerate cu elemente de dimensiuni mijloeii gresiile din parteaana la foarte mad (O,SO-lm diametru) de ~isturi c[istaline (versantul din - materia lui eonglom

~dreapta val! un at1ca)/ Pe teritoriul comunel 'un sta, epozltele cloritoase, tsi are Ivraconiene de grosime relativ redusa, oeupa fundu! ditorva culoare largi vracono-cenornanie5 .dar se intalnesc pe alocuri ~i In parti1e mal marteale reliefului/~a prima cunosc, astfel, depnve ere s-ar parea ea aceste depozite au colmatat depresiunile unui simplu depresiuni tectonic,relief de eroziune. Totu~i, in mai multe cazuri, brecia bazala a parte create prin rea'vraconianului apare puternic denivelata iar uneori, in apropierea unul Formatiunileprag de caicare neojurasice, se observa inehnari ale breclel spre perete. pragul Branului a jAcest fapt denota eil distribu\ia parcelara a depozitelor vraconiene se calcar conglomeradatoreaza, In arte cel putin, tectonicii post cretacice/ Distributia Turcului spre sud-es

~

~ozitelor vraconiene pe teritoriul comunei Fundata sugereaza ~i ea drept de depozitel"~nea unUI rehef structuraL preexIstent, ale carui elemente se inscriu paleogene dezvoltai

rntr-o retea eu OCfilUrt rectanguLare,patru Ileana (2001) . urmatoarele dcpozitiCuloarul Bran-Rucar-Dragsolavele, Studiu de Geografie Fizica $i evaluarea pels8julUl,

30 Editura Universitatii. Bucuresti, 215 paq., ISBN 973-575-584

2


3/8

superior Prezental in evidenta de Fr.1 gresiile de la P od unate de:ojurasicc;erate polimicticc;.i gresii calcaroase;nai dure In partea

rstul Pleasa Posadei,in gresii masive. In.riginare din masivul'ovenite din teritoriulnianului, eu exceptiapat de gresii masive1 9 conglomerate slab.ii calcaroase, gresii

mianul estc aproaperezoasa abundenta ~i~ de sisturi cristaline,Leaota, spre baza

~ dimensiuni mijlociistaline (versantul dinFundata, depozitelecatorva culoare largi~reliefului. La primar es iu nile u nu i sim pluri, brecia bazala a, In apropierea unui, breciei spre percte.z it el or v ra c on ie ne se.r eta cic e. D is tr ib ut iaJata sugcreaza ~i eai clemente se inscriu

2 1+.. Moieciu - Simon-Bran. In acest sector care Imbratiseaz a platforma larga

a Branului, vraconianul, ~i foarte probabil, 0 buria parteacenolnaIiianollri---imbraca un facies conglomeratic cu intercalatii de-l'irecii--ealcaroase-Ia'partea inferioara ~icu in~ii spor;dl~e-cregres)nn-parteate~;ni l1ar~~Suceesiunea at1I1~OOm_grosil11e In partea de est a culoarului-:-j Inlmprejurimile Branului, la vest de Valea Turcului:-COngTOri;e'7ate~vracono-cenomaniene suntconstituite mai ales din ~isturi crisialine."Calcarele rep rezin ta, 'in general,___I11ai__J.l!lJin de 20% din numaru lelementelor. La partea~inferioara a acestor conglomerate se giisexintercalate: brecii, conglomerate, pe alocuri cu blocuri foartemar_~:-~~-cakare i ~isturi'calcarenitice ~i brecii calcarcase/'Calcarele masive de laBran sunt identice, sub raportul microfaciesuril~r, eelor din Velicanul_Mic ~i, in general, cornparabile cu calcarele dezvoltate In unitatea..stratelor de Sinaia (rTekfilius, I938)tLa sud de Bran, In versantul dindreapta Vaii Turculul se mafta un perete de calcar aparent compact.

In concluzie, 'in partea sudica, faciesul rnarnos al vraconianului,dezvoltat pe marginea de sud a Leaotei este substituit printr-un facies grezo-conglomeratic. Gresiile ocupa partea axiala a culoarului, In timp ceconglomeratele se dezvolta spre partile periferice. Partea terminals avraconianului, ca ~i a cenomanianului, conserva un facies rnarnos Inimprejurimile Rucarului si in grabenul Podu Dambovitei. La nord de pasulGiuvala gresiile vraconiene din partea axiala a culoarului sunt si elesubstituite prin conglomerate, eare capata 0 dezvoltare mai irnportanta sprenord In sectorul Moieciu- Simon- Rucar.

Materialele detritice vracono- cenomaniene ale culoarului au 0 dublaorigine. Cea mai mare parte a lor (conglomeratele din flancul vestic igresiile din partea axiala) provine din teritoriul situat la vest; In schimb,materialul conglomerate lor din flancul estic, bogate In elementele de sisturicloritoase, i9i are originea in teritor iul Leaotei. Sedimentarea depozitelorvracono-cenomaniene a avut loc pe un relief, 'in mare parte structural. Secunosc, astfel, depresiuni tectonice, colmatate prin depozitele vraconiene sidepresiuni tectonice deformate dupa cretacic, probabil postpaleogene, Inparte create prin reactivarea accidentelor rupturale preexistente.

Formaiiunile paleogene. Prezenta unor depozite paleogene la nord depragul Branului a fost sernnalata de E. Jckclius in 1926, care descrie uncalcar conglomeratic cu numuliti. Aceste depozite apar in bazinul vaiiTurcului spre sud-est palla. la valea Sohodol, unde sunt acoperite in versantuldrept cle depozite ale pleistocenului inferior. Succesiunea terenurilorpaleogene dezvoltate intre Valea Turcului si Valea Sohodolului cuprindeurrnatoarclc depozitc:

1 '0

31

Pa tr u Ileana(2001).-,- .'ve/e, Studiu de . i ? eog ' ra f ie_ , FiZfd $ _ re v al ua r ea p e is a ju l ui ,versltatti; Bucur'iJ!?ti,215 pag,; ISBN 973-575-584c'.:' ' " , , ' . , " , / ~ , ? ~ J i 1 } j f Y ' T * ~ ~ J ~ : : ; ' . "'

3


4/8

2.3.Tectonica rcprezinta elerncntul chcic 1 1 1 analiza rclicfului, f i indrcsponsabila, In buna parte de aspectul actual al accstuia.

In contrast eu m asivu l L enora ~i zonele lim itrofc de la vest, sud si est,culoarul prez iutii 0 structura mult mai cornplcxri, eu sisturi crisral ineantrcnatc int r-o tectonica de solzi si mase mari de calcarc jurasicc, sariate pedepozite cretacice (Sinclinoriu Codlea, dupa M. Siindulescu, 1967).0 primaconstatare care se impune, dcci, este existent a aici a mai multor sectoarcbine individualizate prin regirnul lor tectonic. Astfel, pentru a incepedescrierea tectonicii culoarului Bran-Rucar-Dragoslavele trebuie sa facerncareva rcferiri In regiunile lirnitrofe, care au influentat aceasta regiune.

Ter itoriul, care cupr inde II I centrul sau Masivul Leaotei se prezinta Inansa;;:;t;1U, ca 0 parte componenta a lIl1Ita!ll geltce. Partea de est Q._j1cesteiunitali apare astfel eompusa din unnatoarele subunitati, In o(dineasuccesiunii lor de la interior spre exterior: Fiigara; [ezer - Papup;Oambovlcloara; Leaota - Postavarll llncluSlV partea de vest a MasivuluiBucegl). Flecare din aeeste subunitali, atat In ceea ce privete structura'prealpina a fundamentului cristalin, cat i structura alpmii. a cuverturiimezozoice, prezinta 0 inflexiune generala a directiilor structurale, i anul11e:din directia N-S (In partca de nord-est a ul1lta!li getlce), In direqia E-V (in

, partea de sud-vest i vest ).. ~constata totodata 0 tendinjii. general a de afundare axiala a acestorsubunitii.(i spre nord. $lstunle cnstalll1c ale Maslvulul Leaota dlspar subcuvertura mezozOicii. la nivelul paralelei Branulul pentru a reaparea num31Intr-un mic afloriment In Masivul Postii.varu - Platra Mare versantul devest) la nor e seetorul de inecare axiala de la Ral1ov. In parte a de nord a:!oarulul fundamentul cristalin se afunda sub 0 cuverturii. foarte groasa dedepozlte t flaslce, eOJuraslce, cretaclce l paleogene,

In euloarul Bran-Ruear-Oragoslavele, de la sud la nord se disting patrucornpartimente structurale majore, si anume: compartimentul Dragoslavele, cu fundament cristalin In pozitie ridicata; compartimentul Rucar-Bran, eu fundament in pozitie mai coborata,

fragmentat de numeroase falii in partea sa meridionale, cuprinzand la vestsinclinalul Piatra-Craiului;

compartim entuI Tohan-Rasnov, cu fundament inca mai coborat i cuverturafoarte groasa de depozite neocretacice, paleogene si pleistocene.

)

Cutele. Elementul plicativ cel mai spectaculos al culoarului Bran-. RUCal-Ora oslavele II constituie sinclinalul Piatra Craiului, care ocupii.r J .partca de vest a compartimentului Rucar-Bran, Urmeaza spre est antic lllalulValea Coacazei, sinclinaul $irnea, anticlinalul Ulmului, sinclinalul Branului34

Patru Ileana (2001) :Culoarul Bren-Pucer-trreqsoievete, Studiu de Geografie Fizice si evaluarea '-=:'-:;:::=:;:;;:;;;::::;::===-;::.,:_",~-=E_:,d~it.:!u::ra~;U~~n~iv~ers" Bueu ti, 21 5 pag., IS BN 9 73-575-584

de Sus (inrrc valeGradistea ~iII I sfalnumcroase fat ii.

Pc langa aceconforma cu eea arata de axul cul081'1

Tn aceasta ,precurn si mici ablocuri lor separateSinclinalul Tin tinde pe dircctia' in zona Damboviciconvexitatea Indrepr in che ilc Brusturcursul inferior a!ocupata de mamehstructura sinclinala

Anticlinalulvizibil In bazinul ~vestic este constitsinclinalului Piatr;cenomanian ale sir:

Sinclinalul Sla nivelul conglomAnticlinalulal V ai i I zv oru lu i tnord, aceasta struci

Sinclinalul Iconglomeratelor VI

Anticlinalulde al do ilea ordinsisturi cristaline, I,teritoriul comuneipentru a disparea ccristaline vizibila Iaceluiasi ax.

Sinclinalul Fexpuse, se urrnaresLa sud este trunchsinclinal, 0 faliefundamentu I cristal

4


5/8

. li za r ci ie fu l ui , fiindde la vest, sud si est,cu sisturi cristalinee juraslce, sariate pe:SCU, 1967).0 primamai mulior sectoare~I, pentru a incepe.le trebuie sa faeem.easta regiune..eaotei se prezinta Inrtea de est a acestei-unitati, in ordinea~; Iezer - Papusa;de vest a Masivului;e pri vestc structuraalp in a a cu vertu rii.tructurale, ~ianurne:) , I n d ir ec ti a E-V (I n:lare axiala a acestorIi Leaota dispar subrll a reaparea numaiMare (versantul de. In partea de nord atura foarte groasa denord se d is ting patruIIn p o z it ie r id ic a ta ;.zitie mai coborata,la, cupr inzand la vestri coborat ~icuverturaeistoeeneal culoarului Bran-:raiuiui, care ocupa1 sprc est anticlinalul, sinclinalul Branului

de Sus (intre valea Ulmului ~i valea Gradistei), anticlinalul faliat al vaiif " J Gradi~i In sfiiqit, sinclinalul larg al Pundatei eu structlira-co;;:;piT~;;t~'-dellUllleroase falii. -----

...e...J.ful~te_clementc._stnL~,_Jl caror orientare este 'in generalconforrna ell eea a euloarului, se recunosc ~i unele cute cu pozifieOrtogOrlafa-fa~r\ de axu! culoarului.

In aceasta eategorie intra sinetinaJlIl Ruciiruiui, oriental NV-SE,. preClll1l i mici antietinale, a caror gencza cste evident legata c le joculI( blocllrilorseparate de falii.

Sinclinalul Piatra C ra iu lu i c on st it ui e 0 stmctura impozanta , care se1 0 .llltinde pc directia nord-sud, incepand din I11untele Piatra Craiului Mica panaIn zona Dambovieioara/ Axul sinclinalului dcscrie 1 1 1 ansamblu un arc avand

(

COllVCXitatea 'indreptata spre vest. Acest ax se urmareste spre sud, trecandprin cheile Brusturetului iar de aiei imediat la est de Dambovic ioa ra , palla In~lI1fe[lor al vaii lzvorului, unde partea axiaia a sinclinalului cste1 ' 1 - ocupata de marnele ap\lcne dm Valea Muieri'l. In aceastii parte meridionala z,structura 5111Clll1ala este utemic deran'ata ~i eomplicata de numeroase falii.. Anticlinalul Valea Coacazei este constituit din ~isturi cristal;;:;e,funcivizibil in bazinul superior al Vail Coacazet1nzona satului ~irnea. Flanculvestic este constituit din ca1carele jurasice dezvoltate pe flancul estic alsinciinalului Piatra Craiului iar cel estic din eonglomeratele vraeonian-cenomanian ale sLDchnalulul Slmea.

Sinclinalul ~irnea est larg etalat, cu flaneut extern foalie slab inclinatIa nivelul eonglomeratelor cretacice.

Anticlinalul Valea Ulmului se urmarete, Incepand din cursu1 superiorZo at Vaii Izvorului pana la confluenla Vaii Ulmului eu Valea Illi Nelle. Lanord, aceasta structura anticlinala dispare.

Sinclinalul Branului de Sus estc ~i el [oarte etalat, incat la etajuleonglomcratelor vracono-cenomaniene este abia rnarcat.

Anticlinalul Valea Gradi~tei prezinta 0 structura complicata prill cutede al doilea ordin iii numeroase falii transversale sau axiale. Nucleul lui de9isturl cnstalll1e, lar deschis 'i'n Valea Gradi~tei, se urmare~te s re nord e'2 \ 'terttonul comunei Cheia palla la Va ea Lunga, unde structura se atenllcazapentru a disparea complet mai departe spre nord. 0 alta butoniera de isturi

. ens a me vizibila mal a sud, la obar9ia Vaii Izvorului, pare sa corespunda.aceluia~i ax. .~Iul Fundata, 'in pozitie rclativ In,,lta ell calcare jurasice largexpuse, se urmareiite spre nord pana 111versantul dm dreapta vall NloleClulUl.La sud cste trllnchiat de Falia Fundatica - VaIea Muierii. In cadrul acestuisincllllal 0 faIie longitudinala (falia Giuvala) aducc la suprafatafund3mentul cristalin, care aflore"za In vale" Fundatiea.

I~

r E1 '3

35

. ::'.::"-'".~:-;-P~~i~ -J~lieana( 2 0 0 1 ' )i.~.'" .: '., "'veJe;'Sfudiu de Geoqretie Fizica $i evelueree peisajuJui,

I itur a Unlver s itati i, Bucurest i, 215 fJag.., !_S~N.$7Jc$7(5-584


6/8

[n p al tea de lloru a com parlilllentu lu i Ru eae-B ran , anticlina lele V aJeaU lmului ~ i V alea G radi~ tei I lL i lllai sunt exp rrm ate in cu vcrti:lU iOcconglomerate vraccno-ccnornamenc care oeupa 0 larga s L lf lr af n t~ i ll tr ellan elli csttC a l sinc lin alu lu i P iatm C raiulL ii ~ i con glo l11cratelc alb ien e de p emarginea cstlca a culoal" Ului. Pe toata aecasta sup rafaFi conp ,lom era tele ca ,rs pre S Ud -e st sa \] d ire ct s re sli d in a IJ.I :Q I~ ~ .i!...f lra gu llli m a ll.S in clin alu l Ru carulu i are 0 orien tarc eonform a eL i eea a s is rcmu lu i def Ia etl lri tra nsv cl sa le , d om llla nt I n p arte a d e s LI d a c om p art li1 ie iiI UT UlR UC l\f =" ""~-SE ~ i V NV -ESE). A cestsinc lin al este cup rin s in tre fundam entulr idieat 3 1 c om p ar ti rn en tu lu i D ra os la ve le l a S L - > .S .L si .l li ll :s 1. Ll LE .L e_ a. ~~ sa daa nor -est. In extrem itatea de vest cUQrinde ca lca rele oxfordW c...i.a In~ ala 111amele cenoman iene de la Rudr.~ [ oatc elem entele structura le rnentionate sunt cele ca re rezulta di nultim~ tcpm tia -l5np ostpar:e:C:o :-:g:- :e-=n "a -. --- ----

Accidelttele tectonice rup tura le d in com partim entu l Bran-Rucar-Dragoslavele sunt In m ajoritate transversale , orien tate NV -SE pan a la V -E;in al doilea rand, Yin acc identele longltud1l1a le eu orienta re NE-SV panaap roap e N-S . Cele m ai im pO liante accldente transversale (fa lii) sunt,incep and de la sud sp re nord : Plca~ a-Sud, P lea~a -Nord , 1 ." odu Darnbovitei,F'i:maa!lca V alea Muierii, Fundata , B ran . falr ileTOrlg itudinafe cele m aiimportante, p rin amp loarea sariturii ~ i lungim ii lor, sunt situa te 1 11yecm ata tea m argmn estlce a culoarulu i. E ste yorba de faliile Ghimbavu -D ea lul Sasulu i, Zacotele - P iSCll; C iu cu lui, G illv ala , ~ im on, C lin cea.Fa liile Plea~ a-Slld, Plea~ a-N ord m arginesc de 0 p arte ~ i de alta hors(ulP lea~a Posadei. L a sud de acest horst se a m . situ at se mi rabe nlll Rucarului,eu s fuctu ra slI1elin ala , bine ex rimata In artea sa ce ilJ.ala_ (slucli.llilL~ lar a nord grabenu l Podul - Darnbovitei, cupr ins intre faliaP lea~a -Nord ~if alia P od ul- D am bo vite i., L a nord de grabenul Podu l Dambov ite i U lm eaza comp artim entul~ Iul Sasu lu i, eu ca rac ter de horst In p arte a sa de vest, un m lc graDef1.:V rdanta - un m ic horst i apoi alt m ic graben -V rdea. G rabenul U rdea este1T i1rrgll1ltla nord de [a lia Fu ndalica - V alea M uierii, ca re se p relun ge~ te sp re. ~ord-est p e teritoriu l sa tu lu i D am bovic ioa ra, dupa ce este in terseetata ded o ua . l ii longitudinale.la iz yo are le V aii M u ie rii.

~ unda ta, ca re straba te capatu l de la nord a l sinc lin alu lu i Fundata ,a afecta t ~ i fundamentu l c ristalin , p rovocand 0 u~oara cobora re - ac om pa rtim en tu lu i situ at la n ord.

Cea mai Im portantii d in tre fa liile transversale , identificate in pa rteacentrala a culoaru lu i D ambovicioarei este [alia B ranulu i, care urmarestem ar inea de nord a p ragului B ran, separand eom partim en tul Rucar~ fa. sud) de eomp artim entul pu tern ic co orat Ioh an - R :a- ~n ov (la n ord). A cea sta36

Ialic , a carei sariiaptieric din p ra gu lRasnov. Spre est, Idepozitelor pleistoc-dirccta, I1U aparemasivului Bucegi ,IlLlJ1121ipa l la la falia

Falia Ghirnb:marcata de 0 trcaj;compartirnentul co laceasta falie striibacompartimentc SLUlD arnbovitei se p reheste d in n ou situ at If

Falia G iuv al:marginea de nord-e.se uneste eu 0 falie Icornpar t imentulu i V(

Falia Simoneco mp artirn en tu lu i Rr up tu ra le l on gi tu di rurmareste in directipana la poalele M urintercep teaza fa liaConglomeratele vr:p rezin ta caderi ccconglomerate I e a lb iiSimonului, Unghiuleste ocup at de p ietr iin con tac t abrup t eu

F alia C lin ce iMoieciului Rece, tres au a c up ri ns a intre rrin flex iu ne sp re E NE .P icioru l C lin eei de Ivizibila p e 0 anurnitap o al el e v e rs an t ul u i VIcon ta c t c onglomera t edin co rn partim en tu l 'falie de fu nda me nt, \

Piitru I leana (2001)Cu/oarul Bren-Rucer-Dreqeotevele. Stu diu de Geografie Fizica $i evstueree peisaju/ui,Editura Unlversitat!l. Bucure~ti, 215 pag., ISBN 973-575-584 '

6


7/8

1 anticl inalcle Valeat~ in cuvertura dearoR suprafata intreer~telc albie~e de pciconglomeratele cadiran.I cea a sistemului depart imentului Rucar-ns inlre fundarnentuli or st ul P le as a Posadale oxfordiene iar inele care rezulta dinsenR.mentul Bran-Rucar -\lV-SE pana la V-E;entare NE-SV pana.versale (falii) sunt,d, Podu Darnbovitei,ngitudinale cele maior, sunt situate 'ine faliile Ghimbavu -mon, Clincea..arte ~i de alta horstuliigrabenul Rucarului,centrals (sinclinaluli, cuprins intre faliaeaza compartimentulvest, un mic graben-Grabenul Urdea este:e se prelungeste spre: este intersectata des in cl in al ul ui F un da ta ,usoara coborare aidcntificate In parteaiului, care urmarcstcientul Rucar- Bran (la10V (Ia nord) . Aceasta

falie, " carei saritma depjj5", -~te 700m , pune in contact conglorneratcle. aptlene din pragul Branului cu gresiile eocc-lle-dll1-co,nPii"i-tii11eilhll Tohi1I:;--~;~nov. SE_c est~_fuli.~ ...~raJ1Ldui ~i praglll Brallului-dispar sub cuveltllra--depozllelor pleistocene inferioare din valca Poarta. K1RilaesC'Inprclungircadirecta, Ill! apare nici......un accident transversalpevetsantul- vestic almasivului Bucegi, de unde rezulta ca falia BrariUTUisccOrlili1li1lSpre estnut1]a! paJl. Is t:1lia longitlldinala a Cltn~-I,-------"""

Falia Ghimbavlllui - Dcall!1 Sasuilli, dirijata spre nord-est, cstemarcata de 0 (rea tii morfologica pe creasta Jl1l1ntelll i Ghimbavului, undecompartimentul coborat se afla situat la vest, Mai dep~p..__B9rd-c.s_t,_aceasta fa le stra5ate grabenuiPodul-:Uamoovi\ei-;l!i1de r"porturile dintrecompartimellte sunt inversate, apoi dupa ee inter~teaza falia PodulDambovi\ei se prelungeste pe Deallli Sasului, uncle compartimentul coborilteste din nOli situst la vest.

[vele,Btudiil'de GeografieoFizica $; evaluarea peiseiutui,

ita\ii, BiJcure.~ti, 215pag., ISBN 973~575-584: : ' ' c . , < : i { : ~ . : . ~ . { : _. .- : . : : : . " . ~ . , ' .

, ' ~.":;; ~; p -

7


8/8

\ ,~~ . . . . . -

111scrieIn sistemui fracturilor iongitudinaic, care aLI genet'at $i structura complexa;~ In solzi, pus. in evidellta de M, Silndulescu u l '1 9 J ;- ,L ' : " '- -- ' - . . - .- -- - -- -- -- .ea ~i cu(ele, 1'Gliile din culoar au fost generate 11 1 dccursul mai multor

faze de diasuotism, dintre care ceLmai._1ic:lJ~:c~.(),.PQsrviIlilfi:,illeGlill1iqi~ilia--S{ vilii PoartllDII.z;:~tenta llilor accidente rupturalc generate Inainteavracollianului cste ilustrata de faplul ca, de la un compartirncnt la a l tul, stivaformatiunilor ll1ezozoice, prezinta varia!iibru~tcoe grosimc. AStTJ,Tr1j)arteacentrala a graGCllului Podui DambOv\!Ci;-coriglomeratck din baza

1 6 ~.Eera duec! ealcarele jurasieului sup:!:lor, intrmpce;-in--) eomparlimcnllli ridieat, situat imediat la nord, a C!lc a p e d ca lu l S asu lu i, a ce le asiconglomerate vraconiene se a~tem pe 0 stivaacrnIfrne-barremle"i1e:-CUO--grosime de 80 Ill. Dc aici rezlI l!a cil Inaintea vraconianulUi cOIIlparti- jne.l tUisudic a sllfer it 0 I'idicare, In timpul careia dcpozitele marnoas-e ale cretaciCUlliimferior au fost Indepal1aieprmci:OZiline-ia-r-alipICvrnconia;lml~carea-s-a-'inversat, comp~rtimentlll mai lnainte ridic

CAP.2 GEOLOGIA - CULOARUL BRAN-RUCAR-DRAGOSLAVELE STUDIU DE GEOGRAFIE FIZICA SI EVALUAREA PEISAJULUI

Documents

Transcript of CAP.2 GEOLOGIA - CULOARUL BRAN-RUCAR-DRAGOSLAVELE STUDIU DE GEOGRAFIE FIZICA SI EVALUAREA PEISAJULUI